Inițiativa Uniunii Europene privind Apa
pentru țările Parteneriatului Estic EUWI+
PLANUL DE GESTIONARE AL
DISTRICTULUI BAZINULUI HIDROGRAFIC
DUNĂREA-PRUT ȘI MAREA NEAGRĂ (CICLUL II – 2022-2027)
AL ȘAPTELOEA RAPORT TEMATIC
PROGRAMUL DE MĂSURI
Aprilie – 2020
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 2
Beneficiarii Direcția Politici de Management Integrat al Resurselor de Apă a MADRM (legislație și supraveghere), Agenția „Apele Moldovei” (coordonarea planificării și monitorizarea implementării)
Elaborat de Asociația Obștească OIKUMENA
Autori Iurie Bejan, Bacal Petru, Mogildea Vladimir
Supraveghere Radu Cazacu și Dumitru Proca de la Agenția „Apele Moldovei”, cu sprijinul
Pierre Henry de Villeneuve (OIEau) și Victor Bujac (Reprezentantul național al proiectului EUWI + în R. Moldova)
Data Mai 2020
Versiunea Finală
Mulțumiri: Apele Române pentru suportul oferit, inclusiv contribuția directă a Irinei Tutunaru de la Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, România
Produs pentru: Oficiul Internațional al Apei (Franța), ca autoritate contractantă responsabilă de planificarea Planurilor de Gestionare Bazinale în cadrul consorțiului EUWI + pentru statele din Parteneriatul Estic
Finanțat de: Uniunea Europeană
Co-finanțat de: Agenția de Dezvoltare Austriacă și Agenția de Apă „Artois-Picardie” (Franța) pentru implementare de către Statele Membre
Avertisment:
Programul finanțat de UE Inițiativa Uniunii Europene privind apa pentru țările Parteneriatului Estic (EUWI + 4 Parteneriatul estic) este pusă în aplicare de către UNECE, OECD, responsabil pentru implementarea Rezultatului 1 și un consorțiu a statelor membre UE Austria, condus de coordonatorul principal Umweltbundesamt, și Franța, condus de Oficiul Internațional pentru Apă, responsabile de implementarea Rezultatelor 2 și 3.
Acest document, "PROGRAMUL DE MĂSURI pentru PLANULUI DE GESTIONARE A DISTRICTULUI BAZINULUI HIDROGRAFIC DUNĂREA-PRUT ȘI MAREA NEAGRĂ pentru ciclul următor de planificare (2022-2027)", a fost realizat de consorțiumul statelor membre UE cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest document nu reflectă opinia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernelor țărilor Parteneriatului estic.
Acest document și orice hartă inclusă în acest document nu instighează la suveranitatea statului sau suveranității asupra oricărui alt teritoriu, delimitării frontierelor și granițelor internaționale, precum și numelui oricărui teritoriu, oraș sau zone.
Imprint
Proprietar și Editor: Consorțiumul Statelor Membre UE
Umweltbundesamt GmbH
Spittelauer Lände 5
1090 Vienna, AUSTRIA
International Office for Water (IOW)
21/23 rue de Madrid
75008 Paris, FRANCE
Ofițerii pe comunicare responsabili din partea IOW:
Yunona Videnina, [email protected]
Chloé Dechelette, [email protected]
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 3
CUPRINS ABREVIERI ............................................................................................................................................................. 3 8.1. INTRODUCERE.................................................................................................................................................. 4 8.2. PROGRESE ÎN IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI DE MĂSURI STABILIT PENTRU PRIMUL CICLU DE PLANIFICARE ....................... 9 8.3. MĂSURILE DE BAZĂ ........................................................................................................................................ 12 8.4. MĂSURILE SUPLIMENTARE ............................................................................................................................... 20 8.5. PROGRAMUL DE MASURI PENTRU CORPURILE DE APA „FARA RISC” ȘI „POSIBIL LA RISC” ................................................ 22 8.6. PROGRAMUL DE MASURI PENTRU CORPURILE DE APA PUTERNIC MODIFICATE .............................................................. 22 8.7. MĂSURILE SELECTATE...................................................................................................................................... 24 8.8. CONCLUZII .................................................................................................................................................... 27 8.8. REFERINȚE METODOLOGICE .......................................................................................................................... 28 BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................................... 31 ANEXE ................................................................................................................................................................ 32 ANEXA 1. ............................................................................................................................................................ 32 SERVICIILE DE EVACUARE ȘI PURIFICARE A APELOR REZIDUALE LA ÎNTREPRINDERILE ASOCIAȚIEI „MOLDOVA APĂ-CANAL” DIN CADRUL DBH DPMN ....................................................................................................................................................... 32 ANEXA 2. ............................................................................................................................................................ 32 STAREA STAȚIILOR DE EPURARE A APELOR UZATE LOCALIZATE ÎN DBH DPMN ................................................................... 32 ANEXA 3. ............................................................................................................................................................ 36 PROGRAMUL DE MĂSURI PRIVIND IMPLEMENTAREA PLANULUI DE GESTIONARE A RESURSELOR DE APĂ ÎN DBH DPMN PENTRU ANII 2022-2027 (1 EUR=20.1 MDL) .......................................................................................................................... 36 ANEXA 4. ............................................................................................................................................................ 37 PROGRAMUL DE MĂSURI PRIVIND IMPLEMENTAREA PLANULUI DE GESTIONARE A RESURSELOR DE APĂ ÎN DBH DPMN PENTRU ANII 2022-2027 (1 EUR=20.1 MDL) .......................................................................................................................... 37
ABREVIERI AGMR Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale
PGDH DPMN Planului de gestionare a districtului hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră
EPIRB Environmental Protection of International River Basin Project
(Protecția Mediului în cadrul Bazinelor Râurilor Internaționale)
UE Uniunea Europeană
EUWI + European Union Water Initiative Plus (Inițiativa Uniunii Europene privind Apa+)
HMWB Heavily Modified Water Body (corpuri de apă puternic modificate)
PM Program de Măsuri DBH Districtul Bazinului Hidrografic
SHS Serviciul Hidrometeorologic de Stat
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 4
8.1. INTRODUCERE Programul de măsuri (PM) este o componentă de bază (nucleul) Planului de Management și se face în
baza analizei presiunilor / impactului, evaluării riscurilor și aprecierii stării resurselor de apă în baza
datelor de monitoring.
Programul de măsuri are ca scop principal atingerea obiectivelor de mediu, în special starea bună a
apei și, prin urmare, oferă acțiuni de reglementare pentru atingerea, menținerea și / sau
îmbunătățirea stării apei.
Fiecare Stat Membru trebuie să asigure stabilirea unui plan de măsuri pentru fiecare District bazinal
(Directiva Cadru a Apelor, 60/2000/EC, Art. 11) sau pentru o parte a unui District al bazinului
hidrografic internațional din teritoriul său (cum este cazul nostru). La identificarea măsurilor s-a ținut
cont de rezultatele analizelor presiunilor și evaluării impactului și de obiectivele de mediu stabilite
(tab. 1). Planul de măsuri face referire și la legislația națională (Legea Apelor). În cazul bazinului
hidrografic Prut, acest plan va fi coordonat cu partea ucraineană și, parțial ajustat cu cel român.
Important de menționat că în cadrul procesului de identificare a problemelor importante de
gospodărire a apelor au fost identificate 4 categorii majore de probleme în domeniul managementului
apelor (poluarea cu substanțe organice, poluarea cu nutrienţi, poluarea cu substanțe prioritar
periculoase și alterările hidromorfologice), pentru care au fost stabilite programe de măsuri specifice
în vederea conformării cu obiectivele de mediu. De asemenea, este important de precizat că măsurile
specifice stabilite la nivel internațional, care sunt prezentate în Planul de Management al Districtului
Hidrografic International al Dunării - partea A au fost preluate și integrate parțial și la nivel național.
