Proiect de management

MĂSURI DE EFICIENTIZARE A ACTIVITĂȚII

INSTITUTULUI DE URGENŢĂ PENTRU

BOLI CARDIOVASCULARE ŞI TRANSPLANT

TG.MUREȘ

PRIN CORELAREA ACCESIBILITĂȚII CU

CREȘTEREA ADRESABILITĂȚII

Februarie 2018

PROF. DR. KLARA BRÎNZANIUC

1

CUPRINS

I. Descrierea situaţiei actuale a Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant

Tg.Mureş .................................................................................................................................................... 2

II.Caracteristici relevante ale populaţiei deservite ..................................................................................... 4

III. Principalele repere ale activităţii spitaliceşti ....................................................................................... 5

IV. Managementul financiar ................................................................................................................... 10

V.ANALIZA SWOT ............................................................................................................................... 14

VI.Identificarea problemelor critice ........................................................................................................ 16

VIII.Plan de management ........................................................................................................................ 17

REZULTATE AŞTEPTATE ................................................................................................................... 19

2

I. Descrierea situaţiei actuale a Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare

şi Transplant Tg.Mureş

Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IuBCvT) este unitatea sanitară

publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu structura organizatorică aprobată

prin OMS nr. 952 din 31 07 2013, modificat prin OMS 913 din 2016, respectiv OMS 45 din 2017.

În urma „înfiinţării” actualului Institut de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant

Tîrgu-Mureş, prin H.G. nr. 413/2013, actuala unitate sanitară este autorizată şi furnizează aceleaşi servicii

medicale ca şi fostul Institut, funcţionând cu aceeaşi structură medicală şi organizatorică, ca şi înainte de

desfiinţare.

Conform Ordinului MS nr.1164/2013 este clasificat ca şi spital de categoria IM, iar prin Ordinul

nr. 1223/2013 certifică pentru activitatea de prelevare şi transplant de cord iar Ordinul nr. 71/2013 pentru

activitatea de laborator HLA de transplant .

Ordinul nr. 1032/2013 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii,

interimar, nr.1.085/2012 privind măsuri de organizare şi funcţionare a spitalelor regionale de urgenţă şi a

unităţilor funcţionale regionale de urgenţă include IuBCvT ca şi componentă a Centrului Regional de

Urgenţă Mureş ca şi spital regional de Urgenţă de categoria IA.

Structura de azi a IUBCvT

Recunoscut ca și un centru de excelenţă în acordarea asistenţei medicale bolnavilor

cardiovasculari, în formarea inițială și cea continuă a profesioniştilor din domeniul medical şi în

cercetarea ştiinţifică, serviciile medicale acordate fiind preventive, curative, de recuperare în bolile

cardiovasculare, la adulţi și copii, de rezolvare a patologiei în cazul malformaţiilor congenitale ale

copilului și a nou-născutului cât şi activitatea din domeniul transplantului cardiac.

Structura IuBCvT Tg. Mureș .

3

IUBCvT are în structură 210 paturi de spitalizare continuă, din care 10 paturi de recuperare,

precum si un număr de 5 paturi de spitalizare de zi.

În activitatea lor de zi cu zi, cele patru secţii ale IBCvT se sprijină pe suportul oferit de

compartimentele conexe: farmacie, bloc operator adulţi, bloc operator copii şi transplant de cord, o unitate

proprie de transfuzie sanguină, una de sterilizare, laboratoare de analize medicale, imunologie-transplant

HLA, radiologie şi imagistică medicală, serviciul de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale, unul

de epidemiologie şi profilaxie în boli cardiovasculare şi unul de evaluare şi statistică medicală. Asistenţa

ambulatorie de specialitate se asigură în ambulatoriul integrat, cu cabinete de specialitate pentru

cardiologie- adulţi şi copii şi chirurgie cardiovasculară.

În cadrul institutului funcţionează un compartiment distinct de cercetare şi producţie: Producţia

şi implantarea primelor valve biologice din ţară, montate pe inel şi <<stentless>> manufacturate în

Laboratorul de producţie valve, imunologie şi transplant al IUBCvT.

În institut se desfăşoară şi activităţi de învăţământ medico-farmaceutic, universitar şi

postuniversitar, de formare medicală continuă, precum şi de cercetare ştiinţifică medicală, activitate care

a fost şi rămâne recunoscută ca şi o excelentă bază de învăţământ și cercetare medicală.

Misiunea:

- îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei deservite prin acordarea celor mai bune servicii

medicale de profil (eficiente, eficace şi de calitate)

- recuperarea pacientului şi revenire a acestuia la o viaţă normală şi activă în cel mai scurt timp

posibil

- prestarea unui act medical de calitate, într-un mediu sigur și confortabil, astfel încât pacienții

să beneficieze de cele mai bune îngrijiri.

Viziune

- orientarea profilului serviciilor medicale către caracteristicile de morbiditate al populaţiei

actuale şi preconizate a se adresa unităţilor sanitare cu paturi cu profil de boli cardiovasculare.

- adaptarea serviciilor medicale la nevoile populaţiei deservite;

- asigurarea calitaţii serviciilor medicale;

- specializarea personalului în domeniile noi ale serviciilor de înaltă performanță medicală, mai

ales acolo unde la nivel national nu există încă expertiză (cardiologie intervențională

pediatrică, electrofiziologie copii, chirurgie miniminvazivă a malformațiilor cardiace

congenitale, etc);

- realizarea de noi parteneriate naționale și internaționale și menținerea celor realizate până în

prezent

- actiuni specifice de prevenție și educație pentru sănătate în domeniul bolilor cardiovasculare.

Valori:

- primordialitatea criteriilor de performanţă în activitatea instituțională;

- optimizarea raportului cost/eficienţă în administrarea serviciilor de sănătate;

- asigurarea condiţiilor de acccesibilitate şi echitate populaţiei deservite;

- îmbunătăţirea continuă a condiţiilor implicate în asigurarea satisfacţiei pacientului şi a

personalului angajat.

