7/21/2019 proiect drr

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-drr-56d969ebd0067 1/15

Academia de Studii Economice din Bucureşti

Facultatea de Economie Agroalimentarã şi a Mediului

Pozitia judetului Brasov in cadrul regiunii Centru

Coordonator : Lect.niv.dr.Petrescu !rina

" Bucureşti #$%& "

7/21/2019 proiect drr

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-drr-56d969ebd0067 2/15

'egiunea Centru este (ormat) din * jude e +Al,a- Bra ov- Covasna- arg/ita-ț ș

Mure i Si,iu0- care 1nsumeaz) o su2ra(a ) de 34%$$ 5m# - re2rezent6nd %4-37ș ș ț

din teritoriul )rii.ț

'egiunea este una dintre cele mai variate din 2unct de vedere etnic din'om6nia- 2o2ula ia (iind (ormat) deț  rom6ni +*&-470- mag/iari+#8-870iș  rromi +470. Cea mai mare 2arte a 2o2ula iei mag/iare se a(l) concentrat) 1nț

 jude eleț  arg/ita  iș  Covasna- unde aceast) etnie este majoritar).Brasovul este re edin a i cel mai mare munici2iu alș ț ș   jude uluiț

Bra ovș - 'om6nia. Potrivit recens)m6ntului din #$%%- are o 2o2ula ie de #&3.#$$ț

locuitori- (iind unul dintre cele mai mari ora e din ar) +totu i 1n sc)dere 1n ultimeleș ț ș

dou) decenii din cauza e9odului sa ilor ș   i a reducerii activit) ii industriale0.ș ț  Munici2iul Bra ov a re2rezentat- de secole- unul dintre cele mai im2ortante-ș

 2uternice i 1n(loritoare ora e din zon). atorit) 2ozi iei geogra(ice 2rivilegiate i aș ș ț ș

in(rastructurii sale de ast)zi- el 2ermite dezvoltarea multor activit) i economice-ț

culturale i s2ortive.ș

• Localizare

Munici2iul Bra ov- re edin a jude ului- se a(l) 1n centrul )rii-ș ș ț ț ț

1n e2resiunea Bra ovuluiș - situat la o altitudine medie de *#& m- 1n cur,ura intern)a Car2a ilor- delimitat 1n 2artea de S i SE de masivele Post)varu care 2)trundeț ș

 2rintr"un 2inten +;6m2a0 1n ora i Piatra Mare- la %*%ș ș  5m de Bucure tiș .

Sta<iunea Poiana Braşov-  2arte com2onent) a munici2iului Brasov din 2unctde vedere administrativ- este am2lasat) 2e versantul nordic al Masivului Post)varu+v6r(ul Cristianul Mare "%=88m0- din cadrul Car2a<ilor de Cur,ur)- (iind la oraactual) cea cea mai com2le9) sta<iune a s2orturilor de iarn) din <ar). PoianaBraşov este 1ncadrat) de sta<iuni şi ca,ane turistice situate de"a lungul v)iiPra/ovei şi a ;imişului şi 1n Mun<ii Bucegi- de asemenea de"a lungul v)ii>6r,ovei- Piatra Mare şi Piatra Craiului.

•

'elie( Su, as2ect (izico"geogra(ic- jude<ul Braşov se a(l) la jonc<iunea a trei mari

unit)<i naturale: Car2a<ii ?rientali- Car2a<ii Meridionali şi Podişul ;ransilvaniei- deunde rezult) o 2ronun<at) com2le9itate şi diversitate 1n tr)s)turile geologice şigeomor(ologice- re(lectat) 1n clim)- a2e- soluri- vegeta<ie şi (aun).

7/21/2019 proiect drr

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-drr-56d969ebd0067 3/15

>rani<ele dins2re sud ale jude<ului urmeaz) cur,a celor mai 1nal<i mun<i dinCar2a<i: Bucegi- Ciucaş şi F)g)raş- unde sunt situate lacurile glaciale rlea şiPodragul. 'elie(ul co,oar) gradual s2re nord 2rintr"o arie de dealuri al2ine 26n) la

 2latoul B6rsa- ca 1n cele din urm)- dincolo de r6ul ?lt- s) creasc) din nou s2remarginea de sud a 2latoului transilv)nean.@n total- relie(ul muntos ocu2) circa 4$7 din su2ra(a<a jude<ului- iar celde2resionar şi deluros circa *$7. u9ta2unerea masivelor muntoase şi şesurilede2resionare ale F)g)raşului şi Braşovului creeaz) contraste altimetrice şiclinometrice- sco<6nd şi mai mult 1n relie( aceste masive- a(irm6ndu"se s2ectaculos1n liniile 2eisajului geogra(ic. i(eren<a ma9im) de nivel +#%44m0 se 1nregistreaz)1n e9tremitatea sud"vestic) a jude<ului +#&44m 1n v)r(ul Moldoveanu şi 4$$m 1ntalvegul ?ltului- la ieşirea din jude<0.

