+ All Categories
Home > Documents > PREVENTIA Pr Sec Tert 2015

PREVENTIA Pr Sec Tert 2015

Date post: 06-Sep-2015
Category:
Upload: alexandrapitica
View: 27 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
preventie
65
PREVENTIA DISCIPLINA EPIDEMIOLOGIE UMF Carol Davila,Bucuresti Dr Monica Delia Teleman 1
Transcript
  • PREVENTIA

    DISCIPLINA EPIDEMIOLOGIE UMF Carol Davila ,Bucuresti Dr Monica Delia Teleman

    1

  • Prevention/Preventie

    Scopurile medicinei: - Promovarea sanatatii - Pastrarea sanatatii - Restabilirea starii de sanatate - Reducerea suferintei,a complicatiilor/handicapurilor. -

    -Cuprinse in cuvantul preventie

    2

  • Preventia vs Sanatate Publica

    Medicina preventiva si Sanatatea publica au obiective comune: Promovarea starii generale de sanatate a

    populatiei, Prevenirea specifica de aparitie a unor boli, aplicarea metodelor Epidemiologiei

    3

  • Preventia vs Sanatate Publica

    Medicina preventiva are drept scop imbunatatirea conditiilor de viata ale individului, prin imbunatatirea starii sale de sanatate.

    Sanatatea Publica aplica metode organizate de promovare a sanatatii in comunitate/populatie.

    4

  • Preventia

    Desfasurarea unei activitati de succes in domeniul preventiei presupune: l Intelegerea cauzalitatii bolilor, l Cunoasterea factorilor implicati in dinamica transmiterii

    bolilor (factorilor de risc) l Identificarea grupurilor la risc, l Posibilitatea detectarii timpurii a bolii si a instituirii

    timpurii a tratamentului. l Existenta unei/unor organizatii care sa planifice si sa

    supravegheze aplicarea acestor masuri in grupurile populationale la risc.

    l O continua evaluare si dezvoltare a procedurilor aplicate.

    5

  • Cauze care pot fi eliminate/ameliorate in cadrul unui program preventiv

    Factori: biologici si comportamentali de mediu imunologici nutritionali genetici sociali, spirituali.

    [JF Jekel, Epidemiology, Biostatistics, and Preventive Medicine, 1996]

    6

  • Criterii pentru Introducerea unei boli intr-un program de preventie

    1. Importanta bolii in populatia respectiva: Prevalenta bolii, Mb, MT, discomfort, incapacitate?

    2. Cat de buna este interventia propusa in scopul Preventiei primare, dpv.al eficientei, sigurantei, cost-beneficiu?

    3. Cat de bun este testul screening propus a fi utilizat in

    preventia secundara: sensibilitate, specificitate, simplicitate, cost, siguranta, acceptabilitate, efectul de etichetare?

    4. In cazul preventiei secundare, cat de bun este tratamentul propus dpv al posibilitatii implementarii precoce, in stadiul timpuriu al bolii, al eficientei, al sigurantei in administrare (riscul de efecte adverse)?

    7

  • Preventia primara, secundara, tertiara

    Modelul, propus de Leavell si Clark* a influentat atat practica sanatatii publice cat si medicina ambulatorie.

    Modelul sugereaza ca istoria naturala a unei boli se prezinta ca un continuum, cu starea de sanatate la un capat si stadiul de boala avansata la celalalt capat.

    Aplicarea celor trei nivele ale preventiei se face in diverse etape ale acestui continuum.

    * Pionieri in domeniul sanatatii publice, 1940, Harvard Columbia University, School of Public Health 8

  • Istoria Naturala a Bolii*

    *Modificat cu permisiune dupa Leavell HR,Clark EG. Preventive Medicine for the Doctor in His Community: An Epidemiologic Approach,3rd ed. New York: New York: McGraw Hill Book Company; 1965, p.18.

    Anterior aparitiei bolii

    Boala Evolutia bolii(Patogeneza)

    Interactiunea complexa dintre

    Deces

    Agentul bolii Gazda Umana

    Stadiu timpuriu

    Stadiu incipient detectabil clinic

    Boala avansata

    Convalescenta

    Boala cronica

    Interactiune intre Gazda si Agent patogen/ Factori de risc

    Dizabilitate

    Factori de Mediu care favorizeaza aparitia bolii.