Limitări:

- lipsa acută de spatii conform normativelor pentru specificul activităților noastre, în opoziție

cu realitatea existenței în structura noastră a unui personal de înaltă calificare, asigurat prin

efort managerial permanent la nivelul cerintelor sistemului medical.

Grupurile ţintă sunt: pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare congenitale sau cele dobândite,

începând de la primele ore de viaţă.

Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Tg. Mureş este renumit datorită

prestaţiilor medicale de înalt nivel, asigurând urgenţele medico-chirurgicale de pe teritoriul judeţului

Mureş şi a judeţelor arondate în toate bolile cardiovasculare, o menţiune aparte având tratamentul

intervenţional al infarctului miocardic acut, cauză principală de deces a mortalităţii cardiovasculare.

4

II.Caracteristici relevante ale populaţiei deservite

Adresabilitatea către serviciile de sănătate oferită de către IuBCvT este ridicată, procentul

pacienţilor cu domiciliu în alte judeţe decât judeţul Mureş este între 62 %-67%, incluzându-l în rândul

unităţilor sanitare cu paturi cu adresabilitate naţională:

Adresabilitatea IUBCvT este națională:

Județ Pacient

Repartizare

procentuală

pacienţi judeţe Județ Pacient

Repartizare

procentuală

pacienţi judeţe

MURES 37.02% BUZAU 0.43%

SIBIU 7.52% ARAD 0.36%

BRASOV 5.55% BRAILA 0.30%

SUCEAVA 5.47% DIMBOVITA 0.30%

HARGHITA 4.35% TELEORMAN 0.30%

NEAMT 3.90% SALAJ 0.27%

BISTRITA-NASAUD 3.54% TIMIS 0.27%

BACAU 3.47% ILFOV 0.26%

VILCEA 3.11% CARAS-SEVERIN 0.20%

ALBA 2.77% IALOMITA 0.17%

HUNEDOARA 2.39% CALARASI 0.16%

COVASNA 2.22% MEHEDINTI 0.13%

DOLJ 1.61% GIURGIU 0.04%

MARAMURES 1.58%

GORJ 1.52%

GALATI 1.22%

BOTOSANI 1.08%

SATU MARE 1.01%

PRAHOVA 0.87%

ARGES 0.85%

BUCURESTI 0.81%

CONSTANTA 0.81%

VASLUI 0.75%

CLUJ 0.70%

OLT 0.70%

IASI 0.57%

BIHOR 0.51%

VRANCEA 0.47%

TULCEA 0.46%

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

2015 2016 2017

35,36% 32,56% 34,31%

64,64% 67,44% 65,69%

Adresabilitatea pacienților internați în IuBCvT, după domiciliu în perioada 2015-2017

Mureș

Alte județe

5

III. Principalele repere ale activităţii spitaliceşti

Numărul de externări a crescut, de la 7032 la 7377 în perioada evaluată, cu un trend de creştere de

5,19 %.

2015 2016 2017

Cazuri externate spitalizare continuă 7022 7377 6925

DRG 7010 7337 6897

Cronici 12 40 28

Cazuri externate spitalizare zi 2310 2815 2790

ICM 2.2729 2.5295 2.5616

Durata medie de spitalizare a scăzut de la 7,33 zile la 6,96 zile cu un trend de -2,7 % ceea ce

indică o creştere a eficienţei utilizării patului de spital, ţinând cont de patologia tratată şi duratele medie

de spitalizare a specialităţilor paturile institutului.

2015 2016 2017

Durata medie de spitalizare 7.33 7.00 6.96

Indice utilizare pat 2015 2016 2017

Total 249.29 247.86 232.69

Cardiologie 1 314.56 308.8 292.71

Cardiologie 2 252.84 258.88 266.44

Cardiologie 3 173.22 165.15 171.04

Chirurgie cardiovasculară 266.48 269.24 250.08

ATI 191.76

Recuperare cardiovasculară 32.4 45 35

Rata utilizare pat 2015 2016 2017

Total 68.30% 67.91% 63.75%

Cardiologie 1 86.18% 84.60% 80.19%

Cardiologie 2 69.27% 70.93% 73.00%

Cardiologie 3 47.46% 45.25% 46.86%

Chirurgie cardiovasculară 73.01% 73.76% 68.52%

ATI 0.00% 0.00% 52.54%

Recuperare cardiovasculară 8.88% 12.33% 9.59%

INFECŢIILE ASOCIATE ASISTENŢEI MEDICALE

Distribuţia infecţiilor asociate asistenţei medicale în 2017 diferă la nivelul secţiilor, fiind

influenţată de numeroşi factori, cele mai multe cazuri înregistrându-se în secţia ATI copii – 18 cazuri,

urmată de secţiile Cardiologie I adulţi – 10 cazuri, Chirurgie cardiovasculară – 6 cazuri, ATI adulţi – 3

cazuri şi 1 caz la Cardiologie II adulţi.

314,56

252,84

173,22

266,48

0 32,4

308,8 258,88

165,15

269,24

0 45

292,71 266,44

171,04

250,08 191,76

35

050

100150200250300350

Cardiologie 1 Cardiologie 2 Cardiologie 3 Chirurgiecardiovasculara

ATI Recuperarecardiovasculara

Evoluția indicelui de utilizare a patului pe secții, in IUBCvT, în anii 2015-2017

2015 2016 2017

6

În ceea ce priveşte tipurile de infecţii asociate asistenţei medicale, predomină cele situate la

nivelul aparatului respirator – Pneumonii de ventilaţie - 12 cazuri, urmate de Enterocolite acute – 9

cazuri, Infecţie plagă chirurgicală – 8 cazuri, Bacteriemie – 4 cazuri, Sepsis – 3 cazuri, Traheobronşită

IRI-BRON – 1 caz şi Infecţie de cateter – 1 caz.

Pe parcursul anului 2017 asistăm la o creştere semnificativă a raportărilor, au fost înregistrate şi

raportate de către SPIAAM un număr de 38 cazuri de IN comparativ cu 17 cazuri în 2016, cele mai

numeroase au fost consemnate în trimestrul III (14 cazuri).

