PLANUL DE GESTIONARE AL DISTRICTULUI BAZINULUI …

Inițiativa Uniunii Europene privind Apa

pentru țările Parteneriatului Estic EUWI+

PLANUL DE GESTIONARE AL

DISTRICTULUI BAZINULUI HIDROGRAFIC

DUNĂREA-PRUT ȘI MAREA NEAGRĂ (CICLUL II – 2022-2027)

AL ȘAPTELOEA RAPORT TEMATIC

PROGRAMUL DE MĂSURI

Aprilie – 2020

EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN

Page | 2

Beneficiarii Direcția Politici de Management Integrat al Resurselor de Apă a MADRM (legislație și supraveghere), Agenția „Apele Moldovei” (coordonarea planificării și monitorizarea implementării)

Elaborat de Asociația Obștească OIKUMENA

Autori Iurie Bejan, Bacal Petru, Mogildea Vladimir

Supraveghere Radu Cazacu și Dumitru Proca de la Agenția „Apele Moldovei”, cu sprijinul

Pierre Henry de Villeneuve (OIEau) și Victor Bujac (Reprezentantul național al proiectului EUWI + în R. Moldova)

Data Mai 2020

Versiunea Finală

Mulțumiri: Apele Române pentru suportul oferit, inclusiv contribuția directă a Irinei Tutunaru de la Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, România

Produs pentru: Oficiul Internațional al Apei (Franța), ca autoritate contractantă responsabilă de planificarea Planurilor de Gestionare Bazinale în cadrul consorțiului EUWI + pentru statele din Parteneriatul Estic

Finanțat de: Uniunea Europeană

Co-finanțat de: Agenția de Dezvoltare Austriacă și Agenția de Apă „Artois-Picardie” (Franța) pentru implementare de către Statele Membre

Avertisment:

Programul finanțat de UE Inițiativa Uniunii Europene privind apa pentru țările Parteneriatului Estic (EUWI + 4 Parteneriatul estic) este pusă în aplicare de către UNECE, OECD, responsabil pentru implementarea Rezultatului 1 și un consorțiu a statelor membre UE Austria, condus de coordonatorul principal Umweltbundesamt, și Franța, condus de Oficiul Internațional pentru Apă, responsabile de implementarea Rezultatelor 2 și 3.

Acest document, "PROGRAMUL DE MĂSURI pentru PLANULUI DE GESTIONARE A DISTRICTULUI BAZINULUI HIDROGRAFIC DUNĂREA-PRUT ȘI MAREA NEAGRĂ pentru ciclul următor de planificare (2022-2027)", a fost realizat de consorțiumul statelor membre UE cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest document nu reflectă opinia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernelor țărilor Parteneriatului estic.

Acest document și orice hartă inclusă în acest document nu instighează la suveranitatea statului sau suveranității asupra oricărui alt teritoriu, delimitării frontierelor și granițelor internaționale, precum și numelui oricărui teritoriu, oraș sau zone.

Imprint

Proprietar și Editor: Consorțiumul Statelor Membre UE

Umweltbundesamt GmbH

Spittelauer Lände 5

1090 Vienna, AUSTRIA

International Office for Water (IOW)

21/23 rue de Madrid

75008 Paris, FRANCE

Ofițerii pe comunicare responsabili din partea IOW:

Yunona Videnina, [email protected]

Chloé Dechelette, [email protected]

mailto:[email protected]


Page | 3

CUPRINS ABREVIERI ............................................................................................................................................................. 3 8.1. INTRODUCERE.................................................................................................................................................. 4 8.2. PROGRESE ÎN IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI DE MĂSURI STABILIT PENTRU PRIMUL CICLU DE PLANIFICARE ....................... 9 8.3. MĂSURILE DE BAZĂ ........................................................................................................................................ 12 8.4. MĂSURILE SUPLIMENTARE ............................................................................................................................... 20 8.5. PROGRAMUL DE MASURI PENTRU CORPURILE DE APA „FARA RISC” ȘI „POSIBIL LA RISC” ................................................ 22 8.6. PROGRAMUL DE MASURI PENTRU CORPURILE DE APA PUTERNIC MODIFICATE .............................................................. 22 8.7. MĂSURILE SELECTATE...................................................................................................................................... 24 8.8. CONCLUZII .................................................................................................................................................... 27 8.8. REFERINȚE METODOLOGICE .......................................................................................................................... 28 BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................................... 31 ANEXE ................................................................................................................................................................ 32 ANEXA 1. ............................................................................................................................................................ 32 SERVICIILE DE EVACUARE ȘI PURIFICARE A APELOR REZIDUALE LA ÎNTREPRINDERILE ASOCIAȚIEI „MOLDOVA APĂ-CANAL” DIN CADRUL DBH DPMN ....................................................................................................................................................... 32 ANEXA 2. ............................................................................................................................................................ 32 STAREA STAȚIILOR DE EPURARE A APELOR UZATE LOCALIZATE ÎN DBH DPMN ................................................................... 32 ANEXA 3. ............................................................................................................................................................ 36 PROGRAMUL DE MĂSURI PRIVIND IMPLEMENTAREA PLANULUI DE GESTIONARE A RESURSELOR DE APĂ ÎN DBH DPMN PENTRU ANII 2022-2027 (1 EUR=20.1 MDL) .......................................................................................................................... 36 ANEXA 4. ............................................................................................................................................................ 37 PROGRAMUL DE MĂSURI PRIVIND IMPLEMENTAREA PLANULUI DE GESTIONARE A RESURSELOR DE APĂ ÎN DBH DPMN PENTRU ANII 2022-2027 (1 EUR=20.1 MDL) .......................................................................................................................... 37

ABREVIERI AGMR Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale

PGDH DPMN Planului de gestionare a districtului hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră

EPIRB Environmental Protection of International River Basin Project

(Protecția Mediului în cadrul Bazinelor Râurilor Internaționale)

UE Uniunea Europeană

EUWI + European Union Water Initiative Plus (Inițiativa Uniunii Europene privind Apa+)

HMWB Heavily Modified Water Body (corpuri de apă puternic modificate)

PM Program de Măsuri DBH Districtul Bazinului Hidrografic

SHS Serviciul Hidrometeorologic de Stat


Page | 4

8.1. INTRODUCERE Programul de măsuri (PM) este o componentă de bază (nucleul) Planului de Management și se face în

baza analizei presiunilor / impactului, evaluării riscurilor și aprecierii stării resurselor de apă în baza

datelor de monitoring.

Programul de măsuri are ca scop principal atingerea obiectivelor de mediu, în special starea bună a

apei și, prin urmare, oferă acțiuni de reglementare pentru atingerea, menținerea și / sau

îmbunătățirea stării apei.

Fiecare Stat Membru trebuie să asigure stabilirea unui plan de măsuri pentru fiecare District bazinal

(Directiva Cadru a Apelor, 60/2000/EC, Art. 11) sau pentru o parte a unui District al bazinului

hidrografic internațional din teritoriul său (cum este cazul nostru). La identificarea măsurilor s-a ținut

cont de rezultatele analizelor presiunilor și evaluării impactului și de obiectivele de mediu stabilite

(tab. 1). Planul de măsuri face referire și la legislația națională (Legea Apelor). În cazul bazinului

hidrografic Prut, acest plan va fi coordonat cu partea ucraineană și, parțial ajustat cu cel român.

Important de menționat că în cadrul procesului de identificare a problemelor importante de

gospodărire a apelor au fost identificate 4 categorii majore de probleme în domeniul managementului

apelor (poluarea cu substanțe organice, poluarea cu nutrienţi, poluarea cu substanțe prioritar

periculoase și alterările hidromorfologice), pentru care au fost stabilite programe de măsuri specifice

în vederea conformării cu obiectivele de mediu. De asemenea, este important de precizat că măsurile

specifice stabilite la nivel internațional, care sunt prezentate în Planul de Management al Districtului

Hidrografic International al Dunării - partea A au fost preluate și integrate parțial și la nivel național.

Tabelul 1. Presiuni → Obiective → Măsuri

№ Problemele de apă

identificate

Obiectivele de mediu stabilite Planul de măsuri propus

1. Ecosistemele Prevenirea deteriorării în continuare a stării actuale a apelor de suprafață și celor subterane (art. 4.1. (a) (i), art. 4.1. (b) (i)). Acest obiectiv se aplică pentru corpurile de apă de suprafață, pentru care au fost identificate mai multe riscuri și presiuni, iar atingerea „calității” și „cantității bune” este practic imposibilă în următorii 6 ani.

Se aplică mai multe măsuri, după o prioritizare. Poate fi selectată cea mai severă măsură, conform presiunilor identificate.

2. Calitatea / Sănătatea

Reducerea progresivă a poluării cu substanțe prioritare și încetarea evacuărilor de substanțe prioritar periculoase în apele de suprafață prin implementarea măsurilor necesare. Obiectivul se aplică pentru corpurile de apă, unde există surse punctiforme de poluare (deversări de ape uzate menajere și industriale), dar și o evidență strictă privind volumul și calitatea apelor uzate deversate (pentru a efectua un monitoring).

Îmbunătățirea programului de monitoring (atât pentru corpurile de apă de suprafață, cât și cele subterane); Îmbunătățirea sistemului de tratare a apelor uzate; Reducerea progresivă a poluării din surse punctiforme; Elaborarea soluțiilor tehnice privind utilizarea


Page | 5

nămolurilor de la stațiile de epurare.

3. Cantitatea / Gestionarea

Asigurarea gestionării durabile a resurselor de apă se aplică pentru corpurile de apă lacuri (Costești-Stânca, Manta și Beleu) și pentru corpurile de apă din albia r. Prut. Este valabil pentru corpurile de apă, care dispun, la moment, de resurse suficiente de apă și reprezintă, pentru următorii 6 ani, o potențială sursă de extindere a rețelei de apeducte pentru aprovizionarea populației cu apă potabilă.

Crearea zonelor umede; Crearea fâșiilor riverane de protecție; Prevenirea utilizării nesancționate a resurselor de apă; Controlul captărilor; Măsuri de eficiență și reutilizare, inclusiv promovarea tehnologiilor cu utilizarea eficientă a apei în industrie și tehnici economicoase de irigare; Recuperarea costurilor privind consumul de apă.

4. Sănătatea / Ecosistemele

Atingerea standardelor și obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de către legislația comunitară (art. 4.1. (c)). În cazul zonelor protejate, în primul rând, la moment se impune delimitarea și cartarea lor corectă pentru toate sursele de captare a apelor (atât de suprafață, cât și subterane). Atribuirea acestor suprafețe statutului de zonă protejată, cu toate consecințele pozitive care vor rezulta, reprezintă un obiectiv realizabil în următorii 6 ani.