Tabelul 1. Presiuni → Obiective → Măsuri
№ Problemele de apă
identificate
Obiectivele de mediu stabilite Planul de măsuri propus
1. Ecosistemele Prevenirea deteriorării în continuare a stării actuale a apelor de suprafață și celor subterane (art. 4.1. (a) (i), art. 4.1. (b) (i)). Acest obiectiv se aplică pentru corpurile de apă de suprafață, pentru care au fost identificate mai multe riscuri și presiuni, iar atingerea „calității” și „cantității bune” este practic imposibilă în următorii 6 ani.
Se aplică mai multe măsuri, după o prioritizare. Poate fi selectată cea mai severă măsură, conform presiunilor identificate.
2. Calitatea / Sănătatea
Reducerea progresivă a poluării cu substanțe prioritare și încetarea evacuărilor de substanțe prioritar periculoase în apele de suprafață prin implementarea măsurilor necesare. Obiectivul se aplică pentru corpurile de apă, unde există surse punctiforme de poluare (deversări de ape uzate menajere și industriale), dar și o evidență strictă privind volumul și calitatea apelor uzate deversate (pentru a efectua un monitoring).
Îmbunătățirea programului de monitoring (atât pentru corpurile de apă de suprafață, cât și cele subterane); Îmbunătățirea sistemului de tratare a apelor uzate; Reducerea progresivă a poluării din surse punctiforme; Elaborarea soluțiilor tehnice privind utilizarea
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 5
nămolurilor de la stațiile de epurare.
3. Cantitatea / Gestionarea
Asigurarea gestionării durabile a resurselor de apă se aplică pentru corpurile de apă lacuri (Costești-Stânca, Manta și Beleu) și pentru corpurile de apă din albia r. Prut. Este valabil pentru corpurile de apă, care dispun, la moment, de resurse suficiente de apă și reprezintă, pentru următorii 6 ani, o potențială sursă de extindere a rețelei de apeducte pentru aprovizionarea populației cu apă potabilă.
Crearea zonelor umede; Crearea fâșiilor riverane de protecție; Prevenirea utilizării nesancționate a resurselor de apă; Controlul captărilor; Măsuri de eficiență și reutilizare, inclusiv promovarea tehnologiilor cu utilizarea eficientă a apei în industrie și tehnici economicoase de irigare; Recuperarea costurilor privind consumul de apă.
4. Sănătatea / Ecosistemele
Atingerea standardelor și obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de către legislația comunitară (art. 4.1. (c)). În cazul zonelor protejate, în primul rând, la moment se impune delimitarea și cartarea lor corectă pentru toate sursele de captare a apelor (atât de suprafață, cât și subterane). Atribuirea acestor suprafețe statutului de zonă protejată, cu toate consecințele pozitive care vor rezulta, reprezintă un obiectiv realizabil în următorii 6 ani.
Crearea fâșiilor riverane de protecție a corpurilor de apă; Reducerea progresivă a poluării din surse difuze; Reducerea utilizării de pesticide în agricultură.
Articolul 11 al DCA stabilește tipurile de măsuri care trebuie să facă parte din PM pentru a asigura atingerea obiectivelor de mediu. Acestea sunt:
• Măsuri de bază și, dacă este necesar, • Măsuri suplimentare.
Măsurile de bază vizează îndeplinirea cerințelor altor directive ale UE care sprijină implementarea
DCA. Dacă este necesar, acestea trebuie completate de măsurile suplimentare pentru a îndeplini
obiectivele de mediu. Figura 1 (după Chubbs și colab., 2014) ilustrează structura de bază și principiile
PM în conformitate cu DCA UE.
„Măsurile de bază” reprezintă cerințele minime, care trebuie îndeplinite (Directiva Cadru a Apelor,
60/2000/EC și alte directive care sunt armonizate în RM).
Pentru Republica Moldova situația este puțin diferită, deoarece punerea în aplicare a directivelor UE
nu este obligatorie din punct de vedere juridic. Cu toate acestea, lista de mai jos (tab. 2) poate servi
drept principiu orientativ pentru dezvoltarea PM. Unele din aceste măsuri au fost parțial transpuse în
legislația națională.
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 6
Figura 1. Structura și principiile de bază a Programului de Măsuri în corespundere cu DCA a UE (după Chubbs et al., 2014)
Tabelul 2. Directivele UE relevante pentru elaborarea măsurilor de bază
Directiva privind epurarea apelor uzate orășenești 91/271/EEC Directiva privind nitrații 91/676/EEC Directiva privind apa potabilă 98/83/EC Directiva privind habitatele 92/43/EEC Directiva privind apa de îmbăiere 76/160/EEC Directiva privind nămolurile de canalizare 86/278/EEC Directiva privind accidentele majore (Seveso) 96/82/EC Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului 85/337/EEC Directiva privind păsările 79/409/EEC Directiva privind controlul și prevenirea integrată a poluării 96/61/EC Directiva privind produsele de protecție a plantelor 91/414/EEC
Măsurile de bază pot include construcția stațiilor de tratare a apelor uzate pentru a reduce poluarea
din surse punctiforme, reglementarea captării și dezvoltarea controlată a infrastructurii prin
implementarea efectivă a legislației naționale (HG nr. 950, http://lex.justice.md/md/350537/ , etc.),
care ține cont de obiectivele de mediu fixate.
Articolul 11 alineatul (3) din DCA al UE prevede alte măsuri de bază decât cele referitoare la punerea
în aplicare a altor directive ale UE. Aceste alte măsuri de bază vor preveni orice impact negativ asupra
stării apei și sunt enumerate și descrise în tabelul 3.
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 7
Tabelul 3. Alte măsuri de bază relevante care urmează să fie abordate în PM
Măsuri de aplicare a principiului recuperării costurilor pentru consumul de apă (articolul 9 din WFD) Măsuri pentru promovarea utilizării eficiente și durabile a apei Măsuri pentru protejarea surselor de apă potabilă Măsuri pentru controlul captării și barării apelor de suprafață și subterane Măsuri pentru controlul surselor punctiforme și difuze de poluare Măsuri pentru interzicerea evacuării directe în apele subterane Măsuri pentru gestionarea substanțelor prioritare Măsuri pentru controlul modificărilor hidromorfologice ale apelor de suprafață Măsuri care controlează orice alte acțiuni care pot avea impact asupra stării apei Măsuri pentru prevenirea poluării accidentale
„Măsurile suplimentare” sunt acele măsuri identificate și implementate suplimentar pe lângă
măsurile de bază, în scopul realizării obiectivelor stabilite ca urmare a Art. 4 al DCA. Partea B a Anexei
VI conține o listă deschisă a măsurilor suplimentare care fac parte din Programul de măsuri, conform
cerințelor Art. 11(4) al DCA. Termenul de „măsură” se referă la o măsura tehnică concretă care are un
efect local, pe când instrumentele sunt de natură administrativă sau economică, sunt aplicabile pe
termen lung, au un efect mai larg comparativ cu măsurile și necesită o coordonare eficientă la nivel
administrativ. Totuși, atât măsurile, cât și instrumentele, trebuie văzute ca “măsuri“ în concepția art.
11 al DCA. Măsuri suplimentare pot fi considerate și acțiunile de implementare a acordurilor
internaționale importante la care se face referire în Art. 1 al DCA.
Așa cum s-a mai menționat și mai sus, măsurile suplimentare sunt opționale și trebuie să fie stabilite
și puse în aplicare în cazul în care măsurile de bază nu pot asigura atingerea obiectivelor de mediu și
„starea bună a apei”. Măsurile suplimentare sunt în principal legate de un corp de apă și se aplică la
nivel local, în timp ce măsurile de bază se referă la nivel de bazin hidrografic sau la nivel național.
