UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria MediuluiSpecializare: Ingineria şi Protecţia Mediului în spaţiul rural

Tehnologia reciclarii si valorificarii deseurilor rurale

Masteranzi : Dragulescu Maria Mihaela

Raducanu Catalina Gabriela

Bucureşti,2014

PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILORJUDETUL SUCEAVA

DECEMBRIE 2007 – IANUARIE 2008

Cuprins

Capitolul 1. Date Generale

Capitolul 2. Gestionarea Deseurilor

Capitolul 3. Valorificarea si Compostarea Deseurilor

Capitolul 4. Atingerea tintelor privind reciclarea

Capitolul 5. Reciclarea si valorificarea deseurilor provenite din constructii si demolari

Bibliografie

Capitolul 1. Date Generale

PJGD Suceava

PJGD Suceava reprezinta principalul instrument de planificare strategica a gestiunii deseurilor la nivel judetean. Scopul acestuia este de a crea o baza solida de dezbatere si selectare a acelor optiuni care permit realizarea unui sistem integrat de management durabil al deseurilor municipale. Planul identifica punctele sensibile ale actualului sistem de gestiune a deseurilor si propune caile eficiente de îmbunatatire a acestuia prin masuri care sa permita atingerea obiectivelor si tintelor asumate si conformarea practicilor cu cerintele legislatiei de protectia mediului.

Planurile de gestionare a deseurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor si atingerea tintelor stabilite în domeniul gestionarii deseurilor, la stabilirea capacitatilor necesare pentru gestionarea deseurilor, la controlul masurilor tehnologice si la stabilirea cerintelor economice si de investitie.

BRealizarea Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor reprezinta o obligatie legislativanationala, exprimata de OUG nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completata prin Legea nr.426/2001, modificata si completata prin OUG nr. 61/2006 aprobata cu modificari sicompleata prin Legea nr. 27/2007, privind regimul deseurilor. Se prevede ca Planul Judeteande Gestionare a Deseurilor sa fie elaborat de catre consiliul judetean în colaborarea cu agentiajudeteana pentru protectia mediului, sub coordonarea Agentiei Regionale pentru ProtectiaMediului, în baza principiilor si obiectivelor din Planul National de Gestionare a Deseurilor.a

zaPlanul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Suceava (PJGD Suceava) a fostrealizat pe baza Metodologia pentru elaborarea planurilor judetene de gestionare a deseuriloraprobata prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 951/2007.

Categorii de deseuri care fac obiectul PJGD

teDeseurile care fac obiectul PJGD sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase dindeseurile municipale (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte câteva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice. Tipurile de deseuri care fac obiectul planificarii au fost stabilite de catre MMDD si ANPM.goriÎn tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri împreuna cu codurile conform Listei europene a deseurilor si HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentruaprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Tabel nr. 1 Categorii de deseuri ce fac obiectul PJGD

Structura PJGDPlanul Judetean de Gestionare a Deseurilor trebuie structurat în conformitate cu un flux clar silogic al informatiilor pornind de la situatia existenta în judet, relevanta din punct de vederegeografic, si ajungând la masurile de implementare si monitorizare.Procesul de planificare este structurat în zece etape principale , dintre careunele au o desfasurare suprapusa în timp.Planul judetean de gestionare a deseurilor cuprinde urmatoarele parti principale:- Descrierea situatiei existente; - Obiective si tinte judetene;- . Planificare: Prognoza cantitatilor generate si colectate si cuantificarea tintelor; Alternative tehnice potentiale; Calculul capacitatilor necesare; Masuri de implementare; Evaluarea costurilor; Masuri de implementare; Monitorizarea planului.Fluxurile speciale (deseuri municipale periculoase, deseuri din constructii si demolari,namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti, deseuri de echipamente electrice si electronice si vehicule scoase din uz) sunt prezentate în capitole separate.ssncjÎn ceea ce priveste pre-colectarea diferentiata, punctele de colectare si activitatile dereciclare a deseurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile:- sortarea la generator în containere speciale si transportul separat pentru hârtie/sticla/metale/plastic/deseuri de ambalaj vor conduce la schimbarea obiceiurilor decolectare a deseurilor în fiecare gospodarie, aceasta ducând la implicarea populatiei;- vor apare containere speciale pentru colectarea hârtiei/cartonului, a recipientilor din

PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile si sticlei pentru deseurilor provenitedin comert, institutii publice si parcuri;• centrele pentru sortarea deseurilor de ambalaje si a altor deseuri reciclabile dindeseurile municipale vor conduce la crearea de noi locuri de munca si vor schimbadestinatia unor fluxuri de deseuri;• încurajarea compostarii deseurilor vegetale în propria gospodarie în zonele rurale,precum si în centrele de compostare va conduce la cresterea cantitatilor de compostfolosite în agricultura;• colectarea diferentiata a deseurilor vegetale din zonele urbane determina schimbareaprocedurilor de lucru ale serviciilor orasenesti de întretinere a spatiilor verzi;• amenajarea de puncte de colectare sau colectarea separata a deseurilor voluminoasefaciliteaza eliminarea acestora fara sa fie depozitate necontrolat;• utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizarii/reciclariimaterialelor provenite din deseuri poate determina cresterea cantitatilor colectate.În ceea ce priveste fluxurile speciale de deseuri (puncte de colectare, centre de tratare sausisteme de preluare de catre distribuitori):• deseurile din constructii si demolari (caramizi, beton, tencuieli, tigle, lemn s.a.m.d.):

- vor fi sortate si prelucrate în vederea valorificarii, ramânând ca fractiilenevalorificabile sa fie eliminate controlat;

- se va întari controlul si înaspri din punct de vedere legal autorizarea societatilor deconstructii; - se vor aplica tarife speciale la eliminarea deseurilor din constructii si demolari; - populatia va trebui sa fie informata si sa se conformeze noilor practici, chiar dacaacestea vor presupune cheltuieli suplimentare;• deseurile menajere periculoase, deseurile de echipamente electrice si electronice sivehicule scoase din uz: -vor fi colectate în puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor,facilitând populatiei eliminarea acestor tipuri de deseuri; - pentru a se putea atinge tintele de recuperare si reciclare agentii economici vor fiîncurajati sa investeasca în instalatii nepoluante de tratare/reciclare a deseurilorpericuloase, a materialelor rezultate de la vehiculele scoase din uz prindezmembrare sau al celor provenite de la deseurile de echipamente electrice sielectronice creându-se în acest fel noi locuri de munca, noi surse de materii primesecundare; - se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice (deexemplu utilizarea sistemului preluarii acestor deseuri de catre distribuitori lavânzarea unui produs nou din aceeasi categorie).În ceea ce priveste informarea/consultarea publicului:• cetatenii vor fi informati asupra practicilor legate de colectarea, tratarea sau eliminareadeseurilor;• publicul va fi consultat înaintea amenajarii oricarei instalatii de gestionare a deseurilor,fiind de asteptat ca în timp gradul de implicare si constientizare sa creasca;• în perioada imediat urmatoare este foarte importanta constientizarea cetatenilor în ceeace priveste sistemul de colectare selectiva. Pentru aceasta este necesar: -sa se desfasoare campanii sistematice de informare; - sa fie facute publice, în mod regulat, rapoarte privind cantitatile, investitiile,costurile de colectare, tratare sau depozitare a deseurilor; -sa aiba loc consultari publice sistematice în cadrul procedurilor de evaluarestrategica de mediu, de evaluare a impactului asupra mediului ori cele prevazute în