• Clima

@n Bra ov- vara dureaz) a2ro9imativ &$ de zile- iar iarna dureaz) circa 8$ deș

zile. Clima munici2iului Bra ov are un s2eci(ic tem2erat"continental-ș

caracteriz6ndu"se 2rin nota de tranzi ie 1ntre clima tem2erat) de ti2 oceanic i ceaț ș

tem2erat) de ti2 continental: mai umed) i r)coroas) 1n zonele de munte- cuș

 2reci2ita ii relativ reduse i tem2eraturi u or sc)zute 1n de2resiune.ț ș ș

;em2eratura o,i nuit) de var) se situeaz) 1n intervalul ##ș  C #= C- iar ceade iarn) 1ntre "%D C i "#ș  C. eseori iarna- tem2eratura 1n Poiana Bra ovș ajunge la

%& C +la soare0- 1n aceast) sta iune 2ut6nd (i 2racticate a2roa2ețtoate s2orturile de iarn). Stratul de z)2ad) 2rielnic 2entru sc/iat dureaz)a2ro9imativ =% de zile la Bra ov.ș

 miditatea aerului are valori medii anuale de =&7.

• idrogra(ie

@n alc)tuirea resurselor de a2) ale jude<ului Braşov intr) 2e de o 2arte a2ele

su,terane (reatice şi de ad6ncime 2e de alt) 2arte- a2ele de su2ra(a<)-re2rezentate de re<eaua de r6uri care str),ate teritoriul jude<ului şi de lacurilenaturale şi arti(iciale.

@ntreg teritoriul jude<ului se 1ncadreaz) 1n ,azinul /idrogra(ic de ordinsu2erior al ?ltului care str),ate jude<ul 2e o distan<) de a2roma9imativ #%$5m dela con(luen<a cu '6ul egru 26n) la con(luen<a cu r6ul cea.

7/21/2019 proiect drr

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-drr-56d969ebd0067 4/15

Cei mai im2ortan<i a(luen<i ai ?ltului din jude< sunt: ;imiş- >/im,)şel-B6rsa- omorodu Mare şi Gercaia.;a,loul a2elor de su2ra(a<) este com2letat cu lacurile glaciare din Mun<iiF)g)raşului +rlea şi Podragu0 şi cu lacurile arti(iciale.

• Flora si (auna

Flora munici2iului nu di(er) de cea a jude uluiț . Animalele s)l,atice suntrare- tr)ind retrase 1n 2)durile din 1m2rejurimi. ;uri tii care se aventureaz) 1nș

acestea sunt avertiza i c) 2ot 1nt6lniț  ur iș - lu2i sau vul2i. Muntele ;6m2a estedeclarat rezerva ie natural)ț  +#$3-4 /a0 care 2rotejeaz) c6teva s2ecii de 2lante rarei endemice. S2re e9em2lu- 2e versantul sudic e9ist) mici su2ra(e e cu vegeta ieș ț ț

de ste2).Bra ov este singurul ora din lumeș ș  care include 1n teritoriul s)u

administrativ o rezerva ie natural)-ț  muntele ;6m2a- i un v6r( muntos-ș  v6r(ulPost)varu.

• emogra(ie

Munici2iul Bra ov are- 2otrivitș  recens)m6ntului din #$%%- o 2o2ulatie de##=.8*% locuitori. Structura etnic) a acesteia este urm)toarea:

• 'om6ni: #$D.=&= +8%-370

• Mag/iari +incluz6nd secui0: %*.%=# +=-%70

•

Sa iș : %.$=8 +$-&70• iganiȚ : 8%* +$-470

• Alte na ionalit) i: +ț ț ru iș - evrei- greci- italieni0: %.$3= +$-=70

7/21/2019 proiect drr

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-drr-56d969ebd0067 5/15

'egiunea Centru se caracterizeaz) 2rintr"o mare diversitate etnica-lingvistica si religioasa. @n aceast) regiune locuiesc cele mai multe 2ersoanea2ar<in6nd minorit)<ilor etnice +1n s2ecial mag/iar)0 com2arativ cu celelalteregiuni.

