UNIVERSITATEA ATHENAEUM

MASTER, AN I,SPECIALIZAREA EFICIENŢĂ ŞI RISCURI ÎN ACTIVITATEA BANCARA,ASIGURĂRI ŞI PIEŢE DE CAPITAL

PROIECT

PRACTICĂ DE SPECIALITATE

TEMA MISIUNEA DE AUDIT INTERN PENTRU ACTIVITATEA DE CREDITARE

COORDONATOR: MASTERAND:

PROF.DR.NIŢU ION TĂTARU ANA RALUCA

PĂUN ALEXANDRA RALUCA

Bucureşti 2013

1

CUPRINS

I.INTRODUCERE………………….……….………………………………………..…....31.1.Activitatea de audit……………………………………………………………...…....3 1.2.Definiţii cu privire la Auditul Intern și Auditor……………….……..……...…….4

II.AUDITUL INTERN BANCAR……………………………………………………...…..5

2.1.Obiective şi modalităţi de acţiune ale auditului intern bancar……………...…..5 2.2.Principiile auditului intern bancar……………………………..……………….…. 7 Independenţa auditului intern bancar………….………………………………..…7 Imparţialitatea auditului intern bancar………….……………………………...…..7 Continuitatea auditului intern bancar…………………………..……………..……8 Competenţa profesională…………………………………………….………..……8 Exhaustivitatea auditului intern……………..…………………………………..… 9 2.3.Cadrul normativ de desfaşurare a activităţii de audit intern Bancar………....10 Statutul auditului intern bancar……………………….………………………..… 10 Standarde internaţionale de audit intern bancar ale I.A.I.……………..…………11 Codul de etica al auditorului intern……………..……………………………….. 12 2.4.Organizarea auditului intern bancar…………………….……………………..…12 Atribuţiile şi responsabilităţile conducătorilor departamentului de audit intern…12 Comitetul de audit………………………………………………………….…..... 13 2.5.Misiunea de Audit……………………………………….……………………….....14 Partenerii auditului…………………………………………………………....…..14 Organizarea şi obiectivele unei misiuni de audit……………………………...….15 Fazele unui Audit…………………………………………………………………15 Metodologia – instrument şi derulare a unei misiuni de audit……………….......16

III.STUDIU DE CAZ - Misiunea de audit intern în activitatea de creditare în cadrul băncii BRD…………………………………………………………………….…..16

Bibliografie.............................................................................................................34

2

I.INTRODUCERE

1.1.Activitatea de audit

Intrarea cu drepturi depline în Uniunea Europeana, impune în mod inevitabil, din partea României, armonizarea reglementărilor legale financiar-contabile şi bancare cu principiile şi normele dreptului contabil practicate de statele membre ale Uniunii Europene. Acţiunea de armonizare la nivel transnaţional a fost iniţiată, pentru prima dată, prin Directivele a IV-a, a VII-a şi a VIII-a ale Uniunii Europene la care a fost conexată întreaga reformă a sistemului financiar-contabil din România, inclusiv cea privind organizarea profesiunii contabile.

Denumirea de audit provine de la latinescul „audio, audire” care înseamnă a asculta, a audia, iar verbul englezesc „to audit” este tradus prin a controla, a verifica, a inspecta. De fapt, termenul „audit”, de provenienţă anglo-saxonă are, în esenţă, aceeaşi conotaţie ca termenii de revizie contabilă, verificare contabilă sau control.

Până în anul 2000, la noi în ţară nu exista nici o reglementare cu privire la auditul intern, această activitate nefăcând parte din cultura organizaţională şi nici din cerinţele proprietarilor de entităţi. Deseori se confunda conceptul de audit intern cu ceea ce se practică, adică un control intern şi acela obligatoriu numai pentru entităţile cu capital de stat sau majoritar de stat. Odată cu trecerea la aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate şi auditarea situaţiilor financiare, prin aplicarea directivelor europene, în anul 2000, printr-un ordin al ministrului finanţelor, s-au introdus reglementări minimale referitoare la auditul intern. Din anul 2003, în România auditul intern este reglementat şi monitorizat de Camera Auditorilor Financiari, organism de utilitate publică fără scop lucrativ, iar responsabilii pentru organizarea activităţii de audit intern, coordonarea lucrărilor/angajamentelor şi semnarea rapoartelor de audit intern trebuie să aibă calitatea de auditor financiar.

Camera Auditorilor Financiari din România a asimilat integral standardele internaţionale de audit intern şi a elaborat norme de audit intern necesare organizării şi exercitării activităţii, sub forma normelor de calificare şi a celor de funcţionare, precum şi a modalităţilor practice de aplicare.

Evoluţia auditului intern a impus abordarea acestuia din punctul de vedere al aplicării sale efective, al metodologiilor, instrumentelor folosite şi rezultatelor obţinute.

În domeniul financiar-bancar românesc, în băncile comerciale s-au elaborat primele manuale de audit intern în conformitate cu Normele Băncii Naţionale a României nr. 17/2003 privind organizarea şi controlul intern al activităţii instituţiilor de credit şi administrarea riscurilor semnificative, precum şi organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern a instituţiilor de credit.

3

1.2.Definiții cu privire la Auditul Intern și Auditor

Auditul Intern

Conform versiunii franceze a definiţiei internaţionale, aprobată de Consiliul de Administraţie al IFACI la 21 martie 2000, definiţia oficială a auditului intern este următoarea: Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor, o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile, şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare.Auditul intern ajută această organizaţie să îşi atingă obiectivele evaluând, printr-o abordare sistemică şi metodică, procesele sale de management al riscurilor, de control, şi de guvernare a întreprinderii, şi făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea.

Institutul American al Contabililor Publici Autorizaţi (AICPA) prezintă auditul ca pe oexaminare ordinara a situaţiilor financiare, efectuată de un contabil public autorizat, în vedereaexprimării unei opinii cu privire la corectitudinea cu care aceste documente prezintă situaţiafinanciară, rezultatele operaţiunilor efectuate şi schimbările intervenite în situaţia financiară aorganizaţiei, în conformitate cu principiile contabile general acceptate(Standardul de Audit nr1)

În legislaţia românească,conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr 75/1999 privind activitatea de audit financiar (cu modificarile ulterioare) auditul financiar este definit ca“activitatea de examinare, în vederea exprimării de către auditorii financiari, a unei opinii asupra situaţiilor financiare, în conformitate cu standardele de audit, armonizate cu standardele internaţionale de audit şi adoptate de Camera Auditorilor Financiari din România”

Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel a adoptat conceptul lansat de IIAcu privire la auditul intern şi legislaţia românească în materie preia această definiţie, în forme mai detaliate. Astfel, în România auditul intern este definit mai sintetic şi mai pragmatic: “Auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectivă a ansamblului activităţilor entităţii economice în scopul furnizării unei evaluări independente a managementului riscului, controlului şi proceselor de conducere a acestuia”.

În definiţia auditului intern bancar din Norma nr 17/2003 a Băncii Naţionale a României apare şi componenta de consultanţă: “activitate independentă, destinată îmbunătăţirii activităţii băncilor, fie prin îndeplinirea unor angajamente de audit, fie prin acordarea de consultanţă structurilor entităţilor auditate”.

Astfel putem da o definiţie completă a auditului intern bancar:Activitate independentă, destinată îmbunătăţirii activităţii instituţiilor de credit, fie printr-o examinare obiectivă a modului de realizare a administrării riscurilor, sistemului de control intern şi proceselor de conducere ale instituţiilor de credit, în scopul furnizării unei asigurări rezonabile ca acestea funcţionează corespunzător şi vor permite atingerea obiectivelor instituţiilor de credit, precum şi în scopul formulării unor recomandări de îmbunătăţire a activităţii acestora, fie prin acordarea de servicii de consultanţă structurilor/entitaţilor auditate.

4

Auditorul

Auditorul este „ Persoana care are calificarea şi care este mandatat pentru a conduce toate componentele unui audit.”• Nu aparţine unei caste superioare şi nu este investit cu nici o putere;• Constată fapte;• Respectă principii deontologice stricte;• Aparţine unui corp nou de meserii creat în ultimii ani.

Responsabilităţile auditului intern în cadrul organizaţiei trebuie să fie clar stabilite de cătreConducere.Autoritatea sa trebuie să permită auditorului intern accesul deplin la documente, la bunuri şi la persoanele care au un raport cu subiectul controlat. Auditorul intern trebuie să fie liber să verifice, să estimeze valoarea politicilor, a planurilor, aprocedurilorşi a rapoartelor interne şi externe.

Responsabilităţile auditului intern sunt:- de a informa şi consilia Conducerea, în acord cu deontologia Institutului Internaţional al AuditorilorInterni;- de a coordona activităţile sale cu cele ale altor grupe de control , astfel încât să garanteze cât mai bineposibil securitatea controalelor şi eficacitatea organizaţiei.

În îndeplinirea funcţiilor sale, un auditor intern nu are asupra activităţilor pe care le controlează nici responsabilitate directă, nici autoritate. Din aceste motive, controlul şi avizul auditorului intern nu trebuie înnici un mod să descarce alte persoane de exercitarea responsabilităţilor care le-au fost repartizate.

5

II.AUDITUL INTERN BANCAR

2.1. Obiective şi modalitati de acţiune ale auditului intern bancar

Obiectivul auditului intern bancar - este cel de a contribui la indeplinirea obiectivelor băncilor (îmbunatăţirea activităţii reprezentând obiectivul primar şi general al unei bănci), iar obiectivele punctuale, pe domenii de activitate, sunt:a) asigurarea concordanţei activităţii cu politicile, programele, normele şi prevederile legale; b) creşterea eficacităţii activităţii de control; c) îmbunătăţirea calităţii procesului decizional; d) creşterea eficienţei activităţii băncii.

