Proiect finantare pambac

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA

AFACERILOR

Specializarea Management

ELABORAREA UNUI PROIECT DE

INVESTIŢII

S.C.PAMBAC S.A

Coordonator ştiinţific Absolvent

Prof.dr. Dumitru ZAIŢ IOSUB(BURASI) CORNELIA

Iaşi

2012

CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................................................................5

Capitolul I. INVESTIŢIA - FACTOR AL CREşTERII ECONOMICE..................................................8

1.1. CONCEPTUL DE INVESTIŢIE...........................................................................................................8

1.2. CLASIFICAREA INVESTIŢIILOR.....................................................................................................9

1.3. CRITERII DE OPŢIUNE ÎN PROCESUL INVESTIŢIONAL.......................................................13

1.4. ELEMENTELE PRINCIPALE ALE PROCESULUI INVESTIŢIONAL.....................................14

CAPITOLUL II. EFICIENŢA ECONOMICĂ SI ASPECTE GENERALE PRIVIND EVALUAREA PROIECTELOR DE INVESTITII.............................................................................................................17

2.1. CONCEPTUL DE EFICIENŢĂ..........................................................................................................17

2.2. NECESITATEA CALCULELOR DE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ .............................................18

2.3. INDICATORI DE EVALUARE ŞI ANALIZA A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR LA NIVEL MICROECONOMIC...............................................................................19

2.4. EVALUARE FINANCIARA -GENERALITATI..............................................................................29

2.5.VENITUL NET ACTUALIZAT (VAN)..............................................................................................29

2.6.INDICELE DE PROFITABILITATE (Ip)...........................................................................................31

2.7.RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII (RIR)...............32

CAPITOLUL III PROIECT DE INVESTITII S.C.PAMBAC BACAU.................................................35

3.1.PREZENTAREA S.C.PAMBAC S.A...................................................................................................35

3.2.ANALIZA DIAGNOSTICULUI...........................................................................................................37

3.2.1.Diagnosticul juridic.............................................................................................................................37

3.2.2.Diagnosticul comercial........................................................................................................................39

3.2.3.Diagnosticul resurselor umane...........................................................................................................47

3.2.4.Diagnosticul tehnic..............................................................................................................................49

3.2.5.Diagnosticul de mediu.........................................................................................................................50

3.2.6.Diagnosticul financiar.........................................................................................................................50

3.2.7.Diagnosticul Rentabilităţii..................................................................................................................57

3.2.8.Diagnosticul Riscului...........................................................................................................................57

3.3.FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR DE INVESTIŢII............................................................60

3.4.CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI DE INVESTIŢII..................................................61

3.4.1.Valoarea Actualizată Netă (VAN).....................................................................................................61

3.4.2.Indicele de profitabilitate (Ip).............................................................................................................64

3.4.3.Rata Internă de Rentabilitate (RIR)..................................................................................................64

3.4.4.Termenul de Recuperare (TR)...........................................................................................................65

3.4.ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTIŢII ÎN MEDIU INCERT................................................66

CONCLUZII ȘI PROPUNERI...................................................................................................................72

BIBLIOGRAFIE :........................................................................................................................................74

Lista figurilor

Fig.1 Constituirea patrimoniului întreprinderii ca un portofoliu de proiecte de investiţii

Fig.2 Tipuri de corelaţii de eficienţă

Fig.3 Perioade de timp ale procesului investiţional

Fig.4 Procesul de recuperare al investiţiei

Fig.5 Schema detaliată a procesului investiţional

Fig.6 Evoluţia VAN în funcţie de (a)

Fig.7 Etapele realizării procesului investiţional

Fig.8 Schema de desfăşurare a unei investiţii

Lista tabelelorTabel 1.Criterii de evaluare a proiectelor de investiţii Pag.33

Tabel2. Indicatori cifra de afaceri pentru S.C.PAMBAC S.A. Pag.37

Tabel.3 Top 5 grupuri de morărit şi panificaţie Pag.40

Tabel.4 Mărimea pieţei produselor proaspete la nivelul oraşului Bacău Pag.41

Tabel.5 Cotele de piaţă deţinute de principalii producători pentru produsul fainaPag.41

Tabel.6 Piaţa pastelor făinoase din România din punct de vedere al cotelor de piaţă deţinute de

competitori Pag.43

Tabel.7 Evoluţia personalului Pag.46

Tabel.8 Fluctuaţia personalului: Pag.46

Tabel.9 Structura personaluluiPag.47

Tabel.10 Structura salariaţilor din punct de vedere al vechimii Pag.47

Tabel.11 Bilanţul contabil prescurtat pe anii 2010 şi 2011 Pag.49

Tabel.12 Indicatori economiciPag.53

Tabelul . 13 Dinamica ACRn urmează trendul CA şi implicit al CV. Pag.60

Tabel 14- Variaţia zilnică a cursului acţiunii Pag.61

Tabel 15- Variabile pebtru cash-flow Pag.62

Tabel 16-Termene de recuperare Pag.64

Tabel 17-Indicatori CA, CV, CF, Profitul netPag.65

Tabel 18-Scenariul optimist: Majorarea CAtotale cu 5%Pag.65

Tabel 19-Concluzii pe calculul VAN, IP, RIRPag.66

Tabel 20 -Scenariul optimist: scăderea ponderii CV în CA cu cinci procentePag.66

Tabel 21- Scenariul optimist: Variaţia VAN, RIR, IP la scăderea ponderii CV în CAPag.66

Tabel 22- Scenariul optimist: variaţia TR la scăderea ponderii CV în CA Pag.67

Tabel 23- Scenariul pesimist: scăderea CAtotale cu 5% Pag.67

Tabelul 24- Scenariu pesimist: variaţia VAN, RIR, IP la modificarea CAtotal Pag.67

Tabelul 25- Scenariul pesimist: variaţia termenului de recuperare ca urmare a scăderii CA Pag.67

Tabelul 26- Scenariul pesimist: creşterea cu cinci procente CV în CA Pag.69

Tabelul 27-Scenariul pesimist:variaţia VAN, IP la creşterea ponderii CV în CA cu cinci procente Pag.69

Tabelul 28-Scenariul pesimist: creşterea ponderii CV în CA cu cinci procente

Pag.70

Introducere

INTRODUCERE

Orice intreprindere, prin activitatea pe care o desfasoara, se situeaza in centrul unei

multitudini de fluxuri monetar-financiare. Or, finantarea intreprinderii constituie principalul

obiectiv in realizarea managementului financiar.

Activitatea financiara ce se desfasoara la nivelul firmelor simte nevoia unor reconsiderari

teoretice si aplicative pentru a deveni compatibila cu exigentele actualei economii de piata.

Schimbarile care au loc impun nu numai reconsiderari in abordarea gestiunii financiare a

intreprinderii, dar si reconsiderari in teoria care sta la baza acesteia. De aceea, lucrarea de fata

este elaborata pe baza unui concept nou privind finantarea firmei, prin abordarea globala si, in

acelasi timp, printr-o delimitare a conceptelor si modurilor ce stau la baza finantarii

intreprinderii.

Lucrarea de fata incearca insa, intr-o viziune preponderent descriptiva, sa prezinte, printr-o

abordare rezumativa, cele mai actuale moduri de finantare a intreprinderii, intreprinderi care au

un spor de venit considerent.

Intotdeauna cand vrem sa realizam o investitie ne gandim daca ”merita”. Acest ”merita” il

traducem in fel si chip: cati bani imi aduce, in cat timp imi recuperez banii initiali, etc. Din punct

de vedere economic, evaluarea investitiilor presupune compararea efortului investitional cu

efectele obtinute.

Proiectele de investitii urmeaza a fi studiate sub urmatoarele aspecte:

Comercial

Tehnic

Financiar

Studiul comercial sau de munca este cel mai important deoarece previzioneaza

rentabilitatea investitiilor in functie de CA posibil de realizat.

Studiul tehnic rezolva problemele constructive, solutiile adoptate, ordinea executarii

lucrarilor, costul total si elementele componente ale proiectului.

Studiul tehnico-economic cuprinde si un studiu fiscal si de personal.

Studiul fiscal porneste de la ideea ca investitiile noi si de modernizare contribuie la cresterea

nevoilor materiale (marfuri sau prestari de servicii) si sunt totodata obiectul impunerii fiscale sub

diverse forme, cum sunt: impozit pe profit, TVA, alte impozite si taxe locale.

Studiul fiscal tine seama si de eventualele masuri fiscale cu privire la incurajarea efectuarii

unor investitii mai ales in perioada de somaj si recesiune. Astfel, un beneficiar de investitii poate

sa capete urmatoarele inlesniri: subventii bugetare rambursabile sau nerambursabile, examinari

partial fiscale.

5

Introducere

Studiul de personal comensureaza nevoile de personal ca numar si categorii de personal de o

anumita calificare utilizate atat in bazele de executie, cat si in faza de exploatare.

Studiul financiar analizeaza posibilitatea de procurare a diverselor surse de finantare,

posibilitatea de autofinantare, resurse proprii precum si posibilitatea de a obtine credit pe termen

mediu si lung.

Organizari financiare din cadrul unitatii corporative (managerul financiar) centralizeaza

informatiile din studiile efectuate, le compara si le estimeaza pentru a servi conducerii unitatii

respective in vederea alegerii solutiei optime de finantare a proiectului de investitii.

In urma evaluarii principalelelor caracteristici ale proiectelor studiate cum sunt: capital

investit; veniturile scontate din exploatarea proiectului de investitii; durata de viata economica a

obiectivului construit; valoarea reziduala la dezmembrare prevazuta in cataloagele tehnice, se

pot utiliza diverse criterii financiare pentru compararea mai multor proiecte de investitii studiate

in vederea adoptarii definitive a deciziei de investitii.

Lucrarea de licenta este intitulata “proiect de investitii” structurata pe trei pe trei capitole si

anume Capitolul I. Investiţia - Factor Al Creşterii Economice, Capitolul II. Eficienţa Economică

Si Aspecte Generale Privind Evaluarea Proiectelor De Investitii Si Capitolul III. Proiect De

Investitii S.C.Pambac Bacau.

In Primul Capitol am studiat investitia sub forma teoretica incepand cu- conceptul de investiţie,

continuand cu clasificarea investitiilor, criterii de opţiune în procesul investiţional si ajungand la

elementele finaciare ale investitiei. Lucrarea de licenta avand ca fundament un Proiect de

investitii in Capitolul al doilea am arartat necesitatea de a analiza prin prisma indicatorilor

economici , eficienta unui proiect de investitii.

In Capitolul al treilea am studiat daca investita care urma sa aiba, investitie directa din surse

proprii la o fabrica de morarit si panificatie si anume S.C.PAMBAC S.A era viabila. In urma

analizei aceasta investitie s-a demonstrat ca este eficienata doar peste cativa ani.Se va urmari

cresterea capitalului propriu.

Cresterea capitalului se poate realiza prin mai multe precedee tehnice puse la punct cu ajutorul

unor reglementari uneori destul de sofisticate. Dintre acestea, cele mai raspandite sunt

emisiunile de noi actiuni (crestere efectiva a capitalului), emisiunile de actiuni prin mobilizarea

rezervelor (care produce o restructurare a capitalului prin incorporarea rezervelor si/sau

primelor de emisiune) si conversia datoriei. Alte procedee au fie caracter exceptional in

evolutia unei intreprinderi (aportul in natura prin fuziune sau prin absorbtie), fie sunt mai putin

frecvent apelate sau nu sunt cunoscute decat in anumite tari: plata dividendelor in actiuni,

conversia obligatiunilor in actiuni, emisiunea de valori mobiliare compuse (obligatiuni cu

subscriere in actiuni in Franta) etc. Sunt cunoscute si procedee si instrumente speciale prin

6

Introducere

care se consolideaza de fapt fondurile proprii ale societatii comerciale. Ïn aceasta categorie

intra, de exemplu, actiunile cu dividende prioritare fara drept de vot (actiunile preferentiale),

certificatele de investitor, titluri participative sau titluri subordonate, asemanatoare obligatiunilor

in anumite privinte, dar antrenand, asa cum precizam anterior, o consolidare sau chiar crestere a

fondului propriu al intreprinderii.

7

Investitii, aspecte generale și cadru normativ

Capitolul I. INVESTIŢIA - FACTOR AL CREşTERII ECONOMICE

1.1. CONCEPTUL DE INVESTIŢIEInvestiţiile1 reprezintă suportul material al dezvoltării economice. Investiţiile, privite ca

sumă a cheltuielilor făcute pentru realizarea de noi obiective, dezvoltarea sau modernizarea

celor existente, reprezintă o cheltuială certă pentru un viitor ce conţine elemente de incertitudine,

generate de obicei de evoluţia pieţei. Rolul important pe care îl ocupă strategia investiţională în

cadrul strategiilor şi politicilor firmei, reiese şi din faptul că toate celelalte activităţi ale firmei

sunt dependente de politica de investiţii adoptată.

Procesul investiţional a fost şi rămâne un proces complex, care înglobează toate

activităţile şi operaţiunile întreprinse pentru plasarea unor capitaluri proprii sau atrase, cu scopul

realizării şi punerii în funcţiune a unor obiective economice, sociale sau de altă natură, precum şi

fructificarea resurselor băneşti plasate la alţi întreprinzători (cu titlul de acţiuni, obligaţiuni etc.).

În sens financiar, investiţia reprezintă schimbarea unei sume de bani prezentă şi certă pe

speranţa obţinerii unor venituri superioare, dar probabile, (achiziţionarea unei maşini pentru

creşterea productivităţii muncii, construcţia unei uzine pentru creşterea producţiei, asimilarea

unui brevet pentru fabricarea de produse noi etc.).

În sens contabil, aceeaşi investiţie desemnează alocarea unei resurse disponibile pentru

procurarea unui activ, care va determina fluxuri financiare de venituri şi cheltuieli.

Conceptul de investiţii poate avea astfel două sensuri:

1. un sens larg, conform căruia investiţiile cuprind toate cheltuielile sau alocările de

fonduri de la care se aşteaptă nişte venituri viitoare;

2. un sens restrâns, conform căruia investiţiile reprezintă cheltuieli ce se efectuează

pentru obţinerea de active fixe (pentru construirea, reconstruirea, lărgirea, modernizarea şi

achiziţionarea de active fixe de natura maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, clădirilor, mijloacelor de

transport şi a altor mijloace de muncă). Se asimilează investiţiilor şi cheltuielile referitoare la

lucrările de proiectare, prospecţiuni şi explorări geologice, achiziţionarea de titluri de valoare,

etc.

În concluzie, investiţia reprezintă o alocare permanentă de capitaluri, în achiziţia de

active fixe şi / sau financiare, care să permită desfăşurarea unor activităţi rentabile, superioare

ratei actuale de rentabilitate a întreprinderii şi acoperitoare pentru riscurile asumate. Principalul

1Bârsan, I. Managemnt investiţional, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu

8


risc asumat este alocarea azi a unui capital, în speranţa obţinerii viitoare a unor fluxuri de

beneficii.

1.2. CLASIFICAREA INVESTIŢIILOR2

Tipologia investiţiilor într-o întreprindere este de o mare diversitate.

Cea mai des întâlnită este investiţia tehnică privind achiziţia, construcţia şi montajul

unor maşini, utilaje, instalaţii, mijloace de transport etc.

Alături de aceasta, se realizează investiţii umane în formarea, calificarea, specializarea

personalului, investiţii sociale (cum ar fi construcţia în întreprindere a unei cantine restaurant),

investiţii financiare în cumpărarea de titluri de participaţie la alte societăţi comerciale, investiţii

comerciale pentru publicitate şi reclamă etc.

O tipologie a investiţiilor cu o distincţie netă nu este posibilă. Spre exemplu, o investiţie

de înlocuire a activelor fixe uzate este asociată adesea cu o modernizare a tehnologiei.

Un prim criteriu la clasificarea investiţiilor este conturat de politica generală a

întreprinderii. Tipurile de investiţii rezultate în urma acestei clasificări sunt fiecare rezultatul

aplicării unei anumite strategii de dezvoltare. După acest criteriu, avem:

• investiţii interne, rezultate în urma aplicării unei strategii de creştere internă,

concretizată în specializarea producţiei şi consolidarea poziţiei pe piaţă. Aceste investiţii

se fac în cercetare - dezvoltare, în modernizarea tehnologiei de producţie şi a relaţiilor de

distribuţie şi în specializarea personalului;

• investiţii externe, rezultate ale aplicării unei strategii de diversificare a activităţii, de

speculare a oportunităţilor de pe pieţele de capitaluri;

Fig.1 Constituirea patrimoniului întreprinderii ca un portofoliu de

proiecte de investiţii

Pornind de la această

clasificare se poate pune în evidenţă conceptul de portofoliu de proiecte de investiţii, ce

2 www.referate.ro

9


caracterizează activitatea investiţională a întreprinderii în ansamblul ei. Într-o politică dinamică

de investiţii se va face întotdeauna selecţia proiectelor care maximizează averea şi se va

dezinvestii în activităţile care afectează negativ această avere.

Dezinvestiţiile trebuie să apară ca o decizie de promovare a celor mai rentabile dintre ele

proiectele de investiţii şi nu ca o penalizare a unor proiecte mai vechi care, în timp, au devenit

mai puţin eficiente.

Un alt criteriu, care permite o separare a diferitelor categorii de investiţii, este cel al

riscului. În funcţie de riscul pe care îl implică, investiţiile sunt:

• de înlocuire a echipamentului complet uzat, acestea fiind investiţii cu un risc foarte

scăzut întrucât nu presupun modificări ale tehnologiei de fabricaţie;

• de modernizare a echipamentului existent în funcţiune, acestea fiind investiţii care

implica un risc redus, ca urmare a unor corecţii neesenţiale în tehnologia de fabricaţie;

• de dezvoltare (de extindere) a unor secţii, uzine, fabrici noi, investiţii care presupun un

risc mai mare, antrenat de nevoia de lărgire a pieţelor de aprovizionare, a forţei de

muncă, de capital şi de desfacere;

• strategice, privind crearea unei filiale în străinătate, fuzionarea cu altă societate

comercială, robotizarea întregului proces de fabricaţie, etc. Aceste investiţii presupun un

risc considerabil ca urmare a extinderii activităţii în zone geografice noi şi / sau în medii

tehnologice, comerciale etc., complet restructurate.

Din punct de vedere al surselor de finanţare a tipurilor de investiţii rezultate în urma

clasificării anterioare, se pot face următoarele observaţii: pentru investiţiile de înlocuire şi de

modernizare se pot obţine mai uşor credite bancare, în condiţii relaxate de dobândă, de

rambursare şi de garantare, întrucât rentabilitatea este certă şi riscul este redus. În schimb,

investiţiile de dezvoltare şi cele strategice vor trebui să se finanţeze, îndeosebi, din surse proprii

de capital (autofinanţare, creşteri de capital), sursele externe fiind mai reticente din cauza

riscului ridicat şi a unei rentabilităţi mai puţin probabile ale acestor investiţii.

