UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” BRAȘOV

FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM

Cabanosul

-2015-

CuprinsCerinta:........................................................................................................................................................4

1

1.Introducere privind materia primă și produsul finit..................................................................................5

1.1Prezentare generală.................................................................................................................................5

1.2Compozitia chimica................................................................................................................................6

Proteinele.............................................................................................................................................6

1.3 Insusiri organoleptice...........................................................................................................................7

2.Analiză comparativă privind animalele de proveniență............................................................................9

2.1Principalele rase de vaci.........................................................................................................................9

LIMOUSIN...............................................................................................................................................10

CHAROLAIS................................................................................................................................................11

BELGIAN ALBASTRU...................................................................................................................................12

2.2Principalele rase de porcine.................................................................................................................13

Rasa Marele Alb....................................................................................................................................14

Rasa Landrace.......................................................................................................................................15

Rasa Duroc............................................................................................................................................16

Rasa Pietrain..........................................................................................................................................17

2.3.Adoptarea retetei................................................................................................................................18

3.Materii prime si materiale......................................................................................................................18

3.1 Fabricarea Bradtului:...........................................................................................................................18

3.2 Srotul...................................................................................................................................................19

3.3Fabricarea gelului proteic vegetal........................................................................................................19

3.4Fabricarea Emulsiei de Slanina.............................................................................................................20

3.5 Potentiator de aroma..........................................................................................................................20

3.6 Conservantii.........................................................................................................................................20

3.7 Colorant...............................................................................................................................................20

3.8 Sare cu nitrit........................................................................................................................................21

3.9 Condimente.........................................................................................................................................21

4. Schema tehnologica de fabricare a cabanosului....................................................................................22

4.1 Descrierea procesului tehnologic........................................................................................................22

5. Utilaje folosite.......................................................................................................................................23

5.1 Cutter...................................................................................................................................................24

5.2 Volful...................................................................................................................................................26

5.3 Malaxor...............................................................................................................................................30

2

5.4 Masini de umplut cu vacuum...............................................................................................................33

5.5 Camere de afumare.............................................................................................................................35

6. Norme de igiena si protectia muncii in industria carnii.........................................................................40

6.1. Igiena personalului.............................................................................................................................40

6.2. Igiena sectiilor de fabricare................................................................................................................41

6.3. Protectia muncii..................................................................................................................................42

Bibliografie:...............................................................................................................................................44

3

Cerinta:

Sa se proiecteze o unitate de procesare a carnii pentru obtinerea produsului finit “a” . Capacitatea de procesare “ b” KG / H . Materia prima provine de la specia “c”.

a= cabanos

b=400 KG/h

c= Porc , vita

1.Introducere privind materia primă și produsul finit

1.1Prezentare generală

4

Carnea, indiferent de animalul de la care provine (vită, oaie, porc, pasăre), are o compoziţie

corespunzătoare vârstei şi stării de nutriţie a animalului.Carnea conţine circa 20%

proteine.Conţinutul grăsimilor în carne depind de felul animalului şi de starea de nutriţie.Cea mai

săracă în grăsimi este carnea de vita şi viţel (6-8%) şi cea mai bogată - carnea de porc (30%).

Carnea conţine o cantitate mica de glucide.Carnea, îndeosebi cea a animalelor tinere, este bogată

în substanţe extractive (purine, creatina, creatinina), substanţe minerale (fosfor si fier).Viscerele

(ficatul, rinichii, inima) conţin cantităţi sporite de fier, în ele se găsesc cupru si cobalt. Celelalte

substanţe minerale (calciu, sodiu, clor, sulf, magneziu) constituie în carne cantităţi mici.Ionii de

clor, fosfor, sulf provoacă acţiune acidă în organism.Carnea este bogată în vitamine

hidrosolubile, complexul B. Viscerele pe lângă aceste vitamine, mai sunt bogate în vitamine

liposolubile (A, D).

Preparatele comune din carne sunt produse din Industria Alimentara care ofera consumatorilor

alimente obtinute din carne proaspata, refrigerata sau congelata, în conditii igienice si sanitar-veterinare

optime, procesate prin aplicarea unor procese tehnologice corespunzatoare la nivel mondial care

sa satisfaca cerintele consumatorilor, siguranta alimentara , asigurarea unei game largi de

produse cu un continut de substante nutritive necesar unei alimentatii rationale din viata de zi cu

zi.

In ultima vreme s-a observat o continua dezvoltare si cercetare a proceselor tehnologice din

industria carnii cat si a modului de prezentare si desfacere a produselor , urmarindu-se

perfectionarea acestor procese. Industria preparatelor din carne a cunoscut o importanta evolutie

semnificativa utilizandu-se instalatii de injectat saramura , malaxare si umplere sub vid si

afumare insotita de pasteurizare , precum si sub aspectul ambalarii.

1.2Compozitia chimica

Ponderea tesutului muscular reprezinta 60 - 76% din greutatea carcasei, variind în functie

de numerosi factori (specie, rasa, vârsta, sex, stadiul de îngrasare, categoria de muschi).

Tesutul muscular are urmatoarea compozitie chimica:    

–    apa (63-76%); 

–    substanta uscata (24-36%); 

–    proteine totale (18-23%); 

5

–    substante extractive azotate (1,0-1,7%); 

–    substante extractive neazotate (0,7-3%); 

–    lipide totale (0,5-5,5%); 

–    substante minerale (0,8-1,8%). 

Proteinele

Carnea prin proteinele sale reprezinta o sursa importanta de substanta azotata cu valoare

biologica ridicata. Valoarea biologica a proteinelor din carne este conditionata de componenta in

aminoacizi in special de aminoacizi esentiali. Aminoacizii din proteinele carnii reprezinta

aproximativ 85% din azotul total existent.

Lipidele Lipidele din carne sunt importante in principal pentru aportul energetic. Calitativ lipidele

din carne sunt inferioare celor din uleiurile vegetale, deoarece au un continut relativ redus de

acizi grasi esentiali.

Se întâlnesc în interiorul fibrelor musculare si în tesuturile conjunctive aderente (spatiile

libere din perimisium si endomisium, cu precadere în apropierea vaselor de sânge din fasciculele

musculare secundare). Muschii contin în medie 3,5% lipide, cu variatii foarte mari (1,5-14,0%),

în functie de numerosi factori (specie, rasa, vârsta, sex, stare de îngrasare etc).