cadrul emiterii autorizatiilor de mediu.Capitolul 2 Gestionarea Deseurilor

sCc Date specifice referitoare la generarea si gestionarea deseurilor Situatia existenta reprezinta punctul de referinta si ajuta la identificarea necesitatilor pentrudezvoltarile ulterioare în cadrul sistemului de gestionare a deseurilor.Autoritatile pentru protectia mediului din România colecteaza date privind gestionareadeseurilor înca din anul 1991, primul set de date complet la nivel national datând din anul1995. Pâna în anul 2003 colectarea de date privind gestionarea deseurilor s-a realizat de catreagentiile judetene de protectia mediului pe baza de chestionare statistice, datele fiind prelucrate de catre Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti în colaborare cu Institutul National de Statistica (INS). În anul 2004, în cadrul proiectului de asistenta tehnica PHARE RO 0107.04.03, a fost realizata ancheta statistica pilot pentru deseuri, fiind îmbunatatite si metodologia si chestionarele de ancheta. Începând cu anul 2005 Agentia Nationala pentru Protectia Mediului împreuna cu Institutul National de Statistica realizeaza cercetare statistica anuala. Datele prezentate în acest capitol se refera la deseuri menajere, deseuri comerciale similare cu cele menajere, deseuri voluminoase, deseuri din gradini, parcuri si piete si deseuri stradale.Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor – Judetul Suceava Generarea deseurilorDatele de baza privind generarea deseurilor municipale sunt furnizate în principal de catreoperatorii de salubritate si se bazeaza în mare masura pe estimari si nu pe date precise,obtinute prin cântariri.În cadrul grupurilor de lucru, în etapa de elaborare a PJGD, au fost analizate datele privindgenerarea deseurilor municipale detinute de catre APM, date rezultate din raportarile statistice.

Cantitati de deseuri municipale generateDeseurile municipale generate cuprind atât deseurile generate si colectate (în amestec sauselectiv), cât si deseurile generate si necolectate. Deseurile colectate reprezinta deseurile generate care sunt colectate prin servicii de salubritate. Deseurile necolectate sunt reprezentate de deseurile generate care nu sunt colectate prin servicii de salubritate (populatie urbana si rurala care nu beneficiaza de servicii de salubritate).Indicatorii de generare deseuri menajere în mediul urban si rural recomandati de Metodologiesunt 0,9 kg/loc/zi în mediul urban si 0,4 kg/loc/zi în mediul rural (în judet nu au fost realizatepâna în prezent masuratori).Datele de baza privind generarea deseurilor municipale sunt furnizate în principal de catreoperatorii de salubritate pe baza chestionarelor de ancheta statistica (date bazate în maremasura pe estimari si nu pe date precise, obtinute prin cântariri). În ceea ce priveste cantitatile de deseuri municipale colectate selectiv, la cantitatile declarate de agentii de salubritate au fost adaugate si cantitatile de deseuri colectate de la populatie de catre agentii economici autorizati pentru colectarea deseurilor reciclabile.Cantitatea de deseuri generate si necolectate a fost calculata pe baza populatiei nedeservite de

servicii de salubritate si utilizând un indice de generare de 0,9 kg/locuitori x zi în mediu urbansi 0,2 kg/locuitor x zi în mediu rural. S-a considerat ca valoarea adoptata descrie mai binerealitatea din zona rurala a judetului, fiind luata în considerare situatia economica a judetului.

Tabel nr. 2 Cantitati de deseuri municipale generate în perioada 2001 – 2005 în judetul Suceava

Analiza datelor prezentate anterior (date furnizate de APM Suceava conform raportarilorstatistice) nu a condus la identificarea unei tendinte privind cantitatile de deseuri municipalegenerate anual. Lipsa unei corelari între dinamica cantitatilor de deseuri municipale pe de-o parte si evolutia populatiei, respectiv a gradului de acoperire cu servicii pe de alta parte, poate fi justificata doar prin calitatea precara a datelor raportate catre APM Suceava.ar Indice de generare a deseurilor municipaleIndicatorii de generare a deseurilor municipale, exprimati în kg/locuitor x an, reprezinta unparametru important atât de verificare a plauzabilitatii datelor, cât si pentru calculul prognozeide generare.Indicatorii de generare se calculeaza atât pentru deseurile municipale, cât si pentru deseurilemenajere pe baza cantitatii generate si a populatiei. Indicatorii de generare prezinta o variatie neuniforma corelata cu datele raportate privindcantitatile de deseuri municipale generate si deseuri menajere colectate în amestec de lapopulatie. O posibila explicatie privind calitatea datelor raportate si gradul de incertitudine alacestora este faptul ca raportarile s-au bazat pe estimari si nu pe cîntariri. Se poate observa cavaloarea indicelui de generare a deseurilor la nivelul anului 2005 (218 kg/locuitor x an) estemult mai mica decât media la nivel national (364 kg/locuitor x an conform raportEUROSTAT). Fa Estimarea cantitatilor de deseuri municipale generate la nivelul anului 2005Pe baza analizei datelor prezentate anterior, a indicatorilor statistici de generare a deseurilor sia datelor detinute de Agentia pentru Protectia Mediului Suceava, au fost estimate cantitatile de deseuri municipale generate la nivelul anului 2005 în judetul Suceava.Cantitatile de deseuri menajere colectate si necolectate de la populatie au fost calculate pe baza datelor disponibile privind aria de acoperire cu servicii de salubrizare (sectiunea 2.2.2.1) si a indicilor de generare de 0,9 kg/locuitor x zi în mediul urban si 0,4 kg/locuitor x zi în mediul rural. Compozitia deseurilor menajereDatele privind compozitia deseurilor prezinta o importanta deosebita, definind potentialulpentru valorificarea deseurilor si ajutând la stabilirea sistemelor de colectare.Compozitia deseurilor menajere si asimilabile la nivelul judetului Suceava, existenta în baza de date GD-MUN pentru anul 2005, este prezentata la nivelul întregului judet, fara a fi defalcate pe mediul urban si mediul rural. Compozitia deseurilor menajere este estimata pe

baza datelor din chestionarele de ancheta statistica completate de operatorii de salubritate, nefiind determinata prin masuratori. De asemenea nu au fost disponibile date privind ponderea materialelor de deseuri de ambalaje în deseurile menajere la nivelul judetului Suceava.

iÎn Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 1 Nord-Est este prezentata compozitia medie a deseurilor menajere în anul 2003, atât pentru mediul urban cât si pentru mediul rural, estimata pe baza datelor din chestionarele de ancheta statistica completate de operatorii de salubritate.