 >radul de ur,anizare este cel mai ridicat- du2) 'egiunea Bucureşti"!l(ov.Este de men ionat (a2tul c) 'egiunea Centru o(er) o (oarte ,un) 2reg)tireț

educa ional) de nivel universitar 2entru s2eciali tii din domeniul silviculturii iț ș ș

industriei lemnului 1n cadrul celor dou) (acult) i de 2ro(il ale niversit) ii dinț ț

Bra ov.ș

La $%.$%.#$%&- con(orm Balan<ei For<ei de Munc)- resursele de munc) ale

regiunii erau 1n num)r de %48$.8 mii 2ersoane din care 2o2ula<ia ocu2at) civil)re2rezenta *D.D7 din aceste resurse.

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

UM: Mii persoane

Mii persoane Mii persoane Mii persoane

Total 1662,9   1657,1 1490,9

Sectorul serviciilor de<ine cea mai mare 2ondere din 2o2ula<ia ocu2at) civil)+43.470 (iind urmat de industrie şi construc<ii +34.%70. Po2ula<ia ocu2at) 1nagricultur) are o 2ondere de ##.&7- mai mic) dec6t media na<ional).

7/21/2019 proiect drr

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-drr-56d969ebd0067 6/15

• Su2ra(ata cultivata totala

Ani

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

UM: a

ectare ectare ectare

!9101 "013" !"9"9

• Su2ra(ata agricola

Ani

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

UM: a

ectare ectare ectare

2!"#19 2!"#19 2"12#1

• Su2ra(ata ara,ila

Ani

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

UM: a

ectare ectare ectare

11#!39 11#!39 120#2"

7/21/2019 proiect drr

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-drr-56d969ebd0067 7/15

• Pasiuni

Ani

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

UM: a

ectare ectare ectare

97140 97140 98548

• Fanete

Ani

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

UM: a

ectare ectare ectare

64233 64233 60836

• Hii si 2e2iniere viticole

Ani

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

UM: a

ectare ectare ectare

3 3 60

7/21/2019 proiect drr

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-drr-56d969ebd0067 8/15

• Livezi si 2e2iniere 2omicole

Ani

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

UM: a

ectare ectare ectare

1404 1404 1279

• Silvicultura

Ani

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

UM: Mii $ectare

Mii $ectare Mii $ectare Mii $ectare

204,7 205 205

'ata şomajului 1nregistrat- la data de 3% august #$%& a (ost de 4.87- (iind1nregistra<i &#.= mii şomeri.

Ani

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

UM: %rocente

%rocente %rocente %rocente

7/21/2019 proiect drr

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-drr-56d969ebd0067 9/15

4,9 4,!   4,3

• !ndustria

@n 2rezent- 2ilonii industriei 'egiunii Centru sunt industria alimentar)-industria con(ec iilor te9tile- 2relucrarea lemnului- materialele de construc ii iț ț ș

industria 2ieselor i su,ansam,lelor auto. Prezen a m6inii de lucru ,ine cali(icate iș ț ș

ie(tine a atras o serie de investitori de renume din domeniul auto- 'egiunea Centru

devenind 1n ultimii ani un (urnizor im2ortant de 2iese i su,ansam,le auto 2entrușm)rci cele,re la nivel mondial.

• Serviviile

@n ceea ce 2riveşte serviciile- domeniile care au 1nregistrat cele mai maricreşteri sunt trans2orturile +1n s2ecial rutiere si aeriene0- telecomunica iile- sectorulț

(inanciar",ancar si de asigur)ri.

Harietatea 2eisagistic) a mun<ilor- etnogra(ia- datinile- o,iceiurile-monumentele istorice şi de ar/itectur) şi muzeele 1ncadreaz) regiunea 1ntrearealele tradi<ionale de cultura şi civiliza<ie şi 1ntre zonele cu tradi<ie turistic).

Con(orm datelor statistice ale A?FM- cei mai im2ortan<i angajatori dinregiune- ca num)r de salaria<i- 1n iulie #$%&- erau: SC Autoliv 'om6nia S'L-Selgros Cas/ICarrJ S'L- S;> ;ransgaz SA- Sc/ae((ler 'om6nia S'L-Krom,ergISc/u,ert 'omania- SC Continental Automotive SJstems Si,iu.

