PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR, JUDETUL … BRASOV_AO_3Febr2008.pdf · montana, unde...

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

Zboina Neagra 5, bl. 98, sc. 1, ap. 4 Sector 6, Bucureşti Phone: 320 36 83, 320 36 84 Fax: 320 92 43 E-mail: [email protected]

Standard Consulting srl.

Poarta Schei 37 Brasov Phone: 0268 411429; 0268 511854 Fax: 0268 411429; 0268 511854 E-mail: [email protected]

Contractul de servicii nr. 9816/30.11.2007 privind Elaborarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR, JUDETUL BRASOV

IANUARIE 2008

COORDONATOR PROIECT: Anca Tofan COLECTIV DE ELABORARE: Alina Oberdoerfer – expert international deseuri Mihai Armeanu – expert deseuri Cristina Dumitrescu – expert deseuri George Man – expert tehnic Radu Stroe – expert deseuri

CUPRINS

1. INTRODUCERE.............................................................................................................. 4 2. SITUATIA EXISTENTA ................................................................................................ 6

2.1 Descrierea generala a judetului .................................................................................. 6 2.2 Date referitoare la generarea deseurilor municipale ................................................ 24

3. OBIECTIVE SI TINTE................................................................................................. 36 4. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR MUNICIPALE SI A DESEURILOR DE AMBALAJE ................................................................................. 43

4.1 Prognoza privind generarea deseurilor municipale .................................................. 43 4.2 Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile municipale ......................... 44 4.3 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje ................................................ 47 4.4 Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale si deseurile de ambalaje............................................................................................................... 50

5. FLUXURI SPECIFICE DE DESEURI ........................................................................ 52 6. EVALUAREA TEHNICILOR POTENTIALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR MUNICIPALE NEPERICULOASE................................................. 68

6.1 Situatia actuala din judet .......................................................................................... 68 6.2 Proiecte in derulare................................................................................................... 69 6.3 Analiza posibilelor alternative de gestionare a deseurilor municipale..................... 73

7. CALCULUL CAPACITATII NECESARE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR ............................................................................................................... 82

7.1 Pre-colectare, colectare si transport ......................................................................... 82 7.2 Tratarea si valorificarea deseurilor........................................................................... 85 7.3 Depozitarea deseurilor.............................................................................................. 89

8. EVALUAREA COSTURILOR..................................................................................... 90 9. MASURI DE IMPLEMENTARE................................................................................. 99 10. SISTEMUL DE MONITORIZARE........................................................................... 109 Anexe: Anexa 1 – Legislatie Anexa 2 – Costuri Anexa 3 - Harti

1. Introducere Conform prevederilor articolului articolului 83 alin. (1) din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare, planul judetean de gestionare a deseurilor se elaboreaza de catre consiliul judetean in colaborare cu agentia judeteana pentru protectia mediului si sub coordonarea agentiei regionale pentru protectia mediului. Articolul 84 alin. (1) din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare prevede ca „Studiile, expertizele si proiectele necesare pentru elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor pot fi incredintate unor structuri specializate, cu respectarea prevederilor legale privind achizitiile publice.“ In acest sens, Consiliul Judetean Brasov a organizat licitatie publica deschisa pentru realizarea de studii preliminare si a Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor de catre o societate specializata. Asociatia S.C. INTERDEVELOPMENT S.R.L. Bucuresti si S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L. Brasov a incheiat contract cu Consiliul Judetean Brasov pentru elaborarea PJGD-ului, in urma licitatiei organizate. Planul judetean de gestionare a deseurilor se elaboreaza in baza principiilor si obiectivelor din Planul National de Gestionare a Deseurilor si a metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor. Scopul planului judetean de gestionare a deseurilor este de asigura cadrul pentru crearea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivelul judetului, care sa asigure indeplinirea obiectivelor si tintelor legislative si a celor prevazute in planurile de nivel superior (national si regional). La elaborarea prezentului PJGD s-a tinut seama de toata legislatia romana in vigoare din domeniul gestionarii deseurilor, precum si legislatia conexa. In Anexa 1 este prezentata legislatia europeana din domeniul deseurilor, actele de reglementare romane care transpun legislatia europeana, precum si legislatia romana conexa. Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie 2007, deseurile care fac obiectul planurilor judetene de gestionare a deseurilor sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice. In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri, care fac obiectul PJGD si a prezentului studiu, impreuna cu codurile conform Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

Tabel 1: Tipuri de deseuri care fac obiectul planificarii Tip de deseu Cod deseuri

(Lista europeana a deseurilor; HG 856/2002)

Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert industrie; institutii) inclusiv fractiile colectate separat:

− fractii colectate separat (cu exceptia 15 01)

− deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri din cimitire)

− alte deseuri municipale (deseuri municipale amestecate, deseuri din piete, deseuri stradale, deseuri voluminoase etc.)

20

20 01

20 02

20 03

Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat)

15 01

Deseuri din constructii si demolari 17 01; 17 02; 17 04

Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti 19 08 05

Vehicule scoase din uz 16 01 06

Deseuri de echipamente electrice si electronice 20 01 21*; 20 01 23*; 20 01 35*; 0 01 36

In PJGD sunt prezentate date privind cantitatile de deseuri municipale generate aferente anilor 2001-2005, iar datele si informatiile referitoare la gestionarea deseurilor sunt prezentate pentru anul 2005 sau 2006. Sursele de date utilizate sunt urmatoarele: Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru, aprobat prin Ordinul

ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr. 1364/14.12.2006 respectiv nr. 1499/21.12.2006;

Raport privind starea factorilor de mediu, Regiunea 7 Centru, 2006, elaborat de catre ARPM Sibiu;

Informatii furnizate consultantului de catre APM Brasov; Informatii furnizate de catre Consiliul Judetean Brasov; Informatii furnizate consultantului in cadrul grupului de lucru; Informatii detinute de catre consultant.

Orizontul de timp al PJGD este 2008 – 2015. Pentru calculul prognozei vor fi utilizate ca date de referinta datele aferente anului 2005.

2. Situatia existenta

2.1 Descrierea generala a judetului

2.1.1 Scurta prezentare a judetului In Romania exista opt zone de dezvoltare, care au fost definite in baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania.

Regiunea Centru este a 7-a dintre ele.

Regiunea de Dezvoltare "CENTRU" este asezata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta de meridianul 25 0 longitudine estica si paralela 46 0 latitudine nordica. Din punct de vedre administrativ, Regiunea CENTRU este formata din sase judete: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu.

Figura 1: Regiunea 7 Centru Suprafata Regiunii este de 34.099,4 kmp, ceea ce reprezinta 14.3% din suprafata tarii, populatia numara 2,642 milioane locuitori (11,5% din totalul populatiei Romaniei) iar densitatea populatiei este de 74 locuitori / kmp. Judetul Brasov este situat in partea centrala- estica a tarii pe cursul mijlociu al Oltului in interiorul arcului Carpatic fiind marginit la est de Muntii Ciucasului , la sud de muntii Piatra Mare, Bucegi, Piatra Craiului si masivul Fagaras, cei mai inalti munti din tara, iar in partea nord – estica de muntii Baraolt si respectiv depresiunea dintre Olt si Tarnave.

Judetul Brasov este intins pe o suprafata de 5363 kmp, detinand 2,2 % din suprafata tarii.

Figura 2: Judetul Brasov

Brasovul este judetul cu cel mai inalt grad de urbanizare la nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru, cu o pondere a populatiei din total de 75%. La Brasov se intersecteaza majoritatea cailor de comunicatie prin care se realizeaza legatura intre regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est. Brasovul este si un important nod feroviar, judetul detinand cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru (62 km/1000 km² fata de 43 km/1000 km²). Judetul Brasov este renumit pentru activitatile turistice si potentialul pe care acesta il detine in domeniu. La nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru, 43% dintre structurile turistice ale regiunii sunt concentrate in judetul Brasov.

Tabel 2: Fondul funciar, dupa modul de folosinta, la 31 decembrie 2004

Judetul Brasov

km2 %

Suprafata totala, din care: 5.363 100

suprafata agricola 2.974 55,44

paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 1.993 22,25

ape si balti 66 1.23

alte suprafete 330 6,14

Suprafata locuita 866 14,94 Sursa:Statistica teritoriala Regiunea se compune din doua unitati distincte:

• depresiunea Brasovului, si • orogenul Carpatilor Orientali.

La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume:

• piemontul orasului Brasov • piemontul Sacele • culoarul piemontan Rasnov.

Geologie Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: treapta muntilor inalti, cu inaltimi de peste 1700m - muntii Barsei, respectiv masivele Postavarul si Piatra Mare; treapta muntilor scunzi cu inaltimi intre 800 si 1700m, in care se incadreaza muntii Intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani; treapta depresiunilor, cu inaltimi intre 450 si 700 m altitudine.

Clima Clima judetului Brasov are un specific temperat-continental caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 C, temperatura maxima absoluta fiind de 37 C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s. Hidrologie In alcatuirea resurselor de apa ale judetului Brasov intra pe de o parte apele subterane (freatice si de adancime), iar pe de alta parte apele de suprafata, adica reteaua de rauri si lacuri naturale si artificiale. Apele subterane-freatice se definesc, in functie de conditiile geologice, pe doua zone: cea montana, unde stratul acvifer se afla de regula la adancime, si cea joasa (incluzand sesurile depresionare ale Brasovului si Fagarasului, lunca si terasele Oltului), unde stratul acvifer este bogat si prezinta calitati corespunzatoare unei utilizari diversificate.

Apele de suprafata au lungimea totala de 2.147 de kilometri, ocupand o suprafata de 2.337 de hectare. Alte suprafete de ape ocupa 770 de hectare si sunt reprezentate de lacurile glaciare din Muntii Fagarasului si de lacurile artificiale (acumularile Tarlung - Sacele si Dopca, Vistea, Hamaradia). Acestea din urma sunt utilizate pentru alimentarea cu apa potabila si industriala, producerea de energie, piscicultura si irigatii.

Habitate naturale Conform impartirii Europei in regiuni biogeografice, judetul Brasov se afla la interferenta a doua zone: alpina si continentala. Caracteristicile climei din ultima perioada, carora li se adauga alternanta perioadelor umede cu cele secetoase nu au dezechilibrat evolutia fireasca a habitatelor. De asemenea, nu s-au semnalat degradari majore ale habitatelor. In cursul anului 2006, la nivelul judetului au fost inventariate 43 de tipuri de habitate, 230 de specii de pasari (dintre care 196 protejate conform legislatiei in vigoare), 49 de specii de mamifere, (27 cuprinse in Legea 462/2001 si 16 in Directiva Habitate), 22 de specii de amfibieni si reptile (20 cuprinse in Legea 462/2001 si 14 in Directiva Habitate), 6 specii de pesti (6 in Legea 462/2001 si 5 in Directiva Habitate), 381 de specii de nevertebrate (31 in Legea 462/2001 si 15 in Directiva Habitate).

2.1.2 Arii protejate In conformitate cu prevederile legale: Legea 5/2000, H.G. 2151/2004 si HG 1581/2005, in judetul Brasov exista 32 de arii protejate cu o suprafata totala de 28.350 de hectare, reprezentand aproximativ 7% din suprafata judetului. Intre aceste arii protejate se disting cele doua parcuri, Parcul National Piatra Craiului si Parcul Natural Bucegi. Incepand cu anul 1999, respectiv 2004, Parcul National Piatra Craiului si Parcul Natural Bucegi au administratie proprie si detin planuri de management2. Aceste planuri prevad luarea unor masuri stricte de protejare a tuturor habitatelor si speciilor din interiorul parcurilor. Din anul 2004 pana in prezent au fost luate in custodie 11 arii naturale protejate, conform Ordinului 494/2005. Alaturi de aceste arii protejate, judetul Brasov are validate, in prezent, un numar de 25 de situri Natura 2000. Acestea sunt impartite, conform celor doua directive ale Uniunii Europene, in doua categorii: 8 situri de protectie avifaunistica (SPA) si 17 situri de importanta comunitara (SCI). Tabel 3: Ariile protejate din judetul Brasov si regimul de management in care se incadreaza

Regim de management Categorie

IUCIN*

Caracteristici Nr.

Monumente ale naturii III Conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica si peisagistica

14

Rezervatii naturale IV Protejarea de habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, geologic, speologic, paleontologic

14

Arii de protectie speciala avifaunistica

Conservarea habitatelor specifice necesare protectiei speciilor de pasari migratoare salbatice

2

Parcuri Nationale Si Naturale:

- Parcul National Piatra Craiului

- Parcul National Bucegi

II

V

Protejarea si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, precum si ansambluri peisagistice in care interactioneaza activitatile umane cu natura

2

Zone umede de importanta internationala

Situri Ramsar 1

Conform Legii 462/2001 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor, a florei si faunei Salbatice * IUCIN - International Union of the Conservation of Nature and Natural Resources

2.1.3 Infrastructura 2.1.3.1 Infrastructura de transport Judetul Brasov face parte din Regiunea 7 Centru, si detine primul loc in ceea ce priveste densitatea de retele feroviare. Reteaua de drumuri Reteaua de drumuri publice a judetului are o lungime de 1.517 kilometri, cu o densitate medie de 27 km/km², inferioara mediei pe tara de 33 km/km². Repartizarea drumurilor pe teritoriul judetului este determinata de formele de relief, densitatea maxima intalnindu-se in zonele joase, iar cea minima in zona montana. Din lungimea precizata mai sus, 427 de kilometri sunt drumuri nationale, 740 de kilometri sunt drumuri judetene iar 350 de kilometri drumuri comunale. Drumurile nationale au urmatoarele trasee:

• trasee europene: o E60 pe DN1 (Bucuresti - Brasov) si DN13 (Brasov – Rupea - Sighisoara); o E68 pe DN1 (Brasov - Fagaras - Sibiu); o E574 pe DN11 (Targu Secuiesc - Brasov) si DN74 (Brasov - Campulung)

• trasee nationale principale: DN1A (Brasov - Valenii de Munte) si DN10 (Harman - Prejmer - Teliu);

• trasee nationale secundare: DN73A (Predeal - Rasnov - Zarnesti - Poiana Marului - Sercaia) si DN 73B (Cristian - Ghimbav).

Drumurile locale, avand 44 de trasee judetene si 61 de trasee comunale, sunt modernizate doar in procent de 8% fata de media nationala de 10,44%. Din totalul drumurilor comunale, 12% sunt inca de pamant. Din punctul de vedere al traficului mediu zilnic anual, recensamantul general al circulatiei din anul 2005 a inregistrat un numar de 5.363 de vehicule/zi pe drumurile nationale, 1.160 de vehicule/zi pe drumurile judetene, respectiv 642 de vehicule/zi pe drumurile comunale. Centrul de studii tehnice rutiere si informatica al Ministerului Transporturilor (CESTRIN) prognozeaza dublarea traficului pana in anul 2025 atat pe drumurile nationale, cat si pe cele judetene si comunale. Reteaua de cai ferate Caile ferate de pe teritoriul judetului sunt administrate de catre Regionala de Cai Ferate Brasov. Linia ferata cu ecartament normal are lungimea totala de 683 km, cu o densitate de 62 km/1.000 km², indicator superior mediei pe tara de 46 km/km².

Judetul Brasov beneficiaza de existenta coridorului feroviar Pan Europan, Coridorul IV: Frontiera Curtici -Brasov-Simeria-Vintu de Jos-Alba Iulia-Cosaliu-Copsa Mica-Brasov-Bucuresti-Fetesti-Medgidia-Constanta cu ramura de la Brasov spre Timisoara-Caransebes-Drobeta Turnu Severin-Strehaia-Craiova-Frontiera Calafat. Situatia liniilor de cale ferata in exploatare, se prezinta astfel: Datorita pozitiei judetului, reteaua de cai ferate este, in mare masura, o retea de tranzit. Tabel 4: Caracteristiceile retelei feroviare

Din care Lungimea CF

(km) Linie simpla Linie dubla Linii in statii

si triaj

Electrificate

(km)

Densitate

(km / kmp)

683 228 2 x 126 203 498 62

Teritoriul judetului este deservit de urmatoarele trasee de cale ferata: • Magistrala 200: Brasov - Fagaras - Curtici (cale ferata simpla neelectrificata); • Magistrala 300: Bucuresti - Predeal - Brasov - Episcopia Bihorului (cale ferata dubla

electrificata). Tronsonul Bucuresti - Brasov - Sighisoara face parte din tronsonul 4 al culoarului de transport paneuropean ce urmeaza a fi reabilitat in viitorul apropiat,

• Magistrala 400: Brasov – Sfantu Gheorghe – Deda – Sighetul Marmatiei (cale ferata simpla electrificata).

Linii secundare (trasee de cale ferata simpla neelectrificata) mai exista intre: • Harman – Intorsura Buzaului; • Bartolomeu – Zarnesti; • Ucea – Victoria; • Sercaia – Sinca Veche (linie uzinala).

Activitatea feroviara pe teritoriul judetului este deservita de 13 statii si 17 halte. Infrastructura de telecomunicatii feroviare este administrata de S.C. Telecomunicatii S.A. Agentia Regionala de Telecomunicatii Brasov. 2.1.3.2 Alimentarea cu apa In perioada 2004-2006, consumul de apa din judet a inregistrat o scadere datorata reducerii activitatii unor agenti economici si a contorizarii consumului la populatie.

Tabel 5: Volumele de apa captate si consumate in perioada 2004 – 2006 (mii m3)

Din care AN

Ape de suprafata

Ape subterane

Volum total

2004 90.000 25.000 115.000

2005 80.000 22.000 102.000

2006 80.000 20.200 100.200

2007

prognoza

95.000 35.000 130.000

Sursa: Directia Judeteana de Statistica

Tabel 6: Reteaua de distributie a apei potabile, in anul 2006

Judetul Brasov

Localitati* cu instalatii de alimentare cu apa potabila (numar) - la sfarsitul anului 47

din care: municipii si orase 10 Lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei potabile (km) – la sfarsitul anului 1548

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Alimentarea cu apa in mediul rural este intalnita intr-un numar redus de comune, fara sa acopere intregul necesar existent. 2.1.3.3 Canalizare In judetul Brasov, 18 localitati dispun de retea de canalizare cu o lungime totala de 668 km, din care 543,6 km (81%) in mediul urban. Reteaua actuala de canalizare reprezinta doar 35% din necesar. Sistemul de canalizare existent nu acopera integral localitatile. Din reteaua totala de distributie a apei, lungimea retelei de canalizare acopera doar 36,66%. Astfel, exista numeroase strazi si localitati care, desi au retele de distributie a apei, nu au retele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele mai multe ori aruncate in cursuri de ape si/sau la suprafata solului, producand fenomene de poluare.

Tabel 7: Reteaua de canalizare publica, in anul 2006 Judetul Brasov UM 2006

Localitati cu instalatii de canalizare publica

TOTAL, din care

numar

16

Municipii si orase numar 10 Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare publica

km 645

Sursa: Directia Judeteana de Statistica In judetul Brasov exista 8 statii de epurare, cea de la Stupini a municipiului Brasov fiind singura care functioneaza aproximativ la parametrii necesari, in urma monitorizarilor constatandu-se depasiri, fata de normativele in vigoare la: suspensii, CBO5, CCOCr, amoniu, fosfor total, detegenti si sulfuri. Ca urmare, pana in anul 2010 statia trebuie dotata cu treapta tertiara de epurare si de asemenea este necesara extinderea ei in vederea preluarii si tratarii intregului volum de ape uzate neepurate, descarcate prin deversoare direct in emisar. Principalii operatori ai judetului pentru sistemele de tratare a apelor uzate sunt Compania Apa Brasov, S.C Apavita S.A Predeal, Morani Impex SRL, S.C. Apa Serv. S.A. Fagaras si Servicii de Gospodarire Magura Codlei. Aceste statii de epurare inregistreaza o serie de probleme.

2.1.3.4 Sisteme de incalzire In prezent, in judetul Brasov functioneaza doua instalatii de incalzire urbana in sistem centralizat, in municipiul Brasov si municipiul Fagaras. Restul oraselor si municipiilor au trecut la alte sisteme de incalzire, de tipul centralelor de bloc, de scara sau de apartament si chiar la incalzirea cu sobe pe gaz sau lemne. Tabel 8: Localitati in care se distribuie energie termica, in anul 2006

Localitati in care se distribuie energie termica Regiune/Judet

Total din care: municipii si orase

Judetul Brasov 3 3

Sursa: Directia judeteana de statistica

Tabel 9: Reteaua si volumul gazelor distribuite, in judetul Brasov Judetul Brasov 2004 2005 2006 Localitati in care se distribuie gaze naturale (numar) - la sfarsitul anului 35 35 40

din care: municipii si orase 10 10 10

Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor naturale (km) - la sfarsitul anului 1288,8 1273,8 1438,1

Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc) 907415 512676 444142

din care: pentru uz casnic 169787 176493 163454 Sursa: Directia Regionala de Statistica

2.1.4 Date demografice Potrivit datelor Directiei Judetene de Statistica (iulie 2006), judetul Brasov are o populatie de 595.758 de persoane. 75% dintre acestia se afla in mediul urban, 25% traind in mediul rural. 47% din populatia judetului locuieste in municipiul Brasov. Mai mult, aici traiesc 63% din locuitorii mediului urban. Mediul urban, cu o populatie de 444.253 de locuitori are in componenta 4 municipii si 6 orase, cu o densitate medie de 362 locuitori/km². In mediul rural densitatea medie este de 36 locuitori/km². Din suprafata totala de 5.363 km², asezarile rurale reprezinta 77% din teritoriul judetului. Altfel spus, 25% din populatia judetului locuieste pe 77% din suprafata totala. Intr-o asezare rurala traiesc in medie 977 de locuitori.

Tabel 10: Populatia urbana a judetului Brasov

Localitate Populatie la 01.07.2006

Brasov 281.375 Fagaras 39.496 Sacele 31.515 Codlea 24.389 Zarnesti 25.816 Rasnov 15.982 Victoria 9.283 Rupea 5.811 Ghimbav 5.341 Predeal 5.245 TOTAL populatie mediu urban

444.253


Tabel 11: Populatia pe sexe si medii, la 1 Iulie

Judetul Brasov 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Total (numar de persoane)

- Ambele sexe 696441 640943 628643 626499 592491 595777 596140 595211 595758 - Masculin 351420 315661 307151 305804 289263 290413 290537 289982 290034 - Feminin 345021 325282 321492 320695 303228 305364 305603 305229 305724Urban - Ambele sexe 539123 489858 475099 472620 441647 448470 446622 444886 444253 - Masculin 272797 240653 231107 229552 214133 216974 215844 214949 214355 - Feminin 266326 249205 243992 243068 227514 231496 230778 229937 229898Rural - Ambele sexe 157318 151085 153544 153879 150844 147307 149518 150325 151505 - Masculin 78623 75008 76044 76252 75130 73439 74693 75033 75679 - Feminin 78695 76077 77500 77627 75714 73868 74825 75292 75826 Locuitori/km2 129,9 119,5 117,2 116,8 110,5 111,1 111,2 111,0 111,1 Sursa: Directia judeteana de statistica

Figura 3: Populatia pe medii

2.1.5 Asezari umane Tabel 12: Organizarea administrativa a teritorului, la 31 decembrie Judetul Brasov 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2006

Numarul oraselor si municipiilor 9 9 9 9 10 10 10 10

- din care: municipii 2 2 4 4 4 4 4 4 Numarul comunelor 43 43 43 43 44 45 47 48 Numarul satelor 150 150 150 150 149 149 149 149 Sursa: Directia judeteana de statistica

2.1.6 Dezvoltare economica 2.1.6.1 Principalele surse economice Produsul intern brut realizat in anul 2005 in judetul Brasov a fost de 4,272 miliarde de euro. In perioada 2000-2005, produsul intern brut pe cap de locuitor in judetul Brasov a avut un trend crescator si totodata superior celui national.