Dupa structura lor chimica, lipidele musculare pot fi clasificate, astfel:

•    lipide neutre (trigliceride, fosfolipide, cerebrozide si colesterol);

•    substante însotitoare ale lipidelor. 

•    Trigliceridele reprezinta componentele principale ale lipidelor musculare (0,5 - 1,5% din SU),

fiind raspândite în sarcoplasma, sub forma de globule fine, si au rol energetic. 

•    Fosfolipidele constituie esteri ai acizilor grasi cu polialcoolii, în a caror molecula intra

fosforul si o baza azotata. Se întâlnesc sub forma de lecitina, cefalina si sfingomielina în muschii

scheletici (0,5 - 1,0%) si în tesutul muscular cardiac, având rol energetic si plastic.

Trigliceridele si fosfolipidele reprezinta 2/3 din lipidele musculare.

•    Cerebrozidele - lipide azotate, nefosforice, continând în molecule si un glucid, cu rol

energetic si plastic. 

•    Colesterolul - sterol sub forma libera sau esterificat cu acizii grasi, fiind legat de proteine

6

sarcoplasmatice si miofibrilare. Se întâlneste în proportie de 0,3% în muschii striati, atât liber,

cât si esterificat , în cantitate mai mare în tesutul muscular la pasari (muschii rosii) . 

Substanţele minerale 

 Carnea este o sursa bogata in fier, sodium si potasiu. Calciul se gaseste in cantitate

redusa, fosforul, sulful,clorul se gasesc in cantitate mare si din acesata cauza carnea are acctiune

acidifianta in organismul uman. In carne se gasesc si alte substante minerale necesare

organismului uman.

Calitatea carnii Compozitia chimica variaza în functie de aceasta, astfel: 

•    carne de calitatea I are un continut ridicat în SU (23-27%), în lipide (2,5-4,5%) si relativ

ridicata în proteine (19-20%); 

•    carnea de calitatea a II-a are mai multa SU (30-33%) si lipide (9- 12%); 

•    carnea de calitatea a III-a are un continut ridicat de SU (44-45%) si de lipide (cca 25%), însa

mai scazut de proteina (18%). 

1.3  Insusiri organoleptice

Factori senzoriali

Caracteristicile senzoriale ce trebuie sa le indeplineasca, carnea se refera la: culoare,

miros, gust, fragezime, suculenta si consistenta acesteia.

Culoarea carnii- are diferite nuante variind de la roz- pal la rosu inchis in functie de varsta, sex,

stare de ingrasare, specie etc.

Consistenta carnii- este determinate de starea biochimica a tesutului muscular dupa

sacrificare. Imediat dupa sacrificarea animalului, consistenta carnii este moale si elastica. Carnea

intra in rigiditate are o consistenta mai ferma, iar cea naturala are o consistenta mai moale.

Mirosul si gustul carnii- in general caracteristicile fiecarei specii de animal este data de acizii

grasi volatili si de alti factori cum ar fi:

-         continutul de sulf si ammoniac

-         calitatea si felul furajelor consumate

Fragezimea carnii

7

Fragezimea carnii este data de specie, rasa, varsta, sex, starea de ingrasare a animalului

care la randul lor influenteaza proportia de tesut conjunctiv, gras si calitatea acestuia precum si

calitatea fibrei imusculare.

Suculenta carnii

   Suculenta carnii reprezinta capacitatea carnii de a retine o anumita cantitate din sucul

intracellular, intercelular si interfascicular. Nivelul suculentei carnii este determinat de

capacitatea de retinere a apei.

Suculenta carnii depinde de specie, rasa, varsta si de starea de ingrasare a animalului de la care

provine carnea. Carnea de la porcine este mai suculenta decat cea provenita de la ovine si bovine.

Aroma carnii

Este influentata de:

- specie, caz in care intervine mai mult grasimea si nu carnea

- rasa, in sensul ca animalele de carne dau carne cu gust si miros mai pronuntat decat cele de

lapte

- varsta, sex, hrana -care influenteaza gustul si mirosul carnii mai ales prin lipidele pe care le

contine

- gradul de maturare al carnii  

2.Analiză comparativă privind animalele de proveniență

2.1Principalele rase de vaci

Angus

8

Rasa originara din Scotia. De-a lungul anilor, Angus Aberdeen, nu numai ca a devenit

foarte populara în Marea Britanie, dar și în Statele Unite, Canada și Australia, pentru a deveni

una dintre rasele de carne cele mai frecvente, dacă nu cea mai importanta.

Aberdeen Angus vacile nu au nici o problemă cu frigul. Rasa de origine scoțiană există în

întreaga lume și este cea mai mare rasa din punct de vedere al populației. Angus Aberdeen este

rasa de carne de vită dominantă în Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Noua Zeelandă

și Argentina.

Specificații

Înălțimea variază 110 - 130 cm. Există două culori, negru și roșu. Negrul este culoarea cea mai

comună. Culoarea alb de pe uger este permisa.

Animalele prospera bine pe o dieta frugala și sunt animale care pasc natural. Vitele Aberdeen

Angus pot sta afara pe tot parcursul anului. Vacile sunt fertile de  la vârsta de 2 ani, pentru prima

dată. Angus este un animal rezistent, care poate ajunge la o vârstă inaintata.

Rata de crestere: Datele arată că creșterea medie pe zi pentru vițeii cu vârsta de 0-8 luni este

aproximativ 1150 de grame.

Randamentul la sacrificare: variază intre 60 - 62.5%. 

HEREFORD

9

Hereford este un animal voinic construit, cu o înălțime măsurată la nivelul șoldului de

aproximativ 135-150 de centimetri. Vițeii au o greutate mică la naștere, în general, între 30 și 40

de kilograme. Hereford produce o carne de calitate înaltă. Carnea este ușor marmorata, ceea ce

dă cărnii un gust excelent.

LIMOUSIN

Limousine este o rasa veche, care are originea în partea de vest a Masivului Central

francez (regiunea din jurul orașului Limoges, de unde provine si numele). La inceput aceasta rasa

10

era folosita si la munca , fiind selectata pentru caracteristicile ei foarte bune. Rasa ajunge repede

la maturitate repede este puternica si fertile cu o sanantate remarcabila. Datorita  semplicitatii

rasei, picioarelor puternice si a fatarii usoare, este o rasa foarte indragita.

