Program Resocializare

Atelier de lucru Programe de pregătire pentru liberare a deţinuţilor

Chişinău, 20 – 22 aprilie 2005

1

LECŢIE INTRODUCTIVĂ

Obiective operaţionale:

- Să îi introducă pe deţinuţi în atmosfera de grup

- Să îi familiarizeze cu noţiunea de grup de învăţare

Materiale: caiet-vocabular şi pix sau creion – cîte un exemplar pentru fiecare participant la grup

tablă şcolară şi cretă sau flip-chart şi markere

postere cu:

- regulile programului

- recompense şi pedepse

Tehnici de lucru: prezentare

dialog

Desfăşurarea orei: 1. Introducere

Unul dintre membri personalului deschide ora prin a-i saluta pe toţi cei prezenţi şi explică participanţilor:

- Motivele pentru care scaunele vor sta aşezate în cerc la fiecare oră de grup:

- Această aşezare a scaunelor reflectă poziţii egale pentru toţi participanţii. Putem să ne vedem cu toţii şi putem vorbi mai relaxat.

- Faptul că în oră vom vorbi pe rînd. Vom semnala faptul că avem ceva de spus, că vrem să vorbim printr-un semnal convenit de comun acord cu toţi participanţii (de ex.: ridicarea mîinii, folosirea unui obiect – cel care îl are poate vorbi)

- Toţi vom avea o poziţie decentă pe scaun, adică stăm cu ambele tălpi pe podea, cu toate cele 4 picioare ale scaunului pe podea, cu mîinile pe genunchi sau pe mînerele scaunului.

2. Vom face prezentările pe rînd cum suntem aşezaţi în cerc în sensul indicat de conducătorul de grup şi începînd cu persoana din grup care doreşte să se prezinte prima.Dacă nu doreşte să se prezinte nici unil dintre deţinuţi, începe coordonatorul de grup şi se continuă spre dreapta sau spre stînga. Prezentarea se face:

- cu numele şi prenumele

- fără porecle

- fiecare deţinut este rugat să precizeze cum preferă să i se spună în grup



2

După ce încheiem prezentarea vom împărţi caietele-vocabular şi pixurile sau creioanele

fiecărui participant şi vom menţiona că le vor fi utile la fiecare oră şi că vor trebui să aibă grijă de ele. 3. Prezentarea programului.

Scopul programului. Scopul programului este învăţarea de comportamente şi abilităţi sociale specifice

rezolvarii de probleme, pe care detinutii sa le foloseasca la eliberarea din din penitenciar. Acest proces de învăţare se petrece atît în grupul de lucru cît şi în afara lui. În acest scop toţi participanţii trebuie să respecte un set de reguli şi să ia parte la orele de

grup, care se desfăşoară după un anumit program. Efortul de angajare şi implicare în procesul de învăţare este recompensat, iar încălcarea

regulilor va fi sancţionată. Nici un deţinut nu trebuie să fie obligat să participe la acest program împotriva voinţei

sale. Admiterea în program se face în urma unui interviu. Există criterii de admitere şi criterii de excludere din program.

Orar – organizare ore

Le prezentăm deţinuţilor orarul programului de resocializare, orar pe care l-a fost convenit cu conducerea penitenciarului şi condiţiile concrete de lucru.

Un grup va fi alcătuit din 8-10 deţinuţi iar o oră de grup durează între 60-90 minute.



3

LECTIA 1

DE CE SUNTEM AICI In lecţia de faţă vom discuta despre câte tipuri de grupuri cunoaştem şi despre experienţa avută în grupul în care lucram precum şi cu alte grupuri. De asemenea vom discuta despre scopul grupului si despre problemele pe care le avem si pe care incercam sa le rezolvam.


- Sa cunoastem scopul grupului de resocializare.

- Să punem în practică regulile de grup.