Figura 4: Evolutia produsului intern brut (% fata de 1999) Din analiza gradului de participare a diverselor activitati la crearea produsului intern brut al judetului Brasov, serviciile detin 41,4%, industria 35,5%, comertul 9,9%, constructiile 6,7% iar agricultura 6,5%. Comparand aceasta structura cu cea a produsului intern brut al Regiunii 7 Centru se observa ca industria si domeniul constructiilor sunt mai bine reprezentate in judetul Brasov, in timp ce agricultura prezinta inca diferente semnificative fata de valorile Regiunii Centru. Produsul intern brut al judetului Brasov a crescut in termeni reali in perioada 2000-2003 cu 18,4%. Evolutia sa a fost determinata in mod semnificativ de marirea volumului de activitate si in consecinta a valorii adaugate brute in perioada analizata din industria prelucratoare, constructii, comert, transporturi, depozitare si comunicatii. Domeniul serviciilor are un aport important la formarea produsului intern brut in perioada analizata, evolutia cea mai semnificativa inregistrandu-se in domeniul serviciilor de sanatate si asistenta sociala si al serviciilor colective, sociale si personale. Industria extractiva, pescuitul si piscicultura au un aport mic la formarea PIB. La nivelul Regiunii 7 Centru, Brasovul este cel mai competitiv judet, mentinandu-se pe primul loc din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor, al valorii adaugate brute si al productivitatii muncii, fiind urmat de judetele Sibiu si Mures. In privinta exporturilor, judetul Brasov a detinut in mod constant unul dintre primele locuri la nivel regional, alaturi de Sibiu. Pe de alta parte, Brasovul s-a clasat in permanenta in ultimii ani pe unul dintre ultimele locuri din punct de vedere al ratei de ocupare a fortei de munca, mai ales datorita disponibilizarilor masive. Raportandu-ne la nivelul regional, constatam in judetul Brasov concentrari in urmatoarele domenii: turism (41,6% din valoarea adaugata bruta a turismului la nivel regional), transport

(35%), industria energetica (36,4%), industria prelucratoare (30,6%). Acestea mentin judetul Brasov pe prima pozitie la nivel regional din punct de vedere al valorii adaugate brute. In structura valorii adaugate brute a judetului Brasov cea mai importanta crestere a inregistrat-o grupa masini, aparate si echipamente electrice (de la 12,8% la 22,3%). Scaderi au avut produsele chimice (de la 5,8% la 0,6%), materialele plastice si articolele din materiale plastice (de la 9,2% la 5,5%), precum si exportul de incaltaminte (de la 15,8% la 8,1%). Se mentine sau inregistreaza usoare cresteri ponderea exporturilor de mijloace de transport, textile, mobila, lemn si produse din lemn. Judetul Brasov inregistreaza cel mai ridicat nivel al productivitatii muncii din intreaga regiune 7 Centru, aceasta ajungand in anul 2006, dupa o perioada de puternica scadere, sa fie cu doar 15,77% mai mica decat cea inregistrata in anul 1989 si aproape echivalenta cu cea a anului 1990. Productivitatea muncii la nivelul judetului se afla, la fel ca si indicele productiei industriale, pe un puternic trend ascedent, depasind inca din anul 2003 media nationala a acestor indicatori. 2.1.6.2 Distributia fortei de munca si somajul La nivelul judetului Brasov, balanta fortei de munca pe anul 2005 ilustreaza faptul ca, din totalul populatiei judetului de 595.000 de persoane, resursa de munca reprezinta 69%. Din populatia in varsta de munca se exclud persoanele cu incapacitate permanenta de munca, precum si pensionarii in varsta de munca ce nu lucreaza, aceste categorii reprezentand 11,7 mii persoane in anul 2005. Din totalul celor ce reprezinta resursa de munca pe anul 2005 (411,8 mii persoane), 55% sunt persoane active ocupate. Tabel 13: Numarul mediu al salariatilor, pe activitatile economiei nationale

Judetul Brasov 1992 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total economie 304,1 275,6 238,4 237,2 239,5 230,5 229,0 227,0 230,9

Agricultura, vanatoare si silvicultura 45,4 44,1 48,2 46,3 40,1 38,0 35,3 34,7 32,4

Pescuit si piscicultura - - - - 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1Industrie, din care: 154,0 126,7 90,8 91,9 92,1 80,3 76,3 71,0 69,1 - Industrie extractiva 1,4 1,5 0,8 0,8 0,8 0,8 0,7 0,7 0,7 - Industrie prelucratoare 147,7 120,1 84,7 86,1 86,3 74,4 70,9 65,6 64,4 - Energie electrica si termica, gaze si apa 4,9 5,1 5,3 5,0 5,0 5,1 4,7 4,7 4,0

Constructii 18,5 14,0 12,5 12,6 13,2 15,0 15,7 15,3 17,7Comert 17,4 31,6 26,6 27,8 30,9 31,0 33,9 35,6 38,3Hoteluri si restaurante 5,3 6,0 4,6 3,1 4,5 5,6 7,8 7,4 7,7

Transport, depozitare si comunicatii 20,3 15,9 14,0 12,9 13,8 12,7 11,6 12,8 14,2

Intermedieri financiare 1,4 1,8 2,8 2,3 2,0 2,3 2,4 2,6 12,2Tranzactii imobiliare si alte servicii 13,2 7,6 7,6 9,1 10,2 11,4 11,1 12,9 2,0Administratie publica si aparare 2,1 3,4 3,7 3,6 3,4 3,5 3,4 4,4 4,6Invatamant 13,2 12,8 12,9 13,4 13,4 14,0 14,4 14,0 13,9Sanatate si asistenta sociala 8,8 7,9 9,8 9,9 10,4 10,9 10,6 10,2 10,0

Judetul Brasov 1992 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Celelalte activitati ale economiei nationale 4,5 3,8 4,9 4,3 5,4 5,7 6,4 6,0 6,6

Sursa: Directia Judeana de Statistica Rata medie a somerilor inregistrati in judetul Brasov in 2006 (6,36%) se afla peste media nationala de 5,4%. Tabel 14: Rata somajului Judetul Brasov 1991 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Numarul somerilor inregistrati

Total 4221 19840 30693 25290 32407 27233 27405 21751 15097 - femei 3044 11423 17503 15202 17434 13535 12432 9865 6581 - barbati 1177 8417 13190 10088 14973 13698 14973 11886 8516 Rata somajului (%) Total 1,3 6,7 11,4 9,6 11,9 10,6 10,7 8,7 6,1 - femei 2,0 8,0 13,2 11,9 13,5 11,1 10,4 8,9 5,9 - barbati 0,7 5,5 9,7 7,5 10,5 10,1 10,9 9,0 6,2 Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea fortei de munca 2.1.6.3 Venitul mediu Tabel 15: Castigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei nationale

Judetul Brasov 1991 1995 2000 2001 2002 2003 2004 Total economie 7870 233170 2176348 2994666 3712447 4673047 5543148Agricultura, vanatoare si silvicultura

6877 192202 1620349 2191114 2833435 4026958 4884072

Pescuit si piscicultura 6169 186180 1316412 1964687 2148837 4463338 5724548

Industrie, din care: 8038 248175 2287000 3178959 3968595 4909940 5622373

- Industrie extractiva 10648 351667 3031664 4223268 5820104 6817313 7468366

- Industrie prelucratoare 7973 244152 2196797 3065720 3813589 4712371 5353791

- Energie electrica si termica, gaze si apa

9071 314486 3413049 4653622 5889010 7352365 9399018

Constructii 8406 229266 1855877 2671899 3164954 3913851 4956241Comert 7210 199581 1407660 2229668 2591092 3576758 3950572Hoteluri si restaurante 6252 200876 1646136 2616085 2379302 3520886 4399072

Transport, 8782 260701 2675638 3482366 4675270 5820878 7028637

Judetul Brasov 1991 1995 2000 2001 2002 2003 2004 depozitare si comunicatii Intermedieri financiare 8075 370406 5084607 7174751 9168916 1104898

9 1387909

7Tranzactii imobiliare si alte servicii

7763 243525 2469463 2882938 3165482 4775441 6419716

Administratie publica si aparare 8060 198907 3300918 4225504 5134887 6930735 9501961

Invatamant 7176 191711 2549956 2824792 4322525 4757023 6073499Sanatate si asistenta sociala 7488 176360 1751459 2645360 2954993 3736613 4918427

Celelalte activitati ale economiei nationale

6142 209830 1485881 2220423 2587051 3651916 4467081

Sursa: Directia Judeteana de Statistica 2.1.6.4 Principalele centre de atractie Pozitionarea geografica a judetului Brasov in zona montana din centrul tarii favorizeaza dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutiera si feroviara buna ce face legatura cu capitala tarii, dar si cu Europa occidentala. Judetul atrage anual mai mult de 400.000 de vizitatori. Potentialul turistic al judetul Brasov imbina elemente ale cadrului natural cu valorile culturale si istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. Datorita potentialului geografic, preponderent montan, turistii veniti in judetul Brasov pot practica activitati sportiv-recreative in toate anotimpurile anului. Principalele masive muntoase ale judetului, integrate in circuitul turistic intern si international cu spatii de cazare, agrement si practicare a sporturilor specifice sunt:

Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane usor accesibile, ofera obiective turistice naturale deosebite si posibilitati de lansare cu parapanta,

Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes national, prezinta peisaje atractive cu spectaculoase vai glaciare si cabane de creasta, oferind posibilitati de practicare a drumetiilor montane, alpinismului, snowboardului si a schiului de fond si alpin,

Masivul Piatra Craiului, declarat Parc National, este unic in Carpatii Romanesti, prin relieful impunator al crestei calcaroase in lungime de 25 de kilometri. Aici se gasesc specii rare de flora si fauna. Sunt oferite turistilor cazare in cabane si refugii montane, precum si in modernele pensiuni din localitatile limitrofe.

Muntii Ciucas, zona aflata in prezent in curs de legiferare ca parc natural, prezinta spectaculoase forme de refief megalitice. Aceasta zona este mai putin amenajata cu structuri turistice, prezentand oferte de tip agroturistic doar in localitatile de la baza masivului,

Muntii Persani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice in zona nord vestica a judetului constand in arii protejate si monumente ale naturii, obiective istorice, culturale si monumente de arhitectura,

Muntii Fagaras, zona aflata in prezent in curs de legiferare ca parc national, sunt cei mai inalti si spectaculosi munti din Romania.

Resursele culturale, comunitare si de patrimoniu ofera o combinatie deosebita de arhitectura, cladiri de patrimoniu, monumente si evenimente comunitare. De o importanta deosebita este municipiul Brasov, unul din cele mai bine pastrate orase medievale, unde centrul istoric arhitectural este conservat intr-o stare buna (Biserica Neagra, cartierul Schei, Piata Sfatului, zidurile de aparare ale vechii cetati impreuna cu turnurile si bastioanele). Mai mult, judetul ofera posibilitatea vizitarii unei multitudini de cetati (Codlea, Fagaras, Hoghiz, Prejmer, Rasnov, Rupea). O serie de evenimente de anvergura precum festivalurile internationale Cerbul de Aur, Dramaturgie Contemporana, Muzica de Camera, Jazz reprezinta alte puncte de atractie pentru turisti. Cetatile taranesti reprezinta cea mai importanta si mai originala contributie pe care arhitectura medievala de zid a Transilvaniei a inscris-o in patrimoniul artistic european. Din aceasta categorie fac parte cetatile taranesti cu biserici de incinta (Bod, Cincsor, Codlea, Cristian, Feldioara, Ghimbav, Halchiu, Halmeag, Harman, Maierus, Prejmer, Rotbav, Sanpetru), ridicate de sasii si romanii locuitori ai satelor respective in secolele XIII-XVI, dar si bisericile-cetati (Beia, Bunesti, Cata, Cincu, Drauseni, Fiser, Homorod, Merchiasa, Mesendorf, Prejmer, Roades, Soars, Viscri). Intre acestea, se remarca Prejmer si Viscri, unde se gasesc situri satesti cu biserici fortificate recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO. Dezvoltarea si promovarea acestor resurse nu se ridica insa la nivelul potentialului pe care il pot oferi. Cel mai important punct de atractie turistica, recunoscut pe plan international, este Castelul Bran, cu a sa legenda a lui Dracula. Tipuri de turism practicate in judetul Brasov

Turismul montan de drumetie este favorizat de existenta masivelor muntoase, a suprafetei mari acoperite cu paduri, a existentei traseelor marcate, a cabanelor montane si bazelor de cazare din localitatile limitrofe, precum si a promovarii acestor zone pe plan national si international.

Turismul cultural-istoric este favorizat de existenta a numeroase monumente istorice si de arhitectura pe intreg teritoriul judetului.

Turismul religios este practicat mai ales la Manastirea de la Sambata de Sus unde au loc, in timpul marilor sarbatori crestine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credinciosi. Mai mult, pe teritoriul judetului se gasesc sapte complexe monahale si numeroase biserici cu valoare istorica si arhitecturala deosebita.

Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitatie, mountainbike, deltaplanorism si planorism, vanatoare si pescuit sportiv in zonele colinare si montane ale judetului, „vanatoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul si rasul, in judetul Brasov traind 30% din populatia de mari carnivore a Europei.

Turismul stiintific tematic pe sectiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie in rezervatiile naturale ale judetului.

Turismul rural sau agroturismul este practicat in special in zona satelor branene (Fundata, Moeciu, Bran) si in Poiana Marului, zone ce constituie un areal cu un potential natural, istoric si turistic deosebit, precum si in zona Sacele-Tarlungeni, aflata in imediata apropiere a municipiului Brasov.

Turismul de afaceri si conferinte, din perspectiva caruia judetul Brasov se bucura de un interes in crestere

Ecoturismul este turismul cel mai apropiat de natura, oferit ca produs turistic in: - zona Zarnesti, zona in care acest tip de turism este dezvoltat in stadiul cel mai - avansat din Romania, favorizat atat de cadrul natural exceptional (Parcul

National turism de catre Administratia Parcului National Piatra Craiului, - zona Vama Buzaului, poarta de intrare in Masivul Ciucas, unde functioneaza, in prezent, Centrul Educational de Ecologie si Ecoturism,

- zona Bunesti-Viscri, zona incipienta in practicarea ecoturismului dar cu un potential deosebit pentru o dezvoltare ulterioara in aceasta directie,

- zona Fagaras, favorizata de cadrul natural, in care se practica un turism incipient de tip ecoturism, dar fara o strategie coerenta si unitara in acest sens.

2.1.6.5 Hoteluri Tabel 16: Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare

Judetul Brasov 2004 2005 2006 Total 431 403 489 Hoteluri si moteluri 43 53 63 Cabane turistice 20 13 17 Campinguri si unitati tip casuta

2 2 2

Vile turistice si bungalouri

64 67 72

Tabere de elevi si prescolari

3 1 1

Pensiuni turistice urbane

82 107 135

Sate de vacanta 1 2 2 Pensiuni turistice rurale

104 155 193

Hoteluri pentru tineret

4 3 4

Pensiuni agroturistice

107 - -

Popasuri turistice 1 - - Sursa: Directia Judeteana de Statistica

Tabel 17: Capacitatea si activitatea de cazare turistica Judetul Brasov 1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Capacitatea de cazare Existenta (locuri) 12488 10549 10276 9528 9611 11380 12037 13883

In functiune (mii locuri-zile)

3658,4 3681,9 3670,3 3297,1 3650 3900,5 4219 4527

Sosiri (mii) 773,1 326,4 328,3 290,3 329 422 448 484

Innoptari (mii) 2358,8 890,7 884,6 779,3 830 961 1000 1055

Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune (%)

64,5 24,2 24,1 23,6 22,6 24,6 23,7 23,3


2.2 Date referitoare la generarea deseurilor municipale Autoritatile pentru protectia mediului din România colecteaza date privind gestionarea deseurilor inca din anul 1991, primul set de date complet la nivel national datând din anul 1995. In ceea ce priveste deseurile municipale, ancheta statistica se realizeaza exhaustiv, pe baza a doua chestionare: AS-GD-MUN „Cercetare statistica pentru primarii sau unitati specializate in servicii de

salubritate”; AS-GD-TRAT „Cercetare statistica privind tratarea deseurilor”.

Conform mentiunilor din publicatia statistica privind deseurile, calitatea datelor privind gestionarea deseurilor este influentata in mare masura de o serie de conditii existente la nivelul unitatilor raportoare, si anume: disponibilitatea conditiilor tehnice pentru inregistrarea deseurilor (in principal lipsa

cantarelor la depozitele de deseuri); organizarea managementului deseurilor; inregistrarea intreprinderilor in Registrul statistic al operatorilor economici; competenta si angajamentul responsabilitatilor pentru completarea chestionarelor

statistice. Datele colectate de catre agentiile locale pentru protectia mediului sunt transmise catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului fara sa se realizeze o analiza si o validare a acestora.

2.2.1 Cantitati de deseuri municipale generate Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie 2007, in planurile judetene de gestionare a deseurilor elaborate in anul 2007 vor fi prezentate date privind cantitatile de deseuri municipale generate pentru perioada 2001-2005. Datele prezentate in tabelul de mai jos au fost furnizate de catre APM Brasov.

Tabel 18: Cantitati de deseuri municipale generate in judetul Brasov in perioada 2001-2005

Cantitate de deşeuri (tone) Tipuri de deşeuri Cod

deşeu12001 2002 2003 2004 2005

1. Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care:

20 15 01 229.361 253.117 250.074 271.825 270.360

1.1 Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie

20 03 01 15 01 125.675 128851 131.636 120.232 121.780

1.2 Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii colectate în amestec

20 03 01 15 01 42.400 43.060 27.860 55.261 69.780

Deşeuri municipale (menajere şi asimilabile) colectate separat, din care:

20 01 15 01 15.699 26.905 28.830 30.136 1.270

− hârtie şi carton 20 01 01 15 01 01 415 5.304 5.418 5.506 40

− sticlă 20 01 02 15 01 07 -

− plastic 20 01 39 15 01 02 80

− metale 20 01 40 15 01 04 15.284 21.601 23.412 24.630 -

− lemn 20 01 38 15 01 03 -

1.3

− biodegradabile 20 01 08 1.1401.4 Deşeuri voluminoase 20 03 07 - 801.5 Deşeuri din grădini şi

parcuri 20 02 1.283 5.418 1.953 2.518 5.250

1.6 Deşeuri din pieţe 20 03 02 450 2.553 4.391 3.480 4.8001.7 Deşeuri stradale 20 03 03 7.675 10.655 20.774 25.687 49.0001.8 Deşeuri generate şi

necolectate 20 03 01 15 01 36.449 35.675 34.630 34.511 18.400

Analiza datelor din tabelul de mai sus poate observa ca: • cantitatile menajere generate si colectate nu prezinta variatii semnificative de la un an la

altul, • cantitatile de deseuri asimilabile prezinta crestere de la un an la altul, cu exceptia anului

2003, cand cantitatea este foarte scazuta, probabil din cauza unor erori de raportare; • cantitatile de deseuri municipale colectate separat sunt in perioada 2001 – 2005 cuprinse

intre 15.000 si 30.000 tone/an, iar in anul 2006 doar 1270 tone. Acest fapt se explica, de asemenea, printr-o eroare de raportare, cantitatile de deseuri colectate separat si valorificate in perioada 2001-2005 fiind,in cea mai mare parte, deseuri industriale si deseuri din constructii si demolari (deseuri metalice) si nu deseuri municipale.

1 Conform Listei Europene a Deşeurilor

Din analiza realizata in cadrul grupului de lucru din data de 23 ianuarie 2008 a rezultat ca datele din anul 2005 privind cantitatile de deseuri municipale sunt date analizate si validate si pot fi luate in considerare la calculul prognozei.

2.2.2 Indicatori de generare a deseurilor municipale Indicatorii se calculeaza in functie de cantitatea generata/colectata intr-un an si populatia din anul respectiv. Astfel, au fost calaculati pentru perioada 2001 – 2005 indicatorii de generare a deseurilor municipale si indicatorii de colectare a deseurilor menajere. Figura 5: Variatia indicatorului de generare a deseurilor municipale

427 420456 454

366

0

200

400

600

2001 2002 2003 2004 2005

an

kg/lo

cuito

r x a

n

Figura 6: Variatia indicatorului de colectare a deseurilor menajere

201

217221

202 205

100

120

140

160

180

200

220

2001 2002 2003 2004 2005

an

kg/lo

cuito

r x

an

Din grafice se poate constata ca indicatorii sunt relativ costanti si se inscriu in media la nivelul regiunii: 450 kg/locuitor x an deseuri municipale generate si 200 kg/locutor x an deseuri menajere colectate.

2.2.3 Compozitia deseurilor menajere La nivelul judetului Brasov nu au fost realizate pana in prezent determinari privind compozitia deseurilor menajere, conform standardelor. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru prezinta o compozitie medie a deseurilor menajerela nivel regiunii atat pentru mediul urban, cat si pentru mediul rural. Compozitia deseurilor la nivel de regiune a fost estimata in functie de compozitia medie a deseurilor din judetele componente. Tabel 19: Compoziţia estimata a deşeurilor menajere in Regiunea 7 Centru

Ponderea (%) Material

Mediul urban Mediul rural

Hârtie şi carton 11 7

Sticlă 6 4

Plastic 8 8

Metale 3 2

Lemn 3 4

Biodegradabile 53 67

Alte tipuri de deşeuri 16 8 Sursa: Proiect PRGD august 2006, ARPM Sibiu

2.2.4 Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale Conform Raportului Agentiei Europene de Mediu „Managementul deseurilor biodegradabile municipale”, 2002, fractia biodegradabila din deseurile municipale este reprezentata de: deseuri alimentare si de gradina, deseuri de hârtie si carton, textile, lemn, precum si alte deseuri biodegradabile continute in deseurile colectate. Cunoasterii ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale este foarte importanta in etapa de planificare deoarece determina capacitatiile instalatiilor de tratare a deseurilor biodegradabile in vederea reducerii cantitatii depozitate. Pana in prezent in judetul Brasov nu au fost realizate determinari privind ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale. In tabelul de mai jos se prezinta o estimare a ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile muncipale pe baza compozitiei deseurilor menajere din mediul urban si rural estimate la nivelul regiunii, precum si pe baza estimarilor utilizate la elaborarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor.

Tabel 20: Estimarea ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale

Tipuri de deseuri

Ponderea deseurilor

biodegradabile (%)

1. Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

Deseuri menajere Urban 67 deseuri alimentare si de gradina 53 hartie+carton, lemn, textile 14 Rural 78 deseuri alimentare si de gradina 67

1.1

hartie+carton, lemn, textile 11 1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii

60

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 90 1.6 Deseuri din piete 80 1.7 Deseuri stradale 44

Deseuri generate si necolectate Urban 67 deseuri alimentare si de gradina 53 hartie+carton, lemn, textile 14 Rural 78 deseuri alimentare si de gradina 67

1.8

hartie+carton, lemn, textile 11

2.2.5 Colectarea si transportul deseurilor Date privind operatorii de salubrizare Conform datelor furnizate de APM Brasov, in prezent, in judet functioneaza 12 operatori de salubrizare, din care: 4 operatori de salubrizare cu capital integrat de stat; 4 operatori de salubrizare sunt societati cu capital autohton integral privat; 1 operator de salubrizare este societate cu capital majoritar de stat; 1 operator de salubrizare este societate cu capital majoritar de stat; 1 operator de salubrizare sunt societati publice de interes local; 1 operator de salubrizare este societate cu capital mixt.

In Tabelul 21 este prezentata denumirea operatorilor de salubrizare, precum si localitatile deservite.

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L. Tabel 21: Operatori de salubrizare

Forma de proprietate

Denumire Localitati deservite

Pop. deservita mediul urban

Pop. deservita mediul rural

Integral de stat

Majoritar de stat

Majoritar privat

Autohton integral privat

Integral privat cu

capital mixt

Publică de interes local

Autorizatie ANRSCUP

S.C.URBAN S.A.a Rm.Valcea-Filiala Brasov.

Brasov 134.927 0 x

x

S.C. COMPREST S.A. Brasov

Brasov, Bod, Harman

135.448 6.580 x x

S.C. CIBIN S.R.L. Brasov

Brasov, Sacele, Sanpetru, Moeciu

50.000 11.000 x x

S.C. VADEL ONU S.R.L. Predeal

Predeal 4.700 0 x x

SERV. DE GOSPODARIRE MAGURA CODLEI S.R.L. Codlea

Codlea 19.500 0

x

x

S.C. ALCO SERV S.A. Fagaras

Fagaras, Harseni, Recea, Beclean, Mandra.