Pe parcursul timpului  s-a transformat intr-o rasa de carne foarte simplu de intretinut. Este foarte

raspandita datorita bunei adaptari in orice climat.O vacă poate avea 150 - 160 centimetri și un

taur între 170 și 180 cm. Taurii pot cântări in jur de 1200 kg .

Rata de crestere:

Datele arată că creșterea in medie pe zi pentru vițeii cu vârsta de 0-8 luni variază intre 1000 -

1500 de grame. Într-o nutriție intensă, o creștere a 1500 grame pe zi este realizabil după

înțărcare.

Randament la sacrificare:

Procentul de carne la sacrificare variază de la 65-70%. Remarcabil este faptul că Limousin

datorita structurii sale osoase împreună si musculaturii este capabila de a aduce procentul de

carne macră în carcasă la aproximativ 80%.

                              

CHAROLAIS

Charolais rasa de carne de vită este caracterizat de o creștere ridicată și randament excelent. Animalele robuste au picioare scurte si groase.

11

Charolais sunt animale mari, grele. Vacile au o înălțime medie de 140 de centimetri și

cântărește 750 - 1000 kg iar taurii sunt, în medie de  145 cm înălțime și cântărește la fel de mult

circa 1100 - 1300 kilogram

Rasa se caracterizează printr-o rată de creștere ridicată. Creșterea în greutate de zi cu zi este de

1.350 - 1.400 de grame. Animalele au o tendință scăzută de a forma grăsimi. Ei au în mod

proporțional cu trupurile lor o mulțime de carne și grăsime puțină. 

Charolais este una dintre cele mai mari rase de carne de vită și cea mai veche din lume.

Rata de creștere: creștere în greutate de zi cu zi este de 1350-1400 de grame.

Randamentul la sacrificare: între 65 și 67%

BELGIAN ALBASTRU

Albastru belgian, este o rasa de bovine crescute în principal pentru carne.

12

Rasa există în principal în Europa Centrală si Belgia. Albastru belgian este cunoscut

pentru masa musculara impresionantă,  pentru calitățile sale economice, dar si pentru utilizarea

frecventă a cezarienelor.

Specificații

Principalele caracteristici sunt: dezvoltarea extraordinară a musculaturii, calitatea cărnii,

dimensiunea, dezvoltare atimpurie, buna conversie a  furajelor, uniformitate.

Rata de crestere: spor mediu zilnic de tauri de 7 la 13 luni se ridică la 1,6 kg per zi.

Randamentul la sacrificare: randamentul la sacrificare variază între 65 și 70%, ceea ce este

foarte ridicat. 

2.2Principalele rase de porcine

13

Rasa Marele Alb

A fost creata in Anglia, in comitatul York, fiind recunoscuta oficial in anul 1868 sub

numele de Large White. Insusirile valoroase precum si capacitatea de climatizare a acestuia au

determinat raspandirea in toata lumea devenind o rasa amelioratoare universala.

In tara noastra rasa Marele Alb a fost importata din Anglia inainte de 1900. Porcinele din aceasta

rasa sunt de talie mare, robuste si au o conformatie armonioasa, capul este potrivit de mare, larg,

cu profil usor concav, urechile sunt de marime mijlocie purtate drept, inainte si lateral. Trunchiul

de forma cilindrica are linia superioara dreapta, spinarea si crupa sunt lungi si largi iar suncile au

o descindere buna. Membrele sunt puternice, rezistente, cu osatura bine dezvoltata. Pielea si

parul de culoare alba

Prolificitatea este ridicata obtinandu-se in medie 10-11 purcei la fatare, iar scroafele sunt

bune mame, avand si o capacitate buna de alaptare. Precocitate este buna, varsta introducerii la

reproductie este de 6-8 luni, iar greutatea pentru sacrificare este atinsa la varsta de 7-8 luni, cu un

consum specific de 2,9-3,05 kg furaj/kg spor de greutate.

14

Rasa Landrace

S-a format in Danemarca in perioada anilor 1850-1900 prin incrucisarea raselor locale cu

Marele Alb si a fost recunoscuta oficial ca rasa in anul 1907. Porcinele din aceasta rasa sunt de

talie mijlocie spre mare, mai scunde dar mai lungi decat cele din rasa Marele Alb. Corpul este

lung si sub forma de para, datorita dezvoltarii foarte bune a trenului posterior, avand o

conformatie de ansamblu fina. Capul este lung, urechi mari aplecate in fata, membrele sunt

potrivit de inalte, osatura fina dar rezistenta, pielea este fina, de culoare roz, cu parul alb.

Prolificitatea este medie de 10,5-11 purcei la fatare, scroafele sunt mame bune si au o buna

capacitate de alaptare.

Precocitatea este deasemenea foarte buna, atat in ceea ce priveste introducerea la

reproductie cat si varsta la sacrificare. Consumul specific este 2,9-3 kg furaj pe kg spor greutate,

iar grosimea stratului de slanina la sacrificare de 18-20 mm.

15

Rasa Duroc

S-a format in SUA avand la origine porcii locali de culoare rosie si a fost recunoscuta ca

rasa in anul 1882 sub denumirea de Duroc-Jersey, iar din anul 1940 se numeste simplu Duroc.

Animalele din aceasta rasa sunt de talie mijlocie spre mare, cu capul mic si urechi mici

atarnand inainte, cu linia spinarii convexa ceea ce asigura o lungime mare a scheletului.

Membrele sunt potrivit de lungi si rezistente, pielea este pigmentata, culoarea animalelor este

roscata cu nuante de la rosu deschis pana la rosu inchis.

Prolificitatea este buna, in medie de 8-9 purcei la fatare, scroafele fiind mame bune. Precocitatea

este foarte buna, iar viteza de crestere este mare. Calitatea carcasei si a carnii este foarte buna.

Datorita acestor insusiri, rasa Duroc este utilizata in programele de obtinere a metisilor

industriali, in special sub forma de vieri terminali.

16

Rasa Pietrain

S-a format in jurul localitatii Pietrain din Belgia, in anii 1920-1950. Este rasa specifica

pentru carne, cu corpul cilindric, cu spetele largi si bine dezvoltate, jamboanele globuloase,

membrele scurte, cu osatura fina, rezistente. Culoarea este baltata, alba cu pete negre.

Prolificitatea este buna, 9-10 purcei/fatare, scroafele nu sunt bune mame si au o capacitate de

alaptare mai redusa.