    Vindecare

    9

  • Nivele ale Preventiei (Levels of Prevention) Nivele ale Preventiei: Concept introdus de

    Leavell* (Leavell's levels). Ceea ce trebuie prevenit depinde de starea

    de sanatate sau de stadiul bolii in care se afla persoana/grupul populational la risc.

    Conceptul preventiei - definit de cele 3

    nivele de preventie; primara, secundara, tertiara,

    Un al patrulea nivel adaugat mai tarziu preventia primordiala.

    * Pionier in domeniul sanatatii publice, 1940, Harvard Columbia University, School of Public Health 10

  • Nivele ale preventiei

    Preventia primordiala

    (Primordial prevention)

    Preventia primara (Primary prevention)

    Preventia secundara (Secondary prevention)

    Preventia Tertiara (Tertiary prevention)

    11

  • Primordial prevention Preventia Primordiala : actiuni si masuri care previn/

    limiteaza aparitia unor noi factori de risc. Rezultati ca urmare a modificarilor din mediul social,

    economic, cultural, comportamental, mod de viata, factori de mediu.

    Interventia principala efectuata in Preventia primordiala este reprezentata de educatia individuala si la nivel populational.

    Promoveaza masuri de imbunatatire a statutului socio-economic al populatiei - indirect proportional legat de anumite comportamente la risc: fumatul, consumul de droguri, obiceiuri alimentare, sport.

    12

  • Primordial prevention (cont.)

    Se refera la prevenirea dezvoltarii unor conditii care favorizeaza aparitia factorilor de risc (cauzali) la nivel populational sau in grupuri populationale, in care acesti factori de risc nu au aparut inca.

    Utilitate in bolile cronice: de ex. multe probleme de

    sanatate ale adultului (DZ, obezitate, HTA), isi au originea in copilarie (obezitatea copilului), cand se formeaza anumite comportamente/obiceiuri de viata: fumatul,obiceiuri alimentare, sport.

    13

  • Primordial prevention (cont.) Preventia primordiala realizata prin activitati de promovare a

    sanatatii (Health promotion), care incep din copilarie, bazate: pe educatie medicala adresate copiilor/parintilor, in scopul

    descurajarii comportamentelor care le-ar putea afecta starea de sanatate.()

    Ex: educatie medicala, educatie sexuala,

    Programe de promovare a alimentatiei sanatoase: Politica nationala referitoare la nivelul nutritional al alimentelor, cu implicarea sectorului agricol, alimentar si al schimburilor comerciale -importul-exportul alimentelor,elaborarea masurilor de interzicere a fumatului in locuri publice..

    Alte Ex: asigurarea conditiilor corespunzatoare la locul de munca, a conditiilor de locuit.

    14

  • Preventia primordiala - Institutii responsabile

    Guvernul Organizatii profesionale si ONG Spitale, policlinici, personal medical.

    15

  • Nivele ale preventiei

    Preventia primara (pasiva, activa) - Se adreseaza persoanelor sanatoase Scop: scaderea frecventei de aparitie a unei boli: - prin eliminarea cauzelor/factorilor de risc

    specifici unor boli sau - prin cresterea rezistentei la imbolnavire.

    16

  • Preventia primara (pasiva, activa)

    1. Activitati de promovare a sanatatii: (Health promotion): scaderea in greutate, exercitiul fizic, evitarea fumatului, a drogurilor, a consumului in exces de bauturi alcoolice, safe sex.

    2. Protectie specifica (ex. vaccinarea)

    17

  • Nivele ale Preventiei

    Preventia secundara: depistarea precoce a bolilor, in stadiul presimptomatic.

    - Screening - identificarea activa a cazurilor si

    - instituirea prompta a Tratamentului Preventia tertiara: - limitarea

    consecintele fizice, psihice, sociale ale unei boli instalate:

    - Programe de Reabilitare

    18

  • Nivele de Preventie - Leavells.

