+ All Categories
Home > Documents > CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

Date post: 06-Nov-2021
Category:
Upload: others
View: 3 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
43
S.C. PROCONS FOREX S.R.L BAIA MARE, Bd. Republicii 21/12, RO 5600448 Tel/fax: 0362-417805, 0745-603537 E-mail: [email protected] P R O I E C T nr. 217/2021 CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE BENEFICIAR: MUNICIPIUL BAIA MARE DOCUMENTAȚIE PENTRU OBȚINEREA ACORDULUI DE MEDIU - SEPTEMBRIE 2021 -
Transcript
Page 1: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

S.C. PROCONS FOREX S.R.L BAIA MARE, Bd. Republicii 21/12, RO 5600448 Tel/fax: 0362-417805, 0745-603537 E-mail: [email protected]

P R O I E C T nr. 217/2021

CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

BENEFICIAR:

MUNICIPIUL BAIA MARE

DOCUMENTAȚIE PENTRU OBȚINEREA ACORDULUI DE MEDIU

- SEPTEMBRIE 2021 -

Page 2: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

MEMORIU DE PREZENTARE

I. Denumirea proiectului:

CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE Proiectul se încadrează conform Legii nr. 292/2018 – Anexa 2 privind “Lista proiectelor pentru

care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului” la articolul 11, pct. b – instalații pentru eliminarea deșeurilor, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1. II. Titular:

a) Numele: MUNICIPIUL BAIA MARE

b) Adresa poştală: str. Gh. Șincai, nr. Nr. 37 ; telefon : 0262/211001, fax : 0262/212332, Baia Mare, jud. Maramureş.

c) Numele persoanelor de contact: - PETRONIA TAUT - Telefon: 0749 651 475; - RODICA IOSIP - Telefon: 0740 587 996.

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect:

a) un rezumat al proiectului;

- Amplasamentul obiectivului. - judeţul Maramureş, - localitatea Baia Mare. - strada Europa nr. 124

- Proiectantul lucrărilor: S.C. PROCONS FOREX SRL, Baia Mare;

- Investiţia va fi supusă spre finanţare din bugetul local.

- Descrierea proiectului

Situația existentă Platforma pe care se va desfasura activitatea centrului de gestionare a deseurilor inerte si vegetale prevăzute în prezenta documentație este amplasata pe domeniul privat al Municipiului Baia Mare pe parcela cu numarul cadastral 113496, având ca vecini în partea de vest de Șoseaua de centură a municipiului Baia mare (strada Europa), în partea de nord de Râul Săsar, în partea de est de terenuri aparținând domeniului public al municipiului Baia Mare, iar la sud de terenuri aparținând persoanelor private.

Practicile actuale de gestionare a deseurilor inerte şi vegetale, nu respectă politicile si reglementarile legale in vigoare privind gestionarea deseurilor la nivelul UE si la nivel national si comporta riscuri semnificative pentru mediul inconjurator si pentru sanatatea publica. Sistemul actual nu este sustenabil si respecta partial directivele UE in ceea ce priveste toate fazele gestionarii deseurilor inerte privind colectare, sortarea, valorificarea şi tratarea deseurilor inerte, eliminare finala a acestora.

Page 3: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

În zona amplasamentului obiectivelor care fac obiectul prezentei documentații se găsesc următoarele rețele edilitare: - linie electrică aeriană de joasă tensiune care desrevește cladirile din zona; aceasta estre susținută de stâlpi din beton armat amplasați în domeniul public. - rețea de alimentare cu apă potabilă..

2.2. Lucrări propuse

Proiectul propus vizeaza rezolvarea problemelor ecologice si operationale semnificative asociate generarii si gestionarii deseurilor inerte, precum si dezvoltarea unui sistem de gestionare a deseurilor inerte la nivelul Municipiului Baia Mare, care sa imbunatateasca nivelul de trai al cetatenilor si sa ajute Romania sa atinga valorile-tinta pentru gestionarea deseurilor inerte prevazute in legislaţia UE. Sistemul propus va respecta integral principiile si reglementarile nationale si comunitare in materie de mediu si va aborda toate elementele gestionarii deseurilor inerte şi vegetale, de la prevenire si colectare pana la valorificare, tratare şi eliminare.

Amenajarea amplasamentului propus de depozitare deseuri inerte şi vegetale rezultate din constructii si demolari (renovari, dezafectari), in vederea depozitarii, valorificarii, tratatrii şi eliminării acestora include instalatiile minime care sa atinga tintele impuse prin legislatie si care sa asigure reducerea riscurilor asupra mediului cauzate de gestionarea actuala a deseurilor inerte şi vegetale.

In vederea evitarii impactului negativ asupra mediului, platforma de deseuri inerte rezulate din demolari va urmarii stocarea provizorie, tratarea (recuperare resturi metalice, concasare beton si caramizi ) si valorificarea acestora.

Stocarea materialelor, ce sunt in amestec cu deseurile inerte si vegetale, care pot fi reutilizate/ reciclate se va realiza in containere metalice de dimensiuni mari, pe tipuri de deseuri si alte resturi materiale de constructii.

Deşeurile nepericuloase admise la stocare sunt reprezentate de: • materiale inerte (beton, cărămizi, ţigle, materiale ceramice, sticlă); • pietrişuri, pământuri, nămoluri, resturi vegetale; • lemn care nu a fost tratat chimic; • metale şi amestecuri metalice; • asfalturi fără conţinut de gudroane; • alte materiale ce nu conţin substanţe chimice periculoase. • deseuri vegetale. Colectarea deseurilor direct de la generatorul acestora, după solicitarea adresată

administratorului Centrului de colectare, cu specificarea caracteristicilor si cantitatăţii deşeurilor, situatie în care, la tariful stabilit pentru depunere deşeu inert/vegetal în centru de colectare se va adăuga contravaloarea serviciului prestat pentru colectare de la generator a deşurilor şi transportul până la centrul de gestionare.

Prin proiect se propune amenajarea unei platforme betonate cu suprafața de 12.546 mp pe care se va amenaja o rampa în jurul careia se vor amplasa 10 containere cu capacitatea de 36 mc in care vor fi colectate deșeurile. Pe partea sudică se vor amplasa 10 boxe acoperite cu prelată pentru depozitarea temporara a deșeurilor colectate in containere în vederea valorificării acestora. Accesul la platforma se va face din strada Iazului, din apropierea intrarii in Statia de tratare a apelor uzate, adiacent cu gardul sudic, pe o lungime de 133m. Pe urma traseul o ia spre nord prin interiorul curtii Statiei de epurare a apelor uzate, adiacent gardului de pe partea vestica. La iesirea din incinta statiei calea de acces se desfasoara pe directia S-E, apoi o coteste spre vest pana la intrea pe plartforma betonata. Lungimea totala a caii de acces estede 847 m.

Page 4: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

Ca structura rutiera a platformei si caii de acces s-a ales o structura rutiera rigida cu imbracaminte din Bcr 4.0 in detrimentul unei structuri rutiere elastice, datorita rezistentei mecanice superioare a betonului fata de mixturile asfaltice. Suprafata de teren ocupata de amplasamentul investiției este de 19.491 mp, astfel:

Platforma cu imbracaminte BCR 4,0 12.546

Cale acces cu imbracaminte BCR 4,0 3.651

Acostamente impietruite 847

Santuri de pamant 1.964

Gard viu 483

Total suprafata 19.491 Pe platforma vor fi amplasate: - rampa pentru accesul auto in scopul descarcarii deseurilor: 1627 mp; - platforma acoperita pentru parcarea si intretinere utilaje: 300 mp; - 10 boxe acoperite cu dimensiunile utile de 12 m x 8 m cu marginite pe 3 laturi de pereti

cu inaltimea de 4 m, acoperite cu prelata impermeabila pe structura metalica cu sectiune in forma de semicerc :1138 mp

Regimul juridic al terenului ocupat se prezinta astfel:

Nr. crt.

Investitie Număr cadastral Suprafață întabulată

Proprietar

1 Cale de acces de la km 0+000 la km 0+133

2708/277/3/2/2/2/2/4 659.720 Municipiul Baia Mare

2 Cale de acces de la km 0+133 la km 0+312

118555 82.993 S.C. VITAL S.A

- se anexeaza accord de trecere nr. R2341/19.05.2020

3 Cale de acces de la km 0+133 la km 0+736

123767 44.167 Municipiul Baia Mare

4

Cale de acces de la km 0+736 la km 0+847 Platforma betonata

113496 19.757 Municipiul Baia Mare

b) justificarea necesităţii proiectului;

In Romania principala modalitate de eliminare a deșeurilor este in continuare reprezentată de

depozitare, operațiunile de reciclare si valorificare fiind utilizate intr-o masura foarte mica. Depozitarea deșeurilor trebuie interpretată ca ultima opţiune disponibilă, care corespunde

celui mai ridicat nivel de pierdere și de alterare a resurselor. Abordarea UE in domeniul gestionării deșeurilor se bazeaza pe 4 principii majore:

prevenirea generarii deșeurilor – factor considerat a fi extrem de important in cadrul oricarei strategii de gestionare a deșeurilor;

reciclare și reutilizare – incurajarea unui nivel ridicat de recuperare a materialelor componente, preferabil prin reciclare;

eliminarea finala a deșeurilor – in cazul in care deșeurile nu pot fi valorificate, acestea trebuie eliminate in condiții de siguranță pentru mediu si sanatatea umana;

valorificare prin alte operațiuni a deșeurilor care nu sunt reciclate;

Page 5: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

Practicile actuale de gestionare a deseurilor inerte şi vegetale, nu respectă politicile si reglementarile legale in vigoare privind gestionarea deseurilor la nivelul UE si la nivel national si comporta riscuri semnificative pentru mediul inconjurator si pentru sanatatea publica. Sistemul actual nu este sustenabil si respecta partial directivele UE in ceea ce priveste toate fazele gestionarii deseurilor inerte privind colectare, sortarea, valorificarea şi tratarea deseurilor inerte, eliminare finala a acestora.

În zona amplasamentului obiectivelor care fac obiectul prezentei documentații se găsesc următoarele rețele edilitare: - linie electrică aeriană de joasă tensiune care desrevește cladirile din zona; aceasta estre susținută de stâlpi din beton armat amplasați în domeniul public. - rețea de alimentare cu apă potabilă..

Activităţile din construcţii şi demolări sunt o sursă importantă de deşeuri, în unele ţări

cantitatea generată fiind aproape egală cu cea de deşeuri municipale solide (Franţa, Germania etc.). Monitorizarea cantităţii generate şi gestionate de deşeuri din construcţii şi demolări este un proces dificil, având în vedere existenţa a mii de mici antreprenori care efectuează aceste operaţii. Mai mult, la ora actuală în România nu există un depozit pentru deşeuri din construcţii şi demolări, eliminarea acestor deşeuri realizându-se, de cele mai multe ori, pe amplasamentul depozitelor pentru deşeuri municipale solide.

Necesitatea investiţiei constă în faptul că autorităţile publice locale au responsabilitatea de a stabili condiţii privind modul de gestionare a deşeurilor atunci când autorizează activităţile de construcţii şi demolări. Se constată faptul că în Judeţul Maramureş la momentul actual:

- colectarea separată la sursa a deşeurilor se face conform SMID ( Sistem Integrat de Management al Deseurilor Solide in Judetul Maramures );

- colectarea separată , tratarea și valorificarea acestor deşeuri se face conform SMID ; - valorificarea fracţiilor recuperabile se realizeaza conform SMID - campaniile de informare şi conştientizare a populaţiei se vor realiza conform SMID; În prezent o parte din deseurile inerte si vegetale sunt depozitate în mod neorganizat, în

zonele în care au fost demolări, o altă parte au fost utilizate la umplerea terenurilor atât private cât și publice.

În conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte”, fiecare generator de deseuri inerte s vegetale este obligat să asigure eliminarea lor, respectiv suportând costurile transportului până la locul de depozitare indicat de autorităţi, fie prin transportul cu mijloace proprii, fie plătind un tarif operatorului de deşeuri din zonă.

Deşeurile din construcţii şi demolări pot fi reciclate cu uşurinţă, unii operatori care realizează operaţia de valorificare raportând un procent de peste 90 %. Acest proces se poate atinge prin două metode: • sortarea preliminară la locul de generare în containere sau grămezi; • utilizarea de echipamente pentru concasare şi cernere pentru reciclarea betonului şi cărămizilor.

Deşeurile vegetale provenind din parcuri şi grădini de pe raza Municipiului Baia Marte si de la operatori economici sau persoane fizice, se pot depozita în containere și transporta la centrul de gestionare unde vor fi sortate, parte va fi folosită pentru obţinerea de compost, parte pot fi utilizate ca şi lemn de foc.

La nivel naţional, există câţiva operatori economici care operează concasoare, transformând betonul şi cărămizile în materiale ce pot avea o utilizare ulterioară. Trebuie subliniat că materialul care rezultă în urma concasării trebuie să se ridice din punct de vedere al costului şi calităţii la nivelul balastului utilizat în mod normal. În prezent, în România nu există norme privind calitatea materialului rezultat în urma tratării deşeurilor din construcţii şi

Page 6: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

demolări, împiedicând utilizarea acestuia în diferite aplicaţii (ex. ca material de umplutură la construcţia căilor de transport).

Scopul obiectivului de investitti este amenajarea unui amplasament de depozitare deseuri rezultate din constructii si demolari (renovari, dezafectari), pietrişuri, pământuri, nămoluri, resturi vegetale; in vederea depozitarii, valorificani si tratatrii acestora. Grupul tinta ii reprezinta operatorii care desfasoara activitati de constructii, renovare, dezafectare - aplicare in vederea reducerii la maximum a impactului asupra mediului generat de aceste activitati, tinând cont ca în zona nu exista amenajat un loc cu functii similare celor propuse.