Tabel nr.4 Compozitia medie estimata a deseurilor menajere în anul 2003 la nivelulRegiunii 1 Nord-Est – sursa de date PRGDe

ctul P

Ponderea deseurilor biodegradabile în deseurile municipal

În vederea determinarii cantitatii de deseuri biodegradabile municipale generate este necesaracunoasterea ponderii acestor deseuri atât în deseurile menajere (pe medii si cu evidentiereaponderii deseurilor alimentare, de gradina, deseurilor de hârtie, carton, lemn), cât si în deseurile asimilabile din comert, industie, institutii, în deseurile voluminoase, din gradini si parcuri, din piete si în deseurile stradale.Astfel de date nu sunt disponibile în prezent la nivelul judetului, pentru calculul prognozeiprivind generarea deseurilor biodegradabile fiind utilizate datele din Planul Regional deGestionare a Deseurilor Regiunea 1 Nord – Est (capitolul 4.3).Începând cu anul 2008 este necesar a se determina ponderea deseurilor biodegradabile prinmasuratori, separat pentru mediul urban si rural.J

Colectarea si transportul deseurilorServiciul de salubrizare al localitatilor (pre-colectare, colectare, transport, tratare si eliminaredeseuri municipale) se desfasoara sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritatilorpublice locale.

Activitatea de salubrizare se poate realiza prin:• gestiune directa de catre autoritatile administratiei publice locale, prin compartimente specializate organizate în cadrul consiliului local sau gestiune delegata - când autoritatile administratiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai multi operatori de servicii publice, carora le încredinteaza (în baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisa a serviciilor, precum si administrarea si exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare în vederea realizarii acestora.

Activitatile de colectare si transport al deseurilor municipale din judetul Suceava suntorganizate diferit, în functie de marimea localitatii, numarul persoanelor deservite, dotare,forma de proprietate.

În ceea ce priveste sistemele de colectare selectiva existente la nivelul judetului, în anul 2007erau implementate astfel de sisteme în localitatile urbane.

Tabel nr. 5 Sisteme de colectare selectiva a deseurilor existente în judetul Suceava la nivelul anului 2007

D

Capitolul 3. Valorificarea si Compostarea Deseurilor

Valorificarea si tratarea deseurilorSortarea deseurilor municipaleScopul unei instalatii de sortare este separarea din deseurile municipale a fractiilor valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hârtia, plasticul, sticla, metalele si lemnul. În prezent în judetul Suceava nu exista instalatii de sortare în functiune.

Valorificarea deseurilor municipale

Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectiva la scara larga, cantitatile de deseuri municipale reciclabile colectate si valorificate sunt scazute.Agentii economici tip REMAT existenti în judet achizitioneaza, de la persoane fizice si juridice autorizate, deseuri reciclabile (ex. hârtie si carton, metale, mase plastice) pe care le trateaza în vederea reciclarii si apoi le trimit la unitatile valorificatoare, dupa o prelucrare prealabila (sortare, dezmembrare, maruntire, presare, balotare).În Anexa 2 sunt prezentate datele de identificare ale principalelor unitati ce desfasoaraactivitati de colectare si tratare deseuri reciclabile, dotarile si capacitatile de prelucrare de caredispun, iar în tabelul urmator sunt prezentate date ale unitatilor ce desfasoara activitati devalorificare (reciclare) a acestor deseuri.

Tabel nr.6 Unitati de valorificare a deseurilor, existente în judetul Suceava

Compostarea deseurilorÎn instalatiile de compostare pot fi prelucrate deseurile biodegradabile municipale colectateselectiv, precum si namolurile rezultate de la statiile de epurare orasenesti. În urma procesuluide compostare rezulta compostul, care poate avea diferite utilizari, functie de calitatea acestuia (agricultura, remedierea terenurilor degradate etc.).În judetul Suceava nu exista unitati de compostare a deseurilor. Tratarea mecano - biologicaÎn instalatiile de tratare mecano-biologica sunt tratate deseurile municipale printr-o combinatie de procese mecanice si biologice. În procesul de tratare mecano-biologica sunt separate mecanic deseurile valorificabile material si energetic, iar deseurile reziduale sunt inertizate biologic.În judetul Suceava nu exista statii de tratare mecano - biologica a deseurilor.

Tratarea termicaLa nivelul judetului Suceava, precum si la nivelul Regiunii 1 Nord – Est, nu exista instalatii de tratare termica a deseurilor municipale nepericuloase.În judetul Suceava exista doua incineratoare pentru deseuri periculoase (SC Mondeco SRLSuceava si SC Super Star Com SRL Radauti).La nivelul Regiunii 1 Nord-Est exista si o instalatie de co-incinerare, în judetul Neamt (fabrica de ciment CARPATCEMENT HOLDING SA – Sucursala Bicaz).În tabelul urmator sunt prezentate date despre instalatiile de tratare termica existente în judetulSuceava. Eliminarea deseurilorÎn prezent, cea mai mare parte a deseurilor municipale generate sunt eliminate prin depozitare.Conform Planului de implementare si HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, la

nivelul judetului Suceava exista sapte depozite neconforme pentru deseuri nepericuloase(clasa „b”) aferente localitatilor urbane. Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, dupa data aderarii,depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerintele Directivei1999/31/CE, într-o perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii.Suprafata ocupata de aceste depozite este de aproximativ 24,85 ha. Aproape toate depozitelesunt operate de companii apartinând municipalitatilor, care sunt în general principalii colectori de deseuri. Doar o parte din depozite au autorizatii de functionare si programe demonitorizare a mediului.Pentru depozitele existente necontrolate, cantitatea deseurilor depozitata este înregistrata prinnumararea containerelor care intra în unitate si prin cantitatea medie de deseuri din containere. O parte din depozite nu sunt îngradite si nu sunt prevazute cu sisteme de colectare a levigatului si a gazului de depozit.În prezent în judetul Suceava nu exista depozite conforme pentru eliminarea deseurilor.În tabelele urmatoare sunt prezentate date generale privind depozitele neconfome din zonaurbana a judetului Suceava, precum si evolutia cantitatilor de deseuri depozitate .

