Impactul activitatilor antropice asupra sistemului ecologic din Valea Jiului,masuri de prevenire,diminuare si refacere

ecologica

Capitolul 2.Fauna si flora Vaii Jiului

In fauna si flora Vaii Jiului se incadreaza mai multe ecosisteme dintre care voi aminti ecosistemele acvatice ce cuprind microfauna,microflora,diferite etaje ale pestilor dintre care voi aminti pastravul,carasul,lipanul,platica,fauna pasarilor si insectelor si fauna animalelor,aici se incadreaza veverita,mamifere cu blana, vulpea,rasul,lupul, care sunt si animale protejate. In cadrul faunei,intre pasari exista o specie care se gaseste numai in Parcul National Retezat si nicaieri in alta parte in Europa,este vorba despre vulturul barbos.In cadrul florei aici avem ecosistemul de padure,pajisti si tufarisuri.

Capitolul 3.Clima Vaii Jiului

Întreaga zonă subcarpatică din bazinul Jiului este înconjurata de izoterma de minus 2o C a lunii ianuarie, arătând în acest mod temperaturi medii multianuale mai ridicate (între 0 şi minus °C) . accentuate ca în Munţii Făgăraşului şi chiar în Retezat, chiar dacă altitudinile maxime sunt asemănătoare. În Parâng temperaturile medii ale lunii ianuarie, se reduc sub minus 7°C, dar nu ajung sub minus 9° atât cât s-au înregistrat în Retezat şi Făgăraş. De altfel, în luna iulie, temperaturile mijlocii multianuale sunt cu mult mai crescute în masivele din bazinul Jiului (în Parâng 10-12°C, în Şureanu 10-12°C, în Vâlcan 12-14°C) fata de masivele alăturate (8-12°C).

Capitolul 4.Flux tehnologic pentru activitatea de spalare a carbunelui

• În Valea Jiului mai funcţionează doar o singură uzină de preparare a

cărbunelui. Aceasta este U.P. Coroeşti.

• Staţia de epurare Coroeşti. Principalele utilaje din circuitul staţiei

sunt:

• – 3 decantoare de şlam steril (cu diametrul de 36 m şi suprafaţa de

limpezire S = 1017 m2 x 3 = 3051 m2);

• – 24 filtre presă construite la Baia Mare, cu instalaţiile anexe

aferente, din care, în stare de funcţionare sunt doar 6 filtre (pompa

tip Skoda, de 1500 l/min pentru îngroşat; pompa tip PRA 200,

pentru alimentarea filtrelor presă sau a iazului; pompa NDS 12-35

m3/min pentru apa limpezită).

Capitolul 5.Impactul antropic asupra mediului

Mediul in Valea Jiului este puternic poluat de activitatile antropice prin exploatarile miniere,decopertarea solului vegetal ,poluarea sonora a utilajelor,emanarea pulberilor si a noxelor din termocentrale ,deseurile rezultate din aceste activitati dar si de transportul auto,fiind afectati atat factorii de mediu apa,aer ,sol cat si flora si fauna terestra si acvatica.In imaginea de mai jos vedem cum este poluat factorul de mediu aer de catre emisiile nocive de noxe ale termocentralei din Paroseni.

Capitolul 6.Masuri de prevenire si diminuare

• Diminuarea impactului generat de activitatea miniera necesita

o serie de masuri:

• -optimizarea amplasării carierei în funcţie de necesităţile de

protejare a unor sectoare de suprafaţă cu o biocenoză unică sau

rară;

• -alegerea dimensiunilor carierei nu numai în funcţie de

extinderea zăcământului, dar şi de capacitatea de

suportabilitate a ecosistemului;

•-alegerea metodelor şi tehnicilor de exploatare astfel încât să

favorizeze operaţiile de ameliorare -elaborarea unui proiect

real de recuperare a zonei

• In cazul diminuarii poluarii solului afectat de activitatile

din industria miniera si deseurile orasenesti se pot lua

urmatoarele masuri de prevenire si diminuare:

•-combaterea poluarii solului prin depozitarea controlata a

deseurilor,compostarea reziduurilor,incinerarea reziduurilor

•-depoluarea solurilor prin metode fizice

• -depoluarea solurilor prin metode chimice

• -utilizarea tehnologiilor de ameliorare a solurilor• -decontaminarea soluli pe cale biologica cu ajutorul

bacteriilor si prin fermentatia anaeroba a deseurilor• In cazul impactului generat de deseurile menajere asupra

apelor de suprafata se vor lua masuri cu privire la:• -reducerea poluarii cu nitrati a apei• -reducerea poluarii cu fosfati a apei• -reducerea poluarii cu detergenti a apei• -reducerea poluarii cu substante organice a apei

Capitolul 7.Masuri de refacere ecologicaCa masuri de refacere ecologica avem cei 5R.

• In cadrul masurilor de refacere ecologica a mediului afectat de

activitatile antropice din Valea Jiului avem teoria celor 5R

care face referire la toate aceste masuri adunate:

• -reducerea care face referire la consumul de materii

prime,consumul de utilitati,pierderile tehnologice si generarea

deseurilor

• -retehnologizarea care presupune utilizarea celor mai bune

tehnologii indiferent de costuri

 

•-recircularea sau reciclarea care presupune

recuperarea,reutilizarea si reintegrarea produsului in natura

fara a afecta calitatea mediului

•-reamplasarea care presupune amplasarea activitatilor

socio economice intr-o zona cu resurse disponibile care sa fie

stabile din punct de vedere ecologic tinand seama si de

factorul social

•-remedierea care presupune redarea proprietatilor initiale

ale ecosistemului grav afectat de activitatea economica

•Remedierea solurilor si apelor subterane afectate de

poluare presupune o faza care presupune o etapa de izolare

initiala si o faza care presupune etapa de depoluare finala

• Concluzii