Deseurile din constructii si demolari reprezinta deseurile rezultate in urma activitatilor de construire a noii structuri, de renovare sau desfiintare a unor structuri existente, putand include: - materiale rezultate din constructii si dernolari cladiri: moloz, ciment, cararnizi, tiqle, ceramica,

roci, ipsos, plastic, metal, fonta, materiale polimerice ( polistiren), lemn, sticla, resturi de tarnplarie, materiale de constructii cu termen de valabilitate expirat;

- materiale rezultate din constructia si intretinerea cailor de acces si a structurilor aferente: nisip, pietris, piatra de constructii, substante cu lianti bituminosi sau hidraulici

- materiale excavate in timpul activitatilor de construire, dezafectare, dragare, decontaminare: pietris, arqila, nisip, roci, resturi vegetale; Vom considera deseurile din constructii si demolari în două categorii distincte:

1. Deseurile din constructii si demolari inerte - conţin atât fracţii recuperabile, cât şi materiale ce pot fi utilizate la construcţia drumurilor, la umplerea terenurilor, etc. Pentru aceasta, ele trebuiesc pre-tratate adica triate, sortate, concasate, de preferinţă la locul generării lor sau in centre de gestionare.

Deseurile nepericuloase admise la stocare sunt reprezentate de : - materiale inerte: beton, caramizi, tigle, materiale ceramice, alte deseuri ce pot fi reciclate in

amestec cu deseurile inerte; - pietrisuri pamanturi, namoluri, resturi vegetale, - lemn care nu a fost tratat chimic - metale si amestecuri metalice - asfalturi fara continut de gudroane - alte materiale ce nu contin substante chimice periculoase

2. Deseurile din constructii si demolari periculoase Principalul material potenţial periculos este azbestul, precum şi materialele de construcţie ce

conţin adezivi, vopsele şi alte substanţe periculoase, dar aceste materiale se găsesc în procente destul de reduse (cca 1%).

Îndepărtarea materialelor periculoase este fundamentală pentru a obţine din procesul de demolări materiale necontaminate care pot fi apoi reciclate uşor. Unele substanţe eliberate în timpul demolării pot contamina nu doar celelalte deşeuri din construcţii şi demolări, ci se pot răspândi în aer sau pătrunde în sol, expunând la riscuri muncitorii care lucrează la demolări.

Cel mai indicat este ca materialele potenţial periculoase trebuie să fie îndepărtate primele, ceea ce permite obţinerea de deşeuri din construcţii şi demolări necontaminate cu substanţe nocive, deci reciclabile mai uşor şi care pot fi considerate deşeuri nepericuloase, cu avantajele legislative de rigoare.

Azbest. Periculozitatea materialelor cu conţinut de azbest depinde de eventualitatea dispersării în aer a fibrelor care pot fi inhalate. Utilizarea cea mai mare a fost, în mod sigur, în amestec cu ciment şi/sau bitum (fibrociment, nume comercial Eternit), cu care se puteau realiza multe produse, printre care: plăci plane sau ondulate; tuburi; ţigle; hornuri; rezervoare ; tencuieli ; materiale de impermeabilizare.

Page 7: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

Deşeurile cu conţinut de azbest trebuie să fie separate şi eliminate în depozite controlate de deşeuri periculoase.

Alte substanţe periculoase.pot conţine şi diverşi adezivi, vopsele ce conţin elemente poteţial periculoase: Solvenţii din vopseluri, aditivi ciment, cleiuri, precum si bitum, raşini, placi de rigips, vopseluri ce conţin plumb, crom, vanadiu , etc.

Aceste fracţii din DCD ce conţin substanţe poteţial periculoase se vor separa şi se vor colecta in containere acoperite speciale, urmand apoi sa fie transportate la depozite controlate de deşeuri periculoase.

Deoarece in practica este greu ca deseurile nepericuloase sa fie colectate separat fata de deseurile periculoase, mai ales in cazul demolarilor necontrolate, este indicat a se realiza o separare prealabila, in santierul unde sunt realizate lucrarile sau in conditiile in care apar nesortate pe rampa, se vor sorta, depozita in containere metalice si se vor preda operatorilor care colecteaza deseuri periculoase.

Deseurile rezultate in urma dezastrelor naturale sunt considerate deseuri din constructii si dernolari.

Obiectele si materialele usor de îndepartat din constructia ce este demolata (rnobila, draperii și covoare, echipamente electrice), nu reprezinta deseuri din constructii și demolari.

In vederea evitarii impactului negativ asupra mediului, platforma de deseuri inerte rezulate din demolari va urmarii stocarea provizorie, tratarea (recuperare resturi metalice, concasare beton si caramizi ) si valorificarea acestora.

Stocarea materialelor ce se afla in amestec cu deseurile inerte si vegetale care pot fi reutilizate/ reciclate se va realiza in containere metalice de dimensiuni mari, pentru urmatoarele fractii: sticla, metal, plastic, lemn, alte resturi de material de constructii.

Deşeuri nepericuloase din construcţii şi demolări

Cod Denumire categorie deseu

17 01 01 beton

17 01 02 cărămizi

17 01 03 ţigle şi material ceramic

17 01 07 amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele decât cele specificate la 17 01 06 17 02 01 lemn

17 02 02 oţel

17 02 03 material plastic

17 03 02 asfalturi, altele decât cele specificate la 17 03 01

17 04 01 cupru, bronz, alamă

17 04 02 aluminiu

17 04 03 plumb

17 04 04 zinc

17 04 05 fier şi oţel

17 04 06 coloranţi

17 04 07 amături metalice

17 04 11 cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10

17 05 04 pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03

17 05 06 deşeuri de la dragare, altele decât cele specificate la 17 05 05

17 05 08 resturi de balast, altele decât cele specificate la 17 05 07

Page 8: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

17 06 04 materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 şi 17 06 03

17 08 02 material de construcţie per başe de gips, altele decât cele specificate la 17 08 01

17 09 04 amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 şi 17 09 03

Solutia tehnica si, de asemenea, cea mai avantajoasa pentru buna gestionare a deseurilor inerte şi

vegetale este urmatoarea: Sistem de colectare prin aducerea voluntară; Colectarea direct de la generatorul deşeurilor;

Deşeurile nepericuloase admise la stocare sunt reprezentate de: • materiale inerte (beton, cărămizi, ţigle, materiale ceramice, alte deseuri ce pot fi reciclate si se afla in amestec cu deseurile inerte); • pietrişuri, pământuri, nămoluri, resturi vegetale; • lemn care nu a fost tratat chimic; • metale şi amestecuri metalice; • asfalturi fără conţinut de gudroane; • alte materiale ce nu conţin substanţe chimice periculoase.

În practică, de multe ori este greu ca deşeurile nepericuloase să fie colectate separat

faţă de deşeurile periculoase, mai ales în cazul demolărilor „clasice”, necontrolate. De aceea, trebuie realizată o separare prealabilă, separare ce poate fi realizată pe o platformă special amenajată pe amplasamentul şantierului unde sunt realizate lucrările.

Necesitatea realizării investiției se justifică si prin cerința fundamentală a epocii istorice în care trăim și care se identifică în mare măsură prin aspirația continuă de creștere a nivelului de trai al populației prin îmbunătățirea condițiilor de educație, mișcare, hrănire, sănătate, aprovizionarea cu bunuri materiale, acces la instituțiile de instruire, la instituțiile de cultură, etc., aspirație care este în strânsă legătură și cu modul în care se esteprotejat mediul in care cetatenii isi desfasoara activitatile cotidiene. Scopul concret sl obiectivului de investitie este amenajarea unui amplasament pentru desfasurarea activităților de gestionare a deșeurilor în condiții de protecție a sănătății populației și a mediului înconjurător. Oportunitatea investiţiei este dată în general de facilităţile asigurate de anumite programe operaţionale, strategii de reabilitare a infrastructurii şi de colectare si valorifivare a deșeurilor. Dezvoltarea municipiului Baia Mare pe plan social-cultural şi turistic, argumentează încă o dată necesitatea şi oportunitatea realizării investiției.. Acest proiect este compatibil cu reglementările de mediu naționale, precum și cu legislația europeană în domeniul mediului, folosind standarde și proceduri similare cu acelea stipulate în legislația europeană în evaluarea impactului la mediu, conform Directivei 85/337/CE amendată prin Directiva 97/11/CE.

c) valoarea investiției;

- Valoarea estimativă a lucrărilor (inclusiv TVA): 27.087.694,88 lei

d) perioada de implementare propusă; - Perioada de implementare propusă.: anul 2022÷2023. e) planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă

de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente); Sunt prezentate în capitolul XII – Anexe.

Page 9: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

f) o descriere a caracteristicilor fizice ale intregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.)

Accesul la platforma de depozitare se va face din strada Iazului, din apropierea intrarii in Statia de tratare a apelor uzate.

Intrarea pe platforma se va face din partea estica, cu trecere peste o platforma de dezinfectie urmat de cantarirea deseurilor pe cantarul auto.

Accesul pe rampa se va realiza din partea de sud, fiind prevazuta o calea de acces cu latimea de 5 m si cu o panta accentuata pe o lungime de cca 17 m pana se ajunge interiorul rampei; aici sunt prevazute locuri de stationare, inafara caii de rulare din ineriorul rampei, pentru a se putea descarca deseurile din vehicule. Pe centura turnata peste blocurile de beton sunt fixati parapeti metalici pentru a preveni caderea ccidentala de pe rampa. Dupa descarcarea deseurilor in containerele de 36 mc amplasate pe platforma betonata, adiacent zidurilor de sustinere a rampei, se coboara pe o calea de acces si se paraseste incinta platformei centrului de gestionare, trecand printr-o platforma de dezinfectie.. Diferenta de nivel intre cota platformei rampei si partea superioara a conatinerului este de 0,75 m.

Pentru atingerea obiectivelor proiectului, se propune realizarea următoarelor obiecte:

AMENAJARE CALE DE ACCES IN INCINTA CENTRULUI DE GESTIONARE DEȘEURI

AMENAJARE PLATFORMA

AMENAJARE CALE DE ACCES IN INCINTA CENTRULUI DE GESTIONARE DEȘEURI

PROPRIETARII TERENULUI

Regimul juridic al terenului ocupat se prezinta astfel:

Nr. crt.

Investitie Număr cadastral Suprafață întabulată

Proprietar

1 Cale de acces de la km 0+000 la km 0+133

2708/277/3/2/2/2/2/4 659.720 Municipiul Baia Mare

2 Cale de acces de la km 0+133 la km 0+312

118555 82.993 S.C. VITAL S.A

- se anexeaza accord de trecere nr. R2341/19.05.2020

3 Cale de acces de la km 0+133 la km 0+736

123767 44.167 Municipiul Baia Mare

4

Cale de acces de la km 0+736 la km 0+847

113496 19.757 Municipiul Baia Mare

ÎNCADRAREA OBIECTIVULUI

Categoria de importanţă conf. H.G. 766/1997 C - normală

Clasa de importanţă conf. STAS 4273/1983 IV Construcţie de importanţă secundară

Categoria străzii conform Ordin nr 49/1998 Strada de categoria IV – de folosință locală

Gradul de asigurare pentru condiţii normale de exploatare conf. STAS 4068/2-87

5 %

Gradul de asigurare conf. HG 846/11.08.2010 0,5 %

Page 10: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

Alegerea categoriei de importanţă a construcţiei s-a făcut în conformitate cu prevederile art. 22 Secţiunea 2 “Obligaţii şi răspunderi ale proiectantului” din Legea nr. 10 din 18 ian. 1995, “Legea privind calitatea în construcţii” şi în baza “Metodologiei de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor” din “Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor” aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 31/N din 2 oct. 1995.

Lucrarea ce face obiectul acestei documentaţii se încadrează la categoria de importanţă C - construcţii de importanţă normală.

ELEMENTE GEOMETRICE ŞI CONSTRUCTIVE

Accesul la platform pentru centrul de gestionare se va face din strada Iazului, de la intrarea in Statia de tratare a apelor uzate pe o lungime de 847m. Pe prima portiune accesul se va desfasura pe directia vest, adiacent imprejmuirii Statiei de tratare a apelor uzate, după care se va desfasura pe direcția nord prin incinta acesteia pe lungimea de cca 177 m. Pentru realizarea structurii rutiere pănă în acest punct se va excava terenul existent până la cota de fundare (cca 65 cm) care se va transporta si folosi pentru umplutura. Pe tronsonul de la iesirea din incinta Statiei de tratare a apelor uzate si pana la intrarea pe platforma, datorita faptului ca zestrea actuală este alcătuită din umpluturi diverse și materii organice care se află în proces de descompunere, se va excava pe o adâncime de până la 7.00 m, păna la un strat de fundare corespunzator, urmată de realizarea de umpluturi de pămant cu caltăți corespunzătoare, adus din gropi de împrumut. Materialul excavat se va transporta si depozita intr-un spatiu desemnat de beneficiar.

Platforma drumului are lățimea de 5,00 și este formată din partea carosabilă cu lățimea de 4

m prevăzută cu îmbrăcăminte de BcR 4,0 și acostamente împietruite cu lățimea de 1,00 m (2 x 0,50 m).

Structura rutieră pentru drumul de accces va avea configurația următoare : - strat de uzura din beton rutier BCR 4.0 armat la partea inferioară, cu grosimea de 20 cm ; - Hartie Kraft; - strat izolator de nisip – 2 cm - strat de bază din piatra sparta – 20 cm; - strat de fundație din balast – 20 cm; - Strat de forma din pamant de umplutura.