25.976 10.856 x

x

SERVICII COMUNALE Ghimbav

Ghimbav, Vulcan 5.100 3.880 x x

SC.GOSCOM CETATE Rasnov

Rasnov 12.500 0 x x

SERV. COMUNALE Rupea

Rupea 2.110 250 x x

INST.MONTAJ 91-Brasov-Punct de Lucru Victoria

Victoria 5.600 0 x

in curs de autorizare

Forma de proprietate

Denumire Localitati deservite

Pop. deservita mediul urban

Pop. deservita mediul rural

Integral de stat

Majoritar de stat

Majoritar privat

Autohton integral privat

Integral privat cu

capital mixt

Publică de interes local

Autorizatie ANRSCUP

S.C. VECTRA SERVICE S.R.L. Zarnesti

Zarnesti , Bran, Poiana Marului

20.950 6.120 x

x

S.C. HIDRO-SALCOM S.R.L. Prejmer

Prejmer (Prejmer, Lunca Calnicului Stupini Prejmerului)

0 6.722 x

x

Total 416.811 45.408 4 1 1 4 1 1 Sursa: APM Brasov

S.C. STANDARD CONSULTING S.RL.

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul BRASOV 31

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare reprezinta raportul din numarul populatiei deservite de servicii de salubrizare si populatia totala din judet. In Tabelul 22 se prezinta populatia deservita de servicii de salubrizare in perioada 2001-2007, conform datelor furnizate de APM Brasov. In Figura 7 se prezinta evolutia gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in aceasta perioada. Tabel 22: Populatie deservita de servicii de salubrizare in judetul Brasov

Populatia deservita de servicii de salubrizare 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Urban 448.989 376.149 426.046 426.291 422.641 430.531 416.811

Rural 40.778 21.146 39.036 39.622 39.836 47.190 45.408

Total 489.767 397.295 465.082 465.913 462.477 477.721 462.219

Figura 7: Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

0

20

40

60

80

100

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

anul

Gra

d de

aco

peri

re (%

)

UrbanRuralTotal

Sursa: APM Brasov



In prezent, in judetul Brasov, in toate municipiile si orasele exista servicii de salubrizare. In mediul rural, exista servicii de salubrizare in urmatoarele comune impreuna cu satele aferente: Bod, Harman, Sanpetru, Moeciu, Harseni, Recea, Beclean, Mandra, Vulcan, Ban, Poiana Marului si Prejmer. In judetul Brasov a inceput implementarea colectarii separate inca din anul 2004, iar in ultimii ani colectarea a fost extinsa in municipiul Brasov, astfel ca in anul 2007 peste 23 % din populatia urbana a judetului colecta separat deseurile menajere. Tabel 23: Colectarea separata a deseurilor menajere in judetul Brasov

Localitate Nr. locuitori care colecteaza separat deseuri de hartie si carton

Nr. locuitori care colecteaza separat deseuri de plastic

Nr. locuitori care colecteaza separat deseuri de sticla

Nr. locuitori care colecteaza separat deseuri de metal

Nr. locuitori care colecteaza separat deseuri biodegradabile

Observatii

(se va specifica daca este proiect pilot finantat de ECOROMAMBALAJE sau este serviciul salubrizarii)

Brasov 80.000 80.000 80.000 - - Proiect pilot finantat de SC Urban SRL in parteneriat cu SC Ecorom Ambalaje SA

Brasov 17.500 17.500 7.000 - - Sistem de colectare selectiva finantat de SC Comprest SA

Codlea 2.000 2.000 - - - Proiect pilot finantat de SC Servicii de Gospodarire Magura Codlei SRL

Fagaras - 500 - - - Proiect pilot finantat de SC Salco Serv SRL

Date privind statiile de transfer In prezent, in judetul Brasov nu exista in functiune nicio statie de transfer. Exista in derulare 3 PHARE CES pentru realizarea de statii de transfer (vezi capitolul 6.2).



2.2.6 Valorificarea si tratarea deseurilor Sortarea deseurilor municipale In prezent, in judetul Brasov nu exista nicio statie de sortare a deseurile menajere. Atat S.C. URBAN S.A., cat si COMPREST S.A., operatorii de salubrizare din municipiul Brasov intentioneaza sa puna in functie cate o statie de sortare, in vederea soratarii deseurilor colectate separat. De asemenea, prin proiectele PHARE Ces aflatae in derulare se prevede realizarea de statii de sortare de capacitate mica la statiile de transfer care urmeaza a se construi. Valorificarea deseurilor municipale In judetul Brasov exista potential de reciclare, in special, pentru deseurile e hartie si carton – S.C. ECOPAPER S.A. Zarnesti, cu o capacitate de 80.000 tone/an. De asemenea, in judet există o Fabrică de ciment aparţinând Lafarge România, care, incepand cu anul 2007, poate prelua in vederea coincinerarii si deseurile municipale cu putere calorifica ridicata rezultate de la sortare. Deşeurile municipale acceptate la coincinerare nu trebuie să conţină deşeuri necombustibile, metale sau inserţii metalice, pietre şi materii organice. Aceasta instalaţie poate prelua anual circa 30.000 t deseuri. Compostarea deseurilor biodegradabile In judetul Brasov nu exista in prezent nicio instalatie de compostare si nici nu este prevazut a se realiza prin proiecte PHARE CES.

2.2.7 Eliminarea deseurilor Date privind depozitul conform Depozit ecologic zonal Braşov - Operatorul depozitului este S.C. FIN-ECO S.A. Braşov. Anul de punere în funcţiune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de închidere este 2029. Depozitul deserveşte in prezent un număr de 450.000 locuitori din municipiul Braşov şi localităţile arondate Braşov, Bod, Bran, Budila, Cristian, Dumbrăviţa, Feldioara, Fundata, Ghimbav, Halchiu, Harman, Moieciu, Ormeniş, Poiana Mărului, Prejmer, Sânpetru, Şinca, Tărlungeni, Vama Buzăului, Teliu, Codlea, Săcele, Predeal, Râşnov şi Zărneşti. În prezent sunt depozitate deşeurile colectate din muncipiul Braşov şi localităţile Bod, Harman şi Cristian. Capacitatea proiectată a depozitului este 11.230.000 m3. Capacitatea disponibilă totală a primei celule este 950.000 m3. Depozitul deţine autorizaţia integrată de mediu nr. SB 1/31.01.2005, valabilă până 31.12.2009. In anul 2005 cantitatea de deseuri depozitata a fost de 141.354 tone.



Date privind depozitele neconforme existente In Municipiul Brasov exista doua depozite neconforme clasa „b” de deseuri municipale clasa care au sistat activitatea de depozitare in anul 2004. Pentru ambele depozite s-a emis avizul de inchidere si urmeaza a fi inchise. De asemenea, conform planului de implementare si a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, in judetul Brasov exista 8 depozite neconforme clasa „b” de deseuri municipale, din care 7 urmeaza sa sisteze activitatea de depozitare in 2008-2009, iar pentru depozitul de la Rupea s-a obtinut perioada de tranzitie pana in anul 2017. Tabel 24: Depozite neconforme clasa "b" in judetul Brasov

Depozit

Anul sistare depozitare

(cf HG 349/2005)

Capacitate disponibilă la sfârşitul anului

2005 (m3)

Suprafaţa depozitul la momentul sistării

depozitării (ha)

Depozit deşeuri menajere Braşov 2007 sistare 2004 15

Depozit deşeuri menajere Făgăraş 2008 30.000 2,35

Depozit deşeuri menajere Râşnov 2008 1.200 2,4

Depozit deşeuri menajere Săcele 2008 25.600 3

Depozit deşeuri menajere Zărneşti 2008 46.600 2

Depozit deşeuri menajere Codlea 2009 158.100 2,14

Depozit deşeuri menajere Predeal 2009 87.300 0,5

Depozit deşeuri menajere Victoria 2009 6.100 1,5

Depozit deşeuri menajere Rupea 2017 43.700 1,5

398.600 30,39

In judetul Brasov, conform datelor furnizate de catre APM, au fost identificate un numar de 159spatii de depozitare in mediul rural, care trebuie sa fie inchise si ecologizate pana la 16 iulie 2009. Pana in prezent nu fost inchise sau s-a demarat procedura de inchidere pentru spatiile de depozitare din: comuna Sanpetru, comuna Bod, comuna Bran, comuna Vulcan, comuna Beclean (ecologizarea a inceput in anul 2005 si urmeaza a se finaliza in 2008), sat Hurez si sat Luta (ecologizarea a inceput in anul 2005 si urmeaza a se finaliza in 2008). Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate pe depozitele neconforme Cantitatile depozitate anual pe depozitele de deseuri neconforme sunt raportate APM in cadrul anchetei statistice privind deseurile. In Tabelul de mai jos se prezinta cantitatile depozitate pe fiecare depozit neconform in perioada 2002-2005, conform datelor furnizate de APM Brasov.



Tabel 25: Evolutia cantitatii de deseuri depozitate pe depozitele neconforme

Cantitate depozitata (t/an) Depozit/localitate

2001 2002 2003 2004 2005

Predeal 13.050 13.600 14.500 15.450 17.790

Sacele 23.348 39.553 21.102 25.112 12.123

Brasov 108.647 170.916 140.000

Fagaras-Bun 20.700 17.848 20.885 17.875 17.207

Rasnov 6.705 6.705 16.422 7.640 10.201

Zarnesti - 46.647 19.960 16.784 26.511

Victoria 5.578 1.426 12.300 12.310 1.500

Codlea 17.600 16.640 6.880 18.248 14.646

Rupea - 3.151 9.730 9.040 5.648

Total 195.628 316.486 261.779 122.459 105.626

Cantitatea totale de deseuri depozitate pe depozitele neconforme clasa „b” se refera atat la deseuri municipale, cat si la deseuri de constructii si demolari si deseuri de productie nepericuloase acceptate pe depozit. Incepand cu anul 2004 deseurile rezultate din municipiul Brasov si localitatile invecinate sunt depozitate pe depozitul conform de la Brasov. Astfel ca in anul 2005 din cantitatea totala de deseuri depozitate in judet 105.626 tone (43 %) s-au depozitat pe depozitele neconforme, iar 141.354 tone (57 %) pe depozitul conform de la Brasov.



3. Obiective si tinte Obiectivele şi ţintele privind gestionarea deseurilor la nivelul unui judet trebuie să reflecte respectarea ierarhiei deşeurilor, acordând o importanţă deosebită prevenirii deşeurilor şi promovării reutilizării, reciclării şi valorificării, astfel încât să fie redus impactul negativ asupra mediului. Stabilirea obiectivelor si tintelor se face tinand seama de prevederile legislative, precum si de Planul National de Gestionare a Deseurilor si Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru. Obiectivele si tintele stabilite la nivel de judet trebuie sa fie cel putin egale si cele prevazute la nivelul regiunii. Consultantul a propus o serie de obiective si tinte, care au fost stabilite in conformitate cu prevederile legale, cu Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor si cu Planul regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 centru. Propunerile de obiective si tinte au fost discutate in cadrul primului grup de lucru din data de 23 ianuarie 2008. In cele ce urmeaza se prezinta obiectivele, tintele si termenele de realizare a acestora stabilite de comun acord cu membrii grupului de lucru. Tabel 26: Obiective si tinte Domeniul/ Activitatea Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Politica şi cadrul legislativ

Dezvoltarea politicii judetene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării judetene în domeniul gestiunii deşeurilor şi a instrumentelor de implementare a acesteia

2008

Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor instituţionale şi a sistemelor

ctivităţilor de gestionare a deşeurilor aferente a

2008

Aspecte instituţionale şi organizatorice

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene Întărirea capacităţii

administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei

2008



Domeniul/ Activitatea Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Resursele umane

Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi dotări corespunzătoare la toate nivelele, in special la nivelul autoritatilor administratiilor publice locale

2008

Stimd

ularea creării şi ezvoltării unei pieţe

viabile de deşeuri reciclabile permanent

Optimizarea utilizării tuturor fondurilor naţionale şi fondurilor europene şi internaţionale disponibile pentru cheltuieli de capital în domeniul gestionării deşeurilor

permanent

Finanţarea sistemului de gestionare a deşeurilor

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului “poluatorul plăteşte”

Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor municipale

2009

Intensificarea comunicării între toate părţile implicate permanent

Organizarea de campanii de constientizare pentru publicul tinta (autoritatile administratiei publice locale si cetateni) cu privire la masurile de implementare prevazute in PJGD

Permanent

Informarea şi conştientizarea părţilor implicate

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

Organizarea de campanii de informare a autoritatilor administratiilor publice si a cetatenilor

permanent




Date şi informaţii privind deseurile

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Îmbunătăţirea sistemului judetean de colectare, prelucrare, analizare şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

2008

Prevenirea generării deşeurilor

Maximizarea prevenirii generării deşeurilor

Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii deşeurilor la consumator

Permanent

Exploatarea tuturor posibilităţilorde natura tehnică şi economică

privind valorificarea deşeurilor

Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale

i l

Permanent

Promovarea prioritara a valorificării materiale în măsura posibilităţilor tehnice şi economice în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu

Permanent

Valorificarea potenţialului util din deşeuri

Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică

Promovarea valorificării energetice în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic.

Permanent

Licentiere ANRSCUP a tuturor agentilor de salubrizare din judet 2009

Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban – arie de acoperire 100 %

2009

Colectarea şi transportul deşeurilor

Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Extinderea sistemul de colectare a deşeurilor municipale în mediu rural – arie de acoperire minim 90 %

2009




Modernizarea sistemelor actuale de colectare şi transport

Permanent

Implementarea sistemelor de colectare separata a materialelor valorificare astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile

Permanent


Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Construirea de staţii de transfer pe baza de studii de fezabilitate

corelat cu anii de inchidere a

depozitelor neconforme

Tratarea deşeurilor

Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional

Încurajarea tratării deşeurilor în vederea valorificării (materiale şi energetice), diminuării caracterului periculos şi diminuării cantităţii de deşeuri eliminate final

Permanent

Reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50% pentru metal, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj generate in judet

2008

Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 53% din greutatea deşeurilor de ambalaje generate in judet

2011

Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje eliminate

Reciclarea a minimum 15% pentru pentru lemn, minim 16 % pentru plastic si minim 48 % pentru sticla din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaje generate in judet.

Total reciclare 46 %

2011




Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje generate in judet

2013

Reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum 22,5% pentru plastic

2013

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric) produsă în anul 1995 in judet

2010

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 in judet

2013

Deşeuri biodegradabile

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 in judet

2016

Colectarea separată a şeurilor pe deşeuri de

periculoase şi deşeuri nepericuloase

Permanent

Tratarea deşeurilor periculoase în vederea eliminării

Permanent

Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare Permanent

Deşeuri din construcţii şi demolări

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Eliminarea corespunzătoare a deşeurilor care nu pot fi valorificate

Permanent




Prevenirea eliminării le şi a deversării în

apele de suprafaţă ilega Permanent

Promovarea a valorificării în agricultură în condiţiile respectării prevederilor legislative

Permanent

Nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti


Promovarea tratării prin presare/deshidratare în vederea co-incinerării

Permanent

Implementarea colectarii separate a DEEE de la populatie de catre firmele de salubrizare

2008

Asigurarea functionarii de puncte de colectare a DEEE de la gospodariile particulare, conform prevederilor legale

2008

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Colectare separată, reutilizare, reciclare şi valorificare

Rata medie anuală de colectare separata de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare de 4,00 kg

2008

Vehicule scoase din uz

Reutilizarea şi valorificarea componentelor

Asigurarea functionari punctelor de colectare a VSU si trimiterea la tratarea a tuturor VSU colectate

permanent

Implementarea sistemului şeurilor

voluminoase de la populade colectare a de

ţiede catre firmele de salubrizare

Începând cu 1 ianuarie 2008

Deşeuri voluminoase


Valorificarea potenţialului util din material şi energeticdeşeurile voluminoase

Permanent

Implementarea unui sistem ă a

deşeurilor periculoase din deşeurile municipale de catre firmele de salubrizare

de colectare separat Începând cu 1 ianuarie 2008

Deşeuri periculoase din deşeuri menajere


Tratarea în vederea eliminării Permanent




Sistarea activităţii celor 8 depozite neconforme clasa "b" din zona urbană

etapizat in perioada 2012-2017,

Închiderea şi monitorizarea post închidere a celor 10 depozite neconforme clasa „b”

Corelat cu calendarului de sistare a activităţii

Închiderea şi ecologizarea tuturor spaţiilor de depozitare din zona rurală (159)

Pana la 16 iulie 2009

Eliminarea deşeurilor

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Promovarea eliminarii deseurilor pe depozitele conforme

Permanent



4. Prognoza privind generarea deseurilor municipale si a deseurilor de ambalaje

4.1 Prognoza privind generarea deseurilor municipale Calculul prognozei de generare a deseurilor municipale se bazeaza pe cantitatea estimata ca s-a generat in anul 2005 si tinand seama de urmatorii indicatori: • evolutia populatiei pe medii pentru perioada de planificare; • evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare; • cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale. Evolutia populatiei pe medii Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, pentru calculul prognozei de generare a deseurilor este utilizata proiectia populatiei pentru perioada de planificare in varianta medie. Datele privind proiectia populatiei in varianta medie au fost furnizate de catre Oficiul de Studii si Proiectii Demografice din cadrul Institului National de Statistica. Tabel 27: Proiectia populatiei in judetul Brasov - varianta medie Populatia 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Urban 444.886 444.253 440.500 439.500 438.300 436.900 435.400 433.800 431.900 429.900 428.400Rural 140.325 151.505 153.400 154.700 156.000 157.200 158.400 159.600 160.800 162.000 163.200Total 585.211 595.758 593.900 594.200 594.300 594.100 593.800 593.400 592.700 591.900 591.600 Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare s-a stabilit in functie de situatia actuala (cap. 2), precum si de obiectivele si tintele stabilite in capitolul 3. Tabel 28: Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Urban 95 97 95 99 100 100 100 100 100 100 100Rural 28 31 30 70 90 90 90 92 94 94 94

Total 79 80 78 91 97 97 97 98 98 98 98 Cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale Conform prevederilor Planului National de Gestionare a Deseurilor, a Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 5, precum si a Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, pana in anul 2015, indicatorul de generare a deseurilor municipale va creste anual cu 0,8 %. Aceasta crestere se aplica tuturor tipurilor de deseuri municipale.



Prognoza de generare a deseurilor municipale Pe baza datelor privind cantitatile de deseuri municipale generate in judetul Brasov in anul 2005 (Tabel 24) si a indicatorilor mentionati anteriori se calculeaza cantitatile prognozate a se genera pentru perioada de planificare. Tabel 29: Prognoza cantitatilor generate de deseuri de ambalaje

Cantitate de deseuri (tone) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

1. Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

270.360 302.815 304.259 306.552 308.794 310.967 313.120 315.253 317.294 319.312 321.521

1.1

Deseuri menajere (colectate in amestec si separat)

121.780 151.362 148.227 164.614 171.987 173.048 174.079 175.586 177.007 177.890 178.957

Urban 115.780 144.277 141.229 148.016 150.296 151.015 151.700 152.352 152.898 153.407 154.095 Rural 6.000 7.085 6.998 16.598 21.691 22.033 22.379 23.234 24.109 24.483 24.862 1.2 + 1.3

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii (colectate in amestec si separat)

71.130 71.699 72.273 72.851 73.434 74.021 74.613 75.210 75.812 76.418 77.030

1.5

Deseuri din gradini si parcuri 5.250 5.292 5.334 5.377 5.420 5.463 5.507 5.551 5.596 5.640 5.685

1.6 Deseuri din piete 4.800 4.838 4.877 4.916 4.955 4.995 5.035 5.075 5.116 5.157 5.198

1.7 Deseuri stradale 49.000 49.392 49.787 50.185 50.587 50.992 51.400 51.811 52.225 52.643 53.064

1.8

Deseuri menajere generate si necolectate

18.400 20.232 23.761 8.608 2.410 2.448 2.487 2.020 1.539 1.563 1.587

Urban 13.600 4.462 7.433 1.495 0 0 0 0 0 0 0

Rural 4.800 15.769 16.328 7.113 2.410 2.448 2.487 2.020 1.539 1.563 1.587

4.2 Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile municipale

Ţintele prevăzute în Directiva 1999/31/EC şi HG 349/2005 se referă la deşeuri biodegradabile municipale. Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor definesc: • deşeurile municipale ca „deşeuri menajere şi alte deşeuri, care, prin natura sau compoziţie,

sunt similare cu deşeurile menajere”;

• deşeurile biodegradabile ca „deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, hârtia şi cartonul”.

Legislaţia europeană şi naţională nu defineşte deşeurile biodegradabile municipale. Totuşi, combinând cele două definiţii rezultă următoarea definiţie: deşeuri biodegradabile municipale înseamnă deşeuri biodegradabile din gospodării, precum şi alte deşeuri biodegradabile, care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile biodegradabile din gospodării.



Astfel, deşeurile biodegradabile municipale reprezintă fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri stradale şi deşeuri voluminoase. Conform Raportului Agenţiei Europene de Mediu „Managementul deşeurilor biodegradabile municipale”, 2002, fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale este reprezentată de: deşeuri alimentare şi de grădina, deşeuri de hârtie şi carton, textile, lemn, precum şi alte deşeuri biodegradabile conţinute în deşeurile colectate. Astfel, pentru a putea determina prognoza de generare a deseurilor biodegradabile municipale trebuie cunoscuta ponderea deseurilor biodegradabile in fiecare tip de deseuri municipale. Intrucat pana in prezent la nivelul judetului nu au fost efectuate masuratori, ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile menajere se estimeaza in functie de estimarile privind compozitia, iar ponderea in celelalte tipuri de deseuri municipale este preluata din PJGD Regiunea 5 si Metodologia de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor. Tabel 30: Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale (%) 1. Deseuri municipale (deseuri menajere

si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

Deseuri menajere Urban 67

deseuri alimentare si de gradina 53


Rural 78


1.1


1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii 60

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 90

1.6 Deseuri din piete 80

1.7 Deseuri stradale 44

Deseuri generate si necolectate

Urban 67



Rural 78


1.8




Tabel 31: Prognoza privind cantitatile generate de deseuri biodegradabile municipale

Cantitate de deseuri (tone) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

1. Total deseuri biodegradabile din deseuri municipale , din care:

167.912 190.867 191.770 193.232 194.658 196.037 197.402 198.753 200.042 201.314 202.715

1.1

Deseuri biodegradabile din deseurile menajere

82.253 102.192 100.082 112.117 117.618 118.366 119.095 120.198 121.246 121.880 122.636

Urban 77.573 96.666 94.624 99.171 100.698 101.180 101.639 102.076 102.442 102.783 103.244

deseuri alimentare si de gradina

61.363 76.467 74.852 78.449 79.657 80.038 80.401 80.746 81.036 81.306 81.670

hartie+carton, lemn, textile 16.209 20.199 19.772 20.722 21.041 21.142 21.238 21.329 21.406 21.477 21.573

Rural 4.680 5.526 5.458 12.946 16.919 17.186 17.455 18.122 18.805 19.097 19.392

deseuri alimentare si de gradina

4.020 4.747 4.688 11.120 14.533 14.762 14.994 15.567 16.153 16.404 16.657

hartie+carton, lemn, textile 660 779 770 1.826 2.386 2.424 2.462 2.556 2.652 2.693 2.735

1.2 + 1.3

Deseuri biodegradabile din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii

42.678 43.019 43.364 43.710 44.060 44.413 44.768 45.126 45.487 45.851 46.218

1.5

Deseuri biodegradabile din deseurile din gradini si parcuri

4.725 4.763 4.801 4.839 4.878 4.917 4.956 4.996 5.036 5.076 5.117

1.6

Deseuri biodegradabile din deseurile din piete

3.840 3.871 3.902 3.933 3.964 3.996 4.028 4.060 4.093 4.125 4.158

1.7

Deseuri biodegradabile din deseurile stradale

21.560 21.732 21.906 22.082 22.258 22.436 22.616 22.797 22.979 23.163 23.348

Deseurile biodegradabile din deseurile menajere generate si necolectate

12.856 15.290 17.716 6.550 1.880 1.910 1.939 1.576 1.200 1.219 1.238

Urban 9.112 2.990 4.980 1.002 0 0 0 0 0 0 0• deseuri

alimentare si de gradina

7.208 2.365 3.940 792 0 0 0 0 0 0 0

• hartie+carton, lemn, textile 1.904 625 1.041 209 0 0 0 0 0 0 0

Rural 3.744 12.300 12.735 5.548 1.880 1.910 1.939 1.576 1.200 1.219 1.238• deseuri

alimentare si de gradina

3.216 10.565 10.939 4.766 1.615 1.640 1.666 1.354 1.031 1.047 1.063

1.8

• hartie+carton, lemn, textile 528 1.735 1.796 782 265 269 274 222 169 172 175



4.3 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje se bazeaza, ca si prognoza de generare a deseurilor municipale, pe cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005 si tinand seama de urmatorii indicatori: • cresterea anuala a cantitatii de deseuri generate; • structura deseurilor de ambalaje. Cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005 Intrucat in prezent nu exista date relevante privind ambalajele si deseurile de ambalaje decat la nivel national, estimarea cantitatii generate la nivel judetean se realizeaza pe baza acestor date. Conform MMDD/ANPM in Romania in anul 2005 au fost introduse pe piata o cantitate de 1.140.844 tone ambalaje. Teoretic, cantitatea de deseuri de ambalaje generata intr-un an este egala cu cantitatea de ambalaje introdusa pe piata in anul rspectiv. In realitate, deseurile de ambalaje se impurifica prin contact cu produsul si cu celelalte tipuri de deseuri, cantitatea de deseuri de ambalaje generata fiind mai mare. Astfel, cantitatea de deseuri de ambalaje impurificate generata in anul 2005 la nivelul tarii a fost de 1.545.866 tone (coeficientii de impurificare pe tip de material fiind cei utilizati in PRGD). Determinarea cantităţii de deşeuri de ambalaje generate la nivel de regiuni se realizeaza pe baza următorilor factori: • populaţia fiecărei regiuni în anul 2005; • cheltuielile băneşti ale populaţiei pentru achiziţia mărfurilor alimentare şi a băuturilor, a

mărfurilor nealimentare şi a serviciilor. S-a considerat că deşeurile de ambalaje generate sunt direct proporţionale cu mărfurile şi serviciile achiziţionate de către populaţie. Astfel, in anul 2005 in Regiunea 7 Centru se estimeaza ca s-a generat o cantitate de 197.207 tone. Conform Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, impartirea pe judete a cantitatii de deseuri de ambalaje estimate ca se genereaza in regiune se realizeaza in functie de veniturile salariale totale. Tabel 32: Veniturile salariale totale in judet si regiune

Judet/regiune Castigul salarial mediu net lunar (RON)

Numarul mediu al salariatilor

Venituri salariate totale RON)

Brasov 554 156.800 86.867.200 Regiunea 7 661 576.100 380.802.100

Astfel, cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judetul Brasov in anul 2005 se estimeaza a fi de 44.986 tone.