Tabel nr.7 Depozite de deseuri – date generale (anul 2005)

Figura nr. 2-13 Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate

În judetul Suceava exista o situatie deosebita, datorata faptului ca în anul 2004 un numar de8 comune au fost transformate în orase. Depozitele existente în aceste localitati nu au fost luate în considerare la relizarea Planului de implementare, pentru solicitarea perioadei de tranzitie. Conform prevederilor legale, spatiile de depozitare din zonele rurale trebuie sa sisteze activitatea si sa fie ecologizate pâna la data de 16 iulie 2009. Conform Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor elaborat în anul 2002, în mediul ruralau fost identificate un numar de 178 spatii de depozitare care, în general, sunt terenurineamenajate, dispuse prin Hotarârea Consiliului Local, administrate de catre primarii.Conform prevederilor Art. 3 alin. (7) din HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, toatespatiile de depozitare din zona rurala trebuie sa se reabiliteze pâna la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deseuri nepericuloase”. Suprafata totala a depozitelor neamenajate din mediul rural nu este însa cunoscuta cuexactitate, în cursul anului 2008 fiind necesara o reinventariere a acestora.În anul 2007 au încetat activitatea 8 spatii de depozitare din mediul rural (comuna Bunesti – sat Bunesti - Putul Sec; comuna Ilisesti - sat Brasca; comuna Pârtestii de Jos - Sat Pârtestii de Joscentru, sat Pârtestii de Jos- La stadion, Sat Vârfu Dealului; comuna Udesti - sat Chiliseni;comuna Vama - sat Molid, sat Prisaca Dornei), reabilitarea si ecologizarea terenurilor urmânda se realiza conform termenului prevazut de HG 349/2005.Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ordine descrescatoare aprioritatilor:

• prevenirea aparitiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activitatile care genereazadeseuri;• reducerea cantitatilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu deactivitate generator de deseuri;• valorificarea – prin refolosire, reciclare materiala si recuperarea energiei;

• eliminarea – prin incinerare si depozitare.În alegerea alternativelor pentru colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor municipale trebuie sa se tina cont de specificul judetului.

Tabel nr.9 Obiective si tinte pentru gestionarea deseurilor la nivelul judetului Suceava

Capitolul 4. Atingerea tintelor privind reciclarea

În tabelul urmator este prezentat numarul si procentul corespunzator din populatia totala ajudetului care trebuie sa colecteze separat diferitele fractii pentru a se putea atinge tinteleasumate. Populatia minima reprezinta populatia cu care în conditii ideale s-ar putea atingetintele. În realitate, o suma de factori ce tin de „disciplina colectarii selective” afecteazaeficienta cu care aceste materiale sunt recuperate si valorificate. Astfel, populatia minima a fost majorata cu 50% pentru a se asigura un prag optim pentru care se considera ca se pot atinge tintele asumate.

Tabel nr.10 Populatie implicata în schemele de colectare selectiva a materialelor reciclabile (nr. locuitori si % din populatia totala a judetului)

Concluzia acestui calcul este aceea ca, de exemplu, la nivelul anului 2008, pentru atingereatintelor 50% din populatia judetului trebuie sa colecteze separat .

Atingerea tintelor privind deseurile biodegradabileFractia pretabila pentru reciclare (culoarea maro) este alcatuita din:Hârtie/carton si lemn din atingerea tintelor pentru deseurile de ambalaje; Hârtie si carton din deseurile menajere colectare în mediul urban (altele decâtcele din ambalaje). Fractia pretabila pentru compostare în mediul rural este alcatuita exclusiv din deseuri alimentare si de gradina. Au fost luate în calcul atât cantitatilegenerate si colectate, cât si cele generate si necolectate, în proportie de 70 %.Fractia pretabila pentru statia de compostare este alcatuita din:

- Deseuri din parcuri si gradini;- Deseuri din piete 60%;- Deseuri stradale 50% ;- Deseuri alimentare si de gradina din deseurile menajere colectate în mediul

urban.Observatie: Datele raportate pentru anul 2005 privind cantitatile de deseuri din gradini siparcuri, deseurile din piete si deseurile stradale, date pe baza carora s-a realizat prognoza de

generare a acestor fluxuri de deseuri pentru perioada de planificare, pot fi subestimate, lanivelul judetului existând potetial pentru colectarea unor cantitati mai mari. Un grad decolectare mai ridicat si o mai buna gestionare a acestor tipuri de deseuri pot conduce lacresterea cantitatilor de deseuri compostabile.Analiza valorilor prezentate în tabelul de mai sus pune în evidenta urmatoarele:• Atingerea tintei stabilite pentru anul 2010 poate fi realizata astfel: Fie numai prin compostare individuala în mediul rural (100% !); Fie prin realizarea unei statii de compostare (pentru mediul urban); Fie printr-un mix al celor trei solutii disponibile (reciclare + compostareindividuala + sta_ie de compostare);Atingerea tintei stabilite pentru anul 2013 poate fi realizata numai prin asigurarea realizariiintegrale a celor trei componente: reciclare + compostare individuala rural + statie decompostare urban !!!Concluzionând toate cele afirmate anterior, propunem urmatoarea schema privindalternativele optime de gestiune a deseurilor la nivelul judetului Suceava.

Colectare si transportPrincipalele constrângeri pentru calculul echipamentelor de colectare si transport sunt legatede tintele stabilite de HG nr. 621/2005 privind deseurile de ambalaje, precum si de necesitateaextinderii sistemului de colectare a deseurilor în zona rurala pâna la jumatatea anului 2009 laun procent de 90 %, datorat necesitatii închiderii si ecologizarii spatiilor de depozitare dinzona rurala .

Colectarea selectiva a materialelor reciclabilePentru colectarea cantitatii de deseuri de ambalaje dintr-o anumita categorie de materialprovenind din deseurile menajere si asimilabile este necesara identificarea pentru început asurselor de generare .Stabilirea modului în care trebuie implementate sistemele de colectare selectiva, astfel încât sa se realizeze tintele prevazute în plan, se face în functie de situatia specifica judetului.Cuantificarea tintelor privind ambalajele, calculate pe baza prognozei de generare a deseurilorde ambalaje si a tintelor de reciclare/valorificare.În ceea ce priveste colectarea deseurilor de ambalaje generate de industrie, comert si institutiis-a utilizat ipoteza ca un procent de 95 % din cantitatile generate pot fi colectate. Pentrucolectarea deseurilor de ambalaje de la servicii, comert, industrie etc. se va stabili metodaoptima de colectare împreuna cu toti factorii implicati.