Calea de acces se va imprejmui cu gard din panouri de sarma zincata cu inaltimea de 2 m, amplasati pe stalpi metalici vopsiți electrostatic fixați în fundații izolate din beton C16/20. Imprejmuirea se va face pe ambele parti pe ambele parti, exceptie facand tronsoanele adiacente Statiei de epurare a apelor uzate, unde se va pastra gardul existent care delimiteaza incinta statiei, realizandu-se imprejmuirea doar pe partea libera a caii de acces. Pentru colectarea și scurgerea apelor pluviale s-au prevăzut șanțuri trapezoidale de pământ unde a fost nevoie, pe una din parti sau pe ambele in functie de profilul transversal al terenului și 2 podețe tubulare transversale Ø600 mm.

VOLUMUL LUCRĂRILOR

Volumele pe principalele categorii de lucrări sunt următoarele:

- Săpătură: 23.879 mc; - Umplutură: 17.331 mc; - Funda;ie de balast: 1.035 mc;

Page 11: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

- Strat de baza din piatra sparta: 967 mc; - Strat de uzura din BcR4,0: 3.651 mp - Acostamente: 847 mp (169 mc); - Santuri de pamant: 1.205 m; - Imprejmuire: 1.292 m; - Podete tubulare: 2 buc

AMENAJARE PLATFORMA

PROPRIETARII TERENULUI

Regimul juridic al terenului ocupat se prezinta astfel:

Nr. crt. Investitie Număr cadastral Suprafață întabulată Proprietar

1 Platforma 113496 19.757 Municipiul Baia Mare

ÎNCADRAREA LUCRĂRII

Categoria de importanţă conf. H.G. 766/1997 C - normală

Clasa de importanţă conf. STAS 4273/1983 IV Construcţie de importanţă secundară

Categoria străzii conform Ordin nr 49/1998 Strada de categoria IV – de folosință locală

Gradul de asigurare pentru condiţii normale de exploatare conf. STAS 4068/2-87

5 %

Gradul de asigurare conf. HG 846/11.08.2010 0,5 %

Alegerea categoriei de importanţă a construcţiei s-a făcut în conformitate cu prevederile art. 22 Secţiunea 2 “Obligaţii şi răspunderi ale proiectantului” din Legea nr. 10 din 18 ian. 1995, “Legea privind calitatea în construcţii” şi în baza “Metodologiei de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor” din “Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor” aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 31/N din 2 oct. 1995.

Lucrarea ce face obiectul acestei documentaţii se încadrează la categoria de importanţă C - construcţii de importanţă normală.

ELEMENTE GEOMETRICE ŞI CONSTRUCTIVE Suprafata platforma betonata: 12.546 mp. Pe platforma vor fi amplasate: - Suprafata platforma rampa amenajata : 1627 mp. - Suprafata parcare acoperita: 300 mp; - Suprafata boxe acoperite: 1138 mp - Suprafata libera platforma: 9481 mp Pentru amenajarea spatiului pe care se vor desfasura activitatile de gestionare a deseurilor se

propune o platforma betonata cu suprafata de 12.546 mp pe care se va amenaja o rampa cu acces auto, pentru descarcarea deseurilor din mijloacele de transport auto in containerele dispuse in jurul rampei, o parcare acoperita pentru utilaje si autovehicule si 10 boxe acoperite pentru descarcarea deseurilor din containere si depozitarea temporara a acestora .

Page 12: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

Pentru amenajarea platformei este necesara excavarea terenului (umpluturii existente) pe adancimea medie de 2.20 m si aducere de pamant de umplutura pana la nivelul patului platformei.

Structura rutieră pentru platforma va avea configurația următoare : - strat de uzura din beton rutier BCR 4.0 dublu armat – 20 cm ; - Hartie Kraft; - strat izolator de nisip – 2 cm - strat de bază din piatra sparta – 20 cm; - strat de fundație din balast – 20 cm. - Strat de forma din pamant de umplutura. Pentru amenajarea centrului de gestionare a deseurilor ineret si vegetale s-au prevazut urmatoarele :

2 porti actionate electric cu lungimea de 5 m;

2 platforme dezinfectie;

20 containere cu capacitatea de 7 mc cu asimetric, lateralele din tabla de 3 mm si podeaua din tabla de 4 mm;

12 containere cu capacitatea de 12 mc (dimensiuni exterioare 6240x2400x1130 mm)

cu lateralele din tabla de 3 mm si podeaua din tabla de 4 mm;

20 containere cu capacitatea de 36 mc (dimensiuni exterioare 6740x2400x2630 mm) cu lateralele fixe din tabla de 3 mm si podeaua din tabla de 4 mm;

8 containere cu capacitatea de 36 mc (dimensiuni exterioare 6740x2400x2630 mm) cu 2 usi laterale cu sistem de inchidere din tabla de 3 mm si podeaua din tabla de 4 mm;

2 containere (gherete) la intrare si iesire dotate cu aer conditionat si convector

electric cu dimensiunea de 2,5 m x 1,5 m;

1 container birou pentru TESA si 2 containere pentru muncitori dotate cu aer conditionat si convector electric cu dimensiunile 6,00 m x 2,4 m;

1 cantar auto electric relocabil de 18 m lungime si capacitate de 80 tone.

Caracteristici tehnice si functionale: - structuar din beton precomprimat cu 10 celule de cantarire din inox; - rampe de acces; - instalatie impamantare cu cablu de legatura pana la cabina; - bordura laterala de protectie vopsita; - sistem de calcul PC cu aplicatie software de cantarire; - pachet protectie electrica; - afisaj exterior tip LED.

4 prescontainere cu capacitate de 24 mc Caracteristici tehnice si functionale: - raportul de compactare dse 4:1; - camera de presare de 2,5 mc;

Page 13: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

- pereti de 4mm grosime;

10 boxe acoperite cu dimensiunile de 12 m x 8 m cu marginite pe 3 laturi de pereti cu inaltimea de 4 m, acoperite cu prelata impermeabila pe structura metalica cu sectiunea semicerc. Peretii acestora, pe verticala, vor fi alcatuiti din 5 blocuri de beton tip Lego cu dimesiunile de 160x80x80 cm suprapuse, amplasate pe suprafata amenajata (betonta) a platformei.

3 hidranti.

1 bazin vidanjabil din PP cu capacitatea de 10 mc.

1 separator de hidrocarburi cu capacitatea de 3 mc.

1 curatitor cu presiune. Utilajele prevăzute:

1 concasor mobil cu banda magnetica; Caracteristici tehnice generale: - dimensiuni transpor: 9900 x 2544 x 3100 mm - capacitate productie: minim 30 to/h; - dimensiune material alimentat/gura alimentare: max 700 x 500 mm; - actionare dual power: generator diesel 65 kWa / 48 Kw / 230-400 V; - actionare electrica prin curele: 45 Kw / 1475 rpm; - buncar alimentare: 3500 x 2000 mm; - capacitate: 3 mc; - grila vibranta: 650 x 3000 mm; - setarea falcilor: 30÷140 mm; - control automat pentr alimentare cu material; - banda evacuare cu magnet;

Page 14: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

- banda laterala evacuare steril 700 x 2500 mm; - sistem antipraf.

1 incarcator frontal cu volă; Caracteristici tehnice generale: - capacitate cupa standard: 4,20 mc; - inaltime maxima de descarcare a cupei la boltul cupei: 4,325 m; - sistem axe: 4 x 4; - sasiu articulat: 40 grade stanga/dreapta; - sistem economisire carburant; - sistem de cantarire cumulativ automat sau manual; - conexiune WiFi; -camera video spate.

1 excavator manipulare materiale cu greifer; Caracteristici tehnice generale: - greutate operationala 19300 – 21000 kg; - putere motor: 95 Kw; - motor 129 Cp/ 2.00 rpm cu capacitate cilindrica de 3,6 l; - raza de lucru: 9200 mm; - lungime brat: 5200 mm; - sistem amortizare brat - Cabina liftanta, inaltime maxima pentru vedere panoramica: 5300 mm; - Viteza de rotatie turela: 0÷8 rpm; - Cabina ajustabila hydraulic; - Usa culisanta cabina; - system de franare: circuit hidraulic simplu cu actionare pe toate cele 4 roti, - AC; - system de gresare automat; - camera video spate si camera video laterala; - display multifunctional; - pachet lumini cu led; - alarma pentru deplasare; - grila protective frontala si plafon cabina; - greifer sortare.

1 caminon de 7.5 to; Caracteristici tehnice generale: - ampatament: 3050 mm; - consola: 1075 mm; - greutate totala: 7,5 to; - putere motor: 160 CP; - sistem de franare cu EBS, ABS, asistent franare totala;

1 masina de transportat containere Hook Lift; Caracteristici tehnice generale: - constructie montata pe autosasiuri cu sarcina totala de 26.000-28.000 kg;

Page 15: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

- Masa maxima in autoren (ansamblu) – 44.000 kg - Axa fata 1 – 9.000 kg - Axa spate 1 – 13.000 kg - Axa spate 2 – 13.000 kg - capacitate maxima de ridicare, inclusiv containerul - 20.000 kg; - opereaza containere cu lungimi intre 5.000 –6.400 mm; - masa proprie cca. 2.260 kg; - brat principal telescopic cu rol de basculare si ridicare/coborare container; - cilindri hidraulici actionare brat principal; - role de ghidare container in partea din spate; - Suspensie spate pneumatica, 2x13 t - Axa dubla

- sistemul hidraulic format din: • pompa axiala 60 l/min • cilindri cu dublu circuit • inchizator pentru actionare electrica si pneumatica • ventile de limitare a presiunii • rezervor de ulei si filtru hidraulic. • telecomanda cu fir, in cabina soferului

• sistem hidraulic de blocare a containerelor pe timpul transportului sau bascularii. • lampi de gabarit laterale

- norma de poluare: Euro 6;

1 masina transport container Hook Lift prevăzută și cu macara. Caracteristici tehnice generale macara: - Greutate standard: 2600 kg - extinderea maximă a brațului 7,60 metri - stabilizatori hidraulici extensibili și sistem rabatabil hidraulic / 2 pași pentru controlul corect al stabilizatorilor macaralei VS. stabilitatea camionului - scaun superior cu un numar de 6 comenzi pe joystick și pedale pe scaunul plasat în spatele coloanei macaralei cu pârghii cu conducte până la capătul brațului exterior pentru operațiuni de prindere și rotator - Capacitatea maxima de ridicare: 100 kNm; - Unghiul de rotire: 385°; - Extensie hidraulica: 1.60 m; - Clasa de ridicare: S4

Caracteristici tehnice generale echipament hook-lift: - constructie montata pe autosasiuri cu sarcina totala de 26.000 kg; - capacitate maxima de ridicare, inclusiv containerul - 20.000 kg; - opereaza containere cu lungimi intre 4.600 – 6.300 mm; - masa proprie cca. 2.515 kg; - brat principal telescopic cu rol de basculare si ridicare/coborare container; - cilindri hidraulici actionare brat principal; - role de ghidare container in partea din spate; Caracteristici tehnice generale echipament sasiu: - Ampatament: 4800 mm; - Consola: 2600 mm - Mase admise vehicul: 28000 kg;

Page 16: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

1 masina de transportat container Skiploader;

Caracteristici tehnice generale: - Suprastructura este destinata transportului containerelor, astfel incat acestea sa ramana in

pozitie orizontala in timpul incarcarii/descarcarii, fara ca deseurile sa cada din container - Se poate monta pe autosasiu cum masa maxima autorizata 7.5 t - Masa maxima de ridicare 5000 kg (inclusiv containerul) - Masa proprie aprox 2000 kg - Constructie din lonjeroane si grinzi sudate - 2 brate fixe de ridicare, control independent sau sincronizat - 4 lanturi ajustabile - 2 stabilizatoare spate, prevazute cu role - Platforma cu lungimea aproximativa de 3500-4000 mm - Priza de putere si pompa hidraulica - Carlig de basculare pozitionat spate actionat pneumatic pentru asigurarea containerului in

momentul bascularii prevazut cu sistem de blocare - Buton oprire de urgenta - Kit de control al dispozitivului de incarcare/descarcare, montat in cabina soferului

1 budoexcavator; Caracteristici tehnice generale: - Putere motor 82 kW / 110 CP - Greutate operationala : 9500 kg; - Balansier extensibil; - Adancime de sapare: 5.642 mm; - Inaltime de descarcare cupa frontala la boltul cupei 3.671 mm; - Putere 82 kW / 110 CP - Adancime maxima de sapare (pe cale) - 5.642 mm - Inaltime maxima de incarcare - 4.545 mm - Lungime maxima de sapare - 6.950 mm - Forta de rupere maxima la cupa - 60.3 Kn - Transmisie Powershift 4 x 4 - Cabina cu incalzire si ventilatie, 4 lumini de lucru fata, doua laterale si doua spate; - Cupa multifunctionala 4x1 - 1 mc.