Din punct de vedere al legăturii pe care o au cu obiectivul proiectat, investiţiile se

clasifică în:

• investiţii directe - sunt cele care se fac pe obiectivul de bază (achiziţionarea utilajelor,

montarea acestora, executarea construcţiilor etc.);

• investiţii colaterale - se materializează în lucrări care asigură utilităţile obiectivului de

bază (căi de acces, conducte de apă, de gaze etc.);

• investiţii conexe - sunt cele finalizate în alte obiective economice pentru a asigura

viitoarei investiţii materiile prime necesare desfăşurării procesului de producţie, etc.

Din punct de vedere al modului de executare, investiţiile pot fi:

10


• investiţii executate în antrepriză (se execută de agenţi economici specializaţi).

• investiţii executate in regie proprie (se execută cu forţe proprii).

• investiţii executate în sistem mixt.

Din punct de vedere al naturii activităţii sectoarelor în care se efectuează, ele pot fi:

• investiţii productive;

• investiţii neproductive (social-culturale, locuinţe, cantine, sedii sociale etc.).

Din punct de vedere al surselor de finanţare, investiţiile pot fi:

• investiţii finanţate din fonduri proprii

Fondurile proprii ale agenţilor economici (ceea ce reprezintă, în esenţă, autofinanţarea

lor) exprima capacitatea acestora de a produce resurse de investiţii din activitatea de exploatare

şi din alte activităţi. Elementul definitoriu al autofinanţării îl reprezintă asigurarea dezvoltării

activităţii pe seama resurselor financiare proprii.

Se consideră că întreprinderea se autofinanţează , într-un orizont de timp mediu (un

ciclu de producţie şi investiţional), dacă ea are capacitatea de a obţine asemenea rezultate

financiare care să-i permită rambursarea creditelor şi plata dobînzilor aferente. Prin urmare,

politica de autofinanţare a întreprinderii nu înseamnă renunţare la împrumuturi bancare.

În vederea dezvoltării afacerii, firmele aloca acestui scop o parte din profit, constituind,

astfel, o parte din capitalul pentru expansiune.

Un anumit sprijin ce se poate acorda firmelor, ar fi aplicarea unui sistem fiscal rezonabil,

adică o impozitare a profiturilor la cote care să nu descurajeze acumularea pentru investiţii. În

această idee s-a luat măsura de înlocuire a sistemului de înlocuire a sistemului de impozitare

bazat pe cota de 45% cu unul bazat pe o cotă de 38% într-o primă fază, pentru ca apoi să se

ajungă la cota de 25%. Odată cu aceasta, au fost desfiinţate scutirile şi reducerile de impozite pe

profit.

Reducerea cotei de impozitare a profitului are urmări favorabile pe un plan mai larg şi

anume: posibilitatea mai mare de acumulare pentru firmă; prin investiţii creşte potenţialul

întreprinderii; are loc creşterea cifrei de afaceri, a profitului, deci a bazei de impozitare, ceea ce

implică bani mai mulţi pentru bugetul de stat.

Micşorarea sarcinii fiscale pe profitul întreprinderii, ca şi scutirea de impozitul aferent

profitului reinvestit, reprezintă sau ar trebui să reprezinte o strategie a oricărui stat unde se

doreşte o relansare a economiei.

Încasările din vînzarea utilajelor scoase din funcţiune servesc drept capital pentru

investiţie. Unele elemente de active fixe sînt vîndute înainte de încheierea duratei lor de

funcţionare sau la sfîrşitul acesteia, că materiale vechi. Sumele încasate alimentează fondul de

dezvoltare din care se finanţează investiţiile. Este important ca de aceste sume să se ţină seama

11


la aprecierea necesarului de capital pentru achiziţia unui nou utilaj. Pentru acesta ele se scad din

preţul de achiziţie al noului utilaj.

Pot fi situaţii cînd unele maşini, clădiri etc., existente în proprietatea firmei, sînt utilizate

la un nou proiect al său de dezvoltare-modernizare. În acest caz, valoarea reziduală a

respectivelor active reprezintă o economie de capital bănesc, legată de noul proiect. Aceste

utilaje, însă, constituie un element al efortului investiţional, valoarea lor rămasă este inclusă în

totalul cheltuielilor de investiţii iniţiale.

Emiterea şi vinderea de acţiuni

Emiterea şi vinderea de acţiuni pe piaţa constituie o altă cale importantă de finanţare a

investiţiilor, asigurînd procurarea de lichidităţi. Acţiunea este un titlu de valoare care atestă

dreptul de proprietate al unei persoane asupra unei 'parti' dintr-o societate pe acţiuni. Valoarea

nominală a unei acţiuni este dată de sporul de capital social preconizat şi de numărul de acţiuni

în care este împărţit capitalul depus pentru înfiinţarea societăţii comerciale. Preţul de piaţă sau

cursul acţiunii este dat de performanţele economice ale societăţii care a emis-o.

Dacă o întreprindere este subcapitalizata şi ea lucrează cu o tehnologie veche, evident că

nu are şanse să realizeze venituri foarte mari, din care apoi să se dezvolte şi, implicit, să-şi

crească valoarea acţiunilor. Numai atunci cînd devine puternică, o întreprindere poate vinde bine

acţiunile sale, la un preţ mult mai mare decît valoarea lor nominală.

Finanţarea societăţilor comerciale prin emiterea de acţiuni, prezintă avantajul că

investitorul este recompensat numai atunci cînd firma realizează profit şi este capabilă să

plătească dividende. În plus, capitalul investit nu trebuie returnat decît în momentul în care firma

este lichidată (în măsura în care aceasta are posibilităţi).

Creşterea de capital a firmei presupune fie majorarea valorii nominale a acţiunilor vechi

(o metodă mai puţin folosită), fie emisiunea de acţiuni noi. Aceasta se face la valoarea nominală

a vechilor acţiuni sau la o valoare majorată, determinată de valoarea bursieră a vechilor acţiuni

sau la o valoare majorată, determinată de valoarea bursieră a acţiunilor vechi. La rîndul său,

preţul acţiunii este influenţat de numărul de acţiuni care se emite, la un volum al cîştigurilor

totale ale firmei şi al dividendelor de plătit, cîştigurile şi dividendele la o acţiune sînt afectate de

numărul de acţiuni. Astfel, o firmă care preconizează o emisiune de acţiuni pentru prima dată

poate stabili preţul la care acţiunea va fi vîndută prin numărul de acţiuni oferite.

Bursa de valori este o instituţie caracteristică economiei de piaţă, constituind 'ringul' pe

care se întîlnesc cererea şi oferta de capital, astfel încît preţul la care se efectuează tranzacţiile

financiare să fie cel de piaţă.

În condiţiile unei stări normale a pieţei, firma cu beneficii mari şi în creştere reuşeşte să

mantina şi chiar să sporească preţul acţiunilor sale, pentru că ea reprezintă interes pentru public,

12


pentru investitori. Dacă, însă, firma întîmpină o serie de dificultăţi, care se reflectă în profituri

scăzute, acţionarii devin sceptici, pierd încrederea în firma, dispare interesul faţă de firmă din

partea celor ce ar dori să investească. În cazul unei astfel de întreprinderi, scade cererea faţă de

acţiunile sale, se înregistrează scăderea cursului acţiunilor sale.

Sunt şi perioade cînd preţul scăzut al acţiunilor la bursa se datorează stării deprimate a

pieţei, conjuncturii economice proaste şi nu situaţiei deficitare a firmei. În acest caz, nu are loc o

micşorare a masei profiturilor, ci doar modificarea evaluării lor pe piaţă, scăderea cursului

datorîndu-se creşterii ratei dobînzii sau a ratei de capitalizare.

• investiţii finanţate prin alocaţii bugetare, donaţii, etc.

Din punct de vedere al structurii, investiţiile se clasifică în:

• clădiri şi construcţii speciale;

• maşinii, utilaje, instalaţii şi linii tehnologice, inclusiv aparatură de măsură şi control;

• lucrări de construcţii-montaj;

• alte tipuri.

După structura tipologică a cheltuielilor, investiţiile sunt:

• investiţii în mijloace fixe;

• cheltuieli preliminare care cuprind: costul proiectelor, formarea de personal de

exploatare, licenţe, cheltuieli de constituire;

• fond de rulment (capital de lucru)

1.3. CRITERII DE OPŢIUNE ÎN PROCESUL INVESTIŢIONALIndiferent de natura investiţiei, fiecare investitor urmăreşte cu prioritate:

- accentuarea procesului de modernizare a bazei tehnice în condiţiile restructurării

întregii producţii;

- reducerea costurilor de producţie;

- promovarea largă a progresului tehnic prin aplicarea cât mai rapidă a rezultatelor

cercetării ştiinţifice şi tehnologice;

- ridicarea gradului de valorificare a resurselor de care dispune orice investitor;

- creşterea calitativă a întregii activităţi de comerţ exterior şi de cooperare economică

internaţională.

Identificarea corespunzătoare a obiectivului de investiţii şi adoptarea celor mai adecvate

decizii, sunt legate de necesităţi, de resurse, de o serie de instrucţiuni şi de încadrarea în

strategiile viitoare ale agentului economic.

Principalele criterii de opţiune în procesul investiţional sunt:

- obţinerea unui profit suplimentar;

13


- necesitatea asigurării competitivităţii firmei pe plan tehnic şi economic;

- cerinţe de ordin tehnologic (siguranţa funcţionării etc.);

- asigurarea condiţiilor economice necesare funcţionării firmei;

- prevenirea poluării;

- existenţa unor resurse financiare care aşteaptă un plasament corespunzător.

Transformarea opţiunilor în decizii de investiţii trebuie să fie fundamentate pe

răspunsurile la anumite întrebări formulate în algoritmul descris în schema logică din ANEXA2.

1.4. ELEMENTELE PRINCIPALE ALE PROCESULUI INVESTIŢIONALa)VALOAREA CAPITALULUI PENTRU INVESTIŢII

Realizarea unui proiect de investiţie presupune existenţa unor capitaluri a căror

mărime este determinată, în principal, de:

- cheltuielile de achiziţie - a utilajelor, a terenurilor pentru clădiri;

- cheltuielile necesare instalării, montării şi punerii în funcţiune a echipamentului;

- cheltuielile preliminarii - pentru servicii de consulting, pentru formarea personalului,

pentru achiziţionarea de licenţe, brevete etc.

Se stabilesc sume de capital necesare acoperirii costului de exploatare pe perioada

punerii în funcţiune până la atingerea parametrilor proiectaţi. În procesul de exploatare pe lângă

cheltuielile curente apar şi alte categorii de cheltuieli, cum ar fi:

- cheltuieli cu reparaţii, înlocuiri, modernizări;

- cheltuieli cu taxe şi impozite, rambursări de împrumuturi, dobânzi, alte cheltuieli

bancare.

În cazul lansării unui produs nou pe piaţă se prevăd cheltuieli pentru studii de

cercetare tehnologică şi comercială, pentru promovarea vânzărilor etc.

Dacă investiţia conduce la mărirea capacităţii de producţie apare nevoia creşterii

fondului de rulment.

b)ELEMENTELE FINANCIARE ALE UNEI INVESTIŢII

Aspectele financiare sunt foarte importante în procesul de evaluare a investiţiilor:

întotdeauna trebuie să se ţină cont de eforturile financiare şi efectul acestora.

Parametri financiari care caracterizează o investiţie şi surprind efortul şi efectul unei

investiţii sunt:

A. cheltuielile iniţiale pentru investiţie;

B. durata de viaţă a investiţiei;

C. fluxurile nete de trezorerie;

D. valoarea reziduală;

14


A. Cheltuielile iniţiale de investiţie (I0)

Se consideră situaţia în care, cheltuiala iniţială într-un proiect de investiţii reprezintă

mărimea netă a capitalului necesar pentru punerea în exploatare a investiţiei.

Cheltuielile iniţiale ale investiţiei sunt determinate de:

- costul achiziţiei activelor fixe, fizice sau financiare ( maşini, instalaţii, construcţii,

licenţe, titluri de participare etc.);

- cheltuielile de instalare şi montaj a echipamentelor şi instalaţiilor noi, precum şi

cheltuielile de specializare a personalului în exploatarea noilor tehnologii;

- necesarul de fond de rulment durabil şi permanent: sunt reprezentate de

capitalurile investite pentru constituirea unor stocuri minime indispensabile (de materii

prime - constituite în scopul evitării întreruperii producţiei şi de produse finite - pentru a

evita întreruperea livrărilor către clienţi) şi pentru a finanţa acordarea unui credit sau a

unui termen de plată minim din partea clienţilor, cu deducerea creditului obţinut prin

intermediul unui termen de plată minim consimţit de furnizori.

- plus sau minus-valoarea rezultată din vânzarea activelor dezinvestite (înlocuite)

prin noua investiţie.

Costul de achiziţie a activelor fixe noi, dat de preţul de facturare al acestora, determină şi

mărimea amortizării viitoare a acestora, care, la rândul lor influenţează fluxurile viitoare de

trezorerie (cash-flow, CF).

B. Durata de viaţă a investiţiei

Durata de viaţă a investiţiei este, la rândul ei, o noţiune cu semnificaţii diverse:

- durata fiscală contabilă. Este asimilată perioadei de timp în care se realizează

recuperarea integrală a valorii iniţiale a investiţiei pe calea amortizării.

- durata tehnică de funcţionare a mijloacelor fixe rezultate prin investiţii. Această

durată este determinată de caracteristicile tehnice, funcţionale, specifice fiecărui mijloc

fix.

- durata de viaţă economică a investiţiei. Este determinată de durata în care investiţia îl

interesează pe investitor prin efectele sale favorabile.

- durata juridică a investiţiei. Prezintă un interes special pentru anumiţi investitori, şi

este reprezentată de durata protecţiei juridice asupra dreptului de proprietate sau de concesiune

asupra unui anumit bun.

C. Calculul fluxurilor nete de trezorerie (CF)

Pentru estimarea fluxurilor nete de trezorerie (estimare viitoare) se apelează la un sistem

de ipoteze:

- mediul economic cert;

15


- capitaluri proprii suficiente (permite separarea deciziei de investiţii de cea de finanţare,

cu consecinţele aferente: în calcul CF nu se va ţine cont de rata dobânzilor la capitalurile

împrumutate şi nici de economiile de impozit aferente acestora);

- impozitul pe profit este presupus a fi plătit la sfârşitul exerciţiului financiar;

- rata inflaţiei rămâne constantă pe toata durata de viaţă a investiţiei şi egală cu cea din

primul an de realizare a investiţiei.

Calculul CF porneşte de la un cont de rezultate (de profit şi pierderi) previzionat, în care

vor fi estimate vânzările şi cheltuielile ocazionate de darea în exploatare a investiţiei. Trecerea

de la estimarea contabilă a veniturilor şi cheltuielilor (generate de încasări şi plăţi potenţiale) la o

estimare în termeni de trezorerie netă (încasări şi plăţi efective) se face prin estimarea variaţiei

fondului de rulment (NFR).

Fluxurile nete de trezorerie (CF) pot fi calculate după relaţia:

unde: I - cota de impozit pe profit

CA - cifra de afaceri

NFR – variaţia nevoii de fond de rulment.

D. Valoarea reziduală (VR)

Valoarea reziduală exprimă valoarea posibilă de realizat după încheierea duratei de

viaţă a investiţiei (prin vânzare etc.).

Pentru durate de viaţă mai mici decât cea tehnică, valoarea reziduală poate fi mai

mare decât valoarea rămasă neamortizată şi determină un câştig de capital (surplus de încasări

peste valoarea rămasă a mijlocului fix respectiv). Câştigul de capital măreşte profitul impozabil,

iar pentru a reduce impactul fiscal, unele legislaţii (cum ar fi cea franceză sau cea canadiană),

acorda scutiri de impozit pentru jumătate din câştigul de capital.

16

Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

CAPITOLUL II. EFICIENŢA ECONOMICĂ SI ASPECTE GENERALE PRIVIND EVALUAREA PROIECTELOR DE INVESTITII

2.1. CONCEPTUL DE EFICIENŢĂOrice strategie investiţională presupune mai multe variante, caracterizate printr-o

multitudine de aspecte tehnice, economice, sociale etc. Pentru stabilirea variantei optime, aceasta

trebuie apreciată printr-un sistem de indicatori de eficienţă economică, incluzând cât mai multe

criterii de evaluare.

Orice activitate este, în acelaşi timp, consumatoare de resurse şi producătoare de efecte.

Nivelul limitat al resurselor materiale şi de muncă generează cerinţa economicităţii folosirii lor,

în sensul asigurării unor randamente maxime sau unor consumuri cât mai reduse. În expresia sa

cea mai generală, eficienţa este redată de relaţia dintre rezultatele obţinute, într-o anumită

activitate (Ai) şi cheltuielile de resurse cu respectiva activitate.

Fig.2 Tipuri de corelaţii de eficienţă

Totodată, caracterizarea nivelului de eficienţă al activităţii (A i) presupune raportarea

(studiul comparativ) la o bază de comparaţie (A0) care poate fi nivelul atins în alte activităţi

similare, sau variante de proiect, mărimi nominative predeterminate etc.

Ri / Ro - consum de resurse (eforturi) pentru activitatea i/o;

Ei/Eo - efecte generate de activitatea i/o;

Conform acestei scheme, studiul eficienţei unei activităţi are la bază următoarele tipuri

de corelaţii:

- comparaţie între nivelul resurselor;

- comparaţie între nivelul efectelor;

- comparaţie de tip: efort / efect şi efect / efort;

- comparaţie între nivelurile de eficienţă.

17


În practică şi în studiile de specialitate noţiunea de eficienţă este prezentată având două

sensuri:

- acela de maximizare a performanţelor (rezultate dintre cele mai mari);

- acela de maximizare a efectelor (în raport cu resursele alocate sau consumate).

Ultimul sens este cel mai concludent deoarece evidenţiază efectul util pe unitatea de

resursă alocată (E/R) sau invers, efortul depus pentru obţinerea unei unităţi de efect (R/E).

Privită, deci, prin prisma laturii sale concret aplicative, eficienţa se poate defini ca un

raport obiectiv, cantitativ, între efectele şi eforturile depuse în vederea obţinerii lor.

- maxim, adică maximizarea efectelor obţinute pe unitatea de resursă alocată /

consumată;

- minim, adică minimizarea consumului de resurse pe unitatea de efect obţinut.

Din punct de vedere cantitativ, corelaţia dintre eforturi şi efecte se exprimă prin

indicatori de eficienţă care, de regulă, îmbracă forma de raporturi matematice. Pentru a

caracteriza eficienţa unei activităţi în toată complexitatea sa, este necesar să se folosească un

sistem de indicatori care să pună în evidenţă toate corelaţiile posibile între eforturi şi efecte.