OUG nr 57/1999, cu modificarile ulterioare, identifică urmatoarele obiective ale auditului intern:a) verificarea conformităţii activităţilor din entitatea economică auditată cu politicile, programele şi managementul acestuia, în conformitate cu prevederile legale;b) evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor financiare şi nefinanciare dispuse şi efectuate de către conducerea unităţii în scopul creşterii eficienţei activităţii entităţiieconomice;c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaţiilor financiare şi nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaşterea realităţii din entitatea economică;d) protejarea elementelor patrimoniale bilanţiere şi extrabilanţiere; e) identificareametodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel.

Căi pentru realizarea obiectivelor auditului bancar intern:1. evaluarea eficienţei şi gradului de adecvare a sistemului de control intern;2.evaluarea modului de aplicare şi a eficacităţii procedurilor de administrare a riscurilor şi a metodologiilor de evaluare a riscurilor semnificative; 3. analiza relevanţei şi integrităţii datelor furnizate de sistemele informaţionale de gestiune şi financiare, inclusiv de sistemul informatic; 4. evaluarea acurateţei şi credibilităţii înregistrărilor contabile şi situaţiilor financiare; 5. evaluarea gradului de adecvare a nivelului fondurilor proprii ale instituţiilor de credit în funcţie de riscurile la care acestea sunt expuse;6. evaluarea modului în care se asigură protejarea elementelor patrimoniale bilanţiere şi extrabilanţiere şi identificarea metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de orice fel; 7. testarea atat a operaţiunilor, cât şi a funcţionării procedurilor specifice de control;8. evaluarea eficienţei operaţiunilor instituţiilor de credit;9. evaluarea modului în care sunt respectate dispoziţiile cadrului legal, cerinţele codurilor de conduită, precum şi evaluarea modului în care sunt implementate politicile şi procedurile instituţiei de credit; 10. testarea integrităţii, credibilităţii şi, dupa caz, a oportunităţii raportărilor, inclusiv a celor destinate utilizatorilor externi.

În România,deşi înregistrările contabile intră în sfera auditului intern, auditarea situaţiilor financiare nu este inclusă în competenţele acestuia . Astfel, se consideră că aceasta cade în responsabilitatea auditorilor externi ai băncii, rolul auditului intern fiind limitat, în acest domeniu, la sprijinirea auditorilor externi.

6

De asemenea, din practica unor ţări, se poate observa că există o tendinţă din ce în ce maipregnantă ca aprecierea modului de încadrare a activităţii unei bănci în prevederile legale şinormative să se facă nu de către auditul intern, ci de către o structura organizatorică separată,dedicată acestei problematici.

În ceea ce priveşte funcţia de consultanţă atribuită auditului intern, un studiu al Comitetuluide la Basel arată că aceasta ar trebui să fie una auxiliară funcţiei principale şi că ar trebui exercitată cu foarte mare grijă pentru a nu compromite obiectivitatea evaluării activităţilor în care auditoriiinterni au dat consultanţă. De altfel, în practică, majoritatea timpului este alocată de către departamentul de audit pentru realizarea funcţiei de bază (75-95%) şi numai 0-20% pentru consultanţă. Mai mult, activitatea de consultanţă se limitează, de cele mai multe ori, la recomandari legate de controlul aferent unor proiecte sau planuri, fără să fie asumate responsabilităţi operaţionale.

2.2.Principiile auditului intern bancar

Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel punctează următoarele principii ale auditului intern bancar:

1)Independenţa auditului intern bancar “ Departamentul de audit intern al unei bănci trebuie să fie independent de activităţile auditate.Departamentul trebuie să fie, de asemenea, independent faţă de procesul de control intern de zi cu zi.Aceasta presupune ca departamentului de audit intern să i se dea un statut corespunzător în cadrul băncii şi acest departament să îşi îndeplinească sarcinile cu obiectivitate şi imparţialitate”.Astfel, pentru asigurarea independenţei sale faţă de restul activităţilor băncii,departamentul deaudit intern trebuie să fie subordonat direct conducerii executive a băncii sau consiliului deadministraţie sau comitetului de audit (de pe langă consiliul de administraţie). Pe langă asigurarea independenţei departamentului in cadrul organigramei băncii, principiulacesta trebuie să se aplice şi activităţii sale. Departamentul de audit intern trebuie să-şi poată exercita atribuţiile din iniţiativă proprie in toate departamentele, sediile şi activităţile băncii. Rezultatele activităţii sale, evaluările sale trebuie să poată fi făcute cunoscute, pe plan intern, şi, in unele cazuri, chiar direct consiliului de administraţie, omitetului de audit sau auditorului extern (de exemplu, cand se apreciază că o decizie a conducerii executive a băncii a fost luată fără respectarea prevederilor legale). Banca Naţională a Romaniei subscrie întru totul la aceste cerinţe privind asigurarea independenţei auditului intern, atat prin mijloace organizatorice, cât şi funcţional –instituţionale, şi optează pentru subordonarea departamentului de audit intern faţă de consiliul de administraţie al băncii, nu faţă de conducerea executivă.

2) Imparţialitatea auditului intern bancar“Departamentul de audit intern ar trebui să fie obiectiv şi imparţial, ceea ce înseamnă că artrebui să fie într-o poziţie care să-i permită realizarea atribuţiilor fără părtinire şi fără ingerinţe.”Acest principiu vine în completarea primului enunţat, accentuand aspectul de independenţă ajudecăţii pe care auditorii interni trebuie să fie capabili să o facă. Prin urmare, auditorii interni

7

trebuie să nu fie implicaţi în operaţiunile băncii sau în proiectarea procedurilor şi implementareamăsurilor de control intern, iar cei recrutaţi din interiorul băncii trebuie să nu fi fost implicaţi întrecutul apropiat în activităţile auditate; totodată, se are în vedere rotirea periodică a domeniilorauditate. Banca Naţională a Romaniei opinează că personalul implicat într-un angajament de audit poate audita un domeniu în care a lucrat numai după trecerea unei perioade de cel puţin un an.Totuşi, asigurarea imparţialităţii auditorilor interni nu înseamnă că departamentului de auditintern nu i se pot solicita opinii, de către conducerea băncii, în legătură cu principiile controluluiintern, cu planurile de reorganizare, cu iniţierea unor activităţi noi importante sau cu risc ridicat, cu gestiunea sistemului informatic şi informaţional. Implicarea sa trebuie, însă, să se limiteze la acest rol consultativ, şi să nu se extindă asupra măsurilor de implementare. Banca Naţională a Romaniei defineşte mai clar cadrul în care auditorii interni pot acorda consultanţă asupra unor operaţiuni în care au avut anterior responsabilităţi sau pe care le-au auditat, şi anume “cu condiţia de a nu efectua un angajament de audit în anul următor”. În practica unor bănci, pentru asigurarea imparţialităţii auditorilor interni, sunt impuse regulicu privire la recrutarea acestora din afara băncii, necorelarea remunerării acestora cu performanţasau profitul băncii, separarea atribuţiilor în ceea ce priveşte implementarea recomandărilor,neimplicarea auditorilor în activitatea de proiectare a procedurilor de control sau administrative. În Romania, Banca Naţională restricţionează accesul la responsabilitatea de auditori internipersoanelor care sunt soţi, rude sau afini pană la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorii unei bănci.

3) Continuitatea auditului intern bancar “Auditul intern ar trebui să fie o funcţie permanentă. În îndeplinirea îndatoririlor şiresponsabilităţilor sale, conducerea băncii ar trebui să ia toate măsurile necesare astfel încat banca să poată conta în permanenţă pe o funcţionare adecvată a auditului intern corespunzătoare mărimii băncii şi naturii operaţiunilor sale. Aceste măsuri include asigurarea departamentului de audit intern cu resurse şi personal corespunzător pentru îndeplinirea obiectivelor sale”.Demn de remarcat este faptul că formularea principiului continuităţii auditului intern nu serezumă la partea enunţiativ - declarativă, ci se extinde la mijloacele prin care se poate asiguracaracterul permanent al acestei activităţi: resurse şi personal. Astfel, este evidenţiat faptul că, pelangă calitatea şi numărul personalului aferent auditului intern, sunt necesare şi resurse financiareadecvate (pentru remunerare, pregătire profesională, deplasări la unităţile teritoriale), resurselogistice, informatice şi informaţionale. Conducerea băncilor verifică alocarea de personal şi resurse pentru auditul intern, fiepermanent, fie anual, comparand activitatea departamentului cu cea planificată sau făcandcomparaţii cu bănci comparabile ca mărime. În medie, personalul alocat activităţii de audit internintr-o bancă reprezintă aproximativ 1% din totalul personalului; procentul acesta variază în funcţie de mărimea băncii şi de activităţile derulate de către aceasta. Banca Naţională a Romaniei subliniază faptul că asigurarea unei activităţi de audit internadecvate, corespunzătoare dimensiunii şi naturii operaţiunilor unei bănci cade în sarcinaconducătorilor instituţiei.