DCA UE oferă o listă de măsuri suplimentare, care prezintă punerea în aplicare, de exemplu, a
acordurilor și codurilor de reglementare a practicilor, instrumente economice, într-un mod
transparent și pragmatic.
Este important de menționat, că măsurile suplimentare, fixate în următorul ciclu de implementare, trebuie verificate dacă acestea sunt:
• fezabile din punct de vedere tehnic; • asigură obținerea unui statut bun în timp și se îmbină cu măsurile de bază; • prea scumpe și asigură în mod disproporționat atingerea obiectivelor de mediu.
În cazul în care măsurile suplimentare sunt nefezabile din punct de vedere tehnic sau sunt
disproporționat de costisitoare, în conformitate cu articolul 4 al DCA, acestea pot fi aplicate într-un
ciclu ulterior al Planurilor de Management decât acesta.
Măsurile suplimentare pentru toate tipurile de presiuni din cadrul DBH DPMN au fost concepute
pentru a umple golurile care există după definirea măsurii de bază pentru acest district.
Măsuri suplimentare propuse special pentru deversările de ape uzate urbane:
• Implementarea programului de monitorizare a resurselor de apă;
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 8
• Controale mai riguroase ale Inspectoratului de Mediu în punctele de evacuare a apelor uzate; • Controlul surselor industriale de poluare (reducerea poluării la sursă reduce costurile asociate epurării
și produce beneficii pentru mediu); • Controlul apelor uzate menajere în ceea ce privește impactul lor asupra mediului (de exemplu,
detergenți cu conținut scăzut de fosfor sau eliminarea fosfaților din detergenți); • Introducerea unui sistem eficient de taxe pentru colectarea și eliminarea deșeurilor.
Măsurile suplimentare se bazează și pe lacunele care au fost identificate în cursul dezvoltării primului
Plan de Gestionare și au drept scop sprijinirea autorităților competente pentru a planifica mai bine
respectarea deplină a prevederilor DCA. Măsurile suplimentare pot fi, de ex., îmbunătățirea rețelelor
și programelor de monitorizare pentru a se conforma cerințelor DCA UE (care se referă la toate
elementele de calitate biologică); îmbunătățirea evaluării stării apei, efectuarea inter-calibrării DCA;
validarea tipologiei abiotice cu monitorizare biologică; alinierea legislației naționale la cerințele DCA,
inclusiv procesul de autorizare și de licențiere, adaptarea capacităților tehnice și de personal pentru a
permite implementarea completă a DCA.
Implementarea PM este de obicei legată de investiții financiare mari. Prin urmare, cunoașterea și
asigurarea acestor investiții este crucială pentru planificarea implementării eficiente a măsurilor
pentru atingerea obiectivelor de mediu. Este posibil să se obțină cea mai mare eficiență dacă
programele de măsuri și finanțarea lor sunt ancorate la nivel național într-un mod obligatoriu.
În consecință, vor fi identificate măsuri de bază și suplimentare, inclusiv acțiuni, mecanisme de
reglementare, instrumente juridice și financiare care vor asigura implementarea măsurilor.
Prioritizarea măsurilor se va baza pe gravitatea problemei, pe costul implementării, precum și pe
baza rezultatelor consultărilor publice.
Fiecare măsură va include în mod obligatoriu perioada de implementare, autoritatea responsabilă,
costul și sursa de finanțare.
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 9
8.2. PROGRESE ÎN IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI DE MĂSURI STABILIT PENTRU PRIMUL CICLU DE PLANIFICARE În scopul evaluării stadiului implementării programului de măsuri stabilit în cadrul Planului de
gestionare a districtului bazinului hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră (ciclul I, 2018-2023) au
fost analizate măsurile planificate pentru perioada 2018-2023 și stadiul lor de implementare. După
cum s-a menționat și anterior, din cauza lipsei finanțării suficiente, multe măsuri planificate inițial, fie
că nu au fost incluse în planul final (din lipsa acoperirii financiare), fie că nu au fost realizate. Astfel,
multe din aceste măsuri (de ex. construcția / renovarea stațiilor de epurare, etc.) se vor regăsi și în
următorul ciclu de gestionare.
Printre măsurile planificate care au fost realizate menționăm următoarele:
1. Extinderea și îmbunătățirea sistemului de monitoring al apelor de suprafață prin creșterea
numărului punctelor de monitoring. Conform informației prezentate de Agenția de Mediu, a fost
efectuată monitorizarea calității apelor de suprafață în 90 secțiuni. Investigațiile s-au efectuat în baza
a 72 parametri hidrochimici, iar rețeaua de monitoring a calității apelor a fost extinsă cu 31 secțiuni
față de cele indicate în anexa nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 932 din 20 noiembrie 2013 pentru
aprobarea Regulamentului privind monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafață și
a apelor subterane. De asemenea, lunar și trimestrial au fost efectuate investigații în cadrul tratatelor
internaționale, precum Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului
Dunărea; Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind cooperarea pentru
protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării; Acordul între Guvernul Republicii Moldova
și Guvernul Ucrainei cu privire la folosirea în comun și protecția apelor de frontieră.
2. Elaborarea Regulamentului privind monitoringui hidromorfologic al corpurilor de apă. În cadrul
Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), la moment este în proces de elaborare draftul de
Regulament privind monitoringul hidromorfologic al corpurilor de apă.
3. Implementarea monitoringului hidromorfologic al corpurilor de apă. În cadrul SHS a finisat raportul
privind monitoringul hidromorfologic al bazinului hidrografic Ialpug, iar în vederea implementării în
continuare a acestui tip de monitoring a corpurilor de apă, SHS continuă elaborarea raportului
studiului hidromorfologic al bazinului hidrografic Cogâlnic, care este în proces de definitivare.
4. Extinderea și îmbunătățirea sistemului de monitoring al apelor subterane. Agenția pentru Geologie
și Resurse Minerale (AGRM), cu suportul proiectului „Inițiativă pentru apă a Uniunii Europene Plus”
(EUWI+) a inițiat proiectul de extindere a rețelei de monitoring a apelor subterane cu 15 puncte noi
de monitorizare, și anume, câte 5 puncte de monitorizare pentru fiecare corp de apă subterană din
cadrul bazinului hidrografic Dunăre-Prut şi Marea Neagră.
5. Elaborarea hărților digitale privind volumele și calitatea apelor subterane pentru fiecare corp de
apă. În cadrul AGRM, hărțile menționate sunt în proces de elaborare, la moment fiind la etapa de
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 10
definitivare și vor fi incluse ca parte componentă a Sistemului informațional automatizat „Cadastrul
de Stat al Apelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 491/2019.
6. Elaborarea Registrului zonelor protejate. A fost elaborat Regulamentul privind instituirea Registrului
zonelor protejate, care vor fi ca parte componentă a Cadastrului de Stat al apelor, prin Hotărârea
Guvernului nr. 491 din 23.10.2019 privind aprobarea Conceptului Sistemului informațional
automatizat „Cadastrul de Stat al apelor”.
7. Elaborarea Regulamentului privind utilizarea nămolului de la stațiile de epurare. La moment este în
proces de elaborare Ghidul privind folosirea nămolului de la stațiile de epurare.
8. Elaborarea Codului de bune practici agricole privind protecția apelor împotriva poluării cu nitraţi
proveniți din surse agricole. În prezent, acest document este în proces de elaborare, fiind la etapa de
avizare.
8. Efectuarea unei modelări în scopul determinării poluării cu nutrienţi de pe terenurile agricole din
bazinul r. Prut. La moment este în proces de definitivare Metodologia privind identificarea și
desemnarea zonelor vulnerabile la nitrați, iar urmare a aprobării acesteia vor fî identificate și
desemnate toate zonele vulnerabile la nitrați proveniți din surse agricole de pe teritoriul R. Moldova.