Tratarea si valorificarea deseurilor de ambalajePentru atingerea tintelor privind deseurile de ambalaje este necesara parcurgerea urmatorilorpasi:• Extinderea gradului de acoperire cu servicii de salubritate sa se faca prin introducereacolectarii selective;• Aferent fiecarei statii de transfer, dar si viitoarelor doua depozite conforme, sa se realizezeinstalatii de sortare care sa proceseze fractiile reciclabile.Tratarea deseurilor biodegradabile municipaleConform acestei analize, tinta stabilita pentru anul 2010 poate fi atinsa prin promovarea compostarii individuale în rural si reciclarea hârtiei si cartonului. O statie de compostare nu este neaparat necesara la nivelul acestui an.Pentru asigurarea atingerii tintei, în conditiile unor retineri majore privind performantele compostarii atât în mediul rural cât si în cel urban, se impune considerarea realizarii unei instalatii de tratare mecano-biologica.

Depozitare DeseuriÎn conformitate cu Planul de implementare al Directivei privind depozitarea deseurilor, înjudetul Suceava urmeaza sa se construiasca:• Un depozit de deseuri municipale nepericuloase (clasa b) cu o capacitate medie de 100.000t/an. Locatia stabilita pentru acest depozit este în Comuna Moara, în vecinatateamunicipiului Suceava.• Un depozit de deseuri municipale nepericuloase (clasa b) cu o capacitate medie de 50.000t/an. Locatia stabilita pentru acest depozit este în comuna Pojorâta, în vecinatateaMunicipiului Câmpulung Moldovenesc (HCL nr 14/15.03.2007).Singurele solutii disponibile în present sunt reprezentate de depozitele orasenesti din judet ce au perioade de tranzitie pâna în anul 2011. La nivelul anului 2011 este esential ca la nivelul judetului sa fie pusa în functiune o prima celula a depozitului conform Moara.

Capitolul 5.

Reciclarea si valorificarea deseurilor provenite din constructii si demolari

Informatii generale

Deşeurile sunt acele substanţe sau obiecte de care deţinătorul se debarasează, are intenţia sau obligaţia de a se debarasa. În general, deşeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viaţă al unui produs (intervalul de timp între data de fabricaţie a produsului şi data când acesta devine deşeu).

În prezent problema gestionării deşeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului înconjurător. Depozitarea deşeurilor pe sol fără respectarea unor cerinţe minime, evacuarea în cursurile de apă şi arderea necontrolată a acestora reprezintă o serie de riscuri majore atât pentru mediul ambiant cât şi pentru sănătatea populaţiei.

De aceea, legislaţia europeană transpusă prin actele normative naţionale a impus o nouă abordare a problematicii deşeurilor, plecând de la necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare şi de a găsi soluţii eficiente în procesul de diminuare a impactului asupra mediului produs de deşeuri.

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operaţii şi monitorizarea depozitelor de deşeuri după închiderea lor.

Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt prevenirea şi reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora prin: dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale; dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare

sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creşterii volumului sau periculozităţii deşeurilor, ori asupra riscului de poluare;

dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor periculoase din deşeurile destinate valorificării;

valorificarea materială şi energetică a deşeurilor, cu transformarea acestora în materii prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Astfel se asigură protejarea resursele naturale prin folosirea materiilor prime secundare din deşeuri şi se reduce poluarea mediului cauzată de eliminarea lor.

Documentele strategice naţionale care reglementează gestionarea deşeurilor cuprind două componente principale: Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor care constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor.

La sfârşitul anului 2006 au fost elaborate Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD), de Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului în colaborare cu reprezentanţii autorităţilor de mediu de la nivel local şi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene, utilizând date de la nivelul acestora. Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor au fost aprobate prin Ordinul Comun al M.M.G.A. nr. 1364/14.12.2006 şi al M.I.E. nr. 1499/21.12.2006.

Elaborarea şi aprobarea PRGD asigură beneficii majore în toate regiunile, astfel: asigură cadrul necesar pentru dezvoltarea proiectelor de gestionare a deşeurilor municipale cu finanţare din fonduri europene; optimizează investiţiile şi costurile operaţionale în domeniul gestionării deşeurilor municipale la nivel judeţean şi regional; asigură, pe termen mediu şi lung, dezvoltarea unor sisteme integrate de gestionare a deşeurilor municipale, cu efecte pozitive asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

PRGD se conformează cu legislaţia europeană şi românească de mediu, iar obiectivele şi ţintele propuse sunt cele cuprinse în Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor.

Cele mai importante obiective vizate de PRGD sunt: extinderea colectării deşeurilor în zonele rurale nearondate până în prezent unor servicii de

salubritate; dezvoltarea sistemelor de colectare separată a deşeurilor, în vederea atingerii ţintelor de

reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz;

construirea unor instalaţii de tratare a deşeurilor în scopul atingerii ţintelor de reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite;

închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi reabilitarea ecologică a amplasamentelor; construirea şi operarea unor depozite noi conforme.

Detalierea la nivel de judeţ a măsurilor şi acţiunilor cuprinse în PRGD se face prin planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, care sunt în curs de elaborare de către consiliile judeţene, împreună cu toţi factorii interesaţi din fiecare judeţ.

Reciclarea deseurilor si a rezidurilor

Explozia cantitatii de deseuri a impus gasirea de solutii pentru reintroducerea lor in circuitul productiv. In acest sens pentru reziduuri de natura industriala sau pentru produsele de natura industriala ajunse intr-un stadiu de nefolosinta a fost mai usor sa se gaseasca solutii tehnologice de reciclare. Amintim: solutiile pentru reciclarea hartiei, a sticlei, fierului vechi, bateriilor,anvelopeloruzate,autoturismelor. Valorificarea maxima a deseurilor se produce atunci cand fiecare component dintr-un anumit deseu industrial se recilcleaza in circuitul pentru care a fost realizat. Astfel este mult mai economic de reintrodus deseurile de bumbac, cartoanele in circuitul fabricilor de hartie, decat sa fie arse.  Folosirea reziduurilor menajere ca sursa de energie calorica poate fi o solutie pentru reciclarea acestora, dar aspectul economic arata ca, consumul de energie in acest caz este destul de ridicat.