Descărcarea deșeurilor în containere se va face de pe o rampă cu suprafața de 1474 mp și inălțimea de 1,85 m, care se va realiza din blocuri de beton tip Lego amplasate pe platforma betonata, dispuse pe contur (se vor suprapune 2 blocuri cu dimesiunile Lxlxh de 160x80x80 cm) care se vor rigidiza cu o grindă din B.A. cu înățimea de 0,25 m pe care se va amplasa parapet de

protectie; în interior suprastructura platformei se va realiza din placi de beton. Bloc prefabricat din beton tip LEGO

Page 17: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

Pe partea sudică se vor amplasa 10 boxe de 12m x 8m marginite pe 3 laturi de pereti cu inaltimea de 4 m, acoperite cu prelata impermeabila pe structura metalica in forma de semicerc pentru depozitarea temporara a deșeurilor pana la transportul spre punctele de valorificare. Peretii acestora, pe verticala, vor fi alcatuiti din 5 blocuri de beton tip Lego cu dimesiunile Lxlxh de 160x80x80 cm suprapuse, amplasate pe platforma betonata. Aici se vor descarca deseurile din containere amplasate in jurul rampei si cele aduse la depozit de masinile de transport ale centrului, deseuri colectate de la populatie. Parcarea acoperita va consta intr-o anexa pe structura metalica unde urmează sa fie parcate utilajele și masinile personalului. Aceasta are suprafața de 300 mp (30m x 10m) și înălțimea de 5 m. Pe contur platforma se va imprejmui cu panouri de sarma zincata cu inaltimea de 2 m, amplasati pe stalpi metalici vopsiți electrostatic fixați în fundații izolate din beton C16/20. Intre marginra platformei betonate si imprejmuirea cu panouri de sarma s-a prevazut gard viu in vederea protectiei mediului ambiant impotriva raspandirii prafului, zgomotului.

ASIGURAREA UTILITATILOR

Reteaua de canalizare pluviala se va realiza din teava PVC SN8 300 mm si va colecta apa de pe paltforma si o va descaraca intr-un deznisipator turnat monolit care se va descarca in raul Sasar. Sistemul de canalizare pluvila va avea prevazut 21 camine de canalizare pluviala si 21 guri de scurgere cu gratar din fonta.

De pe platforma acoperita de parcare a utilajelor cu suprafata de 300mp se vor colecta apele uzate rezultate in urma spalarii platformei sau a utilajelor ori a scurgerile accidentale de lichide contaminate cu hidrocarburi prin intermediul unei rigole carosabile cu gratar de fonta cu lungimea de 30 m, apele colectate fiind trecute printr-un camin decantor dotat cu separaror de hidrocarburi. De asemeni si apele de pe platformele de dezinfectie se vor colecta si deversa in caminul decantor dotat cu separator de hidrocarburi.

Separatorul de hidrocarburi va prelua apa de la decantor, acesta se compune dintr-un bazin din fibra de sticla dotat cu filtru coalescent, pentru separarea avansata a hidrocarburilor provenite de la scurgerile accidentale colectate de pe platforma parcarii. Bazinul nu va fi dotat cu by-pass, pentru a nu facilita contaminarea apei deversate in paraul Sasar.

La reteaua de canalizare pluviala, dimensionarea elementelor se va realiza in functie de debitul de apa colectat de pe suprafetele active ale constructiilor proiectate.

Prezentul proiect prevede realizarea unei platforme betonate ca amenajare a organizarii de santier pentru proiectul „Centru de gestionare a deseurilor inerte si vegetale”. Elementele componente ale ansamblului sunt: platforma cu imbracaminte BCR 4.0 cu suprafata de 10.818 mp, containere personal cu suprafata totala de 390mp, platforma (boxe) acoperita cu suprafata de 1338 mp cumuland o suprafata de studiu de 12546 mp.

Determinarea debitului de ape pluviale se realizeaza conform SR 1846/2 pentru bazine cu suprafete mici, dupa relatia de calcul:

Qp = m x Φ x I x S [l/s] In care:

m - coeficient de reducere al debitului (m=0,8); Φ - este coeficientul de scurgere (Φ = 0,9) pentru platforme betonate

si (Φ = 0,95) pentru acoperisurile metalice Pentru - f – frecventa de calcul a ploii, conform SR 1846-2:2007, tabel 1 (f = 2 la 1 ani);

Page 18: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

I – intensitatea ploii de calcul (I= 120 l/s ha) – conforma diagramei 19 – STAS 9470-73

La - tc - durata ploii de calcul – tc = 10 min

Sa – suprafata acoperisuri metalice = 1727 m2 (0,173ha) ; Sd = suprafata platforma cu BCR4.0 = 10.818 m2(1,082ha)

Qp = Qa + Qd= m x Φ x I x Sa [l/s] + m x Φ x I x Sd [l/s] =(0,8 x 0,95 x 120 x 0,173) + (0,8 x 0,9 x 120 x 1,081) = 15,77+98,68 =114,45 l/s la ha.

Debitul de calcul al retelei pluviale se alege de 115,0 l/s echivalent a 414 mc/h Capacitatea portanta a canalului din PVC SN8 DN300 la o panta minima de 1,2% este de

470 mc/h, avand un grad de umplere de 88%; canalul colector colectorul suporta debitul de apa estimat.

Apele colectate vor fi transportate catre paraul emisar Sasar si deversate in acesta dupa o prealabila desnisipare a acestora in caminul decantor din beton armat monolit cu dimensiunile Lxbxh de 6x2x1,5 m cu un volum util de V=10,8mc.

De pe platforma acoperita de parcare a utilajelor cu suprafata de 300mp se vor colecta apele

uzate rezultate in urma spalarii platformei sau a utilajelor ori a scurgerile accidentale de lichide contaminate cu hidrocarburi prin intermediul unei rigole carosabile cu gratar de fonta, apele colectate fiind trecute printr-un camin decantor dotat cu separaror de hidrocarburi. De asemeni si apele de pe platformele de dezinfectie se vor colecta si deversa in caminul decantor dotat cu separator de hidrocarburi.

Separatorul de hidrocarburi va prelua apa de la decantor, acesta se compune dintr-un bazin

din fibra de sticla dotat cu filtru coalescent, pentru separarea avansata a hidrocarburilor provenite de la scurgerile accidentale colectate de pe platforma parcarii. Concentratia de hidrocarburi nu trebuie sa depaseasca 5 mg/l, apele fiind deversate in drenurile de dispersie. Bazinul se va monta ingropat pe un pat de nisip cu grosimea de 20cm iar umpluturile in jurul bazinului vor fi compactate cu maiul de mana, acoperirea peste bazin va avea 50cm. Bazinul nu va fi dotat cu by-pass, pentru a nu facilita contaminarea apei deversate in paraul Sasar.

Volumul de apa colectat de pe platforma de parcare se determina astfel: Suprafata platforma: 300mp Numar de autovehicule parcate: 8 buc Pentru curatarea platformei se vor utiliza V=10 l/mp echivalent a 3mc apa Pentru curatarea utilajelor de moloz si resturi (fara detergenti) V= 8buc x 300l = 2,4 mc apa Operatia de curatire a utilajelor si a platformei se va realiza cu o frecventa de 1:1 zile

rezultand astfel un volum de apa de aproximativ 5.5mc/zi. Estimand acest debit a fi utilizat in decurs de minim 1,5 h, debitul maxim de apa rezultat este de 1,02 l/s. Apele de pe platformele de dezinfectie care se vor colecta si deversa in caminul decantor dotat cu separator de hidrocarburi, au un debit neglihjabil in analiza.

Pentru acest debit se poate utiliza un separator de hidrocarburi cu filtru coalescent avand un volum de 3mc.

Reteaua de alimentarea cu apă: Alimentarea cu apă se va face din rețeaua de alimentare cu apă potabilă al municipiului Baia

Mare și pentru racordarea la aceasta este nevoie de o subtravesare cu o conductă a străzii Europa. Se vor alimenta cu apa cele 3 containere, cei 3 hidrantii pentru incediu si parcare acoperita.

Page 19: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

Reteaua de canalizare menajera; s-a prevazut colectarea apelor menajere de la instalatiile sanitare de la cele 3 containere si din parcarea acoperita intr- un camin vidanjabil cu Vutil de 10 mc

Lucrarile de instalatii electrice constu in urmatoarele: - alimentarea cu curent monofazic si trifazic a utilajelor, containerelor-birou, etc - realizare unui sistem de iluminat public cu stalpi metalici cu inaltimea de 10 m pe conturul

platformei si in incinta acesteia; - realizarea uni sistem de supraveghere video a platformei. Alimentarea cu energie electrică necesita realizarea urmatoarelor lucrari: Se va monta un tablou de distributie din PAFS cat mai aproape de BMP-Td din care se vor

realiza plecarile inspre tablourile electrice secundare. Tabloul de distributie va fi amplasat in proprietatea beneficiarului cat mai aproape de limita de proprietate conform planului de situatie. Din tabloul de distributie nou montat se vor realiza 4 circuite electrice subterane si un circuit electric pentru punctul de aprindere al iluminatului exterior. Din punctul de aprindere a iluminatului se vor realiza 3 circuite de iluminat perimetral cu cablu cyaby-f 3x4mmp. - Primul circuit cuprinzand toata partea de sus a platformei pana la ultimul stalp inainte de intrarea secundara pe platforma totalizand un numar de 6 stalpi. - Al doilea circuit va alimenta stalpii de iluminat situati langa containerele pentru vestiare unde se vor monta 2 stalpi. - Al treilea circuit va alimenta stalpii de iluminat din partea sudica a platformei care va ilumina perimetrul sudic totalizand un numar de 6 stalpi. Stalpii pentru iluminatul public vor fi metalici montati pe fundatie de beton conform specificatiilor producatorului.Perimetral se va realiza si un sistem de supravegherre video cu montarea unitatiide stocare in containerul birou.

Rețeaua de gaze naturale Nu este cazul.

VOLUMUL LUCRĂRILOR

Volumele pe principalele categorii de lucrări sunt următoarele:

- Săpătură: 27.601 mc; - Umplutură: 21.215 mc; - Funda;ie de balast: 2.804 mc; - Strat de baza din piatra sparta: 2.804 mc; - Strat de uzura din BcR4,0: 12.546 mp; - Blocuri de beton autoblocante tip LEGO: 956 buc; - Beton armat in centuri: 74 mc; - Placi din B.A. 200x100x20 mm : 722 buc; - parapet pirtonal: 450 m; - Imprejmuire cu gard plasa: 483 m; - gard viu: 483 m. - deznisipator turnat monolit : 1 buc; - retea canalizare pluviala: 1 buc; - retea canalizare menajera: 1 buc; - retea alimentare apa: 1 buc; - retea electrica: 1 buc.

Page 20: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj:

- container paza (ghereta): 2 buc; - containere birouri: 3 buc; - cantar mobil 18 m, 80 to: 1 buc; - prescontainere: 4 buc; - hidranti: 3 buc; - camin vidanjabil: 1 buc; - separator hidrocarburi: 1 buc; - porti actionate electric: 2 buc;

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale fara montaj si echipamente de transport

- concasor mobil cu banda magnetica: 1 buc; - incarcator frontal cu vola cu Hbrat min 4,20 m: 1 buc; - excavcator cu greifer deseuri: 1 buc; - camion cu bena (7,5 to) : 1 buc; - masina transport container Hook Lift: 1 buc; - masina transport container Hook Lift cu macara: 1 buc; - masina transport container Skiploader: 1 buc; - buldoexcavator: 1 buc.

f2) descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz); Nu este cazul; în cadrul obiectivului deseurile sunt doar depozitate temporar, tratate în

scopul valorificate şi eliminării, nu sunt transformate într-un produs finit.

f3) descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea;

Nu este cazul. f4) materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora; Cantităţile de materii prime principale necesare pentru realizarea obiectivului sunt: - Balast: 3.839 mc; - Piatră spartă în strat de baza: 3.771 mc; - Piatră spartă în acostamente: 169 mc; - Strat de uzura din BcR4,0: 3239,4 mc;

Materialele prezentate se vor procura de la furnizori din zonă, în partea economică a

proiectului fiind prevăzute articole de transport pentru toate cantitățile menționate Apa industrială necesară pentru obţinerea umidităţii optime de compactare a straturilor

rutiere, ca şi cea necesară preparării betoanelor va fi asigurată din rețeaua de alimentare cu apă potabilă a municipiului. Cantităţile de apă necesare fiecărei faze de lucru vor fi determinate în cadrul proiectului tehnic, în extrasele de resurse aferente listelor de cantităţi de lucrări. Cantităţile de carburanţi necesare pentru lucrările de execuţie se achiziţionează ritmic de la staţiile de carburanţi din municipiul Baia Mare şi se transportă în butoaie sau cisterne închise ermetic, care se păstrează în locuri special amenajate. Se va urmări ca la transferul carburanţilor din aceste rezervoare să se evite scurgerile accidentale de carburanţi şi lubrifianţi care să afecteze negativ solul.

f5) racordarea la reţelele utilitare existente în zonă;

Page 21: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

Alimentarea cu apă: Alimentarea cu apă se va face din rețeaua de alimentare cu apă potabilă al municipiului Baia

Mare și pentru racordarea la aceasta este nevoie de o subtravesare in foraj dirijat cu tub de protectie de cca 11 m lungime, din otel OL 300 x 10 mm cu generatoarea superioara a tubului de protectie la 1,5 m adancime de cota suprafatei carosabile, cu o conductă a străzii Europa.