Calitatea carcasei este foarte buna, proportia de carne in carcasa fiind de peste 70 %, iar

ochiul muschiului are o suprafata de peste 40 cm².

Rasa Pietrain este foarte sensibila la stres, de multe ori la sacrificare carnea este palida,

exudativa. Din acest motiv este folosit de marile companii pentru producerea metisilor

comerciali.

17

2.3.Adoptarea retetei

CARNAŢII CABANOS - fac parte din grupa preparatelor din carne fierte si afumate

(afumate la cald , pasteurizate, afumate la cald ) cu structură eterogenă. Acestea se obţin din

semifabricate ( bradt, srot ), emulsie de slanina , proteina vegetala , potentiator de aroma

(glutamat monosodic), conservant (nitrit de sodiu), colorant (carmin) , sare cu nitrit si

condimente.

3.Materii prime si materiale

3.1 Fabricarea Bradtului:

Bradtul este o pasta de legatura cu caracteristicile de adezivitate si vascozitate care se

utilizeaza ca parte componenta la fabricarea mezelurilor cu structura omogena sau eterogena ,

carora le asigura consistenta , elasticitate , suculenta.

Bradtul se obtine prin tocarea mecanica fina a carnii , in special a carnii de bovina , cu

ajutorul masinilor de tocat fin (cutere , mori coloidale) , dupa o prealabila maruntire la masina de

tocare grosiera prin sita de 3 mm.

Pentru asigurarea caracteristicilor optime ale pastei , la prelucrarea mecanica se adauga

apa racita , sare cu nitrit , fosfati , antioxidanti , potentiator de aroma , condimente , coloranti

naturali , zaharuri si deverse adaosuri proteice.

Din punct de vedere fizic , bradtul este alcatuit din :

- faza dispersata

- faza de dispersie

Faza dispersata este alcatuita din

- particule de carne cu dimensiuni mai mici de 80 μ

- particule de tesut gros (slanina) cu dimensiuni cuprinse intre 120 si 160 μ

- fragmente de tesut conjunctiv

- bule de aer

Particularitatile bradtului (adezivitate , vascozitate , moduli de alunecare) vor depinde de:

- compozitia chimica a carnii si gradul de maruntire

- umiditatea carnii si cantitatea de apa adaugata

- natura si concentratia substantelor solubilizate

18

- capacitatea carnii de a lega apa

- capacitatea de hidratare a particulelor dispersate

Factorii care concura la obtinerea unui bradt de calitate sunt :

- calitatea materiei prime

- starea termica a carnii

- gradul de maruntire

- temperatura de maruntire

- adaosul de apa rece pentru hidratare

- adaosul de NaCl

- adaosul de fosfati

Calitatea materiei prima va fi determinata de :

- provenienta (carne vita adulta , carne tineret bovin , carne cap de vita)

- raportul dintre tesuturi : gros/conjunctiv/muscular

- compozitia chimica a carnii : continutul de proteine , grasime

3.2 Srotul

Srotul se compune din carne de vita , carne de porc , gel proteic vegetal , slanina tocata

prin sita corespunzatoare sortimentului respectiv .

La fabricarea srotului , carnea de vita , carnea de porc se pot folosi dupa o prealabila

maturare , sarare cu amestec de sare sau cu nitrit si stationare la +2....+4 grade C timp de 24-48

h.

Srotul se poate realiza din carne congelata maruntita la ghilotina in bucati de 200-300 g

care se adauga la cuter in masa de bradt si sa marunteste pana la granulatia dorita pentru

sortimentul fabricat.

Slanina se poate folosi atat refrigerata , sarata sau nesarata sau congelata si maruntita la

ghilotina in bucati de 200-300 de grame.

3.3Fabricarea gelului proteic vegetal

19

Gelurile se obtin prin hidratarea la cuter a izolatului proteic vegetal si cozeinatului de

sodiu in raport de 1:4 si a concentrattului in raport de 1:3 , astfel incat continutul proteic al

gelului sa fie de aproximativ 15%

Cuterizarea se poate face cu apa rece sau calda . Pana la utilizare , gelul se pastreaza la

temperatura de refrigerare ( 0...+4 grade C)

3.4Fabricarea Emulsiei de Slanina

Emulsia de slanina se realizeaza la rece , in care caz se cuterizeaza mai intai proteina

vegetala cu 40% din apa de hidratare , pana la completa hidratare , dupa care se adauga slanina

prin sita cu ochiuri de 3 mm si se continua cuterizarea 5-10 minute . La finalul cuterizarii se

adauga restul de apa de hidratare sub forma de fulgi de gheata , sarea ( 1,2 -2%) si eventual

colorantul natural.

La final temperatura este de 20 de grade C , fiind pastrata la 2-4 grade C pana la utilizare.

3.5 Potentiator de aroma

Sunt substante cu rolul de a potenta aroma. potentiatorul de aroma folosit in industria

preparatelor din carne ca atare sau in mixuri este glutamatul monosodic(Este folosit aditiv

alimentar și ca potențiator de gust).

3.6 Conservantii

Sunt substante chimice care opresc dezvoltarea si actiunea microorganismelor sau care le

pot distruge , in functie de concentratia folosita si de specia microorganismelor.

Actiunea conservantilor este dependenta de concentratia substantei , durata de contact ,

temperatura , specie , numarul de microorganisme si stadiul de depozitare al microorganismelor ,

compozitia chimica a mediului si Ph-ul acestuia.

Conservantul folosit in fabricarea cabanosilor este nitritul de sodiu.

3.7 Colorant

Colorantul este substanta care se introduce in preparatele din carne pentru a restabili

culoarea , care a fost afectata prin prelucrare , depozitare , ambalare si distributie.

In industria preparatelor din carne se folosesc numai coloranti naturali.

20

Colorantii naturali folositi sunt:

- carminul

- caramelul

- annato

3.8 Sare cu nitrit

Amestec de sare cu nitrit de sodiu este format:

- 100 kg sare

- 0,5 kg nitrit de sodiu.