Materiale pentru lecţie: Caiet-vocabular şi pix sau creion

Tablă şcolară şi cretă sau flip-chart şi markere

Tehnici de lucru: Dezbatere

Dialog

Desfăşurarea lecţiei:

Joc de incredere-Transmite impulsul

1.Daţi exemple de grupuri pe care le cunoaşteţi

Le vom pune întrebări ajutătoare ca de exemplu: Ce au în comun aceste grupuri? Ce fac oamenii care sînt într-un grup? Ce urmăresc ei? Nu ne ferim să vorbim despre grupurile pe care le cunosc ei. Este foarte posibil ca deţinuţii să nu fi cunoscut niciodată alte grupuri decît cele infracţionale.

2. Ce fel de grup este grupul nostru.?

3.De ce lucrăm în acest grup?

Să învăţăm să folosim o cale, un instrument cu ajutorul căruia să ne rezolvăm problemele in mod prosocial.

4.Ce probleme avem la puşcărie? 5.Cum le rezolvăm aici?

6.Cum le voi rezolva problemele afară?

-dacă mai vreau să vin la puşcărie? -dacă nu mai vreau să vin la puşcărie?



4

Notam raspunsurile pe care le dau detinutii pe tabla sau pe flip-chart si le cerem si lor sa-si noteze in caiet.

Tema:

Daţi exemplu de o problemă din detentie, pe care aţi rezolvat-o foarte repede.



5

LECŢIA 2

REGULI DE GRUP Un grup nu poate funcţiona fără reguli?. Care sînt acestea? Cine le face? Cine trebuie să le respecte? Există excepţii? Ce se întîmplă cînd nu se respectă regulile? Există undeva vreun grup fără reguli?


- Să analizăm felul în care participanţii la grup percep că există reguli în grup.

- Să analizăm felul în care grupul se raporteaza la reguli.

Materiale pentru lecţie: caiet-vocabular şi pix sau creion


patru cuburi sau mingii de două culori (două de o culoare şi două de altă culoare)

Tehnici de lucru: Dialog.

Dezbatere


1. Exerciţiu de încălzire legat de reguli „Cuburile”. Membrii grupului stau aşezaţi în cerc. Vom folosi cuburi sau mingii de două culori. Situaţii:

Cerem deţinuţilor să paseze cuburile sau mingiile de la unii la alţii: a. Cum vor ei (fără nici o regulă) b. Cuburile / mingiile de o culoare vor fi pasate spre dreapta, iar cele de cealaltă culoare vor fi pasate spre stînga. 15min.

Cînd îi lăsăm pe deţinuţi să arunce mingea fără să dăm nici o regulă, jucăm şi noi şi imprimăm jocului un ritm rapid, încercînd să dăm o atmosferă de joc cu mingea normal.

În acest fel stimulăm deţinuţii să se poarte cît mai apropiat de comportamentul lor obişnuit. De multe ori ce se întîmplă este:

-deţinuţii solicită să se formuleze o regulă jocului,

-deţinuţii încep să se lovească cu mingile sau

-grupul de deţinuţi automat aplică o regulă de joc.

Oricare ar fi reacţia grupului, ea este manifestarea unei atitudini faţă de ideea de regulă:

- simţim nevoia să existe regula



6

- profităm de faptul că nu există regula ca să fim agresivi

- aplicăm automat o regulă

şi oricare dintre aceste situaţii se manifestă trebuie speculată pentru a ajunge la ideea: orice grup pentru ca să funcţioneze are nevoie de reguli.

2.Verificarea temei.

3.Exemple de reguli din grupurile pe care le cunosc ei.

4. La ce folosesc regulile?

Răspunsuri corecte: să învăţăm, să ne atingem scopul, să ne simţim în siguranţă, să putem comunica.

5.Regulile grupului în care lucrăm. Putem intreba detinutii care sunt regulile care ne sunt necesare si pe care membrii grupului le vor respecta.Regulile vor fi scrise pe poster si afisate intr-un loc vizibil.