Comparativ in perioada analizată, datele sunt sistematizte după cum urmează:

Rata infectiilor nozocomiale 2015 2016 2017

Spital 0.62 0.23 0.55

Cardiologie 1 0.21 0.07 0.37

Cardiologie 2 0.21 0.08 0.08

Cardiologie 3 0.62 0.26 0

Chirurgie cardiovasculară 1 1.38 0.44 0.52

ATI 1.79

Recuperare cardiovasculară 1 9.49 0 0

47%

26%

16%

8% 3%

Distribuția IAAM

ATI copii Cardiologie I adulti CCV

ATI adulti Cardiologie II adulti

0

5

10

15

Tip infectie

12

9

8

3 1

Distribuția IAAM pe tip de infecție

Ap.respirator Ap. Digestiv Infectie plaga

Sepsis Traheobrondita Infectie cateter

7

Principala activitate medicală a unității constă în asistenţa medico-chirurgicală de calitate în

patologia cardiovascularului de toate vârstele de la nou-născut şi sugar la vârsta avansată;

- Chirurgia cardiacă a sugarului şi copilului mic, tratamentul chirurgical al cardiopatiilor

congenitale complexe -234 intervenţii efectuate în cursul anului 2015 pe acest segment de vârstă

şi patologie, 229 în anul 2016, 209 in 2017;

- Chirurgia cardiacă a adultului: operaţii cardiace şi a marilor vase în circulaţie extracorporeală:

înlocuiri valvulare unice sau multiple, by-pass-uri aorto-coronariene unice sau multiple, corecţia

complicaţiilor infarctului miocardic (anevrism ventricular, defect septal ventricular, rupturi

cardiace) operaţii combinate (înlocuiri valvulare + by-pass aorto-coronarian), corecţia

anevrismelor şi disecţiilor de aortă ascendentă, arc aortic şi aorta descendentă.

- Asistenţa de urgenţă în IMA prin proceduri de cardiologie intervenţională – angioplastia

coronariană (transport medicalizat SMURD în timp util, evidenţierea prin coronografie a arterei

coronare obstruate responsabilă de infarct şi repearmeabilizarea acesteia prin procedee de

cardiologie intervenţională – dilatare cu balon şi aplicare de stent intracoronar) – 391 pacienţi

asistaţi în anul 2015, 369 pacienţi la care s-a practicat angioplastie coronariană şi 22 la care s-a

efectuat coronarografie. În anul 2016 au fost trataţi un număr de 278 pacienţi, 269 la care s-a

efectuat angioplastie coronariană şi 9 coronarografiaţi.

- Programul de transplantare cardiacă: screening pentru identificarea receptorilor, noi tehnici

chirurgicale în transplantarea cardiacă, anestezie, terapie intensivă şi recuperarea pacientului

transplantat, monitorizarea terapiei imunosupresive şi tipizarea tisulară HLA – 4 transplante de

cord efectuate în anul 2014, 4 transplante de cord efectuate şi implantul unui dispozitiv de

asistare ventriculară în cursul anului 2015, respectiv 11 în anul 2016. Pe lista de aşteptare

sunt înscrişi 154 pacienţi din care peste 18 cu indicaţie de transplant.

0,62

0,23

0,55

0,21

0,07

0,37

0,21

0,08

0,08

0,62

0,26

0

1,38

0,44

0,52 1,79

9,49

0

0

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2015

2016

2017 Rata infecțiilor nozocomiale

Recuperare cardiovasculară 1 ATI Chirurgie cardiovasculară 1

Cardiologie 3 Cardiologie 2 Cardiologie 1

0

200

400

600

800

1000

1200

2015 2016 2017

234 229 209

1094 1088

852

PACIENŢI OPERAŢI: ADULŢI ŞI COPII, ÎN IUBCvT, ÎN PERIOADA 2015-2017

Copii

Adulţi

8

- Endoprotezarea aortică pentru anevrisme abdominale şi toracice (primele implantări din ţară) –9

cazuri tratate endovascular în cursul anului 2015, 10 în anul 2016 și 2017

- Laborator de referinţă în electrofiziologia cardiacă a cărui activitate din ultimii ani este detaliată.

Important de menţionat este şi faptul că s-a demarat prin amenajare şi achiziţionare de materiale

activitate de ablaţie a tulburărilor de ritm;

Anul 2015 2016 2017

Proceduri de electrofiziologie 110 110 76

Implantări de stimulatoare cardiace 202 174 195

Implantări de stimulatoare cardiace de resincronizare cardiacă 16 23 24

Implantări de defibrilatoare 20 22 14

Proceduri de ablaţie complexă 6 2

0

2

4

6

8

10

12

2015 2016 2017

4

11

2

Evoluţia numărului de transplanturi de cord, efectuate în IUBCvT în perioada- 2015-2017

8,5

9

9,5

10

2015 2016 2017

9

10 10

Endoprotezări aortice pentru anevrisme abdominale și toracice

0

50

100

150

200

250

2015 2016 2017

110 110

76

202

174 195

16 23 24 20 22 14 6 2

Proceduri de electrofiziologie

Implantări de stimulatoare cardiace

Implantări de stimulatoare cardiace de

resincronizare cardiacă

Implantări de defibrilatoare

9

- Laboratorul de cardiologie intervenţională, angiografie şi cateterism cardiac a cărui

activitate se reflectă în numărul, diversitate şi complexitatea procedurilor:

Nr. total proceduri (diagnostice + terapeutice) 4545

Proceduri coronariene

Nr. total coronarografii 4398

Nr. total PCI (Dilatare+STEMI) 1489

PCI fara stent (dilatare+STEMI) 94

PCI cu stent 1395

STEMI 278

Nr. stenturi/pacient 1.3

Nr. total stenturi implantate 1868

Nr. total DES 1804

Nr. total stenturi bioresorbabile 16

Proceduri periferice

PTA periferice3 81

PTA artere renale 5

PTA artere carotide 24

Nr. Total stenturi implantate PTA periferice 76

Arteriografii periferice 500

Alte proceduri

TAVI 4

MitraClip 0

Endoproteze aortice 10

Interventii in boli structurale cardiace

Septostomie 11

Valvuloplastie pulmonara 4

Inchidere CAP 2

Coarctatie de Aorta (copii+dult) 2+1

- Explorarea invazivă a malformaţiilor congenitale la copii, septostomia, valvuloplastia. De

menţionat sunt paşii făcuţi prin abordarea terapeutică a acestei patologii de echipe mixte formate

din specialişti ai institutului şi experţi din străinatate cu experienţă în domeniu şi proceduri de

cardiologie intervenţională(tratament şi paliaţie cardiacă) :25 în cursul anului 2016; 40 in 2017.