8

4) Competenţa profesională “Competenţa profesională a fiecărui auditor intern şi a departamentului de audit intern, caintreg, este esenţială pentru indeplinirea corespunzătoare a rolului auditului intern”.Departamentul de audit intern trebuie să acopere toate activităţile băncii, iar acestea devin dince in ce mai complexe; mai mult, acestui departament i se pot cere opinii cu privire la noi domenii care ar putea fi introduse in nomenclatorul băncii.Prin urmare, un auditor intern trebuie să aibă cunoştinţe inalte, experienţă vastă, să sepregătească continuu şi să işi actualizeze permanent cunoştinţele in domeniul bancar şi in cel altehnicilor de audit. Totodată, acesta trebuie să aibă capacitatea de a colecta informaţii, de a leexamina, de a evalua situaţia şi de a comunica concluzii. La aceste cerinţe privind pregătirea profesională, Banca Naţională a Romaniei adaugă exigenţe morale: auditorii interni trebuie să fie corecţi, oneşti şi incoruptibili. Competenţa profesională trebuie menţinută prin pregătire la locul de muncă, pregătire internăşi externă, rotaţia personalului in cadrul departame

5) Exhaustivitatea auditului intern“Toate activităţile şi toate entităţile unei bănci trebuie să intre în aria de activitate a audituluiintern”. Nici una dintre activităţile sau entităţile unei bănci (incluzand sucursale, subsidiare şi activităţi externalizate) nu poate fi exclusă din preocupările departamentului de audit intern.Totuşi, pentru o corectă inţelegere a sferei auditului intern, trebuie făcute nişte nuanţări şiprecizări la această declaraţie de exhaustivitate. La modul general, auditul intern trebuie săexamineze şi să evalueze eficienţa şi eficacitatea controlului intern (inţeles ca sistem, nu cadepartament) şi modul în care sunt îndeplinite responsabilităţile de control.Din acest punct de vedere, activitatea de audit intern reprezintă o analiză de risc a sistemuluiintern de control. Auditul intern are sarcina să evalueze: respectarea politicilor, principiilor, regulilor,reglementărilor ( fără a se suprapune cu funcţia corespunzătoare a controlului intern);integritatea, acurateţea şi acoperirea informaţiilor financiare şi de gestiune; continuitatea şisoliditatea sistemelor informatice; funcţionarea departamentelor băncii.Chiar dacă pentru o anume activitate sau entitate există un departament separat de control şimonitorizare, auditul intern trebuie să se întindă şi asupra acestei activităţi/entităţi, precum şi asupra controlului acestei activităţi/entităţi. Subsidiarele bancare şi nebancare ale unei bănci trebuie să aibă propriile lor sisteme de control intern şi propriul audit intern, acesta din urmă putand fi realizat fie de departamentul de audit intern din compania – mamă, fie de un departament al acestora, subordonat celui din compania – mamă. În cel de-al doilea caz, principiile de audit intern trebuie să fie stabilite la nivel central, de către compania-mamă, pentru intreg grupul de firme, iar departamentul central de audit intern trebuie să se implice în recrutarea şi evaluarea auditorilor interni din subsidiare.În măsura în care externalizarea unor activităţi nu înseamnă eliminarea responsabilităţilor băncii în acel domeniu, atunci nici auditul intern al băncii nu poate fi exonerat de atribuţiile ce-i revin în legătură cu aceste activităţi. În Norma Băncii Naţionale a Romaniei nr. 17/2003, principiul exhaustivităţii nuapare distinctformulat, dar enumerarea activităţilor pe care trebuie să le cuprindă, în principal, auditul interninduce această idee.În plus faţă de principiile menţionate mai sus, Banca Naţională menţionează confidenţialitatea

9

care trebuie păstrată de către auditorii interni, în sensul de prudenţă în utilizarea informaţiilor, deprotecţie a informaţiilor; acestei cerinţe trebuie să-i răspundă, de fapt, întreg personalul băncii, aşa cum este stipulat şi în Legea bancară.

2.3.Cadrul normativ de desfăşurare a activităţii de audit intern bancar

Obiectivele, responsabilitaţile şi principiile activitaţii de audit intern sunt exprimate şisumarizate în unele documente cu caracter internaţional (Standardele internaţionale ale activităţii de audit şi Codul de etica a auditorului intern, emise de Institute of Internal Auditors sau cele referitoare la audit, în general, emise de International Auditing Practices Committee din cadrul International Federation of Accountants) şi cu caracter naţional:Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 75/1999 aprobată cu modificari şi completări prinLegea nr 133/2002, apoi modificată prin Ordonanţa Guvernului nr 67/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 12/2003;Legea nr 672/2002 privind auditul public intern, aplicabilă entitaţilor publice;Normele BNR nr 17/2003 privind organizarea şi controlul intern al activităţii băncilor,administrarea riscurilor semnificative, precum şi organizarea şi desfăsurarea activităţii de auditintern în cadrul băncilor; “Norme minimale ale activităţii de audit” ale Camerei AuditorilorFinanciari din România. Globalizarea pieţelor financiare şi a fluxurilor de capital au impusalinierea standardelor naţionale de audit la cele internaţionale, prin aderarea organizaţiilor naţionale ale auditorilor la cele internaţionale ăi la documentele emise de acestea (de exemplu, normele elaborate de International Auditing Practices Committee au fost asimilate de către Camera Auditorilor din România) . Totodată, în ceea ce priveşte domeniul bancar există recomandări cu titlu de îndrumar la nivelinternaţional (principiile enunţate de către Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel),reflectate la nivel naţional prin reglementări ale băncilor centrale, iar la nivelul fiecărei instituţiibancare – prin Statutul (Carta) auditului intern .

Statutul (carta) auditului intern

“Carta auditului garantează statutul şi autoritatea departamentului de audit intern al băncii”.

Carta auditului trebuie să cuprindă, conform principiului enunţat de Comitetul de SupraveghereBancară de la Basel, cel puţin următoarele:-obiectivele şi sfera de activitate;-poziţia departamentului în cadrul organizaţiei, drepturile şi obligaţiile sale;-responsabilităţile conducătorului departamentului de audit intern .BNR adaugă la aceste elemente şi termenii şi condiţiile în care auditorii interni pot furnizaservicii de consultanţă sau pot îndeplini sarcini speciale .Carta trebuie să fie intocmită şi revizuită periodic de către departamentul de audit intern,aprobată de conducerea băncii şi de consiliul de administraţie (cu avizul comitetului de audit) şiadusă la cunostinţă întregului personal al băncii .În Carta Auditului Intern elaborată de către Bank for International Settlements, cu valoare de

10

îndrumar pentru bănci, sunt stipulate ca şi componente ale cartei declararea misiunii, a independenţei şi obiectivităţii auditului intern, definirea sferei de cuprindere şi a responsabilităţilor, delimitarea autorităţii şi a standardelor acestei activităţi.Conform acestui document, misiunea auditului intern este aceea de a asigura realizarea operaţiunilor băncii în conformitate cu cele mai înalte standarde.

În ceea ce priveste poziţia departamentului de audit intern în cadrul băncii, aceasta este definităprin poziţia efectivă în cadrul organigramei şi diagrama de relaţii care îi asigură independenţa(departamentul raspunde direct conducerii băncii şi raportează către comitetul de audit numit decătre consiliul de administraţie) şi prin delimitarea activităţilor sale faţă de celelalte operaţiuni ale băncii, care îi conferă obiectivitate (auditul intern nu este implicat în activităţile zilnice de control, care sunt realizate de catre fiecare structura organizatorică).Potrivit Cartei, sfera de activitate a auditului intern include revizuirea procedurilor de management al riscurilor, a sistemului intern de control, a sistemelor informaţionale şi a procesului de conducere .În ceea ce priveşte autoritatea, Carta statuează dreptul auditului intern de a avea acces în toatedomeniile băncii, la toate documentele, la toate informaţiile necesare, din documente, înregistrări sau de la persoane, de a comunica cu orice membru al personalului băncii. În plus faţă de aceasta, BNR menţionează necesitatea ca statutul să prevadă, în mod expres, dreptul la initiativă al auditorului intern, precum şi dreptul acestuia de a avea acces la “informaţii destinate conducerii şi procese verbale şi alte materiale cu caracter similar ale tuturor organelor de decizie şi consultative, care prezintă relevanţă în îndeplinirea atribuţiilor sale”.Responsabilităţile definite în acest document se referă atat la nivelul departamentului de auditintern, cât şi la conducatorul acestuia, legate de planificarea, desfăşurarea, raportarea activităţii de audit intern, precum şi de relaţia cu auditul extern.

Carta stipulează faptul că activitatea de audit intern ar trebui să se desfăşoare în conformitatecu standardele celei mai bune practici profesionale (“best professional practice”), aşa cum au fostacestea definite de Institutul Auditorilor Interni sau de Comitetul de Supraveghere Bancară de laBasel .După cum se poate observa, statutul activităţii de audit intern reprezintă actul normativ carereglementează activitatea de audit intern, regulamentul de organizare şi funcţionare adepartamentului respectiv în cadrul băncii .

Standardele internaţionale de audit intern ale Institutului Auditorilor Interni

Institutul Auditorilor Interni a emis în iunie 1999 un set de “Standarde Internaţionale pentru Practica Profesională a Auditului Intern”, pentru a stabili responsabilităţile esenţiale ale acestei activităţi, indiferent de domeniul sau mediul în care se desfăşoară (aplicabile, deci, şi băncilor) şi care constituie, practic, echivalentul principiilor enunţate de Bank for InternationalSettlements.Aceste Standarde definesc principiile de bază şi cadrul de desfăşurare (“Attribute Standards”), cuantificarea performanţei auditului intern (“Performance Standards”) şi modul de aplicare a standar- delor cu caracter general la unele acţiuni concrete (“Implementation Standards”).Menţionarea acestor standarde internaţionale este făcută doar cu titlu informativ,expunerea privind activitatea de audit intern bancar fiind axată pe principiile enunţate de Comitetul pentru Supraveghere Bancară de la Basel şi pe actul normativ al Băncii Naţionale a României.