Exemplu de reguli de grup din programul Comunitatea Terapeutica din P.M.S.Rahova,program derulat de Transcena si GRADO:

1. Păstrează o poziţie decentă pe scaun.

2. Nu vorbi în timp ce altcineva vorbeşte.

3. Nu înjura, nu umili şi nu răni verbal.

4. Nu ironiza comentariile şi acţiunile celorlalţi.

5. Nu provoca la luptă nici sub formă de glumă.

6. Respectă ce spun şi ce cred ceilalţi.

7. Asumă-ţi responsabilitatea pentru propriile acţiuni.

8. Dacă prin comportamentul tău deranjezi grupul, ţi se va cere să iei o pauză de 5 minute în afara grupului numai o singură dată.

6.O problemă poate fi mai uşor rezolvată dacă sunt reguli clare care ne spun cum se rezolvă ea?

Exemplu –ieşiea la medic sau la comandant – discuţie despre proceduri şi reguli în Regulamentul de organizare internă al penitenciarului.

7.Tu îţi rezolvi problemele cu regulile tale sau ale altcuiva ? Scriem raspunsurile detinutilor pe tabla si le discutam impreuna cu ei. 8.Jocuri-1,2,3 înlocuit de gesturi, Numărătoarea inversă. Temă.Daţi exemplu de o regulă personală care credeti ca va ajuta să nu mai veniţi la puşcărie.



7

LECTIA 3

CE-MI DORESC ÎN VIAŢĂ

Toti oamenii isi doresc sa aiba diverse lucruri.Unii isi doresc automobile, altii isi doresc aparatura electronica, altii alte lucruri. Unii le obtin mai repede altii mai incet.Unii le obtin in mod cinstit altii….


- Să înveţe şă se gîndească la consecinţele

Materiale pentru lecţie:

caiet-vocabular şi pix sau creion


Tehnici de lucru:

Dialog.

Dezbatere

Desfăşurarea lecţiei: Jocul de incredere-Transmite impulsul 1.Verificarea temei 2.Să spună fiecare deţinut ce-şi doreşte în viaţă, după eliberarea din penitenciar.Concret. 3.Există vreo legătură între infracţiune şi ceea ce-mi doresc în viaţă

Pentru cei care au răspuns DA îi întrebăm care este legătura. Le cerem să se gîndească şi să spună un exemplu. Pentru cei care au răspuns NU îi întrebăm de ce au ajuns la penitenciar.

De ce sunt condamnaţi pentru furt, tîlhărie etc? Nu si-au dorit lucrul obţinut astfel?

4.Au învăţat să obţină lucruri în acest fel? 5.Pot sa obţina astfel de lucruri fără să faca infracţiuni? 6.Cum? Notăm răspunsurile date de fiecare dintre deţinuţi si le discutăm împreună cu ei. Tema - Aţi plănuit vreodată să faceţi ceva şi aţi respectat planul? Scrieţi un exemplu.



8

Lecţia 4

CUM ÎMI FAC UN PLAN Pot să obţin lucruri de care am nevoie fără să fur?Cei mai multi dintre oameni fac acest lucru, cu ajutorul unui plan.Probabil deţinuţii îşi fac planuri ca să fure sau să nu fie prinşi. Planul ne va ajuta să încercăm să învăţăm cum putem găsi alte soluţii la probleme.


- Să invete sa faca un plan.

- Sa invete sa foloseasca acest plan .



cîte o copie a materialului nr.1- "Situatie actuală- Obiectiv viitor" pentru fiecare membru al grupului

cîte o copie a materialului nr.2- "Paşii pe care ii faci" pentru fiecare membru al grupului


Dezbatere


1.Verificarea temei. Aţi plănuit vreodată să faceţi o acţiune şi aţi respectat planul? Alegeti un exemplu din temele detinutilor. Identificati impreuna cu membrii grupului situatia de la care s-a plecat si identificati

obiectivul. I Identificati pasii facuti in planul din exemplul ales.