    Stadiul bolii Nivelul preventiei Raspuns/Interventie

    Anterior aparitiei bolii Preventie Primara Activitati de promovare a sanatatii Protectie specifica

    Stadiu latent de boala Preventie secundara Diagnostic si tratament precoce

    Stadiu simptomatic de boala

    Preventie tertiara Limitarea deficitelor,in stadiul simptomatic, timpuriu, de boala. Actiuni de reabilitare pentru stadiile de boala avansata.

    *Modificat cu permisiune dupa Leavell HR,Clark EG. Preventive Medicine for the Doctor in His Community: An Epidemiologic Approach,3rd ed. New York: New York: McGraw Hill Book Company; 1965, p.18. 19

  • Preventia primara

    Include conceptul de sanatate pozitiva un concept care incurajeaza asigurarea si mentinerea unui nivel acceptabil de sanatate, care sa permita oricarui individ sa desfasoare o viata productiva din punct de vedere social si economic.

    Prin metode generale, care sa asigure promovarea

    sanatatii, a starii de bine, (quality of life) sau Prin masuri specifice de protectie

    20

  • Promovarea Sanatatii (Health promotion)

    Promovarea sanatatii: promovarea unor informatii care sa creasca capacitatea de control a populatiei asupra factorilor care le pot influenteaza starea de sanatate (factori determinanti),

    21

  • Preventia Primara

    Protectie specifica Specific protection

    Promovarea sanatatii (Health

    Promotion)

    Asigurata prin

    Health education Educatie medicala Environmental modifications Modificari ale conditiilor de mediu Nutritional interventions Interventii nutritionale Life style and behavioral changes Modificari ale conditiilor de trai si comportamentale

    Immunization and seroprophylaxis chemoprophylaxis Use of specific nutrients or supplementations Protection against occupational hazards

    Safety of drugs and foods Control of environmental hazards, e.g. air pollution

    -Imunizare si seroprofilaxie -Chemoprofilaxie -Utilizarea unor substante nutritive si suplimente specifice -Masuri de protectia muncii -Asigurarea sigurantei medicamentelor si alimentelor -Controlul factorilor de risc din mediul inconjurator: (ex controlul poluarii)

    22

  • Preventia primara A. Prevenia primara se bazeaz pe aplicarea mai multor

    strategii: 1. Protectia specifica: Reducerea susceptibilitii

    organismului gazd: 1a. Imunizarea: Programele naionale de vaccinare: - cel mai bun exemplu al modului de aciune al preveniei

    primare - cu rol n prevenirea epidemiilor cauzate de boli controlabile

    prin vaccinare. - importana cercetrii i a dezvoltrii continue, n scopul

    elaborrii de noi vaccinuri : dezvoltarea unui vaccin gripal eficient.

    1b.Prevenirea/tratamentul malnutriiei i al deficitului de Micronutriente:

    - scop: stimularea sistemului imunitar individual, metode ce au dat rezultate n stopare/ncetinirea transmiterii unor infecii cum ar fi TB, n special n ri n curs de dezvoltare. 23

  • Preventia primara

    2. Promovarea sanatatii (Health promotion): a-f a. Controlul/Eliminarea agentului patogen: - controlul agentilor patogeni n rezervorul natural, - Ex. supravegherea i controlul permanent al fermelor de

    vite, pentru a elimina riscul de apariie a Brucelozei la om. b. Protecia mediului nconjurtor: - asigurarea normelor de igien a alimentaiei - a resurselor de ap potabil:ex.meninerea unor

    circuite separate pentru apa potabil i apa de canalizare.

    24

  • Preventia primara (Health promotion)

    c. Msuri adresate cii de transmitere a infeciei: - msuri adresate controlului insectelor vectoare - scopul prevenirii unor boli cum ar fi infecia cu virusul

    West Nile, infecie emergenta, apruta n America de Nord.

    - msuri adresate controlului roztoarelor vectoare, pentru prevenirea unor boli cum ar fi Leptospiroza i Salmoneloza.