11

Codul de etică a auditorului intern

Comitetul de Practici Internaţionale de Audit (International Auditing Practices Committee) dincadrul International Federation of Accountants a elaborat un Cod de etica profesională în domeniul auditului, cod la care face trimitere şi legislaţia româna în vigoare referitoare la audit financiar.Codul de etică a auditorului intern elaborat de Institutul Auditorilor Internila care se raportează şi Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel, conturează principiile pe care trebuie să le urmeze auditorii interni (în concordanţă cu principiileauditului intern), precum şi conduita care trebuie respectată pentru aplicarea acestor principii.Astfel, activitatea auditorului intern trebuie să se înscrie pe următoarele coordonate:-integritate;-obiectivitate (analiza realizată de auditorul intern trebuie să fie echilibrată şi neinfluenţată depropriile interese sau interesele unor alte persoane);-confidenţialitate (auditorul intern trebuie să nu dezvaluie informaţiile la care are acces înactivitatea sa decat în situaţiile prevăzute prin reglementări);-competenţă (auditorul intern trebuie să aibă pregatirea şi experienţa necesare pentru activitateasa) .

2.4.Organizarea auditului intern bancar

Activitatea de audit intern bancar se realizează prin doua forme organizatorice: departamentul de audit intern comitetul de audit

Atributiile si responsabilitatile conducatorului departamentului de audit intern bancar

Pornind de la principiul enunţat Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel,norma BănciiNaţionale a României realizează o adevarată fişă a postului de conducator al departamentului deaudit internConform acesteia, coordonatorul departamentului de audit intern răspunde de:1) dezvoltarea şi menţinerea unui program de asigurare a calităţii şi îmbunătăţirea activităţii deaudit intern;2) monitorizarea şi evaluarea eficienţei programului de asigurare a calităţii auditului intern;3) asigurarea competenţei profesionale a auditorilor interni, pregătirea profesională a acestora,asigurarea resurselor adecvate desfăşurării activităţii;4) stabilirea politicilor şi procedurilor aferente activităţii de audit intern;5) coordonarea activităţilor desfăşurate de auditorii interni din cadrul băncii cu cele alefurnizorilor de servicii de audit intern din afara băncii;6) elaborarea planului de audit intern;7) informarea consiliului de administraţie şi a comitetului de audit cu privire la activitateadesfaşurată .Pentru a completa fişa acestuia, ar mai trebui facută referire şi la cerinţele de pregătire

12

profesională pentru ocuparea postului, în conformitate cu Statutul auditului intern, Codul de etica a auditorului intern, şi la cerinţa legală, din România, ca acesta să fie auditor financiar.

Comitetul de audit

Norma Băncii Naţionale a României nr 17/2003 (Art 120 (1)) instituie obligativitatea existenţeiunui comitet de audit în cadrul fiecărei bănci, preluând recomandarea Comitetului de la Basel pentru Supraveghere Bancară.Motivaţia acestei recomandări rezidă în necesitatea existenţei unui organ consultativ, cu caracter permanent, care să sprijine consiliului de administratie al unei bănci în ţndeplinirea dificilei sarcini de a menţine şi întări sistemul de control intern şi în ceea ce priveşte componenta, competenţele şi funcţionarea comitetului de audit, Banca Naţională a României aplicărecomandările Comitetului de la Basel.Se precizează, astfel, că activitatea comitetului trebuie să se desfăşoare pe baza unui regulament aprobat de către consiliul de administraţie .Referitor la componenţa comitetului, sunt însuşite recomandările Comitetului de la Basel menite să împiedice apariţia situaţiilor de conflict de interese (membrii să fie membri ai consiliului de administraţie, dar să nu fi fost sau să nu fie conducători ai acesteia), precum şi cele referitoare la competenţa profesională (experienţa corespunzatoare, iar cel puţin un membru să aibă experienţă în domeniul auditului sau contabilităţii) . Competenţele comitetului sunt fie de ordin general (încurajarea comunicării dintre consiliul deadministraţie, conducătorii băncii, auditul intern, auditorul extern şi organismul de supravegherebancara), fie specifice:-avizarea cartei auditului intern, a planului de audit şi a necesarului de resurse pentru aceastaactivitate;-asigurarea relaţiei cu auditorul extern, în sensul primirii planului de audit de la auditorul extern, a concluziilor şi recomandărilor acestuia;-analiza constatărilor şi recomandarilor auditului intern şi a planului de implementare a acestora .

Principalele zone de preocupare a comitetului de audit se referă la funcţionarea sistemului decontrol intern şi a departamentului de audit intern, ariile de risc ce trebuie acoperite de auditul intern şi cel extern, corectitudinea şi credibilitatea informaţiilor financiare furnizate conducerii băncii şi altor instituţii, conformarea băncii cu prevederile cadrului legal şi normativ .Stabilirea periodicitaţii întrunirilor comitetului de audit este lăsată de Banca Naţională a României la latitudinea băncilor, pentru a fi stabilită în cadrul regulamentului comitetului .Conform băncii centrale, procedurile de administrare a riscurilor ataşate activităţilor externalizate trebuie să se refere cel puţin la urmatoarele aspecte: criteriile de evaluare a societăţii prestatoare de servicii, nivelul de competenţă de aprobare a externalizării, monitorizarea permanentăa derulării contractului de externalizare şi existenţa unor planuri alternative pentru cazul în care este necesară schimbarea societăţii prestatoare de servicii.

Referitor la performanţa financiară, norma Băncii Naţionale a României reţine indicatorul de solvabilitate, dar pune accent pe indicatorii de calitate ai firmei respective: reputaţia, calitatea serviciului, personal competent, specializarea în auditarea respectivei categorii de instituţie financiară etc.

13

2.5.Misiunea de audit

Organizarea şi obiectivele unei misiuni de audit

I. Faza preliminară - Chestionare - Ghid operator - Diagrama descriptivă - Memorandum descriptive

II. Cunoaşterea detaliatăa dispozitivului decontrol intern

III. Evaluarea dispozitivuluide control intern

IV. Teste deconformitate

14

Descrierea sistemului

Urmărirea câtorva tranzacţii pentru a se asigura de buna înţelegere a sistemului

Analiza critică.Identificarea punctelor forte şi punctelor slabe

Judecarea coerenţei şi a fiabilităţii

Forţa sistemului Slăbiciuni ale sistemului

Teste pentru a se asiguracă procedeul de controlfuncţionează într-o manieră permanentă

Evaluarea controlului intern

Pozitiv Negativ

Adoptarea programului de verificare materială pentru satisfacerea obiectivului misiunii

Repunerea în cauză a programuluiiniţial şi eventual a obiectivelor derevizuire conduc la:-lărgirea naturii şi a întinderiiprocedurilor de verificare materială;-eventual:• rezerve asupra costurilor• retur al misiunii

Partenerii auditului

Furnizorul

Este auditat Exploatează(valorifică)

raportul pentru ameliorarea sistemului său de calitate

Fazele unui Audit

1INIŢIALIZARE

2PREGĂTIRE

3ACŢIUNE

4AMELIORARE

Iniţializare Plan de auditReuniune

dedeschidere Raport de analiză

Obiectiv ChestionarExaminare:

Probe Observaţii

Plan de acţiune

Tip Pregătirea echipei Reuniune de închidere Scadenţar

Responsabil de audit Notificare Raport de observaţie Urmărire

15

Clientul

Cerere de audit Conform exigen

ţelor definite (referenţial) Exploatează(valorifică)

raportul pentru luarea deciziei Auditorul

Calificat Independent de activitatea

considerată Apelează la probe tangibile Redactează un raport

Metodologia – instrument şi derulare a unei misiuni de audit

Organizare Proceduri Proceduri Mijloace

Ecarturi de evaluare Ecarturi de practică

Constituirea dosaruluiChestiuni de fond şi deorientareCunoaşterea câmpului de activitate

Identificarea riscurilorprin diagnostic

VizităConfruntare cu realitateaChestiuni de detaliuOrdiograme realeVerificarea procedurilor

TexteEşantioaneChestionare de interviuPista audituluiChecks listFoi de lucruCirculare

Scrisoarea de misiuneCalendar şi constituire a echipeiVizita de curtoazie aentităţii auditate

Program de lucruŞedinţa de deschidere

Întâlniri programate şifoi de misiune

Întâlniri programateSinteza foilor de lucruPre-raportŞedinţa de închidere cuentitatea auditată

Încheierea misiuniiFactura

RaportulVizita de control

 