Alimentarea cu curent electric: Alimentarea cu curent electric se va face din rețeaua electrică de joasă teniune existentă la

limita străzii Europa prin branșarea la aceasta. Caracteristicile consumatorilorde energie electrică pentru care este necesară realizarea unei

instalatii electrice sunt următoarele : - Tipul consumatorului: mic consumator - Puterea totala instalata: Pi = 96 Kw. - Puterea totala absorbita: Pmsa = 96 kW.

f6) descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia

investiţiei; Pe linie de protecţie a mediului înconjurător, de refacere a amplasamentului în zona afectată

de execuţia investiţiei se vor respecta şi următoarele reguli:

- Se va demola împrejmuirea ţarcului propus pentru organizarea de șantier, se vor aduna toate resturile de cofraje, cherestea şi alte materiale din interiorul organizării de șantier și din zonele afectate de realizarea invesiției, se va completa cu pământ de umplutură unde este nevoie și se va nivela, taluza terenul după care amplasamntul va fi predat primăriei în starea inițială. Taluzurile se însămânța cu specii erbacee. - întreţinerea curentă a utilajelor, depozitarea combustibililor şi materialelor de construcţie se vor face în locuri special amenajate, nepermiţând împrăştierea materialelor, combustibililor, lubrifianţilor şi reziduurilor în afara acestor locuri.

f7) căi noi de acces sau schimbări ale celor existente; Prin proiect s-a prevăzut o noua cale de acces la plataforma propusă. Accesul la platform pentru centrul de gestionare se va face din strada Iazului, de la intrarea

in Statia de tratare a apelor uzate pe o lungime de 847m. Pe prima portiune accesul se va desfasura pe directia vest, adiacent imprejmuirii Statiei de tratare a apelor uzate, după care se va desfasura pe direcția nord prin incinta acesteia pe lungimea de cca 177 m.

f8) resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare; În construcție resursele naturale folosite în construcţie sunt balastul, nisipul, piatra sparta si

apa care se vor procura de la furnizori autorizați. În timpul funcționării un este cazul. f9) metode folosite în construcţie/demolare; În construcție/demolare metodele folosite sunt manuale (cca 5%) și mecanizate (cca 95%).

Lucrările de construcție manuale se vor folosi la demolări și spargeri betoane, la o parte din săpături (finisare gropi), profilare șanțurilor, turnare betoane la unele faze de executie, montare armături, parapet. Restul lucrărilor se realizează mecanizat (săpături, compactare, turnare betoane, așternerea stratului de balast, piatră spartă și BcR) folosindu-se ca principale utilaje: excavatorul, buldozerul, autogrederul, încărcător frontal, pompa hidraulică de beton, repartizatorul de beton de ciment, automacaraua, autocisterna, compactorul, motocompresorul, ciocanul pneumatic și vibratorul universal pentru beton)

Page 22: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

f10) planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune,

exploatare, refacere şi folosire ulterioară; AMENAJAREA TERENULUI Lucrările pregătitoare constau în reperarea axului accesului auto şi elementelor geometrice

ale viitoarei străzi și fixarea amplasamentului platformei prin pichetare, defrișarea amplasamentului etc.

AMENAJARI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

Intre marginra platformei betonate si imprejmuirea cu panouri de sarma s-a prevazut gard viu in vederea protectiei mediului ambiant impotriva raspandirii prafului, zgomotului. Deasemenea taluzurile se însămânța cu specii erbacee.

ASIGURAREA UTILITĂŢILOR NECESARE OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII Alimentarea cu apă: Alimentarea cu apă se va face din rețeaua de alimentare cu apă potabilă al municipiului Baia

Mare și pentru racordarea la aceasta este nevoie de o subtravesare in foraj dirijat cu tub de protectie de cca 11 m lungime, din otel OL 300 x 10 mm cu generatoarea superioara a tubului de protectie la 1,5 m adancime de cota suprafatei carosabile, cu o conductă a străzii Europa.

Alimentarea cu curent electric: Alimentarea cu curent electric se va face din rețeaua electrică de joasă teniune existentă la

limita străzii Europa prin branșarea la aceasta. LUCRĂRI DE BAZĂ Terasamente

Terasamentele de pământ se execută conform normelor TS şi normativului C 182 – 82, mecanizat cu buldozerul şi excavatorul. Săpăturile de pământ se execută mecanizat cu buldozerul și excavatorul iar în zonele unde este necesar transportul excedentului sau taluzurile de pământ sunt înalte se va folosi excavatorul. Compactarea platformelor se realizează cu cilindrul compactor autopropulsat, iar umpluturile de pământ de la capetele podeţelor se compactează manual. Săparea şanţurilor de scurgere a apelor pluviale se execută în cea mai mare parte mecanizat cu autogrederul, iar pe unele porţiuni se execută manual.

Sistemul rutier Sistemul rutier propus va fi alcătuit dintr-un strat de fundație de balast în grosime de 20 cm,

unul de bază din piatră spartă în grosime de 20 cm și un strat de uzură din beton de ciment rutier BcR4,0 în grosime de 20 cm;

Strat de fundatie din balast Materialul folosit este balastul conform SR EN 13242 și STAS 6400 – 84 in grosime de 40

cm, corespunzator cerintelor din legislația în vigoare. Operatiunile necesare pentru realizarea stratului de fundatie, vor cuprinde executia a urmatoarelor categorii de lucrari, astfel:

- asternerea mecanica a stratului de balast, cu h = 20 cm, pentru stratul de fundatie; - udarea cu autocisterna, in timpul asternerii, pentru realizarea umiditatii optime de

compactare; - compactarea mecanica, a stratului de balast, la grosime de 20 cm.

Page 23: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

Strat de fundatie din piatră spartă Este prevazut a se realiza din piatra sparta, conform STAS 179-95, conform SR EN 13043,

SR EN 13242 si STAS 6400 – 84; este alcatuit dintr-un sort monogranular de piatra sparta, cilindrat pana la fixare, apoi impanat cu split sau criblura raspandit uniform sort 8 – 63 mm, executat cu impanare fără innoroire, in grosime de 20 cm. Operatiunile necesare pentru realizarea stratului de bază, vor cuprinde executia a urmatoarelor categorii de lucrari, astfel:

- lucrari de curatire mecanica de noroi a suprafetei stratului de fundatie din balast; - lucrari pentru inlaturarea manuala, in afara zonei drumului, a noroiului prin stringerea in

gramezi, transport direct si aplanarea lui, sau incarcarea intr-un mijloc de transport auto; - asternerea mecanica a stratului de piatra sparta, in grosime de 20 cm, pentru realizarea

stratului de bază din piatra sparta; - udarea cu autocisterna, in timpul asternerii, pentru realizarea umiditatii optime de

compactare; - compactarea mecanica, a stratului de piatra sparta, la grosime de 20 cm. Materialul folosit este: - piatra sparta de cariera, sort 40-63 mm; - piatra sparta 8-16, 16-25,

25-40 mm (pentru impanare). Stratul de uzura din BcR4,0 Înainte de a începe executarea îmbrăcăminţii de beton de ciment se va verifica si recepţiona

fundaţia conform STAS 6400-84. Fundaţia trebuie sa aibă la suprafaţa sa aceleaşi pante în profil transversal si declivitatea in profil longitudinal ca ale suprafeţei imbracamintilor sub care se afla.. Se va da o deosebita atenţie poziţionării corecte în plan a longrinelor si o aşezare la cote cu ajutorul nivelei corespunzător elementelor geometrice în plan si in profil in lung din proiect.

Betonul se executa intr-un strat.Inainte de asternerea betonului pe suprafata fundatiei, se asterne un strat de nisip de 2 cm grosime dupa compactare. Se aseaza apoi hartia Kraft.

Asternerea betonului se face numai cu repartizoare mecanice cu exceptia unor suprafete reduse la care asternerea se face manual.

Betonul se compacteaza cu ajutorul vivrofinisoarelor prin 2 treceri ale acestora sau cu placi ori grinzi vibratoare (min. 3.000 vibratii/min. in cazul asternerii manuale a betonului).

Finisarea suprafetei se poate face cu ajutorul grinzilor finisoare ale vibrofinisoarelor sau cu un rulou metalic de 4,0 m lungime din teava Dn 250mm avand minim 200 kg.

Podeţe tubulare Podeţele tubulare sunt constituite din trei părţi distincte: fundaţia, tubul propriu zis şi racordările cu terasamentele. Fundaţiile podeţelor tubulare se execută din balast și nisip şi constituie elementul de legătură la teren a podeţului. Patul peste care se aşterne fundaţia se curăţă în prealabil de resturile de materiale lemnoase, sol vegetal sau alte materiale organice până la stratul de teren sănătos.

Tubul este elementul care asigură scurgerea apelor de suprafaţă colectate de şanţurile de pe versant, sau de pâraie si viroage. Diametrul tuburilor este rezultat din dimensionarea hidraulică. Tuburile utilizate sunt tip țeavă corugată din polietilenă PE SN 8 cu Ø = 400÷1200 mm.

Tevile de polietilenă sub formă de bare se vor manipula cu deosebită precautie, respectând cel putin următoarele:

- tevile nu trebuie zgâriate sau întepate si nu trebuie expuse la foc; - nu se vor utiliza lanturi sau cabluri la manevrarea sau legarea tevilor; - frânghiile sau benzile textile utilizate la manevrarea tevilor vor fi curate, fără nisip, pietre

sau alte materiale dure care, în contact cu teava, o pot deteriora. Se recomandă benzi textile cu lătimea de minim 100 mm;

- dispozitivele de încărcări si manipulare utilizate vor avea părtile de contact cu teava protejate cu lemn sau polietilenă.

Page 24: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

Racordarea podeţelor cu terasamentele se face prin timpane şi camere de priză din beton clasa C25/30 (B400), cu fundaţii din beton clasa C16/20 (B250). Racordarea din amonte se face cu camera de priză, iar cea din aval cu aripi normale. Între aripi este prevăzut pereu din piatră brută pentru a evita eroziunea terenului şi prevenirea degradării podeţului.

Montarea blocurilor de beton tip LEGO se va face cu macaraua, după întărirea betonului din

platformă și se vor realiza si rampa și boxele de depozitare. Se vor monat și utilajele, echipamente tehnologice si functionale cu montaj conform fișelor tehnice ale producătorilor

CALITATEA MATERIALELOR

Materialele trebuie să satisfacă prevederile STAS în vigoare, cu excepţia derogărilor prevăzute în caietele de sarcini. Metodele de verificare a caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor şi calitatea lor sunt prevăzute în STAS-uri.

FLUXUL ÎN FAZA DE EXPLOATARE

Capacitati de depozitare Se considera un volum de 61.868 mc de deseuri care vor fi transportate, sortate, prelucrate si

valorificate la centrul de gestionare propus si sunt defalcate in tabelul de mai jos.

OPERATIE U.M. Cantitate

anuala deseuri

Colectata de firma de salubrizare

Colectata la centrul de gestionare

procent cantitate procent cantitate

TRANSPORT MOLOZ MC 34.432,22 0% 0,00 100% 34.432,22

CONTAINER

TRANSPOT/DEPOZITAT MC 8.720,15 40% 3.488,06 60% 5.232,09

DESEURI STRADALE

TRANSPORT MC 28.926,71 30% 8.678,01 70% 20.248,70

DESEURI VOLUMINOASE

TRANSPORT/DEPOZITAT MOLOZ

MC 1.955,46 0% 0,00 100% 1.9555,46

Total 74.034 12.166 61.868

Se estimeaza o cantitate de deseuri medie anuala de cca 61.868 mc; repartizata pe numarul de zile lucratoare pe an an insemna o cantitate de 61.868 mc / 255 zile = 243 mc Modul de colectare si receptie a deseurilor

- Generatorii deșeuri inerte și vegetale din orașe si municipii – populația, gospodării private sau operatori economici aduc deșeurile la platformele din orașe și municipii, fie personal, fie cer de la Operator un container pentru preluare deșeuri inerte și vegetale, pe care Operatorul îl transportă la cerere.

- La centrul de gestionare a deșeurilor inerte și vegetatle se face recepţia acestora la intrarea în incintă, când se înregistrează şi verifică următoarele:

a ) Calitatea si cantitatea deşeurilor recepţionate b ) Dacǎ codul deşeului este în lista codurilor de deşeuri acceptate la concasare/prelucrare; - La recepţie se va verifica cel puţin vizual dacă există deșeuri periculoase; în acest caz

vehicolul este îndrumat spre o altă locație pentru depozitare deşeuri periculoase unde se vor sorta și

Page 25: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

depozita cele periculoase, apoi se vor descărca și celelalte deșeuri la centrul proiectat dacă acestea nu au fost contaminate..

- După controlul la intrare, autovehicolul cu deseuri va fi îndrumat spre locul de descărcare unde angajatul de la centrul de gestionare va arăta locaţia exactă de descărcare şi va inspecta din nou deşeul.

- În cazul în care deşeul nu respectă condiţiile impuse pentru depozitare, prelucrare nu se admite concasarea deşeului şi se transferă la depozitul de deşeuri corespunzător codului său. Capacitate maxima de stocare a deseurilor inainte de procesul de sortare – in zona de receptie: Imprejurul rampei pentru accesul mijloacelor auto care transporta deseuri inerte si vegetale au fost amplasate 10 containere de 36 mc (3 pentru deseuri din demolari, 1 pentru deseuri plastic, 2 pentru deseuri metal, 2 pentru deseuri hartie/carton,1 pentru deseuri sticla, 1 pentru deseuri lemn, 1 pentru deseuri vegetale), cu o capacitate totala de stocare de 360 mc. In scopul colectarii deseurilor de la populatie / agenti economici / gradini, parcuri municipale s-au mai prevazut:

20 containere cu capacitatea de 7 mc; 12 containere cu capacitatea de 12 mc; 10 containere cu capacitatea de 36 mc; 8 containere cu capacitatea de 36 mc.

Acestea vor fi manipulate de masinile de transport containere prevazute in documentatie si anume:

1 masina de transportat container Skiploader; 1 masina de transportat containere Hook Lift; 1 masina transport container Hook Lift prevăzută și cu macara.