Cresterea anuala a cantitatii de deseuri de ambalaje generate Conform datelor MMDD/ANPM, in anul 2006 cantitatea de deseuri de ambalaje generate a crescut cu 13 % fata de cantitatea de deseuri de ambalaje generata in anul 2005. Pentru perioada 2007-2015 se considera aceleasi cresteri ca si in PRGD, si anume: • pentru perioada 2007 – 2009 o crestere anuala de 7 %; • pentru perioada 2010 – 2013 o crestere anuala de 5 %; • pentru perioada 2014 – 2015 o crestere anuala de 4 %. Structura deseurilor de ambalaje Intrucat tintele privind deseurile de ambalaje sunt si pe tip de material, structura deseurilor de ambalaje generate este foarte importanta. Deorece in prezent nu exista masuratori nici la nivel de judet, si nici la nivel de regiune, se utilizeaza structura deseurilor de ambalaje de la nivel national, si anume:

Structura deseurilor de ambalaje (%)

Hartie si carton 26,90Plastic 33,00Sticla 17,90Metale 7,40Lemn 9,90

Calculul cantitatilor de deseuri de ambalaje prognozate a se genera Intrucat deseurile de ambalaje provin atat de la populatie, cat si din industrie, comert si institutii, este util sa se cunoasca cantitatile generate pe cele doua surse de generare. Calculul cantitatilor de ambalaje pe surse de generare se face tinand seama de ponderea deseurilor de ambalaje. Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare

Populatie (%)

Industrie, comert, institutii (%)

Hartie si carton 55 45 Plastic 75 25 Sticla 80 20 Metale 75 25 Lemn 0 100



Tabel 33: Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje, total

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Total ambalaje 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Total 44.986 50.834 54.393 58.200 62.274 65.388 68.657 72.090 75.695 78.723 81.872 85.146Hartie si carton 12.101 13.674 14.632 15.656 16.752 17.589 18.469 19.392 20.362 21.176 22.023 22.904Plastic 14.845 16.775 17.950 19.206 20.551 21.578 22.657 23.790 24.979 25.978 27.018 28.098Sticla 8.053 9.099 9.736 10.418 11.147 11.704 12.290 12.904 13.549 14.091 14.655 15.241Metale 3.329 3.762 4.025 4.307 4.608 4.839 5.081 5.335 5.601 5.825 6.058 6.301Lemn 4.454 5.033 5.385 5.762 6.165 6.473 6.797 7.137 7.494 7.794 8.105 8.429

Tabel 34. Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Populatie 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Total 26.729 30.203 32.317 34.580 37.000 38.850 40.793 42.832 44.974 46.773 48.644 50.590Hartie si carton 6.656 7.521 8.047 8.611 9.213 9.674 10.158 10.666 11.199 11.647 12.113 12.597Plastic 11.134 12.582 13.462 14.405 15.413 16.184 16.993 17.842 18.734 19.484 20.263 21.074Sticla 6.442 7.279 7.789 8.334 8.918 9.364 9.832 10.323 10.839 11.273 11.724 12.193Metale 2.497 2.821 3.019 3.230 3.456 3.629 3.810 4.001 4.201 4.369 4.544 4.726Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Tabel 35: Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje provenite din industrie, comert si institutii

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Industrie, comert, institutii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Total 16.053 18.140 19.410 20.769 22.223 23.334 24.500 25.725 27.012 28.092 29.216 30.384Hartie si carton 5.446 6.154 6.584 7.045 7.538 7.915 8.311 8.727 9.163 9.529 9.911 10.307Plastic 3.711 4.194 4.487 4.802 5.138 5.395 5.664 5.947 6.245 6.495 6.754 7.025Sticla 1.611 1.820 1.947 2.084 2.229 2.341 2.458 2.581 2.710 2.818 2.931 3.048Metale 832 940 1.006 1.077 1.152 1.210 1.270 1.334 1.400 1.456 1.515 1.575Lemn 4.454 5.033 5.385 5.762 6.165 6.473 6.797 7.137 7.494 7.794 8.105 8.429



4.4 Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale si deseurile de ambalaje

4.4.1 Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale Directiva 1999/31/CE şi HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevăd următoarele ţinte privind deşeurile biodegradabile municipale:

a) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;

b) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;

c) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.

Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul 1995 ori un an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor prevăzute la paragrafele (a), (b) şi (c) cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani. În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor se menţionează că România nu solicită perioada de tranziţie pentru îndeplinirea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru îndeplinirea ţintelor prevăzute la art. 5(2) lit.a şi b din Directiva, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amânării realizării ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani, până la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ţinta va fi atinsă la termenul prevăzut în Directiva, respectiv 16 iulie 2016. Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea deşeurilor cantitatea totală de deşeuri biodegradabile municipale generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone, din care 135.644 tone au fost generate in judetul Brasov. În tabelul de mai jos se prezintă cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie reduse la depozitare în anii 2010, 2013, conform celor prezentate anterior. Tabel 36: Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale 2010 2013 Cantitate generată de deşeuri biodegradabile municipale (tone) 196.037 200.042

Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile municipale care poate fi depozitată (tone) 101.733 67.822

Cantitate de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusă de la depozitare (tone)

94.304 132.220



4.4.2 Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje România a obţinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC. În tabelul de mai jos sunt prezentate obiectivele privind reciclarea şi valorificarea sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a României. Pentru obiectivele de reciclare referitoare la hârtie şi carton şi metale, România nu a cerut perioada de derogare. Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate în anul respectiv. Tabel 37: Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje

Ţinte de reciclare/valorificare (%) 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Hârtie şi carton 60 Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5 Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60 Metale 50 Lemn 4 5 7 9 12 15 Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55 Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60

Sursa: Tratatul de aderare al României Pe baza cantităţilor de deşeuri de ambalaje pe tip de material prognozate ce se vor genera (Cap. 4.3) se cuantifică ţintele de reciclare şi valorificare. Tabel 38: Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaj,total şi pe tip de material

Cantitate de deşeuri de ambalaje (tone)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

H+C 9.394

Plastic 1.342 1.795 2.113 2.466 3.021 3.625 4.282 5.620

Sticlă 1.911 2.142 3.334 4.236 5.150 5.899 6.968 8.130

Metale 2.153

Lemn 201 269 403 555 777 1.020

Total reciclare 13.217 15.230 19.206 23.664 27.463 31.582 36.045 41.632

Total valorificare 16.267 18.494 23.280 28.023 31.386 36.388 41.091 45.417



5. Fluxuri specifice de deseuri

5.1 Deseuri periculoase din deseurile municipale Conform Listei europene a deseurilor si a HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, din cele 40 tipuri de deseuri, 14 sunt incadrate ca deseuri periculoase. In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri municipale periculoase. Tabel 39: Tipuri de deseuri municipale periculoase

Cod deşeu Tip deşeu

20 01 13* Solvenţi

20 01 14* Acizi

20 01 15* Alcali

20 01 17* Fotochimice

20 01 19* Pesticide

20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur

20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi

20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25

20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase

20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase

20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice

20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03

20 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente periculoase

20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase

In acest capitol nu vor fi tratate decat deseurile marcate cu verde in tabelul de mai sus. Celelalte 3 tipuri de deseuri ( 20 01 21*, 20 01 23* si 20 01 35*) reprezinta deseuri de echipamente electrice si electronice, care vor fi tratate intr-un capitol separat. Cantitati generate In prezent, desi este o obligatie legislativa, in judetul Brasov nu se realizeaza colectarea separata a deseurilor periculoase din deseurile municipale. Astfel, cantitatea generata de



deseuri periculoase municipale este necunoscuta. Pe viitor, o data cu implementarea unui sistem de colectare separata a acestor tipuri de deseuri, cantitatile generate si colectate vor fi evidentiate in raportarile statistice. Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie 2007, estimarea cantitatii de deseuri periculoase municipale generate se poate face pe baza de indicatori statistici de generare din alte tari europene, si anume: 2,5 kg/persoana x an in mediu urban; 1,5 kg/persoana x an in mediul rural.

Tinand seama de acesti indicatori, cantitatea estimata de deseuri municipale periculoase generata in judetul Brasov in anul 2007 este de: 1.101 tone in mediul urban; 230 tone in mediul rural.

Asftel, cantitatea totala de deseuri periculoase municipale estimata a se fi generat in anul 2007 este de 1.331 tone. Tabel 40: Prognoza privind generarea deseurilor periculoase municipale 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Urban 1101 1098 1096 1092 1088 1084 1079

Rural 230 232 234 235 237 239 241

TOTAL 1331 1330 1330 1327 1325 1323 1320

Gestionarea deseurilor periculoase din deseurile municipale Conform prevederilor articolului articolului 49 A (e) din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatile administratiei publice locale la nivel de comune, orase si municipii au obligatia sa asigure colectarea selectiva, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Pana in prezent, in judetul Brasov nu a fost inca implementata colectarea separata a deseurilor menajere periculoase. In cele ce urmeaza se prezinta cateva optiuni de colectare a deseurilor periculoase de la gospodariile particulare, optiuni prezentate in PRGD pentru Regiunea 7 Centru. Optiuni privind colectarea deseurilor periculoase de la gospodariile particulare Există mai multe opţiuni pentru colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării. Aceasta poate fi organizată prin colectarea mobilă, cu ajutorul unor maşini speciale, care vor circula



conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători. Condiţia pentru toate sistemele o constituie existenţa instalaţiilor de tratare şi eliminare. În tabelul următor sunt prezentate principalele opţiuni de colectare.

Tabel 41: Optiuni de colectare a deseurior periculoase produse in gospodarii Optiune Desciere Observatii 1) Colectarea deşeurilor periculoase provenite din gospodării prin unităţile mobile

Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine acceptat de locuitori. La aproximativ fiecare trei luni, un vehicul special pentru colectarea deşeuri periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere.

De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4.000 până la 5.000 de persoane. Maşina de colectare poate deservi până la 700.000 de persoane, cu o frecvenţă de colectare de 3 luni. Colectarea deşeurilor periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea deşeurilor cotidiene.

Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri periculoase.

Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase provenite din gospodării.

2) Colectare directă de la gospodării

Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după ce s-a stabilit o dată prin telefon. Pentru cantităţile mici de deşeuri periculoase predate de o singură gospodărie, opţiunea este foarte costisitoare. Pentru că această opţiune nu este foarte întâlnită, nu sunt disponibile date privind procentul de colectare.

Această opţiune nu este recomandată datorită costurilor prea mari.



Optiune Desciere Observatii 3) Punctele de colectare a deşeurilor periculoase

Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase din gospodării şi din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului îl constituie durata permanentă de funcţionare. Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Însă, este nevoie de personal calificat pentru clasificarea şi pre-sortarea deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească deşeuri periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi poziţionate atent, în raport cu structura aşezărilor.

Se recomandă una sau două locaţii în oraşele reşedinţă de judeţ în combinaţie cu punctele de colectare pentru reciclare şi în judeţe în cooperare cu depozitele de deşeuri. Pot fi colectate toate tipurile de deşeuri periculoase.

4) Containere pentru colectarea pe categorii a deşeurilor periculoase

Instalarea containerelor pentru colectarea deşeurilor periculoase pe categorii, în spaţii nesupravegheate este riscantă. Din experienţa acumulată până acum, containerele de colectare nesupravegheate pentru uleiuri uzate, medicamente expirate, baterii şi baterii de maşină, nu au avut succes în Europa Centrală. Vandalismul şi folosirea neadecvată au fost cauzele principale pentru aceasta. Din acest motiv containerele de colectare trebuie să fie protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializează aceste produse, companii specializate (vezi opţiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi opţiunea 3).

Aceasta reprezintă o soluţie numai în combinaţie cu opţiunile 3 sau 5.

5) Colectarea prin magazine sau companii specializate

Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea bateriilor de maşină folosite şi a uleiurilor uzate, în colaborare cu magazinele care sunt răspunzătoare pentru colectarea acestor articole. După testarea mai multor variante în mai multe ţări, este aprobată colectarea bateriilor şi a uleiurilor uzate de către ateliere şi magazine specializate.

Aceasta reprezintă o soluţie recomandată pentru colectarea medicamentelor expirate, a uleiurilor uzate, a bateriilor de maşină şi a bateriilor.

Tratarea si eliminarea deseurilor municipale periculoase se va realiza numai in instalatii autorizate in acest scop. Pe pagina web a Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si pe pagina Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului se gaseste lista operatorilor economici din tara care au in dotare instalatii de eliminare a deseurilor peirculoase. In prezent, in judetul Brasov singura alternativa de eliminare a deseurilor periculoase este prin coincinerare la fabrica de ciment Hoghiz ce face parte din grupul Lafarge Romania.



5.2 Deseuri de echipamente electrice si electronice Tipuri de deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) care fac obiectul Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor sunt: Cod deseu (cf. HG 856/2002) Tip deseu

20 01 21* tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur

20 01 23* echipamente abandonate cu continut de CFC

20 01 35* echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţi periculoşi

20 01 36 echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35

Toate aceste DEEE provin de la gospodăriile particulare şi surse comerciale, industriale, instituţionale şi alte surse care, datorită naturii şi cantităţii lor, sunt similare celor provenite de la gospodării particulare si sunt denumite in continuare, conform prevederilor legale, DEEE provenite la gospodariile particulare. Gestionarea DEEE Conform prevederilor HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice, exista urmatoarele obligatii privind realizarea colectarii separate a DEEE provenite de la gospodariile particulare: autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a colecta separat DEEE de la

gospodăriile particulare si de a pune la dispozitia producatorilor spatiile necesare pentru infiintarea punctelor de colectare separata a acestora– art. 5 (1);

producatorii trebuie sa asigure infiintarea pe spatiile puse la dispozitie de autoritatile administratiei publice locale a cel putin - art.(3):

o un punct de colectare in fiecare judet; o un punct de colectare in fiecare oras cu peste 100.000 locuitori; o un punct de colectare in fiecare oras cu peste 20.000 locuitori;

distributorii care introduc pe piaţă noi produse sunt obligaţi să asigure condiţii pentru preluarea DEEE gratuit sau contra unei compensaţii care ţine seama de valoarea componentelor reutilizabile din componenţa acestora şi în sistem unu la unu, dacă echipamentul predat este de tip echivalent şi a îndeplinit aceleaşi funcţii ca echipamentul achiziţionat – art. 5 (6);

fără a prejudicia aplicarea prevederilor mentionate anterior, producătorii pot organiza şi exploata sisteme individuale sau colective de preluare a DEEE provenite de la gospodăriile particulare – art. 5 (7).

Conform prevederilor art. 5 (1) si (3), in judetul Brasov producatorii trebuiau sa infiinteze pe spatii puse la dispozitie de autoritatile administratiei publice locale, cel putin un punct de colectare judetean si minim un punct de colectare pentru municipiul Brasov (oras cu



peste 100.000 locuitori) si a cel putin 4 puncte de colectare in orasele Fagaras, Sacele, Codlea si Zarnesti ( orase cu peste 20.000 locuitori). Asftel, conform datelor furnizate de APM Brasov, in prezent in judet exista in functiune 5 puncte de colectare a DEEE, prezentate in tabelul de mai jos. Tabel 439: Puncte de colectare DEEE Localitate Denumire punct

colectare Denumirea societatii care opereaza punctul de colectare

Brasov Punct de colectare selectiva a DEEE

SC.URBAN SA –Ram.Valcea Filiala Brasov.

Codlea Punct de colectare selectiva a DEEE

SC.SILNEF SRL Brasov –Punct de Lucru Codlea

Sacele Punct de colectare selectiva a DEEE

SC.CIBIN.SRL Brasov – Punct de lucru Sacele

Zarnesti Punct de colectare selectiva a DEEE

SC.REMAT SA-Brasov –Punct de Lucru Zarnesti

Fagaras Punct de colectare selectiva a DEEE

SC.REMAT Brasov SA-Punct Lucru Fagaras

Sursa: APM Brasov În Judeţul Braşov activitatea de gestiune a DEEE este efectuată de următoarele firme:

SC Silnef SA Brasov

SC Urban SA Brasov

SC Remat SA brasov

SC Cibin SA Brasov

In municipiul Brasov, in cadrul proiectului Phare Ro 2004/016-772.03.03/04.03 „Asistenta Tehnica pentru implementarea Directivei privind Deseurile de Echipamente Electrice si Electronice” s-a desfasurat in perioada iunie – octombrie 2007 proiectul pilot „ Infiintarea unui sistem de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice in Brasov”. Proiectul a avut ca obiectiv crearea unui sistem model pentru colectarea unu la unu a DEEE precum si incurajarea autoritatilor locale si a operatorilor de salubrizare pentru implementarea schemelor de colectare in cooperare cu oragnizatiile colective. Astfel, prin acest proiect model au fost amenajate urmatoarele facilitati:

120 puncte de colectare au fost amenajate si utilate pentru colectarea separata a deseurilor menajere inclusiv a DEEE. Aceste puncte sunt prevazute cu acoperis si imprejmuite cu plasa acoperind aproximativ 60% din populatia municipiului Brasov. Aceste centre au fost utilate cu containere de plastic pentru DEEE de demensiuni mici. Pentru lampi exista containere separate. Pentru colectarea DEEE de dimensiuni mari a



fost promovata colectarea din usa in usa datorita spatiului relativ mic pentru depozitarea temporara a acestora;

Cele 2 centre de colectare apartinand operatorilor de salubrizare au fost utilate cu containere speciale pentru colectarea DEEE inlcusiv pentru lampi;

Principalii distribuitori de EEE din municipiul Brasov au fost echipati cu containere pentru colectarea DEEE mai putin lampi.

In prezent in judet nu exista nici o instalatie de tratare a DEEE. Astfel cantitatile colectatate de DEEE au fost trimise spre tratare in judetul Constanta, intrucat in Brasov nu exista in prezent instalatii de tratare. Pentru tratarea lampilor in Romania nu exista instalatii de tratare prin urmare aceste deseuri vor fi depoziate temporar si apoi vor fi exportate pentru tratare. Conform prevederilor art.5 (12), producatorii sunt obligati sa urmareasca ca toate DEEE colectate sa fie transportate la instalatii de tratare autorizate. In plus, producatorii sunt responsabili pentru atingerea tintelor de colectare si de tratare/valorificare. Astfel, operatorii economici care opereaza punctele de colectare in judetul Brasov trebuie sa incheie contract cu organizatiile colective ale producatorilor, prin care se obliga se indeplineasca obligatiile legale privind colectarea tuturor tipurilor de DEEE provenite de la gospodariile particulare si transportul acestora la instalatii de tratare autorizate in vederea atingerii tintelor anuale de reciclare/valorificare. Conform prevederilor art. 5 (13) din HG 448/2005, pana la 31 decembrie 2008 rata medie anuală de colectare separata de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare este de 4 kg, cu următoarele obiective intermediare: a) până la 31 decembrie 2006, a cel puţin 2 kg/locuitor; b) până la 31 decembrie 2007, a cel puţin 3 kg/locuitor. In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile colectate in Brasov anul 2006 si in primele 10 luni ale anului 2007 (conform datelor furnizate de APM Brasov), precum si cantitatile care trebuie colectate in judet in perioada 2006-2008, conform prevederilor legale. Tabel 440: Cantitati colectate de DEEE de la gospodariile particulare

Anul Cantitate colectata

(tone)

Cantitate care trebuie colectata, conform art. 5 (13) din HG 448/2005

(tone)

2006 2,3 1.191

2007 51,2 * 1.782

2008 2.377

* perioada ianuarie – octombrie 2007



Din tabel se evidentiaza faptul ca tintele de colectare a DEEE de la gospodariile particulare nu au fost atinse nici in anul 2006 nici in anul 2007. In vederea colectarii unei cantitati cat mai mari in anul 2008 este obligatoriul ca toate serviciile de salubrizare din judet sa inceapa colectarea separata a DEEE de la gospodariile particulare, prin stabilirea inca de la inceputul anului a calendarului privind colectarea DEEE de la populatie, calendar ce trebui facut cunoscut populatiei. De asemenea, incepand cu anul 2008 se impune realizarea de catre autorizatile administratiei publice locale impreuna cu organizatiile colective ale producatorilor, de campanii intense de informare si constientizare a populatiei privind colectarea separata a DEEE. In momentul de fata exista patru sisteme care preiau responsabilitatile de colectare si reciclare ale producatorilor de echipamente electrice si electronice.

1. RoREC Romania (tel/ fax: 2323.240 [email protected]) va gestiona produsele din categoria 1, 2, 3, 4, 5a, 6, 7, 8, 9, 10, autorizata

2. ECOTIC (tel: 031 80.55.743; 031 40.16.702, fax: 031.80.55.742 www.ecotic.ro [email protected] , [email protected]) va gestiona produsele gri (IT&C), din categoria 3, 4, 7, 9, autorizata.

3. RECOLAMP (tel: 021.223.02.26, fax: 021.223.02.27, e-mail: [email protected]) va gestiona echipamentele de iluminat, din categoria 5b, c, e, f, autorizata.

4. ENVIRON (e-mail: [email protected], tel: 528.03.68-69, fax: 528.03.70) va gestiona echipamentele din categoria 1-10, cu exceptia 5b, c, d, autorizata.

