PLANUL REGIONAL DE GESTIONARE A DESEURILOR REGIUNEA 7 …

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru, revizia 1, versiunea Ianuarie 2011

1

PLANUL REGIONAL DE GESTIONARE A DESEURILOR

REGIUNEA 7 CENTRU

revizia 1, versiunea ianuarie 2011


2

CUPRINS

1. INTRODUCERE............................. EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

2. ASPECTE LEGISLATIVE ................ EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

2.1 Politica europeana in domeniul gestionarii deseurilorEroare! Marcaj în document nedefinit.

2.2 Legislatia privind gestionarea deseurilor .Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3. INFORMATII PRIVIND PLANIFICAREA GESTIONARII DESEURILOR LA NIVEL NATIONAL, REGIONAL SI JUDETEAN .....EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

3.1 Planul National si Strategia Nationala de Gestionare a DeseurilorEroare! Marcaj în document nedefinit.

3.2 Planul Regional de Gestionare a Deseurilor............. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.3 Planificarea gestionarii deseurilor la nivel judetean.. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.4 Sisteme de management integrat al deseurilor nivel judetean... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4. MONITORIZAREA IMPLEMENTARII PLANULUI REGIONAL DE GESTIONARE A DESEURILOR, VERSIUNEA 2006 ............ EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

5. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE ..... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

5.1 Cadrul natural.....................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.

5.2 Infrastructura .....................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.

5.3 Situatia socio-economica ......................Eroare! Marcaj în document nedefinit.

5.4 Cantitati si tipuri de deseuri generate.....Eroare! Marcaj în document nedefinit.

5.5 Gestionarea deseurilor .........................Eroare! Marcaj în document nedefinit.

6. OBIECTIVE SI TINTE REGIONALE EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

7. PROIECTIA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR SI CUANTIFICAREA TINTELOR ................................... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

7.1 Proiectia privind generarea deseurilor municipale .... Eroare! Marcaj în document nedefinit.


3

7.2 Proiectia privind generarea deseurilor biodegradabile municipaleEroare! Marcaj în document nedefinit.

7.3 Proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje.. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8. OPTIUNI TEHNICE DE GESTIONARE A DESEURILOR....... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

8.1 Prevenirea generarii deseurilor ..............Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.2 Optiuni pentru colectarea deseurilor reziduale ........ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.3 Optiuni pentru colectarea deseurilor reciclabile ....... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.4 Optiuni pentru colectarea deseurilor biodegradabile. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.5 Optiuni pentru transportul si transferul deseurilor ... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.6 Optiuni pentru sortarea deseurilor colectate separat Eroare! Marcaj în document nedefinit.

8.7 Optiuni pentru tratarea deseurilor biodegradabile.... Eroare! Marcaj în document nedefinit. LISTA TABELE Tabel 3-1: Aprobarea planurilor judetene din Regiunea 7 CentruEroare! Marcaj în document nedefin

Tabel 5-1: Suprafata totala si pe judete a Regiunii 7 CentruEroare! Marcaj în document nedefinit.

Tabel 5-2: Evolutia populatiei pe judete si pe regiune in perioada 2004-2008Eroare! Marcaj în docume

Tabel 5-3: Organizarea adminsitrativa a judetelor Regiunii, 31 decembrie 2008Eroare! Marcaj în docu

Tabel 5-4: Evolutia ratei somajului in perioada 2004-2008Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Tabel 5-5: Numar total de innoptari ................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Tabel 5-6: Cantitati de deseuri municipale generate in Regiunea 7 in anul 2008Eroare! Marcaj în docu

Tabel 5-7: Compozitia estimata a deseurilor menajereEroare! Marcaj în document nedefinit.

Tabel 5-8: Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipaleEroare! Marcaj în document ne

Tabel 5-9: Sistemul de management integrat al deseurilor, judetul AlbaEroare! Marcaj în document n

Tabel 5-10: Sistemul de management integrat al deseurilor, judetul CovasnaEroare! Marcaj în docum

Tabel 5-11: Sistemul de management integrat al deseurilor, judetul MuresEroare! Marcaj în documen

Tabel 5-12: Sistemul de management integrat al deseurilor, judetul SibiuEroare! Marcaj în document

Tabel 7-1: Proiectia de generare a deseurilor muncipaleEroare! Marcaj în document nedefinit.


4

Tabel 7-2: Proiectia de generare a deseurilor biodegradabile municipaleEroare! Marcaj în document n

Tabel 7-3: Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipaleEroare! Marcaj în docume

Tabel 7-4: Cantitatea si structura deseurilor de ambalaje generate in Romania in anul 2008.................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Tabel 7-5: Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generareEroare! Marcaj în docume

Tabel 7-6: Proiectia de generare a deseurilor de ambalaje, total regiuneEroare! Marcaj în document n

Tabel 7-7: Proiectia de generare a deseurilor de ambalaje de la populatieEroare! Marcaj în document

Tabel 7-8: Proiectia de generare a deseurilor de ambalaje rezultate de la industrie, comert si institutii ............................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Tabel 7-9: Tinte nationale de reciclare/valorificare deseuri de ambalajeEroare! Marcaj în document ne

Tabel 7-10: Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje pentru Regiunea 7 Centru .......................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Tabel 8-1: Evaluarea optiunilor de colectare a deseurilor rezidualeEroare! Marcaj în document nedefi

Tabel 8-2: Evaluarea optiunilor privind colectarea separata a deseurilor reciclabileEroare! Marcaj în do

LISTA FIGURI Figura 5-1: Regiunea 7 Centru .......................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Figura 5-2: Judetele Regiunii 7 Centru................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Figura 5-3: Arii protejate si parcuri nationale in Regiunea 7 CentruEroare! Marcaj în document nedef

Figura 5-4: Zone de colectare si transport - judetul AlbaEroare! Marcaj în document nedefinit.

Figura 5-5: Zone de colectare si transport - judetul CovasnaEroare! Marcaj în document nedefinit.

Figura 5-6: Zone de colectare si transport - judetul MuresEroare! Marcaj în document nedefinit.

Figura 5-7: Zone de colectare si transport - judetul SibiuEroare! Marcaj în document nedefinit.

Figura 8-1: Schema tratarii mecano-biologice simpleEroare! Marcaj în document nedefinit.

Figura 8-2: Schema instalatiei de tratare mecano-biologica cu bio-uscareEroare! Marcaj în document

Figura 8-3: Schema instalatiei de tratare mecano-biologica in vederea valorificarii energetice...................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Figura 8-4: Prezentarea comparativa a tehnicii de tratare mecano-biologica si a incinerarii................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.


5

• INTRODUCERE La baza revizuirii Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru elaborat in anul 2006 stau urmatoarele: • Modificarile legislative survenite in ultima perioada, in special noua Directiva

Cadru privind deseurile si noul HG privind deseurile de echipamente electrice si electronice;

• Recomandarile Raportului de monitorizare a implementarii PRGD – raportul de monitorizare constata neindeplinirea anumitor masuri, precum si diferente de peste 10 % intre cantitatile de deseuri prognozate a se genera si noile date statistice, recomandand astfel revizuirea PRGD;

• Sistemele de management integrat al deseurilor care urmeaza a se implementa la nivelul fiecarui judet, care prevad investitii ce urmeaza a fi finantate prin POS Mediu in perioada 2011-2013.

Revizuirea PRGD se realizeaza conform prevederilor legale in vigoare, in special a Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor. Revizuirea PRGD se realizeaza in cadrul proiectului „Parteneriat pentru un mediu curat, minimizarea deseurilor si dezvoltare durabila în Regiunea 7 Centru” al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Sibiu, proiect finantat prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru Crestere Economica si Dezvoltare Durabila in Romania. Comitetul regional pentru protectia mediului constituit la nivelul Regiunii 7 Centru coordoneaza revizuirea PRGD. Deseurile care fac obiectul prezentului PRGD sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte cateva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice. Orizontul de timp al PRGD revizuit este 2008 – 2018. Anul 2008 este considerat an de referinta pentru calculul proiectiei de generare a deseurilor. Obiectivele, tintele si masurile de implementare se refera la perioada 2011-2018. Revizuirea PRGD este supusa procedurii de evaluare strategica de mediu (SEA).


6

• ASPECTE LEGISLATIVE

o Politica europeana in domeniul gestionarii deseurilor Politica Uniunii Europene in domeniul gestionarii deseurilor se bazeaza pe 3 principii, si anume: • Prevenirea producerii deseurilor – este unul din aspectele cheie ale strategiei

de gestionare a deseurilor, ocupand primul loc in ierarhia de gestionare a deseurilor. Reducerea cantitatii de deseuri generate, precum si reducerea continutul periculos al acestora conduc la simplificarea proceselor de eliminare. Prevenirea producerii deseurilor se afla in legatura stransa cu metodele de fabricatie, precum si schimbarea comportamentului consumatorului in ceea ce priveste produse verzi si reducerea ambalajelor.

• Valorificarea deseurilor (reciclare, reutilizare) – in cazul in care cantitatea de

deseuri produsa nu poate fi redusa, o cantitate cat mai mare de deseuri trebuie valorificate, in special prin valorificare materiala (reciclare). Fluxurile de deseuri care necesita o atentie speciala sunt: deseurile de ambalaje, vehiculele scoase din uz, bateriile si acumulatorii, deseurile de echipamente electrice si electronice, dar si deseurile biodegradabile municipale.

• Imbunatatirea tehnicilor de eliminare finala si monitorizare – in cazul in care

deseurile generate nu pot fi valorificate, ar trebui incinerate, eliminarea prin depozitare reprezentand ultima solutie. Atat incinerarea cat si depozitarea deseurilor necesita o monitorizare stricta deoarece aceste activitati pot avea un impact semnificativ asupra mediului.

Al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu a introdus conceptul de strategii tematice, documente care au fost elaborate de catre Comisia Europeana. Strategia tematica este un instrument modern al politicii de mediu, oferind o abordare integrata a problematicii analizate (evaluand efectul si consecintele deciziilor politice asupra diferitelor domenii). Au fost dezvoltate strategii tematice pentru urmatoarele domenii: aer, prevenirea si reciclarea deseurilor, mediul marin, sol, pesticide, resurse naturale si mediul urban. Cele doua premize pe care se bazeaza Strategia tematica privind prevenirea si reciclarea deseurilor sunt: • Politica in domeniul gestionarii deseurilor trebuie sa se concentreze pe

reducerea impactului determinat de utilizarea resurselor naturale. Conform strategiei tematice privind utilizarea resurselor, problema cea mai importanta nu este lipsa acestora cat impactul asupra mediului generat de utilizarea lor.

• La realizarea politicii in domeniul deseurilor este recomandata aplicarea

instrumentului analiza ciclului de viata. Astfel, se are in vedere impactul care poate aparea pe parcursul intregului ciclu de viata al unui produs/serviciu, din


7

momentul extragerii resurselor pentru producerea acestuia pana in momentul cand acesta devine deseu.

Actiunile propuse in cadrul strategiei sunt: • simplificarea legislatiei existente de gestionare a deseurilor; • utilizarea „analizei ciclului de viata” in realizarea politicilor din domeniu; • imbunatatirea bazei de cunostinte; • prevenirea producerii deseurilor; • reciclarea la scara mai larga a deseurilor produse.

o Legislatia privind gestionarea deseurilor In continuare este prezentata legislatia europeana din domeniul gestionarii deseurilor – legislatia cadru si cea care reglementeaza gestionarea fluxurilor de deseuri care fac obiectul planificarii. Atat in ceea ce priveste legislatia europeana, cat si in cazul legislatiei romanesti prin care este transpusa, sunt prezentate doar principalele acte normative. Pe langa acestea, mai exista o serie de decizii (la nivel european) si acte normative la nivel national care reglementeaza problematici administrative, cum ar fi: • sistemul de identificare si marcare a ambalajelor; • constituirea si functionarea structurilor de evaluare si autorizare a operatorilor

economici care preiau responsabilitatea gestionarii diferitelor fluxuri de deseuri (ambalaje, deseuri de echipamente electrice si electronice);

• incurajarea cresterii nivelului de reciclare a diferitelor materiale colectate separat;

• norme metodologice de aplicare a diferitelor acte normative; • stabilirea formatului de raportare a datelor referitoare la gestionarea fluxurilor

specifice de deseuri. Legislatia cadru Directiva nr. 2006/12/CE privind deseurile Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase

• OUG nr.78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea 426/2001, cu modificarile ulterioare;

• HG nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor si a Planului National de Gestionare a Deseurilor, cu modificarile ulterioare;

• OM nr. 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor;

• Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabilie nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor


8

Legislatia cadru Decizia Comisiei 2000/532/CE (cu modificarile ulterioare) de stabilire a unei liste de deseuri

HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase cu modificarile si completarile ulterioare

In ceea ce priveste legislatia cadru, Directiva cadru privind deseurile si Directiva privind deseurile periculoase au fost transpuse in Romania printr-un singur act normativ. Prin aceasta lege se stabileste ca gestionarea deseurilor municipale, inclusiv a deseurilor periculoase din deseurile municipale, este responsabilitatea autoritatilor publice locale. De asemenea, documentele de planificare de la nivel national si regional sunt aprobate prin Hotarare de Guvern, respectiv ordin de ministru. Revizuirea acestora se realizeaza ori de cate ori este nevoie, perioada dintre revizuiri fiind de maxim 5 ani. In noiembrie 2008 a fost adoptata o directiva cadru, Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive. Primul pas al implementarii Strategiei tematice privind prevenirea si reciclarea deseurilor a fost revizuirea directivei actuale astfel incat sa cuprinda standarde de reciclare si obligatia statelor membre privind dezvoltarea de programe nationale de prevenire a deseurilor. Noua directiva, care ar fi trebuit sa fie implementata pana la 12 decembrie 2010, se refera atat la deseurile periculoase, cat si la cele nepericuloase, precum si la uleiurile uzate. Directiva stabileste conceptele de baza referitoare la gestionarea deseurilor si defineste principiile de gestionare a deseurilor precum „principiul poluatorul plateste” sau ierarhia deseurilor. De asemenea, clarifica notiuni de baza, cum ar fi definitiile pentru deseuri, valorificare si eliminare, pentru a intari masurile care trebuie luate pentru prevenirea generarii deseurilor, pentru a introduce o abordare care sa ia in considerare intregul ciclu de viata al produselor si materialelor si nu doar stadiul de deseu, precum si pentru a pune accentul pe reducerea efectelor generarii si gestionarii deseurilor asupra mediului, consolidandu-se astfel valoarea economica a deseurilor. Articolul 28 al noii Directive cadru se refera la planurile de gestionare a deseurilor. Asttfel, conform prevederilor Directivei, planurile de gestionare a deseurilor trebuie sa cuprinda o analiza a situatiei actuale a gestionarii deseurilor pe teritoriul geografic in cauza, precum si masurile care trebuie luate pentru imbunatatirea conditiilor de mediu in cazul pregatirii pentru reutilizare, reciclarii, valorificarii si eliminarii deseurilor precum si o evaluare a modului in care planul va ajuta la punerea in aplicare a obiectivelor si dispozitiilor directivei.