9. Delimitarea fâșiilor riverane de protecție pentru lacul de acumulare Costești-Stânca. Agenția „Apele
Moldovei” a efectuat delimitarea fâșiilor riverane de protecție pentru lacul de acumulare Costești-
Stânca pe parcursul anului 2019. Această delimitare a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.
161/2019 cu privire la aprobarea listei terenurilor proprietate publică a statului din administrarea
Agenției Proprietății Publice.
10. Monitorizarea calității resurselor de apă din lacurile Beleu și Manta. Pe parcursul anului 2019,
Agenția de Mediu, a efectuat programul de monitorizare prin prelevarea probelor în perioada caldă.
Astfel, au fost efectuate analize pentru parametrii chimici și pentru 4 grupe de elemente
hidrobiologice, și anume: bacterioplancton, fitoplancton, fitobenlos și macrozoobentos.
11. Împădurirea fâșiilor riverane de protecție. În perioada menționată, Agenția „Moldsilva”, a efectuat
lucrări de pregătire a solului pe o suprafață de 27,15 ha, iar în primăvara anului 2020 vor fi inițiate
lucrările de plantare.
12. Perfecționarea programului de date statistice de utilizare a apelor care va îmbunătăți sistemul de
elaborare a Raportului nr. 1 „Gospodărirea apelor" din cadrul Agenției „Apele Moldovei”. Cu suportul
proiectului „Consolidarea cadrului instituțional în domeniul alimentării cu apă și canalizare în R.
Moldova (SDC/ADA) au fost elaborați Termenii de referință și urmează a fi contractată compania care
va elabora Metodologia cu privire la perfecționarea programului de procesare a datelor statistice de
utilizare a apelor, în baza căreia se va elabora și raportul menționat.
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 11
13. Crearea Sistemului informațional al resurselor de apă (ŞIRA). Prin Hotărârea Guvernului nr.
491/2019 a fost aprobat Conceptul Sistemului informațional automatizat „Cadastrul de Stat al Apelor”.
De asemenea, menționăm că cu suportul proiectului „Consolidarea cadrului instituțional în domeniul
alimentării cu apă și canalizare în R. Moldova” (SDC/ADA) a fost selectată compania care urmează să
elaboreze sistemul informațional menționat.
14. Acordarea de consultanță în procesul de regionalizare a serviciilor de alimentare cu apă și sanitație
și întărirea capacității autorităților competente și instruirea personalului privind implementarea
proiectelor in domeniul de alimentare cu apă și sanitație. Pe parcursul anului 2019 au fost organizate
12 seminare cu tematica „Regionalizarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare -
element cheie al politicii naționale de dezvoltare a sectorului”, în cadrul cărora au fost instruite 533
persoane, în special primari și operatori ai serviciului de alimentare cu apă și canalizare de pe teritoriul
întregii țări.
15. Elaborarea Planului de acțiuni privind regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă și de
canalizare. Planul menționat a fost inclus în proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr.
199/2014 privind aprobarea Strategiei de alimentare cu apă și sanitație (2014-2028), care la moment
a fost definitivat și urmează a fi remis Cancelariei de Stat pentru examinare și promovare în ședință
de Guvern.
16. Reevaluarea resurselor de apă la nivelul bazinelor și subbazinelor hidrografice în condițiile
schimbărilor climatice. SHS prezintă anual, în adresa Agenției „Apele Moldovei” informația cu privire
la starea resurselor de apă, care este inclusă în baza de date a Agenției „Apele Moldovei” și urmează
a fi adăugată în Sistemul informațional automatizat „Cadastrul de Stat al Apelor”.
17. Elaborarea planurilor de gestionare a secetei. Au fost elaborate drafturile de planuri, care se
planifică a fi aprobate pe parcursul anului curent.
18. Elaborarea planurilor de gestionare a inundațiilor. Au fost elaborate, fiind examinare în cadrul
ședinței Secretarilor generali de stat, în cadrul căreia i s-a acordat numărul unic 103/MADRM/2020
din 20.02.2020.
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 12
8.3. MĂSURILE DE BAZĂ Măsurile pentru a diminua impacturile / presiunile din problemele de gestionare a resursele de apă
menționate în capitolul 2 sunt enumerate mai jos:
Măsuri considerate / propuse special pentru deversările de ape uzate urbane
Stabilirea măsurilor de bază pentru diminuarea poluării din surse punctiforme și pentru alte activități
cu impact asupra stării apelor se face având în vedere informațiile din documentele strategice și
legislative, documentele de autorizare și pe baza informațiilor colectate de la nivelul Autorității
centrale de mediu, operatorilor de servicii publice pentru apă, agenților economici.
Măsurile ce trebuie luate pentru diminuarea acestor presiuni punctiforme trebuie să ia în considerare următoarele:
• Strategii naționale, regionale și locale, programe cu referire la măsurile aplicate pentru implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane și a altor directive europene asociate. Pentru aglomerările umane se vor avea în vedere, acolo unde există, Master Planurile elaborate la nivel bazinal, raional și/sau regional precum și măsurile recomandate de acestea, inclusiv sursele de finanțare;
• Strategii naționale, regionale și locale, cu referire la măsurile aplicate activităților industriale, pentru fiecare directivă europeană (Epurarea apelor uzate urbane, substanțe periculoase/prioritar periculoase, deșeuri etc.) și surse de finanțare;
• Strategii naționale, regionale și locale cu referire la măsurile aplicate activităților agricole. Pentru presiunile punctiforme (fermele zootehnice) stabilirea măsurilor trebuie să țină cont de categoriile de ferme existente, iar aceste măsuri trebuie să conducă la respectarea legislației de mediu în vigoare.
Măsurile de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenții de la aglomerări umane
au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme și
difuze pentru respectarea legislației în vigoare. Măsurile sunt asociate cu implementarea cerințelor
directivelor europene în domeniu, respectiv cele care se referă la apa potabilă, epurarea apelor uzate
și nămolurile din stații de epurare. Lucrările necesare pentru colectarea și epurarea apelor uzate de la
aglomerările umane constau în reabilitarea, modernizarea și extinderea rețelelor de canalizare a
apelor uzate, precum și a stațiilor și instalațiilor de epurare a apelor uzate, pentru realizarea
conformării din punct de vedere tehnic cu prevederile Directivei 91/271/CEE. Efluentul realizat prin
aplicarea acestor măsuri trebuie să respecte standardul de calitate a apelor uzate prevăzut în
Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de
canalizare și /sau în corpurile de apă pentru localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.950 din 25 noiembrie 2013.
Printre principalele problemele existente în cadrul DBH DPMN se enumeră starea deplorabilă și
tehnologiile învechite de la stațiile de epurare a apelor uzate (SEAU) și gradul redus de racordare a
populației la sistemul de canalizare (vezi Anexele 1 și 2).