Căile de comunicaţie de 2e teritoriul jude<ului (aciliteaz) leg)tura 1ntretoate regiunile <)rii. Braşovul este un im2ortant nod (eroviar- de<in6nd cea maimare densitate de c)i (erate din 'egiunea de ezvoltare Centru +*# 5m%$$$ 5m0.ude<ul este str),)tut de şoselele interna<ionale E*$ şi E*D şi D4D 5m drumuri

 jude<ene. 

7/21/2019 proiect drr

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-drr-56d969ebd0067 10/15

Turismul este un (actor de ,az) 1n economia jude<ului. @n ansam,lulmişc)rii turistice din 'om6nia- jude<ul Braşov ocu2) locul !! +du2) jude<ulConstan<a0- ca num)r de structuri de cazare şi num)r de locuri de cazare o(erite-constituind cea mai im2ortant) şi (recventat) zon) su, as2ectul turismului cucaracter montan- concentr6nd totodat) o mare diversitate de o,iective turistice.Pozi<ionarea geogra(ic) a jude<ului Braşov- 1n centrul <)rii- (avorizeaz) dezvoltareaturismului su, (orme diverse.

@n 2rimele = luni ale anului #$%& Bra ovul a avut &34.&D% de turi ti.ș ș

Infrastructura feroviară şi rutieră  ,un) care asigur) leg)tura cu ca2itala<)rii- dar şi cu Euro2a occidental)- (ace ca aici s) ajung) anual un num)r de 2este&&$.$$$ de turişti. Sta<iunile montane din jude< cunoscute at6t 1n <ar) c6t şi 1nstr)in)tate sunt Predeal şi Poiana Braşov.

in jude ul Bra ov re eaua c)ilor rutiere totalizeaz) %.448 5m. intreț ș ț

ace tia- 38D 5m sunt drumuri na ionale.ș ț'e eaua c)ilor (eroviare are o lungime de 33& 5m- munici2iul Bra ov (iindț ș

unul dintre cele mai im2ortante noduri de cale (erat) din 'om6nia.

@n a2ro2iere de ora ulș  >/im,av se a(l) 1n construc ieț  Aero2ortul!nterna ional Bra ovț ș - la distan a de %#ț  5m de Bra ovș .

Pista aero2ortului va avea o lungime de #.D#$ de metri- o l) ime de 4&ț  m iș

acostamente ,etonate de c6te =-& m. Pe viitoarea 2ist) va 2utea ateriza i decolaș

orice ti2 de avion- cu e9ce2 ia luiț  A3D$- 2entru care tre,uie un terminal s2ecial i oș

 2istã mai lungã.

Po2ula ia locuie te 1n cele %48 de sate arondate administrativ 1n 4D deț ș

commune.

• Po2ulatia in mediul ur,an

Ani

Anul 2013 Anul 2014 Anul 201#

UM: &u'ar persoane

&u'ar persoane &u'ar persoane &u'ar persoane

7/21/2019 proiect drr

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-drr-56d969ebd0067 11/15

39#"30 39#314 393!43

• Po2ulatia in mediul rural

Ani

Anul 2013 Anul 2014 Anul 201#

UM: &u'ar persoane

&u'ar persoane &u'ar persoane &u'ar persoane

1#4""3 1##4#1 1#6904

• Analiza sNot

Puncte tari :

Cel mai mare grad de ur,anizare din 'egiunea Centru- concentrare a 2o2ula<iei jude<ului +&$70 şi a zonei metro2olitan +D$70- 2reluareacores2unz)toare de (unc<ii administrative şi de 2rest)ri servicii.

Braşovul este oraşul cel mai com2etitiv din 'egiunea Centru +4#7 din ci(rade a(aceri total) a jude<ului0 şi ca 2ol de creştere la nivel na<ional 2rezint) o

 2uternic) atrac<ie 2entru investitorii auto/toni şi str)ini Braşovul 2rezint) o dinamic) crescut) 1n dezvoltarea economic)- 1n s2ecial

1n sectorul serviciilor  Braşovul este un oraş industrial tradi<ional cu (or<) de munc) cali(icat) şi cu

e92erien<)- 1n s2ecial 1n domeniul construc<iei de maşini ?raşul este un 2uternic centru comercial cu o tradi<ie antre2renoriala Braşovul are o 2ozi<ie e9celent) din 2unct de vedere logistic +cale (erat)

coridorul Pan"Euro2ean !H- drumuri euro2ene şi na<ionale0  Construirea unei autostr)zi şi a unui aero2ort 1n directa vecin)tate a oraşului

sunt 1n (aza de 2roiect

7/21/2019 proiect drr

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-drr-56d969ebd0067 12/15

 Centura oraşului Braşov uşureaz) tra(icul de transit !n conte9tul regional rata o(icial) a şomajului este redus) For<) de munc) ,ine 2reg)tit) 2ro(essional Braşovul dis2une de un 2oten<ial turistic com2le9 +atrac<ii naturale- culturale