2.Cereţi detinutilor să îşi fixeze alte obiective şi să explice cum le vor atinge. 3.Dati fiecarui detinut cate o copie a materialului nr.1-"Situaţie actuală- Obiectiv viitor" 4. In zona paginii care se numeste "Situatie actuală",(ceea ce îmi lipseşte sau ceea ce doresc să obţin să obţin/să am), membrilor li se cere să scrie sau să deseneze o situaţie dificilă sau o problemă pe care ar vrea să o rezolve, din propria lor viata. 3. In zona paginii care se numeste "Obiectiv viitor",(ceea ce doresc să obţin/să am)., membrilor li se cere sa scrie sau sa deseneze ce speră sa realizeze in viitor. 5.Dati fiecarui membru al grupului cate o copie a materialului nr.2 "Paşii pe care îi faci"



9

6. Pe treptele scarii desenate, membrii grupului trebuie sa scrie sau sa deseneze pasii pe care ei cred că ar trebui sa-i faca pentru a rezolva problema/ situaţia şi pentru a atinge obiectivul viitor. 7. Discutati aceasta cu întregul grup pentru a gasi diferenţe de obiective. 8. Fiecarui membru al grupului i se cere să arate celorlalti desenul său.

Ei descriu pasii pe care i-ar face pentru a incerca sa rezolve problema/ situatia descrisă.

Grupul este încurajat sa discute şi să spună dacă este de acord cu pasii sugerati.

De asemenea, pasi pot fi sugeraţi de conducatorul de grup.

Tema.Alegeti o problema pe care o aveti si incercati sa o rezolvati, urmind pasii pe care i-ati invatat in aceasta ora.



10

Material 1-Lectia 4 - Pasii pe care trebuie sa-i faci pentru a-ti atinge obiectivele Situaţie actuală - (ceea ce îmi lipseşte sau ceea ce doresc să obţin să obţin/să am) .

Scrieti sau desenati o situatie dificila sau o problema din viata voastra, pe care ati dori sa o rezolvati.



11

Obiectiv viitor - (ceea ce doresc să obţin/să am).

Scrieti sau desenati cateva obiective pe care ati dori sa le atingeti în viitor.



12



13



14



15

Materialul 2 –Lectia4. Paşii pe care trebuie sa-i faci pentru a-ţi atinge obiectivele Paşii pe care îi faci -scrieţi paşii pe care i-aţi putea face pentru a va atinge obiectivul viitor (ceea ce doresc să obţin/să am după ce mă eliberez).



16

Scara-scrieţi paşii pe care i-aţi putea face pentru a va atinge obiectivul viitor (ceea ce doresc să obţin/să am după ce mă eliberez).



17



18

Lectia 4

Rezolvarea de probleme. Pasi. Pasul 1.Am o problema. Pasul 2.Sa fiu sigur in ce consta aceasta problema. Pasul 3.Sa obtin informatii in legatura cu ce sa fac cu problema. Pasul4.Aleg o actiune si o verific. O pun in practica.



19

Lecţia 5

CUM OBSERV CĂ AM O PROBLEMĂ


- Să invatam cum sa vedem ca avem o problema.



Tehnici de lucru: Exerciţiu de încălzire.

Dialog.

Dezbatere


1.Jocuri: -Fotografia le cerem deţinuţilor să exprime prin poziţia corpului o idee, un mesaj sau o stare. -Statuile-exerciţiul are acelaşi scop ca cel de la exerciţiul Fotografia vor face acelaşi lucru în grupuri de cîte 3, 4,5 sau mai mulţi. Le cerem membrilor grupului sa exprime pin pozitia corpului ca au o problema. 2.De multe ori noi avem de ales între a face un anumit lucru(să facem o acţiune, să avem un comportament) şi a nu face acest lucru. De exemplu:

Aleg să scriu o scrisoare sau să nu o scriu Aleg să ies la muncă sau să nu ies. Aleg să citesc o carte sau să nu fac acest lucru. Aleg să-mi cumpăr un casetofon sau aleg să-l fur dintr-un automobil.

Daţi exemple din viaţa voastră despre situaţii în care aţi avut de ales. Cum v-ati simtit? Notăm răspunsurile deţinuţilor pe tablă sau flip-chart. 3.Situaţie-X s-a eliberat condiţionat din penitenciar după ce a executat 3 ani de închisoare pentru furt.A căutat un loc de muncă şi a găsit pe un şantier ca muncitor necalificat.Tot acolo a găsit şi o cameră în care să locuiască.