    - msuri pentru modificarea comportamentelor populaionale, n vederea eliminrii factorilor de risc ce expun la boli cu transmitere sexual (HIV, HVB, HVA): practicarea sexului protejat safe sex, controlul/eliminarea administrrii de droguri pe cale IV.

    - igiena individual, o metod simpl dar eficace n prevenirea apariiei bolilor transmisibile.

    25

  • Preventia primara (Health promotion)

    d. Educaie medical adresata comunitii: - promovarea unor programe de control al vectorilor, cu

    accent pe importana metodelor de protecie individual - Ex. utilizarea substanelor de respingere (repellents) a

    vectorilor precum i al utilizrii corturilor/plaselor mpotriva narilor.

    - importana igienei personale i a igienei alimentare, ca mod de prevenire a gastroenteritelor.

    - accentuarea importanei aderrii la Programul Naional de Imunizri/campaniile de vaccinare.

    26

  • Preventia primara

    e. Utilizarea prudent a antibioticelor pentru a preveni apariia tulpinilor rezistente.

    - Studii efectuate asupra modului de utilizare al

    antibioticelor n spitale:

    - incorect, ntr-o proporie ce variaz ntre 41 i 64% din cazuri.

    - utilizarea criteriilor diferite de evaluare face dificil compararea acestor date.

    27

  • Preventia primara Utilizarea prudent a antibioticelor pentru a preveni apariia tulpinilor rezistente.

    Dup recomandrile lui Reese i Betts*,folosirea corect a antibioticelor, comport respectarea urmtoarelor norme:

    - stabilirea unor indicaii corecte, n funcie de tabloul clinic;

    - recoltarea obligatorie a produselor patologice necesare diagnosticului microbiologic corect;

    - cunoaterea microorganismelor care pot produce, cu

    cea mai mare probabilitate, infecia incriminat;

    *Antibiotic use. Reese i Betts practical approach to Infectious Diseases, Wolters Kluwer, Lippincott Williams & Wilkins, chapter 27. 28

  • Preventia primara Utilizarea prudent a antibioticelor pentru a preveni apariia tulpinilor rezistente.

    Alegerea antibioticului in functie de: - uurina administrrii, - Toxicitate (sa fie redus), - cost redus, - calea de administrare a dozelor i durata tratamentului; - aspecte de rezisten,

    - Reevaluarea tratamentului, dup obinerea rezultatelor

    culturilor bacteriene, (evaluare la 48 ore)!! - se modific corespunzator, n cazul n care se instaleaz

    rezistena antimicrobian.

    29

  • Preventia primara Utilizarea prudent a antibioticelor pentru a preveni apariia tulpinilor rezistente.

    - Administrarea antibioticelor, trebuie sa fie condiionat de cutarea exhaustiv* i minuioas a agentului determinant al infeciei, att clinic ct mai ales microbiologic.

    - n cazurile n care acest lucru nu este posibil, sau pn la obinerea rezultatelor microbiologice, este admis folosirea empiric a antibioticelor, innd cont de germenii implicai mai frecvent n diversele localizri ale infeciei.

    *Rugin S. Infecii nosocomiale, De la Concepte la Practic. Ed. Muntenia, Constana, 2004. 30

  • Preventia primara Utilizarea prudent a antibioticelor pentru a preveni apariia tulpinilor rezistente.

    - Trebuie s se in cont de faptul c tratamentul empiric (sau de prim intentie) nesupus reevalurii clinico-microbiologice, se soldeaz cu un procent ridicat de eecuri (49%), n episoadele de bacteriemie de origine neprecizat. Gowen*, semnaleaz legtura temporal stabilita ntre: - creterea consumului de antibiotice i creterea prevalenei rezistenei unor germeni la aceste antibiotice.

    *Rugin S. Infecii nosocomiale, De la Concepte la Practic. Ed. Muntenia, Constana, 2004. 31

  • Preventia primara

    f. mbuntirea condiiilor sociale de via condiie esenial pentru scderea incidenei i

    severitii infeciilor emergente i recurente. - determinanii sociali majori, cu rol important n apariia

    infeciilor emergente i recurente sunt reprezentai de aceleai variabile cu rol critic n nsi dezvoltarea, viabilitatea i viitorul societii.