şi s2ortive0 Patrimoniu cultural ,ogat: oraşul istoric şi anumite monumente istorice au

1nsemn)tate na<ional) Harietatea resurselor naturale: s2a<iul montan ,ogat 1n 2)duri- 2)şuni şi

(6ne<e naturale- la care se adaug) şi resurse de teren ara,il din zonae2resiunii Braşov şi a e2resiunii F)g)raşO s2a<iul deluros caracterizat 2rin

 2rezen<a terenurilor ara,ileO Halori(icarea tradi<iilor e9istente 1n creşterea animalelor- mai ales 1n s2a<iul

montan- unde resursele de 2)şuni şi (6ne<e creaz) 2remisele am2li(ic)rii

acestei activit)<iO  Leg)tura str6ns) dintre activit)<ile industriale şi resursele de materii 2rimeale jude<ului- ceea ce ar da 2rimelor o anumit) sta,ilitate 1n 2rocesulrestructur)rii: industria 2relucr)rii lemnului " resurse (orestiere- industriate9til) " l6na- industria alimentar) etc.

Puncte sla,e :

Cererile de retrocedare- condi<iile neclare 2rivind situa<ia 2ro2riet)<ii şi li2sa

mijloacelor (inanciare 1m2iedic) renov)rile +(a<ade- aco2erişuri- sc)ri şirea,ilitarea termic)0

Cl)diri goale 1n Centrul Hec/i datorit) cererilor de retrocedare sau a 2ro,lemelor neclare 2rivind 2ro2rietatea

 ivel ridicat al 2re<urilor- ratele ridicate 2entru 1m2rumuturi 2e 2ia<aimo,iliar) limiteaz) accesul la locuin<e- case şi terenuri

Su2ra(a<a medie de locuit 2entru o 2ersoan) se a(l) su, media E Li2sa de s2rijin 2entru !MM"uri 1n 2unerea 1n a2licare a ideilor inovatoare Solicitare 2rea mic) orientat) sectorial şi 2e o,iective 2rivind loca<ia de

a(aceri Braşov Li2sa acut) a ac<iunilor de 2romovarea interna<ional) a 2oten<ialului

economic al Braşovului Pia<a muncii este in(luen<at) negativ datorit) sc/im,)rilor demogra(ice

+diminuara 2o2ula<iei şi 2rocese 2uternice de 1m,)tr6nire0 şi de migra<ia carese men<ine

7/21/2019 proiect drr

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-drr-56d969ebd0067 13/15

>rad mare de migrare 1n str)in)tate +2entru munc)0 Programele de reconversie 2ro(esional)- de (ormare şi 2er(ec<ionare nu

 2rezint) interese 2entru (or<a de munc) Prea mul<i şomeri nu 1nde2linesc cerin<ele minime ale 1ntre2rinderilor +de

e9em2lu: educa<ia şcolar) (inalizat)0 Li2sa de 1ncredere a com2aniilor 1n munca şi ca2acitatea de intermediere aAgen<iei 2entru ?cu2area For<ei de Munc)

Standardul euro2ean 1n unele domenii ale cercet)rii nu este 1nc) atins Sc/im,area demogra(ic) 1n domeniul social necesit) modi(ic)ri masive:

avansare 1n varsta- mai mul<i 2ensionari şi 2ersoane care necesit) asisten<)- omai mare cerere de 1ngrijire

S2italele şi institu<iile 2u,lice necesit) renov)ri de mare am2loare- estenecesar) şi o modernizare a dot)rilor- e9ist) di(eren<e 1ntre s2itale

Poluare (onic ) 1n anumite zone şi datorit ) trans2ortului- mai ales 2e arterele 2rinci2ale

• ?2ortunitati :

Acce2tarea 2oliticilor de dezvoltare regional) de c)tre >uvernul 'om6niei-ela,orarea Programului de dezvoltare regional) şi constituirea cadruluiinstitu<ional de im2lementare a acestuiaO