Resursele umane ale IUBCvT Tg Mures , la finele anului 2017 totaliza 472 posturi din care pe

categorii de personal:

- medici - 59

- medici rezidenţi - 11

- alt personal sanitar superior - 7

- personal sanitar mediu - 240

- personal auxiliar sanitar - 145

- T.E.S.A.- 24

- muncitori - 6

Număr total personal plecat (nu sunt incluse posturile ocupate temporar) - 13 posturi.

S-a urmărit asigurarea personalului necesar pe categorii, locuri de muncă şi specialităţi în corelaţie

cu structura organizatorică a spitalului, statul de funcţii aprobat, normativul de personal şi posibilităţile

financiare existente în limitele impuse de legislaţia în vigoare;

10

Realizarea indicatorilor de management al resurselor umane

Categoria de

indicatori Denumire indicator

Indicatori de

management

ai resurselor

1 Numărul mediu de bolnavi externaţi pe un medic; 131

2 Numărul mediu de consultaţii pe un medic în ambulatoriu; 323

3

Numărul mediu de consultaţii pe un medic în camera de

gardă/UPU/CPU; 202

4 Proporţia medicilor din totalul personalului; 12.94%

5

Proporţia personalului medical din totalul personalului angajat al

spitalului; 68%

6

Proporţia personalului medical cu studii superioare din totalul

personalului medical. 26% .

IV. Managementul financiar

Managementul financiar, componentă a managementului organizației, susține realizarea

obiectivelor acesteia, este vital pentru operarea activităților în ansamblu, pentru organizarea tuturor

activităților, fiind cel care fundamentează realist deciziile.

Analiza situaţiei economico-financiare a Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi

Transplant Tg.Mureş efectuată pentru anul 2017 s-a realizat pe baza datelor cuprinse în Bugetul de

venituri şi cheltuieli aprobat, precum şi ale dării de seamă contabile împreună cu anexele întocmite la data

de 31.12.2017, folosind spre comparare si datele la 31 12 2016, respectiv 2015.

IUBCvT este finanţat în sistem DRG, finanţarea realizându-se în funcţie de cât de grave şi

complexe sunt cazurile rezolvate (externate). Pe lângă veniturile realizate pe baza contractelor încheiate

cu CAS Mures IUBCvT Tg Mureș i-au fost repartizate fonduri de la bugetul de stat, s-a primit finanțare

din veniturile proprii ale MS –accize. De asemenea, Institutul realizează venituri din serviciile medicale

prestate la cerere, coplată, din contracte de studii clinice și din contracte de sponsorizare.

Institutul derulează şi programe de sănătate finanţate pe bază de contract încheiat cu CAS Mureş

(Programul național de boli cardiovasculare, Programul națtional de hipertensiune pulmonară şi Program

național de diagnostic si tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță) , programe naționale

finanțate de Ministerul Sănătăţii de la Bugetul de stat şi din Venituri proprii accize (Programul națtional

de transplant organe, țesuturi și celule umane şi Programul național de transplant de celule stem,

Programul naţional de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței

microbiene, precum și de monitorizare a utilizării antibioticelor) şi Acţiuni prioritare finanțate de

Ministerul Sănătăţii (AP-ATI, AP-IMA, AP- EVA şi AP-PMSC).

Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2017 a fost elaborat în regim de echilibru financiar,

în funcţie de sursele de venituri şi tipurile de cheltuieli care la data de 31.12.2017 se prezintă astfel:

venituri în valoare de 92.666.806 lei (din care sold iniţial de 1.614.550 lei) si cheltuieli de 92.666.806 lei.

Sintetic, datele din Contul de execuţie bugetară cu privire la drepturile constatate şi încasările

realizate pe surse de provenienţă, în structura în care a fost aprobat bugetul, în anul 2017, se prezintă

astfel:

CLASIFI

CATIE

Cod

Indicatori Prevederi

definitive

Încasări

realizate

Grad de

realizare

TOTAL VENITURI 92.666.806 100% 78.849.241 85,09%

BUGET CASS

31.03 Alte venituri din dobânzi 0 0 0

33.20 Venituri din cercetare 31.973 0,03% 31.973 100%

11

33.21 Venituri din contractele încheiate cu

casele de asigurari de sănătate 66.944.460 72,24% 55.155.305 82.39%

Servicii medicale spitalicești 30.071.177 32,45% 28.254.245 93,96%

OUG 35 1.929.469 2.08% 1.929.469 100%

Servicii medicale ambulatoriu de

specialitate 273.000 0,29% 246.414 90.26%

Programe de sănătate 23.926.270 25,82% 13.980.633 58.43%

Servicii medicale spitalicești și

programe de sănătate aferente anului

precedent încasate în anul curent

10.744.544 11,59% 10.744.544 100%

33.50 Alte venituri din prestări de servicii și

alte activități 85.000 0,09% 84.087 98.93%

36.32 Sume provenite din finanțtare

bugetară anilor precedenți

37.01 Donații si sponsorizări 9.397 0,01% 655 7%

39.01 Venituri din valorificarea unor bunuri

ale instituțiilor publice 2.169 0,00% 2.169 100%

40.15

Sume utilizate din excedentul anului

precedent pentru efectuarea de

cheltuieli

414.550 0,45% 0 0

41.06

Sume din excedentul anului precedent

pentru acoperirea golurilor temporare

de casă

1.200.000 1,29%

42.11 Subvenții de la bugetul de stat 1.749.000 1,89% 1.703.691 97,41%

Salarii rezidenți 401.000 0,43% 396.272 98,82%

Burse rezidenți 75.000 0,08% 72.285 96,38%

Programe naționale de sănătate

Aparatură medicală 1.273.000 1,37% 1.235.134 97,03%

42.39 Subvenții de la bugetul de stat FEN

43.12

Subvenții de la alte administrații –

Venituri proprii –Accize (pentru

finanțarea programelor naționale de

sănătate)