3.9 Condimente

Condimentele actioneaza asupra glandelor salivare si digestive pentru a promova

secretia,stimularea apetitului si pentru a imbunatati digestibilitatea produselor din carne. La

fabricareacarnatilor cabanos se folosesc urmatoarele ingrediente:

a)Usturoiul(Alium sativum) se foloseste in industria carnii sub forma de pudra sau sub

formauscata si se pastreaza in depozite uscate, aerisite si ferite de inghet.Mirosul si gustul iute al

usturoiului se datoreaza uleiului eteric pe care-l contine in proportie de0.005-0.009%. Este

adaugat pentru efectul bacteriostatic.

b)Coriandrul(Coriandrum sativum), semintele plantei se utilizeaza ca si condiment,fiind

bogate in uleiuri eterice.

c)Piperul negru(Piperum nigrum)

se folosesc fructele uscate de culoare neagra,sub forma depudra sau intreaga. Boabele de piper

contin un alcaloid, numit piperin,care confera gustul picant,iute.

21

4. Schema tehnologica de fabricare a cabanosului

4.1 Descrierea procesului tehnologic

Prepararea compoziției

22

Carnea de vită se toacă prin sita de 3 mm, se cuterizeză cu amestecul de sare cu nitrit,

fosfatul și gheața până la obținerea bradtului. Șrotul se prepară a doua zi din carnea de porc

lucru, maturată care se toacă la volf, prin sita cu ochiuri de 8 mm. Acesta se amestecă în

malaxor, circa 10 minute împreună cu bradtul de vită maturată cu amestecul de sare cu nitrit și

condimentele măcinate prevăzute în rețetă, până se omogenizează compoziția.

Umplerea membranelor și formarea bucăților Compoziția obținută se introduce în membrane naturale, mațe subțiri de oaie cu diametrul

16 – 18 mm, care au fost în prealabil pregătite în acest scop. Se formează bucăți de 18 cm

lungime, prin răsucirea în șirag a membranelor umplute, apoi produsul se așează pe bețe.

Afumarea caldă IȘiragurile de cabanos aranjate pe bețe și rărite în așa fel încât să nu se atingă între ele, se

așează pe rame și se introduc la fum cald. În afumătoria caldă, se face mai întâi o zvântare a

membranelor la o temperatură de 45o C – 75o C, timp de 10 – 15 minute, apoi se trece la

afumarea caldă propriu-zisă, la o temperatură de 75o C - 95o C, timp de 20 – 30 minute.

Fierberea produsuluiDupă afumarea caldă, cabanosul așezat pe bețe se introduce la fierbere. Fierberea se face

timp de 15 – 20 minute, la o temperatură de 72o C – 75o C, până când în centrul geometric al

produsului se atinge temperatura de 68o C – 69o C.

Afumarea caldă a II-aDupă fierbere, produsul se introduce din nou la fum cald, circa 2 ore, la o temperatură de

75o C – 95o C. Această afumare se face în așa fel încât produsul să se încadreze în umiditatea

prescrisă la caracteristicile fizico-chimice.

Răcirea produsuluiRamele cu produse se introduc in depozitul de racire intensiva. Se verifica temperatura

preparatelor la iesirea din depozitul de racire intensiva ( temperatura produselor la iesirea dub

racire intensiva trebuie sa fie mai mica de 10-12 grade C.

5. Utilaje folosite

23

5.1 Cutter

Cuterele de mare viteză sunt instalaţii destinate producţiei industriale a produselor din

carne şi a altor produse alimentare. Turaţiile care sunt reglabile continuu permit obţinerea

structurii dorite a produsului. Rotaţiile inverse permit o amestecare atentă.

Cuterele de mare viteză se remarcă printr-o construcţie solidă, care contribuie la

diminuarea zgomotului şi a vibraţiilor la turaţia ridicată a cuţitelor.

Soluţia constructivă originală a capului cuţitelor asigură o fiabilitate prelungită a

lagărelor arborelui cuţitelor, echilibrarea mai bună a cuţitelor, zgomot mai redus, montaj mai

simplu şi rezultate mai bune la tocare. Formele rotunjite şi suprafeţele lustruite permit o curăţire

optimă.PSS K 330 VF

PSS K 200 VF

24

K 200 VF K 330 VF

Volumul vasului (dm3) 200 330

Dimensiuni exterioare (L x B

x H) / (mm)

2 400 x 2 300 x 1 500 3 000 x 2 700 x 1 600

Gabarit / (mm) 2 100 2 100

– de amestecare 100 - 200 90 - 140

– optimálne de tăiere 200 - 4 300 100 - 3 900

Viteză max. de tăiere / (m/s) 120 130

Turaţia vasului / (rotaţii/min.) 3 - 5 - 7 - 10 3 - 5 - 7 - 10

Vacuum max. 60 k Pa 60 k Pa

Număr cuţite (reglabil) 6 8

Putere totală / (kW) 105 120

Masa / (kg) 4 800 5 500

25

5.2 Volful

PC – 98Se foloseste la tocat carne, tocatura de diferite marimi specifice diverselor sortimente de

salamuri.

Se mai folosesc la tocarea carnii pentru consumul casnic sau pentru producerea mititeilor.

Date tehnice :

- sistem : UNGER 98 / 114 ;

- motor : 400 V, 50 Hz ; 3,00 CP / 2,21 kW

- motor : 400 V, 50 Hz ; 5,00 CP / 3,68 kW

- productivitate : 700 Kg./ora ;

- dimensiuni generale : 410 x 700 x H580 mm ;

MLK - 130L ( Ria do Trading)

26

Se foloseste la tocat carne de diferite marimi specifice diverselor sortimente. Masina este

capabila sa toace carne proaspata sau inghetata (pana la -8 grade C) , este confectionata din inox

si a4re atasat un sistem hidraulic de alimentare. Masina poate malaxa in avans produsul datorita

unui brat special care poate fi activat printr-un buton aflat pe panoul de comenzi.

Exista 2 viteze pentru alimentare si 3 viteze pentru cutite , cu posibilitati de combinatie

intre ele .

Date tehnice :

- motor : 400 V, 50 Hz ; 25 CP ;

- diametrul gurii : 130 mm ;

- productivitate : 1000 Kg./ora ;

- inaltime evacuare : 870 mm ;

- dimensiuni generale : 1150 x 1720 x H1600 / 2500 mm

(cu bratul la inaltimea maxima);

MG - 130 cu premixare (Ria do Trading)

27

Date tehnice :

- motor : 400 V, 50 Hz ; 13,00 CP / 9,75 KW ;

- productivitate : 1000 Kg./ora ;

- dimensiuni generale : 640 x 1070 x H1360 mm ;

- diametrul de evacuare : 130 mm ;

Masina este dotata cu sistem de incarcare si alimentare, posibilitatea de premixare avand

un motor cu doua viteze, pentru o procesare mai rapida si mai buna.