Pozi<ia jude<ului 1n ra2ort cu 2rogramele na<ionale de amenajare teritorial)sau cu 2roiectele transna<ionale- care vizeaz) 1ndeose,i in(rastructuraO estevor,a de 2roiectele 2rev)zute 1n Planul na<ional de amenajare a teritoriului-sec<iunea c)i de comunica<ii care se re(er) la: rea,ilitarea c)ilor (erate şiintroducerea de trenuri ra2ide- e9tinderea re<elei na<ionale de autostr)zi şi dedrumuri e92ressO

Pentru Braşov şi zona sa de in(luen<) e9ist) un 2roiect de construc<ie a unuiaero2ort la >/im,av +situat la %$ 5m de Braşov- 1n imediata vecin)tate a(a,ricii de elico2tere S.C. !.A.'. S.A.- cu 2ers2ectiva de a deservi şi jude<elearg/ita şi Covasna- distan<a (a<) de S(. >/eorg/e (iind de 4$ 5m

7/21/2019 proiect drr

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-drr-56d969ebd0067 14/15

n alt 2roiect de in(rastructur) este legat de construirea şoselei de centur) aoraşului BraşovO lungimea total) a şoselei va (i de 3& 5m inclusiv sec<iunilede leg)tur)- cu im2act asu2ra decongestion)rii circula<iei rutiere 1n oraşulBraşov şi crearea unor 2osi,ilit)<i de realizare a unor investi<ii 1n domeniul

comer<ului şi turismuluiO Accelerarea 2rocesului de 2rivatizare a marilor 1ntre2rinderi industriale şidi(uzia creşterii economice ur,ane 1n mediul rural.

Accesarea cu 2rioritate a (ondurilor euro2ene şi na<ionale 1n cadruldezvolt)rii oraşului Braşov dre2t 2ol de creştere la nivel na<ional şi ca şizon) metro2olitan

?2ortunit)<i 2rin crearea de re<ele 1n domeniul mar5etingului turismului+o(erte de s2orturi de iarn) 2rin intermediul unor 2osi,ilit)<i mai mari şi maicom2le9e Poiana Braşov Braşov Predeal Azuga- sau turism culturalBraşov Si,iu Sig/işoara etc.0

?2ortunit)<i 2rin crearea de re<ele 1n domeniul mar5etingului turismului+o(erte de s2orturi de iarn) 2rin intermediul unor 2osi,ilit)<i mai mari şi maicom2le9e Poiana Braşov Braşov Predeal Azuga- sau turism culturalBraşov Si,iu Sig/işoara etc.)

• Amenintari :

!nsta,ilitatea legislativ)O Li2sa e92erien<ei 1n administrarea şi gestionarea 1ntre2rinderilor de stat

deca2italizateO Sc)derea num)rului de locuitori 2e seama mişc)rii naturale- dar şi a celei

migratoriiO 'educeri de la ,uget 2entru 1nv)<)m6nt şi s)n)tateO

Creşterea num)rului de 2ro,leme medicale ca urmare a 2rocesului de1m,)tr6nire a 2o2ula<ieiO

isolu<ia sistemului de valoriO A2ari<ia şi mani(estarea unor dezastre naturale: inunda<ii catastro(ale-

uscarea 2)durilor- alunec)ri de teren etc.O

7/21/2019 proiect drr

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-drr-56d969ebd0067 15/15

Creşterea 2onderii 2o2ula<iei neştiutoare de carte şi im2actul 2e termen lungasu2ra comunit)<ilor locale.

Emigrarea (or<ei de munc) din sectorul industrial c)tre alte sectoareeconomice- datorit) reducerii sau 1ntreru2erii unor activit)<iO

eteriorarea continu) a in(rastructurilor din li2sa aloc)rii unor (onduricores2unz)toare 2entru 1ntre<inere şi dezvoltare

'educerea atractivit)<ii oraşului Braşov ca şi loca<ie datorit) costurilor maimari 2entru investi<ii şi e92loatare

@m,)tr6nirea ra2id) a 2o2ula<iei va avea ca urmare o restructurare a 2ie<iimuncii şi 26n) la serviciile sociale +asisten<) medical) 2entru ,olile s2eci(icev6rstei şi servicii de 1ngrijire0

Li2sa de (onduri 2entru nevoile de rea,ilitare sau 2entru e9tindereain(rastructurii

otare (inanciar) de(icitar) +1n 2rinci2al 1n domeniile social- s)n)tate şieduca<ie- su,(inan<are cronic)0