8.468.000 9,14% 8.109.104 95.76%

43.33 Subvenții din FNUASS pt. acoperirea

creșterilor salariale 13.762.257 14,85% 13.762.257 100%

45.02 Sume primite de la UE în contul

plăților efectuate

Cea mai mare pondere in totalul veniturilor o au veniturile realizate din contractele încheiate cu

CAS Mureș în procent de 72,24%, urmează apoi sumele primite din subvenții din FNUASS pentru

acoperirea creșterilor salariale cu un procent de 15,85 %, subvențiile primite de la Ministerul Sănătății din

venituri propri – accize pentru derularea programelor naționale de sănătate cu un procent de 9,14%,

subvenții de la bugetul de stat în procent de 1,89%, sumele utilizate din excedentul anului precedent

pentru acoperirea golurilor temporare de casa cu un procent de 1,29%, sumele utilizate din excedentul

anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli în procent de 0,45%, veniturile proprii ale IUBCvT Tg.

Mureș care reprezintă contravaloarea serviciilor medicale realizate la cerere și coplata în procent de

0,09%, venituri din cercetare în procent de 0,03%, și veniturile din sponsorizari cu un procent de 0.01%.

12

O pondere inportantă în bugetul IUBCvT Tg. Mureș o reprezintă sumele alocate în anul 2017

pentru derularea programelor de sănătate au avut următoarea structură:

A). Programe finanțate de CAS Mureș - 25,82%

B)Programe finanțate de Ministerul Sănătății - 9,14% (bugetul alocat pentru derularea

programelor naționale de sănătate pentru anul 2017 din venituri proprii accize).

Cheltuielile Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Tg.Mureş

repartizate conform bugetului de venituri şi cheltuieli au fost în valoare de 89.490.751 lei. Conform

clasificaţiei bugetare cheltuielile efectuate în anul 2017 au următoarea structură:

Explicatie Aprobat

BVC (lei)

Pondere

(%)

Plăţi efectuate

(lei)

Pondere

(%)

Cheltuieli curente, din care: 91.149.127 98.36 78.139.117 98,44

Cheltuieli de personal 33.616.724 36,27 33.310.612 41,96

Cheltuieli salariale în bani 26.290.082 28,36 26.008.027 32,76

Cheltuieli salariale în natură 1.415.572 1,52 1.401.887 1,77

contribuţii 5.911.070 6,37 5.900.698 7,43

Cheltuieli cu bunuri şi servicii 57.457.403 62,00 44.756.220 56,38

bunuri si servicii art.20.01 4.597.493 4,96 4.100.115 5,16

reparatii curente 166.874 0,18 108.034 0,14

Hrana 847.465 0,91 724.194 0,91

Medicamente si material sanitare

art. 20.04 din care:

49.857.749 53,80 38.213.481 48,14

medicamente 9.651.389 10,42 7.505.073 9,45

materiale sanitare 37.583.117 40,56 28.263.683 35,61

obiecte de inventar art. 20.05 461.196 0,49 233.851 0,29

deplasari, detasari, transferuri -

art. 20.06

32.333 0,03 21.293 0,03

materiale de laborator art 20.09 156.562 0,16 148.181 0,19

pregatire profesionala art . 20.13 21.383 0.02 13.193 0,01

protectia muncii art. 20.14 85.026 0.09 67.524 0.08

alte cheltuieli art. 20.30 1.210.760 1,31 1.114.369 1,40

Alte cheltuieli ( burse) 75.000 0,08 72.285 0,09

Cheltuieli de capital 1.517.679 1,64 1.328.104 1,67

Total 92.666.806 100,00 79.376.955 100,00

Ponderea cheltuielilor curente în total cheltuieli reprezintă 98,36% în total prevederi bugetare şi

98,44% în total plăţi efectuate. Ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli reprezintă 1,64% în

total prevederi bugetare, respective 1,67 % în total plăţi efectuate. Cheltuielile de personal au reprezentat

36,27% din totalul prevederilor bugetare și 41,96% în totalul plăților, iar cheltuielile cu bunuri și servicii

au fost de 62,00% din totalul prevederilor bugetare si 56,38% din totalul plăților aferente anului 2017.

La intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli s-a avut în vedere că nivelul cheltuielilor de

personal să nu depaseasca 60% din totalul cheltuielilor, și 70 % din sumele contractate cu CAS Mureș

fără programele de sănătate, ca urmare ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor fără

programele de sănătate a fost de 68,41%.

Execuția bugetară la 31 decembrie 2017 față de bugetul de venituri și cheltuieli aprobat este

de 85,66 %. Față de bugetul aprobat în valoare de 92.666.806 lei, pățiile la data de 31 decembrie 2017 au

fost în sumă de 79.376.955 lei.

Conform contului de rezultat patrimonial exercițiul financiar aferent anului 2017 (diferenţa

dintre veniturile realizate – cheltuială efectivă) a fost incheiat cu un excedent de 6.980.873 lei.