In Romania se valorifica mai putin de 10% dintre deseurile provenite din constructii si demolari

Introducere În societăţile industrializate impactul produs de exploatarea agregatelor din balastiere şi cariere este foarte important. Volumul mare de construcţii civile, industriale, hidrotehnice, poduri, căi de comunicaţii etc. a condus la exploatarea intensivă şi extensivă a depozitelor aluvionare din albiile râurilor, ajungându-se chiar la schimbarea reliefului, prin exploatarea diverselor roci care intră în alcătuirea unor masive muntoase. Pe de altă parte, se poate vorbi de o criză în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor solide. Trebuie remarcat că deşeurile provenite din construcţii şi demolări sunt egale, ca greutate, cu întreaga cantitate de deşeuri menajere, comerciale şi industriale. În majoritatea ţărilor, acestea sunt depozitate în depozitele de deşeuri menajere. Din cauza restricţiilor şi reglementărilor legislative privind protecţia mediului impuse la nivel comunitar, această posibilitate devine din ce în ce mai redusă.

In aceste condiţii se pune următoarea întrebare: cum pot fi soluţionate cele două aspecte, avându-se în vedere că deşeurile solide provenite din demolări şi construcţii reprezintă mai mult de 25% din totalitatea deşeurilor solide dintr-o ţară? O modalitate eficientă este aceea a reciclării acestor materiale în vederea reutilizării lor. În cele ce urmează vor fi prezentate câteva aspecte privind colectarea, tratarea şi valorificarea materialelor de construcţii provenite din demolări şi /sau dezafectări. 1. Definiţii În conformitate cu OUG 195/2005 prin deşeu înţelegem “Orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca”. Conform Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor (SNGD), tipurile de deşeuri generate pe teritoriul ţării sunt clasificate după cum urmează: - deşeuri municipale şi asimilabile: totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti; - deşeuri de producţie: totalitatea deşeurilor generate din activităţile industriale; pot fi deşeuri de producţie nepericuloase şi deşeuri de producţie periculoase; - deşeuri generate din activităţi medicale: sunt deşeuri generate în spitale, policlinici, cabinete medicale şi se împart în două categorii: deşeuri medicale periculoase care sunt cele infecţioase, intepatoare,taietoare, organe anatomo-patologice, deseuri provenite de la sectiile de boli infectioase etc. si alte deseuri exclusive cele mentionate mai sus, care intra in categoria deseuri asimilabile.Deseul reciclabil, in general, este un “deşeu care poate constitui materie primă într-un proces de producţie pentru obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri”. Prin urmare, principala ţintă pe care o urmărim când ne referim la un deşeu reciclabil este aceea de a conferi deşeului, prin diverse tratamente, calitatea de materie primă. Conform SNGD reutilizarea/reciclarea deşeurilor este o prioritate în abordarea gestiunii deşeurilor. Termenul de “deşeuri din construcţii şi demolări” face referinţă la deşeurile rezultate din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parţială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor.

2. Statistică privind tipurile şi cantităţile de deşeuri provenite din demolări 2.1 Tipuri de deşeuri

Deşeurile de materiale de construcţii pot fi clasificate după cum urmează: Deşeuri generate de demolări Deşeuri generate de realizarea unor noi construcţii Deşeuri generate de renovarea unor construcţii Deşeuri generate din activităţile de reparare a drumurilor Deşeuri generate din activităţile de reparare a podurilor Deşeuri generate de dezastre naturale În conformitate cu H.G. 856/2002, categoriile de deşeuri inerte, provenite din construcţii şi demolări sunt: - beton (poziţia 17 01 01)

- cărămizi (poziţia 17 01 02) - ţigle şi materiale ceramice (poziţia 17 01 03) - amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice (altele decât cele specificate la poziţia 17 01 06) - lemn (poziţia 17 02 01) - sticlă (poziţia 17 02 02) - materiale plastice (poziţia 17 02 03) - asfalturi cu conţinut de gudron de huilă (poziţia 17 03 01) - cupru, bronz, alamă (poziţia 17 04 01) - aluminiu (poziţia 17 04 02) - plumb (poziţia 17 04 03) - zinc (poziţia 17 04 04) - fier şi oţel (poziţia 17 04 05) - staniu (poziţia 17 04 06) - amestecuri metalice (poziţia 17 04 07) - cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10 (poziţia 17 04 11) - pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03 (poziţia 17 05 04) - deşeuri de la dragare, altele decât cele specificate la 17 05 05 (poziţia 17 05 06) - resturi de balast, altele decât cele specificate la 17 05 07 (poziţia 17 05 08) - materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 şi 17 06 03 (poziţia 17 06 04) - materiale de construcţie pe bază de gips, altele decât cele specificate la 17 08 01 (poziţia 17 08 02) - amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 şi 17 09 03. În conformitate cu H.G. 856/2002, categoriile de deşeuri periculoase, la care se referă prezentul ordin sunt: - amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle sau materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase (poziţia 17 01 06) - sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de sau contaminate cu substanţe periculoase (poziţia 17 02 04) - asfalturi cu conţinut de gudron de huilă (poziţia 17 03 01) - gudron de huilă şi produse gudronate (poziţia 17 03 03)- deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase (poziţia 17 04 09) - cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase (poziţia 17 04 10) - pământuri şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase (poziţia 17 05 03) - deşeuri de la dragare cu conţinut de substanţe periculoase (poziţia 17 05 05) - resturi de balast cu conţinut de substanţe periculoase (poziţia 17 05 07) - materiale izolante cu conţinut de azbest (poziţia 17 06 01) - alte materiale izolante constând din sau cu conţinut de substanţe periculoase (poziţia 17 06 03) - materiale de construcţii cu conţinut de azbest (poziţia 17 06 05) - materiale de construcţii pe bază de gips contaminate cu substanţe periculoase (poziţia 17 08 01) - deşeuri de la construcţii şi demolări cu conţinut de mercur (poziţia 17 09 01)

- deşeuri de la construcţii şi demolări cu conţinut de PCB (de ex.: cleiuri cu conţinut de PCB, duşumele pe bază de răşini cu conţinut de PCB, elemente cu cleiuri de glazură cu PCB, condensatori cu conţinut de PCB) (poziţia 17 09 02) - alte deşeuri de la construcţii şi demolări (inclusiv amestecuri de deşeuri) cu conţinut de substanţe periculoase (poziţia 17 09 03). 2.2 Cantităţi de deşeuri reciclate Reciclarea materialelor de construcţie în unele ţări industrializate din Europa şi de pe alte continente a devenit o prioritate în politicile de mediu încă din anii ’80. Astfel în Olanda gradul de prelucrare al materialelor provenite din demolări a cresut în timp, după cum rezultă din tabelul 1.