În baza prevederilor Directivei UE privind tratarea apelor reziduale urbane (91/271 / CEE), au fost evidențiate următoarele puncte:
• Analiza stării actuale a sistemelor publice de canalizare din cadrul DBH DPMN a fost elaborată; • Analiza stării actuale a stațiilor de epurare din cadrul DBH DPMN a fost elaborată; • Zonele sensibile au fost desemnate;
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 13
• Programul tehnic și de investiții pentru colectarea și tratarea apelor uzate urbane elaborat. Aceste studii au fost luate în considerare în conformitate cu prevederile Directivei UWWT a UE, care oferă măsuri pentru tratarea apelor uzate bazate pe zonele sensibile. În special, se propun următoarele măsuri în ceea ce privește stațiile de epurare și sistemele de canalizare:
• Construcția unor noi stații de tratare a apelor uzate (epurare); • Reabilitarea unor stații de tratare a apelor uzate (epurare); • Modernizarea tehnologiilor de epurare în stațiile de epurare existente; • Controlul surselor industriale de poluare (reducerea poluării la sursă reduce costurile asociate epurării
și produce beneficii pentru mediu); • Construirea sistemelor de epurare individuale pentru aglomerările ce au mai puțin de 2000 locuitori
echivalenți; • Construcția (extinderea) și modernizarea sistemelor de canalizare; • Acțiuni de inventariere (control) al Inspectoratului de Mediu al surselor de deversare a apelor uzate în
râuri; • Implementarea programului de monitorizare a resurselor de apă; • Controale mai riguroase ale Inspectoratului de Mediu în punctele de evacuare a apelor uzate.
Trebuie remarcat faptul că administrațiile publice (municipale) și întreprinderile AMAC (asociațiile
municipale Apă-Canal), precum și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului împreună
cu Inspectoratul de Mediu și Agenția de Mediu din subordinea sa, sunt autoritățile responsabile cu
privire la construcția, reabilitarea și renovarea sistemelor de canalizare și epurare. În figura 2 sunt
prezentate orașele și corpurile de apă de suprafață pentru care se aplică aceste măsuri.
Măsuri considerate / propuse special pentru poluarea din agricultură (de pe terenurile agricole și
de la șeptelul de animale)
La elaborarea măsurilor de prevenire a poluării apelor din activități agricole sa ținut cont de restricțiile
prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv cea referitoare la regimul de întreținere a zonelor de
protecție a apelor de suprafață și a celor subterane, a zonelor de protecție sanitară a folosinței apelor,
precum și de normele tehnice privind protecția mediului și a solului.
Măsurile de mai jos au fost definite pentru poluarea difuză de pe terenurile agricolă: • Implementarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați
din surse agricole (reglementarea utilizării îngrășămintelor în agricultură); • Delimitarea fâșiilor riverane de protecție (în conformitatea cu prevederile Legii nr. 440-XIII din
27.04.1995) și plantarea fâșiilor de protecție; • Implementarea Planului de acțiuni pentru zonele vulnerabile la nitrați (pentru zonele vulnerabile cu
nitrați delimitate în conformitate cu Directiva UE cu nitrați (91/676 / CEE)); • Elaborarea de norme / standarde privind șeptelul optim de animale raportat la o anumită suprafață de
pășune (în conformitate cu Directiva UE cu nitrați (91/676 / CEE)) • Implementarea programului de monitorizare a resurselor de apă (Agenția de Mediu) și a controalelor
efectuate de către Inspectoratului de Mediu.
Aceste categorii de măsuri se aplică pentru tot teritoriul districtul (cu excepția sistemelor de drenaj).
Următoarele măsuri au fost concepute pentru poluarea difuză generată de șeptelul de animale: • Implementarea Codului de bune practici agricole pentru creșterea animalelor; • Evitarea pășunatului în cadrul fâșiilor riverane de protecție a apelor.
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 14
Figura 2. Măsurile de bază propuse pentru deversările de ape uzate urbane
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 15
Măsuri considerate / propuse special pentru captările de apă (pentru irigare și alimentare cu apă
potabilă)
Captările de apă pot afecta scurgerea naturală la majoritatea corpurilor de apă de suprafață. Datele oficiale prezentate de către Agenția „Apele Moldovei” privind volumele de apă captate nu indică careva presiuni. Indicatorii de scurgere naturală (debitul și nivelul apei) sunt folosiți ca repere pentru gestionarea impactului abstractizărilor (captărilor) asupra corpurilor de apă de suprafață. Următoarele măsuri au fost proiectate și propuse pentru captarea apei:
• Îmbunătățirea sistemului de monitorizare a volumului de ape captate; • Utilizarea tehnologiilor eficiente de irigare pentru economisirea apei; • Configurarea zonei de protecție sanitară pentru a proteja calitatea apei; • Reglementări pentru captări și amenajări pentru a preveni deteriorarea stării corpului apei (sistemul de
control al licențelor de utilizare a apei); • Elaborarea regulamentului (regulilor) pentru utilizarea eficientă a apei; • Controlul (monitorizarea, contorizarea) volumului de apă care poate fi captat (licențe, permise).
Aceste măsuri sunt proiectate pentru tot teritoriul DBH DPMN, atât pentru corpurile de apă de
suprafață, cât și pentru cele subterane. În baza analizei datelor privind volumul oficial de ape captate
nu s-au depistat careva presiuni. Totuși, sunt foarte frecvente încălcările și captările ilegale.
Măsuri considerate / propuse special pentru alterările hidromorfologice
Majoritatea râurilor mici din cadrul DBH DPMN au suferit lucrări de îndreptare și de regularizare a
debitului (prin construcția lacurilor). Corpurile de apă râuri pot risca să nu își îndeplinească obiectivele
de mediu din cauza modificărilor hidromorfologice, ceea ce duce la înrăutățirea stării ecologice (de
exemplu, influențe negative asupra componentei biologice). Măsurile pentru îmbunătățirea stării
ecologice nu pot fi întotdeauna în mod clar legate de o singură utilizare sau de o modificare. În
practică, relația dintre utilizare, modificare, stare și măsură poate fi una complexă. Următoarele
măsuri au fost identificate pentru corpurile de apă expuse riscului din cauza alterărilor
hidromorfologice:
Măsuri pentru reducerea presiunilor asupra debitului: • Asigurarea debitului ecologic în râuri (de exemplu, deversarea controlată din lacuri și iazuri a debitului
necesar pentru condițiile ecologice optime în aval); • Crearea condițiilor optime pentru asigurarea continuității cursului de apă, în special pentru transportul
(managementul) sedimentelor.
Măsuri pentru categoria de presiune – dinamica sedimentelor: • Îmbunătățirea continuității transportului sedimentelor prin gestionarea corectă a barajelor; • Îndepărtarea aluviunilor și reglementarea extracției de sedimente; • Lichidarea iazurilor / lacurilor colmatate.
Măsuri pentru categoria de presiune – modificări morfologice: • Îmbunătățirea stării habitatelor acvatice și celor riverane (re-naturare); • Sprijinirea măsurilor de inginerie hidraulică pentru restabilirea morfologică a cursului de apă.
Este important să subliniem că măsurile propuse (fig. 3) pentru a diminua modificările
hidromorfologice vor fi analizate (și posibil multe din ele nu vor fi implementate) în ceea ce privește
costurile disproporționate față de beneficiul obținut.
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 16
Figura 3. Măsurile de bază propuse pentru alterările hidromorfologice
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 17
Măsuri considerate / propuse special pentru reducerea presiunilor cauzate de schimbările
climatice
În Republica Moldova a fost elaborat Planul de Gestionare a Secetei pentru cele 2 districte
hidrografice, care va fi aprobat prin Hotărârea Guvernului. Schimbările climatice reprezintă una dintre
cele mai mari amenințări asupra mediului, cadrului social și economic, cu consecințe și impact direct
asupra resurselor de apă. Astfel, a apărut necesitatea în elaborarea unui set de măsuri de atenuare și
utilizare rațională a resurselor de apă. Prin implementarea acestor măsuri se urmărește reducerea
consumului de apă și eliminarea pierderilor de apă.
Printre măsurile de atenuare și prevenire a consecințelor secetei cu efect de durată, cel mai important este complexul de măsuri de reținere naturală a apei. În linii mari acest complex de măsuri include:
• Refacerea zonelor inundabile și al zonelor umede; • Împăduririle; • Promovarea agriculturii conservative (creșterea capacității de reținere a apei în terenurile agricole) – se
aplică pentru tot teritoriul DBH DPMN.