13

SITUAȚIA VENITURILOR PE SURSE DE FINANȚARE ȘI GRADUL DE REALIZAREA A ACESTORA PENTRU ANII 2015, 2016, 2017

14

V.ANALIZA SWOT

A.Puncte tari B. Puncte slabe

existenţa unor specialişti în domeniul medical de

înaltă performanţă cu adresabilitare mare a

pacienților spre aceștia

prioritate națională în cea ce privește rezolvarea

patologiei malformațiilor cardiace congenitale

de 10 ani se asigură operații la copii 0-1 si 1-17

ani pentru corectarea acestor malformații, ca

unic centru național.

centru universitar de prestigiu naţional şi

internaţional;

personal cu înaltă calificare şi pregătire

permanentă prin participarea la cursuri,

seminarii, congrese de specialitate

institutul investeşte în vederea extinderii

activităţii prin diversificarea serviciilor oferite

pacienţilor, atît la cerere cât și în baza

contractelor încheiate

Prezența cadrelor didactice universitare UMF cu

experiență și cu un înalt grad de profesionalism

dotări şi mediu ambiental în permanentă

dezvoltare, menite să creeze condiţii optime de

deservire a pacienţilor şi de desfăşurare a

activităţii personalului

număr mare de servicii medicale prestate cu

complexitate ridicată reflectată în ICM - 2,3412

contractat și 2,5012 realizat în prezent, institutul

fiind în fruntea clasamentului naţional prin

prisma acestui indicator

performanță medicală, proceduri moderne de

diagnostic și tratament, expertiză de varf în

domeniu

Încadrare în procentul cheltuielilor de personal

impus de reglementările legale în condiţiile

raportării la veniturile din prestări de servicii

medicale efectiv realizate şi nu doar la valoarea

decontată a acestora, chiar cu un procent foarte

bun, undeva la 62%.

lipsa stimulentelor financiare pentru motivarea

personalului medico-sanitar şi administrativ

pentru performanțe profesionale dovedite;

buget de venituri mic prin contractare servicii

medicale cu CJAS Mures, finantare insuficientă

in neconcordanţă cu costurile reale ale actului

medical

Pe de altă parte finanțarea spitalelor e limitată de

bugetul total alocat în fiecare an și negociat la

începutul anului, astfel că indiferent de ICM

spitalele primesc doar suma maxim contractată

neavând posibilitatea ca să abordeze patologie

mai complexă sau mai multe cazuri. Spitalele

trebuie să se limiteze nu la numărul de cazuri

contractate ci la valoarea de contract, depășirile

nefiind acoperite. .

contractarea serviciilor medicale sub nivelul

realizărilor, existând în unele perioade liste de

asteăptare și peste 3-4 luni

economia sanitară nu acoperă nevoile reale ale

sistemului

spațiu insuficient pentru toate activitățile și

necesitățile instituției, ceea ce impune planuri de

conformare de până la 5 ani, organizarea

alternativă a unor activități,

lipsa acută de spatii conform normativelor

pentru specificul activităților noastre, în

opoziție cu realitatea existenței în structura

noastră a unui personal de înaltă calificare.

cheltuieli de funcționare foarte mari datorită

bazei materiale (electrice, termice, aer

condiționat, suprafața utilă insuficientă cu uzură

excesivă, ce necesită RK permanente,etc),

învechite;

procentul redus al veniturilor proprii;

Oportunităţi Ameninţări

Sănătatea ca și domeniu este cu impact social

major și în consecință prioritară

Aderarea la UE impune și adoptarea unor

standarde şi recomandări, ghiduri de practică

medicală care au ca finalitate creşterea

eficienţei,eficacităţii şi calităţii actului medical

deci implicit a calităţii serviciilor medicale

Cerere ridicată din partea pacienţilor pentru

servicii medicale oferite de institut, cu liste de

așteptare peste capacitatea unității, mai ales în

Dependenţa crescută de relaţia contractuală cu

CJAS Mureș;

Complexitatea cazurilor rezolvate nu poate fi

prevăzută, încadrarea în suma contractată duce

la nedecontarea unui număr important de cazuri

fizice. Acest aspect paradoxal, dă senzația de

pedepsire/penalizare a performanței: daca esti

competent să rezolvi cazuri complexe, grave,

crește ICM-ul și implicit suma decontată pe caz,

ceea ce scade numărul cazurilor decontate

15

cardiologia și chirurgia cardiovasculară

pediatrică , în cardiologie și chirurgie

cardiovasculară adulți.

Asumarea indicatorilor de performanţă din

contractele de administrare.

Cresterea nivelului de informare a pacientilor,

concomitent cu progresul si diversificarea

tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor

conduce la cresterea asteptarilor acestora si,

implicit, la o crestere a cererii de serviicii

medicale complexe;

Sistemul de sanatate trebuie sa dispuna de

mecanisme care sa asigure directionarea

resurselor financiare in virtutea principiului

eficientei

Accesarea fondurilor nerambursabile pentru

dezvoltarea unor noi proiecte de cercetare

medicală și de investiții în colaborare cu

partenerii noștri interni și externi

Colaborări cu spitale similare din ţările UE şi cu

alte organizaţii neguvernamentale

pentru încadrarea în suma contractată.

Rezultatul imediat este scăderea accesibilității

pacientilor la serviciile unității.

Reducerea numărului de externări contractate,

ceea ce ar putea duce la mărirea decalajului între

serviciile medicale prestate şi cele decontate de

C.A.S și chiar reducerea bugetului alocat

activităților unității

Imposibilitatea planificării financiare la

inceputul anului și în consecință planificarea

tuturor activităților ce au suport financiar strict

Cererea de muncă a unităţilor sanitare din

spațiul UE care determina o creştere a

coeficientului de fluctuaţie a personalului

medical de specialitate

Economia sanitară-aspectele legate de locarea

inechitabilă a resurselor

Creşterea nivelului de informare a pacienţilor,

concomitent cu progresul şi diversificarea

tehnologiilor diagnostice şi terapeutice vor

conduce la creşterea aşteptărilor acestora şi,

implicit, la o creştere a cererii de servicii

medicale complexe;

Competiția neloială intre diverși furnizori de

sănătate, publici sau privati

16

VI.Identificarea problemelor critice

Principalele probleme critice:

- subfinanţarea cronică a serviciilor de sănătate prestate de către IuBCvT, mult accentuată în ultimii

2 ani cu până la 15% față de 2015. Procentul de referinţă luat în calcul pentru IuBCvT, urmare a

clasificării ca şi spital de categoria IM a fost de 81 %;

- management medical dificil sub aspectul corelării accesibilității limitate de resurse financiare, cu

creșterea adresabilității ca urmare a performanței actului medical practicat și a posibilității

organizaționale de rezolvare a cazurilor complexe, multe din activitățile medicale prestate fiind

prioritate națională și fără alte soluții medicale naționale (transplant de cord, malformații cardiace

congenitale la nou nascut și sugarul mic, etc), a volumului de servicii medicale oferite mult sub

expertiza personalului medical și de îmbunătățire a indicatorilor de performanță în limitele

finanțării existente;