In vederea implementarii unui sistem corespunzator de gestionare a deseurilor, pentru judetul Brasov s-a elaborat un studiu de fezabilitate privind punctele judetene de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice. Prin acest studiu s-a analizat oportunitatea dezvoltarii unui sistem judetean brasovean de gestionare a DEEE determinanduse: amplasarea optima a centrelor de colectare, amplasarea optima a centrelor de prelucrare, prognoza generarii DEEE, evaluarea costurilor.

mailto:[email protected]

http://www.mmediu.ro/dep_mediu/www.ecotic.ro







5.3 Vehicule scoase din uz Conform prevederilor art. 9 (2) din HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz cu modificarile si completarile ulterioare, producatorii de vehicule trebuie sa asigure, individual sau prin contracte cu terti, existenta a minim unui punct de colectare in fiecare judet si a unui punct de colectare in fiecare oras cu peste 100.000 locuitori. Astfel, in judetul Brasov exista in prezent in functiune 6 astfel de puncte de colectare a VSU, ale caror date de identificare sunt prezentate in tabelul de mai jos. Tabel 441: Puncte de colectare VSU Date de identificare operator economic autorizat

Localizare Autorizatie Descrierea activitatii

SC REMAT BRASOV SA, CUI: 1088125, tel: 316752, fax: 330808, pers. de contact: Curea Costel

Str. Targului 36, Rupea

nr. 394/05.09.2006, valabila pana la 05.09.2008, revizuita

Colectare VSU


Str. Plaiul Foii nr.36, Zarnesti


Colectare VSU


Str. Vlad Tepes nr.31, Fagaras


Colectare VSU


Str. Timisul Sec, nr. 1

nr.419/05.09.2006, valabila pana la 05.09.2008

Colectare si tratare VSU

SC SILNEF SRL Brasov str.Iasomiei nr.4 CUI: R13569912, tel.426138, fax.426630, Sav Marius;

Codlea,str.Campul Alb nr.1

nr. 443/04.07.2007, valabila pana la 04.07.2012


SC ETAX SA, Brasov, str. Harmanului nr.49B, CUI R1110150, tel/fax. 335600 Paraschiv Nicolae

str.Harmanului nr.49B

nr. 33/17.03.2005, valabila pana in 17.03.2009


Conform datelor furnizate de APM Brasov, in anul 2005 in judet au fost colectate un numar de 448 VSU, iar in anul 2006 un numar de 1493. Din numarul de vehiculele scose din uz colectate doar 33 au fost trimise la tratare in 2005 si 1305 in anul 2006. In tabelul de mai jos sunt prezentate numarul de vehicule scoase din uz colectate si tratate in functie de anul de fabricatie respectiv inainte si dupa 1980.



Nr. VSU colectate

Nr. VSU tratare

Nr. VSU in stoc

Anul Fabricate inainte de

1980

Fabricate dupa 1980

Fabricate inainte de

1980

Fabricate dupa 1980

Fabricate inainte de 1980

Fabricate dupa 1980

2005 181 367 23 10 158 357

2006 488 1005 423 882 65 123 Sursa: APM Brasov



5.4 Deseuri din constructii si demolari Tipurile de deseuri din constructii si demolari care fac obiectul Planului de Gestionare a Deseurilor in Judetul Brasov sunt prezentate in tabelul de mai jos. Conform HG 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, deseurile din constructii si demolari fac parte din categoria 17. Tabel 442: Tipuri de deseuri din constructii si demolari Cod deseu (cf. HG 856/2002) Tip deseu

01 Beton

02 Caramizi

03 Tigle si materiale ceramice

06* Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau materiale ceramice cu continut de substante periculoase

17 01

07 Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau materiale ceramice altele decat cele specificate la 17 01 06

01 Lemn

02 Sticla

03 Materiale plastice

17 02

04* Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de/sau contaminate cu substante periculoase

01 Cupru, bronz, alama

02 Aluminiu

03 Plumb

04 Zinc

05 Fier si otel

06 Staniu

07 Amestecuri metalice

09* Deseuri metalice contaminate cu substante periculoase

10* Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte substante periculoase

17 04

11 Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10

* Deseuri periculoase



Atat la nivelul judetului Brasov cat si la nivelul intregii tari nu exista o evidenta clara a cantitatii generate de deseuri din constructii si demolari fapt care se datoreaza si inexistentei unor prevederi legislative care sa reglementeze gestionarea acetui flux special de deseuri. În prezent doar o parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări este raportată iar datele statistice privind generarea anuală a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, lipsesc. Astfel pentru perioada 2001 – 2005 nu exista date relevante referitoare la cantitatile de deseuri generate, in prezent raportarile fiind bazate numai pe estimari care sunt in general subestimate. APM detine o baza de date ce contine doar datele furnizate de companiile de salubrizare. Conform datelor furnizate de APM Brasov, in 2005 municipalitatile au colectat aproximativ 19.000 tone. Tabel 443: Cantitati de deseuri din constructii si demolari colectate An 2001 2002 2003 2004 2005

Tone 10.818 20.300 21.770 15.488 19.250

Cantitatea de deseuri din constructii si demolari colectata

0

5000

10000

15000

20000

25000

1 2 3 4 5

an

tone

In Brasov exista o instalatie mobila de concasare Kleemann MR 100 de tratare-reciclare a deseurilor din constructii si demolari amplasata in perimetrul Depozitului Ecologic Zonal Brasov si care apartine SC FIN- ECO Brasov.



Datorita volumului mare de deseuri provenite din constructii si demolari este necesar un spatiu mare de depozitare. Aceste deseuri necesita resurse si tehnologii pentru separarea si recuperarea deseurilor provenite din constructii si demolari. Deseurile din constructii si demolari inainte de a fi eliminate trebuie sortate in periculoase si nepericuloase. Partea din deseuri nepericuloase ramasa in urma tratarii/valorificarii se va depozita pe depozite pentru deseuri inerte iar fractia periculoasa pe depozite pentru eliminarea deseurilor periculoase. Astfel pentru eliminarea acestor tipuri de deseuri, conform HG 349 2005 privind regimul deseurilor trebuie amenjate depozite pentru materiale inerte clasa “c”. Acesta actiune trebuie realizata in paralel cu aplicarea interdictiei de depozitare a deseurilor din constructii si demolari in depozitele pentru deseuri municipale.



5.5 Namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de namol rezultate de la statiile de epurare orasenesti, conform bazei de date detinute de Agentia de Protectia Mediului Arad. Tabel 444: Statii de epurare orasenesti – situatia existenta, 2005

Denumirea statiei de epurare

Numar de locuitori deserviti

Echivalent locuitor

Cantitate de namol rezultata (t/an)

(substanta uscata) Statie Epurare Municipala Brasov Stupini

341.965 17.912 6.567

Statie Epurare Poiana Brasov

1.850-din care aproximativ 1.500 sunt

turisti

111 66

Statie Epurare Predeal

5.232 280 13

Statie Epurare Zarnesti

25.651 3.180 10

Statie Epurare Codlea

24.164 7.386 4

Statie Epurare Fagaras

39.741 840 53

Statie Epurare Victoria

9.393 563 48

TOTAL 6.761

Sursa: Agentia de Protectia Mediului Arad Cantitatea totala de namoluri rezultata de la statiile de epurare orasenesti, la nivelul judetului Brasov in anul 2005 a fost de 6.761 tone namol orasenesc deshidratat, care a fost eliminata exclusiv prin depozitare neexistand metode alternative de tratare/valorificare. Pentru principala generatoare de namol pentru judet, respectiv statia de epuare care deserveste municipiul brasov si cateva localitati invecinate, in cadrul Programului de cooperare romano-daneza pentru mediu s-a demarat impreuna cu Agentia Daneza de Protectie a Mediului proiectul cu titlul “ Statia de Epurare Brasov – Tratarea si Depozitarea Namolului” In cadrul acestui proiect s-a construit o statie de deshidratare a namolului si un depozit ecoogic pentru eliminarea namolului deshidratat ceea ce a condus la diminuarea considerabila a poluarii mediului inconjurator. Depozitul are o capacitate de 80.000 mc fiind proiectat pentru o perioada de aproximativ 20 de ani. Cantitatea de namol deshidratat depozitat anual este de aproximativ 6500 t/an.



Obiectivul are autorizatie integratata de mediu. Statii de epurare orasenesti – planificare Planificarea, in domeniul gestionarii namolurilor rezultate de la statile de epurare trebuie corelata cu adoptarea Directivei 91/271/EEC privind tratarea apei urbane reziduale, transpusa in legislatia romanesca prin HG 352/2005 pentru modificarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, prin care statele membre sunt obligate sa realizeze statii de epurare a apelor uzate pentru toate aglomerarile cu mai mult de 2.000 p.e., ceea ce implicit va duce la crestrea cantitatii de namol generate in viitor. In directiva privind apele uzate orasenesti articolul 14 face referire la gestionarea namolului de epurare si anume faptul ca namolul de epurare trebuie reutilizat atunci cand conditiile legale sunt indeplinite. La nivelul judetului, in concordanta cu prevederile mai sus mentionate, sunt in desfasurare numeroase proiecte ce au ca scop construirea/reabilitarea statiilor de tratare si epuare ape uzate orasanesti. Gestionarea namolurilor rezultate de la statiile de epurare orasenesti In prezent, in judetul Brasov, intreaga cantitate de namol rezultata de la statiile de epurare orasenesti este eliminata prin depozitare. Cu exeptia depozitului Ecologic de la Statia de epurare Stupini – Brasov, depozitarea namolului de epuare nu este corespunzatoare, si datorita continutuli sai este toxic si totodata poluant pentru mediul inconjurator. Prinicipalele optiuni de valorificare a namolului de epurare sunt urmatoarele: utilizarea in agricultura; compostare; fermentare anaeroba; coincinerare incinerare cu recuperare de energie.

Namolul de epuarare poate fi utilizat in agricultura in conditiile respectarii prevederilor legislative si anume a ordinului comun al ministerului mediului si gospodarii apelor si ministerul agriculturii nr 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solului atunci cand namolurile de epurare sunt utilizate in agricultura. Astfel, conform acestui ordin, pentru ca namolurile de epurare sa poate fi utilizate in agricultura trebuie respectate valorile maxim adimisibile privind: concentratiile de metale grele in solurile pe care se aplica namolurile, concentratiile de metale grele din namoluri, cantitatile maxime anual de metale grele care pot fi introduse in solurile cu destinatie

agricola.



Daca namolurile rezultate din epurarea apelor municipale contin compusi organici si/sau anorganici toxici ce nu permit valorificarea in agricultura, se poate lua in considerare valorificarea energetica. Toate tipurile de valorificari energetice precum co-incinerarea in fabricile de ciment sau incinerarea cu recuperarea de energie, necesita o putere calorifica suficienta a namolului. Astfel pentru incinerare se recomanda reducerea prealabila a umiditatii namolului brut si evitarea stabilizarii aerobe sau fermentarii anaerobe, care diminueaza puterea calorica a materialului supus incineraii



6. Evaluarea tehnicilor potentiale privind gestionarea deseurilor municipale nepericuloase

6.1 Situatia actuala din judet In judetul Brasov sistemul de gestionare a deseurilor municipale este alcatuit din activitati de pre-colectare si colectare, transport si depozitare. In ultimii ani s-au intensificat preocuparile privind recuperarea si reciclarea unor componente din deseuri astfel incat peste 100 000 de cetateni, mai ales din municipiul Brasov, sunt inclusi in scheme de colectare selectiva a deseurilor de hartie/carton, plastic si sticla. Activitatile de gestionare a deseurilor din judetul Brasov sunt puternic influentate de: • existenta unui depozit municipal conform, in vecinatatea municipiului Brasov; • de datele de inchidere a actualelor depozite municipale neconforme ale caror termene sunt

foarte presante; sistarea activitatii trebuieste realizata intre anii 2007 si 2009 pentru toae depozitele urbane cu o singura exceptie (Rupea – 2017);

• geografia muntoasa caracterizata de concentrarea populatiei in doua mari arealuri la Est respectiv la Vest de culmile muntilor Persani si Baraolt.

Piata serviciilor de colectare si transport deseuri nu este dominata de nici un operator, dar in ceea ce priveste colectarea, transportul si sortarea deseurilor municipale se disting prin numarul de beneficiari S.C. Urban S.A. si S.C. Comprest-Ecorom S.A., iar in ceea ce priveste depozitarea S.C. FIN-ECO S.A. Pe langa acestia mai exista o serie intreaga de operatori (inca 10), care presteaza servicii de colectare si ransport deseuri municipale atat in mediul rural cat si in cel urban (vezi capitolul 2.2.5). Desi cresterea economica inregistrata in perioada 2001 – 2005, dar si ulterior, ar fi trebuit sa determine o crestere semnificativa a populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate si, totodata, o crestere a ponderii numarului de locuitori din zona rurala deserviti, datele oficiale disponibile pentru aceasta perioada nu sustin aceasta ipoteza. Din 2005 inspre 2007 este de mentionat numarul tot mai mare de comune care fie si-au organizat propriile servicii publice de colectare si transport al deseurilor (Prejmer) fie au delegat gestiunea acestui serviciu, astfel incat pana la sfarsitul anului 2007 aproape 30% din populatia rurala a judetului sa poata beneficia de colectarea regulata a deseurilor municipale. Aceasta tendinta se va mentine si pe parcursul anului 2008, intrucat cateva dintre proiectele Phare aflate in derulare vor atinge fazele de punere in functiune, numarul locuitorilor conectati la serviciul de salubritate urmand sa creasca doar prin aceste masuri pana la cca. 50% din populatia rurala. Prin intarirea cadrului institutional, in conformitate cu prevederile Legii 101/2006 si ale Ordinului ANRSC din iulie 2007, este certa sporirea numarului de localitati care vor concesiona serviciul de salubritate, astfel ca este de apreciat ca pana la finele anului 2008 cca. 60% din populatia rurala a judetului ar putea beneficia de acest serviciu. In pofida acestor evolutii gradul de conectare ar putea ramane in continuare mult mai scazut, intrucat sistemul de concesionare nu asigura conectarea tuturor locuitorilor din localitatile



care au incheiat contracte de concesiune ci doar a acelora care semneaza contracte de prestatie cu ofertantul declarat castigator (concesionarul). Din experienta acumulata pana in prezent de firmele concesionare, a rezultat ca in mediul rural numarul de locuitori care se conecteaza este inca foarte redus. Pe de alta parte, caracteristicile proiectelor Phare in curs de derulare indreptatesc previziuni mai optimiste in ceea ce priveste rata de conectare in localitatile participante, cu impact pozitiv asupra ratei de conectare a locuitorilor din mediul rural la nivelul intregului judet. In pofida implementarii colectarii selective a deseurilor in mun. Brasov, cantitatile de deseuri de materiale reciclabile nu au inregistrat o crestere semnificativa in parte din cauza lipsei unor facilitati corespunzatoare pentru sortare, in parte din cauza implicarii reduse a populatiei in program. Obligatia administratiei publice locale de a asigura servicii de colectare a deseurilor municipale ar fi trebuit sa genereze o extindere semnificativa a ariei de acoperire cu servicii de salubritate contractate, care ar fi determinat o crestere a capacitatii de transport mai ales la categoriiile de utilaje care asigura o productivitate ridicata si un impact redus asupra mediului In acest sens numarul de autogunoiere compactoare noi a crescut, imbunatatindu-se raportul dintre utilajele cu vechime mica si cele cu vechime mare. Pe de alta parte extinderea serviciilor catre zona rurala a condus la cresterea numarului de utilaje specifice, mai bine adecvate cailor de comunicatie si disponibilitatilor financiare locale. Implementarea proiectelor Phare si concesionarea serviciului de salubrizare va genera o crestere a numarului si calitatii echipamentelor specifice exploatate pe raza judetului in special in zona rurala, intrucat asigurarea dotari este prevazuta la capitolul achizitii in cazul proiectelor cu finantare europeana fie revine viitorilor concesionari. In ceea ce priveste eliminarea finala a deseurilor in afara depozitului controlat Brasov unde sunt depozitate anual cca. 170.000 de tone de deseuri provenind din mun. Brasov si localitatile invecinate, celelalte depozite orasenesti sau rurale neconforme se afla in continuare in exploatare, anul de sistare a activitatii, stabilit prin HG 349/2009 survenind fie in 2008 (4 depozite) fie in 2009 (3 depozite) pentru cele care deservesc localitati urbane, fie in 2009, pentru cele din mediul rural. Pentru acestea din urma este de precizat ca termenul de 16 iulie 2009 reprezinta data la care depozitele nu trebuie doar scoase din exploatare ci inchise, iar terenurile reabilitate.

6.2 Proiecte in derulare In perioada 2001 – 2005 si ulterior principalele proiecte de infrastructura pentru sistemul de gestionare a deseurilor, derulate in judetul Brasov au fost: • Depozitul conform Brasov, al S.C. FIN-ECO SA, cu o capacitate estimata de peste 11

milioane de mc. • Implementarea colectarii selective pentru hartie/carton, plastic si sticla pentru cca. 100000

de locuitori in mun. Brasov. • Implementarea pe scara larga in 2007 a colectarii Deseurilor din Echipamente Electrice si

Electronice in mun. Brasov.



Pe langa aceste proiecte cu finantare privata derulate pana in prezent, in judetul Brasov sunt in curs de realizare sau achizitie pe schemele de finantare europeana in cadrul Phare-CES o serie de proiecte.



Tabel 45: Proiecte de investitii pentru gestionarea deseurilor municipale aflate in derulare

Buget (EUR) Nr.Crt. Program Beneficiar Titlu proiect Obs.

Total Grant Contributie proprie

1 PHARE 2003 CES 005-551.05.03.03 - Investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor

Consiliul Local PREDEAL

Managementul deseurilor in orasul Predeal

au prevazuta statie de transfer, statie de sortare, colectare selectiva si statie de compost, autocompactoare si 100 de Eurocontainere si 150 pubele

999,997 899,997 100,000


Consiliul Local PREJMER

Managementul integrat al deseurilor in zona de sud-est a judetului Brasov, cu Prejmer centru zonal de colectare selectiva, compactare si valorificare a deseurilor

au prevazuta statie de transfer statie de sortare, colectare selectiva si 45 de capacitati de compost individuale, autocompactoare si 170 de Eurocontainere

1,106,810 996,129 110,681


Consiliul Local BRAN

Sistem de gestionare a deseurilor menajere in zona turistica Bran

au prevazute 20 de platforme de colectare pe doua tipuri, autocompactoare si 10 Eurocontanere

757,878 681,652 76,226

4 PHARE 2005 CES 017-553.04.01 - Pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului

Consiliul Local HOGHIZ

Gestionarea deseurilor menajere in zona de nord a judetului Brasov

au prevazuta statie de transfer 30,000 27,000 3,000



Buget (EUR) Nr.Crt. Program Beneficiar Titlu proiect Obs.

Total Grant Contributie proprie

5 PHARE 2005 CES 017-553.04.01.04.01 - Investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului public in sectoarele prioritare de mediu

Consiliul Local VICTORIA

ECO-SISTEM VICTORIA - Proiect regional pentru implementarea unui sistem eficient de gestinare a deseurilor municipale

au prevazuta statie de transfer, statie de sortare, colectare selectiva si statie de compost, autocompactoare si recipienti de colectare; proiectare tehnica 17.850 EUR; specificatii tehnice de organizare de licitatii 4.165 EUR

1,077,084.67 958,605.36 118,479.31


Consiliul Local AUGUSTIN

Managementul deseurilor in communele Augustin si Ormenis

au prevazute autocompactoare si recipienti de colectare pentru colectare selectiva

340,000 305,900 34,100


Consiliul Local SERCAIA

Sistem de colectare si transport a deseurilor menajere pe raza comunelor: Sercaia, Sinca Noua, Sinca Veche, Comana, Parau si Mandra, judetul Brasov

au prevazute autocompactoare si recipienti de colectare pentru colectare selectiva

988,454.18 889,608.76 98,845.42



6.3 Analiza posibilelor alternative de gestionare a deseurilor municipale

6.3.1 Obiective si tinte operationale O parte dintre obiectivele si tintele mentionate in Capitolul 3, se pot atinge prin masuri practice si institutionale care tin de modul de organizare a sistemului de gestionare a deseurilor municipale. Aceste obiective ar putea fi: A. Cresterea gradului de acoperire cu servicii, in special in mediul rural (pana la 90%) in vederea crearii conditiilor inchiderii si reabilitarii gropilor satesti pana la 16.07.2009. B. Sistarea activitatii urmata de inchiderea depozitelor din localitatile Sacele, Rasnov, Zarnesti si Fagaras pana la finele anului 2008, respectiv a celor din Codlea, Predeal si Victoria pana in 2009. C. Asigurarea reciclarii/valorificarii ambalajelor in proportia impusa de tintele nationale pentru anii 2008 - 2013 prin colectarea selectiva a deseurilor municipale de la un numar suficient de cetateni si de la toate institutiile si unitatile comerciale si industriale. D. Asigurarea depozitarii unei cantitati de deseuri biodegradabile reduse, in conformitate cu tintele aferente anilor 2010 si 2013 prin cresterea gradului de reutilizare, compostare sau alte metode de tratare. Fiecare localitate poate identifica pentru sine sau pentru un grup de localitati si alte obiective cu un grad sporit de importanta, care odata atinse vor conduce la ameliorari semnificative ale nivelului serviciilor sau la mai buna protectie a factorilor de mediu.

6.3.2 Identificarea alternativelor pentru atingerea tintelor In vederea atingerii tintelor propuse exista o serie intreaga de masuri operationale si alternative tehnice. Cresterea gradului de acoperire este un proces care, in conditiile respectarii cadrului legal actual, se realizeaza fara masuri speciale. Este necesara doar o buna urmarire si o permanenta impulsionare din partea autoritatilor responsabile si a Consiliului Judetean. Conditiile tehnice de realizare a serviciului sunt cuprinse in documentele cadru ale ANRSCUP, dar alternativele tehnice trebuiesc avute in vedere in ceea ce priveste modul de precolectare a deseurilor si modul de transport. Acestea se pot realiza prin: Alt. I - Pre-colectare individuala pe 2 – 4 fractii (mat. reciclabile + deseuri reziduale, respectiv hartie/carton + alte materiale reciclabile + fractia biodegradabila + deseuri



reziduale); pre-colectarea individuala se poate realiza in recipienti de plastic (pubele de 120/240 litri fie in saci de plastic) Alt. II – Pre-colectare individuala pentru deseurile reziduale si pre-colectare pe platforme de pre-colectare comune pentru celelalte fractii; pre-colectarea se face pe baza unei combinatii de pubele de 120/240 de litri sau saci de plastic pentru deseurile reziduale si a unor containere specializate de plastic/metal de 1100 de litri sau de dimensiuni si forme specifice pentru fractia/fractiile de materiale reciclabile si chiar a unor containere metalice de capacitate mai mare pentru fractia de deseuri biodegradabile Alt. III – Pre-colectare la platforme de pre-colectare comune dotate cu containere de plastic/metal de 1100 de litri pentru fiecare fractie. In ceea ce priveste colectarea si transportul, aceste operatiuni se pot realiza cu: Alt. IV - Autogunoiere de mare capacitate (16- 18 mc.) - sau, acolo unde accesul este mai dificil cu: Alt. V - Utilaje adaptate infrastructurii rutiere In cazul in care, din cauza drumurilor care nu permit accesul gunoierelor, sunt utilizate pentru colectare si transport utilaje adaptate infrastructurii rutiere, este de evitat pre-colectarea in pubele sau containere intrucat acestea nu pot fi descarcate manual. In situatia in care transportul nu se poate realiza direct intre punctele ori platformele de precolectare si instalatiile de procesare/eliminare, se pot utiliza mijloace de transport de mare capacitate (containere de 24 – 25 mc. si transcontainiere de tip „hook lift”). Pe de alta parte, inchiderea si reabilitarea depozitelor urbane si gropilor satesti impun, proiecte, analize, avize si autorizatii din partea unor organizatii de profil, iar lucrarile propri-zise impun existenta unei dotari cu utilaje terasiere si de transport. O abordare centralizata a acestei laturi a gestionarii deseurilor poate constitui o alternativa operational-institutionala (Alt. VI) ca de altfel si rezolvarea pe plan local, in masura existentei capacitatii ingineresti si a utilajelor (Alt. VII). Pentru asigurarea reciclarii/valorificarii ambalajelor in proportia impusa de tintele nationale pentru anii 2008 – 2013 sunt necesare masuri de colectare selectiva si ulterior de sortare in unitatii specializate, aplicate cu termen imediat. Colectarea selectiva, care este obligatorie in conformitate cu cadrul legal in vigoare, se poate realiza prin variantele descrise mai sus. Procesarea deseurilor astfel colectate se realizeaza obligatoriu in statii de sortare, existand doua alternative: Alt. VIII - Amenajarea unor statii de sortare in vecinatatea depozitelor de deseuri conforme si transportul acestor deseuri catre acestea, sau Alt. IX - Amenajarea unor statii de sortare in apropierea arealului de generare, in incinta statiilor de transfer. Pentru asigurarea depozitarii unei cantitati de deseuri biodegradabile reduse, in conformitate cu tintele aferente anilor 2010 si 2013 este necesara procesarea unei anumite cantitati de deseuri biodegradabile pentru a fi utilizate in alte scopuri evitandu-se in acest fel depozitarea. Pentru aceasta exista pe lantul de gestiune mai multe alternative, si anume: compostarea aeroba si cea anaeroba, piroliza, incinerarea sau tratamentul mecano-biologic.