Crearea fâșiilor riverane de protecție a corpurilor de apă; Reducerea progresivă a poluării din surse difuze; Reducerea utilizării de pesticide în agricultură.

Articolul 11 al DCA stabilește tipurile de măsuri care trebuie să facă parte din PM pentru a asigura atingerea obiectivelor de mediu. Acestea sunt:

• Măsuri de bază și, dacă este necesar, • Măsuri suplimentare.

Măsurile de bază vizează îndeplinirea cerințelor altor directive ale UE care sprijină implementarea

DCA. Dacă este necesar, acestea trebuie completate de măsurile suplimentare pentru a îndeplini

obiectivele de mediu. Figura 1 (după Chubbs și colab., 2014) ilustrează structura de bază și principiile

PM în conformitate cu DCA UE.

„Măsurile de bază” reprezintă cerințele minime, care trebuie îndeplinite (Directiva Cadru a Apelor,

60/2000/EC și alte directive care sunt armonizate în RM).

Pentru Republica Moldova situația este puțin diferită, deoarece punerea în aplicare a directivelor UE

nu este obligatorie din punct de vedere juridic. Cu toate acestea, lista de mai jos (tab. 2) poate servi

drept principiu orientativ pentru dezvoltarea PM. Unele din aceste măsuri au fost parțial transpuse în

legislația națională.


Page | 6

Figura 1. Structura și principiile de bază a Programului de Măsuri în corespundere cu DCA a UE (după Chubbs et al., 2014)

Tabelul 2. Directivele UE relevante pentru elaborarea măsurilor de bază

Directiva privind epurarea apelor uzate orășenești 91/271/EEC Directiva privind nitrații 91/676/EEC Directiva privind apa potabilă 98/83/EC Directiva privind habitatele 92/43/EEC Directiva privind apa de îmbăiere 76/160/EEC Directiva privind nămolurile de canalizare 86/278/EEC Directiva privind accidentele majore (Seveso) 96/82/EC Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului 85/337/EEC Directiva privind păsările 79/409/EEC Directiva privind controlul și prevenirea integrată a poluării 96/61/EC Directiva privind produsele de protecție a plantelor 91/414/EEC

Măsurile de bază pot include construcția stațiilor de tratare a apelor uzate pentru a reduce poluarea

din surse punctiforme, reglementarea captării și dezvoltarea controlată a infrastructurii prin

implementarea efectivă a legislației naționale (HG nr. 950, http://lex.justice.md/md/350537/ , etc.),

care ține cont de obiectivele de mediu fixate.

Articolul 11 alineatul (3) din DCA al UE prevede alte măsuri de bază decât cele referitoare la punerea

în aplicare a altor directive ale UE. Aceste alte măsuri de bază vor preveni orice impact negativ asupra

stării apei și sunt enumerate și descrise în tabelul 3.

http://lex.justice.md/md/350537/


Page | 7

Tabelul 3. Alte măsuri de bază relevante care urmează să fie abordate în PM

Măsuri de aplicare a principiului recuperării costurilor pentru consumul de apă (articolul 9 din WFD) Măsuri pentru promovarea utilizării eficiente și durabile a apei Măsuri pentru protejarea surselor de apă potabilă Măsuri pentru controlul captării și barării apelor de suprafață și subterane Măsuri pentru controlul surselor punctiforme și difuze de poluare Măsuri pentru interzicerea evacuării directe în apele subterane Măsuri pentru gestionarea substanțelor prioritare Măsuri pentru controlul modificărilor hidromorfologice ale apelor de suprafață Măsuri care controlează orice alte acțiuni care pot avea impact asupra stării apei Măsuri pentru prevenirea poluării accidentale

„Măsurile suplimentare” sunt acele măsuri identificate și implementate suplimentar pe lângă

măsurile de bază, în scopul realizării obiectivelor stabilite ca urmare a Art. 4 al DCA. Partea B a Anexei

VI conține o listă deschisă a măsurilor suplimentare care fac parte din Programul de măsuri, conform

cerințelor Art. 11(4) al DCA. Termenul de „măsură” se referă la o măsura tehnică concretă care are un

efect local, pe când instrumentele sunt de natură administrativă sau economică, sunt aplicabile pe

termen lung, au un efect mai larg comparativ cu măsurile și necesită o coordonare eficientă la nivel

administrativ. Totuși, atât măsurile, cât și instrumentele, trebuie văzute ca “măsuri“ în concepția art.

11 al DCA. Măsuri suplimentare pot fi considerate și acțiunile de implementare a acordurilor

internaționale importante la care se face referire în Art. 1 al DCA.

Așa cum s-a mai menționat și mai sus, măsurile suplimentare sunt opționale și trebuie să fie stabilite

și puse în aplicare în cazul în care măsurile de bază nu pot asigura atingerea obiectivelor de mediu și

„starea bună a apei”. Măsurile suplimentare sunt în principal legate de un corp de apă și se aplică la

nivel local, în timp ce măsurile de bază se referă la nivel de bazin hidrografic sau la nivel național.

DCA UE oferă o listă de măsuri suplimentare, care prezintă punerea în aplicare, de exemplu, a

acordurilor și codurilor de reglementare a practicilor, instrumente economice, într-un mod

transparent și pragmatic.

Este important de menționat, că măsurile suplimentare, fixate în următorul ciclu de implementare, trebuie verificate dacă acestea sunt:

• fezabile din punct de vedere tehnic; • asigură obținerea unui statut bun în timp și se îmbină cu măsurile de bază; • prea scumpe și asigură în mod disproporționat atingerea obiectivelor de mediu.

În cazul în care măsurile suplimentare sunt nefezabile din punct de vedere tehnic sau sunt

disproporționat de costisitoare, în conformitate cu articolul 4 al DCA, acestea pot fi aplicate într-un

ciclu ulterior al Planurilor de Management decât acesta.

Măsurile suplimentare pentru toate tipurile de presiuni din cadrul DBH DPMN au fost concepute

pentru a umple golurile care există după definirea măsurii de bază pentru acest district.

Măsuri suplimentare propuse special pentru deversările de ape uzate urbane:

• Implementarea programului de monitorizare a resurselor de apă;


Page | 8

• Controale mai riguroase ale Inspectoratului de Mediu în punctele de evacuare a apelor uzate; • Controlul surselor industriale de poluare (reducerea poluării la sursă reduce costurile asociate epurării

și produce beneficii pentru mediu); • Controlul apelor uzate menajere în ceea ce privește impactul lor asupra mediului (de exemplu,

detergenți cu conținut scăzut de fosfor sau eliminarea fosfaților din detergenți); • Introducerea unui sistem eficient de taxe pentru colectarea și eliminarea deșeurilor.

Măsurile suplimentare se bazează și pe lacunele care au fost identificate în cursul dezvoltării primului

Plan de Gestionare și au drept scop sprijinirea autorităților competente pentru a planifica mai bine

respectarea deplină a prevederilor DCA. Măsurile suplimentare pot fi, de ex., îmbunătățirea rețelelor

și programelor de monitorizare pentru a se conforma cerințelor DCA UE (care se referă la toate

elementele de calitate biologică); îmbunătățirea evaluării stării apei, efectuarea inter-calibrării DCA;

validarea tipologiei abiotice cu monitorizare biologică; alinierea legislației naționale la cerințele DCA,

inclusiv procesul de autorizare și de licențiere, adaptarea capacităților tehnice și de personal pentru a

permite implementarea completă a DCA.

Implementarea PM este de obicei legată de investiții financiare mari. Prin urmare, cunoașterea și

asigurarea acestor investiții este crucială pentru planificarea implementării eficiente a măsurilor

pentru atingerea obiectivelor de mediu. Este posibil să se obțină cea mai mare eficiență dacă

programele de măsuri și finanțarea lor sunt ancorate la nivel național într-un mod obligatoriu.

În consecință, vor fi identificate măsuri de bază și suplimentare, inclusiv acțiuni, mecanisme de

reglementare, instrumente juridice și financiare care vor asigura implementarea măsurilor.

Prioritizarea măsurilor se va baza pe gravitatea problemei, pe costul implementării, precum și pe

baza rezultatelor consultărilor publice.

Fiecare măsură va include în mod obligatoriu perioada de implementare, autoritatea responsabilă,

costul și sursa de finanțare.


Page | 9

8.2. PROGRESE ÎN IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI DE MĂSURI STABILIT PENTRU PRIMUL CICLU DE PLANIFICARE În scopul evaluării stadiului implementării programului de măsuri stabilit în cadrul Planului de

gestionare a districtului bazinului hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră (ciclul I, 2018-2023) au

fost analizate măsurile planificate pentru perioada 2018-2023 și stadiul lor de implementare. După

cum s-a menționat și anterior, din cauza lipsei finanțării suficiente, multe măsuri planificate inițial, fie

că nu au fost incluse în planul final (din lipsa acoperirii financiare), fie că nu au fost realizate. Astfel,

multe din aceste măsuri (de ex. construcția / renovarea stațiilor de epurare, etc.) se vor regăsi și în

următorul ciclu de gestionare.

Printre măsurile planificate care au fost realizate menționăm următoarele:

1. Extinderea și îmbunătățirea sistemului de monitoring al apelor de suprafață prin creșterea

numărului punctelor de monitoring. Conform informației prezentate de Agenția de Mediu, a fost

efectuată monitorizarea calității apelor de suprafață în 90 secțiuni. Investigațiile s-au efectuat în baza

a 72 parametri hidrochimici, iar rețeaua de monitoring a calității apelor a fost extinsă cu 31 secțiuni

față de cele indicate în anexa nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 932 din 20 noiembrie 2013 pentru

aprobarea Regulamentului privind monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafață și

a apelor subterane. De asemenea, lunar și trimestrial au fost efectuate investigații în cadrul tratatelor

internaționale, precum Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului

Dunărea; Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind cooperarea pentru

protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării; Acordul între Guvernul Republicii Moldova

și Guvernul Ucrainei cu privire la folosirea în comun și protecția apelor de frontieră.

2. Elaborarea Regulamentului privind monitoringui hidromorfologic al corpurilor de apă. În cadrul

Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), la moment este în proces de elaborare draftul de

Regulament privind monitoringul hidromorfologic al corpurilor de apă.

3. Implementarea monitoringului hidromorfologic al corpurilor de apă. În cadrul SHS a finisat raportul

privind monitoringul hidromorfologic al bazinului hidrografic Ialpug, iar în vederea implementării în

continuare a acestui tip de monitoring a corpurilor de apă, SHS continuă elaborarea raportului

studiului hidromorfologic al bazinului hidrografic Cogâlnic, care este în proces de definitivare.