În figura 4 sunt indicate corpurile de apă de suprafață pentru care se aplică aceste măsuri.
Măsuri considerate / propuse special pentru reducerea presiunilor cauzate de inundații
În Republica Moldova a fost elaborat Planul de Gestionare a inundațiilor pentru cele 2 districte
hidrografice, care va fi aprobat prin Hotărârea Guvernului. Inundațiile reprezintă un risc pentru
districtul bazinului hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră, iar elaborarea măsurilor de gestionare
a riscului de inundații reprezintă un pas important în prevenirea și diminuarea acestuia.
Printre măsurile de atenuare și prevenire a riscului la inundații se enumeră: • Îmbunătățirea stării digurilor de protecție; • Implementarea sistemului de avertizare – alarmare timpurie; • Crearea și refacerea zonelor umede.
Spațializarea măsurilor de bază privind diminuarea riscului la inundații (fig. 5) s-a efectuat în
conformitate cu Planul de Gestionare a riscului la inundații pentru DBH DPMN. Astfel, conform acestui
Plan, până în anul 2022 este planificată consolidarea barajului Costești-Stânca. Până în anul 2025 este
planificată reconstrucția digurilor de protecție pentru 4 tronsoane – Cobani–Balatina (200 m), Cotul
Morii – Leușeni (14 km), Zârnești (8 km) și Ungheni (5 km). De asemenea, se planifică restabilirea albiei
naturale a r. Camenca (între satele Cobani-Chetriș). Se propune ca până în 2025 să fie elaborate 3
studii de fezabilitate privind crearea zonelor umede (Cantemir-Stoianovca, Camenca și Sărata-Răzeși)
și 1 studiu de fezabilitate privind strămutarea construcțiilor amplasate în zona inundabilă pe tronsonul
Criva – Lipcani.
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 18
Figura 4. Măsurile de bază propuse pentru atenuarea schimbărilor climatice
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 19
Figura 5. Măsurile de bază propuse pentru atenuarea riscului la inundații
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 20
8.4. MĂSURILE SUPLIMENTARE Măsurile suplimentare pentru toate tipurile de presiune din cadrul DBH DPMN au fost concepute
pentru a umple golurile care există după definirea măsurilor de bază pentru acest district.
Măsuri suplimentare considerate / propuse special pentru deversările de ape uzate urbane • Controlul apelor uzate menajere în ceea ce privește impactul lor asupra mediului (de exemplu,
detergenți cu conținut scăzut de fosfor sau eliminarea fosfaților din detergenți); • Construcția (extinderea) și modernizarea sistemului de canalizare pentru ape pluviale; • Introducerea unui sistem eficient de taxe pentru colectarea și tratarea apelor uzate.
Lista corpurilor pentru care se aplică aceste măsuri este redată în fig. 6.
Măsuri suplimentare considerate / propuse special pentru poluarea din agricultură (de pe terenurile agricole și de la șeptelul de animale)
• Promovarea de către organizațiile neguvernamentale a codului de bune practici agricole pentru diminuarea poluării;
• Organizarea de instruiri în domeniul creșterii durabile a animalelor. Măsurile propuse se aplică pentru toate corpurile de apă.
Măsuri suplimentare considerate / propuse special pentru captările de apă (pentru irigare și alimentare cu apă potabilă)
• Instruirea fermierilor privind utilizarea eficientă și stocarea resurselor de apă; • Promovarea utilizării eficiente și durabile a apei; • Campanii publicitare care promovează utilizarea eficientă a apei de către gospodăriile individuale; • Revizuirea sistemului de plată pentru utilizarea apei, pentru a recupera toate costurile.
Măsurile propuse se aplică pentru toate corpurile de apă.
Măsuri suplimentare considerate / propuse special pentru alterările hidromorfologice
• Elaborarea regulamentelor tehnice de exploatare a bazinelor acvatice; • Consolidarea activității Inspectoratului de Mediu în ce privește inspectarea corpurilor de apă; • Elaborarea unui ghid tehnic / act normativ privind gestionarea lacurilor/iazurilor colmatate; • Consolidarea sistemului de monitorizare hidrologică.
Măsurile propuse se aplică pentru toate corpurile de apă.
Măsuri suplimentare considerate / propuse special pentru reducerea presiunilor cauzate de
schimbările climatice
• Efectuarea de cercetări pentru a evalua efectele actuale și posibile ale schimbărilor climatice asupra corpurilor de apă;
• Finanțarea competitivă a programelor țintă în institutele de cercetare pentru a studia impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor ecosisteme și sectoare economice.
Măsuri suplimentare considerate / propuse special pentru reducerea presiunilor cauzate de
inundații
• Asigurarea suportului instituțional prin asistență tehnică; • Actualizarea actelor normative în domeniul inundațiilor.
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 21
Figura 6. Corpurile de apă pentru care se aplică măsurile suplimentare pentru deversările de ape uzate urbane
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 22
8.5. PROGRAMUL DE MĂSURI PENTRU CORPURILE DE APĂ „FĂRĂ RISC” ȘI „POSIBIL LA RISC” Având în vedere că obiectivele de mediu pentru corpurile de apă „fără risc” și „posibil la risc” este
acela de a menține starea lor actuală și de monitorizare și evaluare a stării lor, respectiv, au fost
definite următoarele măsuri:
• Controlul și monitorizarea calității și cantității resurselor de apă; • Consolidarea sistemului de monitorizare hidrologică; • Consolidarea controlului național și regional al supravegherii mediului; • Implementarea practicilor prietenoase mediului.
8.6. PROGRAMUL DE MASURI PENTRU CORPURILE DE APA PUTERNIC MODIFICATE După cum s-a menționat și anterior, în cadrul DBH DPMN au fost identificate 92 de corpuri de apă de
suprafață puternic modificate. Criteriile de atribuire a acestora ca corpuri de apă puternic modificate
au fost:
• prezența a două sau a mai multor acumulări de apă pe cursul râului; • prezența unui segment de râu regularizat (îndreptat); • calitatea apei (pe baza datelor de monitoring).
Astfel, corpurile de apă de suprafață desemnate puternic modificate, conform prevederilor DCA,
trebuie să atingă un potențial ecologic bun. Potențial ecologic bun înseamnă că valorile elementelor
fizico-chimice nu depășesc limitele stabilite pentru a asigura funcționarea ecosistemului și pentru a
obține condiții adecvate pentru elementele biologice și fără un impact negativ semnificativ asupra
utilizării (Kampa & Laaser, 2009, DCA EU). Datorită acestui fapt, obiectivul de management prevede
măsuri la nivel de sub-bazin pentru îmbunătățirea situației hidromorfologice pentru a atinge și asigura
acest potențial. Pe baza acestui lucru, au fost concepute următoarele măsuri:
Măsuri de bază
• Asigurarea debitului ecologic în râuri, prin revizuirea cantității de apă captată și reținută în iazuri / lacuri; • Elaborarea unei metodologii privind calculul debitului mediu și ecologic pentru râurile mici; • Sprijinirea măsurilor inginerești pentru restabilirea morfologică (re-naturare) a râurilor; • Reglementări pentru extrageri și amenajări pentru a preveni deteriorarea stării corpului apei (sistemul
de control al permiselor de utilizare a apei).
Măsuri suplimentare
• Elaborarea și implementarea Programului de monitorizare hidromorfologică; • Înăsprirea controalelor și amenzilor aplicate de către Inspectoratul de Mediu; • Îmbunătățirea sistemului de monitorizare hidrologică. • Măsurile propuse se aplică pentru cele 92 de corpuri puternic modificate, redate în fig. 7.