Conform prevederilor noii Directive, planurile de gestionare a deseurilor trebuie sa contina, dupa caz, cel putin urmatoarele:

(a) tipul, cantitatea si sursa deseurilor generate pe teritoriu, deseurile care ar putea fi transportate de pe sau pe teritoriul national, precum si o evaluare a evolutiei viitoare a fluxurilor de deseuri;


9

(b) schemele existente de colectare a deseurilor si principalele instalatii de eliminare si valorificare, inclusiv orice aranjamente speciale pentru uleiurile uzate, deseurile periculoase sau fluxurile de deseuri abordate de legislatia comunitara specifica;

(c) o evaluare a necesarului de noi scheme de colectare, inchiderea instalatiilor de deseuri existente, infrastructura suplimentara pentru instalatiile de deseuri in conformitate cu articolul 16 si, daca este necesar, investitiile legate de acestea;

(d) informatii suficiente cu privire la criteriile de identificarea amplasamentului , precum si a capacitatilor semnificative viitoare ale instalatiilor de eliminare sau de valorificare, daca este cazul;

(e) politici generale de gestionare a deseurilor, inclusiv tehnologii si metode planificate de gestionare a deseurilor sau politici pentru deseurile care ridica probleme specifice de gestionare.

De asemenea, Directiva prevede ca planurile de gestionare a deseurilor pot contine, luand in considerare nivelul geografic si acoperirea zonei de planificare, urmatoarele:

(a) aspectele organizationale legate de gestionarea deseurilor, inclusiv o descriere a alocarii responsabilitatilor intre actorii publici si privati care se ocupa cu gestionarea deseurilor;

(b) o analiza a utilitatii si a adecvarii utilizarii instrumentelor economice si de alta natura pentru rezolvarea diverselor probleme legate de deseuri, luand in considerare necesitatea mentinerii unei bune functionari a pietei interne;

(c) utilizarea unor campanii de sensibilizare si de informare adresate publicului larg sau unor categorii speciale de consumatori;

(d) siturile contaminate istoric de eliminare a deseurilor si masuri pentru reabilitarea acestora.

Pana in prezent Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive nu a fost transpusa in legislatia roamana. Exista un proiect de Lege, care in prezent se afla supus dezbaterii publice. Proiectul de Lege privind regimul deseurilor prevede la art. 40 urmatoarele: „(1) In baza principiilor si obiectivelor prevazute in Planul national de gestionare a deseurilor si a cadrului general stabilit prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a Planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, se elaboreaza/realizeaza/revizuiesc planurile regionale de gestionare a deseurilor, denumite in continuare PRGD, de catre Comitetul regional pentru protectia mediului constituit, fara personalitate juridica, in baza ar. 74 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006 cu modificarile si completarie ulterioare. (2) PRGD se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centru pentru protectia mediului.”


10

In ceea ce priveste evaluarea/monitorizarea si revizuirea planurilor, proiectul de Lege privind regimul deseurilor prevede: • Revizuirea PRGD se realizeaza de catre Comitetul regional pentru protectia

mediu in baza recomandarilor raportului de monitorizare/evaluare intocmit de ARPM;

• Planurile regionale de gestionare a deseurilor se monitorizeaza/evalaueaza o data la doi ani si se revizuiesc dupa caz de catre Comitetul regional pentru protectia mediului, care pe langa atribuitiile mentionate la art. 74 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea 265/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, in domeniul gestionarii deseurilor coordoneaza revizuirea si monitorizarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor;

• In scopul indeplinirii atributiilor sale, Comitetul regional pentru protectia mediului este sprijinit de autoritatile si institutiile publice cu responsabilitati in domeniul mediului, asociatii/patronate si operatorii economici.

Legislatia privind operatiile de gestionare a deseurilor Depozitarea deseurilor Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea deseurilor

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor

Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor si procedurilor pentru acceptarea deseurilor la depozite ca urmare a art. 16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE

OM nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si a procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri

Incinerarea deseurilor Directiva nr. 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor

HG nr. 128/ 2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare

Transportul deseurilor Regulamentul Consiliului 1013/2006 privind transferul de deseuri (aplicabil din data 11 Iulie 2007)

HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului nr. 1013/2006 privind transferul de deseuri, cu modificarile ulterioare

Prevederile directivelor privind depozitarea si incinerarea deseurilor au fost transpuse in totalitate in legislatia romana. Legislatia romana privind depozitarea deseurilor prevede ca termen de inchidere si ecologizare a spatiilor de depozitare a deseurilor din mediul rural data de 16 iulie 2009. In cazul deseurilor biodegradabile trebuie atinse urmatoarele tinte: • 2010 - reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la

75 % din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995; • 2013 - reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la

50 % din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995; • 2016 - reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la

35% din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995.


11

In anexa HG 349/2005 sunt prevazuti anii de inchidere pentru fiecare depozit de deseuri in parte. Legislatia privind fluxurile specifice de deseuri Ambalaje si deseuri de ambalaje Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje (cu modificarile ulterioare) Decizia Decizia 97/129/CE privind sistemul de identificare si marcare a materialelor de ambalaj

HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje (cu modificarile si completarile ulterioare)

Deseuri de echipamente electrice si electronice Directiva 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice (cu modificarile ulterioare)

HG nr. 1037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice

Directiva 2002/95/CE privind restrictionarea utilizarii anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice (cu modificarile ulterioare)

HG nr. 992/ 2005 privind limitarea folosirii anumitor substante periculoase in EEE (cu modificarile ulterioare)

Utilizarea in agricultura a namolurilor din epurare Directiva 86/278/CEE privind protectia mediului, si in particular, a solului, atunci cand namolul provenit de la statiile de epurare este folosit in agricultura

OM nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura

Deseuri de baterii si acumulatori Directiva 2006/66/CE privind bateriile si acumulatorii si deseurile de baterii si acumulatorii (cu modificarile ulterioare)

HG 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori

Hotararea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje cu modificarile si completarile ulterioare stabileste responsabilitatile privind gestionarea deseurilor de ambalaje. Administratia publica locala este responsabila pentru colectarea separata si sortarea deseurilor de ambalaje. Operatorii economici generatori de deseuri de ambalaje trebuie sa asigure valorificarea acestora. Operatorii economici care introduc pe piata ambalaje sau produse ambalate au responsabilitatea asigurarii obiectivelor anuale de reciclare/valorificare fie individual, fie prin transferarea responsabilitatii catre un operator economic autorizat de MM. Obiectivele de reciclare/valorificare globale si pe tip de material de ambalare pentru perioada 2007-2013 sunt urmatoarele:


12

Obiectivul minim de valorificare prin reciclare/tip de material (%)

Anul Hartie si carton

Plastic Sticla Metale Lemn

Obiectivul global de valorificare prin reciclare *) (%)

Obiectivul global de valorificare sau incinerare in instalatiile de incinerare a deseurilor cu recuperare de energie **) (%)

2007 15 10 22 15 5 28 34 2008 60 11 32 50 7 33 40 2009 60 12 38 50 9 38 45 2010 60 14 44 50 12 42 48 2011 60 16 48 50 15 46 53 2012 60 18 54 50 15 50 57 2013 60 22,5 60 50 15 55 60 *) Procentajul minim din greutatea deseurilor de ambalaje introduse pe piata. **) Procentajul minim din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseurile de ambalaje introduse pe piata. In cazul deseurilor de echipamente electrice si electronice, HG 1037/2010 are urmatoarele prevederi in ceea ce priveste colectarea separata: • In vederea colectarii selective a DEEE provenite de la gospodariile particulare,

autoritatile executive ale unitatilor administrativ-teritoriale au urmatoarele obligatii:

(a) de a organiza, de a gestiona si de a coordona colectarea separata a deseurilor de echipamente electrice si electronice de la gospodariile particulare, inclusiv a celor care nu contin componentele esentiale sau a celor care contin alte deseuri decat DEEE, si transportul acestora la punctele de colectare prin intermediul serviciului public de salubrizare, in conformitate cu prevederile Legii serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ca deseuri municipale cod 20.01, sau prin incredintarea colectarii DEEE, daca nu fac obiectul colectarii prin serviciul de salubrizare, catre un operator economic colector autorizat de catre agentia judeteana pentru protectia mediului, ca deseuri de la echipamente electrice si electronice cod 16.02, cu respectarea prevederilor legale in vigoare;

(b) de a stabili si de a comunica agentiei judetene pentru protectia mediului modalitatea si frecventa de colectare a DEEE de la gospodariile particulare, prin intermediul operatorului de salubritate sau prin intermediul unui alt operator economic autorizat pentru colectarea de DEEE, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari si atunci cand apar modificari. Frecventa de colectare trebuie sa fie de cel putin o data pe trimestru;

(c) de a preda DEEE colectate catre producatorii sau organizatiile colective ale acestora in vederea realizarii tratarii/reciclarii DEEE colectate in conformitate cu prevederile prezentei hotarari. Autoritatile executive ale unitatilor administrativ-teritoriale pot solicita producatorilor/organizatiilor colective acoperirea costurilor reale de colectare, transport pana la punctele de colectare si stocare


13

temporara a DEEE, dar nu mai mult decat taxa/tariful unitar stabilita/stabilit pentru serviciul de salubritate pentru populatie;

(d) de a asigura existenta si functionarea cel putin a unui punct de colectare selectiva a DEEE provenite de la gospodariile particulare la 50.000 de locuitori, dar nu mai putin de un punct de colectare in fiecare localitate;

(e) de a asigura evidenta DEEE intrate si iesite din punctele de colectare prevazute la lit. d) si de a raporta anual datele agentiilor judetene pentru protectia mediului. Modul de evidenta si de raportare a informatiilor se stabileste prin ordin al ministrului mediului si padurilor, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.

• Se interzice eliminarea prin depozitare finala a DEEE. • Punctele de colectare se amplaseaza in locuri si la distante care sa asigure un

acces usor, tinandu-se seama in special de densitatea populatiei. • Punctele de colectare au obligatia de a prelua, cel putin gratuit, deseurile de

echipamente electrice si electronice de la detinatori si distribuitori. Prevederile Directivei privind bateriile si acumulatorii si deseurile de baterii si acumulatori au fost transpuse in legislatia romana prin HG nr. 1132/2008 care reglementeaza punerea pe piata a bateriilor si acumulatorilor, precum si gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori, in prezent fiind in curs de elaborare legislatia subsecventa. In ceea ce priveste fluxurile speciale, gestionarea deseurilor din constructii si demolari nu este reglementata in mod separat. OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca responsabilitatea gestionarii lor este a producatorilor. Autoritatea publica locala are obligatia de a indica amplasamentele pentru eliminarea acestui tip de deseuri. Un act normativ important prin prisma efectelor generate este OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile. Anexa 1 defineste grupele de deseuri industriale reciclabile astfel: • deseuri metalice feroase; • deseuri metalice neferoase; • deseuri de hartie-carton; • deseuri de sticla (sparturi de sticla); • deseuri de mase plastice; • deseuri de cauciuc (anvelope uzate, camere de aer si articole din cauciuc

uzate); • deseuri textile. Acest act normativ permite operatorilor economici care realizeaza operatii de colectare, sa colecteze deseuri industriale reciclabile direct de la persoane fizice. Posibilitatea predarii contra cost a deseurilor reciclabile de catre persoanele fizice direct centrelor de colectare (de tip REMAT) a dus la generarea unei mari probleme in ceea ce priveste implementarea sistemelor de colectare separata a deseurilor. Practic, cantitati insemnate de deseuri reciclabile pre-colectate separat ajung sa nu mai fie colectate de catre operatorii de salubritate, fiind „preluate” direct din


14

containere de catre persoane fizice in vederea predarii contra cost la centrele de colectare. Existenta acestor filiere duble – pe de o parte administratia publica locala care dezvolta programe de colectare separata a deseurilor reciclabile (care reprezinta o sursa de venit pentru sistem) si pe de alta parte existenta sistemului de reglementare care permite persoanelor fizice realizarea de venituri prin predarea de deseuri fara a face dovada modului de obtinere a acestora - a dus la descurajarea implementarii sistemelor de colectare separata.


15

• INFORMATII PRIVIND PLANIFICAREA GESTIONARII DESEURILOR LA NIVEL NATIONAL, REGIONAL SI JUDETEAN

o Planul National si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor

Planul National si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor au fost elaborate in perioada 2003-2004 si aprobate prin HG nr. 1470/2004. Atat Planul, cat si Strategia Nationala se refera la toate tipurile de deseuri: deseuri municipale, deseuri periculoase si nepericuloase rezultate din activitati economice, precum si fluxurile speciale de deseuri. Conform prevederilor legale in vigoare, Planul National si Strategia Nationala trebuiau revizuite la 5 ani, adica in anul 2009. In prezent, nu exista inca varianta revizuita a Planul National si a Strategiei Nationale de Gestionare a deseurilor. Planul National se afla in procedura de Evaluare Strategica de Mediu (SEA).

o Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Planurile regionale de gestionare a deseurilor, inclusiv PRGD Regiunea 7 Centru, au fost elaborate in anul 2006 si aprobate prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr. 1364/14.12.2006 respectiv nr. 1499/21.12.2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor. Planurile regionale prevad obiective privind gestionarea deseurilor municipale si a fluxurilor specifice pentru perioada 2007 – 2013. Pentru fiecare obiectiv sunt prevazute obiective subsidiare, tinte si termene de indeplinire. Obiectivele prevazute in PRGD sunt aceleasi cu obiectivele prevazute de Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor versiunea 2004. La stabilirea tintelor si a termenelor pentru obiectivele din PRGD s-a tinut insa seama si de legislatia in vigoare la data elaborarii planurilor, precum si de faptul ca la nivel regional si judetean pot fi stabilite tinte mai ambitioase decat la nivel national, daca conditiile locale permit.


16

o Planificarea gestionarii deseurilor la nivel judetean Dupa aprobarea Planului Regional de Gestionare a Deseurilor au fost elaborate in fiecare judet din Regiune planurile judetene de gestionare a deseurilor. Planurile judetene au fost elaborate pe baza Planului National si a Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru. De asemenea, la elaborarea planurilor judetene s-a tinut seama de Medologia de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/2007. Planurile judetene de gestionare a deseurilor au fost elaborate de catre consiliul judetean impreuna cu agentia judeteana pentru protectia mediului, sub coordonarea ARPM Sibiu. Fiecare plan judetean a fost aprobat prin hotarare a consiliului judetean si a fost supus procedurii de evaluare strategica de mediu (SEA). In tabelul de mai jos sunt prezentate numarul hotararilor consiliilor judetene de aprobare a planurilor, precum si avizele SEA. Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-1: Aprobarea planurilor judetene din Regiunea 7 Centru Nr. Crt.

Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor

Hotararea Consiliului Judetean

Aviz SEA

1 Planul de Gestionare a Deseurilor Judetul Alba

HCJ Alba nr. 192/28.08.2008

Aviz de mediu nr. SB 24/23.07.2008

2 Planul de Gestionare a Deseurilor Judetul Brasov

HCJ Brasov nr.15/25.07.2008


3 Planul de Gestionare a Deseurilor Judetul Covasna

HCJ Covasna nr.205/19.12.2008

Aviz de mediu nr.SB 35/11.12.2008

4 Planul de Gestionare a Deseurilor Judetul Harghita

HCJ Harghita nr.40/27.03.2009


5 Planul de Gestionare a Deseurilor Judetul Mures

HCJ Mures nr. 16/28.02.2008


6 Planul de Gestionare a Deseurilor Judetul Sibiu

HCJ Sibiu nr. 41/26.02.2009


Prin sistemele integrate de gestionare a deseurilor s-au propus si se implementeaza sau urmeaza a se implementa masuri diferite de cele prezentate in planurile judetene. Master planul, precum si studiul de fezabilitate pentru sistemele integrate de gestionare a deseurilor au fost aprobate sau urmeaza a fi aprobate de catre consiliile judetene. Astfel, la nivel judetean exista aprobate documente de planificate, care contin masuri diferite de implementare: planul judetean de gestionare a deseurilor si Master Planul privind sistemul integrat de gestionare a deseurilor. Din acest motiv se impune ca in cel mai scurt timp planurile judetene sa fie revizuite, astfe incat sa fie corelate cu sistemele integrate de gestionare a deseurilor.