- contrar îmbunătățirii indicatorii de utilizare a serviciilor medicale (rata de utilizare a paturilor,

scăderea duratei medii de spitalizare, creșterea ratei de operabilitate la adulți și mai ales la copiii,

paralel cu folosirea intensivă a tehnicilor noi, miniminvazive, a procedurilor intervenționale și a

unor preoceduri hibride, TAVI, înlocuire valva aortică ”sutureless” , etc) prin creștere ICM-ul se

diminuează accesibilitatea pacienților prin finanțarea aplicată. Creșterea complexității cazurilor, a

scăzut prin finanțarea aplicată în limitele sumei contractate numărul cazurilor decontate, chiar în

limita de contract a acestor cazuri;

- lipsa acută de spatii conform normativelor pentru specificul activităților noastre, în opoziție cu

realitatea existenței în structura noastră a unui personal de înaltă calificare, asigurat prin efort

managerial permanent la nivelul cerintelor sistemului medical; soluții modeste locale pentru

suplimentarea acestor spații, în baza contractului nostru de subadministrare pentru acesta,

dezvoltarea şi armonizarea activităţii noastre cu standardele naţionale şi internaţionale, este

limitată momentan și odată cu el și noile strategii de upgradare instituțională a procedurilor

medicale ce solicită aceste spații;

- indicatorii de performanță spitalicești trebuie să reflecte calitatea îngrijirilor medicale dar acest

aspect nu poate exclude eficiența din punct de vedere economic;

- rezultatul sistemului aplicat pentru finantare a contribuit la creșterea presiunii sistemului și

pacienților asupra actului medical și a personalului medical, datorită accesibilității în declin prin

economia sanitară creată, în contradicție cu un vârf de adresabilitate în 2017;

- segmente sensibile de activitate au fost afectate în 2017, cum ar fi numărul operațiilor la dult în

scădere cu aproape 15%, pentru a permite o scadere minimă a acestora la copiii, cam 3%

consecința finanțării DRG cu P de 81%;

- analiza conflictelor identificate, aplicarea în managementul RU a modului de gestionare a

conflictelor prin negociere, pentru evitarea situațiilor cu potențial distructiv.

17

VIII.Plan de management

Performanța sistemului de sănătate este cuantificată în funcție de modalitatea în care se

colectează fondurile pentru asistența medicală, în aceeași măsură cu distribuția acesteia către furnizorii

din sănătate. Un indicator important al acesteia este și accesul populației la servicii medicale.

Accesibilitatea înseamnă posibilitatea pacientului de a obține îngrijirea medicală la locul potrivit,

la momentul potrivit, în funcție de nevoile resimțite.

Calitate în domeniul sănătății înseamnă să faci un lucru potrivit, la momentul sau timpul potrivit

și la locul potrivit, să efectuezi îngrijirile medicale corespunzător, cu minime riscuri, pentru a satisface

nevoile și așteptările rezonabile ale pacienților, cu impact favorabil asupra morbidității și mortalității

populației. Dimensiunile acesteia după Joint Commission on the Accreditation for Health Care

Organisation sunt: accesul pacientului, îngrijiri adecvate acordate acestuia, eficacitatea asistenței,

furnizarea serviciilor de sănătate la timp, eficiența tratamentului, continuarea ingrijirilor medicale până la

vindecare complectă, siguranța mediului în care se acordă asistența medicală, acceptabilitatea socială a

îngrijirilor de sănătate.

Furnizarea de servicii medicale spitaliceşti se acordă în baza contractelor încheiate de spitale cu

casele de asigurări de sănătate, având în vedere indicatori specifici, cantitativi (număr de paturi

contractabile, indicele mediu de utilizare a paturilor la nivel naţional-290 zile).

Suma maximă contractatã (SC) depinde de Valoarea procentului de referinţã (P) care pentru

categoria I este: P = 85%; și pentru categoria IM: P = (P – 4)%;

În anul 2016 și 2017, diferenţa dintre suma contractată şi suma realizată şi validată este egală cu

diferenţa dintre suma contractată şi suma de contractat conform capacităţii maxime de externare,

aproximativ 15%. Procentul de referinţă luat în calcul pentru IuBCvT, urmare a clasificării ca şi spital de

categoria IM a fost de 81 %.

SCOP:Creșterea performanței spitalului prin eficientizarea economică și îmbunătățirea

managementului clinic.

OBIECTIVE:

a) Creşterea eficienţei economice a activităţii spitalului prin diminuarea diferenţelor între valoarea

contractată şi validată şi respectiv valoarea realizată şi validată;

b) Îmbunătăţirea utilizării resurselor umane, materiale şi financiare;

c) Îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă la nivel de secţie;

d) Creşterea calității serviciilor medicale din ambulatoriul integrat.

ACTIVITĂŢI

a) Maximizarea utilizării paturilor de spitalizare de zi în vederea scăderii costurilor de pe spitalizarea

continuă;

b) Implementarea în toate secţiile şi compartimentele a protocoalelor şi practicilor medicale nu

numai pentru acreditarea spitalului, ci și pentru dimensionarea calității activităților noastre;

monitorizarea permanentă a aplicării lor şi a eficientizării costurilor;

c) Modernizarea infrastructurii prin RK și extinderi/supraetajarea unor clădiri;

d) Creşterea veniturilor proprii şi menţinerea costurilor în condiţiile creşterii calităţii actului medical,

şi diversificării servicilor medicale;

e) Management financiar adecvat strategiilor și performanței

f) Amplificarea rolului compartimentului de audit medical al spitalului, pentru a cunoaşte în timp

real situaţia şi a putea lua la timp deciziile de management cele mai potrivite.