Una din politicile guvernului olandez a fost aceea de a ridica gradul de refolosire a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări la 90%, până în anul 2000. În Germania rata de reutilizare a deşeurilor din construţii şi demolări a crescut continuu, atingând în anul 1999 procentele prezentate în tabelul 2.

În Japonia deşeurile provenite din demolări ocupă circa 22% din totalul deşeurilor industriale, fiind în cantitate de 400 milioane tone. Dinamica evoluţiei în timp a reciclării acestor deşeuri este prezentată în tabelul 3.

În ţara noastră cantitatea de deşeuri provenite din demolări este mai mică în prezent decât în ţările Uniunii Europene, dar se prevăd creşteri importante la acest tip de deşeu, ca urmare a activităţilor de construire de clădiri noi, de reconstrucţie şi renovare a clădirilor existente şi de demolare a clădirilor vechi. Cantităţile de deşeuri din construcţii estimate, conform SNGD, sunt cele prezentate în tabelul 4.

Atâta timp cât deşeurile provenite din demolări şi/sau dezafectări nu sunt sortate şi depozitate separat, nu putem vorbi de un grad superior de reutilizare a lor. Prin urmare la punctul 4 vor fi prezentate etapele care au fost parcurse până în anul 2005 şi care urmează a se derula în anul 2006, în vederea realizării cadrului necesar valorificării potentialului util din deşeurile provenite din construcţii şi demolări. 3. Tehnologii de reciclare Există diferite posibilităţi de reciclare a materialelor provenite din construcţii. Acestea depind de mai mulţi factori, cum ar fi: - existenţa unei cantităţi suficiente de deşeuri în zonă pentru a permite reciclarea lor; - existenţa unei pieţe de desfacere a materialelor reciclate în zonă; - să rezulte un venit suficient, fie din premierea dată celui care reciclează, fie din taxele percepute celui care produce deşeurile; - costul depozitării la depozitul de deşeuri menajere; - stimulente pentru reciclare. Deşeurile provenite din construcţii şi demolări au, în general, următoarea componenţă: - 40...50% moloz (beton, asfalt, cărămizi, praf etc.);

- 20...30% deşeuri din lemn (diverse resturi de lemn – cioturi, scânduri, compartimentări, grinzi, lambriuri, şindrile); - 20...30% deşeuri solide amestecate (lambriuri vopsite sau contaminate, metale, produse pe bază de smoală, sticlă, tencuială, azbest şi alte materiale pentru izolaţie, produse petroliere, elemente de instalaţii sanitare, termice şi electrice). Multe materiale rezultate din demolări pot fi recuperate, curăţate, renovate şi utilizate într-un proiect de construcţie asemănător sau în alte proiecte de construcţie. Au apărut şi au devenit obişnuite în ţările Uniunii Europene magazine care comercializează materiale de construcţie folosite („second – hand”), care acceptă anumite tipuri de materiale. Exemple tipice de materiale care se pot reutiliza sunt: - grinzi şi alte elemente structurale; - materiale de compartimentare din lemn; - materiale de zidărie - cărămizi, plăci de teracotă etc.; - uşi, ferestre; - diverse elemente de finisare, ornamente; - elemente electrice, elemente mecanice de fixare; Înaintea reciclării unui material provenit din demolare, trebuie realizată o separare a materialelor. Principalele materiale care sunt astăzi recuperate din deşeurile rezultate din construcţii şi demolări, sunt: asfaltul, betonul, lemnul, pereţii de gips-carton, şindrile asfaltice, metale etc. În tabelul de mai jos se prezintă, centralizat, deşeurile principale care rezultă din demolări şi posibilităţile de utilizare ca material reciclat.

Separarea materialelor este realizată în mai multe moduri. Alegerea metodei de separare ţine seama de natura materialului utilizat, distanţe de transport, existenţa unei zone în care să se realizeze separarea, locul unde se află utilizatorul, facilităţile locale disponibile. Cele mai des utilizate metode de separare sunt: a.Separarea pe şantier Demolarea structurilor piesă cu piesă permite separarea şi curăţarea materialului demolat, dar presupune o muncă foarte intensă. Durata este de asemenea mult mai mare decât demolarea automată sau în masă. Cele mai multe proiecte nu dispun de timp suficient pentru a dezmembra clădirea manual.Deoarece majoritatea celor care reciclează materialele sunt specializaţi pe anumite materiale, cum ar fi metale sau lemn, materialul rezultat de pe şantier trebuie mai întâi separat pentru a fi acceptat de aceştia. Atunci când se realizează separarea pe şantier trebuie puse la dispoziţie containere separate sau trebuie realizate grămezi separate pentru fiecare material, care apoi urmează a fi transportate la cel care reciclează. b.Separarea pe şantier şi procesarea Ocazional, dintr-o anumită demolare poate rezulta o cantitate considerabilă dintr-un anumit material, care să justifice separarea şi procesarea acestuia pe şantier. c. Amestecarea deşeurilor, separare şi procesarea lor în afara şantierului Deoarece demolarea în masă durează mai puţin, aceasta este metoda preferată pentru îndepărtarea unei clădiri. În acest caz materialul rezultat este amestecat. În consecinţă trebuie amenajate zone permanente în care se primesc deşeuri amestecate rezultate din demolări, se realizează separarea acestora manuală sau cu echipamente specializate şi apoi acestea se prelucrează pentru utilizarea lor ca alte produse. Prima etapă în separarea deşeurilor implică atât muncă manuală cât şi cu echipamente specifice cum ar fi încărcătoare, excavatoare hidraulice, benzi rulante şi alte echipamente adecvate. După o sortare iniţială, de bază, a materialului, acesta este separat după mărime şi tip. Materialele feroase sunt îndepărtate magnetic. Materialele lemnoase sunt tăiate şi utilizate fie pentru producerea de energie, fie sunt reciclate. Solul este utilizat ca umplutură. Betonul este mărunţit cu ajutorul concasoarelor, fiind folosit ca structură de umplere sau ca agregat. În unele ţări sunt aplicate metode superioare de reciclare a betonului provenit din demolări, care urmăresc separarea a agregatelor de piatra de ciment, sortarea şi reutilizarea lor în betoane noi. Aceste metode constau din tratarea deşeurilor de betoane mărunţite într-un cuptor cu cuvă timp de 40-60 minute, la o temperatură de până la 300 oC. Între piatra de ciment şi agregate se produc fisuri fine. Apoi, materialul este sfărâmat, iar piatra de ciment este supusă abraziunii prin moara tubulară sau prin dezintegrator. Compoziţia betonului încălzit reciclat este aproape aceeaşi cu a agregatului original, în timp ce compoziţia betonului concasat, netratat termic, produce 44% pulbere fină. Pentru reutilizarea pulberii fine rezultate în urma concasării betoanelor provenite din demolări sunt în derulare pe plan internaţional mai multe programe de cercetare, această problemă fiind şi în atenţia laboratorului de Durabilitatea Materialelor de Construcţie din cadrul I.N.D.P.M.- ICIM Bucureşti. Betonul cu agregate din beton reciclat este, de regulă, mai scump decât betonul cu agregate de balastieră, din cauza controlului calitativ suplimentar (cercetările efectuate în Suedia şi Marea Britanie arată că costurile pentru utilizarea deşeurilor în alte scopuri decât depozitarea la depozitul de deşeuri menajere sunt de zece ori mai mari). Din acest motiv, este necesară adoptarea unor măsuri de stimulare a refolosirii deşeurilor din demolări, în paralel cu limitarea producţiei de materii prime naturale. Totodată, este necesară rentabilizarea operaţiilor de reciclare a materialelor provenite din demolări (concasare, sortare etc.), astfel încât acestea să fie profitabile pentru firma care le execută, iar taxele de depozitare