RM 114 P ( Pss)

28

Date tehnice:

- Vol. gurii de akimentare / (dm3): 65

- Capacitate / (kg/h): 1000

- Diam. ans de tocare / (mm): 114

- Putere totala / (kw): 5,5

- Lungime c / (mm) : 1,219

- Latime a / (mm): 678

- Inaltime b / (nn): 1080

- Masa / (KG): 280

29

5.3 Malaxor

Malaxor PL 900 ( Rio do Trading)

Detalii Tehnice

Se folosesc pentru amestecarea mai multor categorii de carne sau pentru mixarea carnii

cu condimente in carmangerii si fabrici pentru procesarea carnii.

TIP :

PL-900

PL-900L (cu incarcator)

Masinile sunt din inox si au fost proiectate pentru malaxarea carnii, pestelui, carnii de

pasare si alte produse alimentare precum, condimente si aditivi. Acest amestec se realizeaza

foarte bine, intrucat masina are doua axe dispuse denivelat, prevazute cu palete. Masinile au

doua viteze si doua sensuri de rotatie a paletelor, care se pot utiliza, optional, cu ajutorul tabloul

de comanda.

30

De asemenea, dispune de dispozitiv de protectie contra accidentelor, respectiv un

intrerupator magnetic care reactioneaza ca o frana atunci cand se intentioneaza sa se deschida

capacul, precum si pentru cazul in care sistemul de golire nu este cel corespunzator.

Caracteristici tehnice : PL - 900

- capacitatea : 900 l ;

- putere motor : 12 kW ;

- dimensiuni generale : 180x115xH170 /240 cm (H- cu incarcator) ;

Malaxor PL 450 ( Rio do Trading)

Se folosesc pentru amestecarea mai multor categorii de carne sau pentru mixarea carnii cu

condimente in carmangerii si fabrici pentru procesarea carnii.

TIP :

PL-450

31

PL-450 L (cu incarcator)

Masinile sunt din inox si au fost proiectate pentru malaxarea carnii, pestelui, carnii de

pasare si alte produse alimentare precum, condimente si aditivi.

Acest amestec se realizeaza foarte bine, intrucat masina are doua axe dispuse denivelat,

prevazute cu palete. Masinile au doua viteze si doua sensuri de rotatie a paletelor, care se pot

utiliza, optional, cu ajutorul tabloul de comanda.

De asemenea, dispune de dispozitiv de protectie contra accidentelor, respectiv un

intrerupator magnetic care reactioneaza ca o frana atunci cand se intentioneaza sa se deschida

capacul, precum si pentru cazul in care sistemul de golire nu este cel corespunzator.

Caracteristici tehnice :

PL - 450

- capacitatea : 450 l

- putere motor :

viteza I-a 3,30 kW

viteza II-a 4,40 kW

- dimensiuni generale : 170x92xH170 cm ;(H- cu incarcator)

- greutatea (fara incarcator): 520 kg

Malaxor UM 500 (Pss)

32

Date tehnice:

- Volum / (dm3) : 500

- Doza maxima / (kg) : 300

- Turatia amestecatoarelor / (rotatii/min) : 42

- Putere totala / (kw) : 5,6

- Lungime a / (mm) :1445

- Latime c / (mm) : 900

- Inaltime b / (mm) : 1465

- Masa / (kg) : 540NI DE UMPLUT

5.4 Masini de umplut cu vacuum

Vnu 159 / Nava (Pss)Maşinile de umplut cu vacuum sunt instalaţii destinate producţiei industriale a produselor

din carne şi a altor produse alimentare. Sunt oportune pentru umplerea mezelurilor. Pot lucra

continuu sau în doze programabile. Produsul este transportat în maşina de umplut continuu,

aceasta având o capacitate suficientă. Maşinile de umplut sunt echipate cu compresor, datorită

căruia este posibilă reglarea vacuumului dorit, eliminându-se posibilitatea apariţiei bulelor de

aer. Tuburile de umplere sunt interschimbabile, pentru diferite calibre. În vederea creşterii

caracteristicilor de utilitate, sunt echipate cu motoare cu două turaţii, care permit creşterea

capacităţii capului în timpul regimului continuu de umplere. De asemenea, este posibilă şi

umplerea cu ajutorul unei instalaţii complementare de răsucire. 

Maşinile de umplut cu vacuum se remarcă printr-o construcţie masivă, care îndeplineşte

toate cerinţele de fiabilitate.

Formele rotunjite şi suprafeţele lustruite permit o curăţire optimă.

33

Vnu 159

Nava

34

Vnu 159 Nava

Marimea portilor de dozare

-roata mare 35-65g 45-75g

-roata mica 68-125g 75-125g

Capacitate / (kg/h) 200-1700 kg/h 200-2400 kg/h

Capacitate la dim. 125 gr 1050 kg/h 800 kg/h

Capacitate la dim. 65 gr (U –

159) , 75 gr.(Nava)

545 kg/h 600 kg/h

Capacitate dim 35 gr. (U-

159) , 45 gr (Nava)

210 kg/h 300 kg/h

Diametrul tuburilor de

umplere

2; 14; 16; 18; 22;

25; 30; 40; 50 mm

2; 14; 16; 18; 22;

25; 30; 40; 50 mm

Volumul cuvei 200 l 250 l

Dimensiuni principale( l x L x

H)

1422 x 520 x 1953 mm 600 x 900 x 1900 mm

Masa 574 kg 500 kg

Electromotor : putere 1,5 – 2,2 kW

900 – 1 400 rot./min.

1,5 – 2,2 kW

900 – 1 400 rot./min.

Compresor : capacitate 800 – 1 200 rot./min.

8 – 10 m3/h

1 400 rot./min.

8 – 10 m3/h

5.5 Camere de afumare

Camerele de afumare sunt instalaţii destinate producţiei industriale a produselor din carne şi

a altor produse alimentare prelucrate termic. Permit înroşirea, uscarea, afumarea şi fierberea

automată într-un singur ciclu de producţie, fără necesitatea unei alte manipulări.

Construcţia camerelor de afumare este soluţionată modular. Prin crearea modulelor, este

posibilă crearea unei instalaţii cu capacitate variabilă pentru produsul fabricat în funcţie de

necesităţile utilizatorului.