După 6 luni, a trecut pe lîngă o maşină luxoasă care avea geamul deschis şi a văzut un casetofon auto.Imediat s-a aplecat prin geam şi a furat casetofonul. Ajuns la camera unde locuia şi ceva din mintea lui nu i-a mai dat pace.S-a dus la poliţie şi s-a autodenunţat.A dus şi casetofonul pentru a-l înapoia proprietarului.



20

A fost întrebat de judecător de ce totuşi a furat casetofonul şi a răspuns că atunci cînd a văzut maşina deschisă a fost tentaţia prea mare şi nu s-a mai putut stăpîni. A fost condamnat la minimul de pedeapsă. Întrebări pentru detinuti: De ce X a furat casetofonul? Ce înseamnă a fost tentaţia prea mare? Ce înseamnă nu s-a mai putut stăpîni? Care este problema lui X? Discutăm răspunsurile împreună cu deţinuţii. 4.Există ceva în mintea ta care să te facă(sa te indemne, sa te determuine) să faci un astfel de lucru?

Notăm răspunsurile deţinuţilor pe tablă sau flip-chart. Discutăm răspunsurile împreună cu deţinuţii 5.Cum acţionează?

Notăm răspunsurile deţinuţilor pe tablă sau flip-chart. Discutăm răspunsurile împreună cu deţinuţii Tema: Tu ai o problema asemanatoare cu X?Cum crezi ca o vei rezolva?



21



22



23

Pentru coordonarorii de grup

Sunt mai multe modalităţi prin care, privind,observînd o persoană, să ne dăm seama că

aceasta are o problemă: -Nu mai este cum îl ştiu. -E ceva care nu mai merge la el. -Tace, nu comunică, este supărat. -Nu mai face lucrurile cum le făcea. Sunt mai multe modalităţi prin care, eu îmi dau seama că am o problemă: -Nu mă simt bine. -Îmi spune ceva din mintea mea. -Îmi spun alţii -Văd în relaţiile mele cu ceilalţi. -Nu reuşesc să fac ce mi-am propus.



24

LECTIA 6

CE MĂ AJUTĂ SĂ MĂ OPRESC?

De multe ori în anumite situaţii,ceva din mintea noastră ne determină să facem anumite acţiuni periculoase pentru noi sau pentru cei din jurul nostru. Dacă vreau să nu mai fac acţiuni periculoase trebuie să ştiu ce mă poate ajuta să mă opresc. Dacă voi învăţa să mă gîndesc la consecinţele, la urmările acţiunilor mele, atunci voi putea să mă opresc.


- Să înveţe şă se gîndească la consecinţele




Materialul 1


Dialog.

Dezbatere

Exemplul 1:

Situaţie: Un şofer bea cîteva pahare de alcool înainte să plece la drum.

Gîndul periculos este: „Nu mi se poate întîmpla nimic.”, „Mă bazez.”, „Am condus de atîtea ori beat şi nu mi s-a întîmplat nimic.”

Acţiunea periculoasă: Şoferul se urcă beat la volan.

Consecinţe: Şoferul face un accident.

A nu se confunda un gînd periculos cu o acţiune periculoasă! Pentru deţinuţi, gîndul periculos este “Să fac accident!”, dar aceasta este acţiunea periculoasă.

Gîndurile periculoase sînt gîndurile cu care trebuie lucrat pentru că sînt cele care generează acţiunea periculoasă.Aceste gînduri sînt o parte a comportamentului infracţional.

A face acţiuni periculoase înseamnă a face lucruri care pun în pericol siguranţa ta şi siguranţa altor persoane.


Exemplul 2: Situaţie:X este foarte gras.Are 200 Kg.şi doctorul i-a spus să nu mai mănînce decît

foarte puţin.El se găîndeşte mereu la mîncare şi mereu îi este foame.



25

Gîndul periculos este:,,Doctorul e un prost.”,,Nu e vina mea că nu mă pot abţine să nu mănănc mult.