16

Exigenţe generice şi normale ale controlului intern

Exigenţele controlului intern al întreprinderii

Punerea în practică a exigenţelor generice normale şi întreprinderi

Observaţii de audit

III. STUDIU DE CAZ MISIUNEA DE AUDIT INTERN ÎN ACTIVITATEA DE

CREDITARE ÎN CADRUL BĂNCII BRD

Auditul intern are ca obiectiv cunoașterea tuturor procedurilor de control aplicate în banca, exprimarea unei opinii privind eficacitatea acestora și formularea de propuneri privind perfecționarea acestora.Auditul intern evalueaza atât dispozitivul general de control cât și activitatea de control intern desfașurata de departamentul de specialitate identificând punctele slabe și propunând soluții de îmbunătățire și eficientizare a controlului intern.Auditul intern trebuie să cunoască și să evalueze sursele semnificative de informație,fluxurile  informaționale,inclusiv cele de raportare, respectarea procedurilor privind circulația informației și raportarea. Auditul intern va identifica și evalua controalele interne specifice tuturor activităților desfășurate în cadrul băncii. Obiectivele auditului intern privind activitatea de creditare sunt, fără a se limita la acestea:

respectarea legislației în domeniu și a normelor BNR privind riscul de creditare și administrare a acestuia;

conformitatea normelor interne cu normele BNR și practica în domeniu, modul de respectare a normelor interne;

acuratețea raportarilor interne și externe privind riscul de creditare și acoperirea acestuia, conformitatea acestor raportări cu normele în vigoare;

 evaluarea modului de administrare a riscurilor privind creditarea precum și a modului de acoperire a riscurilor;

verificarea modului de aplicare a normelor și procedurilor interne privind întocmirea dosarelor de credit și urmărirea derularii creditului;

evaluarea modului de reeșalonare a creditelor, necesitatea acestor reeșalonari și respectarea normelor interne în domeniu;

 evaluarea calităţii portofoliului de credite şi a gestiunii acestuia;  corecta separare a sarcinilor; evaluarea sistemului de delegări;  evaluarea calităţii şi fiabilităţii subsistemului informatic privind creditele;  verificarea corectei reflectări contabile a operaţiunilor legate de activitatea de creditare şi

provizionare, corecta determinare a provizioanelor;  evaluarea sistemului de contabilitate a creditelor;  evaluarea măsurii în care creditele acordate fac obiectul unei clasificari contabile corecte

în cadrul situaţiilor financiare; calitatea activităţii serviciului de contencios

Obiectivele auditului intern privind activitatea de creditare se vor actualiza periodic în funcţie de modificările legislative şi ale normelor BNR precum şi a normelor interne decreditare.

17

MINUTA ŞEDINŢEI DE DESCHIDERE

Entitatea / structura auditata: Departamentul Credite Corporative

A. Menţiuni generale

Tema misiunii de audit: Auditul activităţii de credit corporate Perioada auditata: 01.01.2011 - 30.12.2012

Întocmit de: Dumitrescu MariaData : 01.12.2011

Lista partiticipantilor:Numele   Funcţia   Departamentul/Directia Popescu Mihai  Vicepresedinte Directia credite corporateCostache Ioana Manager  Departamentul CrediteStanciu Daniela Manager  Departamentul Audit Intern

Stenograma şedintei de deschidere Seful Departamentului Audit Intern a prezentat tema misiunii de audit intern,obiectivele şi activităţile înscrise în programul misiunii de audit intern. S-a convenit că informaţiile solicitate să fie oferite de Dl. Penciu George.Semnăturile participanţilor:Popescu Mihai  Costache Ioana Stanciu Daniela

RAPORT DE AUDIT INTERN

Perioada auditului: 11.11 - 20.06.2012

Tipul auditului: Planificat

Misiunea de audit: Auditul activitatii de credit corporate

Componenţa echipei: Stanciu Daniela - sef misiuneDumitrescu Maria - auditor intern

Persoane contactate: Popescu Mihai - Vice-Presedinte- Directia CrediteCostache Ioana – Manager- Depart. Credite CorporateMihai Alexandru - analist - Depart. Credite Corporate

18

Obiectivele stabilite pentru misiunea de audit au fost:1. Verificarea modului de îndeplinire a recomandarilor formulate cu ocazia misiunii de audit anterioare, desfăşurata în noiembrie 2011.2. Strategia băncii privind activitatea de creditare3. Politici şi proceduri privind riscul de credit4. Organizarea activităţii, responsabilităţi şi activităţi desfăşurate5. Evaluarea modului de respectare a normelor de creditare (analiza, avizare,acordare, urmărire) în activitatea curenta a sucursalelor. Mecanisme de control intern şi monitorizare a riscului la nivelul sucursalelor şi a departamentului.6. Evaluarea, monitorizarea şi controlul riscului de creditare7. Concentrarea expunerilor pe contrapartide8. Evaluarea performanţei portofoliului de credite9. Sistemul de raportare privind activitatea de creditare şi monitorizarea risculuide credit10. Evaluarea activităţii Comitetului de Credite

Misiunea de audit acoperă perioada Noiembrie 2011 -Iunie 2012

Elemente metodologiceS-a procedat la:- documentarea asupra legislaţiei, normelor BNR şi practicii în domeniu- utilizarea metodei interviului în vederea culegerii informaţiilor necesareauditului- utilizarea de chestionare- verificări ale documentelor întocmite în cadrul departamentului- verificări ale dosarelor de credit- analiza rapoartelor elaborate in cadrul departamentului- verificări în sistem.

Documente analizate în cursul misiunii- Strategia şi politicile băncii privind activitatea de creditare- Proceduri interne- Norme BNR - Dosare de credit- Rapoarte interne- Raportari către BNR - Organigrama- Fişa posturilor 

ConstatăriVerificarea modului de îndeplinire a recomandarilor formulate cu ocazia misiunii de audit anterioare, desfăşurata în noiembrie 2011.

Auditul intern a procedat la verificarea îndeplinirii planului de măsuri, constatând urmatoarele:- Finalizarea proiectului privind small business, concretizat înre organizarea 

activităţii de creditare şi constituirea în acest sens a entităţilor necesare analizării şi administrării creditelor SME. Există înca întârzieri în finalizarea normelor  aferente

19

creditelor SME, procesul fiind în derulare. Activitatea s-a desfăşurat pe baza normelor de creditare corporate existente în cadrul băncii.

- Proiectul privind reorganizarea activităţii la nivelul sucursalelor, vizând separarea atribuţiunilor între ofiţerii de marketing, analiştii de credite şi administratorii de credit a fost implementat în mai multe sucursale.Definirea grupurilor în sistemul informatic este un proces continuu,sucursalele introducând lunar grupurile noi constituite.

- Proiectul MIS este în derulare.- În perioada scursă de la anterioara misiune de audit, au avut loc revizuiri ale normelor

de creditare. Apreciem ca departamentul și-a îmbunătăți tmodul de exercitarea controlului  asupra respectării procedurii de creditare în sucursale, aceasta apreciere a auditului intern fiind formulata în baza verificarilor efectuate în doua sucursale, Nord și Centru.

Strategia băncii privind activitatea de creditare

În conformitate cu norma 17/2003 s-a elaborat și aprobat strategia băncii privindactivitatea de creditare (minuta din 21.11.2011). Principalele direcții privind monitorizare a riscului de credit sunt reprezentate de următoarele:

- Concentrarea pe nici una dintre categoriile de activități finanțate nu poate depăși 50% din totalul portofoliului de credite.

- Se va urmări acordarea cu preponderență a creditelor în valutele generate de contrapartidele eligibile, astfel încât riscul valutar să fie acoperit în mod natural, cu respectarea reglementarilor în vigoare.

- Acordarea cu preponderență a creditelor pe termen scurt, evitând concentrarea riscului pe termene medii sau lungi, specifice creditelor de investiții.

- Banca va urmări ca profitabilitatea estimata a fiecarei tranzacții în raport cu riscul asumat sa contribuie la atingerea targetului de rentabilitate agregat al băncii, implementând în acest sens modele specifice de măsurare și control(RAROC).

În vederea alinierii la cerinţele Normei 17/2003, s-a elaborat şi aprobat profilul de risc al băncii care stabileşte indicatori de monitorizare pe segmentul riscului de credit.Menţionam că pentru fiecare indicator utilizat în procesul de monitorizare prin profilul derisc este stabilit nivelul maxim de expunere şi pragul de alertă, încadrarea în aceste prevederide strategie fiind urmarită de Departamentul de Administrare a Riscurilor, rezultatul analizelor fiind prezentat lunar Comitetului de Management al Riscurilor.

 Politici şi proceduri privind riscul de credit 

În vederea implementarii strategiei băncii pentru activitatea de creditare, politicile elaborate şi implementate în 2011 au urmarit următoarele obiective:

- separarea activităţii de creditare pe cele trei coordonate: IMM,commercial, corporate şi individuals

- asigurarea separării atribuţiilor de analiza şi administrare prin alocarea acestor atribuţiuni unor structuri organizatorice distincte,

- monitorizarea riscurilor prin comitetele cu atribuţii în acest sens:Comitetul de Credite, Comitetul de Management al Riscurilor, ALCO

20

- îmbunătăţirea calităţii portofoliului de credite- reorganizarea activităţii Departamentului Evaluatori pentru eficientizarea activităţii.

Organizarea activităţii, responsabilităşi şi activităşi desfăşurate

Activitatea de creditare este organizata în cadrul mai multor departamente şi divizii din centrala, precum şi la nivelul sucursalelor, astfel:

- În cadrul Direcţiei Credite există doua departamente destinate analizei creditelor, şi anume Departamentul Credite Corporative şi Departamentul Credite IMM.

- În cadrul Diviziei Operaţiuni există Departamentul Administrarea Creditelor, acesta realizând activitatea de administrare a creditelor pentru SME şi o parte a creditelor acordate de sucursale, corporate şi comercial.

- Departamentul Coordonare Credite IMM a cărui principala atribuţiune este promovarea ofertei băncii şi atragerea clientelei pe segmentul IMM.

- Departamentul Risc şi Urmărire Credite Corporative care asigură urmarirea scadenţelor creditelor şi a situaţiei creditelor restante, monitorizând în permanenţă sucursalele, precum şi gestionarea dosarelor de credite aflate în dificultate transferate din sucursale.

- La nivelul sucursalelor se desfăşoara activitatea de creditare, începând cu activitatea de marketing prin ofiţerii de marketing, analiza dosarelor şi aprobarea lor în limita competenţelor, întocmirea dosarelor transmise spre analiza şi aprobare în centrală, şi administrarea creditelor rămase în competenţa lor.