să fie atractive pentru cel care produce deşeurile. Manipularea artificială a taxelor de către municipalităţi este practicată deseori în unele ţări, în scopul încurajării reciclării produselor.

4. Etapele derulate în ţara noastră privind reciclarea deşeurilor de materiale de construcţie În ţara noastră abordarea problemelor legate de reciclarea materialelor de construcţie s-a făcut în mai multe etape. O primă etapă (iniţiată în anii ’90 ai secolului trecut) a fost aceea a elaborării unor studii şi cercetări de laborator privind reutilizarea materialelor de construcţie provenite din demolări. În anul 2005 a fost iniţiat de către M.M.G.A. – Direcţia Deşeuri şi Substanţe Periculoase un studiu privind elaborarea unei proceduri de reglementare şi control a depozitării deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, în vederea valorificării lor, în conformitate cu obiectivele strategice generale pentru gestionarea deşeurilor, prevăzute în H.G. 1470/2004. Pentru anul 2006 se prevede elaborarea unui ghid privind stabilirea criteriilor pentru realizarea spaţiilor de colectare, tratare, valorificare a deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări. Concluzii

Primele cercetări în domeniul reciclării materialelor de construcţie în ţara noastră le-a făcut prof. A. Steopoe, în perioada de după cel de-al doilea război mondial. Acurateţea cercetărilor dezvoltate sub îndrumarea prof. A. Steopoe, precum şi anticiparea unor linii generale în domeniul reciclării materialelor de construcţie - direcţii care aveau să se dezvolte după câteva decenii, sunt remarcabile. Dacă pe vremea prof. A. Steopoe problema avea actualitatea ei (din cauza bombardamentelor din timpul războiului), astăzi problema are actualitatea epocii pe care o trăim, în sensul că se construieşte mult, se renovează şi se repară multe construcţii, dar se şi demolează multe structuri care fie sunt depăşite moral, fie nu mai prezintă siguranţă în exploatare. În conluzie, pentru iniţierea şi derularea unui program de reciclare a materialelor de construcţii în ţara noastră, considerăm că este necesar parcurgerea următoarelor etape principale: 1. Amenajarea în cadrul depozitelor de deşeuri din principalele oraşe, a unui sector special de colectare şi depozitare a deşeurilor rezultate din demolări şi/sau dezafectări; 2. Condiţionarea primirii avizelor de demolare, renovare, reparare, construire, de obligativitatea transportării deşeurilor rezultate în sectorul amenajat special, din cadrul depozitului de deşeuri; 3. Inventarierea echipamentelor de concasare şi a celorlalte utilaje necesare reciclării, existente în prezent în ţara noastră şi crearea de facilităţi firmelor pentru desfăşurarea activităţilor de reciclare a materialelor de construcţie, pentru ca aceste activităţi să fie atractive. 4. Emiterea unor acte normative care să stimuleze activităţile de reciclare a materialelor de construcţii, concomitent cu limitarea exploatării materiilor prime naturale. 5. Armonizarea reglementărilor privind reciclarea materialelor de construcţii cu reglementările privind tehnologia betonului. 6. Finanţarea unor studii şi cercetări privind reciclarea materialelor de construcţii.

Bibliografie Selectiva 1. *** - OUG 195/2005 2. *** - H.G. 856/2002 3. *** - H.G. 1470/2004, Anexa 1 4. Peter de Vries – “Concrete re-cycled. Crushed concrete as aggregate”, CONCRETE, May/June 1993. 5. Kasai Y. – “Recent trend of the Recycling of Concrete Wastes and recycled Aggregate Concrete in Japan, document RILEM T.C. URM 2004. 6. Müller A. – Recycling of masonry rubble – status and new utilization method (Part 1), document RILEM T.C. URM 2004. 7. Committee of reuse of construction by products, “Standards of use of recyled aggregate and recycled concrete (proposal) and commentary”, Building Contractors Society (BCS), may, 1977. 8. Edited by Kasay Y. – “Proceedings of the second international RILEM symposium demolition and reuse of concrete and masonry, held in Tokio Vol. Two, 1985. 9. Kasai Y. – “Barriers to the reuse of construction by – products and the use of recycled aggregate in Japan, Editioned by Ravindra K Dhir et. al., Sustainable construction, Use of recycled concrete aggregate, 1998, pp.434 – 444, Published Thomas Telford. 10. Winkler A., Müller A. – Baustoffrecyclind, nr.2, pp.20, 1997. 11. Winkler A., Müller A. – Baustoffrecyclind, nr.10, pp.17, 1997. 12. Müller A. – “Recycling of brick residues, protocol Bauhaus, Universitat Weimar, 1996, pp. 31-49.13. Müller A. ,Winkler A. – “Characteristics of processed concrete rubble”, in Intern. Symp., Sustainable Construction: Use of recycled concrete aggregate, university of Dundee, London, 1998. 14. Winkler A., Müller A. – “Recycling of Fine Processed Building Rubble Material”, in Intern. Symp., Sustainable Construction: Use of recycled concrete aggregate, university of Dundee, London, 1998. 15. Steopoe A. – “Betoane din dărâmături”, editura Ion P. Gorjanu, Bucureşti, 1945. 16. Poteraş G. – “Surveys concerning the capacity of some cement-aggregate combinations to mitigate the gamma radiation”, Conference on Use of the Recycled Materials in Building and Structures – RILEM 2004, Barcelona, Spain, November 9-11, 2004.