4. Extinderea și îmbunătățirea sistemului de monitoring al apelor subterane. Agenția pentru Geologie

și Resurse Minerale (AGRM), cu suportul proiectului „Inițiativă pentru apă a Uniunii Europene Plus”

(EUWI+) a inițiat proiectul de extindere a rețelei de monitoring a apelor subterane cu 15 puncte noi

de monitorizare, și anume, câte 5 puncte de monitorizare pentru fiecare corp de apă subterană din

cadrul bazinului hidrografic Dunăre-Prut şi Marea Neagră.

5. Elaborarea hărților digitale privind volumele și calitatea apelor subterane pentru fiecare corp de

apă. În cadrul AGRM, hărțile menționate sunt în proces de elaborare, la moment fiind la etapa de


Page | 10

definitivare și vor fi incluse ca parte componentă a Sistemului informațional automatizat „Cadastrul

de Stat al Apelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 491/2019.

6. Elaborarea Registrului zonelor protejate. A fost elaborat Regulamentul privind instituirea Registrului

zonelor protejate, care vor fi ca parte componentă a Cadastrului de Stat al apelor, prin Hotărârea

Guvernului nr. 491 din 23.10.2019 privind aprobarea Conceptului Sistemului informațional

automatizat „Cadastrul de Stat al apelor”.

7. Elaborarea Regulamentului privind utilizarea nămolului de la stațiile de epurare. La moment este în

proces de elaborare Ghidul privind folosirea nămolului de la stațiile de epurare.

8. Elaborarea Codului de bune practici agricole privind protecția apelor împotriva poluării cu nitraţi

proveniți din surse agricole. În prezent, acest document este în proces de elaborare, fiind la etapa de

avizare.

8. Efectuarea unei modelări în scopul determinării poluării cu nutrienţi de pe terenurile agricole din

bazinul r. Prut. La moment este în proces de definitivare Metodologia privind identificarea și

desemnarea zonelor vulnerabile la nitrați, iar urmare a aprobării acesteia vor fî identificate și

desemnate toate zonele vulnerabile la nitrați proveniți din surse agricole de pe teritoriul R. Moldova.

9. Delimitarea fâșiilor riverane de protecție pentru lacul de acumulare Costești-Stânca. Agenția „Apele

Moldovei” a efectuat delimitarea fâșiilor riverane de protecție pentru lacul de acumulare Costești-

Stânca pe parcursul anului 2019. Această delimitare a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.

161/2019 cu privire la aprobarea listei terenurilor proprietate publică a statului din administrarea

Agenției Proprietății Publice.

10. Monitorizarea calității resurselor de apă din lacurile Beleu și Manta. Pe parcursul anului 2019,

Agenția de Mediu, a efectuat programul de monitorizare prin prelevarea probelor în perioada caldă.

Astfel, au fost efectuate analize pentru parametrii chimici și pentru 4 grupe de elemente

hidrobiologice, și anume: bacterioplancton, fitoplancton, fitobenlos și macrozoobentos.

11. Împădurirea fâșiilor riverane de protecție. În perioada menționată, Agenția „Moldsilva”, a efectuat

lucrări de pregătire a solului pe o suprafață de 27,15 ha, iar în primăvara anului 2020 vor fi inițiate

lucrările de plantare.

12. Perfecționarea programului de date statistice de utilizare a apelor care va îmbunătăți sistemul de

elaborare a Raportului nr. 1 „Gospodărirea apelor" din cadrul Agenției „Apele Moldovei”. Cu suportul

proiectului „Consolidarea cadrului instituțional în domeniul alimentării cu apă și canalizare în R.

Moldova (SDC/ADA) au fost elaborați Termenii de referință și urmează a fi contractată compania care

va elabora Metodologia cu privire la perfecționarea programului de procesare a datelor statistice de

utilizare a apelor, în baza căreia se va elabora și raportul menționat.


Page | 11

13. Crearea Sistemului informațional al resurselor de apă (ŞIRA). Prin Hotărârea Guvernului nr.

491/2019 a fost aprobat Conceptul Sistemului informațional automatizat „Cadastrul de Stat al Apelor”.

De asemenea, menționăm că cu suportul proiectului „Consolidarea cadrului instituțional în domeniul

alimentării cu apă și canalizare în R. Moldova” (SDC/ADA) a fost selectată compania care urmează să

elaboreze sistemul informațional menționat.

14. Acordarea de consultanță în procesul de regionalizare a serviciilor de alimentare cu apă și sanitație

și întărirea capacității autorităților competente și instruirea personalului privind implementarea

proiectelor in domeniul de alimentare cu apă și sanitație. Pe parcursul anului 2019 au fost organizate

12 seminare cu tematica „Regionalizarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare -

element cheie al politicii naționale de dezvoltare a sectorului”, în cadrul cărora au fost instruite 533

persoane, în special primari și operatori ai serviciului de alimentare cu apă și canalizare de pe teritoriul

întregii țări.

15. Elaborarea Planului de acțiuni privind regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă și de

canalizare. Planul menționat a fost inclus în proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr.

199/2014 privind aprobarea Strategiei de alimentare cu apă și sanitație (2014-2028), care la moment

a fost definitivat și urmează a fi remis Cancelariei de Stat pentru examinare și promovare în ședință

de Guvern.

16. Reevaluarea resurselor de apă la nivelul bazinelor și subbazinelor hidrografice în condițiile

schimbărilor climatice. SHS prezintă anual, în adresa Agenției „Apele Moldovei” informația cu privire

la starea resurselor de apă, care este inclusă în baza de date a Agenției „Apele Moldovei” și urmează

a fi adăugată în Sistemul informațional automatizat „Cadastrul de Stat al Apelor”.

17. Elaborarea planurilor de gestionare a secetei. Au fost elaborate drafturile de planuri, care se

planifică a fi aprobate pe parcursul anului curent.

18. Elaborarea planurilor de gestionare a inundațiilor. Au fost elaborate, fiind examinare în cadrul

ședinței Secretarilor generali de stat, în cadrul căreia i s-a acordat numărul unic 103/MADRM/2020

din 20.02.2020.


Page | 12

8.3. MĂSURILE DE BAZĂ Măsurile pentru a diminua impacturile / presiunile din problemele de gestionare a resursele de apă

menționate în capitolul 2 sunt enumerate mai jos:

Măsuri considerate / propuse special pentru deversările de ape uzate urbane

Stabilirea măsurilor de bază pentru diminuarea poluării din surse punctiforme și pentru alte activități

cu impact asupra stării apelor se face având în vedere informațiile din documentele strategice și

legislative, documentele de autorizare și pe baza informațiilor colectate de la nivelul Autorității

centrale de mediu, operatorilor de servicii publice pentru apă, agenților economici.

Măsurile ce trebuie luate pentru diminuarea acestor presiuni punctiforme trebuie să ia în considerare următoarele:

• Strategii naționale, regionale și locale, programe cu referire la măsurile aplicate pentru implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane și a altor directive europene asociate. Pentru aglomerările umane se vor avea în vedere, acolo unde există, Master Planurile elaborate la nivel bazinal, raional și/sau regional precum și măsurile recomandate de acestea, inclusiv sursele de finanțare;

• Strategii naționale, regionale și locale, cu referire la măsurile aplicate activităților industriale, pentru fiecare directivă europeană (Epurarea apelor uzate urbane, substanțe periculoase/prioritar periculoase, deșeuri etc.) și surse de finanțare;

• Strategii naționale, regionale și locale cu referire la măsurile aplicate activităților agricole. Pentru presiunile punctiforme (fermele zootehnice) stabilirea măsurilor trebuie să țină cont de categoriile de ferme existente, iar aceste măsuri trebuie să conducă la respectarea legislației de mediu în vigoare.

Măsurile de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenții de la aglomerări umane

au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme și

difuze pentru respectarea legislației în vigoare. Măsurile sunt asociate cu implementarea cerințelor

directivelor europene în domeniu, respectiv cele care se referă la apa potabilă, epurarea apelor uzate

și nămolurile din stații de epurare. Lucrările necesare pentru colectarea și epurarea apelor uzate de la

aglomerările umane constau în reabilitarea, modernizarea și extinderea rețelelor de canalizare a

apelor uzate, precum și a stațiilor și instalațiilor de epurare a apelor uzate, pentru realizarea

conformării din punct de vedere tehnic cu prevederile Directivei 91/271/CEE. Efluentul realizat prin

aplicarea acestor măsuri trebuie să respecte standardul de calitate a apelor uzate prevăzut în

Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de

canalizare și /sau în corpurile de apă pentru localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.950 din 25 noiembrie 2013.

Printre principalele problemele existente în cadrul DBH DPMN se enumeră starea deplorabilă și

tehnologiile învechite de la stațiile de epurare a apelor uzate (SEAU) și gradul redus de racordare a

populației la sistemul de canalizare (vezi Anexele 1 și 2).

În baza prevederilor Directivei UE privind tratarea apelor reziduale urbane (91/271 / CEE), au fost evidențiate următoarele puncte:

• Analiza stării actuale a sistemelor publice de canalizare din cadrul DBH DPMN a fost elaborată; • Analiza stării actuale a stațiilor de epurare din cadrul DBH DPMN a fost elaborată; • Zonele sensibile au fost desemnate;


Page | 13

• Programul tehnic și de investiții pentru colectarea și tratarea apelor uzate urbane elaborat. Aceste studii au fost luate în considerare în conformitate cu prevederile Directivei UWWT a UE, care oferă măsuri pentru tratarea apelor uzate bazate pe zonele sensibile. În special, se propun următoarele măsuri în ceea ce privește stațiile de epurare și sistemele de canalizare:

• Construcția unor noi stații de tratare a apelor uzate (epurare); • Reabilitarea unor stații de tratare a apelor uzate (epurare); • Modernizarea tehnologiilor de epurare în stațiile de epurare existente; • Controlul surselor industriale de poluare (reducerea poluării la sursă reduce costurile asociate epurării

și produce beneficii pentru mediu); • Construirea sistemelor de epurare individuale pentru aglomerările ce au mai puțin de 2000 locuitori

echivalenți; • Construcția (extinderea) și modernizarea sistemelor de canalizare; • Acțiuni de inventariere (control) al Inspectoratului de Mediu al surselor de deversare a apelor uzate în

râuri; • Implementarea programului de monitorizare a resurselor de apă; • Controale mai riguroase ale Inspectoratului de Mediu în punctele de evacuare a apelor uzate.