Actuala organigramă raspunde cerinţelor politicii de creditare şi în acelaşi timp cerinţelor de management al riscului de creditare, în sensul monitorizarii activităţii de creditarepe segmentele de clientelă particularizate prin caracteristici ale activităţii desfăşurate şi factori de risc specifici. Evaluarea modului de respectare a normelor de creditare (analiză, avizare,acordare, urmărire) în activitatea curentă a sucursalelor. Mecanisme de control intern si monitorizare a riscului la nivelul sucursalelor şi a departamentului.Auditul intern a procedat la auditarea următoarelor activităţi în cadrul sucursalelor:a. verificarea şi confirmarea existenţei creditelor la data audituluib.verificarea aprobării tragerilor din limita de credit şi respectarea destinaţiei iniţiale a credituluic. evaluarea creditelor şi a calităţii portofoliului în scopul determinarii adecvării provizionului înregistratd. existenţa garanţiilore. verificarea acurateţei şi completitudinii tranzacţiilor referitoare la: trageri,rambursari, creaţe ataşatef. verificarea rezonabilităţii înregistrărilor referitoare la veniturile din dobânzi şi comisioaneg. eficienţa controalelor la nivelul sucursalei privitoare la constituirea dosarelor de credite, introducerea datelor în sistem, acurateţea înregistrărilor.

ConstatăriAuditul intern a reţinut în eşantionul supus verificării firmele Flanco Retail S.A.,Class

S.A., Rose SRL, Trend Design S.A., D&R SRL. Criteriul avut în vedere la stabilirea eşantionului a fost nivelul expunerilor pe clienşi. La data de 09.05.2011, Flanco Retail S.A.înregistra 20% din

21

total risc înregistrat la nivelul sucursalei, Class S.A 12%, Rose SRL 10%,Trendy Design S.A 7%, D&R SRL 9%..

S-a procedat în cazul Flanco Retail S.A. la verificarea a 17 utilizări aferente perioadei febr 2012 - mai 2012, inclusiv actele adiţionale semnate cu clientul. Din verificările efectuate s-a constatat respectarea condiţiilor de creditare aprobate, întocmirea actelor adiţionale în conformitate cu acestea, respectarea destinaţiei creditului, reţinerea comisioanelor şi existenţa copiilor facturilor aferente plăţilor efectuate din creditul acordat.La momentul derulării misiunii de audit procesul de constituire a garanţiilor reprezentate de ipotecă asupra construcţiei şi terenului aferente liniei de credit aprobate în luna mai era încurs de derulare, termenul fiind 20 iunie 2012. Menţionăm ca pâna la data întocmirii prezentului raport, sucursala nu a comunicat constituirea şi înregistrarea acestor garanţii.

De asemenea, menţionam că am identificat un singur caz în care nu există stampilă clientului pe actul adiţional, respectiv pe actul adiţional 11/ 20.04.2012, restul actelor adiţionale verificate prezentând semnăturile persoanelor autorizate şi stampila.

În opinia noastră, elementele sistemului de control la nivelul sucursalei asigură respectarea normelor de creditare (pentru activităţile de analiza, avizare, acordare, urmarire).Auditul intern are o singură remarca legată de modul de completare a cererilor pentru utilizările de credit, acestea nefiind în toate cazurile completate în toate rubricile de către client.

Menţionam că managerul realizează propria evidentă în Excel cu privire la limitele aprobate şi verificarea zilnică a utilizarilor, ceea ce dovedeşte atenţia acordata monitorizării riscurilor aferente activităţii de creditare. 

Din testele efectuate asupra contractelor de credit şi tragerilor aferente pentru restul clienţilor înscrişi în eşantion auditul intern nu a identificat probleme deosebite legate deaplicarea normelor de creditare.Din testele derulate, s-a constat diminuarea în timp a deficienţelor legate de aplicarea normelor de creditare datorită îmbunătătirii controlului la nivelul sucursalelor şi aplicării mult mai  atente  a normelor precum şi controlului exercitat la nivelul Departamentului Credite Corporative din HO. 

Nu au fost identificate neconformităti în aplicarea normelor de creditare în cadrul Depart. Credite Corporate.

Evaluarea, monitorizarea si controlul riscului de creditare

Evaluarea, monitorizarea și controlul riscului de creditare se desfăsoară pe baza unor norme actualizate în dec 2011.

Auditul intern recomandă analizarea oportunității revizuirii următoarelor aspecte, identificate mai jos:

- În urma analizei conținutului scoringului folosit la analiza creditelor și monitorizarea performanței financiare a clienților, auditul intern sugerează urmatoarele posibilități de completare/ modificare:

- punctajul acordat clientului ar trebui să includă și o evaluare a calității situațiilor financiare prezentate, respectiv daca acestea sunt auditate sau nu, precum și opinia exprimată în raportul de audit financiar.

22

- aprecierea îndatorării clientului și prin utilizarea, pe langa cei doi indicatori deja calculaţi la capitolul "Risc" (acoperirea dobânzii, acoperirea datoriilor financiare) care reflectă o parte din datoria clientului, a gradului de îndatorare generala (sau datorie totala raportată la activul net) - aratând în ce masura clientul se mai poate împrumuta, precum şi a capacităţii de rambursare a împrumutului.

- detalierea factorilor subiectivi, eventual prin intermediul unor grile de evaluare la care trebuie să raspundă analistul de credite, în scopul documentarii modului de evaluare şi a prezentării clare a elementelor evaluate.

- în realizarea proiecţiei fluxurilor de lichidităţi, consideram necesară documentarea clara a modului în care s-a efectuat, respectiv stabilirea ipotezelor, proiecţia fluxurilor de lichidităţi 

- eventual şi folosirea unor scenarii alternative, determinarea solvabilităţii clientului pe baza datelor obţinute. În acest mod, rezulatele proiecţiei pot fi evaluate şi incluse în scoringul final.

- propunem introducerea unor indicatori pentru evaluarea relaţiei clientului cu banca, respectiv istoricul în calitate de debitor al băncii şi profitabilitatea din trecut aclientului pentru banca pentru o periada de timp precizata (6 luni/ 1 an).

Auditul intern apreciază că în cadrul normelor de creditare, inclusiv în scoring, pot fiidentificate mijloace suplimentare de evaluare a riscului de credit pe fiecare client în vederea alinierii la prevederile normei 17 conform art.52 (1)lit.a - performanţa financiară previzionată a contrapartidei, şi art.52 (2) lit.e - sistemul intern de rating. O atenţie deosebită ar putea fi acordata în viitor definirii profilului de risc curent al contrapartidelor, aşa cum impune art.53 (2) lit.b.

 Analiza riscului de credit 

Din rapoartele elaborate la sfârşitul lunii decembrie 2011, s-a reţinut faptul că politicile au implementat strategia băncii:

structura creditelor corporate acordate este următoarea: 57% credite petermen scurt, 40% credite pe termen mediu, 3 % credite pe termen lung.

structura pe valute este: 40% EUR, 37% USD, 30 % RON. nu există o concentrare a riscului pe ramuri ale economiei. Structura pe ramuri

a creditelor corporate este următoarea: comerţ 24%, industrie alimentară 15%,  agricultură 10%, construcţii 12%, leasing 8%, textile şi încalţăminte 5%, prelucrarea lânii

5%, petrochimie 4%, maşini si echipamente 4%, alte 13 % ( fiecare cu ponderi sub 3%). nu există concentrări determinate de numărul clienţilor titulari ai creditelor. Dacă în

decembrie 2004 numarul clienţilor corporate titulari de credite era de 684,în decembrie 2005 numărul acestora a crescut la 895.

nu există concentrări ale expunerii la riscul de credit pe produse: 39%credite, 17 % linii de credit, credit pentru investiţii 16%, overdraft 14%, L/G 11%, L/C 3.

În analiza derulată pentru perioada ianuarie - aprilie 2006 se menţin aceleaţi aprecieri.Auditul intern considera oportun ca în cadrul Departamentului Credite Corporative să existe

o persoana în a carei atribuţii să fie inclusa analiza riscului de credit aferent ariei de responsabilitate a departamentului. La ora actuala, raportarile legate de activitatea de creditare şi

23

implicit elementele de analiza se desfăşoara atât în cadrul Departamentului Managementul riscurilor,cât şi Departamentului Marketing Corporativ.

Din analiza structurii creditelor după destinaţia acestora la octombrie, decembrie 2011, martie 2012, se constată ponderea mare a creditelor de exploatare fapt ce dovedeşte respectarea politicii de creditare, care fixează drept prioritare creditele pe termen scurt.

Faţă de octombrie 2011, în martie 2012 nu se înregistrează modificari semnificative în structura creditelor după tipul acestora. Uşoara tendinţă de scădere a ponderii creditelor de trezorerie este compensată de creşterea corespunzatoare a creditelor de echipament. Mai jos este prezentată evoluţia portofoliului de credite conform "Situaţiei patrimoniului" întocmită de Departamentul Control Financiar:

OPERAŢIUNI CU CLIENTELA

Octombrie2011 Pondere în total

Martie 2012 Pondere în total

Creante comerciale 8.759.210 1% 11.824.9335 9%Credite de trezorerie 621.903.910 71%  972.272.310 74%Credite pentru echipament 70.073.680 8% 91.971.705 7%Credite pentru bunuri mobiliare

78.832.890 9% 78.832.890 6%

Alte credite acordate clientele 26.277.630 3% 26.277.630 2%Valori de recuperate 61.314.470 7% 0%Creante restante 8.759.210 1% 13.138.815 1%Creante atasate 0% 13.138.815 1%Total 875.921.000  100% 1.313.881.500 100%

Din verificările efectuate, nu am putut identifica în cadrul Departamentului Credite Corporative sau Marketing rapoarte periodice privind concentrarea riscului de credit pe arii geografice şi sucursale, aceasta sarcină ramânând exclusiv în sarcina Departamentului Administrarea Riscurilor.