Echiparea de bază a camerelor de afumare:

35

sistem de comandă cu microprocesor

măsurarea psicrometrică a umidităţii

sistem de încălzire cu limitele de temperatură 0 - 100°C

sistem de curăţare

sistem de umidificare

sistem de circulaţie

sistem de aducţiune a fumului

sistem de aducţiune a aerului proaspăt

sistem de ventilaţie

generator de fum

Celula de fierbere / afumare Dakstar

Date tehnice:

36

Utilaj folosit pentru fierberea si afumarea preparatelor din carne.

a - Descriere generala :

Celulele de afumare permit urmatoarele operatiuni : uscare, fierbere, coacere, prajire,

rumenire, maturare si fermentare.

Constructia este complet din inox . De asemenea, are incorporat un sistem propriu de

curatire, sistem de circulatie a aerului pentru a asigura rezultate uniforme, senzori de temperatura

si umiditate conectati la unitatea centrala de control, fapt ce permite o monitorizare permanenta.

Exista posibilitatea de a se alege pana la 3 tipuri de generatoare de fum. Optional poate fi

prevazuta cu unitate de racire.

b - Generatorul de fum :

Constructia este din inox, iar camera de ardere, din inox refractar, bine izolata. Are

aprindere electrica a rumegusului, cu dispozitiv, incorporate, pentru oprirea impuritatilor si

scanteilor. Pentru protectie la supra-incalzire are conexiune la apa rece.

- presiune aer : 0,4 MPa ;

- presiune apa : 0,3 – 0,4 MPa ;

- se recomanda rumegus de 8 – 12 mm cu umiditatea sub 12 % ;

- dimensiuni generator fum : 500 x 920 x 1380 mm

c- Sistemul de comanda cu procesor.

Comanda se realizeaza cu microprocesor, care afiseaza permanent valorile stabilite,

precum si pe cele curente, din timpul desfasurarii procesului de fierbere-afumare, respectiv :

- temperatura din celula ;

- umiditatea ;

- temperatura din interiorul produsului ;

- durata pasului (timp total ramas) si numarul pasului ;

- durata programului (timp total ramas) si numarul programului ;

- metoda de prelucrare ;

d - Caracteristici tehnice celule : 1 carucior 2 carucioare

- alimentare : 400 V, 50 – 60 Hz, trifazic ;

- dimensiuni: 1475x1270x3030 mm; 1475x2340x3030 mm;

(fara generatorul de fum)

37

- puterea : 27 Kw ; 50 Kw ;

- consum (fierbere -afumare): 27 Kwh; 54 Kwh ;

- emisie fum : 4,1 mg / m³ fum ;

- inaltimea camerei, necesara ptr. montaj celula : 410 cm ;

- lungimea batului de afumare : 100 cm ;

- capacitate : 160 - 400 kg/carucior (in functie de produs) ;

Celula de afumare pe abur

38

Detalii Tehnice

Utilaj folosit pentru fierberea si afumarea preparatelor din carne .

1 carucior

- dimensiuni: 1470 x 1260 x 2750 mm ;

- consum propriu : 3,5 Kw ;

39

- consum mediu (fierbere -afumare):

- presiune joasa : 46 - 72 kg / ora ;

- presiune inalta : 32 - 40 kg / ora ;

- generator fum :

- dimensiuni : 500 x 420 x 1250 mm ;

- consum propriu : 0,8 kw ;

Utilaje alese:

2x PSS K 200 VF

1x PC – 98

1x Malaxor PL 450 ( Rio do Trading)

1x Nava (Pss)

2x Celula de fierbere / afumare Dakstar

6. Norme de igiena si protectia muncii in industria carnii

Calitatea si siguranta alimentara a alimentelor presupune asigurarearespectarii si conformarii cerintelor prescrise, igienei alimentare pe durata  procesului de productie, de la materia prima pîna la consumator.

Calitatea si siguranta alimentara trebuie obtinute si monitorizate prin sisteme de management al productiei si metode, care sa asigure o tratares i s t ema t i c a a pe r i co l e l o r po t en t i a l e s i s a p r ez i n t e i n fo rma t i i , c a r e pe rmi t identificarea întreprinderii, echipei de producere, data producerii, lotul de  produse, cantitatea produsa, tipul si calitatea produselor.

6.1. Igiena personalului

Igiena individuala a personalului din industria alimentara constituie unul din cei mai importanti factori de prevenire a contaminarii microbiene a produselor alimentare si de prevenire a imbolnavirii consumatorilor.

40

Normativele sanitare prevad pentru muncitorii din industria alimentara care manipuleaza, transporta sau ambaleaza produse alimentare sau vin in contact cu utilajele au obligativitatea urmatoarelor masuri generale de igiena individuala pentru protectia sanitara a produselor si anume:

-    depunerea obligatorie la intrarea in sectiile de fabricatie, la vestiare special amenajate a incaltamintei de strada- si purtarea in timpul lucrului a echipamentului de protectie sanitara a alimentelor. Acest echipament este diferit de cel destinat protectiei muncii si are rolul sa protejeze produsele de impurificari microbiene sau mecanice, provenite de la imbracamintea proprie a muncitorilor. Echipamentul sanitar de protectie a alimentelor trebuie sa fie din panza de culoare alba, fiind compus din: halate, sorturi, pantaloni, jachete, basmale, bonete, manecute, etc. El trebuie mentinut intr-o perfecta stare de curatenie si purtat tot timpul lucrului, dar numai in cadrul desfasurarii procesului tehnologic.

-    spalarea si dezinfectarea mainilor inainte de inceperea lucrului si ori de cate ori aceste vin in contact cu factorii care pot transmite microorganisme. Muncitorii trebuie sa aiba mainile in perfecta stare de curatenie, iar unghiile sa fie taiate scurt pentru a nu se acumula sub ele murdarie. Cea mai eficienta curatire a mainilor se realizeaza prin spalare cu apa calda si sapun si frecarea unghiilor cu periuta.

Spalarea mainilor trebuie facuta in urmatoarele situatii:-         intreruperea lucrului;-         fumat;-         folosirea closetului; etc.- stransul parului sub boneta sau basma alba. Legislatia sanitara precizeaza in acest

sens ca  portul bonetei sau basmalei in timpul lucrului este obligatoriu pentru a prevenicaderea firelor de par in produsele alimentare si odata cu acestea patrunderea unor microbide pe par;

-   mentinerea permanenta a curateniei corporale. Aceasta masura este conditiaprincipala pentru activitatea normala a organismului omenesc.