Trebuie remarcat faptul că administrațiile publice (municipale) și întreprinderile AMAC (asociațiile

municipale Apă-Canal), precum și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului împreună

cu Inspectoratul de Mediu și Agenția de Mediu din subordinea sa, sunt autoritățile responsabile cu

privire la construcția, reabilitarea și renovarea sistemelor de canalizare și epurare. În figura 2 sunt

prezentate orașele și corpurile de apă de suprafață pentru care se aplică aceste măsuri.

Măsuri considerate / propuse special pentru poluarea din agricultură (de pe terenurile agricole și

de la șeptelul de animale)

La elaborarea măsurilor de prevenire a poluării apelor din activități agricole sa ținut cont de restricțiile

prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv cea referitoare la regimul de întreținere a zonelor de

protecție a apelor de suprafață și a celor subterane, a zonelor de protecție sanitară a folosinței apelor,

precum și de normele tehnice privind protecția mediului și a solului.

Măsurile de mai jos au fost definite pentru poluarea difuză de pe terenurile agricolă: • Implementarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați

din surse agricole (reglementarea utilizării îngrășămintelor în agricultură); • Delimitarea fâșiilor riverane de protecție (în conformitatea cu prevederile Legii nr. 440-XIII din

27.04.1995) și plantarea fâșiilor de protecție; • Implementarea Planului de acțiuni pentru zonele vulnerabile la nitrați (pentru zonele vulnerabile cu

nitrați delimitate în conformitate cu Directiva UE cu nitrați (91/676 / CEE)); • Elaborarea de norme / standarde privind șeptelul optim de animale raportat la o anumită suprafață de

pășune (în conformitate cu Directiva UE cu nitrați (91/676 / CEE)) • Implementarea programului de monitorizare a resurselor de apă (Agenția de Mediu) și a controalelor

efectuate de către Inspectoratului de Mediu.

Aceste categorii de măsuri se aplică pentru tot teritoriul districtul (cu excepția sistemelor de drenaj).

Următoarele măsuri au fost concepute pentru poluarea difuză generată de șeptelul de animale: • Implementarea Codului de bune practici agricole pentru creșterea animalelor; • Evitarea pășunatului în cadrul fâșiilor riverane de protecție a apelor.


Page | 14

Figura 2. Măsurile de bază propuse pentru deversările de ape uzate urbane


Page | 15

Măsuri considerate / propuse special pentru captările de apă (pentru irigare și alimentare cu apă

potabilă)

Captările de apă pot afecta scurgerea naturală la majoritatea corpurilor de apă de suprafață. Datele oficiale prezentate de către Agenția „Apele Moldovei” privind volumele de apă captate nu indică careva presiuni. Indicatorii de scurgere naturală (debitul și nivelul apei) sunt folosiți ca repere pentru gestionarea impactului abstractizărilor (captărilor) asupra corpurilor de apă de suprafață. Următoarele măsuri au fost proiectate și propuse pentru captarea apei:

• Îmbunătățirea sistemului de monitorizare a volumului de ape captate; • Utilizarea tehnologiilor eficiente de irigare pentru economisirea apei; • Configurarea zonei de protecție sanitară pentru a proteja calitatea apei; • Reglementări pentru captări și amenajări pentru a preveni deteriorarea stării corpului apei (sistemul de

control al licențelor de utilizare a apei); • Elaborarea regulamentului (regulilor) pentru utilizarea eficientă a apei; • Controlul (monitorizarea, contorizarea) volumului de apă care poate fi captat (licențe, permise).

Aceste măsuri sunt proiectate pentru tot teritoriul DBH DPMN, atât pentru corpurile de apă de

suprafață, cât și pentru cele subterane. În baza analizei datelor privind volumul oficial de ape captate

nu s-au depistat careva presiuni. Totuși, sunt foarte frecvente încălcările și captările ilegale.

Măsuri considerate / propuse special pentru alterările hidromorfologice

Majoritatea râurilor mici din cadrul DBH DPMN au suferit lucrări de îndreptare și de regularizare a

debitului (prin construcția lacurilor). Corpurile de apă râuri pot risca să nu își îndeplinească obiectivele

de mediu din cauza modificărilor hidromorfologice, ceea ce duce la înrăutățirea stării ecologice (de

exemplu, influențe negative asupra componentei biologice). Măsurile pentru îmbunătățirea stării

ecologice nu pot fi întotdeauna în mod clar legate de o singură utilizare sau de o modificare. În

practică, relația dintre utilizare, modificare, stare și măsură poate fi una complexă. Următoarele

măsuri au fost identificate pentru corpurile de apă expuse riscului din cauza alterărilor

hidromorfologice:

Măsuri pentru reducerea presiunilor asupra debitului: • Asigurarea debitului ecologic în râuri (de exemplu, deversarea controlată din lacuri și iazuri a debitului

necesar pentru condițiile ecologice optime în aval); • Crearea condițiilor optime pentru asigurarea continuității cursului de apă, în special pentru transportul

(managementul) sedimentelor.

Măsuri pentru categoria de presiune – dinamica sedimentelor: • Îmbunătățirea continuității transportului sedimentelor prin gestionarea corectă a barajelor; • Îndepărtarea aluviunilor și reglementarea extracției de sedimente; • Lichidarea iazurilor / lacurilor colmatate.

Măsuri pentru categoria de presiune – modificări morfologice: • Îmbunătățirea stării habitatelor acvatice și celor riverane (re-naturare); • Sprijinirea măsurilor de inginerie hidraulică pentru restabilirea morfologică a cursului de apă.

Este important să subliniem că măsurile propuse (fig. 3) pentru a diminua modificările

hidromorfologice vor fi analizate (și posibil multe din ele nu vor fi implementate) în ceea ce privește

costurile disproporționate față de beneficiul obținut.


Page | 16

Figura 3. Măsurile de bază propuse pentru alterările hidromorfologice


Page | 17

Măsuri considerate / propuse special pentru reducerea presiunilor cauzate de schimbările

climatice

În Republica Moldova a fost elaborat Planul de Gestionare a Secetei pentru cele 2 districte

hidrografice, care va fi aprobat prin Hotărârea Guvernului. Schimbările climatice reprezintă una dintre

cele mai mari amenințări asupra mediului, cadrului social și economic, cu consecințe și impact direct

asupra resurselor de apă. Astfel, a apărut necesitatea în elaborarea unui set de măsuri de atenuare și

utilizare rațională a resurselor de apă. Prin implementarea acestor măsuri se urmărește reducerea

consumului de apă și eliminarea pierderilor de apă.

Printre măsurile de atenuare și prevenire a consecințelor secetei cu efect de durată, cel mai important este complexul de măsuri de reținere naturală a apei. În linii mari acest complex de măsuri include:

• Refacerea zonelor inundabile și al zonelor umede; • Împăduririle; • Promovarea agriculturii conservative (creșterea capacității de reținere a apei în terenurile agricole) – se

aplică pentru tot teritoriul DBH DPMN.

În figura 4 sunt indicate corpurile de apă de suprafață pentru care se aplică aceste măsuri.

Măsuri considerate / propuse special pentru reducerea presiunilor cauzate de inundații

În Republica Moldova a fost elaborat Planul de Gestionare a inundațiilor pentru cele 2 districte

hidrografice, care va fi aprobat prin Hotărârea Guvernului. Inundațiile reprezintă un risc pentru

districtul bazinului hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră, iar elaborarea măsurilor de gestionare

a riscului de inundații reprezintă un pas important în prevenirea și diminuarea acestuia.

Printre măsurile de atenuare și prevenire a riscului la inundații se enumeră: • Îmbunătățirea stării digurilor de protecție; • Implementarea sistemului de avertizare – alarmare timpurie; • Crearea și refacerea zonelor umede.

Spațializarea măsurilor de bază privind diminuarea riscului la inundații (fig. 5) s-a efectuat în

conformitate cu Planul de Gestionare a riscului la inundații pentru DBH DPMN. Astfel, conform acestui

Plan, până în anul 2022 este planificată consolidarea barajului Costești-Stânca. Până în anul 2025 este

planificată reconstrucția digurilor de protecție pentru 4 tronsoane – Cobani–Balatina (200 m), Cotul

Morii – Leușeni (14 km), Zârnești (8 km) și Ungheni (5 km). De asemenea, se planifică restabilirea albiei

naturale a r. Camenca (între satele Cobani-Chetriș). Se propune ca până în 2025 să fie elaborate 3

studii de fezabilitate privind crearea zonelor umede (Cantemir-Stoianovca, Camenca și Sărata-Răzeși)

și 1 studiu de fezabilitate privind strămutarea construcțiilor amplasate în zona inundabilă pe tronsonul

Criva – Lipcani.


Page | 18

Figura 4. Măsurile de bază propuse pentru atenuarea schimbărilor climatice


Page | 19

Figura 5. Măsurile de bază propuse pentru atenuarea riscului la inundații


Page | 20

8.4. MĂSURILE SUPLIMENTARE Măsurile suplimentare pentru toate tipurile de presiune din cadrul DBH DPMN au fost concepute

pentru a umple golurile care există după definirea măsurilor de bază pentru acest district.

Măsuri suplimentare considerate / propuse special pentru deversările de ape uzate urbane • Controlul apelor uzate menajere în ceea ce privește impactul lor asupra mediului (de exemplu,

detergenți cu conținut scăzut de fosfor sau eliminarea fosfaților din detergenți); • Construcția (extinderea) și modernizarea sistemului de canalizare pentru ape pluviale; • Introducerea unui sistem eficient de taxe pentru colectarea și tratarea apelor uzate.

Lista corpurilor pentru care se aplică aceste măsuri este redată în fig. 6.

Măsuri suplimentare considerate / propuse special pentru poluarea din agricultură (de pe terenurile agricole și de la șeptelul de animale)

• Promovarea de către organizațiile neguvernamentale a codului de bune practici agricole pentru diminuarea poluării;

• Organizarea de instruiri în domeniul creșterii durabile a animalelor. Măsurile propuse se aplică pentru toate corpurile de apă.

Măsuri suplimentare considerate / propuse special pentru captările de apă (pentru irigare și alimentare cu apă potabilă)

• Instruirea fermierilor privind utilizarea eficientă și stocarea resurselor de apă; • Promovarea utilizării eficiente și durabile a apei; • Campanii publicitare care promovează utilizarea eficientă a apei de către gospodăriile individuale; • Revizuirea sistemului de plată pentru utilizarea apei, pentru a recupera toate costurile.

Măsurile propuse se aplică pentru toate corpurile de apă.

Măsuri suplimentare considerate / propuse special pentru alterările hidromorfologice

• Elaborarea regulamentelor tehnice de exploatare a bazinelor acvatice; • Consolidarea activității Inspectoratului de Mediu în ce privește inspectarea corpurilor de apă; • Elaborarea unui ghid tehnic / act normativ privind gestionarea lacurilor/iazurilor colmatate; • Consolidarea sistemului de monitorizare hidrologică.