Metodele de reducere a componentei biodegradabile din deseuri recomandate in PRGD pentru Regiunea Centru, compostarea si tratarea mecano-biologica, impun constrangeri si anume: • compostarea se poate aplica doar unei fractii de deseuri verzi si vegetale in general, cu un

grad de puritate ridicat, numai astfel putandu-se facilita utilizarea produsului final in agricultura;

• compostarea nu este recomandata pentru deseurile animaliere si pentru cele provenind din deseurile menajere urbane;

• tratamentul mecano-biologic este recomandat pentru cantitatile mari de deseuri menajere mixte (intrucat statiile ating pragul de rentabilitate atunci cand capacitatea nominala se afla in jurul a 100 000 tone/an).

Pornind de la aceste constrangeri alternativele care se identifica in privinta procesarii deseurilor biodegradabile se diferentiaza numai in ceea ce priveste momentul abordarii uneia sau alteia dintre metode si in ceea ce priveste numarul si amplasarea teritoriala a instalatiilor. Astfel se pot concepe urmatoarele alternative: Alt. X – Amenajarea unor statii de compostare de capacitate medie in proximitatea zonelor de generare Alt. XI – Amenajarea unei statii de compostare de capacitate mare intr-o zona aflata in centrul geografic al ariei de generare cu potential maxim Alt. XII – Construirea unei statii de tratare mecano-biologica si amplasarea ei astfel incat sa se asigurare materia prima in cantitate suficienta. Analizele intreprinse in cursul elaborarii PRGD pentru Regiunea Centru au aratat ca nu este posibil sa se atinga tintele de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate stabilite pentru anii 2013 si mai ales 2016 fara construirea si exploatarea unei Statii de Tratare Mecano-Biologica sau a unei instalatii cu efect echivalent (de ex: incinerator) prin care se poate procesa fractia umeda din deseurile municipale, mai ales cele menajere din mediu urban. Efectuand acelasi tip de analiza, dar la scara judetului Brasov, se constata ca, in conditiile in care populatia locuieste in proportie de peste 70% in mediul urban, atingerea tintei de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, prevazuta pentru anul 2010 nu este posibila decat prin utilizarea unui complex de metode de procesare a acestor deseuri pornind de la reutilizare la sursa si continuand cu compostarea, tratarea mecano-biologica sau incinerarea.



6.3.3 Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor Prin stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor se doreste a se tine cont de impactul fiecarei alternative asupra mediului (si anume in ce masura este redus impactul asupra apei, aerului, solului) si asupra modului de viata al cetatenilor (din punct de vedere al practicilor curente vis-a-vis de practicile corecte sau recomandate, al crearii de locuri de munca, al dezvoltarii de noi afaceri). Se tine totodata cont de conditii concrete de organizare a sistemului, de influentele determinate de geografia judetului, raspandirea si dimensiunile localitatilor, starea cailor de acces (fiind determinanta in stabilirea modului de pre-colectare si transport al deseurilor). Nu in ultimul rand criteriul economic trebuie avut in vedere, intrucat solutiile nu vor fi viabile decat in masura in care costurile de operare si eventual cele de investitie nu vor putea fi suportate de generatorii de deseuri deserviti. In continuare se analizeaza fiecare alternativa de gestionare din cele 12 enumerate mai sus, prin prisma criteriilor mentionate. Efectul pozitiv este notat cu 1, efectul negativ cu -1, iar efectul neutru cu „o”.



Tabel 50: Evaluarea alternativelor de gestionare a deseurilor municipale Grupa de activitati

Alternativa Impact asupra mediului

Impact asupra practicilor curente

Aria judetului si raspandirea localitatilor

Starea cailor de acces

Influenta asupra tarifelor

Total

I +1 -1 -1 -1 -1 -0,8

II +1 0 0 0 -1 0,1

Pre-Colectare

III +1 0 0 0 0 0,4

IV -1 +1 +1 -1 -1 -0,4Colectare si Transport V -1 +1 -1 +1 0 -0,1

VI +1 +1 0 -1 -1 0,1Inchidere depozite VII 0 0 0 -1 0 -0,3

VIII -1 +1 -1 -1 -1 -1Sortarea deseurilor IX 0 +1 0 0 -1 0

X +1 -1 +1 +1 0 0,7

XI +1 -1 -1 -1 -1 -0,8

Gestionarea deseurilor biodegradabile

XII +1 +1 -1 -1 -1 -0,2


78

Pentru criteriul legat de protectia mediului s-a luat in considerare o pondere de 40%, pentru criteriile de natura sociala si infrastructurala 30% iar pentru criteriul economic doar o pondere de 30%. In sustinerea unei investitii sau a unui proiect de dezvoltare a serviciilor de gestionare a deseurilor ponderea acordata criteriilor, cat si selectia criteriilor insasi nu trebuie considerate in sens limitativ, ci fiecare comunitate poate lua in considerare criterii suplimentare si ponderi care ii definesc mai bine interesele, atata vreme cat aceste interese particulare se inscriu in cadrul legal existent. Rezultatele evaluarii conduc la concluzia ca sistemul de gestionare a deseurilor municipale este alcatuit dintr-un mix de procedee si tehnologii adecvate scopului principal propus, particularizate pentru nivelului de dezvoltare al infrastructurii si capacitatii financiare din judet. In judetul Brasov acest mix de procedee si tehnologii are in compunere urmatoarele: A. Pentru etapa de pre-colectare a deseurilor de la populatie si ceilalti generatori de deseuri municipale. A1. In localitatile unde starea drumurilor permite accesul autogunoierelor, pre-colectarea se va face in puncte de pre-colectare comune dotate cu containere de 1100 de litri pentru cel putin doua fractii (se poate opta si pentru un numar mai mare de fractii, fara a fi nevoie de fundamentari speciale): - umeda (continand deseuri biodegradabile si orice alte deseuri nereciclabile nepericuloase)

si - uscata (continand deseuri din materiale reciclabile) – Alt. III. Punctele de pre-colectare vor fi amplasate pe terenuri disponibile, de regula in interiorul localitatilor urmand a deservi un numar de cca. 100 – 300 de locuitori, dar aceasta valoare nu este limitativa, autoritatile administratiei publice locale avand posibilitatea de a opta pentru o alta norma. Fiecare localitate, indiferent de numarul de locuitori va avea cel putin un punct de pre-colectare. Puncte de pre-colectare se vor amenaja, in masura in care spatiul liber o permite in apropierea institutiilor publice de interes local (primarii, unitati de invatamant, sectii de politie, biserici, etc.). Punctele de pre-colectare vor fi dotate cu un numar suficient de containere care sa asigure pre-colectarea deseurilor din fiecare fractie generate de generatorii arondati pe perioada dintre doua colectari succesive. Containerele vor respecta codul culorilor stabilit de legislatia in vigoare. In situatia in care nu se poate identifica cel putin un amplasament in vatra localitatii, punctul de pre-colectare se va amenaja in zona actualei gropi satesti (inchisa si reabilitata), autoritatile administratiei publice locale luand masuri pentru asigurarea accesului autovehiculelor de colectare si transport deseuri in cat mai bune conditiuni. Localitatile care, la data intrarii in vigoare a PJGD, au deja in operare un sistem de pre-colectare functional si-l vor mentine, ameliorandu-l in conformitate cu prevederile regulamentelor locale si contractelor de delegare de gestiune, iar cele cuprinse in proiectele cu finantare prin Phare-CES vor implementa sisteme de pre-colectare asa cum sunt ele prevazute in respectivele proiecte.


79

In situatia in care analize tehnico-economice demonstreaza viabilitatea utilizarii pe plan local a unui sistem de colectare si transport bazat pe pre-colectare indiviuala, acesta poate fi implementat ca atare – Alt. I sau II. A2. In localitatile in care starea drumurilor nu permite accesul autogunoierelor pe tot parcursul anului se poate opta pentru:

- dotarea cu saci de plastic a fiecarui generator de deseuri si asigurarea colectarii si transportului acestora fie la un punct de pre-colectare situat pe raza localitatii, cu conditia ca accesul autogunoierelor la acest punct de pre-colectare sa fie posibil, fie la un punct de colectare zonal; sacii de plastic pot fi de mai multe culori, pentru a permite colectarea selectiva pe 2 sau mai multe fractii – Alt. I

- in situatia utilizarii punctelor de pre-colectare se va asigura dotarea acestora cu un numar suficient de containere de 1100 de litri care sa asigure pre-colectarea deseurilor din fiecare fractie generate de generatorii arondati, pe perioada dintre doua colectari succesive.

- amenajarea unor puncte de colectare pentru deservirea uneia sau mai multor localitati in care accesul autogunoierelor nu este posibil din cauza starii drumurilor; aceste puncte vor fi amenajate de regula in proximitatea unui drum accesibil autogunoierelor.

- dotarea acestor puncte cu numar suficient de containere de mari dimensiuni care sa asigure pre-colectarea deseurilor din fiecare fractie generate de generatorii arondati, pe perioada dintre doua colectari succesive.

Atat punctele de pre-colectare cat si cele de colectare vor fi de regula amenajate pe platforme betonate si ingradite, inconjurate de gard viu. B. Pentru etapa de colectare si transport al deseurilor Frecventa de colectare luata in calcul trebuie sa fie in conformitate cu prevederile legale si anume:

- pentru fractiunea umeda odata la doua zile in sezonul cald si odata la trei zile in sezonul rece; deseurile generate de unitatile de alimentatie publica, invatamant sau spitalicesti vor fi transportate zilnic in sezonul cald la punctele de pre-colectare;

- pentru fractiunea uscata: saptamanal sau atunci cand este cazul indiferent de anotimp.

In localitatile in care starea drumurilor permite accesul autogunoierelor colectarea si transportul deseurilor pre-colectate in punctele de pre-colectare se va face cu autogunoiere cu capacitati de regula cuprinse intre 16 si 18 mc, dar fara a exclude posibilitatea utilizarii altor tipuri dimensionale in masura in care acestea sunt justificate din puncte de vedere economic sau functional – Alt. IV. In localitatile in care starea drumurilor nu permite accesul autogunoierelor transportul deseurilor colectate in saci se va face cu utiliaje de transport adaptate situatiei infrastructurii rutiere – Alt. V (sau individual de catre fiecare generator in parte, dar numai in situatii exceptionale) de la generatori catre punctele de pre-colectare sau punctul de colectare. Colectarea si transportul deseurilor de la acestea pana la instalatiile de gestionare a deseurilor se va face:


80

• cu autogunoiere cu capacitati de regula cuprinse intre 16 si 18 mc. – Alt. IV, dar fara a exclude posibilitatea utilizarii altor tipuri dimensionale in masura in care acestea sunt justificate din puncte de vedere economic sau functional, respectiv

• transportoare de mare capacitate

Pentru localitatile rurale care isi inchid pana la 16 Iulie 2009 gropile satesti, transportul se va efectua pana la cel mai apropiat depozit urban aflat in folosinta, direct sau prin punctul de colectare (Maierus) ori Statia de transfer care le deserveste. Localitatile care, la data intrarii in vigoare a PJGD, au deja in operare un sistem functional de colectare si transport si-l vor mentine, imbunatatindu-l in conformitate cu prevederile regulamentelor locale si ale contractelor de delegare de gestiune, iar cele cuprinse in proiectele cu finantare prin Phare-CES vor implementa sisteme de colectare si transport asa cum sunt ele prevazute in respectivele proiecte.. In prima parte a anului 2008 va trebui luata o decizie legata de arealul aferent mun. Fagaras in conditiile sistarii activitatii depozitului municipal. Construirea unui punct de colectare provizoriu care sa deserveasca municipiul si asigurarea unei suplimentari de capacitate de transport pentru a crea conditiile transportului deseurilor la un alt depozit urban care nu-si sisteaza activitatea ar putea fi avute in vedere ca solutii temporare. Decizia va apartine autoritatilor administratiei publice din localitatile impreuna cu operatorii serviciului de colectare si transport al deseurilor. Un studiu de solutie pe aceasta tema ar putea fi oportun. Ulterior anului 2009 vor fi necesare statii de transfer suplimentare celor prevazute in proiectele Phare CES aflate in curs de implementare. Spre exemplu pentru a deservi asezarile urbane si rurale de la Vest si Sud-Vest de Rasnov si pentru a prelua deseurile care nu mai pot fi depozitate in depozitele urbane dupa anul de inchidere al acestora. Pentru localitatile din care accesul direct catre proximul oras in care functioneaza depozite de deseuri este ne-economic, se recomanda infiintarea a minimum un punct de colectare zonal care sa deserveasca comunele situate la Nord de comuna Maierus. Selectarea amplasamentelor pentru statiile de colectare zonale se va face in urma unor studii specifice. Pentru localitatile situate in zona de Nord a judetului Brasov se va prevedea realizarea unei Statii de transfer in zona localitatii Hoghiz care sa preia deseurile generate si sa asigura transportul acestora la depozitul conform ce trebuie realizat in zona mun. Fagaras. C. Statii de sortare In ceea ce priveste sortarea deseurilor o prima optiune, aplicabila in perioada 2008 - 2009 este utilizarea intensiva a celor 3 statii care au perspective certe de punere in functiune, unde se vor procesa deseurile colectate selectiv in zonele respective (Predeal, Vistora, Prejmer). Aceasta formula, nu creaza premise certe pentru sortarea unei cantitati de deseuri reciclabile suficiente pentru atingerea tintelor de reciclare/valorificabile stabilite pentru anul 2008. O posibilitate pentru ameliorarea sanselor de atingere a acestor tinte o poate constitui materializarea intentiilor celor doi operatori ai serviciului de colectare a deseurilor din mun. Brasov de amenajare a unor Statii de sortare. In acest fel s-ar mari, in scurt timp, capacitatea disponibila pentru sortare, creindu-se premise pentru imbunatatirea rezultatelor activitatii de colectare selectiva a deseurilor desfasurata deja in municipiu.


81

Ulterior, odata cu cresterea cantitatilor de deseuri colectate selectiv pe toata raza judetului, pentru evitarea transportului acestora pe distante lungi (de pana la 100 km) se recomanda amenajarea unor noi statii de sortare, spre exemplu in proximitatea celor doua Statii de Transfer noi din zona localitatilor Rasnov si Hoghiz. – Alt IX. D. Gestionarea deseurilor biodegradabile Pentru gestionarea deseurilor biodegradabile, intr-o prima etapa este necesar sa se implementeze urmatoarele masuri: - reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile prin reciclarea unor cantitati cat mai mari

de deseuri de hartie/carton, lemn si textile - reducerea cantitatilor procesate de deseuri biodegradabile prin cresterea cantitatilor de

deseuri de alimente, vegetale si animale generate in mediul rural re-utilizate in interiorul gospodariilor;

- separarea fractiei biodegradabile din unele categorii de deseuri municipale, prin ameliorarea tehnologiilor de lucru: pre-colectarea deseurilor biodegradabile de la intretinerea spatiilor verzi, din piete, de la curatenia cailor publice.

- separarea fractiei biodegradabile generate in institutii publice precum: spitale, crese, camine, cantine.

Prin colectarea selectiva a fractiilor mentionate in ultimile doua masuri se poate genera o cantitate de deseuri biodegradabile care sa constituie materie prima pentru una sau mai multe statii de compostare amplasate cat mai aproape de sursa de generare (de regula, sursa de generare este in localitati urbane) – Alt. X. Pentru procesarea marei mase a deseurilor menajere si asmimilate urbane care au un continut dominant de materiale biodegradabile (de pana la 50% din masa) si pentru care colectarea selectiva ori sortarea nu reprezinta solutii tehnic eficace, dar nici economice, este necesara construirea unei statii de tratare mecano-biologice pe un amplasament care sa duca la transportul deseurilor-materie prima pe distante cat mai scurte (o locatie in apropierea mun. Brasov ar putea fi cea mai buna optiune) – Alt. XII. In prezent este aprobata realizarea prin proiecte Pfare CES a unor statii de compostare la Predeal si Victoria. Functionarea la capacitate maxima a acestor statii de compostare, promovarea compostarii in mediul rural, precum si reciclarea unei cantitati cat mai mari de deseuri de hartie si carton (in conformitate cu tinta aferenta anului 2010 asa cum este ea stabilita prin HG 1872/2006) pot asigura reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate. Pentru atingerea tintelor din 2010, 2013 si ulterioare privind reducerea deseurilor biodegradabile municipale la depozitare este insa necesar sa se amenajeze instalatii care sa poata procesa cantitati mult mai mari de deseuri municipale cu un grad ridicat de impuritati. E. Inchiderea depozitelor urbane si rurale Pentru inchiderea depozitelor urbane si rurale alternativa VI (Alt. VI) a obtinut un scor mai bun. Abordarea centralizata a inchiderii si reabilitarii depozitelor neconforme are avantajul de a permite inglobarea tuturor masurilor intr-un proiect de anvergura mai mare, care permite accesarea unor fonduri de investitie, permite obtinerea unor proiecte si lucrari de calitate mai buna, omogena, prin angajarea unor echipe de consultanta-proiectare cu experienta mare si cu o buna cunoastere a legislatiei, procedeelor si tehnicilor aplicabile in domeniu.


82

7. Calculul capacitatii necesare pentru gestionarea deseurilor

Scopul capitolului este de a stabili tipul şi numărul echipamentelor şi facilităţilor necesare gestionării deşeurilor, cum sunt: pubele şi / sau containere de pre-colectare, autogunoiere, transportoare de mare capacitate, puncte de pre-colectare si colectare, staţii de sortare, statii de compostare şi statii de tratare mecano - biologică care, dacă sunt construite şi/sau exploatate corespunzator vor crea judetului Brasov posibilitatea de a-şi atinge obiectivele şi ţintele prevăzute în PJGD.

7.1 Pre-colectare, colectare si transport Prin Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea Centru se stabilesc obiective si tinte care pot fi atinse prin masuri adecvate de gestionare a deseurilor. Unele dintre aceste obiective si tinte, determina masuri de implementare cu un grad mai mare de importanta sau urgenta. Dintre acestea sunt de mentionat:

- tintele privind reciclarea deseurilor de ambalaje; - tintele privind inchiderea depozitelor urbane si rurale neconforme; - tinta privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitata.

7.1.1 Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare In vederea atingerii tintelor privind inchiderea si reabilitarea depozitelor rurale gradul de acoperire cu servicii de salubrizare ar trebui sa evolueze in conformitate cu tabelul de mai jos, daca datele oficiale aflate la dispozitia autoritatilor judetene si a celor de mediu sunt confirmate de realitate. Tabel 46: Evolutia anticipata a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Urban 95 97 98 99 100 100 100 100 100

Rural 28 31 50 70 90 90 90 92 94

Total 79 80 86 91 97 97 97 98 98


83

Este insa foarte probabil ca, recent aprobatele reglementari ale ANRSCUP privind delegarea gestiunii serviciului de salubrizare, sa genereze o evolutie mai dramatica a gradului de conectare in mediul rural. Exista deja informatii ca un numar de autoritati ale administratiei publice locale fie au declansat procedurile de licitatie pentru delegarea gestiunii, fie au hotarat sa faca acest pas. Nu este mai putin adevarat ca, cele proiectele Phare, daca sunt luate in calcul pentru anul 2008 pot ridica gradul de acoperire in mediul rural la peste 50%, in situatia in care toata populatia localitatilor implicate va fi deservita.

Dotarea cu echipament de pre-colectare si transport se poate realiza centralizat sau in baza contractelor de delegare de gestiune putandu-se estima capacitatile necesare pentru efectuarea acestor operatii in localitatile care nu sunt conectate la momentul intocmirii planului, sau nu au deja asigurata finantarea pentru achizitionarea echipamentului.

7.1.2 Colectarea separata a materialelor reciclabile

Se pleaca de la stabilirea populatiei in localitatile respective (cca. 58000 de locuitori in anul 2013) calculandu-se apoi cantitatea deseurilor menajere si asimilate estimate a se genera in anul 2013, pe baza indicatorilor de generare majorati cu 0.8% anual fata de baza de calcul de 0,9 kg/pers*zi in mediul urban, respectiv 0,4 kg/pers*zi in mediul rural (indicatori valizi in anul 2003).

Vor rezulta aproximativ 10.250 de tone de deseuri generate anual in aceste localitati. In conditiile necesitatii asigurarii unei capacitati de pre-colectare care, cu rezerve tehnologice, trebuie sa acopere 7 zile consecutive de generare intre doua colectari, va rezulta o capacitate de pre-colectare de cca. 800 de mc. Aceasta capacitate de pre-colectare, destinata exclusiv mediului rural, caci mediul urban este deja dotat, va fi utilizata inclusiv pentru pre-colectarea fractiei/fractiilor de deseuri reciclabile si a celei pentru deseuri biodegradabile daca se va decide colectarea acestora de la populatie. Tinand cont de continutul deseurilor menajere si asimilabile din mediul rural se poate aprecia ca aproximativ 50% din volum va trebui destinat pre-colectarii materialelor reciclable.

Desi prin prezentul Plan se recomanda utilizarea cu precadere a containerelor de 1100 de litri, tipurile de pubele / containere pentru pre-colectare pot fi diferite, în funcţie de alegerea locală dupa realizarea studiilor de fezabilitate. Singura cerinţă care trebuie respectată este legata de alegerea containerelor de asemenea tipodimensiune incat sa se potriveasca cu sistemul de ridicare / echipamentul vehiculelor de colectare.

Transportul bisaptamanal al acestui volum de deseuri se poate face catre depozitele urbane proxime, statiile de transfer sau punctul de colectare cu ajutorul unor utilaje de transport precum:

- 3 utilaje adaptate conditiilor rutiere; - 8 autogunoiere de 18 mc; - 3 transportoare impreuna cu containerele de mare capacitate aferente – cca. 17 buc.

La infiintarea statiilor de transfer (in zonele Hoghiz si Rasnov) dotarea acestora cu compactoare fixe (4 buc.) este necesara. Localitatile care sunt la aceasta ora conectate la servicii de salubrizare sau care implementeaza proiecte Phare au o baza materiala pentru colectare si transport asigurata.


84

7.1.3 Statii de transfer In perioada 2008 – 2013 in judetul Brasov se vor inchide depozite orasenesti neconforme de la Rasnov, Sacele, Zarnesti si Fagaras (2008), precum si depozitele din localitatile Predeal, Victoria si Codlea in anul 2009. Pentru orasul Predeal inchiderea depozitului nu prezinta nici o problema intrucat prestatorul actual de servicii de colectare si transport deseuri deja nu mai utilizeaza depozitul orasenesc si realizeaza transportul deseurilor la depozitul conform Brasov, existand in derulare un proiect Phare CES pentru amenajarea unei Statii de transfer. Pentru orasele Codlea si Sacele, dupa sistarea activitatii din depozit nu se vor realiza statii de transfer, iar deseurile colectate pot fi transportate direct catre depozitul conform Brasov situat la doar 14 respectiv 8 km. Totodata deseurile colectate selectiv pot fi sortate intr-una dintre statiile de sortare ce ar putea fi amenajate in Brasov de catre operatorii de salubritate. Pentru orasele Rasnov si Zarnesti, se poate recurge la transportul deseurilor direct la depozitul conform Brasov, ca o solutie temporara pana la amenajarea unei statii de transfer si a uneia pentru sortare. Ulterior deseurile reziduale vor fi transportate tot la depozitul conform Brasov. Pentru mun. Fagaras nu se prevede realizarea unei statii de transfer intrucat se intentioneaza amenajarea unui depozit conform in zona acestei localitati. Cu toate acestea, intrucat nu exista o data certa privind inceperea exploatarii acestui depozit, iar in anul 2008 trebuie sistata activitatea la depozitul neconform Fagaras se poate lua in considerare transportul direct al deseurilor colectate pe raza orasului la depozitul urban proxim (Victoria). Aceasta solutie este conditionata de: • existenta capacitatii disponibile in depozitul orasului Victoria pentru preluarea acestor

deseuri; • acceptul formal al operatorului depozitului si al administratiei publice locale Victoria; • existenta in mun. Fagaras a capacitatii tehnice suplimentare de colectare si transport al

deseurilor; • posibilitatea utilizarii acestei solutii doar pentru 12 luni, intrucat pana la 16 iulie 2009

depozitul neconform Victoria isi va sista la randul sau activitatea. Ulterior acestei date, daca depozitul conform planificat pentru zona Fagaras inca nu este operational, trebuie avute in vedere alte solutii alternative (si totodata temporare), cum ar fi transportul deseurilor catre depozitul neconform Rupea sau catre depozitul conform Brasov. Ambele solutii sunt limitate de constrangeri asemenatoare cu conditionarile prezentate mai sus. Pentru orasul Victoria, in situatia in care proiectul Phare CES aflat in derulare nu va atinge stadiul de punere in functiune a Statiei de Transfer pana la 16 iulie 2009, trebuie recurs la metode alternative, temporare de tipul celor recomandate in cazul mun. Fagaras. Pentru localitatile Augustin, Ormenis, Apata si Maierus se recomanda amenajarea unui punct de colectare (si nu a unei statii de transfer intrucat nici criteriul populatiei arondabile nici distanta pana la depozitul proxim nu justifica amplasarea unei statii de transfer).