Acţiunea periculoasă: Mănăncă foarte mult şi foarte des.

Consecinţe: Corpul îi creşte în greutate.

Gîndurile care ne opresc să facem acţiuni periculoase se numesc gînduri de intervenţie.Dacă vedem consecinţele unei acţiuni periculoase, atunci vom avea în minte gînduri de intervenţie.Cu cît voi identifica mai multe consecinţe cu atăt voi şti mai multe gănduri de intervenţie.

Discutaţi cu deţinuţii exemplul nr.2.Întrebări 1.Ce din mintea lui X cred ei că îl poate opri să nu mai mănînce foarte mult şi foarte des?

2.Ce alte consecinţe ar mai putea să identifice ei?

3.Ce cred ei că cîştigă şi ce cred ei că pierde X mîncănd foarte mult şi foarte des?

4. Ar putea rezolva X problema astfel încît consecinţele să fie minime sau deloc?

Tema-Fiecare deţinut să scrie o scrisoare pentru X în care să-i dea cîteva sfaturi despre cum l-ar putea ajuta să facă un plan ca să nu mai fie in această situaţie periculoasă.



26

MATERIALUL 1 – Lectia 6 -Completaţi exemplele de mai jos cu situaţii pe care la cunoaşteţi dumneavoastră

Exemplul 1:

Situaţie:

Gîndul periculos este:

Acţiunea periculoasă:

Consecinţe:

Exemplul 2:

Situaţie:

Gîndul periculos este:

Acţiunea periculoasă:

Consecinţe:



27

Lecţia 7

SĂ ÎNVĂŢ SĂ GĂSESC SOLUŢII

Uneori credem că ce am făcut sau cum ne-am comportat era singura soluţie posibilă si mai apoi am văzut că ne-am înşelat.Alteori un obiect despre care credem că nu poate fi folosit decît pentru scopul care a fost făcut, poate fi folosit şi pentru altceva.Putem invata cum sa gasim solutiile de comportament pe care le dorim, folosind gindirea la alternative.

Obiective operaţionale: - Să înveţe şă se gîndească la soluţii prosociale alternative.





Dezbatere


1.Verificarea temei 2.Fiecare deţinut primeşte cîte o copie a materialului 1 şi completează în spaţiul fiecărui obiect la ce este folosit acesta . 3. Fiecare deţinut primeşte cîte o copie a materialului 2 şi completează în spaţiul fiecărui obiect la ce mai poate fi folosit acesta. Discutaţi cu deţinuţii despre ce şi cît de multe soluţii de folosire au găsit pentru fiecare obiect.



28

Material 1.UTILIZAREA OBIECTELOR.Lectia 7

Tub de pasta de dinti

Pieptene de plastic

Geam

Elastic



29

Materialul 2.UTILIZAREA OBIECTELOR.Lectia 7

Tub de pasta de dinti

Pieptene de plastic

Geam

Elastic



30

LECTIA 8

SA INVAT SA GASESC SOLUTII

Uneori credem că ce am făcut sau cum ne-am comportat era singura soluţie posibilă si mai

apoi am văzut că ne-am înşelat.Alteori un obiect despre care credem că nu poate fi folosit decît pentru scopul care a fost făcut, poate fi folosit şi pentru altceva.Putem invata cum sa gasim solutiile de comportament pe care le dorim, folosind gindirea la alternative.


- Să înveţe şă se gîndească la soluţii alternative.





Dialog.

Dezbatere

Desfăşurarea lecţiei: 1.Situaţie-X s-a eliberat condiţionat din penitenciar după ce a executat 3 ani de închisoare pentru furt.A căutat un loc de muncă şi a găsit pe un şantier ca muncitor necalificat.Tot acolo a găsit şi o cameră în care să locuiască.