Containere de 7 mc se vor manipula si transporta cu masina de transport containere

Skiploader, iar cele de 12 mc si 36 mc cu masina de transport containere Hook Lift. La sosirea la centrul de gestionare ele vor fi sortate si pe urma prelucrate si /sau depozitate in functie de specificul lor. Fluxul de procesare a deșeurilor din demolări presupune in principal următoarele faze:

- deșeurile acceptate şi descarcate pe platforma sunt separate manual/ cu lopata de pământ şi nisip

- Sortarea pe cât posibil a materialelor reciclabile, care sunt detaşabile (lemn, hârtii, cartoane, metale, sticlă, plastice, ţigle, etc) . Fracţiile reciclabile, precum și deşeurile periculoase se vor depozita in containere metalice prevăzute în acest scop. Metalele se vor separa în feroase (oțel, fontă) și neferoase (țevi plumb, cabluri cupru, aluminiu, etc)

- spargerea primară cu piconul a grinzilor şi altor elemente din beton armat de dimensiuni mari și separarea armăturilor

- Pentru protecţia atmosferei împotriva prafului, concasorul este prevăzut cu o pompă mobilă, care pulverizează apa în zona de sfărâmare cu piconul şi de concasare, pentru umectarea deşeurilor concasate. Sfărâmarea grinzilor şi altor elemente din beton armat de dimensiuni mari cu piconul

- Separarea și tăierea armaturilor cu foarfeca specială, care vor fi depozitate la metale feroase.

- deșeurile sunt încărcate in bena staţiei mobile de concasare

Page 26: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

- Sfărâmare primară cu concasorul, obţinându-se material concasat cu sortul 0-31 mm. - separarea magnetică a metalelor - deșeurile concasate sort 0-31 mm vor fi valorificate la reabilitarea drumurilor, - Refuzuri de la concasor (pământ, fracții f. fine) vor fi valorificate ca umpluturi - deșeurile reciclabile (lemn curat, sticlă, plastic, metal) vor fi valorificate, - deșeurile nepericuloase valorificabile, refuzurile de deșeuri inerte vor putea fi utilizate la

ameliorarea/umplerea terenurilor, etc, Concasorul este prevazut si cu sistem antipraf si are o capacitate de productie de 30÷130 to/h

(12÷52 mc/h; 96÷416 mc/zi) suficient pentru a prelucra deseurile din demolari zilnice estimate [(34.433,22 + 1.955,46)/255 = 142 mc/zi)]

Deşeurile vegetale provenind din parcuri şi grădini de pe raza Municipiului Baia Marte si dela operatori economici sau persoane fizice, se pot vor depozita în containere și transportate la centrul de gestionare unde vor fi sortate si directionate spre centre private unde o parte va fi folosită pentru obţinerea de compost, parte pot fi utilizate ca şi lemn de foc.

Deseurile pentru fractiile hartie, plastic, lemn se vor compacta in prescontainere si transportate spre valorificate la centrele de achizitie specializate. Capacitatea de stocare dupa procesul de sortare – in zona de livrare: Pe partea sudică se vor amplasa 10 boxe de 12m x 8m marginite pe 3 laturi de pereti cu inaltimea de 4 m, acoperite cu prelata impermeabila pe structura metalica in forma de semicerc pentru depozitarea temporara a deșeurilor pana la transportul spre punctele de valorificare. Peretii acestora, pe verticala, vor fi alcatuiti din 5 blocuri de beton tip Lego cu dimesiunile Lxlxh de 160x80x80 cm suprapuse, amplasate pe platforma betonata. Aici se vor descarca deseurile din containere amplasate in jurul rampei si cele aduse la depozit de masinile de transport ale centrului, deseuri colectate de la populatie. Amplasamentul acestora s-a facut cat mai departe posibil de raul Sasar si cu posibilitate ca containerele din jurul rampei sa fie transportate si descarcarcate in boze imediat dupa ce se ridica din jurul rampei, fara alte manevre suplimentare. Ca spatiu pentru sortare consideram lungimea medie de stocare de 10 m (scadem 2 m partea de intrare in boxa pentru a evita scurgerea deseurilor din boxa pe platforma si pentru ca utilajul de manevrare sa nu obstructioneze traficul), latimea de 8 m si inaltimea de 1.5 m pentru fiecare boxa in parte, rezultand astfele 1200 mc (10 boxe x 10 m x 8 m x 1.5 m = 1200 mc) capacitate stocare. Tinand cont de cantitatea estimata de deseuri 243 mc/zi, rezulta o perioada maxima de stocare de 5 zile.

Timpul maxim de stationare a deseurilor inerte, atat la intrarea in centrul de gestionare,

zona de receptie, cat si la iesirea din statie. - La intrarea in centrul de gestionare, receptia si inspectarea acestora se va face imediat

si clientii vor fi indrumati spre locul de descarcare; - In zona de receptie vor sta in containere o zi, (243 mc cantitatea de deseuri zilnica

estimata, 360 mc capacitatea de stocare in cela 10 containere din jurul rampei). Acestea se vor sorta si depozita in boxe la sfarsitul fiecarei zi.

- In cazul deseurilor colectate de catre operator din teren si transportate la centru, acestea se vor sorta si preluca/depozita in ziua in care intra in centru.

- In zona de depozitare in boxe acestea vor sta maxim 5 zile.

In ceea ce priveste deseurile vegetale acestea vor fi sortate in ziua sosirii si cel tarziu a doua zi se vor livra catre centre private unde o parte va fi folosită pentru obţinerea de compost, parte pot fi utilizate ca şi lemn de foc.

Page 27: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

f11) relaţia cu alte proiecte existente sau planificate S-a obținut un punct de vedere favorabil din partea Unității de implementare al Proiectului

din cadrul CJ Maramureș, titular al proiectului “Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Maramureș”, care este în derulare.

f12) detalii privind alternativele care au fost luate în considerare; Prin proiect se propune amenajarea unei platforme betonate cu suprafața de 12.546 mp pe

care se va amenaja o rampa în jurul careia se vor amplasa 10 containere cu capacitatea de 36 mc in care vor fi colectate deșeurile. Pe partea sudică se vor amplasa 10 boxe acoperite cu prelată pentru depozitarea temporara a deșeurilor colectate in containere în vederea valorificării acestora.

Ca structura rutiera a platformei si caii de acces s-a ales o structura rutiera rigida cu imbracaminte din Bcr 4.0 in detrimentul unei structuri rutiere elastice, datorita rezistentei mecanice superioare a betonului fata de mixturile asfaltice.

Astfel s-au propus 2 variante :

- Realizarea platformei si caii de acces din imbracaminet din Bcr4.0, iar peretilor, zidurile sa fie realizate din blocuri de beton tip Lego.

- Realizarea platformei si caii de acces din imbracaminet din Bcr4.0, iar peretilor, zidurile ziduri de sprijin din beton armat turnat monolit.

Amenajarea peretilor, zidurile s-a prevazut a fi realizate din blocuri de beton tip Lego in detrimentul unor ziduri de sprijin din beton armat turnat monolit. Motivele sunt urmatoarele:

- Din comparatia valorica a celor doua variante rezulta ca varianta cu blocuri de beton este mai

ieftina; - Politicile U.E. referitoare la colectare/trtarea/valorificarea deseurilor este in continua schimbare

si este greu de prognozat pe termen mediu si lung modificarile care vor surveni in producerea/ colectarea/ tratarea/ valorificarea deseurilor. Un exemplu este introducerea in Romania a taxei pe ambalaje din plastic, aluminiu sau sticlă cu capacitate de până la 3 litri, care poate avea ca efect diminuarea cantitatii de deseuri reciclabile colectate de municipalitate, ele fiind reciclate de comercianti.

Din acest motive s-a considerat oportuna realizarea unor constructii care se pot modifica, reloca pentru adaptarea la noile politici, cu costuri minime.

Având în vedere avantajele și dezavantajele variantelor prezentate, prin prezenta documentație se propune Varianta 1: Structură rutieră rigidă cu ziduri realizate din blocuri de beton tip Lego.

f13) alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de

agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor);

Nu este cazul. f14) alte autorizaţii cerute pentru proiect. - certificatul de urbanism nr. 399/15.04.2021, pentru obiectivul “Centru de gestionare a

deșeurilor inerte și vegetale ” - anexat; - decizia etapei de evaluare inițială emisă de APM Maramureș, nr. 858 / 18.06.2021 pentru obiectivul “Centru de gestionare a deșeurilor inerte și vegetale” – anexată;

Page 28: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

- acord de mediu; - consultanța tehnică privind necesitatea avizului de amplasament: CT nr. 54-MM / 20.07.2021 emisă de Administrația Natională Apele Române – ABAST

- aviz de gospodărire a apelor; - act de reglementare emis de DSP Maramureș nr. 16453 / 413/ C din 23.08.2021 pentru obiectivul “Centru de gestionare a deșeurilor inerte și vegetale”- Anexat;

- aviz comisia municipala de sistematizare a circulatiei - punct de vedere al Unității de implementare al Proiectului din cadrul CJ Maramureș, titular

al proiectului “Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Maramureș”, care este în derulare - anexat

- Aviz alimentare cu apa – VITAL; - Aviz canalizare - VITAL; - Aviz gaze naturale – DELGAZ GRID

- Aviz alimentare cu energie electrică – SDE ELECTRICA.

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare - planul de execuţie a lucrărilor de demolare, de refacere şi folosire ulterioară a

terenului; Nu este cazul. - descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului; Nu este cazul. - căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz; Nu este cazul. - metode folosite în demolare; Nu este cazul. - detalii privind alternativele care au fost luate în considerare; Nu este cazul. - alte activităţi care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu, eliminarea

deşeurilor). Nu este cazul.

V. Descrierea amplasării proiectului : a) distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr.22/2001 cu modificarile si completarile ulterioare; Nu este cazul. b) Localizarea amplasamentului in raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei Monumentelor Istorice actualizata periodic si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei si a Repertoriului Arheologic National instituit prin OG nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Amplasamentul obiectivului nu intră sub incidența patrimoniului cultural și archeologic prevăzute în aceste acte normative.

Page 29: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

c) hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informaţii privind:

Page 30: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

- folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia;

În momentul de fata pe amplasamentul viitoarei investii sunt depozite nesistematizate de umpluturi eterogene.

- politici de zonare şi de folosire a terenului;

Se propune amenajarea unui centru de gestionare a deșeurilor inerte (rezultate din constructii si demolari, renovari,,dezafectari în mare parte) și vegetale in vederea depozitarii, valorificarii, tratatarii şi eliminării acestora. Amenajarea include instalatiile minime care sa atinga tintele impuse prin legislatie si care sa asigure reducerea riscurilor asupra mediului cauzate de gestionarea actuala a deseurilor inerte şi vegetale.

In vederea evitarii impactului negativ asupra mediului, platforma de deseuri inerte rezulate din demolari va urmarii stocarea provizorie, tratarea (recuperare resturi metalice, concasare beton si caramizi ) si valorificarea acestora.

Stocarea materialelor care pot fi reutilizate/ reciclate se va realiza in containere metalice de dimensiuni mari, pe tipuri de deseuri si alte resturi materiale de constructii.

- arealele sensibile; Nu este cazul.

Page 31: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

d) coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970.

Coordonatele geodezice în sistem STEREO 070 ale punctelor care delimitează perimetrul suprafeţlor pe care urmează să se realizeze obiectivul sunt:

Coordonate puncte

Pct. X Y

1 684593,29 388940,37

2 684619,99 389091,26

3 684586,53 389100,85

4 684586,53 389486,28

5 684534,34 389486,28

6 684463,13 389368,07

7 684301,81 389383,36

8 684290,60 389396,09

9 684311,93 389521,54

10 684294,92 389522,36

11 684304,83 389510,78

12 684282,45 389380,19

13 684469,66 389361,01

14 684521,62 389450,00

15 684565,31 389450,00

16 684565,31 389106,93

17 684544,59 389112,87

18 684503,48 388969,45

e) detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare:

Ținând cont că în momentul de fata pe amplasamentul propus sunt depozite nesistematizate de

umpluturi eterogene s-a luat în calcul stoparea acestui fenomen de depozitare necontrolat și asigurarea unui cadru corespunzător pentru gestionarea deșeurilor inerte și vegetatle.

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informațiilor disponibile VI.A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

1. Protecţia calităţii apelor:

- sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul; a. În timpul execuţiei lucrărilor de terasamente se pot petrece poluări pe seama unor scurgeri

accidentale de carburanţi/lubrifianţi din utilajele terasiere în zonele de traversare a unor cursuri permanente de apă.

Page 32: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

b. În timpul execuţiei platformei și căii de acces, consolidării terasamentelor, a podeţelor tubulare, sursa potenţială de poluanţi pentru ape constă în utilizarea necorespunzătoare a betoanelor şi mortarelor.

c. În tipul exploatării obiectivului Întrucât investiţia are un caracter productiv, prin exploatarea obiectivului se pot degaja

agenţi poluanţi pentru apele din jur, aşa încât se impun măsuri speciale pentru protecţia calităţii apei.

Substanțele poluante pentru mediul hidric ar putea fi: - Substanțe care ar putea polua suprafața platformei, iar apa de pe suprafața acesteia

(suprafață din beton de ciment) să se scurgă netratată în cursul de apă este singura modalitate de poluare a mediului hidric.