17

In plus, revizuirea planurilor judetene este impusa acum si de actuala revizuire a PRGD 7 Centru.

o Sisteme de management integrat al deseurilor nivel judetean

Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) continua programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu initiate in cadrul asistentei de preaderare (Phare si ISPA). POS Mediu acopera perioada 2007 – 2013. Obiectivul global al POS Mediu il constituie Protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a calitatii vietii in Romania, urmarindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu. Unul din obiectivele specifice este reprezentat de Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015. In vederea atingerii obiectivelor specifice au fost identificate 6 axe prioritare, si anume: • Axa prioritara 1 – Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata • Axa prioritara 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al

deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric • Axa prioritara 3 – Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor

climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea tintelor de eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de poluare;

• Axa prioritara 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii;

• Axa prioritara 5 – Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc;

• Axa prioritara 6 – Asistenta Tehnica. Obiectivele Axei prioritare 2 sunt reprezentate de: • cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea

deseurilor municipale, si de serviciile de management de calitate corespunzatoare si la tarife acceptabile;

• reducerea cantitatii de deseuri depozitate; • cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate • infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor • reducerea numarului de situri contaminate istoric. Toate cele sase judete ale regiunii au beneficiat sau beneficiaza de proiecte de asistenta tehnica pentru pregatirea aplicatiilor de finantare si a documentelor suport pentru sistemele de management integrat al deseurilor, ce urmeaza a fi finantate prin POS Mediu: • Asistenta Tehnica pentru pregatirea a 5 proiecte in sectorul de mediu in

Romania – ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-5, consortiul


18

KOCKS/ENVIROPLAN/EPEM/ROMAIR – unul din proiectele aflate in pregatire este Sistemul de Management Integrat al Deseurilor pentru judetul Alba;

• Asistenta Tehnica – Axa 6 POS Mediu, Sprijin pentru AM POS Mediu in vederea pregatirii portofoliului de proiecte finantate prin Axa 2 POS Mediu, cosortiul EPEM/ISPE - unul din proiectele aflate in pregatire este Sistemul de Management Integrat al Deseurilor pentru judetul Brasov;

• Asistenta Tehnica pentru pregatirea de proiecte in sectorul de deseuri in Romania – Europaid/119085/D/SV/RO, cosortiul Royal Haskoning/ERM/Intergroup - unul din proiectele pregatite este Sistemul de Management Integrat al Deseurilor pentru judetul Covasna;

• Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor in judetul Harghita (proiect finantat de catre Ministerul Finantelor Publice), consortiul Enviro Quality/GEOHIDROTERV/OTP Consulting/Consinvest – proiectul aflat in pregatire este Sistemul de Management Integrat al Deseurilor pentru judetul Harghita;

• Asistenta Tehnica pentru pregatirea de proiecte - PHARE 2005 / 017– 553.04.03/08.01, consortiul Ramboll Denmark / Project Management Ltd / Fichtner GmbH & Co. KG / Interdevelopment S.R.L. / Ramboll Romania S.R.L. / PM International Services Grup S.R.L. – doua din proiectele pregatite in cadrul acestui proiect de asistenta tehnica au fost Sistemul de Management Integrat al Deseurilor pentru Judetul Mures si Sistemul de Management Integrat al Deseurilor pentru Judetul Sibiu.

In cadrul proiectelor privind pregatirea aplicatiilor de finantare pentru sistemele integrate de gestionare a deseurilor au fost realizate atat master planuri, cat si studii de fezabilitate, precum si rapoarte privind analiza institutionala si analiza cost-beneficiu. Beneficiarul proiectului este consiliul judetean, un rol important insa avandu-l si asociatia de dezvoltare intercomunitara (ADI) creata in fiecare judet. Toate unitatile administrativ-teritoriale de pe raza judetului, inclusiv judetul, au infiintat o Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) avand ca obiectiv realizarea in comun a proiectului privind crearea unui sistem de management integrat al deseurilor care va deservi intregul judet, precum si gestionarea in comun a activitatilor legate de managementul deseurilor care compun serviciile de salubrizare ce sunt in responsabilitatea fiecarui membru al sau, conform prevederilor Legii nr. 51/2006 modificata si completata prin OUG nr. 13/2008. Asociatia de dezvoltare intercomunitara va avea in fiecare judet urmatoarele obiective principale: • implementarea in comun a proiectului privind sistemul de management

integrat al deseurilor; • infiintarea serviciului de salubrizare al judetului; • organizarea, reglementarea, finantarea, exploatarea, monitorizarea si

gestiunea in comun a activitatilor ce formeaza serviciul de salubrizare din responsabilitatea unitatilor administrativ-teritoriale membre, in numele si pe seama acestora, care acorda ADI un mandat pentru exercitarea acestor competente.

Obiectul sistemelor de management integrat al deseurilor il constituie deseurile municipale si deseurile de ambalaje. Prin master plan sunt stabilite investitiile


19

care trebuie realizate in fiecare judet pentru a fi atinse tintele actuale legislative pana in anul 2016. Din necesarul de investitii sunt stabilite investitiile prioritare, care fac obiectul studiului de fezabilitate si care urmeaza a fi finantate prin POS Mediu. Investitiile care fac obiectul proiectelor finantate prin POS Mediu trebuie sa contribuie la atingerea tintelor inclusiv pentru anul 2013. O serie de investitii necesare, cum ar fi recipientii de colectare pentru deseurile reziduale, masinile de transport, punctele de colectare pentru fluxurile speciale de deseuri etc. vor fie fie realizate din alte surse, fie lasate in sarcina operatorilor de salubrizare. Stadiul actual al implementarii proiectelor privind sistemele de management integrat al deseurilor in judetele din regiune este urmatorul: • Judetul Alba – aplicatia de finantare si documentele suport sunt in curs de

finalizare, in cursul anului 2011 se asteapta aprobarea proiectului si demararea contractelor de servicii si lucrari;

• Judetul Brasov – in prezent master planul nu este inca aprobat, fiind inca in discutie alternativa care contine incinerator cu valorificare energetica;

• Judetul Covasna – proiectul este finalizat si aprobat de catre CE, in cursul anului 2011 vor fi demarate contractele de servicii (achizitie de echipamente) si lucrari;

• Judetul Harghita – in prezent se afla in elaborarea Studiul de fezabilitate, se asteapta aprobarea proiectului in anul 2011;

• Judetul Mures – proiectul este finalizat si aprobat de catre CE, a fost lansata deja licitatia pentru un contract de lucrarim in cursul anului 2011 vor fi demarate contractele de servicii (achizitie de echipamente) si cel de-al doilea contract de lucrari;

• Judetul Sibiu - proiectul este finalizat si aprobat de catre CE, in cursul anului 2011 vor fi demarate contractele de servicii (achizitie de echipamente) si lucrari.


20

• MONITORIZAREA IMPLEMENTARII PLANULUI REGIONAL DE GESTIONARE A DESEURILOR, VERSIUNEA 2006

Atat Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru, cat si planurile judetene de gestionare a deseurilor au fost monitorizate atat in ceea ce priveste indeplinirea masurilor de implementare, cat si in ceea ce priveste monitorizarea factorilor relevanti pentru prognoza. Rapoartele anuale privind monitorizarea PRGD au fost elaborat de catre Grupul de monitorizare, care este desemnat anual, conform prevederilor legale in vigoare. Grupul de monitorizare constituit in anul 2010, care a elaborat Raportul de monitorizare a implementarii PRGD pentru anul 2009, a fost constituit din: • Mihaela Olaru – Consilier ANPM - Comp. Gestiune Deseuri si Substante

Chimice Periculoase; • Ancuta Cupsa - Consilier ARPM Sibiu – Comp. Gestiune Deseuri si Substante

Chimice Periculoase; • Marilena Vacariu - Consilier ARPM Sibiu - Comp. Planuri, Proiecte Programe; • Delia Stanescu - Consilier APM Alba – Comp. Gestiune Deseuri si Substante

Chimice Periculoase; • Ioan Bucur - Consilier APM Alba – Comp. Gestiune Deseuri si Substante

Chimice Periculoase; • Bartha Iboya - Consilier APM Covasna – Comp. Gestiune Deseuri si Substante

Chimice Periculoase; • Alexandru Abos - Consilier APM Harghita - Comp. Gestiune Deseuri si

Substante Chimice Periculoase; • Lina Nistor - Consilier APM Mures – Comp. Gestiune Deseuri si Substante

Chimice Periculoase; • Mihaela Coroiu – Consilier APM Sibiu - Comp. Gestiune Deseuri si Substante

Chimice Periculoase; • Aneta Burjan – Consilier CJ Alba – Comp. Programe, Proiecte Mediu; • Ioan-Dan Domisoru – Consilier CJ Brasov – Comp. Protectia Mediului; • Adina Feticu - Consilier CJ Brasov – Comp. Protectia Mediului; • Balo Atilla – Consilier CJ Covasna – Comp. Management proiecte; • Ludovic Csurka – Consilier CJ Harghita – Directia Servicii Publice; • Radu Spinei – Coordonator CJ Mures – Comp. Protectia Mediului; • Iulian Ghita – Consilier CJ Sibiu – Serviciul Startegii si Programe; • Viorel Crajmar – ADR Centru – Birou Regional Sibiu; • Adina Isaila – Comisar CR Sibiu GNM. Raportul de monitorizare a implementarii PRGD elaborat in anul 2010 este prezentat in Anexa 1.


21

Evaluarea implementarii PRGD pentru Regiunea 7 Centru, realizata in 2010, pentru anul 2009, pe baza datelor furnizate de APM-uri, Consilii Judetene si ARPM Sibiu, a condus la urmatoarele concluzii: • In cursul anului 2008 si 2009 au fost realizate multe actiuni privind

informarea si constientizarea publicului la nivelul regiunii; • In anii 2008 si 2009 a crescut gradul de implicare al autoritatiilor

administratiei publice locale si judetene in rezolvarea problemelor legate de gestionarea deseurilor. Este important a se mentine si intensifica colaborarea intre toti factorii implicati in gestionarea deseurilor municipale;

• Controalele efectuate de comisarii Garzii Nationale de Mediu au avut drept

efect cresterea gradului de constientizare a autoritatilor publice locale si judetene privind gestionarea deseurilor, ceea ce s-a reflectat in numarul mai mic al sanctiunilor aplicate in anul 2009 fata de 2008;

• Luand in considerare estimarea evolutiei gradului de acoperire cu servicii de

salubritate din PRGD pentru anul 2008 se constata ca nu s-a atins tinta, valorile gradului de acoperire cu servicii de salubritate fiind mai mici la nivelul anului 2008;

• In anul 2009 exista aceeasi tendinta pentru acest obiectiv; • In Regiunea 7 Centru gradul de implementare a sistemului de colectare

separata a deseurilor este scazut; • Numarul de locuitori care colecteaza separat deseuri reciclabile, precum si

cantitatile care au fost colectate este mai mic in comparatie cu tinta care trebuie atinsa in anul 2009;

• In prezent nu se realizeaza o evidenta exacta a cantitatilor generate si nici o gestionare corespunzatoare a deseurilor din constructii si demolari;

• Este necesara, eventual, acordarea unor facilitati fiscale pentru a incuraja

societatile private sa investeasca pentru reciclarea deseurilor rezultate din constructii si demolari;

• Se recomanda, de asemenea, emiterea unui act normativ care sa stabileasca

modul de gestionare a acestui flux de deseuri;

• Pana la sfarsitul anului 2009, in regiune s-au realizat 7 statii de transfer; • Sistarea activitatii de depozitare pe depozitele neconforme clasa „b” la nivelul

Regiunii 7 Centru pana in prezent a fost indeplinita, cu exceptia depozitelor de la Tg. Mures si Reghin, prevazute a sista activitatea de depozitare la 16 iulie 2009;

• La nivelul Regiunii 7 Centru nu a fost inregistrat progres semnificativ in ceea

ce priveste reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile la depozitare; • In prezent exista o statie de compostare, in judetul Harghita;


22

• In regiune exista patru depozite de deseuri conforme, la Brasov, Cristian-Sibiu, Sighisoara-Mures si Cekend- Harghita. Pentru judetele Covasna, Alba si Mures vor fi realizate depozite in cadrul sistemelor integrate de gestionare a deseurilor;

• Spatiile de depozitare a deseurilor din mediul rural au fost inchise si

ecologizate. • Conform prevederilor legale si a PRGD, incepand cu luna mai 2007

administratia publica locala prin firmele de salubrizare este obligata sa asigure colectarea separata si tratarea corespunzatoare a deseurilor periculoase din deseurile menajere. In prezent este un punct de colectare pentru aceste categorii de deseuri si s-a colectat o cantitate de 36,02 tone in anul 2009;

• Datele evidentiaza o crestere a cantitatii de DEEE colectata in anul 2009 fata

de cantitatea colectata in anul 2008. Cu toate acestea, indicatorul de colectare (kg/locuitor) este extrem de scazut fata de tinta din acest an de 4 kg/locuitor;

• In anul 2009 s-a inregistat o scadere a numarului de VSU colectate fata de

anul 2008; • Deseurile din constructii si demolari continua sa fie un flux de deseuri sensibil,

deoarece in prezent nu se realizeaza o evidenta exacta a cantitatilor generate si nici o gestionare corespunzatoare;

• In procesul de gestionare a namolurilor rezultate de la statiile de epurare

orasenesti nu au fost inregistrate progrese fata de situatia prezentata in PRGD;

• O parte a datelor cuprinse in acest raport nu au fost validate statistic; • Din evaluarea factorilor relevanti pentru prognoza, s-au concluzionat

urmatoarele:

- consideram ca este recomandat, in aceasta faza, sa se realizeze revizuirea PRGD din urmatoarele motive:

in PRGD Regiunea 7 Centru nu sunt prognozate cantitatiile de deseuri municipale/menajere colectate. Aceasta prognoza este necesara pentru a compara cu datele existente privind colectarea deseurilor municipale/menajere;

in urmatoarea perioada vor fi puse in functiune investitii ce vizeaza gestionarea deseurilor;

urmeaza sa apara Strategia si Planul National de Gestiune a Deseurilor revizuite;

se modifica legislatia corespunzatoare gestiunii deseurilor ca urmare a transpunerii noii directive;


23

diferentele intre cantitatea identificata in ancheta statistica si cantitatea prognozata in PRGD sunt semnificative;

- datele necesare efectuarii unei evaluari a factorilor de prognoza a deseurilor de ambalaje generate nu sunt complete; se impune realizarea de masuratori a ponderii deseurilor de ambalaje in deseurile municipale, a compozitiei deseurilor de ambalaje colectate de la populatie precum si a ratei de recuperare a deseurilor de ambalaje generate.


24

• ANALIZA SITUATIEI ACTUALE

o Cadrul natural Regiunea de dezvoltare „Centru” este asezata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatut de meridianul de 250 longitudine estica si paralela de 460 latitudine nordica. Prin pozitia sa geografica, Regiunea „Centru” realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor.

Figura Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-1: Regiunea 7 Centru Regiunea 7 Centru este formata din 6 judete (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu), 50 orase si municipii (din care 18 municipii), 334 comune si 1823 sate si are o suprafata totala de 34.100 km2, ceea ce reprezinta 14,31% din suprafata tarii. Judetul cu cea mai mare suprafata din regiune este judetul Mures, iar judetul cu cea mai mica suprafata este Covasna.