Măsurile propuse se aplică pentru toate corpurile de apă.

Măsuri suplimentare considerate / propuse special pentru reducerea presiunilor cauzate de

schimbările climatice

• Efectuarea de cercetări pentru a evalua efectele actuale și posibile ale schimbărilor climatice asupra corpurilor de apă;

• Finanțarea competitivă a programelor țintă în institutele de cercetare pentru a studia impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor ecosisteme și sectoare economice.

Măsuri suplimentare considerate / propuse special pentru reducerea presiunilor cauzate de

inundații

• Asigurarea suportului instituțional prin asistență tehnică; • Actualizarea actelor normative în domeniul inundațiilor.


Page | 21

Figura 6. Corpurile de apă pentru care se aplică măsurile suplimentare pentru deversările de ape uzate urbane


Page | 22

8.5. PROGRAMUL DE MĂSURI PENTRU CORPURILE DE APĂ „FĂRĂ RISC” ȘI „POSIBIL LA RISC” Având în vedere că obiectivele de mediu pentru corpurile de apă „fără risc” și „posibil la risc” este

acela de a menține starea lor actuală și de monitorizare și evaluare a stării lor, respectiv, au fost

definite următoarele măsuri:

• Controlul și monitorizarea calității și cantității resurselor de apă; • Consolidarea sistemului de monitorizare hidrologică; • Consolidarea controlului național și regional al supravegherii mediului; • Implementarea practicilor prietenoase mediului.

8.6. PROGRAMUL DE MASURI PENTRU CORPURILE DE APA PUTERNIC MODIFICATE După cum s-a menționat și anterior, în cadrul DBH DPMN au fost identificate 92 de corpuri de apă de

suprafață puternic modificate. Criteriile de atribuire a acestora ca corpuri de apă puternic modificate

au fost:

• prezența a două sau a mai multor acumulări de apă pe cursul râului; • prezența unui segment de râu regularizat (îndreptat); • calitatea apei (pe baza datelor de monitoring).

Astfel, corpurile de apă de suprafață desemnate puternic modificate, conform prevederilor DCA,

trebuie să atingă un potențial ecologic bun. Potențial ecologic bun înseamnă că valorile elementelor

fizico-chimice nu depășesc limitele stabilite pentru a asigura funcționarea ecosistemului și pentru a

obține condiții adecvate pentru elementele biologice și fără un impact negativ semnificativ asupra

utilizării (Kampa & Laaser, 2009, DCA EU). Datorită acestui fapt, obiectivul de management prevede

măsuri la nivel de sub-bazin pentru îmbunătățirea situației hidromorfologice pentru a atinge și asigura

acest potențial. Pe baza acestui lucru, au fost concepute următoarele măsuri:

Măsuri de bază

• Asigurarea debitului ecologic în râuri, prin revizuirea cantității de apă captată și reținută în iazuri / lacuri; • Elaborarea unei metodologii privind calculul debitului mediu și ecologic pentru râurile mici; • Sprijinirea măsurilor inginerești pentru restabilirea morfologică (re-naturare) a râurilor; • Reglementări pentru extrageri și amenajări pentru a preveni deteriorarea stării corpului apei (sistemul

de control al permiselor de utilizare a apei).

Măsuri suplimentare

• Elaborarea și implementarea Programului de monitorizare hidromorfologică; • Înăsprirea controalelor și amenzilor aplicate de către Inspectoratul de Mediu; • Îmbunătățirea sistemului de monitorizare hidrologică. • Măsurile propuse se aplică pentru cele 92 de corpuri puternic modificate, redate în fig. 7.


Page | 23

Figura 7. Corpurile de apă de suprafață puternic modificate


Page | 24

8.7. MĂSURILE SELECTATE Reieșind din toate tipurile de presiuni prezente în cadrul DBH DPMN, au fost selectate un set de măsuri

pentru a soluționa principalele probleme identificate în domeniul gestionării resurselor de apă. Pentru

sursele punctiforme de poluare, ce țin de deversarea apelor uzate urbane, au fost selectate 11 măsuri

(8 măsuri de bază și 3 măsuri suplimentare) (tab. 4).

Tabelul 4. Măsurile selectate pentru sursele punctiforme de poluare

Tipul de măsuri

Nr. Măsuri de bază Nr. Măsuri suplimentare

1. Dezvoltarea master-planului pentru sectorului de aprovizionare cu apă și sanitație și îmbunătățirea gestionării sectorului, inclusiv dezvoltarea asociațiilor municipale pentru apă și canalizare;

1. Construcția (extinderea) și modernizarea sistemului de canalizare pentru ape pluviale;

2. Construirea stațiilor de epurare; 2. Controlul apelor uzate menajere în ceea ce privește impactul lor asupra mediului (de exemplu, detergenți cu conținut scăzut de fosfor sau eliminarea fosfaților din detergenți);

3. Modernizarea tehnologiilor de epurare în stațiile de epurare existente;

3. Introducerea unui sistem eficient de taxe pentru colectarea și tratarea apelor uzate.

4. Construcția sistemelor individuale de tratare a apelor uzate pentru zonele cu densitate redusă a populației;

5. Construcția (extinderea) și modernizarea sistemelor de canalizare;

6. Controlul surselor industriale de poluare (reducerea poluării la sursă reduce costurile asociate epurării și produce beneficii pentru mediu);

7. Acțiuni de inventariere (control) al Inspectoratului de Mediu al surselor de deversare a apelor uzate în râuri.

8. Implementarea programului de monitorizare a resurselor de apă.

Pentru sursele de poluare difuză au fost selectate 9 măsuri (6 măsuri de bază și 3 suplimentare) redate în tabelul 5.

Tabelul 5. Măsurile selectate pentru sursele difuze de poluare

Tipul de măsuri


1. Implementarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole (reglementarea utilizării îngrășămintelor în agricultură și a pășunatului);

1. Promovarea de către organizațiile neguvernamentale a codului de bune practici agricole pentru diminuarea poluării;

2. Delimitarea fâșiilor riverane de protecție (în conformitatea cu prevederile Legii nr. 440-XIII din 27.04.1995) și plantarea fâșiilor de protecție;

2. Reabilitarea sistemelor de drenaj pentru terenurile irigate din lunca r. Prut;


Page | 25

3. Elaborarea de norme / standarde privind șeptelul optim de animale raportat la o anumită suprafață de pășune (în conformitate cu Directiva UE cu nitrați (91/676 / CEE));

3. Organizarea de instruiri în domeniul creșterii durabile a animalelor.

4. Implementarea Planului de acțiuni pentru zonele vulnerabile la nitrați (pentru zonele vulnerabile cu nitrați delimitate în conformitate cu Directiva UE cu nitrați (91/676 / CEE)).

5. Evitarea pășunatului în cadrul fâșiilor riverane de protecție a apelor.

6. Implementarea programului de monitorizare a resurselor de apă (Agenția de Mediu) și a controalelor efectuate de către Inspectoratului de Mediu.

Pentru captările de apă pentru irigare și în scopuri potabile au fost selectate 10 măsuri (4 măsuri de bază și 6 suplimentare) redate în tabelul 6.

Tabelul 6. Măsurile selectate pentru administrarea mediului în district

Tipul de măsuri


1. Îmbunătățirea sistemului de monitorizare cantitativ și calitativ a resurselor de apă;

1. Instruirea fermierilor privind utilizarea eficientă și stocarea resurselor de apă;

2. Delimitarea zonei de protecție sanitară pentru a proteja calitatea apei;

2. Promovarea utilizării eficiente și durabile a apei;

3. Reglementări pentru captări și amenajări pentru a preveni deteriorarea stării corpului apei (sistemul de control al licențelor de utilizare a apei).

3. Campanii publicitare care promovează utilizarea eficientă a apei de către gospodăriile individuale;

4. Elaborarea regulamentului (regulilor) pentru utilizarea eficientă a apei;

4. Revizuirea sistemului de plată pentru utilizarea apei, pentru a recupera toate costurile.

5. Dezvoltarea eforturilor de digitalizare pentru a crește disponibilitatea și partajarea datelor de mediu;

6. Controlul (monitorizarea, contorizarea) volumului de apă care poate fi captat (licențe, permise);

Pentru presiunile (alterările) hidromorfologice au fost selectate 11 măsuri (8 măsuri de bază și 3 suplimentare) redate în tabelul 7.

Tabelul 7. Măsurile selectate pentru presiunile (alterările) hidromorfologice

Tipul de măsuri


1. Asigurarea debitului ecologic în râuri (de exemplu, deversarea controlată din lacuri și iazuri a debitului necesar pentru condițiile ecologice optime în aval);

1. Elaborarea regulamentelor tehnice de exploatare a bazinelor acvatice;

2. Crearea condițiilor optime pentru asigurarea continuității cursului de apă, în special pentru transportul (managementul) sedimentelor.

2. Elaborarea unui ghid tehnic / act normativ privind gestionarea lacurilor/iazurilor colmatate;


Page | 26

3. Îmbunătățirea continuității transportului sedimentelor prin gestionarea corectă a barajelor;

3. Consolidarea sistemului de monitorizare hidrologică.

4. Îndepărtarea aluviunilor și reglementarea extracției de sedimente;

5. Lichidarea iazurilor / lacurilor colmatate. 6. Îmbunătățirea stării habitatelor acvatice și

celor riverane (re-naturare);

7. Sprijinirea măsurilor de inginerie hidraulică pentru restabilirea morfologică a cursului de apă;

8. Consolidarea activității Inspectoratului de Mediu în ce privește inspectarea corpurilor de apă.

Pentru reducerea presiunilor cauzate de inundații au fost selectate 5 măsuri (4 măsuri de bază și 1 suplimentare) redate în tabelul 8.

Tabelul 8. Măsurile selectate pentru reducerea riscului la inundații

Tipul de măsuri


1. Îmbunătățirea stării digurilor de protecție; 1. Asigurarea suportului instituțional prin asistență tehnică.

2. Implementarea sistemului de avertizare – alarmare timpurie;

3. Crearea și refacerea zonelor umede; 4. Actualizarea actelor normative în domeniul

inundațiilor.

Pentru reducerea presiunilor cauzate de schimbările climatice au fost selectate 5 măsuri (3 măsuri de bază și 2 suplimentare) redate în tabelul 9.