2.2. NECESITATEA CALCULELOR DE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ 3

Calculele de eficienţă necesită stabilirea atât a cheltuielilor, cât şi a efectelor sau

rezultatelor aferente proiectului. Cheltuielile de investiţii se stabilesc cu rigurozitate, pentru că,

din momentul concretizării lor în construcţii, utilaje etc., ele devin ireversibile, în cele mai multe

cazuri nefiind posibilă redirecţionarea spre alte domenii lor în condiţii avantajoase. Erorile

săvârşite în privinţa investiţiilor sunt de costisitoare, generând irosirea unor resurse importante

sau crearea unor cheltuieli mari pentru remedieri, refaceri etc.

Pentru estimarea efectelor economice ale unui proiect de investiţii, se operează cu

informaţii previzionate pe un orizont de timp destul de îndelungat, specific duratei de viaţă a

obiectivului. În domeniul investiţiilor se operează cu două tipuri de informaţii:

- privind costurile de investiţii (informaţii aproape certe);

- referitoare la privind efectele ce se vor obţine pe seama investiţiilor (informaţii sub

formă de valori-mărimi, niveluri previzionate).

Din strategia de dezvoltare adoptată, pentru orice tip de acţiune sau investiţie, se pot

identifica scopul şi obiectivele urmărite. Astfel, se poate determina cu suficientă exactitate

3 S t a n c u I . « I N V E S T I T I I D I R E C T E S I F I N A N T A R E A L O R » , Volumul II si III, Ed Economica, Bucuresti 2003•

18


efortul investiţional necesar. Dar, obţinerea efectelor scontate pe seama investiţiilor, a

rentabilităţii şi în general a eficienţei lor aparţine viitorului şi prezintă un apreciabil grad de

incertitudine, de risc.

Pentru a preveni sau a cunoaşte consecinţele nefavorabile, se fac o serie de calcule,

bazate pe probabilităţi şi simulări, prin care se estimează modificări în privinţa preţului de

desfacere, a evoluţiei cererii pe piaţă, a fluxurilor de venituri anuale, cantităţii ce va fi produsă în

fiecare an, duratei de viaţă economică a proiectului sau produsului, gradul de utilizare a

capacităţii de producţie etc.

Întotdeauna cererea de investiţii este, practic, mai mare, decât posibilităţile de a fi

satisfăcută din fondurile şi resursele proprii disponibile. Prin urmare, resursele de investiţii au un

caracter limitat, restrictiv, iar obţinerea de credite bancare în acest scop presupune un cost relativ

mare. În acest context, şi instituţiile financiare şi băncile care acordă credite caută să analizeze

mai multe direcţii şi proiecte în care să fie plasate şi fructificate fondurile lor, care se pot finaliza

cu efecte utile diferite de la o acţiune la alta.

În mediu complex, în care urmează să se adopte decizia de investiţii, corelat cu

interesul oricărui investitor de a asigura o profitabilitate cât mai mare a investiţiei sale, este

evidentă necesitatea evaluării oricărui proiect din punct de vedere al eficienţei economice.

Întrucât viitorul este incert, în calculele de eficienţă intră şi evaluarea riscului pe care îl

implică investiţia, risc ce urmează să fie asumat de întreprindere, bancă, stat etc., practic de cei

care fac cheltuiala respectivă.

2.3. INDICATORI DE EVALUARE ŞI ANALIZA A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR LA NIVEL MICROECONOMIC

INDICATORI4 CU CARACTER GENERAL

În cadrul acestei grup se pot enumera următorii indicatori:

Capacitatea de producţie. Acest indicator exprimă producţia maximă ce poate fi

obţinută într-o perioadă de timp, în condiţii normale de funcţionare a capitalului fix, de utilizare

a resurselor umane şi materiale şi a unui anumit coeficient de schimburi. Notată prin q

capacitatea de producţie se exprimă, în general, în unităţi fizice de producţie, respectiv buc, tone,

ml., m2, m3 etc.

Aceeaşi capacitate de producţie poate fi exprimată şi în unităţi valorice:

4 Işan, V., Cocriş, V. - Decizia de investiţii (I în Revista Economie şi Finanţe, ASEM Chisinău, Nr. 1, 1997)

19


în care: Q - capacitatea de producţie exprimată valoric;

qj - capacitatea fizică de producţie a sortimentului j;

pj - preţul sortimentului j de producţie.

Acest lucru se poate întâlni mai des în situaţii în care producţia este eterogenă, fiind

alcătuită din mai multe sortimente de producţie.

Capacitatea de producţie este un indicator de volum, care concretizează de fapt un prim

efect al efortului investiţional făcut, oferindu-ne o imagine de ansamblu, globală asupra mărimii

obiectivului.

Numărul de salariaţi. Acest indicator trebuie cunoscut încă din faza de proiectare, el

stabilindu-se în corelaţie directă cu producţia, productivitatea muncii şi coeficientul de

schimburi.

Totodată, indicatorul amintit trebuie cunoscut şi în structură, pe categorii de specialişti

(muncitori, tehnicieni etc.).

Costul de producţie. Este unul dintre indicatorii cu o foarte mare putere de sinteză,

arătând de fapt condiţiile concrete de efort economic, în care se va realiza producţia proiectată.

Acest indicator reflectă calitatea activităţii desfăşurate. Costul de producţie trebuie cunoscut atât

la nivelul întregii producţii realizate, cât şi la nivelul fiecărui sortiment de producţie în parte, ca

şi pe unitatea de produs. Aprecierea eficienţei economice se poate face fie calculând cheltuielile

de producţie ce revin la 1000 U.M. de producţie, fie luând în considerare cheltuielile materiale

luate ca pondere în volumul total al cheltuielilor de producţie etc.

Profitul. Scopul urmărit de fiecare întreprinzător este efectul net - profitul. Prin

intermediul profitului întreprinzătorul asigură premisele necesare pentru creşterea capitalului fix.

Pe baza profitului, firmele au posibilitatea să calculeze unul dintre cei mai importanţi indicatori,

şi anume rata profitului (a rentabilităţii), care de fapt arată ce capacitate are aceasta de a produce

profit.

Productivitatea muncii. O variantă de investiţii, oricât de convenabilă ar fi la alţi

indicatori de eficienţă economică, dacă nu oferă şi o productivitate competitivă, este greu de

crezut că ar putea fi acceptată. În legătură cu acest indicator se cunosc numeroase relaţii de

calcul, dintre care amintim:

20


în care: W - productivitatea muncii;

Ft - timpul necesar obţinerii unei cantităţi de producţie;

q - cantitatea de producţie obţinută într-o perioadă de timp;

NS - numărul de salariaţi;

Q - valoarea producţiei obţinute.

În calculele de eficienţă economică, productivitatea muncii trebuie privită, din ce în ce

mai mult, ca o cauză a producţiei şi nu ca efect al acesteia. Altfel spus, se va stabili la început cu

ce productivitate se va lucra, nu se va aştepta obţinerea producţiei care ulterior va fi împărţită la

numărul de salariaţi. Angajarea ulterioară a salariaţilor se va face pe baza criteriului de selecţie

al acestui indicator - productivitatea muncii.

Rentabilitatea. În economia de piaţă, cel mai important indicator de eficienţă economică

este rentabilitatea. În practică se mai numeşte profitabilitatea, respectiv rata rentabilităţii sau rata

profitabilităţii. Literatura de specialitate indică mai multe formule de calcul, din care reţinem:

în care: r – rentabilitatea;

P - profitul obţinut;

C - cheltuieli de producţie.

În analiza economică se va opta pentru varianta care are rentabilitatea cea mai mare. În

esenţă, rentabilitatea exprimă conceptul clasic al eficienţei economice, deoarece profitul

concretizează scopul urmărit pe piaţă (efectul final al oricărei activităţi productive), iar costul

producţiei sintetizează resursele (umane, materiale, financiare) consumate.

INDICATORI DE BAZĂ

Spre deosebire de indicatorii prezentaţi la grupa anterioară, indicatorii cunoscuţi de la

alte discipline cu caracter economic, indicatorii de bază sunt proprii analizei eficienţei

economice a investiţiilor şi constituie cea mai importantă grupă de indicatori, fără de care

este de neconceput adoptarea unei judicioase decizii de a investi.

Volumul capitalului investit. Acest indicator reflectă efortul total economic pentru

realizarea unui anumit obiectiv de investiţii. Indicatorul se calculează astfel:

21


în care: It - volumul total al capitalului investit;

Id - volumul capitalului destinat investiţiilor directe;

Ic - volumul capitalului destinat investiţiilor colaterale;

M0 - necesarul iniţial de mijloace circulante;

Cs - cheltuieli suplimentare (legate de pregătirea cadrelor, supravegherea lucrărilor etc.).

După cum se poate observa, în efortul investiţional total al unui întreprinzător intră

valoarea investiţiei directe (reflectată prin devizul general), investiţiile colaterale (de natura

căilor de acces rutiere, feroviare, asigurarea cu energie electrică etc.), cheltuielile referitoare la

dotarea iniţială cu mijloace circulante, precum şi cheltuielile suplimentare efectuate de

întreprinzător.

În ceea ce priveşte materializarea propriu-zisă a investiţiilor, aceasta se concretizează în

capital fix activ cât şi în capital fix pasiv.

Durata de realizare a lucrărilor de investiţii. În cadrul acestei perioade de timp are loc

materializarea eforturilor investiţionale în capital fix. Specific acestei perioade este faptul că

fonduri de valori însemnate sunt dislocate din circuitul valoric fără ca acestea să producă ceva

până la finalizarea obiectivului. Iată de ce atât constructorul cât şi beneficiarul trebuie să

colaboreze în această perioadă şi să identifice toate căile posibile ce au ca numitor comun

reducerea duratei de execuţie a obiectivului (d).

O problemă deosebită a acestei perioade de timp se referă la modul de eşalonare a

cheltuielilor de capital pe fiecare an în parte, din cadrul duratei de realizare. În acest context se

va urmări ca partea cea mai mare a fondurilor să fie alocate către sfârşitul duratei de execuţie.

O altă problemă specifică acestei perioade de timp o reprezintă eventualitatea punerii în

funcţiune a unor capacităţi parţiale de producţie. În situaţia în care acest lucru este posibil, se va

urmări o asemenea eşalonare a fondurilor de investiţii încât unele capacităţi de producţie să

poată produce chiar în decursul duratei de realizare a obiectivului.

Din cele arătate mai sus, reiese că durata de realizare va trebui să fie cât mai mică, atât

pentru a atenua efectul imobilizării capitalului în această perioadă, cât şi pentru a evita risipa şi

degradările pe şantierele de construcţii, la care se adaugă şi o altă problemă foarte importantă:

cea a evitării demodării produselor.

Durata de funcţionare a obiectivului. Durata de funcţionare a obiectivului începe în

momentul punerii în funcţiune a acestuia şi se sfârşeşte odată cu scoaterea sa din funcţiune

(dezafectarea acestuia).

În cadrul duratei de funcţionare a obiectivului distingem trei perioade de timp mai

importante:

22


- perioada de atingere a parametrilor proiectaţi;

- perioada de funcţionare normală;

- perioada de declin.

Reprezentarea grafică a perioadele enunţate este următoarea:

Fig.3 Perioade de timp ale procesului investiţional

unde: d - durata de realizare a investiţiei;

Da - durata de atingere a parametrilor proiectaţi;

Dn - durata de funcţionare normală;

Dd - durata de declin;

D - durata eficientă de funcţionare;

Df - durata fizică de funcţionare;

Q - valoarea producţiei;

C - costul producţiei.

Perioada de atingere a parametrilor proiectaţi trebuie redusă, dacă există

posibilitatea, având în vedere că pe această perioadă de timp, profitul va fi mai mic decât cel

proiectat (este de dorit să se ajungă cât mai repede la nivelul profitului proiectat).

Perioada normală de funcţionare trebuie să stea în atenţia investitorului în mod

deosebit pornind de la ideea că, în condiţiile în care aceasta va putea fi prelungită cât mai mult

cu putinţă, efectele nete de profit vor fi mai mari. Se impune, deci, luarea unor măsuri concrete

pe linia asigurării funcţionării în bune condiţii a utilajelor, efectuarea la timp a reviziilor

periodice şi reparaţi curente, astfel încât această durată să fie prelungită pe cât posibil în

detrimentul perioadei de declin, când profiturile încep să scadă.

După punerea în funcţiune a unui obiectiv acesta desfăşoară o activitate eficientă, în

sensul că toate cheltuielile de producţie vor fi acoperite, asigurându-se şi obţinerea unui anumit

profit (până în momentul D). Peste momentul D, care de altfel se constituie sub forma unui prag

23


de eficienţă, obiectivul ar mai putea funcţiona, însă veniturile provenite din realizarea producţiei

nu mai acoperă cheltuielile.

Investiţia specifică. Acest indicator sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional şi

efectul obţinut sub forma capacităţii de producţie. Indicatorul se poate calcula atât pentru

construcţii noi, cât şi pentru modernizări, dezvoltări, retehnologizări de capacităţi de producţie,

sau în cazul în care se compară mai multe variante.

În cazul modernizării, dezvoltării sau retehnologizării unor obiective existente,

investiţia specifică se calculează astfel:

în care: sm - investiţia specifică pentru modernizări, dezvoltări, retehnologizări;

qmi - capacitatea de producţie exprimată în unităţi fizice după modernizare, dezvoltare,

retehnologizare;

q0 - capacitatea de producţie existentă înainte de modernizare, dezvoltare,

retehnologizare.

În această formă de calcul, indicatorul în cauză reflectă câte U.M. (efort de capital

investit) revin pe unitate fizică (spor de capacitate) rezultată în urma modernizării, dezvoltării,

retehnologizării.

Ca şi în cazul construcţiilor noi şi în cazul modernizării, dezvoltării, retehnologizării,

indicatorul se poate calcula şi în funcţie de sporul valoric de capacitate. Având avantajul

calculului în funcţie de capacitatea de producţie exprimată fizic, indicatorul investiţia specifică

are o sferă mare de aplicabilitate şi un grad ridicat de relevanţă, ceea ce face ca acesta să fie

prezent în toate calculele de fundamentare a eficienţei economice a investiţiilor pentru un

obiectiv ce urmează a se realiza.

Cu toate acestea, el are şi unele limite dictate de faptul că se corelează efortul total de

capital investit cu efectul de capacitate obţinut numai la nivelul unui an. Din cauza acestui fapt,

indicatorul investiţia specifică trebuie analizat împreună cu alţi indicatori, pentru a obţine în

final o imagine cât mai reală asupra condiţiilor de eficienţă economică în care se va realiza şi va

funcţiona un anumit obiectiv de investiţii.

Termenul de recuperare al investiţiei. Acest indicator, ca şi în cazul investiţiei

specifice, se poate calcula în mai multe situaţii:

Pentru construcţia unor obiective noi:

24


în care: T - termenul de recuperare a capitalului investit;

It - valoarea capitalului investit;

Ph - profitul anual.

În acest mod de calcul, indicatorul reflectă care este perioada de timp în care se va

recupera capitalul investit din profitul anual obţinut. Reprezentarea grafică a termenului de

recuperare exprimă un moment pe scara timpului în care efortul investiţional este egalat de efect

(profitul realizat)

Fig.4 Procesul de recuperare al investiţiei

La acest grafic atât valoarea producţiei, cât şi costul producţiei sunt mărimi constante:

Q - reprezintă valoarea producţiei obţinute; C - costul producţiei obţinute.

Suprafaţa S1 reflectă efortul de capital cheltuit în decursul perioadei de realizare;

Suprafaţa S2 (care de fapt este egală cu suprafaţa S1) reprezintă diferenţa dintre valoarea

producţiei şi costul producţiei pe o anumită perioadă de timp.

În fapt, egalitatea celor două suprafeţe se produce la un moment dat pe scara timpului,

care nu este altul decât termenul de recuperare (T) al capitalului investit.

Deci, la începutul perioadei de funcţionare profitul anual va fi mai mic decât cel

proiectat. Altfel spus, pe perioada atingerii parametrilor proiectaţi, apare o diferenţă între profitul

proiectat şi profitul realizat (diferenţă care sporeşte efortul investiţional) deci, implicit, conduce

la mărirea termenului de recuperare.

Dar, uneori este posibil ca încă din perioada de realizare a obiectivului să poată fi puse în

funcţiune unele capacităţi parţiale de producţie. Aceste capacităţi de producţie vor realiza un

profit până la punerea integrală în funcţiune a obiectivului, profit care va diminua efortul

investiţional din anii respectivi.

Un calcul corect al termenului de recuperare a capitalului investit ţine cont de toate

aspectele prezentate.

În consecinţă, termenul de recuperare al capitalului investit se va calcula astfel:

25


în care: T - termenul de recuperare;

ΔP - diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere a

parametrilor proiectaţi;

P' - profitul suplimentar realizat în cadrul punerii în funcţiune a unor capacităţi parţiale

de producţie în cadrul duratei de realizare a obiectivului.

Revenind la perioada de atingere a parametrilor proiectaţi, se poate spune că orice

prelungire a acesteia atrage după sine mărirea termenului de recuperare a investiţiilor, aşa cum

rezultă şi din reprezentarea grafică următoare:

Fig.5 Schema detaliată a procesului investiţional

Din suprafaţa S2 (care ar fi trebuit să fie egală cu suprafaţa S1) lipsesc porţiunile

haşurate ceea ce reflectă o anumită pierdere de profit datorită neatingerii parametrilor proiectaţi

chiar din momentul punerii în funcţiune a obiectivului. În aceste condiţii, termenul de recuperare

(T) se deplasează în (TI), astfel încât pe distanţa (T-TI) va trebui să se obţină un profit

suplimentar care să permită egalizarea efortului de capital antrenat cu realizarea investiţiei

respective (echivalează cu recuperarea investiţiei făcute).

Pentru modernizarea, dezvoltarea sau retehnologizarea unor obiective existente

termenul de recuperare sintetizează corelaţia dintre efortul de capital investit şi efectul obţinut

sub forma sporului de profit anual ca urmare a modernizării, dezvoltării sau retehnologizării

propuse.

În consecinţă, termenul de recuperare a capitalului investit se va calcula astfel:

în care: T - termenul de recuperare a capitalului investit în cazul unor modernizări, dezvoltări,

retehnologizări de capacităţi de producţie;

26


Im - valoarea capitalului investit pentru modernizarea, dezvoltarea sau retehnologizarea

unui obiectiv investit;

Phmi - profitul anual obţinut în urma modernizării, dezvoltării, retehnologizării

obiectivului existent;

Pho - profitul anual obţinut de obiectivul existent înainte de modernizare, dezvoltare,

retehnologizare..

Spre deosebire de cazul de calcul al termenului de recuperare a investiţiei pentru

realizarea unor obiective noi (în care indicatorul exprimă în câţi ani se va recupera investiţia din

profitul anual obţinut) în situaţia modernizării, dezvoltării, retehnologizării, termenul de

recuperare al investiţiei reflectă în câţi ani se va recupera investiţia din sporul de profit

anual obţinut ca urmare a investiţiei respective.