25

Figura Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-2: Judetele Regiunii 7 Centru

Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-2: Suprafata totala si pe judete a Regiunii 7 Centru

Regiunea Centru

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

(km2) Suprafata totala din care:

34.100 6.242 5.363 3.710 6.639 6.714 5.432

− suprafata agricola 19.411 3.289 2.974 1.864 4.064 4.148 3.072 − paduri si alte

terenuri cu vegetatie forestiera

12.208 2279 1.993 1.663 2.326 2.083 1.864

− ape si balti 331 63 66 32 43 62 65 − alte suprafete 2.150 610 330 150 207 421 432

Relieful Regiunii 7 Centru este foarte variat, predominant muntos si cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor romanesti, zona colinara a Podisului Transilvaniei si depresiunile din zona de contact intre zona colinara si cea montana. Zona montana se intinde pe 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupand partile de est, sud si vest ale regiunii. La limita Regiunii Centru cu Regiunea Sud se gasesc cele mai inalte varfuri din Romania: Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m), ambele situate in masivul Fagaras, numeroase alte varfuri din Carpatii Meridionali depasind inaltimea de 2000 m. Ocupand aproape in intregime teritoriul judetelor Harghita si Covasna si parti insemnate din judetele Mures si Brasov, Carpatii Orientali au altitudini medii (altitudinea maxima a Carpatilor Orientali in Regiunea Centru este de 2100 m in vf. Pietrosu din Muntii Caliman) si


26

o geneza diversa. Muntii Apuseni, ocupand jumatatea de N-V a judetului Alba, au altitudini reduse (inaltimea maxima, de 1849 m, este atinsa in vf. Curcubata Mare din Muntii Bihor, la limita cu Regiunea N-V). Zona colinara cuprinde Podisul Tarnavelor in intregime si partea de est a Campiei inalte a Transilvaniei. In zona de contact intre regiunea montana si cea colinara se gasesc depresiunile Fagarasului si Sibiului in partea de sud, Culoarul Alba Iulia - Turda in partea de vest si dealurile subcarpatice si depresiunile Praid, Odorhei, Homoroade si Cristuru Secuiesc in partea de est. Din punct de vedere geologic, zona depresionara este alcatuita din depozite neogene de nisipuri si argile, predominand solurile argilo-iluviale. Zona montana este reprezentata de rocile flisului cretacic strabatut de formatiuni vulcanogene si sisturi cristaline strapunse de incluziuni granitice. Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala, variind in functie de altitudine. In depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa aici perioade indelungate. De altfel, localitatea Joseni (jud Harghita) este cunoscuta drept polul frigului din Romania, iar cea mai scazuta temperatura din tara s-a inregistrat tot in Regiunea Centru, in localitatea Bod (-38,5 °C). Precipitatiile anuale insumeaza 550 l/m2 in zonele depresionare din vestul regiunii, ajungand la 1.200 l/m2 pe crestele cele mai inalte ale Carpatilor, cantitatea cea mai mare de precipitatii cazute inregistrandu-se in lunile iunie si mai. Vegetatia naturala este variata, prezentand o etajare altitudinala. Astfel, in regiunile mai joase se intalnesc paduri de foioase, iar la altitudini de peste 2.000 de metri, pasuni subalpine si alpine, etajele intermediare fiind ocupate de padurile de amestec de foioase si conifere si de padurile de conifere. In Campia colinara a Transilvaniei vegetatia caracteristica este cea de silvostepa. Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care cei mai importanti sunt: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai Muresului), Raul Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului). Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf. Ana din Muntii Harghita si Lacul Rosu format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului si Sovata (Lacul Ursu) si iazurile piscicole din Campia Transilvaniei. Arii protejate Dintre cele 233 arii naturale protejate existente pe teritoriul Regiunii 7 Centru un numar de 179 arii naturale (91032 ha) beneficiaza de un statut legal de protectie la nivel national si 54 arii naturale (41020 ha) beneficiaza de un statut legal la nivel local. Ariile protejate din Regiunea 7 Centru reprezinta un procent de 1,8% din suprafata totala a Romaniei si 10,7% din suprafata ocupata de ariile protejate la nivel national. Trei parcuri nationale si doua parcuri naturale ocupa suprafete si din Regiunea 7 Centru:


27

• Parcuri nationale: Calimani (judetul Mures), Hasmas-Bicaz (judetul Harghita) si Piatra Craiului (judetul Brasov);

• Parcuri naturale: Apuseni (judetul Alba), Bucegi (judetul Brasov).

In prezent se elaboreaza listele de propuneri de situri (SPA, SCI) pentru includerea in Reteaua Europeana NATURA 2000.

Figura Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-3: Arii protejate si parcuri nationale in Regiunea 7 Centru

o Infrastructura Infrastructura de transport Reteaua de drumuri Regiunea 7 Centru, beneficiind de o pozitie favorabila, dispune de o retea bine reprezentata de drumuri publice. Principalele axe de circulatie sunt plasate de-a lungul culoarelor Muresului, Oltului, a celor doua Tarnave si prin trecatorile si pasurile montane. Densitatea medie a drumurilor la nivel de regiune este de 29,7 km/100 km2, valoare aflata sub media pe tara (33,1 km/100 km2), fapt explicabil prin relieful predominant muntos al regiunii. Densitatea medie a drumurilor in judetul Alba depaseste media pe tara fiind de 41,5 km/100 km2. Reteaua de cai ferate Regiunea 7 Centru este traversata de 1.509 km de cale ferata din care doar 41,2% este electrificata, ponderea fiind peste cea a cailor ferate electrificate la nivel national (35,8 % din total).


28

Exista in cadrul regiunii zone intinse izolate din punct de vedere al transportului feroviar, cum este spre exemplu zona Muntilor Apuseni din judetul Alba (deoarece pe linia ingusta Turda-Abrud, circulatia a fost intrerupta din motive de rentabilitate) si zona dintre Miercurea – Ciuc si Odorheiul Secuiesc. Transportul aerian – Regiunea 7 Centru este deservita de doua aeroporturi :Sibiu si Targu Mures. Alimentarea cu apa si canalizare Reteaua de distributie a apei, in lungime totala de 5.320 km (12,6% din lungimea pe tara) este repartizata in proportie de 66,7 % (3.049,5 km) in mediul urban, respectiv in 14,6 % din localitatile din regiune. Se intalneste in 408 localitati din regiune, din care 55 de localitati urbane. Consumul anual total de apa potabila/locuitor reprezentand 85,9 m3, fata de media pe tara de 68,3 m3/locuitor, din care pentru uz casnic 56,2 m3/locuitor fata de 49,3 m3/locuitor, media pe tara. In mediul rural, nivelul de inzestrare a localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din reteaua publica este scazut. Reteaua de canalizare este extinsa la 112 localitati si are o lungime de 2.383 km, din care 50 % in mediul urban. Raportat la reteaua totala de distributie a apei, lungimea retelei de canalizare acopera doar 47,4%. De aici rezulta faptul ca exista numeroase strazi care desi au retele de distributie a apei, nu au retele de canalizare.

o Situatia socio-economica Date demografice Cu o populatie de 2.523.510 locuitori in anul 2010, Regiunea Centru se plaseaza pe locul al 5-lea intre cele 8 regiuni de dezvoltare. In tabelul de mai jos se prezinta evolutia populatiei pe judete si pe Regiune in perioada 2004-2008. Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-3: Evolutia populatiei pe judete si pe regiune in perioada 2004-2008

Anul Judet/ Regiune 2004 2005 2006 2007 2008

Alba Total din care:

382.971

379.189

378.614

376.086

373.928

in mediul urban

222.269

220.076

220.317

219.130

218.159

in mediul rural

160.702

159.113

158.297

156.956

155.769

Brasov Total din care:

596.140

595.211

595.758

593.928

596.642

in mediul urban

446.622

444.886

444.253

440.545

440.701

in mediul rural

149.518

150.325

151.505

153.383

155.941

Covasna Total din care:

223.878

223.886

223.770

223.364

222.978


29

Anul Judet/ Regiune 2004 2005 2006 2007 2008

in mediul urban

113.120

112.764

112.474

111.967

111.560

in mediul rural

110.758

111.122

111.296

111.397

111.418

Harghita Total din care:

328.547

326.558

326.347

325.611

325.089

in mediul urban

145.510

144.022

144.154

143.517

142.498

in mediul rural

183.037

182.536

182.193

182.094

182.591

Mures Total din care:

584.089

583.383

583.210

581.759

581.267

in mediul urban

309.192

307.825

307.025

305.318

303.335

in mediul rural

274.897

275.558

276.185

276.441

277.932

Sibiu Total din care:

423.535

422.259

423.119

423.156

423.606

in mediul urban

287.309

285.411

285.447

284.974

283.832

in mediul rural

136,226

136.848

137.672

138.182

139.774

Regiunea 7

Total din care:

2.539.160

2.530.486

2.530.818

2.523.904

2.523.510

in mediul urban

1.524.022

1.514.984

1.513.670

1.505.451

1.500.085

in mediul rural

1.015.138

1.015.502

1.017.148

1.018.453

1.023.425

Sursa: Directia Regionala de Statistica Alba Conform datelor statistice referitoare la anul 2008, ponderea cea mare in ceea ce priveste populatia regiunii o detine judetul Brasov (circa 23,5 %), urmat indeaproape de judetul Mures (23 %). Covasna reprezinta judetul cu ponderea cea mai mica la nivelul regiunii (8,8 %).

Asezari umane Regiunea 7 Centru cuprinde un numar de 55 orase (din care 20 municipii), 336 comune si 1792 sate, ocupand primul loc la nivel de tara in privinta numarului de localitati urbane. Majoritatea oraselor au un numar mai mic de 20.000 locuitori, o situatie asemanatoare inregistrandu-se si la nivelul tarii. Un singur oras – Brasov – are populatia de peste 200.000 locuitori, iar doua orase au populatie cuprinsa intre 100.000 si 200.000 locuitori (Targu Mures si Sibiu).


30

Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-4: Organizarea adminsitrativa a judetelor Regiunii, 31 decembrie 2008

Orase si municipii

Municipii Comune Sate Judet / Regiune

(numar) Alba 11 4 67 656 Brasov 10 4 48 149 Covasna 5 2 40 122 Harghita 9 4 58 235 Mures 11 4 91 464 Sibiu 11 2 53 162 Reg. 7 Centru

57 20 357 1.788

Sursa: Directia Regionala de Statististica Alba Localitati izolate Conform prevederilor Directivei europene 1999/31/EC si a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor localitatea izolata este definita ca o asezare cu un numar de maximum 500 de locuitori si cu maximum 5 locuitori/km2, aflata la o distanta de cel putin 50 km fata de cea mai apropiata aglomerare urbana cu minimum 250 de locuitori/km2 sau avand drumuri cu acces dificil pana la cele mai apropiate aglomerari urbane, determinat de conditii meteorologice aspre pe o perioada semnificativa din cursul unui an. Pana in prezent numai comuna Ceru-Bacainti, judetul Alba se regaseste pe lista localitatilor izolate care pot depozita deseurile municipale in depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale HG nr. 349/2005, lista aprobata prin Ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 775/28 iulie 2006.

Dezvoltare economica Datele economice ale regiunii indica un relativ echilibru de ansamblul al celor trei sectoare: primar, secundar si tertiar. Structura si repartitia principalelor activitati economice pe cuprinsul suprafetei regiunii au fost determinate de varietatea resurselor naturale, de pozitia geografica si de traditia existenta in prelucrarea acestor resurse. Numarul total de unitati locale active din industrie , constructii, moert si alte servicii in anul 2008 era de 66.982 din care 169 in industria extractiva, 10.429 in industria prelucratoare si 24. 935 in comertul cu ridicata si amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si moticicletelor si a bunurilor personale si casnice. Pe clase de marime, dupa numarul salariatilor, un numar de: • 58.672 societati au pana la 9 salariati;

• 6.580 societati au intre 10-49 salariati;

• 1.471 societati au intre 50-249 salariati;


31

• 259 societati au peste 250 salariati.

Venitul total lunar pe persoana in anul 2008 in Regiunea 7 Centru a fost de 3.009.815 lei, fiind mai mare decat valoarea la nivel national (2.839.059 lei). 734,20 RON. Numarul de angajati si somajul In tabelul de mai jos se prezinta evolutia ratei somajului in perioada 2004-2008. Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-5: Evolutia ratei somajului in perioada 2004-2008

Rata somajului (%) Judet/ regiune 2004 2005 2006 2007 2008 Alba 10,0 8,3 7,1 5,7 7,1 Brasov 10,7 8,7 6,1 5,0 4,3 Covasna 8,1 8,8 7,1 7,0 7,2 Harghita 7,2 8,5 7,2 5,1 6,5 Mures 4,4 4,6 5,2 4,3 4,7 Sibiu 6,3 6 5,1 3,1 3,1 Regiunea 7 Centru

7,8 7,3 6,1 4,8 5,2

Sursa: Directia Regionala de Statistica Alba Produsul Intern Brut Produsul Intern Brut al Regiunii Centru in anul 2007 totaliza 49.416,7 milioane lei in preturi curente. Produsul Intern Brut pe locuitor in anul 2007 a fost de 19.579,5 lei. Turismul Dispunand de un potential turistic deosebit si o structura de primire diversificata, Regiunea 7 Centru detine locul al doilea pe tara in privinta capacitatii de cazare si a numarului de turisti cazati. Relieful predominant muntos favorizeaza practicarea turismului montan in toate judetele regiunii. Baza materiala a turismului din Regiunea 7 Centru cuprindea in anul 2008 1.268 unitati de cazare, intre care 179 hoteluri, 38 cabane, 14 campinguri, 105 vile turistice, 283 pensiuni turistice urbane si 613 pensiuni turistice rurale. Capacitatea totala de cazare in regiune in anul 2008 a fost de 39.302 locuri. In tabelul de mai jos se prezinta numarul total de innoptari in anul 2008. Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-6: Numar total de innoptari Judet/Regiune Numar de innoptari Alba 111.100 Brasov 1.279.600 Covasna 486.800 Harghita 242.300 Mures 573.000 Sibiu 459.300 Regiunea 7 3.152.100


32

Sursa: Directia Regionala de Statistica Alba

o Cantitati si tipuri de deseuri generate Pentru determinarea cantitatilor de deseuri municipale generate in anul de referinta 2008 au fost folosite mai multe surse de date, si anume: • Datele din raportarile statistice anuale; • Planurile judetene de gestionare a deseurilor; • Master planurile si studiile de fezabilitate elaborate in fiecare judet pentru

sistemele de management integrat de gestionare a deseurilor. In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de deseuri municipale estimate ca au fost generate in regiune in anul 2008. Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-7: Cantitati de deseuri municipale generate in Regiunea 7 in anul 2008

Tipuri de deseuri Cantitate de deseuri [t/an]

Deseuri menajere si deseuri de ambalaje colectate in amestec si separat de la populatie 555.339 Deseuri asimilabile celor menajere rezultate de la industrie, comert si institutii 220.335 Deseuri din parcuri si gradini 17.943 Deseuri din piete 15.478 Deseuri stradale 102.838 Deseuri generate si necolectate 142.390 Total deseuri municipale* 1.054.323 * in deseurile municipale sunt incluse si deseurile de ambalaje colectate de catre operatorii de salubrizare impreuna cu deseurile menajere si asimilabile celor menajere Pana in prezent in niciun judet din Regiune nu fost realizare determinari conform standardelor privind compozitia deseurilor menajere. In toate master planurile si studiile de fezabilitate elaborate pentru sistemele de management integrat al deseurilor au fost utilizate datele de compozitie prezentate in PRGD Regiunea 7 Centru, versiunea 2006.