85

7.2 Tratarea si valorificarea deseurilor

7.2.1 Tratarea si valorificarea deseurilor de ambalaje Utilizând ca date de intrare cantităţile de deşeuri de ambalaje generate în regiune în 2003, asa cum s-a prezentat în Capitolul 4 s-a determinat că ţintele de reciclare sunt: Tabel 47: Ţinte de reciclare ambalaje, tone/an

Tinta de reciclare 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013hârtie + carton 7357 8150 9394 10051 10554 11081 11635 12217plastic 1,342 1795 2113 2466 3021 3625 4282 5620sticlă 1911 2142 3334 4236 5150 5899 6968 8130metale 1422 1578 2153 2304 2419 2540 2667 2801Lemn 201 269 403 555 777 1020 1071 1124Fata de total generat 50834 54393 58200 62274 65388 68657 72090 75695

Aceste ţinte pot fi atinse prin colectarea selectiva a deşeurilor de ambalaje atât de la gospodăriile populaţiei (deşeuri menajere ) cât şi de la instituţii, comerţ şi industrial (deşeuri menajere asimilate). S-a considerat că peste 95 % din deşeurile de ambalaje generate de sectorul instituţional, comercial şi industrial pot fi colectate. Tabel 48: Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectabile din industrie, comerţ şi instituţii, tone/an

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013hârtie + carton 5846 6255 6693 7161 7519 7895 8290 8705Plastic 3984 4263 4561 4881 5125 5381 5650 5933Sticlă 1729 1850 1979 2118 2224 2335 2452 2574Metale 893 956 1023 1094 1149 1207 1267 1330Lemn 503 538 576 617 777 1020 1427 2248Total 12956 13862 14833 15871 16794 17838 19086 20790

Sursă: estimările consultanţilor Tabel 49: Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectabile din gospodării, tone/an

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013hârtie + carton 1511 1895 2701 2890 3034 3186 3345 3512Plastic 2357 2773 5042 5395 5664 6160 7806 9601Sticlă 1364 1605 2917 3121 3277 3564 4516 5555Metale 529 622 1131 1210 1270 1381 1750 2153Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0Total 5760 6894 11790 12615 13246 14291 17418 20822

Sursă: estimările consultanţilor Colectarea acestor cantităţi implică participarea în sistem a unui anumit număr de locuitori.


86

Tabel 50: Populaţie implicată în schema de colectare separată, locuitori

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Populatie ideala care trebuie sa colecteze separat plastic, sticla, metal

111605 122343 207970 208005 207935 215253 259613 303759

Populatie ideala care trebuie sa colecteze separat hartie si carton

119693 139836 186363 186394 186331 186237 186112 185892

Pentru a atinge în anul 2008 ţintele de reciclare este însă nevoie de implicarea unui număr mai mare de locuitori decat numarul ideal. Populatia urbana conectata in prezent la servicii de colectare si transport deseuri menajere este in numar suficient pentru atingerea tintelor. Singura conditie de indeplinit este ca, in conformitate cu prevederile legale in vigoare colectarea sa fie efectuata selectiv, pe cel putin doua fractii, iar cantitatea de deseuri apartinand fractiei/fractiilor reciclabile sa fie procesata in statii de sortare. Acesta este motivul principal pentru care initiativa celor doi operatori de salubritate ce actioneaza in mun. Brasov de a isi amenaja statii de sortare trebuie sa se materializeze. Suplimentar, trei dintre proiectele Phare CES (Predeal, Prejmer si Victoria) prevad amenajarea unor statii proprii de sortare, fapt ce ar contribui pozitiv la atingerea tintelor. Pe de alta parte toate localitatile sunt obligate sa asigure colectarea selectiva a deseurilor, fapt ce genereaza o cantitate mare de deseuri care ar trebui procesate in statii de sortare. In plus aceasta cantitate este generata pe un areal larg multe localitati aflandu-se la distante apreciabile de cea mai apropiata statie de sortare. Recomandam ca, in situatia in care administratia publica locala din zone care nu sunt in proximitatea unei statii de sortare pregateste si obtine aprobarea pe proiecte care includ amenajarea unor statii de sortare acestea sa fie construite in imediata vecinatate a statiilor de transfer. Capacitatea acestor statii urmeaza sa fie stabilita prin studiile de fezabilitate necesare in vederea obtinerii finantarii sau a autorizatiilor. Pentru fracţia de sticlă care se colectează separat se vor plasa containere speciale (tip clopot care pot prelua intre 0,5 si 1 tona de sticla) în apropierea principalelor centre comerciale sau / şi în alte spaţii selectate. In lipsa marilor centre comerciale se va amplasa un set de containere la fiecare 5000 de locuitori. Numarul total si tipul containerelor specializate pentru pre-colectarea deseurilor de ambalaje din sticla de la populatie trebuie sa asigure preluarea a cca. 150 de tone. Aceste containere trebuie să fie de trei culori diferite pentru sticle albe, verzi şi brune. Sunt necesare minimum. 2 vehicule speciale pentru transportul containerelor pentru sticlă. Ambalajele de sticlă pre-colectate de generatorii industriali sau instituţionali trebuie colectate în containere mobile de 4 – 5 m3 care sunt transportate cu vehicule special adaptate pentru ele sau chiar de către generatorii sau reciclatorii de sticlă.


87

Pentru zonele rezidenţiale (case individuale si vile) pe lângă tradiţionalele pubele maro sau saci de gunoi se pot organiza puncte de colectare cu pubele pentru fracţii uscate prin adăugarea de containere speciale pentru reciclabile: hârtie şi sticlă sau colectare individuala in functie de rezultatele analizelor detaliate realizate in studiul de fezabilitate.

7.2.2 Tratarea deseurilor biodegradabile municipale In conformitate cu prevederile Directivei europene privind depozitarea deseurilor care instituie obligatia reducerii continutului de deseuri biodegradabile depozitate, judetul Brasov poate depozita incepand cu anul 2010 doar 75% din cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate in anul 1995, iar incepand cu anul 2013 doar 50% din aceasta cantitate. In baza datelor statistice referitoare la populatia Romaniei in anul 1995 si a celor referitoare la cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate in acelasi an, in judetul Brasov s-au depozitat in anul 1995 cca. 135.644 de tone de deseuri biodegradabile. Rezulta ca in anul 2010 se vor putea depozita numai 101.733 de tone, iar in anul 2013 doar 67.822 de tone. Tabel 51: Calculul cantitatilor de deseuri biodegradabile pe metode de procesare, tone/an

2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total deseuri biodegradabile din deseuri municipale , din care: 193232 194658 196037 197402 198753 200042 Deseuri biodegradabile din deseurile menajere 112117 117618 118366 119095 120198 121246 Urban 99171 100698 101180 101639 102076 102442 deseuri alimentare si de gradina 78449 79657 80038 80401 80746 81036 hartie+carton, lemn, textile 20722 21041 21142 21238 21329 21406 Rural 12946 16919 17186 17455 18122 18805 deseuri alimentare si de gradina 11120 14533 14762 14994 15567 16153 hartie+carton, lemn, textile 1826 2386 2424 2462 2556 2652 Deseuri biodegradabile din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii 43710 44060 44413 44768 45126 45487 Deseuri biodegradabile din deseurile din gradini si parcuri 4839 4878 4917 4956 4996 5036 Deseuri biodegradabile din deseurile din piete 3933 3964 3996 4028 4060 4093 Deseuri biodegradabile din deseurile stradale 22082 22258 22436 22616 22797 22979 Deseurile biodegradabile din deseurile menajere generate si necolectate 6550 1880 1910 1939 1576 1200 Urban 1002 0 0 0 0 0 deseuri alimentare si de gradina 792 0 0 0 0 0 hartie+carton, lemn, textile 209 0 0 0 0 0 Rural 5548 1880 1910 1939 1576 1200 deseuri alimentare si de gradina 4766 1615 1640 1666 1354 1031 hartie+carton, lemn, textile 782 265 269 274 222 169 Reciclare ambalaje, din care: hartie/carton de la populatie 9394 10051 10554 11081 11635 12217 hartie/carton din asimilate 6693 7161 7519 7895 8290 8705 lemn 576 617 777 1020 1427 2248

2.33 2.35 2.34 2.34 2.33 2.32 Cantitate de hartie/carton recuperabila de la intreaga populatie urbana conectata 21931 23635 24746 25907 27120 28385


88

2008 2009 2010 2011 2012 2013 Refolosire

55% 65% 70% 70% 70% 70% deseuri alimentare si de gradina din mediul rural 6116 9447 10333 10496 10897 11307 Compostare a unor componente din fractii municipale 10000 10000 10000 10000 10000 Total reducere 35317 50859 53375 55317 57735 60645 Cant. Depozitabila 157915 143799 142662 142085 141018 139397 Cant. Permisa 101733 101733 101733 67822 Cantitate care mai trebuie redusa 40929 40352 39286 71575

Prin comparare cu tintele de atins in anii 2010 si 2013 in privinta reducerii cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate rezulta ca in anul 2010 sunt de gestionat minimum 40000 de tone de deseuri biodegradabile, iar in 2013 minimum 71500 de tone. Trebuie in permanenta avut in vedere, atunci cand se vor elabora studiile de fezabilitate pentru instalatiile de gestionare a deseurilor biodegradabile, ca cifrele luate in calcul in tabelul de mai sus au valori maximale, reprezentand raspunsul optim atat din partea populatiei cat si a celorlalti generatori ori gestionari de deseuri de diferite categorii. Din analiza surselor de generare se constata urmatoarele: • din deseurile menajere si asimilate acestora in mediul urban (mai ales) si rural, o proportie

insemnata o reprezinta deseurile de hartie/carton si lemn fie ca sunt ambalaje fie ca nu. Daca masurile de colectare selectiva si reciclare a deseurilor de ambalaje isi ating tintele stabilite, sunt scoase din fluxul deseurilor catre depozite cantitati de deseuri biodegradabile (in special hartie, carton si lemn) de cca. 33000 de tone in 2010 si 39000 tone in 2013.

• prin masuri de refolosire a deseurilor alimentare si de gradina generate in mediul rural (atat in zonele acoperite cat sin in cele neacoperite) se mai pot scoate din fluxul deseurilor catre depozite cantitati cuprinse intre 10000 de tone in 2010 si 11300 de tone in 2013

• fractii de deseuri municipale precum cele din parcuri si gradini, ori cele din piete precum si unele componente din deseurile stradale pot face obiectul operatiunilor de compostare in instalatiile ce urmeaza a fi amenajate prin proiectele Phare CES aflate in derulare putandu-se in acest fel scoate din fluxul de deseuri catre depozite pana la 10000 de tone anual.

Se observa in acest fel ca se poate evita depozitarea unei cantitati de cca. 53 375 de tone de deseuri biodegradabile in 2010, si a unei cantitati de cca. 60 645 de tone de deseuri biodegradabile in 2013. In conformitate cu tintele de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate si in baza recomandarilor PRGD pentru Regiunea Centru, reducerea nu se poate realiza eficient decat daca se incearca gestionarea ultimei mari surse de deseuri biodegradabile si anume deseurile menajere urbane prin tratare mecano-biologica. In acest sens este necesara construirea unei statii de tratare mecano-biologica, dar, date fiind costurile ridicate ale unei asemenea instalatii, pragul de rentabilitate poate fi atins doar in situatia procesarii unor cantitati mai mari de deseuri.


89

7.3 Depozitarea deseurilor Pe perioada de planificare in judetul Brasov vor inceta sa functioneze toate depozitele de deseuri urbane neconforme existente cu o singura exceptie: depozitul Rupea care sisteaza activitatea in 2017. De asemenea depozitele rurale se vor inchide si reabilita pana la data de 16 iulie 2009. In aceste conditii, la sfasitul perioadei de planificare vor fi in functiune depozitul conform Brasov, un alt depozit conform in zona mun. Fagaras si depozitul urban Rupea. Bilantul cantitatilor depozitate pe perioada de planificare ar putea arata ca in tabelul urmator. Tabel 52: Calculul cantitatilor estimate de deseuri municipale depozitate, tone/an

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cantitatea generata de deseuri municipale 306552 308794 310967 313120 315253 317294

Cantitatea reciclata de materiale de ambalaje altele decat hartie/ carton sau lemn din deseurile municipale

16653 17819 18709 20028 23442 27147

Cantitatea de deseuri biodegradabile reciclata sau reutilizata in gospodariile rurale

35317 50859 53375 55317 57735 60645

Cantitatea de deseuri compostate 10000 10000 10000 10000 10000

Cantitatea de deseuri tratate mecano-biologic sau termic

40929 40352 39286 71575

Cantitatea de deseuri reziduale 17372 17141 16714 29630

Cantitatea de deseuri depozitata 254582 230116 205326 204564 201505 177557

Se poate observa tendita de scadere cu aproape 30% a cantitatilor depozitate intre 2008 si 2013, rezultat al unei gestionari mai corecte a deseurilor municipale. Pe de alta parte tinand cont de repartizarea geografica a populatiei pe teritoriul judetului se poate aprecia ca aproximativ 80% din cantitatea de deseuri va fi depozitata in depozitul Brasov, astfel incat depozitul conform care se va realiza in zona mun. Fagaras trebuie sa aiba capacitatea de a prelua cca. 35 000 de tone de deseuri anual.


90

8. Evaluarea costurilor

8.1 Estimarea costurilor investiţionale pentru judeţul BRASOV Costurile asociate cu investiţiile propuse la nivelul judeţului Brasov sunt detaliate în tabelul de mai jos.

Tabel 53: Estimarea costurilor investiţionale pentru judeţul Brasov

UM CantitateCost unitar [€/UM.] Cost echipamente

1.

Utilaje (In varianta gruparii pe sectoare (in jurul statiilor de transfer)) UM Nr

Cost unitar [€/UM.]

Cost echipamente %

Autogunoiere Buc 8 125000 1000000Vehicule adaptate conditiilor Buc 3 100000 300000Hook-lift Buc 3 60000 180000Containere 35 mc. Buc 17 6000 102000Compactoare fixe Buc 4 9000 36000Transportoare speciale conta buc 2 60000 120000Total echipamente 1738000 7%

2 Recipienti mc 786 200 157200 1%

3Puncte de colectare zonale (substatii de transfer) nr. 1 25000 25000 0%

4 Statii de compostare nr. 0 336000 0 0%

5Statie de sortare (in zonele Rasnov, Hoghiz si Fagaras) nr. 3 500000 1500000 6%

6 Statii de transfer nr. 2 500000 1000000 4%

7Inchidere depozite orasenesti neconforme ha 30 150000 4500000 19%

8 Depozite noi nr. 1 5000000 5000000 21%9 Instalatie de TMB tone 100000 80 8000000 33%

10Diverse, neprevazute (10% ) 2192020 9%

11 Total investitii 24,112,220 100%

A rezultat o valoare a investiţiilor de 24,1 milioane €, din care 21% reprezintă constructia unui nou depozit conform, 19% reprezinta costurile de inchidere a depozitelor neconforme şi 33% construcţia unei statii de TMB in vederea atingerii tintelor prevazute de legislatie in anul 2010. Investitiile sunt distribuite intre anii 2008 – 2015. Calculele au ţinut seama de investiţiile ce vor fi făcute prin programul PHARE CES 2004-2006. Aceste investiţii au finanţarea asigurată şi nu au fost incluse în calculul investiţiilor necesare.


91

Trebuie subliniat faptul ca exista un grad de incertitudine in ceea ce priveşte nivelul exact al costurilor investitionale asociate cu investiţiile propuse. La nivelul curent de analiza judeţeană, nu sunt incă informaţii disponibile in ceea ce priveşte amplasamentul exact al echipamentelor/instalaţiilor (puncte de colectare zonale, staţii de transfer, staţii de sortare, compostare etc.).

De aceea este mai dificil sa se facă estimări de costuri in funcţie de condiţiile specifice – cum ar fi structura geologică a amplasamentului, existenta utilitatilor, distanta fata de principala cale de acces, calitatea infrastructurii. Aceste condiţii specifice pot avea un impact semnificativ asupra costurilor investitionale.

Un nivel mai mare de certitudine in ceea ce priveşte costurile va fi atins in fazele de planificare următoare, în conexiune cu studiile de fezabilitate şi fiind acompaniat de schiţa conceptuală şi detaliată a amplasamentului şi însoţind planificarea detaliata pe baza amplasamentelor concrete şi identificarea caracteristicilor specifice ale instalaţiilor.

In stadiul prezent al procesului de planificare, costurile investionale sunt bazate pe costul mediu al diferitelor instalaţii sau tipuri de echipamente. În acest scop au fost consultate un număr de surse ce furnizează date recente pentru sectorul deşeurilor in România şi care conţin date cu privire la costurile unitare; valorile costurilor unitare folosite sunt anexate.

Propunerile pentru investiţiile gestionării deşeurilor sunt detaliate in Capitolul 7. Clasa de investiţii din cadrul fiecărei categorii majore de servicii (colectare, transport, tratare etc) este rezumată şi prezentată în Anexa 2.

Luând ca punct de plecare programul propus pentru finanţare pentru regiune şi ghidurile costurilor unitare menţionate anterior, au fost estimate următoarele costuri pentru investiţii.

8.2 Estimarea costurilor totale pentru sistemul de gestiune a deşeurilor din judeţul BRASOV

Pentru calculul costurilor totale s-au calculat costurile O&I pe o perioadă de 7 de ani (2008-2015). Costurile operaţionale, in special costurile de transport, sunt de asemenea influenţate in mare măsura de amplasamente şi de distanţele între ele. În această fază costurile O/M au fost estimate la 7% din valoarea investiţiei. De asemenea s-a ţinut seama şi de faptul că echipamentele şi construcţiile se vor amortiza potrivit HG 2139 privind Amortizarea mijloacelor fixe.


92

Tabel 54: Amortizarea mijloacelor fixe CODUL DE CLASIFICARE

DENUMIREA ACTIVELOR FIXE DURATE NORMALE DE

FUNCŢIONARE - ANI -

Durata de funcţionare

luată în calcul (ani)

1.1.2 Construcţii uşoare cu structuri metalice (hale de producţie, hale de montaj etc.)

16 - 24 20

2.1.24.5. Maşini, utilaje şi instalaţii pentru tratarea deşeurilor menajere.

8 - 12 9

2.1.24.6. Recipiente pentru depozitarea deşeurilor menajere, în afară de:

6 - 10 8

2.1.24.6.1. - rampe ecologice. 4 - 6 5 Sursa: HOTĂRÂRE Nr. 2139 din 30 noiembrie 2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe., EMITENT: GUVERNUL

ROMÂNIEI, PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 46 din 13 ianuarie 2005 Au rezultat următoarele valori privind costul investiţiei

VNA@5% Costuri O&I mii Euro 5.068 VNA@5% Costuri Totale mii Euro 24.250

Calculele detaliate sunt prezentate in Anexa.

8.3 Implicaţiile investiţiilor propuse prin prisma disponibilităţii de plată a populaţiei

Gestionarea deşeurilor va avea implicaţii tarifare pentru consumatorii finali. Impactul precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte particulare şi programe de investiţii (ţinând cont de caracterul particular al instalaţiilor pentru tratare/depozitare şi transfer, acolo unde este cazul).

Tarifele ce vor fi aplicate în cadrul regiunii reprezintă o funcţie a unui număr de factori, incluzând dar nelimitându-se la următorii:

• Structuri existente de cost aparţinănd furnizorului de servicii;

• Nivelul tarifelor existente aplicat în cadrul judetului Brasov şi adaptate la costuri;

• Caracteristicile deşeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii şi separarea deşeurilor generate/colectate în menajere şi ne-menajere;

• Amortizarea activelor existente şi a investiţiilor propuse;


93

• Nevoia de înlocuire anuală a activelor uzate ( depinde de durata de exploatare a acestora);

• Structura de finanţare pentru noi active şi nivelul costurilor din sistemul de creditare din cadrul mecanismului;

• Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibilităţi de creditare neavantajoase, întârzierea plăţilor);

• Planuri detaliate de investiţii (detalierea costurilor pe fiecare componentă de investiţii, bazânu-se pe nevoia specifică de instalaţii şi pe costul total ţinând cont de finanţarea locală şi internaţională, neprevăzute, inflaţia etc);

• Costuri detaliate de operare, luând ca punct de referinţă structura deja existentă a costurilor, adaptarea la impactul investiţiilor propuse şi schimbările operaţionale/procedurale.

Se poate întâmpla să apară mici fluctuaţii ale tarifelor în cadrul judetului, întrucât prestatorii de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales activităţile locale de colectare, pentru care costurile vor varia în funcţie de metodele locale de colectare folosite, densitatea populaţiei, frecvenţa de colectare, distanţele de transport către depozit etc.).

Evaluarea consecinţelor particulare asupra tarifelor pentru obţinerea investiţiilor necesare gestionării deşeurilor în cadrul judetului nu se regăseşte în obiectivele prezentului Plan Judetean. Scopul analizei curente este să identifice nevoile generale ale sistemului; evaluarea detaliată a fezabilităţii/sustenabilităţii financiare şi a consecinţelor tarifare trebuiesc abordate într-un studiu separat de fezabilitate care să prevadă evaluări tehnice detaliate ale sistemelor şi amplasamentului instalaţiilor precum şi evaluări financiare detaliate ale companiilor de gestionare a deşeurilor.

În cadrul prezentului Plan Judetean este posibil să se faca estimari la modul general asupra implicaţiilor tarifare asupra sistemului, privit ca întreg.

8.3.1 Disponibilitatea de plată la nivel macro

Preocuparea generală faţă de sistemele de gestionare a deşeurilor este aceea ca acestea să ofere servicii accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales consumatorilor din gospodării. Din motivul prezentat mai sus nu se pot determina implicaţiile particulare ale aplicării tarifelor în cadrul judetului Brasov. Este posibil să se realizeze o evaluare generală a disponibilităţii globale de plată, per ansamblu înainte şi după implementarea sistemelor propuse pentru investiţii.