Sunt frecvente cazurile în care scopul urmărit este ca prin modernizare (eventual

însoţită de retehnologizare) să se obţină o reducere a costului de producţie. În acest caz, efectul

obţinut ca urmare a investiţiei respective îl reprezintă de fapt tocmai această economie la

costurile de fabricaţie.

Indicatorul analizat se va calcula astfel:

în care: Cho - costurile de fabricaţie înainte de modernizare, retehnologizare (mai mari);

Chm - costurile de fabricaţie după modernizarea, retehnologizarea obiectivului respectiv

(mai mici).

În situaţia calculului termenului de recuperare pentru modernizări, retehnologizări de

capacităţi de producţie, trebuie luate în considerare şi o serie de alte elemente, cum ar fi:

- pierderea de profit datorată întreruperii producţiei pe durata de realizare a investiţiei;

- valoarea neamortizată a capitalului fix ce urmează a fi dezmembrat;

- sumele obţinute din valorificarea unor utilaje sau părţi componente din acestea etc.

Influenţa elementelor enunţate mai sus asupra termenului de recuperare a investiţiei ar

putea fi surprinsă prin următoarea relaţie de calcul:

în care: T - termenul de recuperare a capitalului investit pentru modernizări, dezvoltări,

retehnologizări;

Im - valoarea capitalului investit pentru modernizare, dezvoltare sau retehnologizare;

A - amortizarea nerecuperată;

V - veniturile obţinute din valorificarea unor utilaje;

27


Pp - pierderea de profit pe timpul realizării investiţiei.

Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor. Indicatorul sintetizează corelaţia

dintre profitul anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de capital investit.

Pentru obiective noi.

În situaţia realizării unor investiţii pentru construcţia de obiective noi, indicatorul se

calculează astfel:

în care: e - coeficientul eficienţei economice a investiţiilor;

Ph - profitul anual obţinut ca urmare a realizării investiţiei;

It - valoarea capitalului antrenat pentru realizarea obiectivului;

Ca şi în cazul termenului de recuperare, atunci când există posibilitatea punerii în

funcţiune a unor capacităţi parţiale de producţie, efectele suplimentare obţinute cu acest prilej

trebuie să fie luate în considerare la calculul indicatorului.

Pentru modernizări, dezvoltări sau retehnologizări ale unor obiective existente,

indicatorul se va calcula astfel:

în care: e - coeficientul eficienţei economice a investiţiilor;

Phm - Ph0 - este sporul de profit obţinut în urma modernizării, dezvoltării, retehnologizării

faţă de situaţia existentă;

Im - valoarea capitalului investit pentru modernizarea, dezvoltarea, retehnologizarea unui

obiectiv.

În cazul în care scopul investiţiei făcute în modernizări, retehnologizări este reducerea

costurilor de producţie, indicatorul amintit se poate calcula astfel:

în care: Ch0 - Chm - economiile obţinute la costurile de producţie după modernizare, dezvoltare,

retehnologizare faţă de situaţia existentă.

28


2.4. EVALUARE FINANCIARA -GENERALITATIDecizia5 de investire se fundamentează pe evaluarea financiară a proiectelor de

investiţii. Evaluarea financiară a proiectelor de investiţii asigură posibilitatea realizării de

comparaţii între proiectele concurente, şi pe baza acestora, a definirii unei ordini de prioritate,

absolut necesară în procedura selectării / alegerii proiectului. Totodată, evaluarea financiară a

proiectelor de investiţii vizează şi formularea de aprecieri asupra valorii intrinseci a acestora.

Literatura6 de specialitate consideră mai importante un număr de patru, din multitudinea

existentă, metode / criterii financiare de evaluare a rentabilităţii proiectelor de investiţii:

- termenul de recuperare al investiţiei (durata în care cheltuielile iniţiale cu investiţia

sunt recuperate din fluxurile pozitive);

- valoarea actualizată netă (sporul de valoare adus de investiţie în viitor, actualizat la

momentul prezent);

- rata internă de rentabilitate (gradul de rentabilitate asigurat de noul obiectiv de

investiţii);

- indicele de profitabilitate (raportul efecte / eforturi determinate de investiţie).

Uneori, aplicarea concretă a acestor criterii / metode poate conduce la decizii

contradictorii, deoarece, proiectele supuse evaluării sunt de multe ori incompatibile sau

incomparabile.

În practică există situaţii când proiectele de investiţii se exclud reciproc, condiţiile fiind

dificile pentru adoptarea deciziei:

- atunci când investiţia iniţială a unui proiect este mai mare decât a celorlalte;

- atunci când realizarea în timp a fluxurilor de numerar aferente proiectelor de investiţii

este diferită;

- atunci când durata de viaţă a investiţiilor este diferită.

2.5.VENITUL NET ACTUALIZAT (VAN)Acest indicator se mai numeşte şi valoarea actualizată netă totală sau cumulată (VAN).

VAN constituie un indicator fundamental pentru evaluarea economică şi financiară a oricărui

proiect de investiţii.

Indicatorul valoarea actualizata netă totală VAN, prin conţinutul său, caracterizează

în valoare absolută, aportul de avantaj economic al unui proiect dat de investiţii (câştigul,

răsplata sau recompensa investitorului pentru capitalul investit în proiectul respectiv) exprimate,

sub formă de cash-flow în valoare actuală, sau ca valoare netă actualizată:

5 Mösle, R., Nastovici, Luminiţa. Evaluarea investiţiilor, Editura Lux Libris, Braşov, 1998.

6 Stan, V. Evaluarea investiţiilor, metode şi uzanţe, Editura Teora, Bucureşti, 1996

29


- definit în raport de cash-flow (CF) - indicatorul VAN realizează compararea între

cash-flow-ul total actualizat (CFta), degajat pe durata de viaţă economică a unui proiect

sau variante de proiecte de investiţii şi efortul investiţional total generat de acel proiect,

exprimat tot în valoare actualizată (Ita). Momentul de referinţă pentru calculul valorii

actualizate a investiţiilor şi cash flow-ului este considerat momentul începerii lucrărilor;

deci, VAN este un indicator de eficienţă a investiţiilor care evidenţiază surplusul total

de cash-flow în raport cu costul de investiţii necesar, toate exprimate în valori

actualizate.

Când durata de realizare a proiectului de investiţii (d), este scurtă, mai mică de un an,

dar exploatarea instalaţiilor, utilajelor, a capacităţilor de producţie şi servicii începe imediat, în

acelaşi an, relaţia de calcul este:

Dacă durata de execuţie este mai mare de un an, d >1 an,

.

Prin semnificaţia sa, VAN, determină valoarea economică a unui proiect de investiţii,

urmărindu-se creşterea acestei valori prin optimizarea deciziei de investiţii după criteriul

maximizării VAN (se preferă proiectele care se caracterizează prin VAN maxim). De asemenea,

sunt acceptate proiectele sau variantele de proiecte caracterizate prin VAN>0.

În plan economic şi financiar un proiect de investiţii cu VAN pozitiv semnifică faptul că

acel proiect are capacitatea de a rambursa pe perioada duratei de viaţă economică (D) capitalul

investit. Cu cât VAN este mai mare, cu atât şi rentabilitatea investiţiei este mai mare. Dacă

VAN are valoare nulă sau negativă, proiectul este inacceptabil, rentabilitatea sa fiind

inferioară ratei de actualizare (dacă e < a capitalul respectiv ar putea fi reinvestit cu o

rentabilitate egală cu rata de actualizare şi ar aduce avantaje corespunzătoare mai mari –

minimizarea pierderilor).

Literatura de specialitate scoate în evidenţă următoarele puncte slabe ale indicatorului

VAN:

- VAN nu permite soluţionarea problemelor de decizie de investiţii pentru proiecte cu

durată de viaţă economică diferită.

Pot să apară în practică variante sau proiecte care au un volum de VAN egal, dar D nu

este acelaşi. Dacă volumele de investiţii sunt identice pe proiecte, au prioritate variantele

30


cu durată de viaţă economică mai scurtă, dar care degajă volume anuale mai mari de

VAN;

- VAN nu ţine seama de mărimea termenului de recuperare T, Ta;

- VAN depinde de mărimea ratei de actualizare (a) folosită în calcule – necesită

atenţie deosebită în fundamentarea deciziei de alegere a ratei de actualizare şi a

componentelor acesteia (costul capitalului, rata inflaţiei, rata de risc) etc.

Cu toate acestea indicatorul VAN este considerat un bun criteriu de selecţie al proiectelor

de investiţii. Pentru fundamentarea corectă a deciziilor el trebuie analizat în corelaţie cu alţi

indicatori cum ar fi: termenul de actualizare, indicele de profitabilitate, rata internă de

rentabilitate etc.

2.6.INDICELE DE PROFITABILITATE (Ip)Caracterizează nivelul raportului dintre VAN şi fondurile de investiţii care stau la baza

proiectului şi generează acel volum de VAN. Indicele de profitabilitate se exprimă în procente:

Pentru a exprima acest raport sub formă de indice actualizat, Ip se calculează cu

formula:

La calculul şi analiza indicelui de profitabilitate trebuie apelat ori de câte ori proiectele se

diferenţiază între ele prin efortul investiţional necesar (Iti), deoarece el ne permite să luăm în

consideraţie amploarea investiţiilor, costurile necesare de investiţii, ceea ce nu realizează VAN.

Varianta optimă de proiect este aceea care răspunde criteriului: Ip → maxim.

Indicele de profitabilitate Ip, prin ordonarea proiectelor eficiente, permite elaborarea

strategiei cele mai avantajoase de investiţii, prin alegerea unui set de proiecte, în concordanţă cu

restricţiile bugetelor de capital (în limitele fondurilor disponibile pentru finanţarea investiţiilor)

şi prin utilizarea în calitate de criteriu de optimizare a setului de proiecte maxim de VAN pentru

ansamblul proiectelor selectate.

2.7.RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII (RIR)

Rata internă de rentabilitate (RIR) reprezintă acea rată a dobânzii compuse care atunci

când se foloseşte ca rată de actualizare (a) pentru calculul valorii actualizate a fluxurilor de cash

flow şi de investiţii ale proiectelor face ca suma valorii actualizate a cash flow-ului să fie egală

31


cu suma valorii actualizate a costurilor de investiţii şi deci, valoarea netă actualizată totală să

fie nulă:

RIR = a, pentru care VAN(a) = 0

La RIR a unui proiect se ajunge atunci când VAN a acelui proiect tinde să devină nul!

Prin urmare, pentru un proiect de investiţii dat, RIR reprezintă rata limită de

actualizare, pentru care se anulează realizarea de VAN:

VAN(a = RIR) = 0, iar

Reprezentarea grafică, în sistemul de coordonate VAN şi rata de actualizare (a) pentru

un proiect dat, indică poziţia, nivelul şi momentul când se obţine valoarea RIR:

Fig.6 Evoluţia VAN în funcţie de (a)

La nivelul RIR se ajunge atunci când VAN(a) = 0 şi deci RIR = a.

- pentru a > RIR proiectul de investiţii nu este eficient (Ita devine mai mare ca volumul

CFta deci VAN va avea valoare negativă VAN < 0);

- pentru a < RIR, proiectul de investiţii devine acceptabil după condiţia VAN > 0 (VAN

este pozitiv).

Analitic pentru determinarea RIR se pleacă de la egalitatea:

Ita=CFta, respectiv de la ecuaţia: VAN =−I ta+CFta = 0.

În vederea determinării RIR se calculează VAN corespunzătoare la diferite rate de

actualizare, alese întâmplător. Din aproape în aproape, se poate stabili care este acea rată de

32


actualizare care anulează VAN (VAN(aj) = 0). În final, pentru determinarea cu exactitate a ratei

interne de rentabilitate se foloseşte relaţia:

în care: amin şi amax – reprezintă rata mai mică, respectiv rata mai mare de actualizare folosite

pentru calculul VAN; diferenţa admisă între ele poate să fie de maxim 5 puncte procentuale.

SEMNIFICAŢII ALE RIR

Literatura de specialitate pune în evidenţă diferitele semnificaţii ale RIR. Astfel, avem:

- RIR are semnificaţia şi funcţia de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de

investiţii şi formularea opţiunilor. La proiectele de investiţii care se caracterizează prin VAN

apropiate, aproximativ egale, se dă prioritate proiectului cu RIR maxim;

- RIR exprimă avantajul economic ce se obţine pe orizontul de timp (d+D) pentru fiecare

unitate monetară (U.M.) a costurilor în procesul de realizare şi funcţionare a capacităţilor de

producţie. Totodată RIR pune în evidenţă şi capacitatea acelui proiect de a produce în excedent,

cash-flow, profit, peste cel necesar recuperării simple a volumului de investiţii;

- RIR poate fi interpretată ca nivel al dobânzii pe care investitorul o primeşte la fondurile

investite într-un proiect;

- RIR este un indicator de eficienţă cu o capacitate de informare mai mare comparativ cu:

termenul de recuperare, randamentul economic, dar pentru exprimarea dezirabilităţii unui proiect

trebuie utilizat în combinaţie cu alţi indicatori: ca VAN, Ta, Ip, etc.

Selectarea unui proiect după criteriul max RIR presupune că la toate proiectele

trebuie avută în vedere analiza pe perioada de viaţă economică de aceeaşi mărime, altfel RIR nu

va ordona în mod corect proiectele. Rata internă de rentabilitate RIR permite compararea

diferitelor variante şi alternative de investiţii, luând în consideraţie eşalonarea în timp a

investiţiilor, fluxul monetar şi profitul.

Ordonarea proiectelor după RIR şi VAN conduce spre rezultate diferite; rezultate

apropiate însă de ordonare a proiectelor se obţin după RIR şi indicele de profitabilitate. De

aceea, în analiza proiectelor vom folosi simultan aceşti trei indicatori RIR, VAN şi Ip.

Cu toate că RIR poate conduce la rezultate incoerente în analiza proiectelor, acest

indicator rămâne un criteriu semnificativ de selectare.

Literatura de specialitate pune la dispoziţia celor interesaţi o analiză comparativă a celor

patru criterii de evaluare a rentabilităţii proiectelor de investiţii mai sus amintite:

Criteriul /Metoda

Condiţia deacceptare a proiectului

Puncte ”tari” Puncte ”slabe”

Tabel 1.Criterii de evaluare a proiectelor de investiţii

33


Termenul de recuperare

(T)

- acceptarea proiectuluidacă termenul de

recuperare este mai mic decât durata de viaţă a investiţiei sau decât un

standard impus catermen de recuperare

maximal

- facil şi necostisitor de utilizat

- oferă o măsură globală a riscului proiectului- oferă o măsură a

lichidităţii proiectului

- nu este un criteriuobiectiv de decizie

- nu oferă o măsură aprofitabilităţii

- nu ia în considerarefluxurile de lichidităţi

în totalitate

Valoarea actualizatănetă (VAN)

- acceptarea proiectuluidacă are valoarea

actualizată netă pozitivă

- alege proiectul caremaximizează valoarea

firmei- ia în considerare

conceptul de valoare în timp a banilor

- ia în considerare toate fluxurile de lichidităţi pe

întreaga viaţă economică a proiectului

- oferă un criteriu obiectiv bazat pe randament pentru

acceptare sau refuz

- dificultăţi îninterpretareasemnificaţiei

calculului VAN

Rata internă de

rentabilitate (RIR)

- acceptarea proiectuluidacă RIR este mai mare

sau egală cu costul capitalului (rata de

actualizare)

- ia în considerareconceptul de valoare

în timp a banilor- ia în considerare toate

fluxurile de lichidităţi pe întreaga viaţă economică a

proiectului

- uneori duce la regulide decizie contrare

celor determinate devaloarea actualizată

netă

Indicele deprofitabilitate

(Ip)

- acceptarea proiectuluidacă Ip este mai mare

sau egal cu 1

- util pentru ghidareadeciziilor în condiţii de

raţionalizare a capitalului- ia în considerare conceptul de valoare în timp a banilor

- ia în considerare toate fluxurile de lichidităţi pe

întreaga viaţă economică a proiectului

- uneori duce la reguli de decizie care intră în

conflict cu cele determinate de VAN

După cum se poate uşor constata, nici o metodă nu are doar avantaje sau doar

dezavantaje. Se pare însă că valoarea actualizată netă (VAN) întruneşte mai multe avantaje decât

celelalte metode.

CAPITOLUL III PROIECT DE INVESTITII S.C.PAMBAC BACAU

34


3.1.PREZENTAREA S.C.PAMBAC S.A. Este o companie acum cu tradiţie pe piaţa de morărit şi panificaţie fiind una din cele noile

fabrici de profil din ţară.

Producţia Societăţii constă în următoarele activităţi de bază: morărit în vederea obţinerii

făinurilor de grîu şi porumb, panificaţie, producţie de paşte, producţie de pesmet, producţie de

aluaturi, producţie prajituri, producţie amelioratori pentru panificatie.

Activitatea de producţie a societăţii este structurata astfel:

- morărit în vederea obţinerii făinurilor de grîu şi porumb

- panificaţie

- producţie pesmet

- producţie de aluaturi congelate

- gama proprie de prăjituri

- amelioratori

S.C.PAMBAC S.A are în portofoliul său o gamă largă de produse profesionale

destinate producătorilor din industria de panificaţie, precum şi diverse categorii de produse de

larg consum – retail, comercializate în prezent sub mărcile Grania, Gata, Flavora

Produse promovate sub brandul Grania

Pe segmentul de produse profesionale (făinuri de panificaţie, făinuri speciale, mălai)

Grania comercializează o gamă variată de făinuri. Făinurile profesionale sînt comercializate în

ambalaj de hîrtie personalizat, la 50 kg (saci cu vîlvă), dar pot fi distribuite şi în varianta vrac

(cisterna), la cererea clientului. În prezent S.C.PAMBAC S.A deţine, conform estimărilor

companiei, o cotă de piaţă de peste 50% în Bacău şi 15% la nivel naţional pentru această

categorie de produse.

Printre principalii clienţi ai companiei se număra producători importanţi pe piaţa

românească precum Chipita, Nestle, Standard Nutricia, Brîu Union, United Romanian

Breweries Bereprod, Creăm Line, Best Foods, Tip Top, Royal Brinkers, Primo Prod, Dr.

Oetker, Alka, Ulker.

Făinurile speciale reprezintă o categorie aparte de produse. Acestea au un rol esenţial în

procesul de fabricare al specialităţilor de panificaţie: croissant, napolitane, foi de plăcintă,

baghete, cozonaci, pateuri, chifle. În vederea respectării specificaţiilor tehnice şi parametrilor

de calitate necesari pentru obţinerea acestor făinuri, specialiştii PAMBAC acorda o atenţie

deosebită fiecărei etape a procesului tehnologic, din momentul recepţionarii materiei prime şi

pînă la obţinerea produsului final: selectarea graului de cea mai bună calitate se face cu

35


stricteţe, procesul de măcinare este supravegheat în permanentă şi se realizează teste ale

produsului în diferite stadii ale procesului de producţie.