33

Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-8: Compozitia estimata a deseurilor menajere

Ponderea (%) Material

Mediul urban Mediul rural Hartie si carton 11 7

Sticla 6 4 Plastic 8 8

Metale 3 2 Lemn 3 4 Biodegradabile 53 67

Alte tipuri de deseuri 16 8 Sursa: PRGD Regiunea 7 Centru

In ceea ce priveste ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale, in lipsa masuratorilor, se vor utiliza aceleasi date ca cele prezentate in PRGD Regiunea 7 Centru, versiunea 2006, cu exceptia deseurilor stradale. Pentru deseurile stradale se considera o pondere de 20 %. Datele prezentate in tabelul de mai jos au fost utilizate si la proiectarea sistemelor de management integrat al deseurilor. Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-9: Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale

Tipuri de deseuri

Ponderea deseurilor

biodegradabile (%)

Deseuri menajere de la populatie:

Urban, din care: 62 deseuri alimentare si de gradina 54 hartie+carton; lemn; textile 8 Rural, din care 78 deseuri alimentare si de gradina 73 hartie+carton; lemn; textile 5 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii (colectate in amestec si separat)

60

Deseuri din gradini si parcuri 90 Deseuri din piete 80 Deseuri stradale 20

Sursa: PRGD Regiunea 7 Centru


34

o Gestionarea deseurilor Intrucat in fiecare din cele 6 judete ale regiune urmeaza a fi implementate sisteme de management integrat al deseurilor, in cele ce urmeaza se prezinta investitiile existente, precum si cele prevazute in cadrul sistemului integrat din fiecare judet. JUDETUL ALBA Sistemul de management integrat al deseurilor pentru judetul Alba prevede 2zone de colectare aferente celor 2 statii de transfer, precum si noului depozit, care va fi construit la Galda de Jos.

Figura Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-4: Zone de colectare si

transport - judetul Alba

In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele investitii existente in judet si cele care urmeaza a fi realizate in cadrul sistemului de management integrat al deseurilor.


35

Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-10: Sistemul de management integrat al deseurilor, judetul Alba

Sistemul de management integrat al deseurilor Anul estimat pentru

realizarea investitiilor

Colectarea separata a deseurilor menajere

Colectarea deseurilor menajere este propusa a se realiza in prima faza in doua fractii: deseuri reciclabile si deseuri reziduale

2012

Statii de transfer proiecte existente: Sohodol, Abrud, Baia de Aries, Zlatna, Aiud,

Statii de transfer

Statii de transfer propuse: Blaj, Tartaria 2012-2013 Statii de sortare proiecte existente: Zlatna, Aiud, Baia de Arieş

Statii de sortare

Statii de sortare propusa: Galda de Jos – capacitate 42.2000 tone/an

2012 - 2013

Compostare individuala

Compostarea individuala la 16.133 gospodarii 2012

Tratare mecano-biologica

Instalatie de tratare mecano-biologica (TMB) pe amplasamentul depozitului de deseuri de la Galda de Jos capacitate 85.500 t/an

2012

Depozite neconforme care urmeaza a fi inchise prin proiect

Abrud, Cimpeni, Blaj, Cugir, Aiud, Ocna Mures and Alba Iulia Depozitele neconforme Teius, Baia de Aries, Zlatna and Sebes vor fi inchise din alte surse

2012-2014

Depozite conforme

Depozit zonal la Galda de Jos – investitie noua

2012-2013


36

JUDETUL BRASOV Master planul privind sistemul de management integrat al deseurilor pentru judetul Brasov nu a fost inca finalizat, fiind in discutie realizarea unei instalatii de incinerare cu valorificare energetica. JUDETUL COVASNA Sistemul de management integrat al deseurilor pentru judetul Covasna prevede 2 zone de colectare aferente statiei de transfer de la Targu Secuiesc, respectiv noului depozit de la Borsneu Mare.

Figura Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-5: Zone de colectare si transport - judetul Covasna



37

Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-11: Sistemul de management integrat al deseurilor, judetul Covasna

JUDETUL HARGHITA Lista investitiilor pentru sistemul de management integrat al deseurilor pentru judetul Harghita urmeaza a fi definitivata in luna ianuarie 2011.



Sistemul de colectare a deseurilor reziduale va fi propus de catre operatorul de colectare Pentru colectarea separata a deseurilor biodegradabile, operatorii de salubrizare vor furniza recipienti de colectare pentru 30 % din populatia urbana in anul 2012, 60 % din populatia urbana in anul 2015 si 80 % din populatia urbana in anul 2017


Colectarea separata a deseurilor reciclabile menajere in mediul urban va fi realizata prin asigurarea de containere de catre operatorii de salubrizare pentru deseurile de hartie si carton, de plastic si metal si de sticla

2011

Statii de transfer

Statie de transfer propusa: Targu Secuiesc (8.000 tone/an)

2011-2012

Statii de sortare proiecte existente: Covasna, Intorsura Buzaului

Statii de sortare

Statie de sortare propusa: Borosneu Mare (11.000 tone/an)

Instalatii de compostare

2011 - 2012


Compostarea individuala la 100 % din populatia din mediul rural

2011


Intorsura Buzaului, Targu Secuiesc, Sfantul Gheorghe si Covasna. Depozitul neconform Baraolt va fi inchis din alte surse, intrucat Baraolt nu este parte a proiectului

2012-2014

Depozite conforme

Depozit zonal la Borosneu Mare – investitie noua

2012


38

JUDETUL MURES Sistemul de management integrat al deseurilor pentru judetul Mures prevede 7 zone de colectare aferente celor 5 statii de transfer, precum si depozitul existent Sighisoara si noului depozit, care va fi construit la Sanpaul.

Figura Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-6: Zone de colectare si transport - judetul Mures



39

Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-12: Sistemul de management integrat al deseurilor, judetul Mures



Zona urbana case prin pubele individuale: • Pubela individuala colectare deseuri metalice

si plastic; • Pubele individuala pentru resturi; • Pubela individuala pentru 80 % din

gospodariile individuale din Targu Mures pentru colectarea deseurilor biodegradabile;

Zona urbana blocuri - containere: • Containere 1,1 mc pentru colectare deseuri

metalice si plastic; • Containere 1,1 mc pentru colectare deseuri

de hartie si carton; • Containere 1,1 mc pentru colectare resturi

Zona urbana – puncte de colectare stradala:

• Containere 1,1 mc pentru colectare sticla; • Containere 1,1 mc pentru colectare hartie si

carton


Zona rurala: • Puncte de colectare stradale prevazute cu 3

containere pentru colectarea sticlei, hartiei si cartonului si metalelor si plasticului

• Pubele/Containere 1,1 mc pentru colectare deseurilor reziduale

2011 -2012

Statii de transfer proiecte existente: Reghin, Tarnaveni, Riciu, Balauseri

Statii de transfer

Statii de transfer propusa: Targu Mures 2011- 2012 Statii de sortare proiecte existente: Reghin, Tarnaveni, Riciu, Balauseri, Acatari, Sighisoara

Statii de sortare

Statii de sortare propusa: Targu Mures – capacitate 65.000 tone/an

2011 - 2012

Instalatii de compostare

Instalatie de compostare Targu Mures – capacitate circa 9.000 tone/an

2011 - 2012


Compostarea individuala la 50 % din gospodariile din mediul rural, care vor composta 50 % din cantitatea de deseuri biodegradabile generate

2011

Tratare mecano-biologica

Instalatie de tratare mecano-biologica (TMB) pe amplasamentul depozitului de deseuri de la Sinpaul, capacitate 85.000 t/an, functionala in anul 2013, extinderea capacitatii la 150.000 tone/an in anul 2015

2012


Targu Mures, Reghin, Ludus, Sovata, Iernut 2011-2013

Depozite conforme

Depozit existent conform Sighisoara Depozit zonal la Sinpaul – investitie noua

2012


40

JUDETUL SIBIU Conform Sistemului de Management Integrat al Deseurilor, judetul Sibiu va fi impartit in cinci zone mari de colectare, aferente fie depozitului existent de la Cristian, fie instalatiilor de gestionare a deseurilor (statii de sortare si statii de transfer). In figura de mai jos sunt prezentate zonele de colectare, precum si instalatiile de gestionare a deseurilor.

Figura Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-7: Zone de colectare si transport - judetul Sibiu



41

Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-13: Sistemul de management integrat al deseurilor, judetul Sibiu



Zona urbana case prin pubele individuale: • Pubela individuala colectare deseuri metalice

si plastic; • Pubele individuala pentru deseurile de hartie

si carton; • Pubele individuala pentru resturi; • Pubela individuala pentru colectarea separata

a deseurilor biodegradabile menajere in municipiile Sibiu si Medias;

Zona urbana blocuri - containere: • Containere 1,1 mc pentru colectare deseuri

metalice si plastic; • Containere 1,1 mc pentru colectare deseuri

de hartie si carton; • Containere 1,1 mc pentru colectarea

deseurilor biodegradabile menajere in municipiile Sibiu si Medias;

• Containere 1,1 mc pentru colectare resturi Zona urbana – puncte de colectare stradala:

• Containere 1,1 mc pentru colectare sticla – colectarea pe trei culori a deseurilor de sticla;


Zona rurala: • Puncte de colectare stradale prevazute cu 3

containere pentru colectarea deseurilor de sticla (colectarea sticlei pe culori);

• Pubele individuale/Containere 1,1 mc pentru colectare deseurilor reziduale

2011 -2012

Statii de transfer

Statii de transfer proiecte existente: Avrig, Agnita si Medias

Statii de sortare proiecte existente: Medias, Cisnadie, Saliste, Agnita

Statii de sortare

Statii de sortare propusa: Sura Mica (21.500 tone/an)

2011 - 2012

Instalatie de compostare Avrig (3.600 tone/an) Instalatii de compostare existente

Instalatii de compostare propuse: Tarnava (7.000 tone/an) si Sura Mica (15.000 tone/an)

2011 - 2012


Compostarea individuala la 80 % din gospodariile din mediul rural

2011


Remetea Sibiu, Agnita, Avrig, Cisnadie, Talmaciu 2011-2013

Depozite conforme

Depozit existent conform Cristian


42

Dupa cum se poate observatiile din informatiile prezentate anterior, sistemele de management integrat al deseurilor vor fi implementate abia incepand cu anul 2011. Acest lucru implica faptul ca tinta din anul 2010 privind reducerea deseurior biodegradabile la depozitare nu a fost atinsa. Exista riscul ca si tinta din anul 2013 sa nu poata fi atinsa la nivelul regiunii daca investitiile privind tratarea deseurilor biodegrabile la depozitare nu vor fi finalizate pana la 31 decembrie 2012. Exista posibilitatea ca, din cauza intarzierii finalizarii si aprobarii proiectelor privind sistemele de management integrat de gestionare a deseurilor, investitiile privind tratarea deseurilor biodegradabile sa nu fie finalizate pana la sfarsitul anului 2012 in judetele Brasov, Alba si Harghita. De asemenea, implementarea cu intarziere a sistemelor integrate are impact si asupra atingerii tintelor privind reciclarea/valorificarea deseurilor de ambalaje. Este posibil ca toate tintele sa fie atinse abia in anul 2013.


43

• OBIECTIVE SI TINTE REGIONALE Obiectivele si tintele regionale trebuie sa reflecte respectarea ierarhiei deseurilor, acordand o importanta deosebita prevenirii deseurilor si promovarii reutilizarii, reciclarii si valorificarii, astfel incat sa fie redus impactul negativ asupra mediului. De asemenea, obiectivele trebuie sa fie armonizate cu strategia si planul national de gestionare a deseurilor, dar si cu legislatia europeana si nationala in vigoare. Tinand seama de faptul ca in ultima perioada de timp au aparut modificari legislative (noua Directiva cadru privind deseurile, o noua hotarare de guvern privind deseurile de echipamente electrice si electronice), dar si de faptul ca perioada de planificare a actualului plan este diferita fata de precedenta (pentru PRGD 2006 au fost propuse masuri pentru perioada 2007-2013, in timp ce pentru planul revizuit se propune masuri pentru perioada 2011-2018), vor apare obiective si tinte noi, iar unele din obiectivele din PRGD 2006 nu vor mai fi de actualitate. Obiectivele si tintele regionale privind gestionarea deseurilor sunt prezentate in tabelul de mai jos. Obiectivele si tintele noi fata de PRGD 2006 sunt prezentate in culoarea grena.


44

Domeniul/ Activitatea Obiective Obiective subsidiare/Tinte

Termen Observatii

Politica si cadrul legislativ

Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor

Prevederi legislative locale in concordanta cu prevederile PRGD 2011-2012

Desi a fost un obiectiv prevazut si in PRGD 2006, nu au fost intreprinse masuri concrete in acest sens

Crearea conditiilor pentru eficientizarea structurilor institutionale si a sistemelor aferente activitatilor de gestionare a deseurilor 2011-2013

Unitatile de implementare a proiectelor din cadrul CJ-urile, precum si asociatiile de dezvoltare intercomunitara create in judete vor beneficia de asistenta tehnica in vederea intaririi capacitatii institutionale

Aspecte institutionale si organizatorice

Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indeplinirii cerintelor nationale si compatibilizarea cu structurile europene

Intarirea capacitatii administrative si a responsabilitatii in aplicarea legislatiei

2011-2012


Resursele umane Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala

Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional si dotari corespunzatoare la toate nivelele, atat in sectorul public, cat si in sectorul privat.

2011

In anul 2011 trebuie sa se asigure personal suficient si bine pregatit atat pentru unitatile de implementare a proiectelor din cadrul CJ-urilor, cat si pentru asociatiile de dezvoltare intercomunitara

Finantarea sistemului de gestionare a deseurilor

Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului “poluatorul plateste”

Stimularea crearii si dezvoltarii unei piete viabile de deseuri reciclabile

Permanent


45


Termen Observatii

Optimizarea utilizarii tuturorfondurilor nationale si fondurilor europene si internationale disponibile pentru cheltuieli de capital in domeniul gestionarii deseurilor

permanent

Finantarea sistemului de gestionare a deseurilor

Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului “poluatorul plateste”

Imbunatatirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deseurilor municipale

2011-2012


Intensificarea comunicarii intre toate partile implicate Permanent

Organizarea si sustinerea de programe de educare si constientizare a populatiei, de catre toate partile implicate (autoritati publice centrale si locale, societati comerciale, ONG-uri, institutii publice etc.)