Tabelul 9. Măsurile selectate pentru reducerea presiunilor cauzate de schimbările climatice

Tipul de măsuri


1. Refacerea zonelor inundabile și al zonelor umede;

1. Efectuarea de cercetări pentru a evalua efectele actuale și posibile ale schimbărilor climatice asupra corpurilor de apă;

2. Împăduririle; 2. Finanțarea competitivă a programelor țintă în institutele de cercetare pentru a studia impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor ecosisteme și sectoare economice.

3. Promovarea agriculturii conservative (creșterea capacității de reținere a apei în terenurile agricole).

Astfel, lista totală (preliminară) de măsuri selectate cuprinde 50 de acțiuni (35 de bază și 17

suplimentare). Totuși, o serie de măsuri nu vor fi selectate pentru a fi puse în aplicare în următorul

ciclu de implementare din cauza lipsei de finanțare și a acordurilor corespunzătoare. Costul total al

măsurilor selectate pentru implementare se estimează la circa 3 mlrd. lei. Lista finală a măsurilor va fi stabilită în rezultatul efectuării analizei economice a programului de măsuri.


Page | 27

Măsurile care vor fi selectate, vor fi analizate în termeni de politici, drepturi și taxe financiare utilizate

pentru implementare, repartizarea lor pe sectoare, indiferent dacă acestea sunt de bază sau

suplimentare și când sunt planificate să devină operaționale.

8.8. CONCLUZII Așa cum sa menționat și anterior, proiectarea PM este un proces iterativ, care implică participarea

părților interesate și a factorilor de decizie. Evaluarea presiunilor și a impacturilor a fost decisivă

pentru proiectarea de măsuri eficiente. Măsurile ar trebui implementate pentru a reduce presiunile

identificate și pentru a atinge „starea bună” a corpurilor de apă. Procesul de proiectare a PM evaluează

și identifică ce trebuie gestionat (de exemplu, sursa de poluare – stația de epurare), care este esențială

pentru dezvoltarea măsurilor necesare și pentru realizarea planului de gestionare a bazinului

hidrografic. Pentru a proiecta un program eficient de măsuri, este important să se stabilească relațiile

clare între obiectivele de mediu pentru corpurile de apă și presiunile asociate. În implementarea PM

este esențial să se determine presiunile pe care corpurile de apă le pot suporta, dacă vor îndeplini

obiectivul de mediu de „stare bună”. Este important să subliniem încă o dată că, pentru a preveni

deteriorarea calității apelor și pentru a obține o stare bună a apei, resursele de apă ar trebui gestionate

prin intermediul sistemului integrat de gestionare.


Page | 28

8.8. REFERINȚE METODOLOGICE Programul de măsuri (PM) este o componentă de bază (nucleul) Planului de Management și se face

în baza analizei presiunilor / impactului, evaluării riscurilor și aprecierii stării resurselor de apă în baza

datelor de monitoring.

Programul de măsuri are ca scop principal atingerea obiectivelor de mediu, în special starea bună a

apei și, prin urmare, oferă acțiuni de reglementare pentru atingerea, menținerea și / sau

îmbunătățirea stării apei.

Fiecare Stat Membru trebuie să asigure stabilirea unui plan de măsuri pentru fiecare District bazinal

(Directiva Cadru a Apelor, 60/2000/EC, Art. 11) sau pentru o parte a unui District al bazinului

hidrografic internațional din teritoriul său (cum este cazul nostru). La identificarea măsurilor s-a ținut

cont de rezultatele analizelor presiunilor și evaluării impactului și de obiectivele de mediu stabilite.

Planul de măsuri face referire și la legislația națională (Legea Apelor). În cazul bazinului hidrografic

Prut, acest plan va fi coordonat cu partea ucraineană și, parțial ajustat cu cel român.

Articolul 11 al DCA stabilește tipurile de măsuri care trebuie să facă parte din PM pentru a asigura

atingerea obiectivelor de mediu. Acestea sunt:

• Măsuri de bază și, dacă este necesar,

• Măsuri suplimentare.

Măsurile de bază vizează îndeplinirea cerințelor altor directive ale UE care sprijină implementarea

DCA. Dacă este necesar, acestea trebuie completate de măsurile suplimentare pentru a îndeplini

obiectivele de mediu. Figura 8 (după Chubbs și colab., 2014) ilustrează structura de bază și principiile

PM în conformitate cu DCA UE.

Figura 8. Structura și principiile de bază a Programului de Măsuri în corespundere cu DCA a UE

(după Chubbs et al., 2014)


Page | 29

„Măsurile de bază” reprezintă cerințele minime, care trebuie îndeplinite (Directiva Cadru a Apelor,

60/2000/EC și alte directive care sunt armonizate în RM).

Pentru Republica Moldova situația este puțin diferită, deoarece punerea în aplicare a directivelor UE

nu este obligatorie din punct de vedere juridic. Cu toate acestea, lista de mai jos (tab. 10) poate servi

drept principiu orientativ pentru dezvoltarea PM. Unele din aceste măsuri au fost parțial transpuse în

legislația națională.

Tabelul 10. Directivele UE relevante pentru elaborarea măsurilor de bază

Directiva privind epurarea apelor uzate orășenești 91/271/EEC Directiva privind nitrații 91/676/EEC Directiva privind apa potabilă 98/83/EC Directiva privind habitatele 92/43/EEC Directiva privind apa de îmbăiere 76/160/EEC Directiva privind nămolurile de canalizare 86/278/EEC Directiva privind accidentele majore (Seveso) 96/82/EC Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului 85/337/EEC Directiva privind păsările 79/409/EEC Directiva privind controlul și prevenirea integrată a poluării 96/61/EC Directiva privind produsele de protecție a plantelor 91/414/EEC

Cu roșu sunt evidențiate Directivele prioritare în cadrul proiectul EPIRB pentru primul ciclu de planificare

Măsurile de bază pot include construcția stațiilor de tratare a apelor uzate pentru a reduce poluarea

din surse punctiforme, reglementarea captării și dezvoltarea controlată a infrastructurii prin

implementarea efectivă a legislației naționale (HG nr. 950, http://lex.justice.md/md/350537/ , etc.),

care ține cont de obiectivele de mediu fixate.

Articolul 11 alineatul (3) din DCA al UE prevede alte măsuri de bază decât cele referitoare la punerea

în aplicare a altor directive ale UE. Aceste alte măsuri de bază vor preveni orice impact negativ asupra

stării apei și sunt enumerate și descrise în tabelul 11.

Tabelul 11. Alte măsuri de bază relevante care urmează să fie abordate în PM

Măsuri de aplicare a principiului recuperării costurilor pentru consumul de apă (articolul 9 din WFD) Măsuri pentru promovarea utilizării eficiente și durabile a apei Măsuri pentru protejarea surselor de apă potabilă Măsuri pentru controlul captării și barării apelor de suprafață și subterane Măsuri pentru controlul surselor punctiforme și difuze de poluare Măsuri pentru prevenirea evacuării directe în apele subterane Măsuri pentru gestionarea substanțelor prioritare Măsuri pentru controlul modificărilor hidromorfologice ale apelor de suprafață Măsuri care controlează orice alte acțiuni care pot avea impact asupra stării apei Măsuri pentru prevenirea poluării accidentale

„Măsurile suplimentare” sunt opționale și trebuie să fie stabilite și puse în aplicare în cazul în care

măsurile de bază nu pot asigura atingerea obiectivelor de mediu și „starea bună a apei”. Măsurile

suplimentare sunt în principal legate de un corp de apă și se aplică la nivel local, în timp ce măsurile

de bază se referă la nivel de bazin hidrografic sau la nivel național. DCA UE oferă o listă de măsuri

http://lex.justice.md/md/350537/


Page | 30

suplimentare, care prezintă punerea în aplicare, de exemplu, a acordurilor și codurilor de

reglementare a practicilor, instrumente economice, într-un mod transparent și pragmatic.

Este important de menționat, că măsurile suplimentare, fixate în următorul ciclu de implementare,

trebuie verificate dacă acestea sunt:

• fezabile din punct de vedere tehnic;

• asigură obținerea unui statut bun în timp și se îmbină cu măsurile de bază;

• prea scumpe și asigură în mod disproporționat atingerea obiectivelor de mediu.

În cazul în care măsurile suplimentare sunt nefezabile din punct de vedere tehnic sau sunt

disproporționat de costisitoare, în conformitate cu articolul 4 al DCA, acestea pot fi aplicate într-un

ciclu ulterior al Planurilor de Management decât acesta.

Măsurile suplimentare pentru toate tipurile de presiuni din cadrul DBH DPMN au fost concepute

pentru a umple golurile care există după definirea măsurii de bază pentru acest district.

Implementarea PM este de obicei legată de investiții financiare mari. Prin urmare, cunoașterea și

asigurarea acestor investiții este crucială pentru planificarea implementării eficiente a măsurilor

pentru atingerea obiectivelor de mediu. Este posibil să se obțină cea mai mare eficiență dacă

programele de măsuri și finanțarea lor sunt ancorate la nivel național într-un mod obligatoriu.

În consecință, vor fi identificate măsuri de bază și suplimentare, inclusiv acțiuni, mecanisme de

reglementare, instrumente juridice și financiare care vor asigura implementarea măsurilor.


Page | 31

BIBLIOGRAFIE

1. Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora. Official Journal of the European Union, 206, 7–50.

2. Department of housing, planning and local government. Public consultation on the river basin management plan for Ireland (2018-2021).

3. Directive 2009/147/EC of the European Parliament and of the Council of 30 November 2009 on the conservation of wild birds.

4. Directive, E. U. W. (1991). Council Directive of 21. May 1991 concerning urban wastewater treatment (91/271/EEC). Official Journal of the European Communities.

5. Guidance Document addressing hydromorphology and physico-chemistry for a Pressure-Impact Analysis/Risk Assessment according to the EU W. Birgit Vogel (2014).

6. Guidance document No. 3; Analysis of Pressures and Impacts in accordance with the Water Framework Directive. CIS, W.F.D. (2003).

7. Guidance for the analysis of pressures and impacts in accordance with the Water Framework Directive. In Guidance Document prepared by WG IMPRESS. Available online at http://forum. europa. eu. int/Public/irc/env/wfd/library, accessed at (Vol. 7). IMPRESS, W. G. (2003).