Din punct de vedere al poziţionării pe piaţă, produsul faina se caracterizează prin:

- ocuparea poziţiei de lider în Bacău cu o cotă de piaţă de 35%

- ocuparea locului trei pe piaţa cu o cotă de 12% la nivel naţional

- produse de calitate

- distribuţie la nivelul întregii ţări

- poziţionarea în funcţie de preţ este foarte apropiată de cea a competitorilor Dobrogea, Băneasa,Titan.

Obiectivele Pambac în ceea ce priveşte produsele profesionale sunt:

- menţinerea poziţiei de lider şi a reputaţiei companiei

- creşterea cotei de piaţă

- îndeplinirea volumului de vînzări previzionat

- asigurarea profitabilităţii

- penetrarea de noi canale

- asigurarea calităţii produselor

- asigurarea expansiunii geografice

- optimizarea din punct de vedere al zonelor de acoperire în piaţă

- dezvoltarea bazei de clienţi

Din luna decembrie 2010 toate produsele din gama spaghete/paste sînt comercializate

sub brand-ul Pambac. Producţia pentru această categorie de produse a fost externalizata

începînd cu august 2008, realizîndu-se în colaborare cu producătorul Băneasa.

Produse promovate sub brandul Pambac

Introducerea pe piaţa în cursul anului 2008 a unui produs nou de brutărie fresh , sub

denumirea de Paine PAMBAC 500g , obţinută cu ajutorul unor echipamente noi achiziţionate

în cursul anului 2008 , care conferă mai multă prospeţime şi un gust aparte . Fiind un produs

nou, acesta a înregistrat o creştere rapidă a vînzărilor şi a crescut cota de piaţă pentru gama

produselor de brutărie proaspete , ceea ce a condus la decizia unei noi investiţii , cu o

capacitate mai mare pentru producerea de pîine pe cuptoare pe vatră . Aceasta investiţie este de

aproximativ 1.200.000 EUR şi se va finaliza în anul 2010 , cu o capacitate de 20 tone/24 ore.

Obiectivele producătorului Pambac pentru produsele proaspete se prezintă astfel:

- menţinerea poziţiei de lider şi a reputaţiei companiei

- creşterea cotei de piaţă

36


- îndeplinirea indicatorilor de vînzări

- asigurarea profitabilităţii

- asigurarea standardelor de calitate pentru produsele comercializate

- optimizarea ariei de desfacere

Pambac comercializează pe piaţă şi anumite sub-produse (ex: tarate, mălai furajer, faină

de porumb). Aceste produse, rezultate din procesul de măcinare al cerealelor, sevesc ca materie

de bază în diferite industrii: în zootehnie, în fabricarea nutreţurilor combinate, în industria de

alcool.

Distribuţia produselor

În cazul produselor de panificaţie sînt utilizate, preponderent, canale de distribuţie

directe. Distribuţia directă presupune transportul mărfurilor de la punctul de producţie la punctul

de desfacere, pe o lungime a canalului de distribuţie cît mai scurtă.

Astfel, în cazul produselor de panificaţie proaspete:

- 65 % din produse sînt distribuite direct, prin propria reţea de magazine;

- 35% din produsele proaspete sînt distribuite cu intermediari (magazine).

Procentul produselor distribuite direct este destul de mare din cauza existenţei micilor

brutarii şi patiserii care au ca punct de desfacere chiar locul de producţie.

3.2.ANALIZA DIAGNOSTICULUI

3.2.1.Diagnosticul juridic

S.C.PAMBAC S.A are ca obiect de activitate morărit şi panificaţie, fiind una dintre cele

mai vechi fabrici din ţară. De-a lungul anilor societatea a diversificat gama de produse oferind

astăzi clienţilor săi preparate sănătoase şi gustoase precum: pîine proaspătă, paste făinoase, toast,

cereale, cozonaci, produse congelate. Societatea S.C.PAMBAC S.A are sediul în Adresă:

Calea Moineşti 14, 600281, Bacău, România Telefon/Fax: +40 234 517400/ +40 234 513 096

Email: [email protected]

Date şi cifre

Denumire: SC PAMBAC SA

Sediul social: Bacău, Calea Moineşti nr 14, 600281

Forma juridică: societate pe acţiuni

Nr. Registrul Comerţului: J04/70/1991

CIF: RO950264

37


Capital: capital românesc 100% privat

Capital social: 23.606.060 RON - vărsat integral

Personal: 605 persoane

Domeniu de activitate: Fabricarea şi comercializarea produselor de morărit şi panificaţie, a

produselor de patiserie şi zaharoase, a pastelor făinoase, precum şi prestarea de servicii,

operaţiuni de import-export în activitatea proprie

Produse: peste 180 de produse din categoriile:

faină de grîu de toate tipurile destinată consumului casnic şi industrial;

paste făinoase lungi şi scurte din grîu moale şi grîu dur;

mălai extra destinat industriei berii, produselor expandate şi consumului casnic;

produse de panificaţie - specialităţi de pîine feliată, cozonac, grişine, covrigi, produse de

patiserie, etc

amelioratori complecşi pentru panificaţie, fabricaţi după brevete de invenţie proprii.

Premii:

13 ani de locul I, în Topul Judeţean al firmelor din Bacău;

5 ani de prezenţă în topul naţional al firmelor, în primii zece clasaţi;

4 ani de prezenţă în topul naţional al CNIPMMR, pe primele 3 locuri; 2005 - locul 1 în

Topul Naţional al Firmelor Private, în clasamentul pe domenii.

5 ani de medalii internaţionale obţinute în Italia, Spania, Franţa şi Danemarca.

2007 - Bronze Effie pentru Grania 000 pentru cozonac

Tabel2. Indicatori cifra de afaceri pentru S.C.PAMBAC S.A.

Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011

Cifră de afaceri (mil

RON)162 195.4 172.4 181.9 195.9

Investiţii (mil RON) 4.1 2.5 0.58 0.9 1.9

Personal 800 708 669 652 605

După trei decenii de activitate, Pambac a devenit lider de piaţă în domeniul morăritului şi

panificaţiei, transformîndu-se într-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor de consum

ale romanilor.

38


Societatea respecta toate prevederile codului muncii, toţi angajaţii avînd carte de muncă

şi lucrînd 8 ore/zi. De asemenea, societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate şi cu

normele codului fiscal, plătindu-şi toate datoriile faţă de bugetul statului. În ceea ce priveşte

dreptul mediului, societatea nu figurează pe lista celor care s-au confruntat cu astfel de

probleme, neavînd vreun litigiu privind încălcarea normelor de protecţie a mediului.

ANALIZA SWOT

Puncte tari:

- avînd ca acţionar principal grupul LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger Înveşt AG),

S.C.PAMBAC S.A a puput să-şi îmbunătăţească politica de marketing, urmînd un

proces de „rebranding”

- profesionalism şi capacitate de dezvoltare - fiind o societate pe acţiuni, pierderea anuală (dacă există) este suportat de mai multe

persoane (fizice sau juridice)

Puncte slabe:

- în cazul unei crize de lichidaţi care afectează întregul concern LLI Euromills ,

S.C.PAMBAC S.A vă fi puternic afectată deoarece pachetul majoritar de acţiuni este

deţinut de acest concern

Oportunităţi: - fiind o societate pe acţiuni, pe timpul crizei, în cazul în care societatea are nevoie de

surse de finanţare pentru investiţii, poate emite noi acţiuni pentru a se împrumuta mai

uşor decît prin intermediul creditului bancar

- identificarea publicului ţinta şi informarea acestuia prin intermediul campaniilor

publicitare cu privire la noile produse comercializate pe piaţă.

Ameninţări: - pentru desfăşurarea activităţii la standardele impuse de UE sînt implicate costuri

destul de mari, ceea ce diminuează cîştigurile acţionarilor

3.2.2.Diagnosticul comercialCompania şi-a extins activitatea de distribuţie în direcţia comerţului cu amănuntul,

tocmai în ideea dezvoltării reţelei de retail cu scopul comercializării produselor Pambac.

Grupul LLI Euromills a decis o abordare diferită a magazinelor de pîine şi produse de

panificaţie. În urma unui studiu de piaţă realizat în Bacău, s-a început o campanie de rebranding,

prin care s-a urmărit transformarea magazinelor sub o nouă identitate, Family. Noua imagine a

lanţului de magazine a fost legată de activitatea specifică a grupului, cea de morărit şi

39


panificaţie, prin sloganul “Pâine şi mai mult”. Acestea se doreau a fi magazine de proximitate,

care oferă a paleta variată de produse de panificaţie şi produse lactate, cu alte cuvinte locul ideal

pentru cumpărăturile zilnice ale familiei.

Magazinele Pambac sînt vizitate zilnic de aproximativ 30.000 de consumatori. La nivel

de concept de retail, Pambac reprezintă singurul lanţ de magazine cu o gamă specifică de

produse de moratrit şi panificaţie, fără concurenţi direcţi. Compania intenţionează să extindă

linia de produse cu aluaturi de patiserie congelată şi să introducă cuptoare în magazine.

Analiza concurenţei

Potrivit datelor furnizate de MEMRB7, piaţa bunurilor de larg consum a cunoscut, în

termeni de volum al vînzărilor, o creştere de 23,3% în anul 2011 comparativ cu anul 2010.

Trendul crescător a fost datorat în principal produselor alimentare cu o creştere de 24,3%, în

timp ce produsele nealimentare au crescut cu 19,5%.

Conform studiului realizat de MEMRB, LLI Euromills deţine, din punct de vedere al

valorii vînzărilor, o cotă de piaţă de 42,565% pe segmentul de produse “pîine feliată”, fiind în

acest moment lider de piaţă.

Conform studiului realizat de Interbiz Group8 privitor la piaţa produselor de panificaţie,

competitorii din acest domeniu pot fi eşalonaţi în funcţie de cifră de afaceri şi de numărul de

angajaţi.

În funcţie de cifră de afaceri, competitorii se împart astfel:

• primele 10 de firme deţin 24,2% din piaţa internă;



• primele 80 de firme deţin 61,2% din piaţa internă.

Baza luată în calcul are 2.646 de firme producătoare de morărit şi panificaţie.

În funcţie de numărul de angajaţi, firmele din domeniul panificaţiei se împart, potrivit aceluiaşi

studiu realizat de Interbiz Group, astfel:

• 19 firme (0,7%) au 500 angajaţi şi peste, concentrează 23,8 % din personalul angajat în

industriile de morărit şi panificaţie;

• 12 firme (0,5%) au între 250 şi 499 angajaţi, concentrează 7,5% din personalul angajat;


• 124 firme (4,7%) au între 50 şi 99 angajaţi,concentrează 12,9% din personalul angajat;


• 1.432 firme (54,1%) au sub 10 angajaţi, concentrează 8,1% din personalul angajat.

7 MEMRB este o companie de cercetare de piata a produselor de larg consum ale carei activitati isi au originea la inceputulanilor ’70. In anul 1995 prin alianta cu compania Information Resources Inc. a rezultat actuala companie MEMRB IRI.8 Interbiz Group este prima firma româneasca de consultanta strategica specializata in analize economice sectoriale pentru diferite domenii de activitate, prezenta pe piata din România din anul 2000. (website: www.interbizgroup.ro)

40


Studiul reliefează de asemenea faptul că cele mai puternice firme la nivel naţional, cu

activitate preponderenta fabricarea produselor de panificaţie, sînt: Vel Pitar (în creştere, datorită

achiziţiilor, logisticii şi managementului), S.C.PambacS.A.(în creştere, datorită investiţiilor,

logisticii

Tabel.3 Top 5 grupuri de morărit şi panificaţie Mil. euro

Nr. crt. Companie 2007 2008 2009 2010 2011

1. Dobrogea 49,1 49,6 40,2 54,5 75,0

2. Vel Pitar 30,7 36,2 40,2 57,8 73,4

3. Boromir 30,4 41,0 40,5 59,5 74,0

4. Titan 35,1 37,9 31,8 40,3 50,0

5. Pambac 17,3 20,1 18,6 22,5 35,0

6. Total 162,6 184,8 171,3 234,6 307,4

Sursă: Ministerul Finanţelor Publice

Pe segmentul produselor profesionale principalii competitori ai Pambac s.a. sunt

Dobrogea, Boromir, Pambac, Băneasa, Grup Prod Pan, Vital şi Hayel. Conform datelor deţinute

de companie privitoare la competitori, Dobrogea beneficiază de o mare flexibilitate în ceea ce

priveşte cerinţele pieţei, a dat dovadă de instabilitate în ceea ce priveşte calitatea produselor,

practică preţuri similare la nivelul întregii ţări. Moara Gliga, localizat în Piatra Neamt, este cel

mai important competitor, avînd o bună acoperire naţională, produsele acestuia fiind de o calitate

constant bună. Pambac, unul dintre cei mai mari producători din zona Moldovei, practică o

politică de preţuri imprevizibilă, „remarcanduse” prin instabilitate în ceea ce priveşte calitatea

produselor.

Pentru produsul pîine, principalul competitior al societăţii S.c. Pambac S.A îl constituie

producătorul Vel Pitar aflat pe locul secund cu o cotă de piaţă de 42,440% în ceea ce priveşte

valoarea vînzărilor pe segmentul de produse “pîine feliată”. Prin cota de piaţă deţinută, restul

producătorilor nu constituie pentru moment o ameninţare pentru Pambac S.A.

Pe segmentul produsului pîine proaspătă grupul este lider de piaţă la nivelul oraşului

Bacău, cu o cotă de piaţă de 22%. Prin comercializarea acestor produse grupul deţine pe piaţa o

cotă de 66%. Grupul deţine în prezent, pentru vînzare acestor produse, un număr de 30 de

magazine, zilnic peste 30.000 clienţi trecînd pragul acestor puncte de desfacere.

Segmentul produselor proaspete (pîine, pateuri, specialităţi de panificaţie) se

caracterizează prin următoarele caracteristici:

41


- principalii competitori practică preţuri de vînzare scăzute, făcînd astfel că preţurile medii să

cunoască un trend descendent

- practicarea de reduceri importante în principal că urmare a cantităţilor mari de grîu existente pe

piaţă, punîndu-se astfel presiune pe produsele cu preţuri ridicate

- creşterea competiţiei din punct de vedere geografic prin achiziţii în diferite zone ale Bacău

Tabel.4 Mărimea pieţei produselor proaspete la nivelul oraşului Bacău

An 2007 2008 2009

Mărimea pieţei (tone) 88.076 87.500 84.000

Titan 22% 20% 22%

Vel Pitar 20% 18% 17%

Brutarii turceşti 14% 15% 14%

Lujerului 13% 13% 13%

Alţi competitori 31% 34% 34%

Total 100% 100% 100%

Sursă: Estimările companiei Pambac S.A.

Din punct de vedere al competiţiei pe piaţa produselor proaspete, producătorul Vel Pitar

este cel mai important competitor, cu o mare adaptabilitate la cerinţele pieţei, cu cea mai mare

expansiune geografică şi care practică o politică de preţuri pe bază de discount. O importanţă

deosebită pe piaţa produselor proaspete o are şi producătorul Lujerul, localizat în Sibiu, dar care

beneficiază de o bună acoperire la nivelul întregii ţări. Lujerul a dat dovadă de constantă în ceea

ce priveşte calitatea produselor comercializate, practicînd o politică de preţuri predictibila, de

cele mai multe ori la cel mai scăzut nivel de pe piaţă. În ceea ce priveşte brutăriile turceşti,

acestea sunt active în principal în zona capitalei, comercializînd produse de o calitate

mulţumitoare la preţuri foarte scăzute.

Tabel.5 Cotele de piaţă deţinute de principalii producători pentru produsul faina

Total România Volum vînzări

iunie-iulie 2009

(kg)

Valoare vînzări iunie-

iulie 2009(RON)

Preţ mediu/kg

(RON)

Total piaţă 3.219.504 6.303.488 1,96

Total producători 100,0% 100,0% 1,96

Total Titan 10,5% 10,4% 1,94

Total Dobrogea 25,8% 27,4% 2,08Total Băneasa 22,0% 23,3% 2,07Total Pambac 8,6% 9,2% 2,09Total Boromir 7,8% 7,9% 1,98

42


Total Hajdu Sagi 5,6% 4,7% 1,65Total Unicom Pack 3,6% 3,9% 2,12Total alţi producători

3,3% 2,9% 1,70

Total Private Label 1,7% 1,3% 1,55Total Agrograin 1,6% 1,9% 2,30Total Monte Banto (Prodpan)

1,5% 1,5% 1,96

Total Vel Pitar 1,0% 0,9% 1,86Total Pan Group 0,9% 0,8% 1,88Total Naturavit Trade

0,6% 0,5% 1,49

Total Prodpan Zalău 0,6% 0,6% 1,76Total Panimon 0,4% 0,3% 1,66Total Interagro 0,1% 0,1% 1,57

Sursă: MEMRB

Din datele prezentate în tabelul de mai sus, se observă că majoritatea producătorilor deţin

o cotă de piaţă din punct de vedere al valorii vînzărilor superioară celei deţinute prin prisma

volumului vînzărilor, fapt datorat în principal practicării unor preţuri de vînzare peste media

preţurilor din piaţă.

În ceea ce priveşte producătorii Dobrogea şi Băneasa, clasarea acestora pe primele două

poziţii din punct de vedere al cotelor de piaţă deţinute se datorează în principal comercializării

produselor prin intermediul unor puncte de desfacere specializate, politica de preţuri practicată

neavînd nici o influenţă. Nu trebuie de asemenea neglijat faptul că cei doi producători distribuie

o gamă variată de produse alimentare, ceea ce le conferă o bază solidă în ceea ce priveşte

asigurarea unei distribuţii eficiente şi diversificate.

Pe segmentul pastelor, liderul pieţei este S.C. Morărit Panificaţie Băneasa S.A. cu o cotă

de piaţă în volum de 28%. Băneasa, împreună cu Pambac, care se situează pe locul secund, deţin

împreună aproape 50% din cota de piaţă în volum pentru pastele făinoase ambalate.