Permanent

Informarea si constientizarea partilor implicate

Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru toate partile implicate

Elaborarea de materiale informative

Permanent

Date si informatii privind gestionarea deseurilor

Obtinerea de date si informatii complete si corecte, care sa corespunda cerintelor de raportare lanivel national si european

Imbunatatirea sistemului regional si local de colectare, prelucrare, analizare si validare a datelor si informatiilor referitoare la generarea si gestionarea deseurilor

2011-2012



46


Termen Observatii

Realizarea unui sistem la nivel regional de colectare, analiza si validare date referitoare la generarea si gestionarea deseurilor din constructii si demolari

2011-2012


Monitorizarea permanenta a cantitatilor de deseuri voluminoase colectate si a modului de gestionare 2011-2012


Promovarea si aplicarea principiului prevenirii deseurilor la producator

Permanent

Promovarea si aplicarea principiului prevenirii deseurilor la consumator Permanent

Campanii de informare si constientizare privind prevenirea generarii deseurilor (in special privindincurajarea reutilizarii deseurilor de ambalaje si a compostarii individuale)

Permanent

Prevenirea generarii deseurilor

Maximizarea prevenirii generarii deseurilor

Aplicarea de masuri conform programului de prevenire, car eva fi elaborat la nivel national

Incepand cu 2013


47


Termen Observatii

Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deseurilor

Dezvoltarea pietii pentru materiile prime secundare sisustinerea promovarii utilizarii produselor obtinute din materiale reciclate

permanent

Promovarea prioritara a valorificarii materiale in masura posibilitatilor tehnice si economice in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si

di

Permanent

Valorificarea potentialului util din deseuri

Dezvoltarea activitatilor de valorificare materiala si energetica

Promovarea valorificarii energetice prin co-incinerare si incinerare in cazul in care valorificarea materiala nu este fezabila din punct de vedere tehnico-economic. In cazul incinerarii beneficiul energetic rezultat trebuie safie pozitiv si sa existe posibilitatea utilizarii eficiente a energiei rezultate

Permanent

Colectarea si transportul deseurilor

Imbunatatirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare si transport a deseurilor

Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor municipale in mediul urban – grad acoperire 100 %

2011


48


Termen Observatii

Extinderea sistemul de colectare a deseurilor municipale in mediu rural – grad de acoperire 100 %

2011

Delegarea activitatii de colectare si transport pe zone de colectare, in conformitate cu prevederile sistemelor de management integrat al deseurilor

2011-2012

Implementarea sistemelor de colectare separata a deseurilor menajere astfel incat sa se asigure functionarea la capacitatea proiectata a statiilor de sortare si compostare realizate prin proiecte PHARE CES si sisteme de management integrat al deseurilor

2011-2012

In judetele in care colectarea deseurilor reziduale este propusa a se realiza numai pe doua fractii, aceasta trebuie extinsa la patru fractii (deseuri de hartie si carton, deseuri de sticla, deseuri de plastic si metal si deseuri reziduale)

Pana in 2015


49


Termen Observatii

Pregatirea pentru reutilizarea si reciclarea deseurilor, cum ar fi, cel putin pentru hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere si din deseurile asimilabile celor menajere la un nivel de minim 50 % din masa totala

2018

Extinderea colectarii separate a deseurilor biodegradabile menajere in vederea compostarii sau tratarii aerobe

Incepand cu 2013

Construirea si darea in operare a statiilor de transfer propuse prin sistemele de management integrat al deseurilor

2011-2012

Tratarea deseurilor Promovarea tratarii deseurilor in vederea asigurarii unui management ecologic rational

Incurajarea tratarii deseurilor in vederea valorificarii (materiale si energetice), diminuarii caracterului periculos si diminuarii cantitatii de deseuri eliminate final

permanent

Ambalaje si deseuri de ambalaje

Reducerea cantitatii de deseuri de Cresterea gradului de reutilizare si reciclabilitate a ambalajelor

Permanent


50


Termen Observatii

Optimizarea cantitatii de ambalaje pe produs ambalat

Permanent

Reciclarea a minimum 60 %pentru hartie si carton si 50 % pentru metal, din greutatea fiecarui tip de material continut in deseurile de ambalaj

2011

Din cauza implementarii cu intarziere a sistemelor de management al deseurilor la nivelul judetelor tinta nu va fi atinsa la nivelul Regiunii

Reciclarea a minimum 15% pentru lemn, din greutatea materialului continut in deseurile de ambalaj

2011

Din cauza implementarii cu intarziere a sistemelor de management al deseurilor la nivelul judetelor tinta nu va fi atinsa la nivelul Regiunii

Valorificarea sau incinerareain instalatii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deseurilor de ambalaje

2013

Reciclarea a minimum 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseurile de ambalaje, cu minimum 60%pentru sticla si minimum 22,5% pentru plastic

2013

ambalaje eliminate prin valorificare

Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate

Asigurea de capacitati de sortare suplimentare simultan cu exitinderea sistemelor de colectare separata pe mai multe fractii

Pana in 2015


51


Termen Observatii

Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitatea totala (exprimata gravimetric) produsa in anul 1995

2010

Din cauza implementarii cu intarziere a sistemelor de management al deseurilor la nivelul judetelor tinta a fost atinsa la nivelul Regiunii

Deseuri biodegradabile

Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995

2013

Deseuri biodegradabile Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate

Realizarea de noi instalatii de tratare a deseurilor biodegradabile, in special instalatii de compostare

Incepand cu 2013

Deseuri biodegradabile Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate

Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35 % din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995

2016

Colectarea separata a deseurilor pe deseuri periculoase si deseuri nepericuloase

Permanent

Tratarea deseurilor periculoase in vederea eliminarii

Permanent

Deseuri din constructii si demolari

Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

Crearea de capacitati de tratare si valorificare

Permanent


52


Termen Observatii

Pregatirea pentru reutilizarea, reciclarea si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, a deseurilor nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari se mareste la un minim de 70 % din masa, cu exceptia materialelor geologice naturale cu codul 17 05 04

Pana in anul 2020

Eliminarea corespunzatoare a deseurilor care nu pot fi valorificate

Permanent

Prevenirea eliminarii ilegale si a deversarii in apele de suprafata

Permanent

Promovarea prioritara a valorificarii in agricultura in conditiile respectarii prevederilor legislative

Permanent

Promovarea tratarii prin presare/deshidratare in vederea depozitarii si valorificarii energetice

Permanent

Namoluri de la statiile de epurare orasenesti


Respectarea prevederilor din strategiile de gestionare a namolului elaborate in fiecare judet

Permanent


53


Termen Observatii

Asigurarea de catre autoritatile adminstratiilor publice a existentei si functionarii cel putin a unui punct de colectare selectiva a DEEE provenite de la gospodariile particulare la 50.000 de locuitori, dar nu mai putin de un punct de colectare in fiecare localitate

Incpeand cu 2011

Deseuri de echipamente electrice si electronice

Colectare separata, reutilizare, reciclare si valorificare

Tinte de valorificare conform prevederilor HG 1037/2010

Permanent


54


Termen Observatii

Vehicule scoase din uz Reutilizarea si valorificarea componentelor

− Reutilizarea si valorificarea a cel putin 75% din masa vehiculelor fabricate inainte de 1 ianuarie 1980;

− Reutilizarea si valorificarea a cel putin 85% din masa vehiculelor fabricate dupa 1 ianuarie 1980;

− Reutilizarea si reciclarea a 70% din masa vehiculelor fabricate inainte de 1 ianuarie 1980;

− Reutilizarea si reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate incepand cu 1 ianuarie 1980.

Incepand cu 1ianuarie 2007

Vehicule scoase din uz Reutilizarea si valorificarea componentelor

Pentru toate vehiculele scoase din uz, reutilizarea sivalorificarea a cel putin 95% din masa vehiculelor. In acelasi timp, reutilizarea si reciclarea a cel putin 85%din masa vehiculelor

Incepand cu 1ianuarie 2015

Deseuri voluminoase Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

Implementarea sistemului de colectare a deseurilor voluminoase de la populatie

Incepand cu 2011



55


Termen Observatii

Valorificarea potentialului util din material si energetic deseurile voluminoase

Permanent

Implementarea unui sistem de colectare separata a deseurilor periculoase din deseurile municipale

Incepand cu 2011


Deseuri periculoase din deseuri menajere


Tratarea in vederea eliminarii

Permanent

Sistarea activitatii celor 49 depozite neconforme clasa "b" din zona urbana

etapizat conform prevederilor din SF pentru sistemele de management integrat al deseurilor

Inchiderea si monitorizarea post inchidere a celor 49 depozite neconforme

Conform SF pentru sistemele de management integrat al deseurilor

Eliminarea deseurilor Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului

Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea deseurilor prin promovarea cu prioritate a instalatiilor de eliminare la nivel zonal

Conform SF pentru sistemele de management integrat al deseurilor


56

• PROIECTIA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR SI CUANTIFICAREA TINTELOR

o Proiectia privind generarea deseurilor municipale Calculul proiectiei de generare a deseurilor municipale se bazeaza pe cantitatea estimata ca s-a generat in anul 2008 la nivelul regiunii si tinand seama de urmatorii indicatori: • proiectia populatiei; • cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale. Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, pentru calculul prognozei de generare a deseurilor este utilizata proiectia populatiei pentru perioada de planificare in varianta medie. Conform prevederilor Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, indicatorul de generare a deseurilor municipale va creste anual cu 0,8 %. Aceasta crestere se aplica tuturor tipurilor de deseuri municipale. Pe baza datelor estimate ca au fost generate in anul 2008 in regiune atat in mediul urban, cat si in mediul rural si a indicatorilor mentionati anteriori a fost calculata proiectia de generare a deseurilor municipale pentru intreaga perioada de planificare (2008 – 2018).

o Proiectia privind generarea deseurilor biodegradabile municipale

Proiectia de generare a deseurilor biodegradabile municipale se realizeaza pe baza proiectiei de generare a deseurilor municipale si a ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale. Datele privind ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale, pe tipuri de deseuri, sunt prezentate in capitolul 5.5.


57

Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-14: Proiectia de generare a deseurilor muncipale

Cantitate de deseuri [tone/an] Tipuri de deseuri 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Deseuri menajere si deseuri de ambalaje colectate in amestec si separat de la populatie

697.729 703.311 708.937 714.609 720.326 726.088 731.897 737.752 743.654 749.603 755.600

Deseuri asimilabile celor menajere rezultate de la industrie, comert si institutii

220.335 222.098 223.874 225.665 227.471 229.291 231.125 232.974 234.838 236.716 238.610

Deseuri din parcuri si gradini

17.943 18.087 18.231 18.377 18.524 18.672 18.822 18.972 19.124 19.277 19.431

Deseuri din piete

15.478 15.601 15.726 15.852 15.979 16.107 16.235 16.365 16.496 16.628 16.761

Deseuri stradale

102.838 103.661 104.490 105.326 106.169 107.018 107.874 108.737 109.607 110.484 111.368

Total deseuri municipale*

1.054.323 1.062.758 1.071.260 1.079.830 1.088.469 1.097.176 1.105.954 1.114.801 1.123.720 1.132.710 1.141.771

* in deseurile municipale sunt incluse si deseurile de ambalaje colectate de catre operatorii de salubrizare impreuna cu deseurile menajere si asimilabile celor menajere


58

Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-15: Proiectia de generare a deseurilor biodegradabile municipale

Cantitate de deseuri biodegradabile municipale [tone/an] Deseuri biodegradable in: 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Deseuri menajere si deseuri de ambalaje colectate in amestec si separat de la populatie

488.410 492.318 496.256 500.226 504.228 508.262 512.328 516.427 520.558 524.722 528.920

Deseuri asimilabile celor menajere rezultate de la industrie, comert si institutii

132.201 133.259 134.325 135.399 136.482 137.574 138.675 139.784 140.903 142.030 143.166

Deseuri din parcuri si gradini

16.149 16.278 16.408 16.540 16.672 16.805 16.940 17.075 17.212 17.349 17.488

Deseuri din piete

12.382 12.481 12.581 12.682 12.783 12.885 12.988 13.092 13.197 13.303 13.409

Deseuri stradale

20.568 20.732 20.898 21.065 21.234 21.404 21.575 21.747 21.921 22.097 22.274

Total deseuri biodegradabile muncipale

669.710 675.067 680.468 685.912 691.399 696.930 702.506 708.126 713.791 719.501 725.257


59

Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor prevad urmatoarele tinte privind deseurile biodegradabile municipale: • reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75%

din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;

• reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;

• reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.

Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor prevede ca statele membre care in anul 1995 ori un an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80 % din cantitatea colectata de deseuri municipale pot amana atingerea tintelor prevazute la paragrafele (a), (b) si (c) cu o perioada care nu trebuie sa depaseasca patru ani. In Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor se mentioneaza ca Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru indeplinirea tintelor de reducere a deseurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru indeplinirea tintelor prevazute la art. 5(2) lit.a si b din Directiva, Romania va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amanarii realizarii tintelor prin acordarea unor perioade de gratie de 4 ani, pana la 16 iulie 2010 si respectiv pana la 16 iulie 2013. Cea de-a treia tinta va fi atinsa la termenul prevazut in Directiva, respectiv 16 iulie 2016. Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea deseurilor cantitatea totala de deseuri biodegradabile generata in Romania in anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone, din care 557.400 tone in Regiunea 7 Centru. In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie reduse la depozitare in anii 2010, 2013, conform celor prezentate anterior si a prognozei de generare a deseurilor bidoegradabile municipale. Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-16: Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale 2010 2013 Cantitate generata de deseuri biodegradabile municipale (tone) 680.468 696.930

Cantitate maxima de deseuri biodegradabile municipale care poate fi depozitata (tone) 418.050 278.700

Cantitate de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie redusa de la depozitare (tone)

262.418 418.230


60

o Proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje Prognoza cantitatilor generate de deseuri de ambalaje se realizeaza pe baza cantitatii generate in prezent si tinand seama de: • structura deseurilor de ambalaje; • ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare (de la

populatie sau de la industrie, comert, institutii); • cresterea anuala a cantitatii generate de deseuri de ambalaje. In cele ce urmeaza se prezinta detaliat metodologia de calcul a prognozei deseurilor de ambalaje, precum si ipotezele luate in considerare. Cantitatea de deseuri de ambalaje generata in prezent in regiune Agentia Nationala pentru Protectia Mediului gestioneaza baza de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje pe baza raportarilor efectuate anual de operatorii economici si de consiliile locale. Datele privind cantitatile de ambalaje introduse pe piata raportate de catre producatori si importatori, precum si de operatorii economici autorizati pentru preluarea responsabilitatii au relevanta doar la nivel national. Conform prevederilor legislatiei europene, se poate considera ca cantitatea de deseuri de ambalaje puse pe piata intr-un an este egala cu cantitatea de deseuri de ambalaje generata in anul respectiv. Astfel, cantitatea de deseuri de ambalaje generata in regiune va fi estimata pe baza cantitatii de ambalaje generate in anul respectiv la nivel national, conform Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor (aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie 2007), si anume, pe baza cheltuielilor populatiei din regiune pentru achizitia de alimente si bauturi, marfuri nealimentare si servicii. Astfel, pentru calculul cantitatii de deseuri de ambalaje generate la nivel de regiuneeste nevoie de urmatoarele date statistice: populatia pe regiuni - sursa: Anuarul Statistic al Romaniei; cheltuieli totale/persoana (lei, lunar pe o persoana) pentru toate regiunile –

sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Tabel 4.26; ponderea cheltuielilor banesti pentru cumpararea de alimente si bauturi

consumate, de marfuri nealimentare si plata serviciilor din total cheltuieli (%) – sursa. Anuarul Statistic al Romaniei, Tabel 4.26.

Cantitatea de deseuri de ambalaje generata in Romania in anul 2008 Ultimele date disponibile privind ambalajele si deseurile de ambalaje sunt pentru anul 2008. Astfel, conform ANPM, in anul 2008 in Romania a fost introdusa pe piata o cantitate de 1.170.700 tone ambalaje. Dupa cum s-a mentionat anterior, cantitatea de deseuri de ambalaje generata intr-un an poate fi considerata egala cu cantitatea de ambalaje pusa pe piata in anul respectiv. Insa, in realitate cea mai mare parte a deseurilor de ambalaje generate sunt impurificate fie cu resturi din produsele pe care le-au continut, fie prin contactul cu celelalte deseuri de ambalaje. In cadrul studiului efectuat de ARGUS Germania impreuna cu ICIM Bucuresti in anul 2001 a fost determinat un


61

coeficient mediu de impurificare pentru fiecare tip de material. Acesti coefcienti de impurificare au fost utilizati si la elaborarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor pentru determinarea cantitatii efective de deseuri de ambalaje generate in anul 2002. In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile de deseuri de ambalaje curate si impurificate atat totale, cat si pe tip de material generate in Romania in anul 2008. Aceste date vor fi utilizate ca date de referinta pentru proiectia cantitatii de deseuri de ambalaje Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-17: Cantitatea si structura deseurilor de ambalaje generate in Romania in anul 2008

Tip deseuri de ambalaj

Cantitati deseuri ambalaje curate (tone)*

Coeficient de impurificare**

Cantitati deseuri de ambalaje impurificate (total)

Structura deseurilor de ambalaje la nivel national (%)

Sticla 193.000,00 0,1 214.444,44 13,46 Plastic 332.600,00 0,35 511.692,31 32,11 Hartie si carton 352.100,00 0,35 541.692,31 34,00 Metal 75.700,00 0,1 84.111,11 5,28 Lemn 215.500,00 0,1 239.444,44 15,03 Altele 1.800,00 0,1 2.000,00 0,13

Total 1.170.700,00 1.593.384,62 100,00 * Sursa: Raport ANPM pentru anul 2008 ** Sursa: Studiu ARGUS/ICIM, 2001 Astfel, pe baza metodologiei prezentate anterior si tinand seama de cantitatea de deseuri de ambalaje estimata ca s-a generat la nivel national, se apreciaza ca in anul 2008 in Regiunea 7 Centru a fost generata o cantitate de circa 203.269 tone deseuri de ambalaje. Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare Deseurile de ambalaje au doua surse de generare, si anume: populatia si industria comertul si insitutiile. In vederea dimensionarii sistemului de colectare separata a deseurilor reciclabile de la populatie care sa asigure atingerea tntelor, este necesara cunoasterea cantitatilor generate de populatie. Intrucat in prezent la nivelul regiunii nu exista nici in prezent masuratori privind compozitia deseurilor menajere raportata la deseurile de ambalaje, cantitatile de deseuri de ambalaje generate de populatie, pe tip de material, se estimeaza pe baza ponderii la nivel national a deseurilor de ambalaj in functie de sursa de generare. Aceasta pondere (prezentata in tabelul de mai jos) este determinata pe baza rezultatelor studiului ARGUS/ICIM 2001 si pe baza datelor detinute de Asociatia Romana pentru Ambalaje si Mediu.