    - oportunitatea de a influena simultan att frecvena de

    apariie a bolilor emergente, ct i viitorul planetei.

    32

  • Factori sociali determinanti in aparitia infectiilor emergente si recurente *

    Creterea populaiei

    nclzirea global Activiti umane: - Industrializarea; Urbanizarea; Construirea digurilor; Irigaiile; Turism; Rzboaie; -Depozitarea necorespunztoare a deeurilor, ce contamineaz mediul nconjurtor; Relocarea animalelor; Rspndirea Infeciilor cu transmitere sexual.

    Srcia i malnutriia. Numrul crescut al refugiailor i al persoanelor care i prsesc locuinele din diverse motive i triesc n condiii necorespunztoare.

    Creterea numrului de persoane vrstnice. Bioterorismul.

    *Louria DB, Emerging and re-emerging infections: the societal determinants. Futures, 2000; 32(6): 581-94. 33

  • Scor* Factori 1 Modificri n utilizarea terenului agricol sau a procedurilor agricole utilizate 2 Modificri demografice i sociale. 3 Starea de sntate precar a populaiei (malnutriie, HIV) 4 Proceduri medicale i intraspitaliceti noi 5 Evoluia agenilor patogeni (ex. polirezisten microbian, virulent

    crescut). 6 Contaminarea surselor de hran i ap. 7 Intensificarea cltoriilor internaionale 8 Programe de sntate public necorespunztoare. 9 Schimburi economice la nivel internaional

    10 Modificrile climei *Scorul este derivat corespunztor numrului de specii patogene asociate unui anumit factor, de la factorul care determin apariia emergent/recurenta celui mai mic numr de ageni patogeni la cel care determin apariia celor mai muli patogeni.

    Factori incriminai n emergena i recurena agenilor patogeni umani**

    **Colwell RR, Clayton RA, Ortiz-Conde BA et al.The microbialspecies concept and biodiversity. In: Hawksworth D, Allsopp D, Colwell RR: Biodiversity of microorganisms and its relevance.Wallingford, UK: CAB International, 1994; 3-15. 34

  • Preventia primara g. Asigurarea unor programe funcionale de sntate

    public: - activiti susinute de supraveghere a bolilor transmisibile, - cu aplicarea masurilor corespunzatoare de prevenire si

    control.

    - deficienele care apar n sistemul de supraveghere pot da natere unor epidemii importante,

    - problemele existente la ora actual - programe de

    sntate public insuficient finanate (lipsa susinerii politice political will).

    Elaborarea unui sistem eficient de supraveghere a bolilor

    transmisibile, la nivel global.

    35

  • Preventia primara Majoritatea bolilor cronice prezinta un stadiu timpuriu

    in care factorii de risc contribuie la aparitia unor modificari/anormalitati ale proceselor functionale.

    De exemplu, intr-un stadiu premergator instalarii ,

    Aterosclerozei, pot fi detectate valori crescute ale LDLP, concomitent cu nivele scazute ale HDL ("good" or "scavenger" high-density lipoprotein cholesterol).

    Scopul interventiei (preventia/profilaxia primara): modificarea factorilor de risc: Ex: Modificari ale stilului de viata: dieta cu consum

    scazut de grasimi saturate , exercitiu fizic sustinut, (aerobic), renuntarea la fumat. (preventie primara activa)

    36

  • 37

  • 2 Strategii de aplicare in practica a Preventiei primare (OMS)

    a. Strategia populationala (mass strategy) (Health Education)

    b. Strategia adresata grupurilor de risc. (High -risk strategy) (Health Education + Treatment)

    38

  • a. Strategia populationala Population (mass) strategy

    Strategia populationala" adresata intregii populatii, indiferent de nivelul de risc individual.

    Aplica masuri de educatie medicala (Health

    Education) cu cost redus, neinvazive. De ex studiile au demonstrat ca o scadere moderata

    a mediei valorilor TA sau a nivelului de colesterol (Colesterol total,LDL) poate produce o scadere marcata a incidentei bolilor CV.

    Aceasta strategie se adreseaza schimbarilor de ordin

    comportamental, stil de viata, socio-economic.