În prezent, din punct de vedere al cotelor de piaţă deţinute de competitori, respectiv al

preţului mediu, piaţa pastelor făinoase din România se prezintă astfel:

Tabel.6 Piaţa pastelor făinoase din România din punct de vedere al cotelor de piaţă

deţinute de competitori9

România Octombrie-noiembrie 2008

Decembrie-ianuarie 2009

Februarie-martie 2009

Băneasa 24,4% 24,5% 24,9%

9 Sursă: MEMRB

43


Pambac 18,1% 17,2% 17,7%Pangram 11,4% 11,8% 11,8%European Food 6,7% 6,2% 5,8%Arnos 7,7% 7,8% 7,1%Pan Group 2,6% 2,6% 2,4%Propast 3,1% 2,8% 2,8%Titan - Paste Lungi 5,0% 5,5% 4,2%Baneasa- Paste Lungi 24,8% 24,6% 25,5%Pambac - Paste Lungi 35,5% 35,5% 35,4%Pangram - Paste Lungi 6,5% 6,0% 6,5%European Food - Paste Lungi

10,6% 9,3% 9,6%

Pan Group-Paste Lungi 8,8% 9,3% 8,2%Propast- Paste Lungi 5,4% 5,2% 5,2%Titan - Paste Scurte 4,1% 4,3% 3,5%Băneasa - Paste Scurte 25,5% 25,7% 26,6%Pambac - Paste Scurte 18,2% 16,2% 17,2%Pangram - Paste Scurte 11,8% 12,3% 12,7%European Food – Paste Scurte

7,9% 7,8% 6,8%

Arnos- Paste Scurte 10,7% 11,0% 9,6%Pan Group - Paste Scurte

0,4% 0,2% 0,3%

Propast- Paste Scurte 2,9% 2,6% 2,4%Titan - PasteCuiburi 7,4% 9,0% 8,0%Băneasa - Paste Cuiburi 40,8% 42,1% 40,0%Propast -Paste Cuiburi 1,5% 1,6% 1,7%Paste Tradiţionale 11,6% 12,0% 11,9%Pangram - PasteTradiţionale

33,3% 35,4% 33,9%

Sursă: MEMRB

Analiza SWOT pentru competitorii existenţi pe piaţa produselor de morărit şi

panificaţie

Puncte ţări:

Apartenenţa la un grup puternic din industria alimentară;

Poziţionarea foarte bună pe piaţa – în special la nivel local;

Derularea unor programe investiţionale de modernizare;

Creşterea şi diversificarea gamei de produse de panificaţie în ultimii ani.

Puncte slabe:

Marje de profitabilitate relativ-reduse;

Cheltuielile cu dobînzile influenţează în mod semnificativ rezultatul net al companiei;

Oportunităţi:

• costuri salariale scăzute

44


• forţa de muncă înalt calificată

• tehnologii avansate

• schimbări în comportamentul de consum al consumatorilor, cu accent pe produse naturale

Ameninţări:

Tendinţa descendentă a consumului de pîine la nivel naţional;

Deprecierea monedei naţionale ar putea aduce scumpiri ale materiei prime folosite.

Creşterea presiunilor salariale în ultimii ani.

Analiza clienţilor S.C. Pambac S.A,

În ceea ce priveşte clienţii, reprezentanţii S.C. Pambac S.A. au perfectat contracte de

colaborare cu numeroşi clienţi care acoperă o gamă variată de domenii de activitate, fapt de

natură să denote sfera largă de acoperire în rîndul clienţilor. Data find baza stufoasă de clienţi cu

care colaborează Pambac SĂ., în cele ce urmează vom enumera doar cîţiva dintre aceştia:

MEGA IMAGE

CARREFOUR

CORA

PROFI

BRÎU UNION

DON PAN CEREAL SRL

UTILTEX INTERNAŢIONAL SRL

SUPERROM 2001 SRL

COM NICO-IMPEX SRL

CRISTAL PRODUCTION SRL

DONNA COMP-IMPEX 2001 SRL

MAGIROM IMPEX SRL

OMI MARKETING SRL

QUANT MUZICA SRL

GEO CEREAL COM SRL

NESTLE

BUCUR SĂ

BEST FOODS PRODUCTIONS SRL

STAR FOODS

INTERAGRO SĂ

BILLA ROMÂNIA SRL

45


MEDIA ON SĂ

SELGROS CASH & CARRY SRL

PHILIP MORIS ROMÂNIA SRL

Distribuitori şi comercianţi cu ridicată şi cu amănuntul

Analiza furnizorilor S.C. Pambac S.A

În ceea ce priveşte furnizorii, S.C. Pambac S.A are de asemenea perfectate numeroase

contracte, de natură să denote atît independenta producătorului faţă de furnizori, cît şi

capacitatea acestuia de a studia piaţă şi de a selecta furnizorii de renume pentru fiecare din

produsele şi serviciile solicitate ca urmare a dorinţei de desfăşurare în bune condiţii a

activităţilor zilnice.

Dintre furnizorii S.C. Pambac S.A amintim:

MEGA IMAGE SĂ

AUTOBILAL SRL

MOBIFON SĂ

INTERAMERICAN SĂ

DHL INTERNAŢIONAL ROMANIAN SRL

ERNST & YOUNG ASSURANCE SERVICES SRL

TNT ROMÂNIA SRL

METRO CASH&CARRY

DISTRIGAZ SUD SĂ

BILLA ROMÂNIA SRL

ROMSERVICE TELECOMUNICAŢII

RENTROP&STRATON

PRAKTIKER ROMÂNIA SRL

TOP SERVICES

BUSINESS DEVELOPMENT TEAM

MOBEXPERT PIPERA

M.J. MAILLIS ROMÂNIA SĂ

SIEMENS

Atenta selecţie a furnizorilor a condus la atingerea unor standarde de performanţă

înalte,satisfacţia clienţilor fiind unul din obiectivele majore vizate în permanenţă de conducerea

S.C. Pambac S.A

3.2.3.Diagnosticul resurselor umane

46


Consiliul de Supraveghere este format din 3 membri şi anume:

1. Preşedinte – director general-Alin Giurea

2. Vicepreşedinte: Liliana Savin

Directoratul Societăţii este format din 3 membri şi anume:

În ceea ce priveşte forţa de vînzări, Pambac are un nou Director Naţional de Vînzări,

Sorin Cozma, un nou Director Vînzări Panificaţie, Adina Cercelaru, si un nou Director De

Magazine, Lidia Betoae, Toate Cele Trei Poziţii Fiind Ocupate De Persoane Recrutate Din Afară

Companiei.

La 30 Iunie 2011, societatea avea angajate aproximativ 828 persoane. Evoluţia

personalului faţă de perioadele precedente este după cum urmează:

Tabel.7 Evoluţia personalului

Anul 2008 2009 2010 30.06.2011

Număr de

personal

779 803 811 828

Sursă: Situaţiile firmei Pambac SĂ

Tabel.8 Fluctuaţia personalului:

Fluctuaţia

personalu

lui

2008 2009 2010 30.06.2011

Muncito

ri

TES

A

Muncito

ri

TES

A

Muncito

ri

TES

A

Muncitori TES

A

Intrări 500 128 328 43 154 20 127 15

Ieşiri 125 22 205 15 128 22 120 24

Sursă: Situaţiile firmei Pambac SĂ

Structura personalului din punct de vedere al participării directe sau indirecte la

activităţile operaţionale:

Tabel.9 Structura personalului

Personal Număr

2008 2009 2010 30.06.2011

Total personal 779 803 811 828

47


Total personal

TESA

145 123 139 145

Conducere 12 11 15 15

Şefi

compartimente

funcţionale

18 18 16 16

Rest personal

TESA

115 100 108 114

Total personal

productiv

634 680 672 683

Şef

compartiment

producţie

16 17 17 17

Maiştri 10 12 14 14

Muncitori

• permanenţi

628

628

651

651

646

646

657

657

Sursă: Situaţiile firmei Pambac SA

La 30 Iunie 2011 personalul productiv reprezintă 82% din numărul total de salariaţi.

Tabel.10 Structura salariaţilor din punct de vedere al vechimii

Vechime Pînă la 3

ani

4-5 ani 6-10 ani 10-15

ani

15-20

ani

Peste 20

ani

Total

Nr.

salariaţi

739 29 15 25 12 8 828

Sursă: Situaţiile firmei Pambac SA

Toţi angajaţii societăţii sînt membrii ai planului de pensii al statului român. Societatea nu

operează nici un alt plan de pensii sau de beneficii după pensionare şi, deci, nu are nici un fel de

alte obligaţii referitoare la pensii. Societatea nu este obligată să ofere beneficii suplimentare

angajaţilor după pensionare.

Analiza SWOT

Puncte tari :

48


- existenţa unui personal specializat

- Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere a afacerilor, avînd

desigur o pregătire profesională corespunzătoare domeniului de activitatea în care acţionează

firma.

- Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu care acesta colaborează.

- încearcă să ţină pasul cu noile fluxuri tehnologice, asigurînd angajaţilor condiţii cît mai bune

de lucru(echipamente noi, utilaje, aparatura etc.).

Puncte slabe :

-costurile de producţie relativ mari

Oportunităţi :

-relaxarea politicii de creditare din partea băncilor.

Ameninţări :

-aparitia pe piaţă a unor jucători noi;

3.2.4.Diagnosticul tehnicActivitatea de bază a firmei Pambac SA este producerea de produse de panificaţie,

activitate care se desfăşoară în complexul industrial de pe Calea Moineşti Bacău

Complexul industrial din Bacău

- suprafaţa desfăşurată a punctului de lucru: 100.000 mp

- suprafaţa clădiri: 35.000 mp

- volumul clădirilor: 300.000 mc

- suprafaţa depozitare: 10.000 mp

- capacitate de însilozare: 35.000 tone, în timp ce la nivel de ţară capacitatea totală de

însilozare este de 120.000 tone

- capacitate de manevrare a cerealelor de 100 tone/oră (cu trenul său autotrailer)

- 3 mori cu o capacitate totală de procesare de 650 tone/zi, respectiv de 230.000 tone/an

- capacitate de procesare a graului, graului arnăut şi porumbului

- capacitate de înmagazinare de 4.000 tone pentru produse finite pe bază de faină 73

- linie de producţie cereale pentru mic dejun. Capacitatea de producţie este de 10 tone/zi.

- linie de ambalat faină cu o capacitate de 100 tone/zi

- instalaţie mecanizată de fabricat pungi de împachetat cu o capacitate de 500 pungi/minut

- 6 linii automate de producţie a pîinii

- capacitate de producţie a pîinii şi a produselor de tip fresh : peste 200 tone/zi

- capacitate de producţie a pesmetului : 10 tone/zi

49


- 4 capacităţi de producţie a pastelor

- capacitate de producţie a pastelor: 40 tone/zi

3.2.5.Diagnosticul de mediuÎn vederea respectării prevederilor privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de

ambalaje emise de Guvernul României, SC Pambac SA a perfectat în data de 30 septembrie

2008 contractul nr. 205976 cu SC ECO-ROM AMBALAJE SA, contract al cărui obiect de

activitate îl reprezintă transferarea responsabilităţilor privind îndeplinirea obligaţiilor de

valorificare a deşeurilor de ambalaje, respectiv a obligaţiei de raportare a informaţiilor privind

gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. În acest fel SC Pambac SĂ respecta

prevederile privind valorificarea şi respectiv reciclarea deşeurilor de ambalaje prin mijloace

proprii sau prin predare către operatorii economici autorizaţi.Societatea nu desfăşoară activităţi

care ridică probleme deosebite de mediu cum ar fi lucrul cu substanţe toxice, radioactive sau

interzise.

Totuşi, în urma desfăşurării activităţii zilnice,societatea poate produce deşeuri obişnuite,

în această situaţie urmînd a se perfecta contracte cu furnizorii specializaţi în colectarea

deşeurilor de la punctele de lucru şi de la facilităţile de producţie.

3.2.6.Diagnosticul financiar

Tabel.11 Bilanţul contabil prescurtat pe anii 2010 şi 2011

Active 2010 2011 Pasive 2010 2011

Active imobilizate 200.332.461 223.150.10

2

Pasive

permanente

158.113.328 139.739.219

-imobilizari

corporale

202.401 840.300 -capitaluri

proprii

157.601.008 139.469.174

-imobilizari

necorporale

200.115.215 222.294.95

7

-provizioane 270.045 270.045

-imobilizari

financiare

14.845 14.845 -datorii pe

termen lung

242.275 0

Active circulante 73.697.118 92.193.867 Pasive

circulante

117.766.451 176.439.972

-stocuri 31.970.082 49.989.474 -datorii pe 116.322.408 176.437.935

50


termen scurt

-creante 37.895.158 38.092.582 -venituri în

avans

1.444.043 2.307

-inv.pe termen

scurt

0 0

-casa şi conturi la

bănci

73.697.118 92.193.867

Ch. în avans 1.850.199 835.492

Total Active 275.879.778 316.179.46

1

Total Pasive 275.879.778 316.179.461

Sursă: Bilanţurile contabile pe anii 2010 şi 2011

Situaţia netă - spre deosebire de capitalurile proprii, noţiunea de situaţie netă este mai

restrictiva, excluzînd din categoria acestora subvenţiile pentru investiţii şi provizioanele

reglementate ( Situaţia Netă = Capitaluri proprii - Subvenţii pentru investiţii – Provizioane

reglementate ).

Aceasta exprima valoarea contabilă a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra

întreprinderii, fiind averea proprietarilor şi trebuind să fie suficientă pentru a asigura

funcţionarea şi independenta financiară a întreprinderii.

O situaţie netă negativă reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinţa încheierii cu

pierderi a exerciţiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii. Partea

neacoperită rămîne exclusiv în sarcina creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al

întreprinderii.

Situaţia netă = Activ total - Datorii totale

SN2010 = 275 879 778 – 242 275 – 116 322 408 – 1 850 199 = 157 464 896

SN2011 = 316 179 461 – 835 492 – 0 – 176 437 935 = 138 906 034

Fondul de rulment - fondul de rulment reprezintă cel mai important indicator al echilibrului

financiar lichiditate-exigibilitate; fondul de rulment este rezultatul arbitrajului între finanţarea pe termen

lung şi cea pe termen scurt.

Fondul de rulment = Surse durabile – alocări permanente = CPR + DAT – IMOnete

FR2010 = 157 602 008 + 242 275 – 200 332 461 + 270 045 (provizioane) =

= – 42 219 133

FR2011 = 139 469 174 + 270 045 + 0 – 223 150 102 = – 83 410 883

51


Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarmă pentru întreprindere, care va

fi lipsită de capitaluri permanente suficiente să-i asigure finanţarea imobilizărilor (Capitaluri

permanente < Imobilizări nete), sau că are active circulante inferioare datoriilor scadente pe

termen scurt, pe care nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Această

situaţie se întîlneşte mai frecvent în sectorul de distribuţie, unde viteza de rotaţie a stocurilor este

foarte rapidă (sub o lună) şi unde există credite-furnizori însemnate.

Fondul de rulment propriu - pune în evidenţă influenţa structurii de finanţare asupra

constituirii sale, adică măsura în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii, ceea

ce reflectă gradul de autonomie financiară.

Fondul de rulment propriu = CPR – IMOnete

FRP2010 = 157 601 008 – 200 332 461 = – 42 731 453

FRP2011 = 139 469 174 – 223 150 102 = – 83 680 928

Fondul de Rulment propriu este negativ, ceea ce confirmă că întreprinderea nu dispune

de o autonomie financiară care să îi permită finanţarea imobilizărilor nete din capitalurile

proprii.

Fondul de rulment străin - reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanţa

nevoi pe termen scurt.

Fondul de rulment străin = FR – FRP

FRS2010 = – 42 219 133 + 42 731 453 = 512 320

FRS2011 = – 83 410 883 + 83 680 928 = 270 045

Fondul de Rulment străin este pozitiv şi în scădere, ceea ce arata ca nevoile pe termen

scurt nu pot fi finanţate prin îndatorare pe termen lung.

Nevoia de fond de rulment - reflectă echilibrul curent al întreprinderii, este mai

fluctuant, mai instabil decît fondul de rulment şi depinde de cifră de afaceri, durata de rotaţie a

stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creanţelor şi termenul de plată a furnizorilor.

Nevoia de fond de rulment = Alocări temporare – Surse temporare = STOCURI +

CREANŢE – DATexpl

NFR2010 = 31 970 082 + 37 895 158 – 24 276 695 = 45 588 543

NFR2011 = 49 989 474 + 38 092 582 – 22 468 495 = 65 613 561

52


Nevoia de fond de rulment pozitivă semnifică un surplus de nevoi temporare, în raport cu resursele

temporare posibile de mobilizat. Situaţia în care nevoia de fond de rulment este pozitivă, poate fi

considerată normală, numai dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de

finanţare a ciclului de exploatare. În caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidenţia un decalaj

nefavorabil între lichiditatea stocurilor şi creanţelor, pe de o parte, şi exigibilitatea datoriilor de

exploatare, pe de altă parte, respectiv încetinirea încasărilor şi urgentarea plăţilor.

Trezoreria netă

Trezoreria netă = FR – NFR

= Active de trezorerie – Pasive de trezorerie

TN2010 = –42 219 133 – 45 588 543 = – 87 807 676

TN2011 = 3 831 878 – 92 045 713 = –88 213 835

TN2011 = – 83 410 883 – 65 613 561 = – 149 024 444

TN2011 = 4 111 811 – 153 969 440 = – 149 857 629

Trezoreria netă negativă (F < NFR) semnifică un dezechilibru financiar, la încheierea

exerciţiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această

situaţie evidenţiază dependenta întreprinderii de resursele financiare externe. În acest caz, se urmăreşte

obţinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de

capital (credite de trezorerie, credite de scont, etc.). Situaţia de dependenţa, sau de tensiune asupra

trezoreriei, în care lichidităţile sau cvasilichiditatile sînt insuficiente pentru rambursarea creditelor pe

termen scurt, limitează autonomia financiară pe termen scurt. Chiar dacă trezoreria netă negativă

evidenţiază o anumită dependenta financiară, aceasta nu trebuie să fie interpretată implicit ca o stare de

insolvabilitate. Pot exista întreprinderi, cu o astfel de situaţie, care să supravieţuiască şi să prospere,

dacă partenerii lor financiari accepta menţinerea resurselor de trezorerie încredinţate acestora pentru

acoperirea pasivului exigibil.

Cash flow-ul

Cash flow-ul = ΔTN

= ΔAtz – ΔPtz

= ΔFR – ΔNFR

CF = –149 024 444 + 87 807 676 = – 61 216 768 = 279 933 – 61 923 727 = – 61 643 379 = – 41 191 750 – 20 025 018 = – 61 216 768

53


Deoarece fluxul monetar net al exerciţiului(cash-flow-ul perioadei exerciţiului) este negativ, capacitatea

reală de finanţare a investiţiilor a scăzut, înregistrîndu-se astfel o scădere a valorii întreprinderii.

Analiza lichiditate-exigibilitate joacă un rol important în diagnosticul financiar, prin

faptul că pune în evidenţă riscul de insolvabilitate cu care se pot confrunta acţionarii şi creditorii.