Scopul analizei disponibilităţii de plată la acest nivel al Planului Judetean este acela de a determina nivelul tarifului ce poate fi suportat de populaţie. Disponibilitatea de plată se referă la capacitatea beneficiariilor serviciilor de gestionare al deşeurilor de a plăti aceste servicii fară a pune în pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-şi satisface nevoile personale. Este important să se identifice abilitatea de plată a beneficiarilor, în cadrul evaluării capacităţii economice de plată a serviciilor pentru gestiunea


94

deşeurilor (solvabilitatea clientului). În această analiză s-a folosit un indicator al solvabilităţii pentru a aprecia dacă veniturile populaţiei sunt suficiente pentru a putea suporta creşterea costurilor pentru serviciile privind gestiunea deşeurilor, fară a prejudicia în mod serios bugetul familiei. O gospodărie se consideră a fi incapabilă de plata serviciilor, când ar necesita o reducere semnificativă a bugetului dedicat altor bunuri şi servicii. Conform standardelor pentru gestionarea deşeurilor, nivelul acceptabil de suport al serviciilor pentru gestionarea deşeurilor este de ~ 1.5% din venitul mediu al fiecărei gospodării – ex. costurile medii lunare pentru gestionarea deşeurilor nu ar trebui să depăşească 1.5% din veniturile medii lunare ale gospodăriilor (unde costurile ar trebui sa acopere întregul ciclu al serviciilor pentru deşeuri – colectare, transport, sortare, tratare şi eliminare). Se specifică faptul că deşi un asemenea criteriu este util în dezvoltarea strategiei de gestionare a deşeurilor, în formularea politicii de tarifare trebuie să se ţină cont de faptul că venitul multor gospodării este sub medie. Cu privire la dificultatea financiară în care se găsesc unele gospodării, de a suporta aceste costuri în raport cu veniturile proprii, se impune să se prevadă măsuri în cadrul politicii, cu privire la protejarea unor asemenea beneficiari. Evaluarea abilităţii globale de plată este realizată în funcţie de venitul mediu pe gospodărie din cadrul judetului Brasov. Sunt disponibile statistici oficiale referitoare la venitul mediu în România şi pentru regiunile importante, determinat prin studii de venit al gospodăriilor. Sunt considerate veniturile din diferite surse, cum sunt lichidităţile şi din surse proprii în natură (schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate şi a bunurilor produse în gospodărie, etc.). O prezentare a veniturilor în Regiunea Centru aplicabile si judetului Brasov este realizată în următorul tabel. Tabel 55: Nivelul veniturilor pentru Regiunea Centru (2004)

Gospodării de: Regiunea 7 Centru

Total gospodării

Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari

Lei, lunar pe o persoană / ROL, monthly per person

Total venit 3820400 4407450 3771365 2392971 3696688 procente / percentage Venituri băneşti din care: 76 84,7 39,6 75,9 71,0

Salarii brute şi alt drepturi salariale 45,1 73,0 9,0 29,8 19,8

Venituri din agricultură 3,7 1,0 20,1 4,7 3,8

Venituri din activităţi neagricole independente 2,8 0,9 2,0 2,9 0,8

Venituri din prestaţii sociale 19,2 5,5 6,1 28,0 42,1

Venituri din proprietate 0,8 0,5 0,2 0,1 0,7

Contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţii şi beneficiarii de prestaţii sociale 3,3 4,6 1,0 3,1 2,3

Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii 20,7 10,7 59,4 21,0 26,7

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2005;


95

În scopul prezentei analize se presupune că nivelul viitor al veniturilor va creşte cu rata de creştere a PIB-ului în fiecare regiune. Previziuni ale ratelor de creştere a PIB-ului pentru perioada 2006-2009 au fost elaborate de Comisia Naţională pentru Prognoză şi sunt prezentate în tabelul de mai jos. În tabel mai figureză şi aprecierea că rata anuală de creştere după 2009 va scădea la 5%, şi va rămâne constantă în 2011 şi mai departe în fiecare an pentru toate judetele. Tabel 56: Evoluţia PIB, modificarea % anuală

Comisia Naţională pentru Prognoză

Estimările consultantului, 2009 & mai departe

2006 2007 2008 2009 2010 2011 România 6,0 6,2 6,3 6,0 5,5 5,0 1. NORD - EST 5,8 6,1 6,5 6,0 5,5 5,0 2. SUD - EST 5,9 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0 3. SUD 6,0 6,0 6,1 6,0 5,5 5,0 4. SUD - VEST 6,1 5,8 6,0 6,0 5,5 5,0 5. VEST 5,8 5,7 5,9 6,0 5,5 5,0 6. NORD - VEST 5,4 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0 7. CENTRU 5,7 5,9 6,0 6,0 5,5 5,0 8. BUCUREŞTI 6,6 7,1 6,8 6,0 5,5 5,0

Sursa datelor: Comisia Naţională pentru Prognoză (www.cnp.ro) şi estimările consultantului Luând ca punct de referinţă nivelul veniturilor şi ajustându-le PIB-urilor previzionate pentru fiecare regiune, poate fi calculat nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea deşeurilor pe fiecare regiune în parte, inclusiv pentru Regiunea Centru din care face parte si judetul Brasov. Tabel 57: Puterea de cumpărare în România, EURO pe lună/pe persoană 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Romania 1,47 1,53 1,62 1,72 1,83 1,94 2,05 2,15 2,26 2,37 1. NORD - EST 1,35 1,38 1,46 1,55 1,65 1,75 1,85 1,94 2,04 2,14 2. SUD - EST 1,32 1,35 1,43 1,51 1,61 1,70 1,80 1,89 1,98 2,08 3. SUD 1,34 1,39 1,47 1,56 1,66 1,76 1,85 1,95 2,04 2,14 4. SUD - VEST 1,38 1,42 1,50 1,59 1,69 1,79 1,89 1,98 2,08 2,18 5. VEST 1,57 1,66 1,75 1,85 1,96 2,08 2,19 2,30 2,42 2,54 6. NORD - VEST 1,55 1,59 1,68 1,78 1,89 2,00 2,11 2,22 2,33 2,44 7. CENTRU 1,53 1,58 1,67 1,77 1,88 1,99 2,10 2,21 2,32 2,43 8. BUCURESTI 1,91 2,05 2,19 2,34 2,50 2,65 2,80 2,94 3,08 3,24 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei şi estimările consultantului Pentru Regiunea Centru disponibilitatea lunară de susţinere a creşterii costurilor este de 1.53 euro la 2.43 euro între anii 2005 şi 2013. Ar fi fost ideal să se facă distincţie între nivelul veniturilor şi abilitatea de suport din mediul urban şi rural. Din pacate nu sunt disponibile date cu privire la nivelul veniturilor regionale, care să facă distincţie între gospodăriile urbane şi rurale.


96

Cea mai importantă sursă de venit pentru gospodăriile din mediul urban îl reprezintă salariul şi ajutorul social. Impactul alimentelor produse în mediul privat şi cel al produselor agricole au un impact redus asupra venitului total al gospodăriilor urbane (11% din venitul total). În mediul rural cea mai importantă sursă de venit o reprezintă activităţile agricole întreprinse în gospodărie (în ambele sensuri cel monetar şi în natură); aceste activităţi însumează 45% din totalul veniturilor. Alte surse de venit mai sunt salariul si auto-finanţarea (28%) şi ajutorul (20%).

8.3.2 Nivelurile tarifelor deja existente În obiectivele prezentului Plan nu se regăseşte inventarierea sistematică a nivelurilor tarifelor pentru toţi prestatorii de servicii din Judetul Brasov. Oricum în tabelul de mai jos figurează câteva exemple de tarife pentru gospodării pentru serviciul de gestionare a deşeurilor, aplicate de câţiva prestatori de servicii din cadrul judetului Brasov. Tarifele aplicate gospodariilor în 2007 se situau între 2.13 – 4.5 RON pe persoană/lună (~0.6 – 1.29 euro). Acest nivel reprezintă 83% din estimările nivelului abilităţii de suport a tarifelor pentru 2007 de 1.55 euro pe persoană/lună pentru gospodăriile cu venit mediu. Cu alte cuvinte, având în vedere tarifele din anul 2007, este suportabila creşterea tarifelor cu 0.5 euro pe persoană pe lună. De asemenea se estimează că veniturile persoanelor vor creşte în timp, ceea ce va uşura situaţia. Tabel 58: Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în Judetul Brasov (2007)

Localitatea Tarif in RON/luna pentru persoane fizice

Brasov – Comprest S.A. 4,05 Brasov – Urban S.A. 4,88 Codlea 3,33 Rasnov 2,21 Rupea 4,165

8.3.3 Impactul investiţiilor asupra tarifelor Au fost elaborate predicţii primare ale fluxurilor financiare a investiţiilor pentru gestiunea deşeurilor din regiune, având în vedere creşterea incrementală a costurilor pentru investiţii şi impactul costurilor de operare. Au fost considerate numai costurile asociate alternativelor tehnice analizate in Capitolul 7.

Trebuie specificat că au fost considerate numai costurile incrementale ale investiţiilor propuse pentru o periodă de planificare din 2008-2015, ex. impactul investiţiei suplimentare şi a costului de operare (creştere/descreştere) a îmbunătăţirilor regionale în gestionarea deşeurilor. Costurile existente asociate serviciilor de gestionare a deşeurilor în cadrul judetului nu figureză în analiză şi se presupune a fi constante.


97

Predicţiile fluxurilor financiare sunt prezentate în anexa format electronic Anexa 2.

Analiza poate fi caracterizată după cum urmeză:

• A fost elaborată pe baza de numerar, ex. se presupune că toate investiţiile şi costurile de operare vor fi finanţate prin lichidităţi, imediat ce se ivesc.

• A fost elaborată în termeni reali, preţurile din 2007 au fost ajustate pe durata de programare la valori reale;

• A fost considerat numai costul suplimentar generat de investiţii pe perioada de planificare (cum localizarea diferitelor capacităţi nu se cunoaşte şi nici diferite specificaţii tehnice, aceste costuri au fost calculate pe baza unor valori medii ale costurilor unitare standard);

• S-au considerat costurile de O&Î pentru diferite categorii de activităţi: colectare, sortare//transfer, trasport şi eliminare la depozitul de deseuri (costurile pentru aceste componente au la bază costuri unitare standard). Au fost calculate doar costurile suplimentare generate de noile capacităţi;

• S-a avut în vedere cantitatea de deşeuri estimată a fi generată în regiune, pe durata de planificare.

Rezultatul analizei reprezintă un calcul de ansamblu al VNA (Valoarea Actualizata Netă) asociată costurilor generate de noile servicii de gestionare a deşeurilor (luând în considerare atât investiţiile cât şi costurile O&Î de-a lungul perioadei planificate).

Deasemenea, sunt calculate atât valorile actualizate pe tonă în perioada de planificare cât şi pe persoană/lună.

Este important de subliniat faptul că această sumă nu este egală cu tariful real aplicabil consumatorilor - tariful real aplicabil va reprezenta o funcţie de mai mulţi factori cum ar fi condiţiile locale, schemele de finanţare a investiţiilor, performanţa de plată a utilizatorilor (gradul de încasare a facturilor), etc.

VNA al investiţiei pe persoană/lună reprezintă costul mediu total pe persoană/lună al investiţiilor de-a lungul perioadei planificate. Dacă presupunem că programul de investiţii propus este finanţat in totalitate prin tarifele utilizatorilor, impactul mediu lunar asupra tarifelor ar fi de 0,48 Euro pe persoană. Este însă foarte probabil ca acest program de investiţii să fie co-finanţat de UE. Presupunând că 80% din sprijinul financiar al UE este direcţionat spre investiţii (costul de O&Î este finanţat în totalitate prin tarifele utilizatorilor), impactul mediu lunar al programului de investiţii ar fi de 0,15 euro pe persoană ceea ce reprezintă 80% din abilitatea de plată a populaţiei.


98

Tabel 59: Impactul investiţiilor asupra tarifului de gestiune a deşeurilor în Judetul Brasov (valori medii)

Rata de actualizare 5% VNA a investiţiilor propuse (EURO 1000) (include Investiţia şi costurile de operare/întreţinere pe perioada 2008-2015) 24,250 VNA a fluxului de deşeuri generate (1000 t) 2,220 VNA a fluxului de deşeuri colectate (1000 t) 2,179 Impactul făra finantare UE VNA Investiţii/t de deşeuri generate (Euro) 10.9VNA Investiţii/t de deşeuri colectate (Euro) 11.1VNA al Investiţiei suplimentare necesare/pers şi lună (Euro) 0.48Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate 25%Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de planificare 96%Impact cu finantare UE*) Contribuţia UE 80%VPN al Investiţiei suplimentare necesare/pers şi lună (Euro) 0.15 Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate 8%Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de planificare 80%

*) Susţinerea UE poate veni prin intermediul FEDR; în momentul de faţă nu există finanţare asigurată din acest fond.

Trebuie menţionat că valorile calculate reprezintă valori medii pe locuitor care nu au ţinut seama de ponderea investiţiilor ce ar trebui alocate familiilor sau firmelor care generează deşeuri de tip menajer. De asemenea nu au fost calculate efectele subvenţionării încrucişate între diversele categorii de generatori.

Consecinţele tarifare ale investiţiilor propuse se încadrează în anumite limite posibil acceptabile în cadrul Judetului Brasov. Ar trebui subliniat faptul că aceste calculele, de mai sus reprezintă doar costurile investiţiilor propuse pe cap de locuitor şi nu iau în considerare partea reală de cheltuieli alocată familiilor sau consecinţele subvenţiilor încrucişate dintre grupurile de consumatori..

Cum se poate observa din tebelul de mai sus, tarifele corespunzătoare investiţiilor propuse rămân sub limita de suportabilitate de 1.5% din venituri. În medie, tarifele necesare pentru acoperirea investiţiilor propuse şi a costurilor O&Î reprezintă 96% din limita de suportabilitate în cazul absenţei finanţării UE. În cazul susţinerii prin granturi a investiţiilor propuse, atunci tariful necesar reprezintă 80% din limita de suportabilitate.

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

9. Masuri de implementare Pentru implementarea unui plan de gestionare a deşeurilor sunt necesare o serie de masuri. Fiecare obiectiv prevăzut în plan trebuie să fie susţinut de una sau mai multe măsuri specifice. În cele ce urmează sunt prezentate obiective şi măsurile aferente, precum şi responsabilii şi termenele de îndeplinire a măsurilor. Politica şi cadrul legislativ, aspecte instituţionale

Obiective

Dezvoltarea politicii judetene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale

Măsuri Responsabili Termen

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării judetene în domeniul gestiunii deşeurilor şi a instrumentelor de implementare a acesteia

CJ Brasov 2008

Constituirea grupului de monitorizare a PJGD, format din reprezentanţi ai CJ Brasov, APM Brasov, ARPM Brasov si Garda de Mediu

CJ Brasov 2008

Realizarea raportului de monitorizarea a PJGD Grup de monitorizare PGJD

In primul trimestru al fiecarui an incepand cu 2009

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional in domeniul gestionarii deseurilor şi dotări corespunzătoare la toate nivelele, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat

CJ Brasov

Consiliile Locale

2008


100

Informarea şi conştientizarea publicului şi a părţilor implicate

Obiectiv Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare a publicului şi a tuturor părţilor implicate în procesul de gestionare a deşeurilor din judetul Brasov


Organizarea de campanii de constientizare pentru publicul tinta (autoritatile administratiei publice locale si cetateni) cu privire la masurile de implementare prevazute in PJGD

CJ Brasov

APM Brasov

Permanent

Organizarea şi susţinerea de campanii de informare şi conştientizare a publicului privind prevenirea generării deşeurilor şi colectarea separata a deşeurilor municipale generate (deseuri reciclabile, DEEE, deseuri biodegradabile municipale, deseuri voliminoase, deseuri periculoase)

CJ Brasov Autoritatile administratiilor publice locale/operatorii de salubrizare

Permanent

Realizarea de seminarii de instruire pentru municipalităţi în vederea familiarizării cu opţiunile tehnice şi administrative de creştere a reciclării/valorificării

CJ Brasov

APM Brasov

Permanent


101

Date si informaţii privind gestionarea deşeurilor

Obiectiv Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european


Îmbunătăţirea sistemului judetean de colectare, prelucrare, analizare şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

APM Brasov Operatorii de salubrizare

2008

Realizarea de măsurători privind compoziţia, precum şi determinarea indicatorului de generare a deşeurilor menajere pentru mediul urban şi rural

Agenţii de salubritate,

Operatorii depozitelor de deşeuri

în fiecare anotimp

Realizarea de întâlniri de informare cu societăţile implicate în gestionarea deşeurilor privind modul de raportare a datelor privind deşeurile

APM Brasov permanent

Colectarea datelor privind deşeurile din construcţii şi demolări

Consiliile Locale, APM Brasov

permanent

Monitorizarea cantităţii de deşeuri voluminoase si a deseurilor pericloase colectate şi raportarea datelor la APM-uri

Consiliile locale şi operatorii de salubrizare

permanent


102


Obiective Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de acoperire să fie de 100 % în mediul urban şi minim 90 % în mediul rural


Crearea de instrumente economice pentru susţinerea şi extinderea sistemului de colectare a deşeurilor menajere în mediul urban şi rural astfel incat in anul 2009 aria de acoperire sa fie de 100 % in mediul urban si de 90 % in mediul rural

CJ Brasov Autoritatile administratiei publice locale

2008

Licentiere ANRSCUP a tuturor agentilor de salubrizare din judet

Autoritatile administratiei publice locale

2009

Asigurarea transportului deseurilor colectate din mediul rural catre depozitul sau statia de transfer cea mai apropiata


Incepand cu 2009

Adoptarea de măsuri cu caracter administrativ în vederea realizării eficiente a colectării separate a deşeurilor, conform prevederilor legale in vigoare

Autoritatile administratiei publice locale Garda de mediu

permanent

Realizarea si exploatarea in orase de puncte de colectare deseurilor reciclabile, a DEEE-urilor si a deseurilor voluminoase


2009

Modernizarea sistemelor actuale de colectare si transport


permanent


103

Deşeuri de ambalaje Măsuri Responsabili Termen

Implementarea unui sistem de colectare separata a a deseurilor de hartie si carton astfel incat sa se asigure colectarea:

− a cel putin 2.700 tone 2008 − a cel putin 3.200 tone 2011 − a cel putin 3.500 tone

Deseurile de hartie si carton se vor colecta de preferinta separat, fie individual (din usa in usa), fie prin containere stradale sau puncte de colectare


2013

Colectarea separata a urmatoarelor cantitati de deseuri de ambalaje de plastic:

− a cel putin 5.000 tone 2008 − a cel putin 6.200 tone 2011 − a cel putin 9.600 tone

Colectarea separata a deseurilor de plastic se va face de preferinta in amestec cu deseurile metalice, deseurile compozite si eventual deseurile de sticla


2013

2008 2011

Colectarea separata a urmatoarelor cantitati de deseuri de ambalaje de sticla:

− a cel putin 3.000 tone − a cel putin 3.300 tone − a cel putin 5.500 tone

Deseurile de sticla se vor colecta acolo unde este posbil separat fie (din usa in usa), fie prin containere stradale sau puncte de colectare


2013

2008 2011

Colectarea separata a urmatoarelor cantitati de deseuri de ambalaje metalice:

− a cel putin 1.150 tone − a cel putin 1.400 tone − a cel putin 2.150 tone

Colectarea separata a deseurilor metalice se va face de preferinta in amestec cu deseurile de plastic, compozitle si eventual deseurile de sticla


2013

Asigurarea ca intreaba cantitate a deseurilor reciclabile, in special a deseurilor de ambalaje rezultate din comert, industrie si institutii este colectata separat si este transmisa spre reciclare/valorificare

Garda de mediu permanent

Obiective Prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje Atingerea ţintelor de valorificare materială şi energetică a deşeurilor de ambalaje în conformitate cu prevederile legislative


104

Deşeuri biodegradabile municipale

Obiective Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate în conformitate cu prevederile legislative


Promovarea şi stimularea compostării individuale în gospodării şi/sau pe platforme


Permanent

Realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi pieţe)


Începând cu 2008

Asigurarea compostării întregii cantităţi de deşeuri biodegradabile rezultate din parcuri, grădini (inclusiv deşeurile din cimitire) şi pieţe


Începând cu 2008

Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice pure (deşeuri din parcuri, grădini, cimitire, pieţe)


Începând cu 2008

Asigurarea capacităţilor si tratarea a minim 40.000 t deşeuri biodegradabile la nivelul judetului


2010

Asigurarea capacităţilor si tratarea a minim 70.000 t deşeuri biodegradabile la nivelul judetului


2013

Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deşeurilor biodegradabile municipale şi aplicarea acestuia în zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există


Începând cu 2008


105

Staţii de transfer şi depozite

Obiectiv Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului


Inchiderea celor doua depozite din municipiul Brasov, care au sistat deja activitatea de depozitare

Primaria Municipiului Brasov

2008

Sistarea activităţii de depozitare în depozitele urbane neconforme din localitatile:

• Fagaras, Rasnov, Sacele, Zarnesti • Codlea, Predeal, Victoria

Autoritatile administratiei publice locale şi Operatorii de depozite

2008 2009

Inchiderea depozitelor din localitatile:

• Fagaras, Rasnov, Sacele, Zarnesti • Codlea, Predeal, Victoria

Autoritatile administratiei publice locale şi Operatorii de depozite

Cel tarziu in 2010 2011

Închiderea şi ecologizarea celor 159 spaţii de depozitare din mediul rural


Până la 16.07.2009

Asigurarea transportului deşeurilor corelat cu închiderea depozitelor neconforme si a spatiilor de depozitare din mediul urban


Începând cu 2008

Realizarea unui nou depozit conform in zona Fagaras


2008

Realizarea statiilor de transfer aflate in prezent in faza de implementare


200-2009

Amenajarea unui punct de colectare a deseurilor (nu statii de transfer) in localitatile Augustin, Ormenis, Apata si Maierus


2009


106

Deşeuri periculoase din deşeurile municipale

Obiectiv Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane


Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale, conform prevederilor legale


Începând cu 2008

Tratarea corespunzatoare, in instalatii autorizate, a deseurilor periculoase municipale colectate separat


permanent

Eliminarea deseurilor periculoase municipale in instalatii autorizate


permanent

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice Măsuri Responsabili Termen

Crearea unui sistem de colectare separata a DEEE de la gospodariile particulare care sa asigure colectarea anuala a cel putin 2.300 tone

Producatorii de DEEE Autoritatile administratiei publice locale

2008

Colectarea DEEE din gospodăriile populaţiei de catre operatorii de salubrizare si informarea permanenta a populatiei privind calendarul de colectare a acestor tipuri de deseuri


Începând cu 1 ianuarie 2008

Preluarea DEEE de la punctele municipale de colectare şi asigurarea reciclării/valorificarii acestora cu atingerea ţintelor din HG 448/2005

Producătorii sau organizaţiile colective

permanent

Desfăşurarea de campanii de informare şi conştientizare a populatiei privind colectarea separata a DEEE

CJ Autoritatile administratiei publice locale Organizatiile colective ale producatorilor APM Brasov

permanent

Obiectiv Crearea unui sistem eficient de colectare a DEEE, valorificarea DEEE colectate cu atingere ţintelor prevăzute de legislaţie, conştientizarea populţtiei privind necesitatea colectării selective a acestei categorii de deşeuri


107

Vehicule scoase din uz Măsuri Responsabili Termen

Preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă, atunci când acestea devin vehicule scoase din uz

Producătorii de vehicule

permanent

Intretinerea corespunzatoare a punctelor de colectare si transmiterea VSU colectate catre tratare in vederea atingerii tintelor

Operatorii punctelor de colectare

permanent

Pastrarea evidentei privind VSU colectate in functie de anul de fabricatie

Operatorii punctelor de colectare

permanent

Deşeuri din construcţii şi demolări Măsuri Responsabili Termen

Elaborarea unui plan privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

CJ Brasov Autoritatile administratiei publice locale APM Brasov

2008

Colectarea separată a deşeurilor pe deşeuri periculoase şi deşeuri nepericuloase

Persoanele fizice şi agenţii economici generatori

Începând cu 2008

Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare Autoritatile administratiei publice locale

Începând cu 2008

Asigurarea de capacităţi de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări

Autoritatilea dministratiei publice locale

permanent

Interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor din construcţii şi demolări


permanent

Obiectiv Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi a sănătăţii umane

Obiectiv Reutilizarea şi valorificarea componentelor


108

Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti

Obiectiv Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane


Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de suprafaţă

Operatorii staţiilor de epurare

permanent

Promovarea prioritară a valorificării în agricultură în condiţiile respectării prevederilor legislative


permanent

Promovarea tratării prin presare/deshidratare în vederea co-incinerarii


permanent


109

10. Sistemul de monitorizare Monitorizarea Planului Judetean pentru Gestionarea Deşeurilor urmareste progresul în realizarea obiectivelor şi măsurilor cuprinse în Plan. Monitorizarea PJGD include in principal: monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PJGD;

monitorizarea factorilor relevanti pentru prognoza;

evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor;

identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor intampinate in identificarea planului;

recomandare de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării planului.

Monitorizarea anuala a obiectivelor si tintelor se va realiza cu ajutorul indicatorilor de monitorizare. Indicatorii de monitorizare trebuie sa fie cuantificabili. Vor fi stabiliti atat indicatori generali, care arata progresul general al sistemul de gestionare a deseurilor la nivelul judetului, si indicatori asociati obiectivelor. Raportul de monitorizare va fi intocmit anual, in primul trimestru al anului, incepand cu 2009. Responsabilitatea intocmirii raportului de monitorizare revine Grupului de monitorizare, care este format din reprezentanti ai Consiliului Judetean Brasov, ai APM Brasov si ai Garzii de Mediu – Comisariatul Judetean Brasov. Structura Raportului de monitorizare a Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor este aceeasi ca si a Raportului de monitorizare pentru PRGD. Prin urmare, la elaborarea raportului de monitorizare a PJGD se va tine seama „Ghidul pentru elaborarea raportului de monitorizare a planului regional de gestionare a deseurilor”.

Date post:	30-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	15 times
Download:	0 times

PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR, JUDETUL … BRASOV_AO_3Febr2008.pdf · montana, unde...

Documents