Legat de aceasta trebuie aratat ca glandele din piele produc pe langa sudoare si o substanta grasa numita sebum. Ambele substante constituie un mediu nutritiv propice dezvoltarii microorganismelor.

Se stie de asemenea, ca praful din atmosfera se depune cu mai multa usurinta pe pielea pe a carei suprafata se gaseste un depozit de sudoare si sebum sica in mod obisnuit praful contine numerosi microbi, dintre care unii pot provoca diferite infectii ale pielii. Numai imbaierea zilnica, inainte de inceperea lucrului, cu folosirea din belsug a apei calde

6.2. Igiena sectiilor de fabricare

Dupa scoaterea de sub tensiune a utilajelor si evacuarea tuturor produselor, se face curatirea mecanica cu jet puternic de apa, apoi urmeaza spalarea cu solutie de detergent 2-3% a benzilor, utilajelor metalice din inox, peretilor, obiectelor din plastic si a pardoselii. Dupa 10-

41

15 minute de contact se freaca cu perii aspre, bureti de sârma etc., urmeaza apoi înlaturarea detergentului prin spalare abundenta cu jet de apa cu temperatura de 83ºC.

O atentie deosebita se va da spatiilor de transare, la spalarea meselor de transare si a benzilor. Blaturile de plastic se ridica si se introduc în solutii detergente, se spala cu perii cu fir de plastic, apoi se clatesc abundent cu apa.

Operatiile de dezinfectie se fac la sfârsitul programului de lucru.

Curatirea liniilor aeriene si a cârligelor se face prin razuire cu razuitoare de metal sau perii de sârma, spalarea se face cu apa calda la 83ºC, dupa care se ung în stare calda cu ulei de parafina pentru a nu rugini. Aceasta operatie se executa o data la 2 zile.

Pentru înlaturarea depunerilor de gudroane care obstrueaza schimbatorul de caldura al celulelor de fierbere si afumare, se demonteaza schimbatorul de caldura si se introduce într-un bazin cu solutie de fosfat trisodic, în care se tine circa 10 ore, dupa care se spala cu apa curenta.

6.3. Protectia muncii

In scopul inbunatatirii activitatii de protectie a muncii, Ministrul Agriculturii si Industriei Alimentare a emis unele ordine, ce se impun a fi respectate, alaturi de prevederile generale ale legislatiei protectiei muncii. Dintre acestea, mentionam ordinul 100/1976 ale careuiprecscriptii principale sunt urmatoarele:

- Muncitorii admisi sa lucreze la masini si instalatii, decat dupa o prealabila instruire si cunoastere a regurilor de protectie si igiena muncii, caracteristicele activitatii pe care o desfasoara

- In afara instructajului periodic lunar al personalului din intreprinderile industriale alimentare, se va organiza anual, pana la data de 15 martie un instructaj urmat de un colocviu, prinvind protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor. Cu aceasta ocazie se vor folosi ca materiale didactice mijloace audio-vizuale, norme de protectia muncii , pliante, diapozitive, filme, machete, iar pentru verificarea cunostintelor, cum sunt: logitestul, verfixul. (figura 1).

- Pentru asigurarea respectarii masurarilor de tehnica securitatii muncii si mai ales a masurilor de igiena, ce se impun in sectorul industriei alimentare, admiterea functionarii unei unitati productive se face numai cu avizul organelor sanitare –anti epidemice locale si al inspectoratelor teritoriale de protectie a muncii. Acestea emit o autorizatie de functionare, pentru unitatile care indeplinesc cerintele de protectie a muncii, stabilite prin actele normative in vigoare. Unitatile care prelucreaza, depoziteaza si manipuleaza produse de origine animala vor trebui sa posede si o autorizatie sanitar-veterinara. Autorizatia constituie actul prin care se permite desfasurarea activitatii unitatilor in conditii care sa previna

42

accidentele de munca, imbolnavirile profesionale si riscurile pentru sanatatea personalului unitatii, precum si a consumatorilor.

- Anual si dupa executarea reparatiilor sau a reviziilor, masinile, utilajele, instalatiile si spatiile de productie vor fi verificate din punctul de vedere al protectiei muncii, de catre persoane competente numite prin decizie, iar in cazul ca acestea corespund, vor fi ecusonate prin aplicarea la loc vizibil a ecusonului.

- Pentru toate utilajele se vor afisa la loc vizibil instructiunile de deservire , exploatare si respectare a normelor de protectie a muncii. Nu este permisa punerea in functiune a utilajelor si instalatiilor la care lipsesc aparatorile la organele in miscare sau dispozitivele de protectie. Orice interventie la utilaje se face numai cand acestea sunt oprite din functionare, iar in cazul utilajelor elctrice, cand sunt scoase de sub tensiune. In caz contrar se pot inregisra accidente.

- Privitor la masurile de electro-securitate , in Ordinul 100/1976 al M.A.I.A. se precizeaza ca la instalatiile si echipamentele electrice au acces numai electricienii, dupa scoaterea de sub tensiune a acestora. Pentru controlul prezentei tensiunii se vor folosi indicatoare de tensiune si nu lampi de control. Tablita avertizatoare: „NU INCHIDE! SE LUCREAZA PE LINIE” va fi asezata si ridicata de la tabloul electric de catre o singura persoana. Legarea la centura de impamantari electrice se va face numai in paralel , fiind interzisa legarea in serie . Rezistentele prizelor de pamant se verifica de 2 ori pe an, iarna cand pamantul este inghetat si vara cand este uscat.

- Toate locurile periculoase vor fi marcate cu placi de avertizare cu indicatoare de securitate si vor fi vopsite in culoare galbena. Tot in aceasta culoare se vor vopsi la exterior si aparatorile de protectie ale utilajelor.

43

Bibliografie:

http://conspecte.com/Merceologia-marfurilor-alimentare/carnea-caracterizarea-merceologica-a-carnii.htmlhttp://www.globalfoodtechnology.com/http://www.pss-svidnik.sk/romanian/http://www.industriacarnii.ro/http://www.gazetadeagricultura.info/animale/porcine/15223-principalele-rase-si-populatii-de-suine-din-romania.html

44