Evacuarea apei în emisar se face doar după tratarea acesteia în prealabil, astfel: - Apele pluviale de pe platformă vor fi trecute printr-un deznisipator, iar cele de pe platforma

acoperită unde se parchează și întrețin utilajele printr-un separator de hidrocarburi. - Apele menajere de la instalatiile sanitare de la cele 3 containere si din parcarea acoperita

se vor colecta intr- un camin vidanjabil etanș cu vutil de 10 mc Datorită acestor instalații, se consideră că nu mai este nevoie de aparatură și de şi instalaţii

de monitorizare a calităţii apei la evacuare în emisar – râul Săsar. Pentru monitorizarea resurselor de apă s-au prevăzut 3 foraje pentru controlul calității apei

(unul pe platforma betonată și 2 în afara platformei) de unde se pot lua și analiza probe de ape pentru a se stabili dacă obiectivul propus afectează în sens negativ calitatea apei.

Se vor lua măsuri referitor la pericolele de poluare fizică si chimică a apelor de suprafată si

de adancime ce ar putea să apară in timpul lucrărilor de constructie (poluare fizică prin materiale detritice rezultate in urma lucrărilor de excavatii, scurgeri de uleiuri si carburanti etc.). In acest sens, materialele excedentare vor fi transportate si depozitate in spatiile convenite cu organele administrației locale. Pe timpul executiei lucrărilor se interzice utilizarea de utilaje si autobasculante defecte cu scurgeri de uleiuri sau combustibili; depozitarea de materiale poluante sau organizarea de depozite de deseuri in zona malurilor.

- staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute. In ceea ce privește colectarea apele pluviale, reteaua de canalizare pluviala se va realiza din

teava PVC SN8 300 mm si va colecta apa de pe paltforma si o va descaraca intr-un caminu decantor din beton armat monolit cu dimensiunile Lxbxh de 6x2x1,5 m cu un volum util de V=10,8mc care se va descarca in raul Sasar.

De pe platforma acoperita de parcare și întreținere a utilajelor cu suprafata de 300mp se vor colecta apele uzate rezultate in urma spalarii platformei sau a utilajelor ori a scurgerile accidentale de lichide contaminate cu hidrocarburi prin intermediul unei rigole carosabile cu gratar de fonta, cu lungimea de 30 m, apele colectate fiind trecute printr-un camin decantor dotat cu separaror de hidrocarburi. De asemeni si apele de pe platformele de dezinfectie se vor colecta si deversa in caminul decantor dotat cu separator de hidrocarburi. Utilajele nu vor stationa decat pe platforma de sub parcarea acoperita, astfel incat in regimul de lucru nu vor genereaza hidrocarburi, decat accidental

-Apele uzate menajere S-a prevazut colectarea apelor menajere de la instalatiile sanitare de la cele 3 containere si

din parcarea acoperita intr- un camin vidanjabil etanș cu Vutil de 10 mc

Page 33: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

2. Protecţia aerului:

- sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri Principalele surse de poluanţi pentru aer în timpul execuţiei lucrărilor la străzi sunt gazele de

eşapament degajate în aer de către utilajele tehnologice: buldozer, excavator, motocompresor, autogreder, cilindru compactor și repartizor pentru beton de ciment.

În timpul exploatării obiectivului, sursa de poluanţi pentru aer o constituie gazele de eşapament ale mijloacelor de transport auto și cele din concasarea resturilor din demolari.

- instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă. Dispersia gazelor rezultate în urma arderii carburanţilor de către motoarele utilajelor se

realizează prin sistemele de evacuare aflate în dotarea fiecărui tip de utilaj, sisteme omologate pentru fiecare tip de utilaj în parte.

Concasorul este prevazut cu sistem antipraf pentru a evita poluarea aerului. Între marginra platformei betonate si imprejmuirea cu panouri de sarma s-a prevazut gard viu in vederea protectiei mediului ambiant impotriva raspandirii prafului, zgomotului.

3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

- sursele de zgomot şi de vibraţii; Sursele de zgomot și de vibrații identificate în viitoarea activitate sunt legate strict de

funcţionarea utilajelor de construcții specifice în faza de execuție și exploatare: mijloace de transport (autobasculante, camioane, cisterne), buldozer, excavator, motocompresor, autogreder, repartizator pentru beton de ciment, cilindru compactor, concasor.

- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor. Intensitatea zgomotului şi vibraţiilor în timpul execuţiei şi exploatării obiectivului sunt cele

specifice utilajelor de construcții şi a autovehiculelor participante la trafic; sistemele de evacuare a gazelor de ardere aflate în dotarea fiecărui tip de utilaj sunt prevăzute şi cu elemente de filtrare a zgomotului şi sunt omologate pentru fiecare tip de utilaj în parte; valorile maxime ale acestora situându-se în limite normale, nu este necesară luarea unor măsuri speciale pentru protecţie împotriva lor. 4. Protecţia împotriva radiaţiilor:

- sursele de radiaţii; În activitatea de execuţie și exploatare nu se vor utiliza materiale radioactive sau surse de

radiaţii. - amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor:

Lipsa surselor de radiaţii elimină necesitatea realizării unor amenajări sau dotări pentru protecţia împotriva acestora. 5. Protecţia solului şi a subsolului:

- sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice și de adâncime; Poluarea solului, subsolului, apei freatice și de adâncime; se poate face :

a. În timpul execuţiei lucrărilor se pot petrece poluări pe seama: - unor scurgeri accidentale de carburanţi/lubrifianţi din utilajele terasiere si în zonele

din vecinătatea râului Săsar.

Page 34: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

- Intensificării circulației autovehiculelor care conduce la poluarea solului cu NOx, și și SO2 și metale grele; - lucrărilor de turnare a betoanelor, sursa potenţială de poluanţi pentru ape constă în

utilizarea necorespunzătoare a betoanelor şi mortarelor. - Produce petroliere care ajung în sol ca urmare a unor pierderi în timpul alimentării cu

carburanți și a reparațiilor;

Se vor lua măsuri referitor la pericolele de poluare fizică si chimică a apelor de suprafată si de adancime ce ar putea să apară in timpul lucrărilor de constructie (poluare fizică prin materiale detritice rezultate in urma lucrărilor de excavatii, scurgeri de uleiuri si carburanti etc.). In acest sens, materialele excedentare vor fi transportate si depozitate in spatiile convenite cu organele administrației locale. Pe timpul executiei lucrărilor se interzice utilizarea de utilaje si autobasculante defecte cu scurgeri de uleiuri sau combustibili; depozitarea de materiale poluante sau organizarea de depozite de deseuri in zona malurilor.

Impactul produs asupra solului în timpul amenajării obiectivului va fi reprezentat de schimbarea gradului de ocupare a terenului și creșterea emisiilor de NOx, SO2 şi metale grele cat și a suspenstiilor sedimentabile. Insă lucrările nu produc un efect major negativ raportat la poluarea remanentă existentă în zona amplasamentului.

b. În timpul exploatării centrului de gestionare a deșeurilor inerte și vegetale

Poluanții care afecteaza calitatea solului in perioada de expolatare sunt cei rezultați ca urmare a: - traficului auto; - lucrarilor de depozitare, concasare, măcinare, selectare și tratare; - gestiunea necorespunzătoare a deșeurilor menajere generate de personal;

Impactul produs asupra suprafetei platformei si caii de acces in faza de funcționare a

concasorului va fi semnificativ redus prin masurile de diminuare propuse in proiect, și anume: Concasor mecanic cu sistem de reducere a pulberilor;

Prin amenajarea acestui centru de gestionarea a deșeurilor inerte și vegetale se reduce semnificativ impactul generat asupra solului pe intreagul teritoriu al judeţului Maramureș, prin eliminarea depozitarilor brute în zone neautorizate, prin recuperarea fracțiilor rezultate din astfel de deșeuri, a materialelor, prin crearea unei filiere de valorificare a acestor fracții și prin informarea și conștientizarea cetățenilor si agentilor economici cu privire la aceste deșeuri. Considerăm că în perioada de exploatare, prin respectarea tehnicilor propuse, impactul produs asupra solului va fi nesemnificativ, raportat fiind și la poluarea existentă in zona amplasamentelor platformei.

- lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului. Pentru evitarea încorporării în sol a eventualelor scurgeri de combustibili sau lubrifianţi de

la utilajele de execuţie a lucrărilor, acestea vor fi dotate cu recipienţi ce vor conţine materiale absorbante (nisip, rumeguş, etc.).

În faza de exploatare, întreţinerea curentă a utilajelor, depozitarea combustibililor se vor face în locuri special amenajate (anexa pe structura metalica cu suprafața de 300 mp (30m x 10m) și înălțimea de 5 m), nepermiţând împrăştierea materialelor, combustibililor, lubrifianţilor şi reziduurilor în afara acestor locuri.

Depozitarea deșeurilor inerte și vegetale se va face în containere și boxe acoperite cu prelate așa cum este prezentat la subcapitolul f10.

Page 35: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:

- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect; Principalul poluant pentru ecosisteme pe durata execuției și exploatării va fi zgomotul

produs de funcţionarea utilajelor, care va crea disconfort, determinând îndepărtarea pe o periodă scurtă de timp a faunei din zonă.

Apele uzate care rezultă de pe amplasament vor fi tratate înainte de deversarea lor în emisar, astfel încât nu vor afecta ecosistemele acvatice.

- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi

ariilor protejate. Lipsa habitatelor și speciilor de interes comunitar de pe amplasament si limitrof amplasamentului nu impune măsuri speciale pentru protecția acestora.

7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:

- identificarea obiectivelor de interes public,distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional etc.;

Nu este cazul. - lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor

protejate şi/sau de interes public. Activitatea ce se va desfăşura în cadrul obiectivului nu este generatoare de boli

transmisibile, astfel încât nu se impun măsuri speciale pentru prevenirea acestora.

8. Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:

- lista deșeurilor (clasificate și codificate în conformitate cu prevederile legislației europene și naționale privind deșeurile), cantități de deșeuri generate;

Deşeuri nepericuloase din construcţii şi demolări care se vor gestiona pe amplasamnet sunt următoarele:

Cod Denumire categorie deseu

17 01 01 beton

17 01 02 cărămizi

17 01 03 ţigle şi material ceramic

17 01 07 amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele decât cele specificate la 17 01 06 17 02 01 lemn

17 02 02 oţel

17 02 03 material plastic

17 03 02 asfalturi, altele decât cele specificate la 17 03 01

17 04 01 cupru, bronz, alamă

17 04 02 aluminiu

17 04 03 plumb

Page 36: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

17 04 04 zinc

17 04 05 fier şi oţel

17 04 06 coloranţi

17 04 07 amături metalice

17 04 11 cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10

17 05 04 pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03

17 05 06 deşeuri de la dragare, altele decât cele specificate la 17 05 05

17 05 08 resturi de balast, altele decât cele specificate la 17 05 07

17 06 04 materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 şi 17 06 03

17 08 02 material de construcţie per başe de gips, altele decât cele specificate la 17 08 01

17 09 04 amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 şi 17 09 03

Se considera un volum de 61.868 mc de deseuri care vor fi transportate, sortate, prelucrate si valorificate la centrul de gestionare propus si sunt defalcate in tabelul de mai jos.

OPERATIE U.M. Cantitate

anuala deseuri

Colectata de firma de salubrizare

Colectata la centrul de gestionare

procent cantitate procent cantitate

TRANSPORT MOLOZ MC 34.432,22 0% 0,00 100% 34.432,22

CONTAINER

TRANSPOT/DEPOZITAT MC 8.720,15 40% 3.488,06 60% 5.232,09

DESEURI STRADALE

TRANSPORT MC 28.926,71 30% 8.678,01 70% 20.248,70

DESEURI VOLUMINOASE

TRANSPORT/DEPOZITAT MOLOZ

MC 1.955,46 0% 0,00 100% 1.9555,46

Total 74.034 12.166 61.868

Se estimeaza o cantitate de deseuri medie anuala de cca 61.868 mc; repartizata pe numarul de zile lucratoare pe an an insemna o cantitate de 61.868 mc / 255 zile = 243 mc Colectarea deseurilor inerte si vegetale, atat in cadrul centrului cat si de la populatie, se face in containere metalice. Dupa colectare urmeaza tratarea acestora.

Deșeurilor din demolări presupune in principal următoarele faze: - separate manual/ cu lopata de pământ şi nisip, sortarea pe cât posibil a materialelor

reciclabile, spargerea primară cu piconul a grinzilor şi altor elemente din beton armat de dimensiuni mari și separarea armăturilor;

- Pentru protecţia atmosferei împotriva prafului, concasorul este prevăzut cu o pompă mobilă, care pulverizează apa în zona de sfărâmare cu piconul şi de concasare, pentru umectarea deşeurilor concasate.

- deșeurile sunt încărcate in bena staţiei mobile de concasare si sfărâmare primară cu concasorul

- separarea magnetică a metalelor; - deșeurile concasate sort 0-31 mm vor fi valorificate la reabilitarea drumurilor, - deșeurile reciclabile (lemn curat, sticlă, plastic, metal) vor fi valorificate,

Page 37: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

Refuzuri de la concasor (pământ, fracții f. fine), care pot fi considerate reziduri si care sunt greu de cuantificat cantitativ, vor fi valorificate pentru ameliorarea / umplerea terenurilor.

Deşeurile vegetale provenind din parcuri şi grădini de pe raza Municipiului Baia Marte si dela operatori economici sau persoane fizice, se vor depozita în containere și transportate la centrul de gestionare unde vor fi sortate si directionate spre centre private unde o parte va fi folosită pentru obţinerea de compost, parte pot fi utilizate ca şi lemn de foc.

Nu rezulta reziduri.

Deseurile pentru fractiile hartie, plastic, lemn se vor compacta in prescontainere si transportate spre valorificate la centrele de achizitie specializate. Nu rezulta reziduri.