    39

  • 2. Strategia adresata grupurilor de risc. (High -risk strategy)

    Asigura acordarea asistentei medicale persoanelor cu risc crescut de dezvoltare a unei boli.(ex screeningul pentru colesterol in randul copiilor este limitat la cei care provin din familii cu risc crescut).

    Necesita aplicarea metodelor clinice optime pentru

    identificarea persoanelor la risc.(pasiv, activ) Implica Educatie Medicala +Tratament

    necesita investigatii de laborator cost crescut, metode invazive.

    40

  • Preventia secundara Totalitatea activititatilor/procedurilor, care opresc

    evolutia bolii la un stadiu incipient, inainte de instalarea modificarilor patologice.

    detectarea modificarilor la nivel homeostatic compensatoriu

    intr-un stadiu in care modificarile morfologice si biologice se afla inca intr-un stadiu reversibil.

    Interventii specifice: diagnostic precoce (ex. Teste screening,

    depistare activa a cazurilor (case finding.) si tratament precoce, adecvat.

    Ex: screeningul pentru diverse forme de cancer permite: - diagnosticul timpuriu (inainte de aparitia simptomelor

    clinice) si tratamentul precoce la persoane aparent sanatoase imbunatateste mult prognosticul bolii.

    41

  • 42

  • Preventia secundara

    Mai tarziu, in stadiul de boala manifesta, aplicarea principiilor preventiei secundare are rolul de a:

    limita/scurta intervalul de timp de incapacitate/handicap si a prevenii complicatiile bolii.

    Ex: Tratamentul cu Aspirina in boli arteriale. Beta-blocanti si inhibitori de ACE (angiotensin-converting

    enzyme) dupa IMA (infarct miocardic acut). Renuntarea la fumat in BPOC si in boli CV. Tratamentul hipercolesterolemiei, al HTA, dupa instalarea

    cardiopatiei ischemice.

    43

  • Preventia secundara

    Investigatia epidemiologica Actiunile de preventie si control,

    implementate protejeaza ceilalti membrii ai comunitatii (prevenirea transmiterii infectiei in comunitate).

    Masuri de preventie secundara pentru cazurile de boala si preventie primara potentialilor contacti.

    44

  • Preventia secundara

    Elaborarea unui sistem de supraveghere si control al bolilor transmisibile, eficient la nivel national si global - esenial pentru a permite aplicarea metodelor preveniei secundare.

    45

  • Controlul unei boli se axeaza in principal pe interventii ale preventiei primare sau secundare dar de obicei majoritatea programelor combina ambele nivele de preventie.

    control

    eliminare

    eradicare

    46

  • Controlul bolilor infectioase (2 C + 2 P) (4 C)

    Control

    Cazuri Cases

    Contacti Contacts

    Purtatori (Carriers)

    Populatie (Community)

    Diagnostic Notificare Izolare Dezinfectie Tratament Urmarire Externare

    Carantinare (mentinerea sub observatie) Chemoprophylaxie

    Detectare, si tratament

    Investigatia Epidemiologica Si Masuri de Control

    47

  • Eliminarea unei boli (Disease Elimination) Intre controlul si eradicarea unei boli un pas

    intermediar este constituit de eliminarea regionala = intreruperea lantului de transmitere a unei boli intr-o regiune (ex. eliminarea rujeolei, polio, difteriei, din multe zone geografice).

    Eliminarea regionala reprezinta un precursor

    important al eradicarii unei boli.

    48

  • Eradicarea unei Boli (Disease Eradication)

    Eradicare - a taia din radacina (literally means to "tear out by roots).

    Terminarea/lipsa oricarei posibilitati de transmitere a

    unei bolii datorita exterminarii agentului patogen, ca urmare a activitatilor de supraveghere si control instituite.

    Termen absolut "all or none" , - totul sau nimic

    inexistenta/absenta infectiei la nivel international. La ora actuala singura BI eradicata este variola.

    (smallpox).

    49

  • Preventia Tertiara

    Totalitatea activitatilor efectuate in scopul prevenirii complicatiilor, la pacienti cu boala manifesta clinic - pentru limitarea consecintele fizice si sociale.