8. Hotărârea Guvernului Nr. 836 din 29.10.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea poluării apelor din activităţi agricole. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=114420&lang=ro

9. Hotărârea Guvernului Nr. 866 din 01.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de elaborare şi de revizuire a Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=350205&lang=1

10. http://217.12.113.98/Literatura/Raboti/Raboti%20assotsiatsii/GIZ/2015_02_03_CPP_3_25_Cahul_RO.pdf

11. http://amac.md/pageview.php?l=ro&idc=63&t=/Harti-interactive/Indicii-financiari-i-de-produse-ai-activitatii-intreprinderilor

12. http://www.rowater.ro/daprut/Plan%20management%20bazinal/Planul%20de%20management%20actualizat%20al%20spatiului%20hidrografic%20Prut-Barlad%202016-2021/Text_PMB_ABA%20Prut%20Barlad_actualizat.pdf

13. https://circabc.europa.eu/webdav/CircaBC/env/wfd/Library/framework_directive/thematic_documents/integrated_management/environmental_objectives/WFD%20Article%204-7%20-%20final%20version%20for%20Circa.pdf

14. Identification and designation of heavily modified and artificial water bodies. (2003). Common implementation strategy for the water framework directive (2000/60/EC), Guidance document: Vol. 4. Luxembourg: OPOCE.

15. River Basin Management Plan, South East River Basin District: Annex I: Designating artificial and heavily modified water bodies. Environment Agency. (2009).

https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=114420&lang=ro

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=350205&lang=1

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=350205&lang=1

http://217.12.113.98/Literatura/Raboti/Raboti%20assotsiatsii/GIZ/2015_02_03_CPP_3_25_Cahul_RO.pdf

http://217.12.113.98/Literatura/Raboti/Raboti%20assotsiatsii/GIZ/2015_02_03_CPP_3_25_Cahul_RO.pdf

http://amac.md/pageview.php?l=ro&idc=63&t=/Harti-interactive/Indicii-financiari-i-de-produse-ai-activitatii-intreprinderilor

http://amac.md/pageview.php?l=ro&idc=63&t=/Harti-interactive/Indicii-financiari-i-de-produse-ai-activitatii-intreprinderilor

http://www.rowater.ro/daprut/Plan%20management%20bazinal/Planul%20de%20management%20actualizat%20al%20spatiului%20hidrografic%20Prut-Barlad%202016-2021/Text_PMB_ABA%20Prut%20Barlad_actualizat.pdf



https://circabc.europa.eu/webdav/CircaBC/env/wfd/Library/framework_directive/thematic_documents/integrated_management/environmental_objectives/WFD%20Article%204-7%20-%20final%20version%20for%20Circa.pdf




Page | 32

ANEXE

ANEXA 1.

SERVICIILE DE EVACUARE ȘI PURIFICARE A APELOR REZIDUALE LA ÎNTREPRINDERILE ASOCIAȚIEI „MOLDOVA APĂ-CANAL” DIN CADRUL DBH DPMN

Nr. crt. UTA

Lungimea rețelei de

canalizare, km

Stații de epurare Volumul de apă uzată evacuată, mii m3

Capacitatea, mii 3/zi

Gradul de utili-zare, % Total

Populație Purificate insuficient mii 3 %

mii 3 % 1 Ocniţa 4,1 1,2 37 56,8 38,5 82 56,8 100 2 Briceni 30,1 10 2,2 106 77 73 106 100 3 Edineț 52,7 5,5 18,3 367 154 42 15,8 4,3 4 Glodeni 18,2 0 0 80,5 59,1 73 0 5 Fălești 31 10 4,1 148 106 72 148 100 6 Ungheni 63,2 15,0 16,1 881 581 66 881 100 7 Nisporeni 6,8 1,5 23,4 128,1 41,7 33 0 8 Leova 12,6 4,7 4,3 73,7 40,9 55 73,7 100 9 Cantemir 8,9 3,5 4,9 62,5 53,3 85 62,5 100 10 Cahul 51,6 13,7 15 749 469 63 0 11 Cimislia 26,6 1,2 23 104,2 54,5 52 0 12 Basarabeasca 16,3 1,3 44 209,9 61,7 29 209,9 100 13 Taraclia 13,4 6,9 5,1 127,5 70 55 127,5 100 14 Comrat 41,7 5,7 14,3 296,6 137,7 46 296,6 100

15 Ceadâr-Lunga 83,6 7 9,9 253 187,4 74 253 100

16 Vulcănești 17,6 1,5 9,5 52,0 39,1 75 0 17 Ștefan Vodă 24,6 1,5 19,3 105,8 82,0 77 105,8 100 18 Hâncești 26,7 3,7 15,3 207,3 131,8 64 207,3 100

Sursa: amac.md

ANEXA 2.

STAREA STAȚIILOR DE EPURARE A APELOR UZATE LOCALIZATE ÎN DBH DPMN

Nr. crt. Aglomerare

Nr. locuitori în aglomerare

Nr. locuitori conectați la SEAU

Anul construcției/ reconstrucției

Corespunderea cerințelor Directivei 91/271/CEE

1

Ocniţa 7254 4000 2010 Stația de epurare este modernă și are capacitate de prelucrare de 1000 m3, dar se utilizează doar 300 m³. Construcţia obiectului menţionat a însumat investiţii în sumă de 11 milioane lei, bani alocați de Fondul Ecologic Național, Guvern și APL. În prezent se preconizează construcția a încă 2 stații de epurare în sectorul privat și industrial, în acest sens existînd și proiecte tehnice necesare.

2 Briceni 10500 5250 Apele uzate din or. Briceni erau în trecut

pompate în SEAU a fabricii de zahăr locale, care însă și-a sistat activitatea. În prezent


Page | 33

apele sunt direcționate în fostele iazuri de epurare terțiară ale fabricii în care are loc numai autoepurarea apelor uzate. Orașul are pregătit proiectul construcției unei SEAU cu tehnologie SBR (Sequencing Batch Reactor) în incinta actualei stații de pompare. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea rețelei de canalizare și construcția unei noi SEAU.

3

Or. Edineț + s. Cupcini

26000 12480 1973 /2005 parțial

reconstruită

Rezultatele atinse sunt însă foarte problematice, în special din cauza faptului că după finalizarea renovării a fost reînnoită producția în fabrica de conserve și SEAU este supraîncărcată. Dacă se va menține actuala încărcare, va fi absolut necesară o altă reconstruire, mai cu seamă treapta biologică. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea rețelei de canalizare și o nouă reconstrucție a SEAU.

4

Glodeni 10465 4185 Apele uzate din oraș au fost în trecut epurate în SEAU a fabricii de zahăr locale, care între timp și-a sistat activitatea. Fosta SEAU este în o stare tehnică deplorabilă și capacitatea ei depășește de câteva ori necesitățile orașului. În prezent apele uzate din oraș se acumulează în fostele bazine de epurare terțiară și evacuarea lor este interzisă. Soluția este numai construirea unei noi SEAU orășenești de mărime corespunzătoare. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și construirea SEAU.

5

or.Fălești,s. Făleștii Noi, s. Călugăr

14500 5365 1991 Este exploatată parțial și incomplect. Efluentul este dezinfectat prin clorizare și la locul deversării în cursul de apă se formează multă spumă. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și reconstruirea SEAU.

6

Ungheni 32600 20530 1975 În vechea SEAU funcționează numai treapta mecanică. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și reconstruirea SEAU.

7

Nisporeni 14000 3360 1975 / 2015

În anul 2015 cu sprijinul agenției cehe pentru dezvoltare în străinătate, s-a construit o nouă SEAU de tip SBR care este operată corect. Din punct de vedere operațional a rămas problematică îndepărtarea nisipului din deznisipător, operația executându-se manual în bazinul în care este oprită operarea. SEAU îndeplinește cerințele Directivei. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei


Page | 34

91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare.

8

Leova 10800 5185 1986 / 2007

SEAU în anul 2007 a fost reconstruită cu sprijinul agenției cehe pentru dezvoltare. A fost implementată tehnologia de tip SBR care nu este însă operată corespunzător. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și exploatarea corectă a SEAU.

9

Cantemir 3429 Până în 2021 urmează să fie construită o stație de epurare a apelor uzate modernă cu o capacitate de 5400 locuitori echivalenți, un sistem de colectare și canalizare a apelor uzate de aproximativ 12 km, inclusiv stații de pompare. Pentru aceasta, Uniunea Europeană și Agenția Austriacă pentru Dezvoltare vor aloca 6 milioane de euro.

10

Cahul 30018 21012 1970 SEAU este veche. În prezent este utiizată doar 20% din capacitatea poiectată.Treapta biologică este formată din biofiltre, în exploatare este numai unul. Efluentul nu este de înaltă calitate. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și reconstruirea SEAU.

11

Cimișlia 12800 3970 1980 / 2013

SEAU este din anul 1980. În perioada 2010 - 2013, cu sprijinul agenției cehe pentru dezvoltare, a fost reconstruită. Unele bazine au fost utilizate pentru linia biologică de tip SBR. SEAU este operată bine, problematică este numai evacuarea nămolului în exces, care în loc să fie pompat către câmpurile cu nămol mai degrabă se depune în bazinele de sedimentare și în incinta SEAU înaintea evacuării apei epurate. SEAU îndeplinește cerințele Directivei. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare.

12

Basarabeasca 10700 2890 1971 SEAU este mecano-biologică, treapta biologică formată din biofiltre cu apă pulverizată. SEAU este în exploatare, apa epurată însă nu îndeplinește cerințele de calitate necesare. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construcției rețelei de canalizare și reconstrucția SEAU.

13

Taraclia 13000 4420 1969 SEAU nu funcționează. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și reconstruirea SEAU, eventual construirea unei noi SEAU.

14 Comrat 23000 8050 1988 SEAU nu funcționează, apele uzate sunt deversate fără epurare. Pentru îndeplinirea


Page | 35

cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și reconstruirea SEAU.

15

Ceadâr-Lunga

19000 9690 1989 SEAU nu funcționează, apele uzate sunt deversate fără epurare. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea racordării locuitorilor la rețeaua de canalizare construită și reconstruirea SEAU.

16

Vulcănești 16000 2400 2010-2012 În anii 2010 – 2012 s-a realizat reconstrucția SEAU, cu sprijinul agenției cehe pentru dezvoltare, în cadrul căreia a fost utilizată numai o parte a vechilor bazine. În ele au fost încorporate două activări de tip SBR (stații de epurare cu exploatare intermitentă). Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și operarea riguroasă a SEAU reconstruite care îndeplinește cerințele Directivei.

17

Hâncești 18300 8600 1969 – 1979 Vechea stație de epurare mecano-biologică cu nămol activ, de tip sovietic din anii 1969 – 1979, a fost parțial modernizată în anul 2006. Această reconstruire, finanțată din fondurile colaborării externe cehe pentru dezvoltare, s-a raportat numai la stația suflantelor, celelalte secții au rămas în starea originală. Cu toată strădania operatorului, având în vedere starea tehnică a SEAU, efluentul apei epurate nu este corespunzător. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și reconstruirea SEAU.