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 23
Figura 7. Corpurile de apă de suprafață puternic modificate
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 24
8.7. MĂSURILE SELECTATE Reieșind din toate tipurile de presiuni prezente în cadrul DBH DPMN, au fost selectate un set de măsuri
pentru a soluționa principalele probleme identificate în domeniul gestionării resurselor de apă. Pentru
sursele punctiforme de poluare, ce țin de deversarea apelor uzate urbane, au fost selectate 11 măsuri
(8 măsuri de bază și 3 măsuri suplimentare) (tab. 4).
Tabelul 4. Măsurile selectate pentru sursele punctiforme de poluare
Tipul de măsuri
Nr. Măsuri de bază Nr. Măsuri suplimentare
1. Dezvoltarea master-planului pentru sectorului de aprovizionare cu apă și sanitație și îmbunătățirea gestionării sectorului, inclusiv dezvoltarea asociațiilor municipale pentru apă și canalizare;
1. Construcția (extinderea) și modernizarea sistemului de canalizare pentru ape pluviale;
2. Construirea stațiilor de epurare; 2. Controlul apelor uzate menajere în ceea ce privește impactul lor asupra mediului (de exemplu, detergenți cu conținut scăzut de fosfor sau eliminarea fosfaților din detergenți);
3. Modernizarea tehnologiilor de epurare în stațiile de epurare existente;
3. Introducerea unui sistem eficient de taxe pentru colectarea și tratarea apelor uzate.
4. Construcția sistemelor individuale de tratare a apelor uzate pentru zonele cu densitate redusă a populației;
5. Construcția (extinderea) și modernizarea sistemelor de canalizare;
6. Controlul surselor industriale de poluare (reducerea poluării la sursă reduce costurile asociate epurării și produce beneficii pentru mediu);
7. Acțiuni de inventariere (control) al Inspectoratului de Mediu al surselor de deversare a apelor uzate în râuri.
8. Implementarea programului de monitorizare a resurselor de apă.
Pentru sursele de poluare difuză au fost selectate 9 măsuri (6 măsuri de bază și 3 suplimentare) redate în tabelul 5.
Tabelul 5. Măsurile selectate pentru sursele difuze de poluare
Tipul de măsuri
Nr. Măsuri de bază Nr. Măsuri suplimentare
1. Implementarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole (reglementarea utilizării îngrășămintelor în agricultură și a pășunatului);
1. Promovarea de către organizațiile neguvernamentale a codului de bune practici agricole pentru diminuarea poluării;
2. Delimitarea fâșiilor riverane de protecție (în conformitatea cu prevederile Legii nr. 440-XIII din 27.04.1995) și plantarea fâșiilor de protecție;
2. Reabilitarea sistemelor de drenaj pentru terenurile irigate din lunca r. Prut;
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 25
3. Elaborarea de norme / standarde privind șeptelul optim de animale raportat la o anumită suprafață de pășune (în conformitate cu Directiva UE cu nitrați (91/676 / CEE));
3. Organizarea de instruiri în domeniul creșterii durabile a animalelor.
4. Implementarea Planului de acțiuni pentru zonele vulnerabile la nitrați (pentru zonele vulnerabile cu nitrați delimitate în conformitate cu Directiva UE cu nitrați (91/676 / CEE)).
5. Evitarea pășunatului în cadrul fâșiilor riverane de protecție a apelor.
6. Implementarea programului de monitorizare a resurselor de apă (Agenția de Mediu) și a controalelor efectuate de către Inspectoratului de Mediu.
Pentru captările de apă pentru irigare și în scopuri potabile au fost selectate 10 măsuri (4 măsuri de bază și 6 suplimentare) redate în tabelul 6.
Tabelul 6. Măsurile selectate pentru administrarea mediului în district
Tipul de măsuri
Nr. Măsuri de bază Nr. Măsuri suplimentare
1. Îmbunătățirea sistemului de monitorizare cantitativ și calitativ a resurselor de apă;
1. Instruirea fermierilor privind utilizarea eficientă și stocarea resurselor de apă;
2. Delimitarea zonei de protecție sanitară pentru a proteja calitatea apei;
2. Promovarea utilizării eficiente și durabile a apei;
3. Reglementări pentru captări și amenajări pentru a preveni deteriorarea stării corpului apei (sistemul de control al licențelor de utilizare a apei).
3. Campanii publicitare care promovează utilizarea eficientă a apei de către gospodăriile individuale;
4. Elaborarea regulamentului (regulilor) pentru utilizarea eficientă a apei;
4. Revizuirea sistemului de plată pentru utilizarea apei, pentru a recupera toate costurile.
5. Dezvoltarea eforturilor de digitalizare pentru a crește disponibilitatea și partajarea datelor de mediu;
6. Controlul (monitorizarea, contorizarea) volumului de apă care poate fi captat (licențe, permise);
Pentru presiunile (alterările) hidromorfologice au fost selectate 11 măsuri (8 măsuri de bază și 3 suplimentare) redate în tabelul 7.
Tabelul 7. Măsurile selectate pentru presiunile (alterările) hidromorfologice
Tipul de măsuri
Nr. Măsuri de bază Nr. Măsuri suplimentare
1. Asigurarea debitului ecologic în râuri (de exemplu, deversarea controlată din lacuri și iazuri a debitului necesar pentru condițiile ecologice optime în aval);
1. Elaborarea regulamentelor tehnice de exploatare a bazinelor acvatice;
2. Crearea condițiilor optime pentru asigurarea continuității cursului de apă, în special pentru transportul (managementul) sedimentelor.
2. Elaborarea unui ghid tehnic / act normativ privind gestionarea lacurilor/iazurilor colmatate;
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 26
3. Îmbunătățirea continuității transportului sedimentelor prin gestionarea corectă a barajelor;
3. Consolidarea sistemului de monitorizare hidrologică.
4. Îndepărtarea aluviunilor și reglementarea extracției de sedimente;
5. Lichidarea iazurilor / lacurilor colmatate. 6. Îmbunătățirea stării habitatelor acvatice și
celor riverane (re-naturare);
7. Sprijinirea măsurilor de inginerie hidraulică pentru restabilirea morfologică a cursului de apă;
8. Consolidarea activității Inspectoratului de Mediu în ce privește inspectarea corpurilor de apă.
Pentru reducerea presiunilor cauzate de inundații au fost selectate 5 măsuri (4 măsuri de bază și 1 suplimentare) redate în tabelul 8.
Tabelul 8. Măsurile selectate pentru reducerea riscului la inundații
Tipul de măsuri
Nr. Măsuri de bază Nr. Măsuri suplimentare
1. Îmbunătățirea stării digurilor de protecție; 1. Asigurarea suportului instituțional prin asistență tehnică.
2. Implementarea sistemului de avertizare – alarmare timpurie;
3. Crearea și refacerea zonelor umede; 4. Actualizarea actelor normative în domeniul
inundațiilor.
Pentru reducerea presiunilor cauzate de schimbările climatice au fost selectate 5 măsuri (3 măsuri de bază și 2 suplimentare) redate în tabelul 9.
Tabelul 9. Măsurile selectate pentru reducerea presiunilor cauzate de schimbările climatice
Tipul de măsuri
Nr. Măsuri de bază Nr. Măsuri suplimentare
1. Refacerea zonelor inundabile și al zonelor umede;
1. Efectuarea de cercetări pentru a evalua efectele actuale și posibile ale schimbărilor climatice asupra corpurilor de apă;
2. Împăduririle; 2. Finanțarea competitivă a programelor țintă în institutele de cercetare pentru a studia impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor ecosisteme și sectoare economice.