2010

Capacitatea de autofinanţare= PN + Ch calculate – Venituri calculate (prin metoda adiţională)

CAFad = 9 797 487 + 11 092 154 + 675 522 – 81 053 = 25 622 430

Capacitatea de autofinanţare = EBE + Ven financiare extraordinare – Ch financiare extrordinare –

Impozitul pe profit (prin metoda deductibilă)

CAFded = 40 259 764 + 4 282 733 – 16 995 686 – 1 924 323 = 25 622 488

2011Capacitatea de autofinanţare = PN + Ch calculate – Venituri calculate (prin metoda adiţională)

CAFad = 7 509 915 + 11 776 156 + 0 + 7 171 529 – 0 -823 578 = 25 628 022

Capacitatea de autofinanţare = EBE + Ven financiare extraordinare – Ch financiare extrordinare –

Impozitul pe profit (prin metoda deductibilă)

CAFded = 37 373 207 -2 110 858 + 3 454 589 – 14119423 = 25 628 021

Tabel.12 Indicatori economice

INDICATORI 2010 2011

1. Venit din vînzarea mărfurilor 14 974 548 19 742 670

2. Cheltuieli privind mărfurile 12 049 851 15 648 796

3. Marja comercială(1-2) 2 924 697 4 093 874

4. Producţia vîndută 279 498 024 221 988 612

5. Variaţia stocurilor(711 +/-) +1 399 098 -2 634 769

6. Producţia imobilizată 0 0

7. Producţia exerciţiului(3+4+5+6) 283 821 819 223 447 717

8. Consumuri externe- Ch. cu materii prime şi materiale

consumabile- Ch. privind energia şi apă- Alte cheltuieli materiale- Ch. privind prestaţii externe

211 881 427

178 628 430

9 740 423

8 829 295

14 683 279

151 270 608

115 101 246

9 243 214

7 876 887

19 049 261

9. Valoarea adăugată(7-8) 71 940 392 72 177 109

10. Cheltuieli cu impozitele şi taxele 2 049 777 2 088 970

11. Cheltuieli cu personalul 29 633 852 32 714 932

54


12. EBE(excedent brut de exploatare)(9-

10-11)

40 256 763 37 373 207

13. Alte venituri din exploatare 2 356 706 823 578

14. Venituri din provizioane 81 053 0

15. Cheltuieli cu despăgubiri donaţii şi active

cedate

6 495 084 7 171 529

16. Cheltuieli cu ajustearea imobilizărilor şi a

ACR

11 767 676 11 776 156

17. Rezultat din exploatare(12+13+14-15-

16)

24 431 762 19 249 100

18. Venituri financiare 4 282 733 3 454 589

19. Cheltuieli financiare 16 995 686 14 119 423

20. Rezultat curent(17+18-19) 11 718 809 8 584 266

21. Venituri extraordinare 0 6 230 196

22. Cheltuieli extraordinare 0 5 199 690

23. Rezultatul brut al exerciţiului(20+21-

22)

11 718 809 9 614 772

24. Impozitul pe profit 1 924 323 2 110 858

25. Rezultatul net 9 794 486 7 503 914

Şoldurile intermediare de gestiune reprezintă,de fapt, paliere succesive în formarea rezultatului

final.

Marja comercială (adaosul comercial) vizează în exclusivitate întreprinderile comerciale sau

numai activitatea comercială a întreprinderilor cu activitate mixtă (industrială şi comercială). Activitatea

comercială presupune cumpărarea şi revînzarea mărfurilor, mărfurile fiind considerate bunuri cumpărate

pentru a fi revîndute în aceeaşi stare.

Marja comercială realizată în 2010 şi 2011 demonstrează un excedent din vînzarea mărfurilor,

rezultînd obţinerea unui profit din activitatea comercială. În plus, creşterea înregistrată de acest indicator

semnifică o îmbunătăţire, din punct de vedere financiar, a activităţii comerciale a firmei.

Producţia exerciţiului ( în cadrul activităţii industriale ) include valoarea bunurilor şi

serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vîndute, stocate sau utilizate pentru nevoile

proprii.

Prin raportul PE(2010)/PE(2011)=1.270 se calculează indicele nominal de creştere al produciiei

întreprinderii, acesta fiind de 127.01%, rezultînd o rata nominală de creştere a producţiei de 78.72% în

55


anul 2010 faţă de 2011 (producţia înregistrată în 2011 a fost de 0,787 ori mai mare decît producţia

obţinută în 2010).

Valoarea adăugată exprima creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie,

îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi, în

cadrul activităţii curente a întreprinderii.

Valoarea adăugată nu este evidenţiata în contul de profit şi pierdere, dar acesta din urmă conţine

elemente necesare pentru determinarea sa, în special pentru stabilirea consumurilor provenind de la terţi.

Raportul VA(2011)/VA(2010)=1.003 exprimă o creştere a valorii adăugate în anul 2010 faţă de

2011, fapt ce influenţează negativ rezultatele financiare ale întreprinderii.

Excedentul brut al exploatării (EBE) se stabileşte că diferenţa între valoarea adăugată (plus

subvenţiile de exploatare), pe de o parte, şi impozitele, taxele şi cheltuielile de personal, pe de altă parte.

Excedentul brut al exploatării exprima acumularea brută din activitatea de exploatare (operaţii

strict legate de producţia industrială, de activitatea comercială sau prestări de servicii), resursa

principală a întreprinderii, cu influenţa hotărîtoare asupra rentabilităţii economice şi a capacităţii

potenţiale de autofinanţare a investiţiilor (din amortizări, provizioane, profit).

Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) priveşte activitatea de exploatare normală şi curentă a

întreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizările (doar amortizările economice justificate,

normale, ale imobilizărilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile excepţionale) şi provizioanele din

excedentul brut al exploatării acesta devine un rezultat net al exploatării.

Din valorile înregistrate de acest indicator se observă o scădere considerabilă a acestuia în anul

2011 faţă de 2010. Din contul de profit şi pierdere se poate constata o creştere mai rapidă a cheltuielilor

de exploatare faţă de creşterea veniturilor obţinute din exploatare.

Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atît de rezultatul exploatării normale şi

curente, cît şi de cel al activităţii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operaţiilor curente ale

întreprinderii.

Rezultatul net este rezultatul exerciţiului afectat de activitatea extraordinară şi de plată

impozitului pe profit. Rezultatul net pe anul 2010 este mai mic faţă de cel pe 2011, fapt

determinat şi de o creştere a impozitului pe profit

3.2.7.Diagnosticul RentabilităţiiRentabilitatea capitalurilor investite = Rata de marjă x Rata de rotaţie x Rata de structură

Rata de marjă = Profitul net/Cifra de afaceri = 7 503 914/241 731 282 = 0,031 = 3,1%

Rata de rotaţie = CA/Activ economic = 241 731 282/316 179 461 = 0,7645 = 76,45%

56


Rata de structura = Activ economic/Capital propriu = 316 179 461/139 469 174 = 2,267

Rentabilitatea capitalurilor = 0,031x0,7645x2,267= 5,37%

ROA = (Profit net + Dobînzi)/Activ economic(0) = 6,68%

ROE = Profit net/Capital propriu(0) = 4,76%

Rentabilitatea dobînzilor = Dobînzi/Datorii către instituţii bancare = 7,1%

Am raportat cheltuiala cu dobînzile din anul 2009 la datoriile pe termen lung cărora

acestea le corespund. Datoriile financiare au o pondere nesemnificativă şi nu prezintă influenta

deosebită pentru diagnosticul rentabilităţii pe care ne străduim să îl realizăm.

R economică < R dobînzi ceea ce înseamnă că activitatea economică a companiei nu

poate susţine eficient plata dobînzilor datorate. Apare astfel efectul de bumerang, ceea ce

înseamnă că datoriile contractate de întreprindere se multiplică cu minusul de performanţă,

lucruce duce în final la scăderea R financiare.

Levierul financiar = Datorii/Capital propriu = 1,103

Compania este extrem de îndatorată( datorii către instituţii bancare – pe termen scurt

3.2.8.Diagnosticul RisculuiIndicatorul lichidităţii curente în 2011 este de 0.52 = ACR/DCR, iar indicatorul

lichidităţii imediate este de 0.24= (ACR-STO)/DCR.

Rata lichidă = 0,023 = Cash/DCR

Lichiditatea curentă compara ansamblul lichidităţilor potenţiale (active curente

transformabile în monedă într-un timp scurt de timp) şi datoriile exigibile pe termen scurt.

Aceasta lichiditate se apreciază ca fiind favorabilă atunci cînd are o valoare cuprinsă între 2 şi

2.5. În cazul de faţă avînd de a face cu o valoare subunitară. putem spune că firma nu îşi poate

acoperi datoriile curente din activele circulante. ceea ce contravine regulilor de finanţare. O

valoare subunitară a indicatorului lichidităţii curente nu trebuie interpretată ca fiind negativ în

cazul în care activele circulante au o perioadă de valorificare mai mică decît termenul de plată al

datoriilor pe termen scurt.

Lichiditatea imediată arata capacitatae companiei de a-şi achita datoriile curente doar din

creanţe şi din lichidităţi (disponibilităţi). O valoare subunitară arata ca stocurile deţinute de firme

sînt finanţate din datorii pe termen scurt.

57


Gradul de îndatorare arata capacitatea firmei de a se finanţa din resurse proprii. adică

independenţa financiară a acesteia. Valoarea subunitară a acestui indicator arata că

întreprinderea nu este dependentă de creanţierii săi, iar firmă va putea obţine credite pe termen

lung (ar avea cu ce să le garanteze).

Rata îndatorării = Datorii/Pasiv = 55,5%

Cu toate că valoarea indicatorului este subunitara, acesta depăşeşte pragul recomandat de

50% ceea ce înseamnă că întreprinderea este îndatorata peste limitele rentabilităţii activităţii

sale.

Levierul = 1,103 > 100% Nu se încadrează în limitele recomandate

CV=198 031 957

CF=41 958 146

v = CV/CA = 0,82

PRcontabil= CF/(1-v) = 233 100 811

PReconomic = (CF + Dobînzi)/(1-v) = 293 888 216

PLANIFICAREA NECESARULUI DE FINANŢARE

Planificare financiară cu ajutorul rotaţiei capitalurilor

CA planificat = CĂ 0 ( 1 + Δ%CĂ )

= 294 472 573 + ( 1 +( 241 731 282 – 294 472 573)/ 294 472 573 ) = 244 412 236

Activmediu = ( 275 879 779 + 316 179 461 ) / 2 = 296 029 620

Durata de rotaţie = Activmediu/CApl * 360 = 296 029 620 / 241 731 282 * 360 = 441

Activestimat = Durata de rotaţie * CApl / 360

= 441 * 244 412 236 / 360 = 299 404 989

Furnizorimediu = ( 17 632 335 + 14 829 670 ) / 2 = 16 231 003

Durata de rotaţie = 16 231 003 / 241 731 282 * 360 = 24

Furnizoriestimati = 24 * 244 412 236 / 360 = 16 294 150

Credite de trezorerie medii = ( 92 045 713 + 153 969 440 ) / 2 = 123 007 577


58


CTestimat = 183 * 244 412 236 / 360 = 124 242 887,

DATmedii = 242 275 / 2 = 121 138

Durata de rotaţie = 121 138 / 241 731 282 * 360 = 1

DATestimat = 1 * 244 412 236 / 360 = 678 923

CPRmediu = ( 157 601 008 + 139 469 174 ) / 2 = 297 070 182


CPRest = 442 * 244 412 236 / 360 = 300 083 912

Rata de creştere sustenabila

g = ROE * b

b = 1- Pr reinvestit/PN

b = 1- 2513811/7503914=0,665

g = 4,76% * 0,665 = 3,16%

Necesarul suplimentar de capitaluri

NSC = Activestimat –Activ mediu = 299 404 980 – 296 029 620 = 3 375 369

Surde de finanţare : ΔFz = 16 294 150 – 16 231 003 = 63 147

ΔCT = 124 242 887 – 123 007 577 = 1 235 310

ΔDAT = 678 923 – 121 138 = 557 785

ΔCPR = 300 083 912 – 297 070 182 = 3 013 730

NSC = g (1+g) (IMO+ACR nete)

NSC = 3,16% (1 + 3,16%) (223 150 102 + (92 193 867 – 223 150 102)

NSC = 301 052 321

NSC = Autofinanţare + Credite noi

NSC = PN * b (1 + 3,16%) + Credite noi

NSC = 7 503 914 * 0,665 (1 + 3,16%) + Credite noi

59


301 052 321 = 5 147 790 + Credite noi

Credite noi = 295 904 531

3.3.Fundamentarea cheltuielilor de investiţiiCompania SC Pambac SA a investit în 2011 într-o fabrică din localitatea Adjud, echipamentele fiind

asigurate de Buhler Germania – producatorul de echipamente. Fabrica va avea ca scop asigurarea

necesarului de chifle pentru restaurantele McDonald's din România şi Bulgăria, iar în viitor în Grecia,

Serbia şi Macedonia.

Investiţia se ridică la suma de 15 milioane euro .

Planul de finanţare

Finanţarea se va realiza din fonduri proprii, capacitatea de autofinanţare din anul 2010

(anterior investititiei) fiind mai mare decît valoarea totală a investiţiei. Autofinantarea s-a

realizat prin vinderea echipamentelor si instalatiilor vechi –acestea fiind inlocuite cu

echipamente noi moderne. De aceea, cheltuielile cu achiziţionarea spaţiului de lucru, a utilajelor,

instruirea personalului etc. vor fi suportate la nivel intern. Acţionarii estimează că valoarea

întregii investiţii va fi recuperată în 3 ani.

În efectuarea analizei investiţiei şi planului de cheltuieli considerăm următoarele ipoteze:

Costurile variabile au o pondere constantă în cifra de afaceri (82%) .

Costurile fixe cresc cu 1% ca urmare a introducerii în circuit a noii fabrici (cei 30

angajaţi vor fi consideraţi muncitori direct productivi, salariile lor intrînd în CV) ; CF

rămîn constante pe toată perioada analizată

CĂ2011 va fi egală cu cea din 2011 pentru restul fabricilor din sistem; CĂ a fabricii de la

Cernica va contribui cu 10 % la CA totală din 201. Astfel:

CA2011 fabrici = 90% CAtot = CA2009

CA2011 Cernica = 10% CAtot

În anii de recuperare ai investiţiei fabricile vor produce şi vinde la acelaşi nivel,

corectat cu rata inflaţiei. Valorile pentru Ri sînt afişate în tabelul 13.

Dinamica ACRn urmează trendul CA şi implicit al CV.

Variaţia imobilizărilor este 0 (nu se vor mai efectua alte investiţii).

Profitul se reinvesteşte în întregime pentru că timpul de recuperare să fie mai mic .

Analiza face în ron ; cursul de schimb considerat va fi cel mediu pe anul 2009 :

1€ = 4.2373 Ron10 ; cota de impozit pe profit rămîne 16%.

Compania nu apelează la împrumut, dobînzile rămîn la aceeaşi valoare.

10 Conform BNR, http://www.bnro.ro/Cursuri-medii-3544.aspx

60


2009 : Utilaje = 4000 * 10 * 4.2373 = 169 492 ron

Variaţia imobilizărilor = Utilaje = 34 593 797 ron

Transport utilaje + alte cheltuieli = 28 796 211 ron

Total: 63 559 500 ron = 15 mil eur

Tabelul . 13 Dinamica ACRn urmează trendul CA şi implicit al CV.

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013CĂ 24150238

626833598

427638606

428467764

6 291794587CV 19803195

722003550

722663657

223343567

0239271561

CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570Profitul net 7503914 11271042 12488214 13741901 14817983

ACRn -83410883

-92678759

-95459122

-98322895 -100780968

∆ ACRn -41618778

-9267876 -2780363 -2863774 -2458072

Dobînzi 299945 299945 299945 299945 299945CFD 16944869 20838863 15568522 16905620 17576000Ri 3% 3% 2.50%

Sursa : Calcule proprii

3.4.Criterii de evaluare a proiectului de investiţii

3.4.1.Valoarea Actualizată Netă (VAN)Acesta presupune calculul valorilor actualizate ale fluxurilor de lichidităţi estimate a fi

obţinute de-a lungul duratei de viaţă a proiectului investiţional, inclusiv a celor rezultate din

lichidarea activului (valoarea reziduală), însumarea lor şi efectuarea diferenţei dintre suma astfel

obţinută şi costul proiectului.

Conform criteriului VAN de selecţie a investiţiilor eficiente, se acceptă numai proiectele de

investiţii cu VAN pozitiv :

Cashflow-urile degajate de proiect au fost calculate în tabelul de mai sus, iar rata de actualizare

se va determina conform modelului CAPM :

, unde

- randamentul activului fără risc

- rentabilitatea portofoliului pieţei

- volatilitatea pieţei de capital din România

61


= prima de risc a pieţei de capital din România

Calculul lui k se va face pe baza informaţiilor din 2010, acesta fiind primul an de

recuperare al investiţiei ; k va fi constant pe toată perioada analizei.

Activul fără risc se va considera un titlu de stat a cărui maturitate să acopere durata de viaţă a

investiţiei; am ales o obligaţiune guvernamentală cu maturitatea 10 ani, a cărei randament mediu

de adjudecare este 7.27%11.

Portofoliul pieţei îl vom considera pe indicele bursier BET-C, în a cărui componenta intra şi

acţiunile companiei Pambac SA (simbol MPN). Randamentul anual în 2010 a fost de 14.07%.

Pentru estimarea coeficientului de volatilitate ) vom folosi o ecuaţie de regresie cu

următoarele variabile (se vor folosi datele din ultimele 30 zile) :

Tabel 14- Variaţia zilnică a cursului acţiunii

DatăVar. (%) BET-C

Var.(%) MPN

12/29/2011 0.57 0.00

12/28/2011 0.42 0.00

12/27/2011 -0.31 0.00

12/24/2011 0 0.00

12/23/2011 1.31 0.00

12/22/2011 0.35 0.00

12/21/2011 -0.36 0.00

12/20/2011 -0.41 0.00

12/17/2011 0.42 0.00

12/16/2011 -0.03 0.00

12/15/2011 -0.29 0.00

12/14/2011 -0.06 0.00

12/13/2011 -0.41 0.00

12/10/2011 0.57 0.00

11 Conform BNR, http://bnr.ro/Operatiuni-cu-titluri-de-stat-

62


12/9/2011 -0.39 4.6312/8/2011 -0.18 0.0012/7/2011 0.87 0.0012/6/2011 -0.34 0.0012/3/2011 1.17 0.0012/2/2011 0.49 -4.42

Tabel 15- Variabile pebtru cash-flow

Regression Statistics

Multiple R 0.264943546R Square 0.070195082Adjusted R Square 0.018539254Standard Error 1.454783787Observations 20ANOVA

df SS MS FSignifica

nce F

Regression 12.87596939

3 2.875969 1.3589 0.258943

Residual 1838.0951256

1 2.116396Total 19 40.971095

CoefficientsStandard

ErrorLower 95%

Upper

95%Lower 95.0%

Upper 95.0%

Intercept 0.7177192940.34162937

7

-0.5855

80.849

89 -0.58558 0.84989

X Variable 1 0.132153420.61568836

1

-2.0112

30.575

794 -2.01123 0.575794

; ;

k = 8.17%

Presupunem că durata de viaţă a investiţiei va fi de 10 ani, echivalentă cu durata de viaţă a

mijloacelor fixe (utilajele se depreciază cu 5% anual); n = 10. Cashflow-ul va rămîne la nivelul

din 2013 pentru următorii ani.