62

Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-18: Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare

Tip material de ambalaj

Populatie

(%)

Industrie, comert, institutii

(%) Hartie si carton 50 50 Plastic 55 45 Sticla 65 35 Metale 80 20 Lemn 10 90 Cresterea anuala a cantitatii de deseuri de ambalaje generate Pentru perioada 2008-2013 se considera indicatorul de crestere anual cel prevazut in PRGD 7 Centru elaborat in 2006, si anume: • pentru perioada 2008 – 2009 o crestere anuala de 7 %; • pentru perioada 2010 – 2013 o crestere anuala de 5 %. Pentru perioada urmatoare se considera o crestere mai scazuta, si anume: • pentru anul 2014 – crestere 4 %, • pentru anul 2015 – crestere 3 %; • pentru anul 2016 – crestere 2 %; • pentru 2017-2018 – crestere anuala de 1 %. Desi datele statistice arata o scadere a cantitatii de deseuri de ambalaje in anul 2008 fata de anul 2007 au fost mentinuti indicatorii de crestere prezentati in PRGD elaborat in anul 2006 din cauza faptului ca indicatorul de generare actual calculat pe baza datelor statistice este cu mult sub media europeana. Tinand seama de cele prezentate anterior s-a calculat proiectia de generare a deseurilor de ambalaje total regiune, dar si in functie de sursa de generare, de la populatie si de la industrie, comert si institutii pentru perioada 2008-2018.


63

Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-19: Proiectia de generare a deseurilor de ambalaje, total regiune Total ambalaje

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone)

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total 203.269 217.498 232.723 244.359 256.577 269.406 282.876 294.191 303.017 309.077 312.168 Hartie si carton 69.104 73.941 79.117 83.073 87.227 91.588 96.167 100.014 103.015 105.075 106.126 Plastic 65.277 69.846 74.736 78.472 82.396 86.516 90.842 94.475 97.309 99.256 100.248 Sticla 27.357 29.272 31.321 32.887 34.531 36.258 38.071 39.593 40.781 41.597 42.013 Metale 10.730 11.481 12.285 12.899 13.544 14.221 14.932 15.530 15.996 16.315 16.479 Lemn 30.546 32.684 34.972 36.721 38.557 40.485 42.509 44.209 45.536 46.446 46.911 Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-20: Proiectia de generare a deseurilor de ambalaje de la populatie Populatie Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total 99.875 110.359 118.084 123.988 130.187 136.697 143.531 149.273 153.751 156.826 158.394 Hartie si carton 34.552 36.971 39.559 41.537 43.613 45.794 48.084 50.007 51.507 52.537 53.063 Plastic 35.902 41.908 44.841 47.083 49.438 51.909 54.505 56.685 58.386 59.553 60.149 Sticla 17.782 19.027 20.359 21.376 22.445 23.568 24.746 25.736 26.508 27.038 27.308 Metale 8.584 9.185 9.828 10.319 10.835 11.377 11.946 12.424 12.796 13.052 13.183 Lemn 3.055 3.268 3.497 3.672 3.856 4.048 4.251 4.421 4.554 4.645 4.691 Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-21: Proiectia de generare a deseurilor de ambalaje rezultate de la industrie, comert si institutii

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Industrie, comert, institutii 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total 103.139 106.866 114.347 120.064 126.068 132.371 138.990 144.549 148.886 151.863 153.382 Hartie si carton 34.552 36.971 39.559 41.537 43.613 45.794 48.084 50.007 51.507 52.537 53.063 Plastic 29.375 27.939 29.894 31.389 32.958 34.606 36.337 37.790 38.924 39.702 40.099 Sticla 9.575 10.245 10.962 11.510 12.086 12.690 13.325 13.858 14.273 14.559 14.705 Metale 2.146 2.296 2.457 2.580 2.709 2.844 2.986 3.106 3.199 3.263 3.296 Lemn 27.491 29.416 31.475 33.049 34.701 36.436 38.258 39.788 40.982 41.802 42.220


64


65

Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje Termenele la care Romania trebuie sa indeplineasca tintele prevazute in articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/EC sunt prevazute in Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Pentru obiectivele de reciclare referitoare la hartie si carton si metale, Romania nu a cerut perioada de derogare. Hotararea Guvernului 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje cu modificarile si completarile ulterioare prevede aceste tinte anuale care trebuie atinse de operatorii economici cu responsbailitate in domeniul gestionarii deseurilor de ambalaje. In tabelul de mai jos sunt prezentate obiectivele privind reciclarea si valorificarea sau incinerare in instalatii de incinerare cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a Romaniei. Tintele privind deseurile de ambalaje se raporteaza la cantitatea totala de deseuri de ambalaje generate in anul respectiv. Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-22: Tinte nationale de reciclare/valorificare deseuri de ambalaje

Tinte de reciclare/valorificare (%) 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Hatie si carton 60 60 60 60 60 60 Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5 Sticla 21 22 32 38 44 48 54 60 Metale 50 50 50 50 50 50 Lemn 4 5 7 9 12 15 15 15 Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55 Total valorificare

32 34 40 45 48 53 57 60

Tinand seama de faptul ca in prezent implementarea sistemului de colectare separata a deseurilor reciclabile, inclusiv a deseurilor de ambalaje este intr-o faza incipienta, se apreciaza ca pentru perioada 2006-2009 nu au fost atinse tintele privind reciclarea/valorificarea deseurilor de ambalaje. Pe baza cantitatilor de deseuri de ambalaje pe tip de material prognozate ce se vor genera Regiune se cuantifica tintele de reciclare si valorificare care trebuie atinse la nivelul judetului in fiecare an pana in anul 2013. Dupa anul 2013 se asteapta o crestere a tintelor de reciclare/valorificare ca urmare a modificarii Directivei europene. Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-23: Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje pentru Regiunea 7 Centru

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) 2010 2011 2012 2013

Hartie si carton 47.470 49.844 52.336 54.953 Plastic 10.463 12.556 14.831 19.466 Sticla 13.781 15.786 18.647 21.755 Metale 6.142 6.450 6.772 7.111 Lemn 4.197 5.508 5.784 6.073 Total reciclare 97.744 112.405 128.288 148.173 Total valorificare 111.707 129.510 146.249 161.643


66

• OPTIUNI TEHNICE DE GESTIONARE A DESEURILOR

o Prevenirea generarii deseurilor Conform prevederilor Directivei 2008/98/CE privind deseurile, Statele membre stabilesc pana la sfarsitul anului 2013 programe de prevenire a generarii deseurilor, care vor fi integrate in planurile de gestionare a deseurilor sau vor functiona ca programe distincte. Conform ierarhiei deseurilor, prevenirea generarii este prima masura luata in considerare in elaborarea unui sistem de management integrat al deseurilor. Astfel, la nivelul regiunii se vor intreprinde o serie de masuri a caror aplicare va duce la prevenirea generarii deseurilor: • continuarea desfasurarii de campanii de informare si constientizare a

publicului privind prevenirea generarii, a promovarii reutilizarii (in special in ceea ce priveste deseurile de ambalaje de sticla), dar si de promovare a compostarii individuale;

• implementarea masurilor din programul de prevenire, care va fi elaborat de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului pana la data de 12 decembrie 2013.

o Optiuni pentru colectarea deseurilor reziduale Pot fi luate in considerare si analizate 3 optiuni tehnice privind colectarea deseurilor reziduale, optiunile utilizate pana in prezent in Romania, si anume:

Optiunea 1 – Colectarea deseurilor din poarta in poarta, in saci Deseurile sunt pre-colectate in saci de plastic (50 sau 80 l) care sunt scosi in strada, in fata cladirilor, in jurul orei de colectare. Sacii sunt colectati manual de catre operatori si aruncati in bena camionului de colectare. Optiunea 2 – Colectarea deseurilor din poarta in poarta, pubele si containere individuale la fiecare generator In cazul acestui sistem, fiecare gospodarie individuala primeste pubele si containere (pubele de 60, 80, 120, 240 litri pe roti). Recipientii pot fi proprietatea municipalitatii sau a proprietarului locuintei, fie ea individuala sau in condominiu.


67

Optiunea 3 – Colectarea deseurilor prin aport voluntar, puncte de colectare stradale In fiecare punct sunt amplasate unul sau mai multe containere si cetatenii vor aduce deseurile la containerele de colectare. Numarul si marimea containerelor vor fi adaptate cerintelor sistemului de colectare, volumului disponibil si necesarului de capacitate pentru deseurile colectate. Proprietarul acestor containere este de obicei administratia autoritatii publice locale. Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-24: Evaluarea optiunilor de colectare a deseurilor reziduale

Criterii de evaluare Financiar Protectia

mediului Social Conformare

legala Optiunea 1 Din poarta in poarta – colectarea deseurilor in saci

Efortul investitional minim dar repetitiv (CAPEX minim si OPEX mediu) Performanta: ++

Risc de imprastiere la manevrare. Material nebiodegradabil depozitat. Emisii de poluanti. Performanta: -

Acceptabilitate redusa data de perisabilitatea sacului. Performanta: -

Este un mod de colectare neagreat din punct de vedere igienico-sanitar. Nestandardizat. Performanta: -

Optiunea 2 Din poarta in poarta – pubele si containere individuale la fiecare generator

Efortul investitional maxim si cheltuieli de inlocuire mari. Performanta: +

Riscuri minime asociate colectarii si manevrarii. Emisii de poluanti. Performanta: +

Acceptabilitate foarte buna. Performanta: ++

Sistem conform. Performanta: ++

Optiunea 3 Aport voluntar – puncte de colectare stradale

Efortul investitional mare si cheltuieli de inlocuire medii. Performanta: ++

Riscuri minime asociate colectarii si manevrarii. Emisii mai reduse de poluanti. Performanta: ++

Acceptabilitate buna. Dificultati majore in agrearea amplasarii punctelor de colectare. Performanta: +


Optiuni propuse Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, optiunile cele mai bune pentru colectarea deseurilor reziduale sunt colectarea din poarta in poarta si prin aport voluntar (puncte de colectare). Astfel, se propune ca odata cu implementarea sistemelor de management integrat al deseurilor colectarea deseurilor reziduale sa se realizeze astfel:


68

• Colectarea din poarta in poarta pentru gospodariile individuale din mediul

urban si pentru mediul rural acolo unde acest sistem este deja implementat; • Colectarea prin aport voluntar prin puncte de colectare pentru zona de blocuri

din mediul urban, precum si in mediul rural in zonele cu acces dificil. Containerele vor fi amplasate astfel incat un container sa deserveasca maximul 125 locuitori.

o Optiuni pentru colectarea deseurilor reciclabile In ceea ce priveste colectarea separata a deseurilor reciclabile, exista doua optiuni tehnice principale: Optiunea 1 – Colectarea deseurilor din poarta in poarta, recipienti separati pentru fiecare gospodarie In cazul acestui sistem, fiecare gospodarie individuala primeste unul sau mai multe containere pentru colectarea separata a deseurilo reciclabile.

Optiunea 2 – Colectarea deseurilor prin aport voluntar, puncte de colectare stradale In fiecare punct sunt amplasate unul sau mai multe containere (in functie de numarul de fractii care se vor colecta separat) si cetatenii vor aduce deseurile la containerele de colectare. Numarul si marimea containerelor vor fi adaptate cerintelor sistemului de colectare, volumului disponibil si necesarului de capacitate pentru deseurile colectate. Proprietarul acestor containere este de obicei administratia autoritatii publice locale.


69

Tabel Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-25: Evaluarea optiunilor privind colectarea separata a deseurilor reciclabile

Criterii de evaluare Financiar Protectia

mediului Social Conformare

legala Optiunea 1 Din poarta in poarta, recipienti separati in fiecare gospodarie

Efortul investitional maxim (CAPEX maxim si OPEX mediu) Performanta: +

Riscuri minime asociate colectarii si manevrarii. Emisii de poluanti. Performanta: +

Acceptabilitate buna. Performanta: ++

Sistem conform Performanta: ++

Optiunea 2 Aport voluntar – puncte de colectare stradale

Efortul investitional mare si cheltuieli de inlocuire minime. Performanta: ++

Riscuri minime asociate colectarii si manevrarii. Emisii mai reduse de poluanti. Performanta: ++

Acceptabilitate redusa in cazul in care densitatii mici a punctelor de colectare si succes redus al colectarii separate. Dificultati majore in agrearea amplasarii punctelor de colectare. Performanta: +


Dupa cum se poate observa optiunea cea mai buna este colectarea prin aport voluntar prin puncte de colectare stradala, in principal datorita avantajelor din punct de vedere economic. In cazul anumitor fractii de deseuri, cum ar fi deseurile de plastic si metal, poate fi implementata si colectarea din poarta in poarta in mediul urban. In ceea ce priveste numarul de fractii pentru colectarea separata a deseurilor reciclabile exista urmatoarele optiuni: • Colectare pe patru sau mai multe fractii: deseuri de sticla – pe culori sau in

amestec, deseuri de hartie si carton, deseuri de plastic, deseuri metalice; • Colectarea pe trei fractii: deseuri de sticla, deseuri de hartie si carton si

deseuri de plastic impreuna cu deseurile metalice; • Colectarea pe 2 fractii: deseuri de hartie si carton, deseurile de sticla

impreuna cu deseurile de plastic si deseurile metalice; • Colectarea deseurilor reciclabile intr-un singur recipient (o fractie). Este evident faptul ca din punct de vedere economic cea mai buna optiune este ultima, in care toate deseurile reciclabile sunt colectate intr-un singur recipient. Cu toate acestea, aceasta optiune nu asigura cerintele tehnice de calitate pentru materialele care urmeaza a fi reciclate si prin urmare nu poate asigura


70

indeplinirea tintelor, in special in ceea ce priveste deseurile de hartie si carton. De asemenea, colectarea deseurilor de sticla in amestec cu alte tipuri de deseuri determina probleme in timpul operarii statiilor de sortare, atat din punct de vedere al securitatii muncii, cat si din punct de vedere al duratei de viata a benzii transportoare. De altfel, in Planul de implementare a Directivei privind ambalajele si deseurile de ambalaje se propune ca atat deseurile de hartie si carton, cat si deseurile de sticla sa fie colectate separat de celelate fractii reciclabile. Optiuni propuse In prima faza colectarea separata a deseurilor reciclabile se va implementa in fiecare judet conform prevederilor din studiul de fezabilitatea si din aplicatia de finantare pentru sistemele de management integrat al deseurilor. In cazul judetelor in care colectarea deseurilor menajere se realizeaza numai pe doua fractii, aceasta trebuie extinsa la patru fractii (deseuri de hartie si carton, deseuri de sticla, deseuri de plastic si metal si deseuri reziduale) pana cel tarziu in anul 2015. Acest lucru trebuie avut in vedere la elaborarea documentatiilor de atribuire pentru operatorii zonali de colectare si transport. Punctele de colectare a deseurilor reciclabile vor fi astfel amplasate: • Un punct de colectare la 250 locuitori in zona de gospodari individule din

mediul urban; • Un punct de colectare la 125 locuitori in zona de blocuri din mediul urban; • Un punct de colectare la 300 locuitori in mediul rural. Pentru amplasarea containerelor pentru colectarea reciclabilelor nu este obligatoriu necesara realizarea de platforme betonate.

o Optiuni pentru colectarea deseurilor biodegradabile Singura optiune tehnica pentru colectarea separata a deseurilor biodegradabile menajere in vederea compostarii aplicata in prezent in tarile europene este colectarea din poarta in poarta. Chiar daca costurile de investitie si operare sunt mai mari, aceasta este singura posibilitate de a colecta deseuri biodegradabile cu un grad scazut de impurificare (5 – 10%), care sa asigure parametrii de calitate necesari pentru a putea valorifica compostul. Implementarii colectarii separate a deseurilor biodegradabile menajere trebuie sa fie insotita de campanii intense de informare si constientizare. In ceea ce priveste mediul rural, metoda cea buna privind deseurile biodegradabile este compostarea individuala. Optiuni propuse Optiunea propusa pentru colectarea separata a deseurilor biodegradabile menajere este din poarta in poarta. In vederea atingerii tintei din anul 2016 trebuie sa fie extinsa colectarea separata a deseurilor biodegradabile menajere.