 Nu există concentrari determinate de numarul de clienţi titulari ai creditelor.Faţă de sept 2011, când s-a desfăşurat precedenta misiune de audit, se constată modificari

în structura portofoliului de credite pe valute în sensul concentrării riscului de credit pe EUR.Aceasta este şi consecinţa nivelului dobânzilor practicate. Banca se încadrează în noile

reglementari BNR cu privire la nivelul creditelor acordate în valută, dar prin politica de creditare se urmăreşte promovarea creditelor în lei.Ponderea creditelor în funcţie de valuta creditului a evoluat conform tabelului de mai jos:Moneda Pondere 2011 Pondere 2012EUR 45% 49%RON 28% 31%USD 27% 20%

24

În ceea ce privește structura creditelor pe produse, în decembrie 2005 ponderile cele mai mari sunt înregistrate de creditele (limita=risc) și overdraft, existând modificări structurale fața de aceeași perioadă din 2010 când ponderea cea mai mare o înregistrau creditele, așa cum se poate observa în tabelul următor:

Concentrarea pe ramuri și tipuri de clienteleTipul de credit Pondere 2010 Pondere 2011Crdit limita=risc 20% 29%Overdraft 10% 20%Linii de credit 47% 39%Credit 8% 4%L/G 10% 6%L/C 5% 2%Overdue 1.3% 1.4%

La decembrie 2011 se constată o concentrare a riscului de credit pe ramura comerț ridicată (41%), aceasta încadrându-se în limita maximală precizată prin politica de creditare. Din analiza efectuată la decembrie 2011, 58% din portofoliul de credite este acordat clienților corporate, 33% celor commercial și 9% clienților IMM. În perioada ianuarie - iunie 2012 nu s-au identificat modificări semnificative ale concentrării riscului de credit pe ramuri.

Urmărirea calitătii portofoliului de crediteStructura creditelor la martie 2012 este următoarea:

credite în categoria standard 64% credite în observatie 23 %  credite substandard 5,8% credite îndoielnice 0.2% credite clasificate ca pierdere 7%.

Din analiza datelor contabile și indicatorilor de rating, au rezultat următoarele: Rata generală de risc are rating 4 în tot cursul anului 2012, în condițiile în care

indicatorul are un trend crescător. Indicatorul dovedește necesitatea diversificarii plasamentelor, majoritatea activelor băncii fiind reprezentate de credite.

Totalul creditelor restante în total portofoliu la decembrie 2011 și martie 2012 prezintă rating 1, ceea ce arată o monitorizare adecvata a activității de creditare, atât în partea de analiza, cât și de administrare.

Creditele și dobânzile restante și îndoielnice în total portofoliu prezintă rating 1, ceea ce dovedește preocuparea pentru îmbunătățirea permanentă a calității portofoliului de credite. Totuși, atenționăm asupra faptului că indicele de creștere a creditelor acordate clientelei este apropiat de indicele de creștere a creditelor restante și îndoielnice (net) ceea ce poate indica pentru viitor o posibilă afectare a indicatorul de rating,în masura în care trendul acestor indici ramâne același.

25

Gradul de acoperire cu provizioane a expunerii ponderate prezintă rating 1, ceea ce indică acoperirea riscului de credit.

Urmărirea situației provizioanelor Față de martie 2011, în martie 2012 se înregistrează o creștere cu 7%  a provizioanelor

constituite pentru întregul portofoliu de credite (inclusiv individuals), parte din această creștere fiind explicată și prin aplicarea ultimelor norme ale BNR privind încadrarea creditelor acordate persoanelor fizice în categorii de risc

Urmărirea încasarilor la scadențăDin verificările efectuate, s-a constatat aplicarea normelor la nivelul sucursalelor,unde se

procedează la urmărirea riguroasă a scadențelor și încasarea sumelor datorate de clienți. Sistemul informatic permite listarea scadențelor aferente unei perioade specificate,astfel încât administratorii de credite/ directorii de operațiuni pot urmări situația conturilor clienților și emiterea în timp a notificarilor cu privire la scadențele creditelor.

De asemenea, Departamentul Risc și Urmărire Credite Corporative urmărește lunar situația restanțelor și a provizioanelor, menținând contactul permanent cu sucursalele și/sau clienții în vederea cunoașterii cauzelor restanțelor înregistrate și găsirea mijloacelor de recuperare a sumelor datorate. Departamentul asigură gestionarea dosarelor de credite pentru grupurile Miraj SA și Euref SA, aflate în dificultate și transferate din sucursale, pentru care expunerea înregistrată (inclusiv creanțe atașate) este: Miraj SA 520.000 EUR  și respective Euref SA 320.000 EUR.

Calitatea garanțiilor Din verificările prin sondaj efectuate în sucursale, am constat parcurgerea întregului

proces legat de constituirea garanțiilor și reevaluarea  periodica a acestora în vederea asigurării cerințelor Normei 17 cu privire la evaluarea senzitivității garanțiilor la evoluțiile economice și ale pieței (art. 52 (1)lit.b).

Din sondajele efectuate a rezultat faptul ca din totalul garanțiilor constituite, ponderea cea mai mare o înregistrează ipotecile, de aceea o importanță deosebită o are activitatea Departamentului Evaluari din cadrul Direcției Credite.

Din verificările efectuate a rezultat faptul că se mai înregistrează totuși, în unele cazuri, întârzieri în evaluarea garanțiilor ce urmează a fi constituite, cât și în evaluarile anuale,acest lucru fiind datorat volumului mare de lucrari existente în cadrul Departamentului Evaluari.

 Monitorizarea situației financiare a clienților  Din verificările  desfășurate în cadrul sucursalelor și a  rapoartelor oferite de Departamentul Administrarea Riscurilor, s-au identificat unele situații în care sucursalele nu au obținut în termen util situațiile financiare de la clienti și deci nu au putut derula procedurile  de reevaluare periodică a performaței financiare, ceea ce a afectat categoria de încadrare, crescând nejustificat (nerealist) numarul clienților corporate cu categorie E. De aceea s-a procedat la atenționarea sucursalelor pentru urmărirea mai atenta a clienților.

26

Concentrarea expunerilor pe contrapartideStructura expunerilor mari raportate BNR au evoluat conform tabelului de mai jos:

Grupuri reprezentând un singur debitor

Octombrie 2011 DEC 2011 Martie 2012

Mioara SA 18,90% 18,6% 19,3%

Star invest SRL 14 %Elit SA 12,2% 11,5%Viticola Group 10,6%Sistem Com SACompact service SA 2,32%

Se constată la martie 2012 față de decembrie 2011, reducerea expunerii debitorului Elit SA, o atenție specială fiind necesar a fi acordată debitorului Mioara SA, pentru care expunerea înregistrată este de 19.3%.

Sistemul de raportare privind activitatea de creditare și monitorizarea riscului decredit 

Datorită faptului că monitorizarea riscului de credit este permanent derulată în cadrul bancii, auditul intern apreciază  ca necesară constituirea unui  steering  committee  care  să reevalueze sistemul de raportare pe segmentul riscului de credit corporate. Aceasta ar  presupune în opinia noastra identificarea tuturor rapoartelor existente și a celor solicitate a fi obținute, cu periodicitatea necesara,precum și persoanele în a caror responsabilitate va fi obținerea  și analiza acestora. Totodata, se vor putea identifica și punctele de control încrucișat al informației, ceea ce va întari sistemul de control intern.

Evaluarea activității Comitetului de Credite

Auditul intern a procedat la verificarea proceselor verbale încheiate în ședințele Comitetului de Credite din perioada noiembrie 2011 - iunie 2012, constatând întrunirea acestuia de mai multe ori pe saptamâna în vederea luarii deciziilor privind propunerile de acordare a creditelor sau a altor facilități solicitate de clienți, analizând riscul de credit pe fiecare client solicitant de credit.

Concluzii Se constată îmbunătăţiri ale modului de aplicare a normelor de creditare pe întregul 

parcurs al procesului de creditare, procedându-se la respectarea etapelor  procedural desfaşurate atât în sucursale, cât si în  departamentele din HO, acest lucru fiind evidenţiat de testele derulate de auditul intern în cele doua sucursale selectate în acest scop (Nord si Centru). Aceasta este consecinţa îmbunătăţirii sistemului de control la nivelul sucursalelor şi centralei:

 delimitarea mult mai clara a IMM faţă de clientela corporate, prin aplicarea unui singur criteriu şi anume cifra de afaceri.

27

 auditul intern recomanda analizarea oportunităţii revizuirii scoringului folosit în evaluarea clienţilor.

 auditul intern consideră ca fiind importantă cunoaşterea în orice moment a gradului de lichiditate a garanţiilor acceptate de bancă, recomandând în acest sens monitorizarea periodică a structurii acestora.

 Auditul  intern apreciază ca  necesară constituirea  unui steering  committee care să reevalueze sistemul de raportare pe segmentul riscului de credit corporate. Aceasta ar  presupune în opinia noastra analizarea tuturor rapoartelor întocmite în acest moment și acelor solicitate a fi obţinute, cu periodicitatea necesară, precum şi persoanele în a caror responsabilitate va fi obţinerea şi analiza acestora. Totodata, se vor putea identifica şi punctele de control încrucişat al informaţiei (Departamentul Credite Corporate si Marketing), ceea ce va întări sistemul de control intern.

 auditul intern apreciază ca necesară întărirea monitorizarii clienţilor de către administratorii de credit, astfel încât indicatorii de performanta a activităţii de creditare să se înscrie în nivelurile stabilite prin profilul de risc.