VR a investiţiei peste 10 ani (la sfîrşitul lui 2010) :

Teren = 4 000 * 15* 4.2373 = 254 238 ron (estimăm o revenire a pieţei imobiliare)

Utilaje = 0 ron

Fabrica = 28 796 211 * 0.2 = 5 759 242 ron (clădirea se uzează în prop de 2%/an)

63


Total = 6 013 480 ron

63 559 500 +

=

56 990 911.2 ron

VAN calculat înregistrează o valoare mare - 57 mil ron, compania îşi poate lua o marjă

considerabilă împotriva eventualelor riscuri; din acest punct de vedere, proiectul este unul

fezabil.

3.4.2.Indicele de profitabilitate (Ip)Indicele de profitabilitate este un criteriu complementar VAN, permiţînd optimizarea

deciziilor de selecţie a proiectelor de investiţii; el se determina ca un raport între mărimea totală

actualizată a fluxurilor de lichidităţi estimate a fi obţinute şi mărimea cheltuielilor investiţionale

efectuate :

- investiţia este rentabilă

3.4.3.Rata Internă de Rentabilitate (RIR)Criteriul VAN exprima eficienta proiectelor de investiţii în termenii unor sume monetare;

performanţa acestora poate fi însă exprimată şi procentual prin intermediul unor rate de

rentabilitate (RIR), deduse din următoarea relaţie:

,

respectiv la o valoare egalã a cheltuielilor investiþionale ºi a sumei fluxurilor financiare

actualizate generate de proiect.

Atît calculul RIR cît si cel al VAN se fondeazã pe aceleaºi date ºi ipoteze; astfel între mai

multe proiecte de investiţii, se selecteazã, în condiþiile în care decizia se face doar dupã criteriul

RIR, acel proiect ce asigurã maxim RIR.

Pentru proiectul de la Adjud, RIR obţinut este 25.42%, valoare superioară costului

capitalurilor permanente (k), proiectul fiind acceptat.

64


3.4.4.Termenul de Recuperare (TR)Termenul de recuperare reprezintă perioada de timp (exprimată în ani, luni) necesară în

vederea recuperării costului investiţiei pe baza fluxurilor de lichidităţi degajate de aceasta.

Acesta se poate calcula în două moduri:

- termen de recuperare neactualizat

- termen de recuperare actualizat

(ţine cont de valoarea în timp a banilor)

Tabel 15-Termene de recuperare

An CFD CFDact CFDactcum CFDcum

2010 20838863 19264919.11 19264919.11 20838863

2011 15568522 13305577.39 32570496.5 36407385

2012 16905620 13357051.91 45927548.41 53313005

2013 17576000 12837862.65 58765411.06 70889005

2014 17576000 11868228.39 70633639.45 88465005

2015 17576000 10971829.89 81605469.34 106041005

2016 17576000 10143135.71 91748605.05 123617005

2017 17576000 9377032.176 101125637.2 141193005

2018 17576000 8668791.88 109794429.1 158769005

2019 17576000 8014044.448 117808473.6 176345005

TRneact = 3.58 ani (3 ani şi 200 zile);

TRact = 4.0675 ani (4 ani şi 243 zile).

În ambele cazuri, investiţia se recuperează relativ repede, avînd în vedere efortul

considerabil de 64 mil ron .

3.4.ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTIŢII ÎN MEDIU INCERTo ANALIZA DE SENZITIVITATE

Scenariul optimist

Presupunem că în anul 2009, cererea pentru acest tip de chifle se dublează. Dacă

ponderea CA a fabricii de la Adjud rămîne pe toată durata proiectului de investiţii cu o

pondere constantă de 10% în CAtotala a întreprinderii, şi ca urmare a creşterii cererii pentru

chifle CĂ a acesteia se majorează cu 50%, CAtotala va creşte la rîndul ei cu 5%.

65


Toate valorile ce urmează a fi dispuse în tabele sînt rezultate ca urmare a modificării

factorilor principali ( CA, CV) generînd modificarea generală a restului indicatorilor. ( după

scenariul neutru – fişier excel).

Tabel 17-Indicatori CA, CV, CF, Profitul net

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013CĂ 253577505 28175278

3290205367 298911528

306384316CV 207933554 23103728

2237968401 245107453 251235139

CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570Profitul

net9329672 13299662 14577693 15894064 17023950

ACRn -83410883 -92678759

-95459122 -98322895-100780968

∆ ACRn -41618778 -9267876 -2780363 -2863774 -2458072Dobînzi 299945 299945 299945 299945 299945

CFD 16944869 22867483 17658000 19057783 19781967Ri 3% 3% 2.50%

Tabel 18-Scenariul optimist: Majorarea CAtotale cu 5%

AN CFDCFDcumulat CFDactualizat CFDact-cum

2010 22867483 22867483 21140318.94 21140318.942011 17658000 40525483 15091341.71 36231660.652012 19057783 59583266 15057465.90 51289126.552013 19781967 79365233 14449145.16 65738271.712014 19781967 99147200 13357811.92 79096083.632015 19781967 118929167 12348906.28 91444989.912016 19781967 138711134 11416202.53 102861192.442017 19781967 158493101 10553945.21 113415137.652018 19781967 178275068 9756813.54 123171951.192019 19781967 198057035 9019888.63 132191839.82

Termen de recuperare neactualizat 3ani şi 73zile

Termen de recuperare actualizat3ani şi 305 zile

Scenariul optimist: variaţia termenului de recuperare după modificarea CAtotala

Observăm că la o creştere a CAtotale cu 5%, timpul de recuperare a investiţiei făcute scade cu aproape un an de zile.

Tabel 19-Concluzii pe calculul VAN, IP, RIR

66


VAN 71374277.52IP 2.122952155

RIR 29.31%Scenariul optimist: variaţia VAN, IP, RIR după modificarea CAtotala

RIR=29.31% aparţine în intervalul dat de valorile Kmin şi Kmax : (0.29;0.295) şi depăşeşte cu

aproape 4 procente valoarea ratei interne de rentabilitate calculate pentru scenariul neutru.

Un alt factor important îl constituie costurile variabile. Modificarea valorii acestora

antrenează modificări ale profitului şi ale cash-flowurilor disponibile ale firmei. Vom urmări

variaţia indicatorilor după creşterea respectiv scăderea ponderii CV în CAtotala cu cinci

procente.

Tabel 20 -Scenariul optimist: scăderea ponderii CV în CA cu cinci procente

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013CĂ 241502386 268335984 276386064 284677646 291794587CV 185956837 206618708 212817269 219201787 224681832CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570

Profitul net

17647015 22541153 24096429 25698362 27073355

ACRn -83410883 -92678759 -95459122 -98322895 -100780968∆ ACRn -41618778 -9267876 -2780363 -2863774 -2458072Dobînzi 299945 299945 299945 299945 299945

CFD 16944869 32108974 27176737 28862081 29831373Ri 3% 3% 2.50%

Tabel 21- Scenariul optimist: Variaţia VAN, RIR, IP la scăderea ponderii CV în CA

VAN 136898507.3RIR 45.98%IP 3.153863817

Tabel 22- Scenariul optimist: variaţia TR la scăderea ponderii CV în CA

An CFD CFDact CFDactcum CFDcum2010 32108974 2968380

7.2529683807.25 32108974

2011 27176737 23226493.24

52910300.49 59285711

2012 28862081 22803796.28

75714097 88147792

2013 29831373 21789432.57

97503529.34 117979165

2014 29831373 20143692.86

117647222.2 147810537

2015 29831373 18622254.65

136269476.9 177641910

67


2016 29831373 17215729.55

153485206.4 207473283

2017 29831373 15915438.25

169400644.7 237304656

2018 29831373 14713356.98

184114001.6 267136029

2019 29831373 13602068.02

197716069.7 296967401

Termen recuperare neactualizat 2ani şi 53 zileTermen recuperare actualizat 2ani şi 268 zile

Scenariul pesimist

Presupunînd că în condiţii de recesiune economică, cererea pentru produsele fabricate şi

comercializate ca urmare a investiţiei realizate scade cu 50%, CAtotala a întreprinderii va suferi

la rîndul ei o scădere de 5 procente.

Tabel 23- Scenariul pesimist: scăderea CAtotale cu 5%

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013CĂ 22942726

625491918

426256676

027044376

3 277204857CV 18813035

820903373

121530474

322176388

5227307983

CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570Profitul net 5678156 9242422 10398735 11589738 12612016

ACRn -83410883

-92678759

-95459122

-98322895

-100780968

∆ ACRn -41618778

-9267876 -2780363 -2863774 -2458072

Dobînzi 299945 299945 299945 299945 299945CFD 16944869 18810243 13479043 14753457 15370033Ri 3% 3% 2.50%

Tabelul 24- Scenariu pesimist: variaţia VAN, RIR, IP la modificarea CAtotal

VAN 42607544.02IP 1.670356816

RIR 21.41%

Tabelul 25- Scenariul pesimist: variaţia termenului de recuperare ca urmare a scăderii CA

An CFD CFDactCFDactcu

m CFDcum2010 18810243 17389519. 17389519. 1881024

68


28 28 3

2011 1347904311519812.

2128909331.

483228928

6

2012 1475345711656637.

9140565969.

394704274

3

2013 1537003311226580.

1551792549.

546241277

6

2014 1537003310378644.

8662171194.

47778280

9

2015 15370033 9594753.5 717659489315284

2

2016 153700338870068.8

7380636016.

771085228

75

2017 153700338200119.1

3988836135.

911238929

08

2018 153700337580770.2

1396416906.

121392629

41

2019 153700337008200.2

5210342510

6.41546329

74Termen de recuperare neactualizat 4ani şi 27 zileTermen de recuperare actualizat 5ani şi 52 zile

Să presupunem că începînd cu 2009 costurile de întreţinere a fabricilor şi utilajelor cresc considerabil astfel încît ponderea CV în CAtotala se majorează cu cinci procente.

Tabelul 26- Scenariul pesimist: creşterea cu cinci procente CV în CA

Tabelul 27-Scenariul pesimist:variaţia VAN, IP la creşterea ponderii CV în CA cu cinci procente

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013CĂ 24150238

626833598

427638606

4284677646 29179458

7CV 21010707

623345230

624045587

6247669552 25386129

1CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570

Profitul net

-2639186 931 879999 1785440 2562610

ACRn -83410883

-92678759

-95459122

-98322895 -10078096

8∆ ACRn -

41618778-9267876 -2780363 -2863774 -2458072

Dobînzi 299945 299945 299945 299945 299945CFD 16944869 9568752 3960307 4949159 5320627Ri 3% 3% 2.50%

69


VAN -22916684.23RIR -IP 0.639445178

La o creştere a valorii costurilor variabile, VAN aferenta proiectului devine negativă, proiectul de investiţii devenind nefezabil

Tabelul 28-Scenariul pesimist: creşterea ponderii CV în CA cu cinci procente

An CFD CFDact CFDactcum

CFDcum

2010 9568752 8846030.884

8846030.884

9568752

2011 3960307 3384661.261

12230692.15

13529059

2012 4949159 3910307.385

16140999.53

18478218

2013 5320627 3886292.952

20027292.48

23798845

2014 5320627 3592764.123

23620056.61

29119473

2015 5320627 3321405.309

26941461.91

34440100

2016 5320627 3070542.026

30012003.94

39760727

2017 5320627 2838626.26

32850630.2

45081355

2018 5320627 2624226.921

35474857.12

50401982

2019 5320627 2426021.005

37900878.13

55722610

Termen recuperare neactualizat >10 aniTermen recuperare actualizat >10 ani

Scenariul pesimist: creşterea ponderii CV în CA cu cinci procente

Remarcăm ca la o variaţie în acest sens a costurilor variabile investiţia nu se poate recupera în decursul duratei de viaţă a investiţiei, care devine astfel neprofitabila.

70


71

Concluzii și propuneri

CONCLUZII ȘI PROPUNERIConcluzie: investiţia reprezintă o alocare permanentă de capitaluri în achiziţia de

active fixe şi / sau financiare, care să permită desfăşurarea unor activităţi rentabile, cu o rată de

rentabilitate superioară ratei actuale de rentabilitate a întreprinderii şi acoperitoare pentru

riscurile asumate. Principalul risc asumat este alocarea azi a unui capital economisit, în speranţa

obţinerii unor venituri viitoare, pe durata de viaţă a investiţiei. În ipoteza unui mediu economic

cert, fluxurile viitoare sînt presupuse a fi cunoscute şi stabile. Întrucît costurile cu investiţia se

fac în prezent, însă veniturile se vor obţine într-o perioadă viitoare şi lungă de timp, apare

necesitatea actualizării acestor venituri.

Compania “Pambac S.A.”, prin rezultatele obţinute în studiul prezent, a demonstrat o

forţă financiară suficientă nu doar pentru a-şi păstra poziţia pe piaţă, dar şi pentru a progresa, a

cuprinde noi orizonturi şi de a oferi siguranţă şi confort clienţilor săi.

Proiectul de investiţii analizat presupune punerea în funcţiune a unei noi întreprinderi

de panificatie-de producere a unor chifle care acoperă necesarulzilnic resaturantelor

Mac’Donalds din ţară şi din alte ţări ca Bulgaria.

Investiţia se ridică la suma de 15 milioane euro .Agentul economic se autofinanţează

atunci cînd obţine un profit care poate servi, în acelaşi timp, că remunerare a capitalurilor

angajate şi că sursa de investiţii, care să contribuie la mărirea sau menţinerea competitivităţii

sale pe piaţă.Pambac S.A. a încercat să se autofinanţeze din vinderea unor echipamente şi

instalaţii învechite. Compania nu apelează la împrumut, dobînzile rămîn la aceeaşi valoare.

Termenul de recuperare reprezintă perioada de timp (exprimată în ani, luni) necesară

în vederea recuperării costului investiţiei pe baza fluxurilor de lichidităţi degajate de aceasta. În

ambele cazuri, investiţia se recuperează relativ repede, avînd în vedere efortul considerabil de 64

mil ron .

Pentru proiectul de la Adjud, RIR obţinut este 25.42%, valoare superioară costului

capitalurilor permanente (k), proiectul fiind acceptat.

Abordarea noastră se bazează pe crearea a doua scenarii de proiect: optimist, cel mai

probabil şi pesimist. Versiunea optimistă de proiect se bazează pe estimările optimiste ale

parametrilor de proiect şi include doar acele evenimente care au cea mai mare probabilitate să se

îndeplinească.În versiunea optimistă presupunem că în anul 2009, cererea pentru acest tip de

chifle se dublează. Dacă ponderea CĂ a fabricii de la Adjud rămîne pe toată durata proiectului

72

Concluzii și propuneri

de investiţii cu o pondere constantă de 10% în CAtotala a întreprinderii, şi ca urmare a creşterii

cererii pentru chifle CĂ a acesteia se majorează cu 50%, CAtotala va creşte la rîndul ei cu 5%.

VAN este pozitiv fiind 136898507.3-ne arata ca investiţia este rentabilă

Versiunea pesimistă se bazează pe estimările pesimite şi include toate evenimentele

de risc semnificative care se pot îndeplini în cadrul proiectului curent. VAN este negativ .

În cazul versiunii optimiste, timpul de recuperare a investiţiei făcute scade cu

aproape un an de zile iar în cazul pesimist după efectuarea calculelor rezulta că investiţia pe

cae vrea să o realizeze Pambac S.A. nu este profitabilă .

Concluzionam ca afacerea care vrea să o dezvolte Pambac S.A. se amană pe o

perioadă de timp în care moneda euro devine mai stabilă. O altă soluţie ar fi schimbarea tipului

de investiţie avnd în vedee cooperarea cu firma de echipamente germana investiţia sa se

transforme într-o investiţie directă străină

73

Evaluarea unui proiect de investitii

BIBLIOGRAFIE :Literatură de specialitate:

1. Anghelache, G., Dardac, N., Stancu, I. Pieţe de capital şi burse de valori, Editura Adevărul,Bucureşti 1992.2. Antoniu, N. Finanţele intreprinderilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.3. Butănescu, R. Investiţii-analiză, proces, decizie, Editura Universităţii “LucianBlaga” din Sibiu, 1997.4. Bârsan, I. Managemnt investiţional, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu,5. Bistriceanu, Ghe., Adochiţei M., Negrea, E. Finanţele agenţilor economici, Editura Didacticăşi Pedagogică, Bucureşti, 1995.6. Bran, P. - Decizia financiară în unitatea economică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19807. Bucătaru, D. – Capitalurile firmei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 19998. Bucătaru, D. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, partea I, 20029. Cocriş, V., Isan, V. Economia afacerilor, Editura Graphics, vol. 4, Iasi, 1995.10. Coşea, M., Nastovici, L. Evaluarea riscurilor. Metode şi tehnici de analiză la nivel micro şimacroeconomic. Editura Lux Librix, Braşov, 1997.11. Cotar, Ghe. Evaluarea intreprinderilor, Metode şi Tehnici, Editura ECCE SRL, Bucureşti, 1992.12. Farmache, I. Patrimoniul intreprinderii – premise teoretice ale evaluării,Tribuna Economică,nr. 33/1990.13. Giurgiu, A., I. Mecanismul financiar al intreprinzătorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.14. Hoanţă, N. Finanţele firmei, Editura Continent, Sibiu, 199615. Manolescu, Ghe. Management financiar, Editura Economică, 199516. Mösle, R., Nastovici, Luminiţa. Evaluarea investiţiilor, Editura Lux Libris, Braşov, 1998.17. Romanu, I., Vasilescu, I. Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix, EdituraDidactică şi Pedagocică, Bucureşti, 1993.18. Romanu, I., Vasilescu, I., s.a. Managementul investiţiilor, Editura Teora, Bucureşti, 199619. Stan, V. Evaluarea investiţiilor, metode şi uzanţe, Editura Teora, Bucureşti, 199620. Stancu, I. Finanţe, Editura Economică, 1995.21. Ţuţurea, M. (coordonator) Manualul de inginerie economică22. *** Tribuna Economică, colecţia 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000.23. *** Manualul de inginerie economică

Alte surse:

Ministerul Finanțelor Publice, http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

Asociația Română de franșiză, http://www.franșizor.ro/

74

http://www.francizor.ro/

http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html


TRANSFORMAREA OPŢIUNILOR ÎN DECIZII DE INVESTIŢII

Fig.7 Etapele realizării procesului investiţional

75


FAZELE DE REALIZARE A UNEI INVESTIŢII

Fig.8 Schema de desfăşurare a unei investiţii

76

Anexe

77

Date post:	25-Apr-2015
Category:	Documents
Upload:	sp3c1e
View:	131 times
Download:	5 times

Proiect finantare pambac

Documents