71

Deseurile verzi, in special cele din parcuri si gradini, trebuie colectate separat si compostate fie in situ, fie in instalatii centralizate. In mediul rural va fi stimulata compostarea individuala in unitati de compostare prin campanii de informare si constientizare.

o Optiuni pentru transportul si transferul deseurilor Statiile de transfer sunt indispensabile pentru zonele acoperite de un sistem de management integrat al deseurilor a deseurilor in care distantele de parcurs sunt mai mari de 30 km. Statiile de transfer permit: • utilizarea rationala a echipamentelor si a personalului; • centralizarea masei de deseuri catre centrele de tratare si, ca urmare,

reducerea costurilor de transport; • reducerea incovenientelor datorate transportului prin diminuarea traficului; • optimizarea exploatarii centrelor de tratare a deseurilor prin reducerea

distantelor de transport; • posibilitatea dezvoltarii de solutii privind transportul (rutier, feroviar) pentru

intregul traseu sau doar pentru o parte – de la statia de transfer la centrul de tratare a deseurilor.

Principalele probleme pe care le ridica introducerea lor in fluxul de colectare si transport a deseurilor sunt: • localizarea in vecinatatea zonei de colectare a deseurilor si a unei cai de

acces; • zona de parcare pentru vehiculele de colectare a deseurilor; • probleme legate de proprietatea asupra terenului, de intretinerea terenului. Directiva cadru privind deseurile 2008/98/CE, recomanda aplicarea principiului proximitatii care consta in organizarea transportului de deseuri si limitarea acestuia ca distanta si volum de deseuri. Tipuri de statii de transfer:

• statii de transfer in care descarcarea deseurilor se face gravitational – tipul cel mai simplu de statie de transfer; nu presupune conditii speciale de operare. Containerele in care se descarca deseurile servesc si la transportul acestora la depozit si pot varia ca marime si capacitate, mod de tractiune, putand fi acoperiti sau nu. Exista o gama larga de statii de transfer, cu capacitati de la 10 tone/zi la 300 tone/zi.

• statii de transfer cu prescontainere – acest tip de statie de transfer

presupune un container inchis in care deseurile sunt descarcate si compactate. Acest tip de statie de transfer se foloseste pentru cantitati de 30 – 300 tone/zi si pentru distante mari de transport;


72

• statii de transfer cu compactare, cu presa fixa – acest tip de statie de

transfer este recomandat pentru cantitati foarte mari care trebuie transferate.

Prin proiectele PHARE CES si sistemele de managament integrat al deseurilor au fost realizate sau urmeaza a fi realizate statii de sortare in fiecare judet. In perioada de planificare nu se prevede necesitatea realizarii de noi statii de transfer.

o Optiuni pentru sortarea deseurilor colectate separat In cazul sortarii exista doua categorii mari de optiuni: • Sortarea mecanica; • Sortarea automatizata. Statiile de sortare automate sunt statii automatizate care utilizeaza echipamente ce realizeaza separarea mecanica a materialelor ca urmare a proprietatilor diferite ale acestora. Aceste statii prezinta avantajul ca separarea mecanica este mai performanta si in cazul unor materiale se poate atinge o sortare foarte buna. Optiuni propuse Statiile de sortare realizate prin proiecte PHARE CES si cele care urmeaza a fi realizate in cadrul sistemelor de management integrat al deseurilor sunt statii de sortare mecanica. Odata cu extinderea sistemului de colectare separata in anumite judete pana in anul 2015 va fi nevoie de capacitati suplimentare de sortare, care vor fi obtinute fie prin extinderea statiilor de sortare existente, fie prin realizarea de noi statii de sortare. Odata cu cresterea gradului de suportabilitate a populatiei este posibil sa fie realizate si statii de sortare automatizate sau semiautomatizate.

o Optiuni pentru tratarea deseurilor biodegradabile

Optiuni privind tratarea deseurilor biodegradabile colectate separat Deseurile biodegradabile municipale colectate separat pot fi tratate fie prin sisteme de tratare aeroba, fie prin sisteme de tratare anaeroba. In sistemele de tratare aeroba fractia organica este descompusa si mineralizata in prezenta oxigenului cu generare de caldura. Acest proces este denumit compostare. Principale tipuri de tehnici de compostare sunt: • Procese inchise:


73

o Statice: in tunele sau containere; o Dinamice: in tunele; o

• In hala: o Statice sau dinamice: in gramezi;

• In aer liber sau in sopron:

o Statice sau dinamice: in gramezi deschise; o Statice: in gramezi acoperite cu membrana permeabila.

Alegerea uneia dintre tehnici este determinata de cantitatea si tipul de deseuri compostate, precum si de conditiile de amplasament. Cele mai utilizate optiuni sunt cele din ultima categorie, compostare in aer liber sau in sopron. Deorece compostarea nu este o metoda de tratare inca raspandita, avand un risc mare in implementare din cauza probemelor care o sa apara in ceea ce priveste colectarea separata si calitatea compostului, se considera ca pentru perioada 2010-2013 vor functiona doar statiile de compostare realizate prin proiecte PHARE CES si cele realizate in cadrul sistemelor de management integrat al deseurilor. Pentru ca aceste statii de compostare sa functioneze la capacitatea proiectata, vor fi realizate campanii sustinute de informare si constientizare (in special in judetul Sibiu). Dupa anul 2013 trebuie sa fie realizate si alte statii de compostare in fiecare judet din regiune, care sa contribuie la atingerea tintei din anul 2016. In sistemele de tratare anaeroba, denumite digestie anaeroba sau fermentare, fractia organica este descompusa si partial mineralizata intr-un mediu lipsit de oxigen, avand loc generare de metan. Metanul generat poate fi utilizat la producerea de energie sau caldura. Din procesul de descompunere anaeroba rezulta digestat, care poate fi utilizat direct pentru conditionarea solului, dar cel mai adesea este compostat si ulterior valorificat. Desi digestia anaeroba ofera beneficii prin valorificarea energetica si, de asemenea, necesita un spatiu redus comparativ cu compostarea, este un proces tehnic mult mai complex si mult mai costisitor decat compostarea. Astfel, optiunea tehnica care poate fi utilizata pe termen scurt de tratare a deseurilor biodegradabile municipale colectate separat este compostarea in gramezi in spatii deschise sau in sopron, pe termen mediu fiind posibilia si implementarea sistemelor de tratare anaeroba.

Optiuni privind tratarea deseurilor biodegradabile colectate in amestec In prezent exista doua categorii mari de tehnici pentru tratarea deseurilor biodegradabile colectate in amestec (deseuri reziduale) in vederea reducerii cantitatii depozitate: • Incinerarea deseurilor; • Tratarea mecano-biologica.


74

Incinerarea cu valorificare energetica poate fi o optiune: • In cazul oraselor/aglomerarilor cu un numar mare de locuitori; • Acolo unde exista un sistem de incalzire termica centralizat bine dezvoltat,

care sa poata absorbi caldura generata de incinerator; • Atunci cand exista disponibile fonduri pentru aceste costuri de investitii

mari si cand gradul de suportabilitate este asigurat. Desi costurile de investitii si costurile de operare in cazul incinerarii cu valorificare energetica sunt cu mult mai mari decat in cazul celorlalte metode de tratare a deseurilor reziduale (tratarea mecano-biologica), totusi optiunea incinerarii cu valorificare energetica este retinuta ca optiune tehnica ce trebuie luata in considerare in vederea atingerii tintei din anul 2016. In ceea ce priveste tratarea mecano-biologica, exista trei categorii principale de tehnici: • Tratarea mecano-biologica simpla, in care deseurile cu continut biodegradabil

sunt inertizate in vederea depozitarii; • Tratare mecano-biologica cu bio-uscare (stabilizare), prin care deseurile cu

continut organigat sunt uscate cu caldura generata din procesul de descompunere aeroba, rezultand un material cu putere calorifica ridicata, care poate fi valorificat energetic prin coincinerare;

• Tratare mecano-biologica in vederea valorificarii energetice, cand deseurile rezultate in urma tratarii sunt fie coincinerate (cele cu putere calorifica mai mare), fie incinerate in incineratoarele cu valorificare enegetica.

In figurile de mai jos sunt prezentate schematic fluxurile tehnologice ale celor trei tipuri de tratare mecano-biologica.


75

Figura Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-8: Schema tratarii mecano-biologice simple

Deseuri reziduale(1 tona)

Tratare mecanica I

Deseuri reciclabile

(50 – 100 kg)

Stabilizare biologica

Tratare mecanica II

Fractie stabilizata

(400 – 450 kg)

CO2, H2O (200 – 250 kg)

La depozit

200 –

300 k

g


76

Figura Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-9: Schema instalatiei de tratare mecano-biologica cu bio-uscare

Deseuri residuale(1 tona)

Pretratare mecanica

Uscare biologica

Fractie grea

(200 – 300 kg)

Fractie usoare

(400 – 500 kg)

Peletizare

Factie cu putere calorica inalta (400 – 500 kg)

Separare

Metale (30 – 50 kg)

Separare

CO2, H2O (200 – 300 kg)

Deseuri inerte

(150 – 250 kg)

La depozit La co-incinerare


77

Figura Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-10: Schema instalatiei de

tratare mecano-biologica in vederea valorificarii energetice Instalatia de tratare mecano-biologica cu valorificare energetica este solutia cea mai buna din punct de vedere tehnic, asigurand valorificarea intregii cantitati de deseuri. In Romania exista in prezent posibilitatea valorificarii energetice a deseurilor stabilizate la toate fabricile de ciment. In acelasi timp este si solutia cea mai scumpa atat din punct de vedere a costurilor de investitii, cat si din punct de vedere a costurilor de operare. Tratarea mecano-biologica simpla este cea mai ieftina optiune, asigura atingerea tintei privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, dar deseurile inertizate urmeaza a fi eliminate prin depozitare. Optiunea tehnica propusa in sistemele de management integrat al deseurilor in cazul tuturor judetelor din regiune este tratare mecano-biologica simpla in vederea depozitarii. Este recomandat ca in viitor in cazul in care vor fi realizate noi instalatii sau vor fi extinse cele existente in vederea atingerii sa se aiba in vederea si instalatia de tratare mecano-biologica cu valorificare energetica. In tabelul de mai jos se prezinta comparativ tratarea mecano-biologica cu incinerarea.

Deseuri residuale(1 tona)

Tratare mecanica I

Deseuri reciclabile

Uscare biolgica

Tratare mecanica II

La incinerare

Factie cu puterecalorica inalta

Deseuri reciclabile Fractie stabilizata

La co-incinerare


78

Figura Eroare! În document nu există text cu stilul precizat.-11: Prezentarea comparativa a tehnicii de tratare mecano-biologica si a incinerarii

Tratare mecano-biologica Incinerare

Acceptarea deseurilor

Deseuri reziduale Deseuri reziduale

Acceptarea fractiei organice umede (deseuri alimentare)

Da, din punct de vedere tehnic, dar nu se aplica pentru fractii separate la sursa

Da, din punct de vedere tehnic, dar nu se aplica pentru fractii separate la sursa (in special datorita valorii calorifice scazute)

Acceptarea deseurilor din gradini si parcuri



Acceptarea deseurilor organice provenite de la hoteluri si restaurante



Acceptarea deseurilor din hartie si carton


Da, din punct de vedere tehnic, dar nu se aplica pentru fractii separate la sursa care pot fo reciclate fara niciun fel de probleme

Fractii de deseuri excluse

Niciuna Niciuna

Tehnologie demonstrata, performanta

Da, foarte des folosita Da, foarte des folosita

Principiu de baza Descompunere aeroba (si/sau) anaeroba

Ardere

Costul tratarii Costurile intregii tratari depind de destinatia fractiilor separate / tratate

Mediu la foarte ridicat

Valorificarea de nutrienti

Da; 2,5 –10 kg N/ t de deseuri biodegradabile valorificate 0,5 –1 kg P / t de deseuri biodegradabile valorificate 1 – 2 kg K / t de deseuri biodegradabile valorificate

Nu

Valorificare energetica

Probabil (ex. prin procese de stabilizare uscata / separare cu generare de). In functie de configuratie, se poate genera (in general) o cantitate de RDF de 0,2-0,5 t cu valoare calorifica de circa 15-20MJ/kg (uneori chiar mai mare). In plus, in unele configuratii, procesul de fermentare poate duce la valorificarea energetica a fractiilor biodegradabile (poate fi >100kWh in functie de structura)

Da; Circa 500kWh (2MJ) / t de deseuri daca se genereaza electricitate, doar instalatiile CHP (combined heat and power) pot genera o cantitate mai mica, dar cantitatea totala de energie valorificata creste de circa de trei ori (circa 6-7MJ/t)

Total reziduuri solide in functie de deseuri

0,7-0,91 0,17 – 0,3


79

Tratare mecano-biologica Incinerare

(t/t de deseuri) Produse de calitate pentru reciclare (valorificare, t/t de deseuri)

Metale (0,05) -

Alte resturi posibil pentru reutilizare cu restrictii (t/t de deseuri)

RDF (0,3-0,4) Fractie organica stabilizata (0,07-0,2)

Metale (0,05) Cenusa de ardere (0,15 – 0,22)

Reziduuri pentru depozitare sau alte tipuri de tratare

Reziduuri grele sau usoare (0,2-0,4)

Cenusa zburatoare etc. (0,02 – 0,04)

In vederea atingerii tintei din anul 2016 privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile la depozitare trebuie luata in considerare si realizarea la nivelul regiunii a unei instalatii de incinerare cu valorificare energetica.

Date post:	24-Oct-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

PLANUL REGIONAL DE GESTIONARE A DESEURILOR REGIUNEA 7 …

Documents