    - Programe de Reabilitare (pentru deficite, incapacitati,

    handicap) pentru a readuce pacientul la un nivel functional optim.

    50

  • 51

  • Preventia tertiara

    Scop: utilizarea la maxim a capacitatilor existente, in scopul reinserarii sociale, obtinerii unui loc de munca..

    Ex: gimnastica medicala pentru pacienti cu AVC,

    programe de fitness pentru pacienti cu IM, instituirea unor centre de dezalcolizare.

    52

  • Deficit/Incapacitate/Handicap

    Pot fi de ordin: fizic, cognitiv, mental, senzorial,

    emotional, de dezvoltare. sau o combinatie a acestora.

    53

  • Impairment (Deficienta/Deficit)

    Orice pierdere sau anormalitate a functiilor fiziologice, psihologice sau al structurilor anatomice.

    54

  • Disability (Incapacitate)

    Restrictia sau lipsa abilitatii de a desfasura o activitate in maniera sau in limitele asteptate/convenite.

    55

  • Handicap

    Dezavantaj datorat unor deficite sau incapacitati, care nu permit unei persoane sa isi desfasoare rolul normal/asteptat*, in comunitate.

    * conform varstei, genului,factorilor culturali.

    56

  • Reabilitarea (Rehabilitation)

    Definitie: Utilizarea combinata, coordonata a masurilor/activitatilor

    medicale, sociale, educationale, vocationale, pentru educarea si reeducarea unei persoane cu un

    deficit/incapacitate/handicap, pentru a ajunge la cel mai inalt nivel de functionalitate

    posibil.

    57

  • Rehabilitation

    Medical rehabilitation

    Vocational rehabilitation

    Social rehabilitation

    Psychological rehabilitation

    58

  • Q1?

    Detectarea prin screening si inlaturarea chirurgicala a polipilor intestinali reprezinta un tip de preventie ?...

    59

  • Q2? Dati exemple de diverse tipuri de preventie

    (primara, secundara, tertiara) cu aplicatie pentru fiecare dintre afectiunile/situatiile de mai jos:

    - Accidente rutiere - Obezitate - Hepatita cu virus A - Hepatita cu virus B si C - Boli cu transmitere digestiva declansate pe vase de

    croaziera. - Mortalitate datorata violentei inafara casei.

    60

  • Selectionati raspunsul adecvat: Considerati urmatoarele scenarii:

    1. O doamna de 72 de ani, cu bronsita cronica, fosta fumatoare are ca medicatie printre altele Atrovent si Albuterol. Care dintre interventiile expuse mai jos s-ar putea clasifica in categoria preventiei primare pentru aceasta persoana? A. Reevaluarea medicatiei prescrise B. Administrarea anuala a vaccinului gripal C. Efectuarea spirometriei

    D. Colonoscopie la intervale stabilite de timp. 2. o persoana in varsta de 68 de ani, cu hipertensiune arteriala sta singura intr-o locuinta personala. Selectionati masurile corespunzatoare preventiei secundare:

    A. Administrare de vaccin pneumococcic B. Mamografia C. Educatia referitoare la siguranta locuintei pentru a minimaliza riscurile care se pot asocia in cazul unei caderi.

    61

  • 62

  • Any Questions?

    Thank you for not asking!

    63

  • Stage of Disease

    Level of Prevention Appropriate Response

    Predisease

    No known risk factors

    Primary prevention

    Health promotion (e.g., encourage healthy changes in lifestyle, nutrition, and environment)

    Disease susceptibility

    Primary prevention

    Specific protection (e.g., recommend nutritional supplements, immunizations, and occupational and driving safety measures)

    Latent Disease

    Secondary prevention

    Screening (for populations) or case finding (for individuals in medical care) and treatment if the disease is found.

    Symptomatic Disease

    Initial care Tertiary prevention

    Disability limitation (i.e., institute medical or surgical treatment to limit damage from a disease).

    Subsequent care

    Tertiary prevention

    Rehabilitation (i.e., identify and teach methods to reduce physical and social disability)

    64

  • 65


Recommended