După 6 luni, in timp ce se plimba, a trecut pe lîngă o maşină luxoasă care avea geamul deschis şi a văzut un casetofon auto.Imediat s-a aplecat prin geam şi a furat casetofonul. Ajuns la camera unde locuia şi ceva din mintea lui nu i-a mai dat pace.S-a dus la poliţie şi s-a autodenunţat.A dus şi casetofonul pentru a-l înapoia proprietarului. A fost întrebat de judecător de ce totuşi a furat casetofonul şi a răspuns că atunci cînd a văzut maşina deschisă a fost tentaţia prea mare şi nu s-a mai putut stăpîni. A fost condamnat la minimul de pedeapsă. 2.Discutati cu detinutii cum s-ar fi putut comporta in alt fel X?Ce ar mai fi putut face X in aceasta situatie? Notati raspunsurile date de fiecare detinut si apoi selectati alternativele de comportament prosociale.Detinutii care vor spune alternative prosociale de comportament vor fi apreciati.



31

3.Scrieti un exemplu de problema pe care credeti ca o veti avea afara si spuneti in scris cum o veti rezolva. Notati raspunsurile date de fiecare detinut si apoi selectati alternativele de comportament prosociale. Concluzie.O problema are cel putin o solutie prosociala. Tema.Scrieti in ce domeniu veti avea cele mai multe probleme, dupa ce veti pleca de la puscarie.



32

LECTIA 9

REZOLVAREA DE PROBLEME CA PLAN


- Să înveţe şă foloseasca modelul de rezolvare a problemelor.





Dialog.

Dezbatere

Desfăşurarea lecţiei: 1.Se prezinta si se explica detinutilor modelul de rezolvare a unei probleme. 2.Verificarea temei. 3.Fiecare detinut sa aleaga din tema o problema/situatie dificila si sa incerce sa faca un plan de rezolvare a acesteia, folosind modelul de rezolvare a problemelor.

Model de rezolvare a unei probleme.

1.Identificarea problemei. 2.Defineşte şi redefineşte problema. 3.Găseşte/culege informaţii. 4.Să-ţi accepţi sentimentele. 5.Să găseşti idei şi opţiuni. 6.Să conectezi mijloacele cu finalităţile. 7.Anticiparea consecinţelor. 8.Să vezi lucrurile din diferite puncte de vedere. 9.Să iei decizia. Acest model va fi scris si pus intr-un loc vizibil pentru grup. 3. Fiecare detinut citeste planul sau de rezolvare a problemei. 4. Se discuta planul fiecarui detinut in comparatie cu modelul de rezolvare a problemei.



33

Lecţia 10

EVALUAREA GRUPULUI

Evaluarea va fi facuta in scris, Evaluarea va consta in intrebari din continutul programului, pe care le vom pune participantilor la grup. Fiecare raspuns va primi un anumit punctaj. Detinutii care au acumulat un punctaj satisfacator vor fi felicitati. Pot primi o diploma care sa ateste ca a invatat sa-si rezolve problemele in mod prosocial.

SUCCES!!!



34

• Constientizarea problemei

• Definirea problemei

• Gandirea alternativa

• Gandirea la mijloace-finalitati

• Gandirea la consecinte

• Gandirea in perspectiva

• Gandirea sociala de tip cauza--efect



35

Model de rezolvare a unei probleme.

1.Identificarea problemei. 2.Defineşte şi redefineşte problema. 3.Găseşte/culege informaţii. 4.Să-ţi accepţi sentimentele. 5.Să găseşti idei şi opţiuni. 6.Să conectezi mijloacele cu finalităţile. 7.Anticiparea consecinţelor. 8.Să vezi lucrurile din diferite puncte de vedere. 9.Să iei decizia



36

Model de rezolvare a unei probleme 1.Clarificarea problemei. 2.Determinarea cauzelor -Lista. -Evaluarea factorilor. 3.Soluţii alternative. Lista(Brainstorming) 4.Selectarea soluţiei

bazată pe criterii Resurse Fezabilitate Timp Expertiză Altele 5.Dezvoltarea unui plan. -Sarcini 6.Implementarea unui plan Derularea planului 7.Evaluarea

Date post:	03-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	justinaalexandrasava
View:	61 times
Download:	0 times

Program Resocializare

Documents