18

GRAFICUL GANTT

Act

ivit

ăţi

Res

pon

abil

L

1

L

2

L

3

L

4

L

5

L

6

L

7

L

8

L

9

L1

0

L1

1

L1

2

L1

3

L1

4

L1

5

L1

6

L1

7

L1

8

L1

9

L2

0

L2

1

L2

2

L2

3

L2

4

L2

5

L2

6

L2

7

L2

8

L2

9

L3

0

L3

1

L3

2

L3

3

L3

4

L3

5

L3

6

A

1

C

D

A2

CD

A

3

C

D

A4

CD

A

5

C

D

A6

CD

A

7

C

D

A

8

C

D

A

9

C

D

Activităţi

Resurse

Materiale Umane Financiare

A1 1.Analiza eficienţei activităţii mediacle a secţiilor/ compartimentelor Nu e cazul Comitet director,Consiliu Medical, Serviciu

Statistică Medicală Nu e cazul

A2 2. Acreditarea IUBCvT . Nu e cazul Comitet director, CA, BMC, Consiliu Medical,

Financiar-Contabilitate,Tehnic Administrativ

Taxe de

acreditare

A3 3.Identificarea problemelor de sănătate a pacienţilor ca punct de plecare al

planificării, dezvoltării şi organizării serviciilor noastre; Nu e cazul Comitet director, Consiliu Medical Nu e cazul

A4 4.Reparaţii capitale şi modernizări ale spaţiilor existente în vederea respectării

structurii funcţionale Conform finanţării

Comitet director,Achiziţii , Aprovizionare,

Financiar-Contabilitate,Tehnic Administrativ

Conform

finanţării

A5

5 Realizarea indicatorilor financiari contabili și definirea centrelor de cost;

Identificarea căilor suplimentare de furnizare şi extindere a serviciilor prin

monitorizarea şi evaluarea performanţei financiare și a economiei sanitare.

Conform

finanţării

Comitet director, Director financiar, șefi secții

clinice

Conform

finanţării

A6 6.Asigurarea resurselor umane și logistice . Specializarea personalului în

domeniile noi ale serviciilor de înaltă performanţă medicală, Conform finanţării

Comitet director RU, ,Achiziţii , Aprovizionare,

Financiar-Contabilitate,Tehnic Administrativ

Conform

finanţării

A7 7. Sporirea adaptabilității și flexibilității organizaței, gestionarea conflictelor

prin negociere, promovarea conflictelor constructive. Nu e cazul Director medical, Manager Nu e cazul

A8 8.Evaluare periodică Nu e cazul Comitet Director Nu e cazul

A9 9.Evaluare finală Nu e cazul Consiliul de Administraţie Nu e cazul

19

REZULTATE AŞTEPTATE

A) Menținerea adresabilității și creșterea constantă a accesibilității pacienților cu boli cardiovasculare

B) Acoperirea nevoilor de sănătate a pacienţilor prin gestionarea eficientă a fondurilor;

C) Creşterea eficienţei şi calităţii servciciilor medicale, utilizarea eficientă a resurselor în limitele și

direcțiile cele mai performante;

D) Îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă;

E) Folosirea aspectelor inevitabile ale vieții organizaționale, cum ar fi conflictele în scop constructiv

și util, prin negociere, pentru îmbunătățirea practicilor adoptate.

MONITORIZARE INDICATORI

A) Durata medie de spitalizare şi indicele de utilizare a paturilor de spital;

B) Costul mediu per pacient;

C) Timp de aşteptare în vederea internării conform Listelor de aşteptare.

EVALUARE INDICATORI

A) Menținerea indicatorilor de calitate la nivelul optim atins;

B) Reducerea diferenţelor dintre prevederile bugetare şi valoarea serviciile realizate şi validate;

C) Scăderea timpului de aşteptare a pacienţilor;

D) Menţinerea costului mediu per pacient în condiţiile creşterii calităţii actului medical prin investiţii

în aparatură medicală de înaltă performanţă şi creşterii standardelor hoteliere.

20

Referințe bibliografice

1. Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii şi Legea spitalelor, nr. 270/2003, cu

modificările şi completările ulterioare;

2. Legea nr. 46/2003, privind drepturile pacientului şi normele de aplicare, actualizată;

3. Ordinul Nr. 323/2011 privind aprobarea metodologiei şi a criteriilor minime obligatorii pentru

clasificarea spitalelor în funcţie de competenţă;

4. Hotărârea de Guvern 629/2015 privind componenţa, atribuţiile şi modul de organizare şi

funcţionare ale Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate;

5. Ordinul MS nr. 975/2012 privind organizarea structurii de management al calitaţii serviciilor

medicale în cadrul unităţilor sanitare cu paturi din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi a autorităţilor

administraţiei publice locale;

6. Ordinul MS nr. 446/2017 pentru aprobarea Procedurilor, standardelor şi metodologiei de

acreditare a spitalelor;

7. HG nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care

reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor

medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu

modificările şi completările ulterioare

8. OMS nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească

un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, cu modificările şi completările

ulterioare

9. OMS nr. 1500/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a secţiilor şi

compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare, cu modificările şi

completările ulterioare

10. OMS nr. 39/2008 privind reorganizarea ambulatoriului de specialitate al spitalului

11. OMS nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a

infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare

12. Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

13. OMS nr. 921/2006 pentru stabilirea atribuţiilor comitetului director din cadrul spitalului public

14. OMS nr.320/2007 privind aprobarea conţinutului Contractului de administrare a

secţiei/laboratorului sau serviciului medical din cadrul spitalului public, cu modificările şi

completările ulterioare

15. Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicat cu modificările şi completările ulterioare

16. Comisia Europeană, Direcția Generală Sănătate și Consumatori, 2008, Carte Albă – Împreună

pentru sănătate: O abordare strategică pentru UE 2008-2013, www.bookshop.europa.eu

17. Enăchescu D., Marcu M., 1998, Sănătate publică și management sanitar, Editura All, București

18. Armean P., 2002, Managementul calităţii serviciilor de sănătate. Editura Coresi, Bucuresti

19. World Health Organization - WHO/OMS, http://www.who.int/en/

20. Evidence – based medicine, http:/emb.bmjjournals.com/

21. European Health for All Database, WHO Regional Office for Europe, 2015, disponibil online la

www.data.euro.who.int/hfadb/