18

Ștefan Vodă 7078 3200 1980 Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și reconstruirea SEAU.

Sursa: amac.md


Page | 36

ANEXA 3.

PROGRAMUL DE MĂSURI PRIVIND IMPLEMENTAREA PLANULUI DE GESTIONARE A RESURSELOR DE APĂ ÎN DBH DPMN PENTRU ANII 2022-2027 (1 EUR=20.1 MDL)

Mii lei

Nr. Măsura Instituția responsabilă Numărul de măsuri Numărul de corpuri de apă

Costul măsurii Costurile operaționale și de întreținere a măsurii

Costul total al măsurii

Sursa de finanțare

De

bază

Supl

imen

tare

Tota

l

De

bază

Supl

imen

tare

Tota

l

De

bază

Supl

imen

tare

Tota

l

1 Reducerea poluării din surse punctiforme

MADRM, AMAC, APL 7 5 12 17

2 Reducerea poluării din surse difuze MADRM, Moldsilva 6 4 10 22 000 22 000 100% -alocații bugetare

3 Diminuarea presiunilor generate de alterările hidromorfologice

MADRM, Agenția „Apele Moldovei”, SHS,

APL

7 4 11 77

4. Diminuarea presiunilor generate de riscul la inundații


APL

3 2 5 36 201706 34871 242577 242577 41,6% -alocații bugetare;

25,6% - surse externe

32,8% - buget neacoperit

5. Diminuarea presiunilor generate de riscul la secetă


APL

3 2 5 60 155000 155000 100% -alocații bugetare


Page | 37

ANEXA 4.

PROGRAMUL DE MĂSURI PRIVIND IMPLEMENTAREA PLANULUI DE GESTIONARE A RESURSELOR DE APĂ ÎN DBH DPMN PENTRU ANII 2022-2027 (1 EUR=20.1 MDL)

Mii lei

Nr. crt. Denumirea măsurii Termen de

realizare Instituția

responsabilă Indicatori de monitorizare

Costul total, Mii MDL

inclusiv:

alocații bugetare surse externe buget neacoperit

1. Obiectiv general 1. Reducerea poluării 1.1. Obiectiv specific 1.1. Reducerea poluării din surse punctiforme

1.1.1. Construcția unor noi stații de tratare a apelor uzate (epurare), inclusiv 2 regionale

2026 4 stații (Glodeni) Nisporeni, Comrat și

Ceadâr Lunga) 481000

45 000 FNDR Nisporeni

436000

1.1.2 Reabilitarea unor stații de tratare a apelor uzate (epurare)

2025-27 3 stații (Cahul, Taraclia și Comrat)

58248

27495

1.1.3 Modernizarea tehnologiilor de epurare în stațiile de epurare existente;

5 stații (Fălești, Ungheni, Hâncești,

Basarabeasca, Ștefan Vodă)

1.1.4 Construirea sistemelor de epurare individuale pentru aglomerările ce au mai puțin de 2000 locuitori echivalenți;

10 stații 50/100 000

Construcția sistemelor de canalizare și epurare zonale

11 sisteme zonale 471870

2 sisteme 92 000 FNDR

1.1.5 Extinderea și modernizarea sistemelor de canalizare și epurare;

10 proiecte 404400

1 proiect FNDR 15500

2 proiecte FEN 49550

1.1.6 Controlul surselor industriale de poluare (reducerea poluării la sursă


Page | 38





inclusiv:


reduce costurile asociate epurării și produce beneficii pentru mediu);

1.1.7 Acțiuni de inventariere (control) al Inspectoratului de Mediu al surselor de deversare a apelor uzate în râuri;

1.1.8 Implementarea programului de monitorizare a resurselor de apă;

1.1.9 Controale mai riguroase ale Inspectoratului de Mediu în punctele de evacuare a apelor uzate;

1.1.10 Construcția (extinderea) și modernizarea sistemului de canalizare pentru ape pluviale;

1.1.11 Controlul apelor uzate menajere în ceea ce privește impactul lor asupra mediului (de exemplu, detergenți cu conținut scăzut de fosfor sau eliminarea fosfaților din detergenți);

1.1.12 Introducerea unui sistem eficient de taxe pentru colectarea și tratarea apelor uzate.

1.2. Obiectiv specific 1.2. Reducerea poluării din surse difuze

1.2.1. Implementarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole (reglementarea utilizării îngrășămintelor în agricultură);


Page | 39





inclusiv:


1.2.2. Delimitarea fâșiilor riverane de protecție (în conformitatea cu prevederile Legii nr. 440-XIII din 27.04.1995) și plantarea fâșiilor de protecție;

Anual Agenția „Apele Moldovei”, Agenția „Moldsilva”, Autoritățile Publice Locale

525 de ha de terenuri delimitate și împădurite

22 000 22 000

1.2.3. Elaborarea de norme / standarde privind șeptelul optim de animale raportat la o anumită suprafață de pășune (în conformitate cu Directiva UE cu nitrați (91/676 / CEE));

1.2.4. Implementarea Planului de acțiuni pentru zonele vulnerabile la nitrați (pentru zonele vulnerabile cu nitrați delimitate în conformitate cu Directiva UE cu nitrați (91/676 / CEE));

1.2.5 Implementarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole (reglementarea utilizării îngrășămintelor în agricultură și a pășunatului);

1.2.6 Evitarea pășunatului în cadrul fâșiilor riverane de protecție a apelor;

1.2.7 Promovarea de către organizațiile neguvernamentale a codului de bune practici agricole pentru diminuarea poluării;

1.2.8 Implementarea programului de monitorizare a resurselor de apă (Agenția de Mediu) și a controalelor efectuate de către Inspectoratului de Mediu;


Page | 40





inclusiv:


1.2.9 Reabilitarea sistemelor de drenaj pentru terenurile irigate din lunca r. Prut;

1.2.10 Organizarea de instruiri în domeniul creșterii durabile a animalelor.

2. Obiectivul general 2. Diminuarea presiunilor generate de alterările hidromorfologice

2.1. Obiectivul specific 2.1. Măsurile selectate pentru captările de apă

2.1.1. Îmbunătățirea sistemului de monitorizare a volumului de ape captate;

2.1.2. Utilizarea tehnologiilor eficiente de irigare pentru economisirea apei;

2.1.3. Configurarea zonei de protecție sanitară pentru a proteja calitatea apei;

2.1.4. Reglementări pentru captări și amenajări pentru a preveni deteriorarea stării corpului apei (sistemul de control al licențelor de utilizare a apei);

2.1.5 Elaborarea regulamentului (regulilor) pentru utilizarea eficientă a apei;

2.1.6. Controlul (monitorizarea, contorizarea) volumului de apă care poate fi captat (licențe, permise);

2.1.7. Instruirea fermierilor privind utilizarea eficientă și stocarea resurselor de apă;

2.1.8. Promovarea utilizării eficiente și durabile a apei;

2.1.9 Campanii publicitare care promovează utilizarea eficientă a apei de către gospodăriile individuale;


Page | 41





inclusiv:


2.1.10 Revizuirea sistemului de plată pentru utilizarea apei, pentru a recupera toate costurile.

2.2 Obiectivul specific 2.2. Măsurile selectate pentru presiunile hidromorfologice

2.2.1 Asigurarea debitului ecologic în râuri (de exemplu, deversarea controlată din lacuri și iazuri a debitului necesar pentru condițiile ecologice optime în aval);

2.2.2 Crearea condițiilor optime pentru asigurarea continuității cursului de apă, în special pentru transportul (managementul) sedimentelor;

2.2.3 Îmbunătățirea continuității transportului sedimentelor prin gestionarea corectă a barajelor;

2.2.4 Îndepărtarea aluviunilor și reglementarea extracției de sedimente;

2.2.5 Lichidarea iazurilor / lacurilor colmatate;

2.2.6 Îmbunătățirea stării habitatelor acvatice și celor riverane (re-naturare);

2.2.7 Sprijinirea măsurilor de inginerie hidraulică pentru restabilirea morfologică a cursului de apă.

2.2.8 Elaborarea regulamentelor tehnice de exploatare a bazinelor acvatice;

2.2.9 Consolidarea activității Inspectoratului de Mediu în ce privește inspectarea corpurilor de apă;


Page | 42





inclusiv:


2.2.10 Elaborarea unui ghid tehnic / act normativ privind gestionarea lacurilor/iazurilor colmatate;

2.2.11 Consolidarea sistemului de monitorizare hidrologică.

3. Obiectivul general 3. Diminuarea presiunilor generate de riscul la inundații

3.1 Îmbunătățirea stării digurilor de protecție;

2025 Agenția „Apele

Moldovei” - 227 de km

de diguri reconstruire;

- Barajul de la Costești-Stânca consolidat și turnul de manevră schimbat;

- 190 de km de dig întreținut.

192 331 88 600 53 731 50 000

3.2 Implementarea sistemului de avertizare – alarmare timpurie;

2024 SHS, Inspectoratul General pentru Situații Excepționale

Sistem de avertizare

creat

3 375 2 375 1 000

3.3 Crearea și refacerea zonelor umede; 2025 Agenția „Apele Moldovei”, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Studii de fezabilitate elaborate pentru 900 ha de zone umede

6 000 6 000 6 000

3.4 Asigurarea suportului instituțional prin asistență tehnică;

2025 Agenția „Apele Moldovei”, SHS, Agenția pentru

Hărți de hazard și de risc (în detaliu) elaborate;

34 871 4 000 1 271 29 600


Page | 43





inclusiv:


Relații Funciare și Cadastru

Registrul construcțiilor hidrotehnice creat; Rețea Națională de Monitoring Hidrologic creată.

3.5 Actualizarea actelor normative în domeniul inundațiilor.

2023 Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Acte normative elaborate și aprobate

În limita bugetului disponibil

4. Obiectivul general 4. Diminuarea presiunilor generate de riscul la secetă

4.1 Refacerea zonelor inundabile și al zonelor umede;1

-

4.2 Împăduririle; 2025 Agenția „Moldsilva”

5250 ha de terenuri împădurite

155 000 155 000

4.3 Promovarea agriculturii conservative (creșterea capacității de reținere a apei în terenurile agricole);

4.4 Efectuarea de cercetări pentru a evalua efectele actuale și posibile ale schimbărilor climatice asupra corpurilor de apă;

4.5 Finanțarea competitivă a programelor țintă în institutele de cercetare pentru a studia impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor ecosisteme și sectoare economice.

Costul total

Total (%)

1 Vezi măsura nr. 3.3


Page | 44

Date post:	06-Nov-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

PLANUL DE GESTIONARE AL DISTRICTULUI BAZINULUI …

Documents