20.06.2012 Departamentul Audit InternStanciu DanielaDumitrescu Maria

MINUTA SEDINŢEI DE ÎNCHIDERE

Entitatea auditată: Departamentul Credite Corporate

Menţiuni generale

Tema misiunii de audit: Auditul activitatii de credit corporatePerioada auditata: Noiembrie 2011 - Iunie 2012Întocmit de:Dumitrescu MariaData 20.06.2012Lista participantilor:Numele   Functia   Directia /Departamentul Popescu Mihai  Vicepresedinte  Directia CrediteCostache Ioana  Manager  Departament Credite CorporateStanciu Daniela  Manager  Departament Audit Intern

ConcluziiS-au luat la cunoştinţă concluziile auditorului intern înscrise în raportul misiunii de audit intern şi propunerile din planul de acţiune pentru implementarea recomandarilor.Departamentul Audit Intern va fi informat pe masura îndeplinirii planului de acţiune pentru implementarea recomandarilor.

NOTIFICARE PRIVIND DECLANŞAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN

Catre: Popescu MihaiDe la: Manager Audit Intern

28

Ref: Auditul activitatii de credit corporate

În conformitate cu Planul anual de audit intern, urmează ca în perioada de 01.10.2011- 30.10.2006 să se efectueze o misiune de audit intern cu tema "Auditul activităţii de credit corporate". Misiunea de audit se va desfaşura sub coordonarea Dlui Mihai Alexandru.

Vă vom contacta ulterior pentru a stabili, de comun acord, o şedinţă de deschidere în vederea discutării diverselor aspecte ale misiunii de audit şi anume:

 prezentarea auditorilor;  scopul misiunii de audit  prezentarea obiectivelor misiunii de audit intern;  programul misiunii de audit; alte aspecte.

Daca aveţi întrebări privind aceasta misiune de audit sau aveţi domenii care aţi dori să facă obiectul investigaţiei noastre vă rog sa ma contactaţi.

Grigore AndreiDepartament Audit Intern

PROGRAMUL INTERVENŢIEI LA FAŢA LOCULUIDenumirea misiunii de audit intern: Auditul activitatii de credit corporate

Obiective Tipul verificarii Loculdesfasurariiactivitatii Durata

Auditorii

Verificarea modului de îndeplinire a recomandarilor formulate cu ocazia misiunii de audit anterioare,desfasurata în noiembrie 2004

Intervievare,verificarea îndeplinirii masurilor

Dep. CrediteCorporative 1 h Elena Popescu

Cristina Costea

Strategia băncii privind activitatea decreditare

Analiza strategiei Dep. AI 4 h ElenaPopescu

Politici şi proceduri privind riscul decredit

Analiza procedureIntervievare

Dep. AI 10 h ElenaPopescu

CristinaCosteaOrganizarea activităţii, responsabilităţi şi activităţi desfăşurate

Analiza fise posturiIntervievare

Dep. AI 3 h ElenaPopescu

Evaluarea modului de respectare a normelor de creditare (analiza, avizare, acordare, urmarire) în activitatea curenta a sucursalelor. Mecanisme de control intern si monitorizare a riscului la nivelul sucursalelor si a departamentului

Analiza proceduri, rapoarte Verificare dosare de creditTeste in sistem Intervievare

Suc. Pipera Suc. Ilfov Dep. AI

96 h Cristina Costea

Evaluarea, monitorizarea şi controlul riscului de creditare

Analiza rapoarte Proceduri analitice Intervievare

Dep. Credite Corporative Dep. AI

55 h Elena Popescu

Concentrarea expunerilor pe Analiza rapoarte Dep. Credite Corporative 25 h Elena Popescu

29

contrapartide Proceduri analitice Intervievare

Dep. AI

Evaluarea performanţei portofoliului de credite

Analiza rapoarteProceduri analiticeIntervievare

Dep. Credite CorporativeDep. AI

20 h Elena PopescuCristina Costea

Sistemul de raportare privind activitatea de creditare şi monitorizarea riscului de credit

Analiza rapoarteIntervievare

Dep. Credite CorporativeDep. AI

18 h Elena PopescuCristina Costea

Evaluarea activităţii Comitetului de Credite

Analiza minute sedinte Dep. AI 8 h Elena PopescuCristina Costea

Perioada auditata: 01.09.2011 - 30.03.2012Întocmit de: Dumitrescu Maria Data: 30.08.2011Aprobat de: Stanciu Daniela Data: 30.08.2011

PROGRAMUL MISIUNII DE AUDIT INTERNDenumirea misiunii de audit : Auditul activitatii de credit corporatePerioada auditata: 01.09.2011 - 30.03.2012Întocmit de: Dumitrescu MariaAprobat de: Stanciu DanielaData : 01.11.2011

Obiective Activitati Perioada Locul desfasurarii0 1 2 4Strategia Bancii privind activitatea de creditare.Politici si procedure privind riscul de credit.Organizarea activitatii, responsabilitati si activitati desfasurateEvaluarea, monitorizarea si controlul riscului de creditareConcentrarea expunerilor pe contrapartideVerificarea garantiilor

30

Sistemul de raportare privind activitatea de creditare si monitorizarea riscului de creditEvaluarea modului de respectare a normelor de creditare(analiza, avizare, acordare, urmarire) in activitatea curenta a sucursalelor. Mecanisme de conrol intern si monitorizare a riscului la nivelul sucursalelor si a departamentuluiEvaluarea activitatii Comitetului de Credite

1. Intocmirea si expedierea notificarii

Departament Audit Intern

2. Intocmirea programului misiunii de audit

Departament Audit Intern

3. Documentare Departament Audit Intern

4. Intocmirea tabelei analiza riscurilor

Departament Audit Intern

5. Sedinta de deschidere a misiunii

Dep. Credite CorporateSuc. NordSuc. Centru

6. Efectuarea verificarilor si evaluarilor

Directia Credite CorporateSuc NordSuc CentruDepartament Audit Intern

7. Elaborarea Foii Directia Credite

31

de identificare si de analiza a problemei

CorporateSuc NordSuc Centru

8. Colectarea probelor de audit

Directia Credite CorporateSuc NordSuc Centru

9. Retinerea documentelor in dosarul misunii de audit

Directia Credite Corporate/ Departament Audit Intern

13. Sedinta de incheiere a misiunii de audit intern

Directia Credite CorporateSuc NordSuc Centru

14. Elaborarea proiectului de raport de audit si a planului de masuri

Departamentul Audit Intern

15. Transmiterea proiectului de raport entitatii audiate

Departamentul Audit Intern

16. Contestatia la proiectul de raport de audit

Directia Credite CorporateSuc NordSuc Centru

17. Sedinta de conciliere

Directia Credite CorporateSuc NordSuc Centru

18. Intocmirea raportului de audit intern

Departamentul Audit Intern

32

CHESTIONAR Compartimentul: Departamentul CrediteCalificativ final:favorabilConducatorul Directiei: Popescu MihaiManager: Costache IoanaData completării: 01.10.2011Perioada auditata: 01.10.2011-31.04.2012 Numele și prenumele auditorilor: Dumitrescu Maria, Stanciu Daniela

1. ORGANIZARE

1.1. Existăun numar corespunzator de angajați în cadrul departamentului?DA NU

1.2 Există o bună separare a atribuțiilor?DA NU

1.3. Angajații au pregatirea necesară?DA NU

1.4. Sunt realizate periodic ședinte operative? DA NU

1.5. Angajații sunt cuprinși în programe de training ?DA NU

1.6. S-au realizat reorganizări în cadrul departamentului în perioada scursa de la ultima misiune de audit?

DA NU CALIFICATIV: 0.66

2. MONITORIZARE

2.1. Autocontrolul este eficient?DA NU

2.2. Se exercităun control ierarhic eficient?DA NU

2.3. Există controale încrucișate?DA NU

2.4. Se realizează o monitorizare adecvată riscului de credit la nivelul Depart. Credite Corporate?DA NU

CALIFICATIV:1

2. CONTROL SI RAPORTĂRI

3.1. Informațiile raportate sunt adecvate în raport cu riscurile specifice ?DA NU

3.2. Rapoartele asigură urmărirea realizării targeturilor?DA NU

3.3. Rapoartele asigură urmarirea încadrării în indicatorii profilului de risc?

33

DA NU3.4. Rapoartele asigurăun control adecvat al riscului de credit?

DA NU3.5. Rapoartele sunt prezentate cu periodicitatea necesară?

DA NU3.6. Rapoartele asigură monitorizarea concentrării riscului de credit sub toate aspectele?

DA NU  Se pot aduce îmbunătățiri3.7. Raportările catre BNR se realizeaza la termen ?

DA NUCALIFICATIV:0.72 

Nefavorabil: 0 - 0.3Favorabil: 0.31 - 1

34

Bibliografie

1. Ec. drd. Mirela Claudia MITAC,Tipologia Auditului Intern (Management),2007

2. Prof.univ.dr.Petre BREZEANU, Asist.univ.drd.Iulian BRASOVEANU, Audit si control financiar, Editura ASE 2003

3. Prof. univ. dr. Vasile Dedu,Spec. dr.Ramona Vali Bratu,Spec.dr.Florin Stroe, Audit Bancar (ASE,Master BANCAS –note de curs )

4.Misiunea de audit intern în activitatea de creditare în cadrul băncii BRD ,(sursa www.Scribd.ro)

35