Deseurile menajere care se vor genera în cadrul activităților desfășurate în cadrul obiectivului: Colectarea deşeurilor menajere se face în recipiente acoperite, dimensionate în funcţie de cantitatea produsă, de ritmul de evacuare şi de categoria în care se încadrează deşeurile menajere din locuinţă; deşeurile nu se colectează direct în recipient, ci într-un sac de polietilenă aflat în recipient şi care să aibă un volum puţin mai mare decât volumul recipientului. Precolectarea secundară, adică strângerea şi depozitarea provizorie a sacilor cu deşeuri menajere în punctele de precolectare organizată, se face în recipiente de culori diferite inscripţionate cu tipul deşeurilor, dimensionate corespunzător, acoperite, prevăzute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire. Containerele vor fi concepute în aşa fel încât accesul la ele să fie rapid şi uşor, iar sistemul lor de acoperire să fie uşor de manevrat şi să asigure etanşeitatea. Recipientele vor fi menţinute în bună stare şi vor fi înlocuite imediat, la primele semne de pierdere a etanşeităţii. Ele vor fi amplasate în spaţii special amenajate, menţinute în condiţii salubre. Daca consideram 0.45 kg/zi/10 mp (cf SR 13400:2016, cladire administrativa+birouri) , pentru deseu asimilabile celor menajere ne rezulta 55 mp (suprafata gherete + containere locuibile) x 0.45 kg x 31 zile/luna = 767 kg deseu menajer pe luna pentru obiectivul propus.

Nr crt.

Cod deseu conf H.G. 856/2002

Denumire deseu conf H.G. 856/2002

Sursa Cantitate (UM)

Starea fizica

Depozitare temporara

1 23 03 01 Deseuri menajere Intreaga unitate 767 kg/luna

Solida Container

Gestionarea deseurilor se va face conform procedurii generale implementate de catre beneficiar pentru toate activitatile de pe platforma.

- programul de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate; Nu este cazul. - planul de gestionare a deșeurilor;

Tipurile de deseuri generate pe perioada de functionare a obiectivului vor fi colectate selectiv: - cele reciclabile vor fi colectate separat pe tipuri si vor fi predate centrului propus prin prezentul proiect in vederea valorificarii conform Ordonantei de Urgenta privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile nr. 16/2001 aprobata prin Legea nr. 465 din 2001 si modificata prin Legea 138 din 2006.

- pentru deseurile nereciclabile se va incheia un contract cu firma de salubrizare. 9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:

Page 38: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

- substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse; Nici lucrările de execuţie a străzilor, nici vehiculele participante la trafic după darea în

exploatare a acesteia nu utilizează substanţe toxice şi periculoase. - modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea

condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei. Cantităţile de carburanţi necesare pentru lucrările de execuţie a străzilor se achiziţionează

ritmic de la staţiile de carburanţi din municipiul Baia Mare şi se transportă în butoaie sau cisterne închise ermetic, care se păstrează în locuri special amenajate. Se va urmări ca la transferul carburanţilor din aceste rezervoare să se evite scurgerile accidentale de carburanţi şi lubrifianţi care să afecteze negativ solul. VI.B. Utilizarea resurselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei si a biodiversitatii

Resursele naturale utilizate prntru realizarea obiectivului sunt în principal balastul, nisipul și piatra spartă, necesare executării lucrărilor la sistemul rutier.

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect:

a) impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, biodiversității (acordând o atenție specială speciilor și habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, terenurilor, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei (de exemplu, natura și amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră), zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente; natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ);

Prin amenajarea acestui centru de gestionarea a deșeurilor inerte și vegetale se reduce

semnificativ impactul generat asupra solului pe intreagul teritoriu al judeţului Maramureș, prin eliminarea depozitarilor brute în zone neautorizate, prin recuperarea fracțiilor rezultate din astfel de deșeuri, a materialelor, prin crearea unei filiere de valorificare a acestor fracții și prin informarea și conștientizarea cetățenilor si agentilor economici cu privire la aceste deșeuri. Considerăm că în perioada de exploatare, prin respectarea tehnicilor propuse, impactul produs asupra mediului va fi nesemnificativ, raportat fiind și la poluarea existentă in zona amplasamentelor platformei.

Impactul asupra populaţiei se estimează ca unul indirect şi pozitiv, datorită creării condiţiilor

de colectare și gestionare într-un cadru organizat a deșeurilor inerte și vegetale . Realizarea proiectului nu are un impact semnificativ asupra mediului. Suprafaţa totală a terenului ce va fi ocupată pentru realizarea obiectivului de investiţie este

de 1,9491 mp ha. b) extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor

afectate); Nu este cazul. c) magnitudinea şi complexitatea impactului; Nu este cazul.

Page 39: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

d) probabilitatea impactului; Nu este cazul. e) durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului; Nu este cazul. f) măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra

mediului; Aceste măsuri sunt descrise în capitolul VI.A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea,

evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

g) natura transfrontieră a impactului. Nu este cazul.

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerințele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile BAT aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influențeze negativ calitatea aerului în zonă.

Întrucât emisiile de poluanti în mediu sunt cantitativ nesemnificative, nu este necesara monitorizarea lor.

IX.Legătura cu alte acte normative și/sau planuri/programe/strategii/documente de planificare A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia comunitară (IED, SEVESO, Directiva-cadru apă, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru deşeuri etc.) Nu este cazul. B. se va mentiona planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat Nu este cazul. X. Lucrări necesare organizării de şantier:

a) descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier; Documentaţia tehnică pentru realizarea unei construcţii noi prevede obligatoriu şi realizarea

(în apropierea obiectivului) a unei organizări de şantier care trebuie să cuprindă: - căile de acces; - unelte, scule, dispozitive, utilaje şi mijloace necesare; - sursele de energie; - vestiare, apă potabilă, grup sanitar; - grafice de execuţie a lucrărilor; - organizarea spaţiilor necesare depozitării temporare a materialelor, măsurile specifice pentru conservare pe timpul depozitării şi evitării degradărilor ; - măsuri specifice privind protecţia şi securitatea muncii, precum şi de prevenire şi stingere a incendiilor, decurgând din natura operaţiilor şi tehnologiilor de construcţie cuprinse în documentaţia de execuţie a obiectivului; - măsuri de protecţia vecinătăţilor (transmitere de vibraţii şi şocuri puternice, degajări mari de praf, asigurarea acceselor necesare).

Page 40: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

Lucrările provizorii necesare organizării incintei constau în împrejmuirea terenului aferent proprietăţii printr-un gard provizoriu.

Materialele de construcţie cum sunt cărămizile, nisipul, se vor putea depozita şi în incinta proprietăţii, în aer liber, fără măsuri deosebite de protecţie. Materialele de construcţie care necesită protecţie contra intemperiilor se vor putea depozita pe timpul execuţiei lucrărilor de construcţie în incinta magaziei provizorii, care se va amplasa la început. În acest sens, pe terenul aferent se va organiza şantierul prin amplasarea unor obiecte provizorii : - magazia provizorie cu rol de depozitare materiale, vestiar muncitori şi depozitare scule ; - tablou electric ; - punct PSI (în imediata apropiere a sursei de apă) ; - platou depozitare materiale.

Nu sunt necesare măsuri de protecţie a vecinătăţilor. Se vor lua măsuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a

incendiilor. Pentru a preveni declanşarea unor incendii se va evita lucrul cu şi în preajma surselor de foc. Dacă se folosesc utilaje cu acţionare electrică, se va avea în vedere respectarea măsurilor de protecţie în acest sens, evitând mai ales utilizarea unor conductori cu izolaţie necorespunzătoare şi a unor împământări necorespunzătoare.

Pe durata executării lucrărilor, beneficiarul are posibilitatea depozitării materialelor de

construcţii (nisip, balast, saci ciment, cărămidă, etc.) pe terenul său, fără a fi afectate alte terenuri. Baraca pentru depozitarea uneltelor şi sculelor se va amplasa pe locul unde este propusă anexa, care la finalizarea lucrărilor se va dezafecta. În vecinătatea acestei barăci se prevede şi un WC de tip uscat pentru folosinţa şantierului.

Alimentarea cu energie electrică se va realiza în baza unui proiect elaborat de o firmă de specialitate pentru organizare de şantier.

În vederea asigurării unor condiţii corespunzătoare pentru amplasarea baracamentelor,

parcarea autoutilajelor şi deplasarea personalului, suprafaţa prevăzută pentru organizarea de şantier se va ameneja prin aplicarea și compactarea unui strat de balast si se va imprejmui cu plasa impletita pe stalpi din lemn

b) localizarea organizării de şantier; Acestea urmează să fie amplasate pe terenul proprietate a domeniului privat al municipiului

Baia Mare, în vecinătatea platformei proiectate. c) descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier;

Amenajarea pentru organizare de șantier nu are influenţă negativă asupra mediului.

d) surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier;

Sursele poluare sunt legate strict de funcţionarea utilajelor de construcții specifice în faza de execuție și exploatare: mijloace de transport (autobasculante, camioane, cisterne), buldozer, excavator, motocompresor, autogreder, repartizator pentru beton de ciment, cilindru compactor, concasor.

e) dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu. Dispersia gazelor rezultate în urma arderii carburanţilor de către motoarele utilajelor se

realizează prin sistemele de evacuare aflate în dotarea fiecărui tip de utilaj, sisteme omologate pentru fiecare tip de utilaj în parte.

Page 41: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile: a) lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii;

Pe linie de protecţie a mediului înconjurător, pe lângă măsurile arătate în caietul de sarcini, se vor respecta şi următoarele reguli:

- întreţinerea curentă a utilajelor, depozitarea combustibililor şi materialelor de construcţie se vor face în locuri special amenajate, nepermiţând împrăştierea materialelor, combustibililor, lubrifianţilor şi reziduurilor în afara acestor locuri.

b) aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale;

1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat conducerea secţiei sau a unităţii 2. Conducerea secţiei sau a unităţii dispune: - anunţarea colectivelor cu atribuţii prestabilite şi a echipelor de intervenţie în vederea trecerii

imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluării accidentale.

3. Colectivele şi echipele de intervenţie din unitate acţionează pentru:

- eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală - limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante - îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante - colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii de securitate pentru mediu, în

vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării sau distrugerii substanţelor poluante c) aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei; Nu este cazul. d) modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a

terenului. Se va demola împrejmuirea ţarcului propus, se vor aduna toate resturile de cofraje, cherestea

şi alte materiale după care terenul va fi restituit primăriei în starea inițială.

XII. Anexe - piese desenate 1. Planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie, cu modul de

planificare a utilizării suprafeţelor; formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.); planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente)

Sunt prezentate în partea cu piese desenate. 2. Schemele - flux pentru procesul tehnologic şi fazele activităţii, cu instalaţiile de

depoluare. Nu este cazul. 3. Schema – flux a gestionării deșeurilor Este descrisa in cadrul memoriului și toate elementele se regăsesc pe planul de situație.

Page 42: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

4. Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia mediului. Profile transversale tip.

XIII. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele:

Proiectul nu intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare – conform deciziei etapei de evaluare inițială nr. 858/18.06.2021 anexată. XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informații, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate: 1. Localizarea proiectului:

- bazinul hidrografic: SOMEȘ CRASNA II - cursuri de apă: SĂSAR (cod cadastral II.1.66.19) - corp de apă de suprafață: RORW2.1.66.19_B1;

- corp de apă subteran: ROSO 12 – Baia Mare - județul Maramures ; - localitatea Baia Mare; Conform memoriului de consultanță tehnică CT nr. 54-MM / 20.07.2021 emis de Administrația Natională Apele Române – ABAST, investiția nu va fi amplasată în zona inundabilă a cursului de apă Săsar la debitele cu probabilitatea de depășire de 0,5%. 2. Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului de apă de suprafață; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă și starea chimică a corpului de apă. - corp de apă de suprafață RORW2.1.66.19_B1

Elemente biologice: - pești: nici o citire;

- Nevertebrate bentice: moderată; - Fitobentos si Macrofite: foarte bună; - Fitoplancton: bună; - Evaluare elemente biologice: moderată;

Conditii fizico-chimice generale: - Conditii termice (temperatura): foarte bună; - Conditii de oxigenare (O2diz, CBO5 ,CCO-Cr): bună; - Salinitate (conductivitate): nici o citire; - Starea acidifierii (pH): foarte bună; - Nutrienti (N-NO3, N-NO2, N-NH4, P-PO4, Ptotal):

moderată; - Evaluare elemente fizico-chimice generale: moderată;

Polunați specifici: - Poluanti specifici (pentru starea/potentialul ecologic): bună; Stare ecologică: moderată; Stare chimică: bună.

Page 43: CENTRU DE GESTIONARE A DESEURILOR INERTE SI VEGETALE

- corp de apă subteran ROSO 12

Suprafața corpului de apă subterană ROSO12 este de 525 kmp. Din punct de vedere calitativ, în Depresiunea Baia Mare caracterul apelor variază de la bicarbonatat calcic la sulfata-sodic sau bicarbonatat-sodic. Majoritatea surselor au ape bicarbonatata calcice

În corpul de apă ROSO12 nu sunt surse semnificative de poluare; acest corp de apaă se află în stare chimică bună. 3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepţiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz. Nu este cazul. XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 se iau in considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informațiilor în conformitate cu punctele III-XIV. Nu este cazul.

ȘEF PROIECT ing. N. HERMAN

Eu
Draft
Eu
Draft

Recommended