3. Promovarea agriculturii conservative (creșterea capacității de reținere a apei în terenurile agricole).
Astfel, lista totală (preliminară) de măsuri selectate cuprinde 50 de acțiuni (35 de bază și 17
suplimentare). Totuși, o serie de măsuri nu vor fi selectate pentru a fi puse în aplicare în următorul
ciclu de implementare din cauza lipsei de finanțare și a acordurilor corespunzătoare. Costul total al
măsurilor selectate pentru implementare se estimează la circa 3 mlrd. lei. Lista finală a măsurilor va fi stabilită în rezultatul efectuării analizei economice a programului de măsuri.
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 27
Măsurile care vor fi selectate, vor fi analizate în termeni de politici, drepturi și taxe financiare utilizate
pentru implementare, repartizarea lor pe sectoare, indiferent dacă acestea sunt de bază sau
suplimentare și când sunt planificate să devină operaționale.
8.8. CONCLUZII Așa cum sa menționat și anterior, proiectarea PM este un proces iterativ, care implică participarea
părților interesate și a factorilor de decizie. Evaluarea presiunilor și a impacturilor a fost decisivă
pentru proiectarea de măsuri eficiente. Măsurile ar trebui implementate pentru a reduce presiunile
identificate și pentru a atinge „starea bună” a corpurilor de apă. Procesul de proiectare a PM evaluează
și identifică ce trebuie gestionat (de exemplu, sursa de poluare – stația de epurare), care este esențială
pentru dezvoltarea măsurilor necesare și pentru realizarea planului de gestionare a bazinului
hidrografic. Pentru a proiecta un program eficient de măsuri, este important să se stabilească relațiile
clare între obiectivele de mediu pentru corpurile de apă și presiunile asociate. În implementarea PM
este esențial să se determine presiunile pe care corpurile de apă le pot suporta, dacă vor îndeplini
obiectivul de mediu de „stare bună”. Este important să subliniem încă o dată că, pentru a preveni
deteriorarea calității apelor și pentru a obține o stare bună a apei, resursele de apă ar trebui gestionate
prin intermediul sistemului integrat de gestionare.
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 28
8.8. REFERINȚE METODOLOGICE Programul de măsuri (PM) este o componentă de bază (nucleul) Planului de Management și se face
în baza analizei presiunilor / impactului, evaluării riscurilor și aprecierii stării resurselor de apă în baza
datelor de monitoring.
Programul de măsuri are ca scop principal atingerea obiectivelor de mediu, în special starea bună a
apei și, prin urmare, oferă acțiuni de reglementare pentru atingerea, menținerea și / sau
îmbunătățirea stării apei.
Fiecare Stat Membru trebuie să asigure stabilirea unui plan de măsuri pentru fiecare District bazinal
(Directiva Cadru a Apelor, 60/2000/EC, Art. 11) sau pentru o parte a unui District al bazinului
hidrografic internațional din teritoriul său (cum este cazul nostru). La identificarea măsurilor s-a ținut
cont de rezultatele analizelor presiunilor și evaluării impactului și de obiectivele de mediu stabilite.
Planul de măsuri face referire și la legislația națională (Legea Apelor). În cazul bazinului hidrografic
Prut, acest plan va fi coordonat cu partea ucraineană și, parțial ajustat cu cel român.
Articolul 11 al DCA stabilește tipurile de măsuri care trebuie să facă parte din PM pentru a asigura
atingerea obiectivelor de mediu. Acestea sunt:
• Măsuri de bază și, dacă este necesar,
• Măsuri suplimentare.
Măsurile de bază vizează îndeplinirea cerințelor altor directive ale UE care sprijină implementarea
DCA. Dacă este necesar, acestea trebuie completate de măsurile suplimentare pentru a îndeplini
obiectivele de mediu. Figura 8 (după Chubbs și colab., 2014) ilustrează structura de bază și principiile
PM în conformitate cu DCA UE.
Figura 8. Structura și principiile de bază a Programului de Măsuri în corespundere cu DCA a UE
(după Chubbs et al., 2014)
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 29
„Măsurile de bază” reprezintă cerințele minime, care trebuie îndeplinite (Directiva Cadru a Apelor,
60/2000/EC și alte directive care sunt armonizate în RM).
Pentru Republica Moldova situația este puțin diferită, deoarece punerea în aplicare a directivelor UE
nu este obligatorie din punct de vedere juridic. Cu toate acestea, lista de mai jos (tab. 10) poate servi
drept principiu orientativ pentru dezvoltarea PM. Unele din aceste măsuri au fost parțial transpuse în
legislația națională.
Tabelul 10. Directivele UE relevante pentru elaborarea măsurilor de bază
Directiva privind epurarea apelor uzate orășenești 91/271/EEC Directiva privind nitrații 91/676/EEC Directiva privind apa potabilă 98/83/EC Directiva privind habitatele 92/43/EEC Directiva privind apa de îmbăiere 76/160/EEC Directiva privind nămolurile de canalizare 86/278/EEC Directiva privind accidentele majore (Seveso) 96/82/EC Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului 85/337/EEC Directiva privind păsările 79/409/EEC Directiva privind controlul și prevenirea integrată a poluării 96/61/EC Directiva privind produsele de protecție a plantelor 91/414/EEC
Cu roșu sunt evidențiate Directivele prioritare în cadrul proiectul EPIRB pentru primul ciclu de planificare
Măsurile de bază pot include construcția stațiilor de tratare a apelor uzate pentru a reduce poluarea
din surse punctiforme, reglementarea captării și dezvoltarea controlată a infrastructurii prin
implementarea efectivă a legislației naționale (HG nr. 950, http://lex.justice.md/md/350537/ , etc.),
care ține cont de obiectivele de mediu fixate.
Articolul 11 alineatul (3) din DCA al UE prevede alte măsuri de bază decât cele referitoare la punerea
în aplicare a altor directive ale UE. Aceste alte măsuri de bază vor preveni orice impact negativ asupra
stării apei și sunt enumerate și descrise în tabelul 11.
Tabelul 11. Alte măsuri de bază relevante care urmează să fie abordate în PM
Măsuri de aplicare a principiului recuperării costurilor pentru consumul de apă (articolul 9 din WFD) Măsuri pentru promovarea utilizării eficiente și durabile a apei Măsuri pentru protejarea surselor de apă potabilă Măsuri pentru controlul captării și barării apelor de suprafață și subterane Măsuri pentru controlul surselor punctiforme și difuze de poluare Măsuri pentru prevenirea evacuării directe în apele subterane Măsuri pentru gestionarea substanțelor prioritare Măsuri pentru controlul modificărilor hidromorfologice ale apelor de suprafață Măsuri care controlează orice alte acțiuni care pot avea impact asupra stării apei Măsuri pentru prevenirea poluării accidentale
„Măsurile suplimentare” sunt opționale și trebuie să fie stabilite și puse în aplicare în cazul în care
măsurile de bază nu pot asigura atingerea obiectivelor de mediu și „starea bună a apei”. Măsurile
suplimentare sunt în principal legate de un corp de apă și se aplică la nivel local, în timp ce măsurile
de bază se referă la nivel de bazin hidrografic sau la nivel național. DCA UE oferă o listă de măsuri
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 30
suplimentare, care prezintă punerea în aplicare, de exemplu, a acordurilor și codurilor de
reglementare a practicilor, instrumente economice, într-un mod transparent și pragmatic.
Este important de menționat, că măsurile suplimentare, fixate în următorul ciclu de implementare,
trebuie verificate dacă acestea sunt:
• fezabile din punct de vedere tehnic;
• asigură obținerea unui statut bun în timp și se îmbină cu măsurile de bază;
• prea scumpe și asigură în mod disproporționat atingerea obiectivelor de mediu.
În cazul în care măsurile suplimentare sunt nefezabile din punct de vedere tehnic sau sunt
disproporționat de costisitoare, în conformitate cu articolul 4 al DCA, acestea pot fi aplicate într-un
ciclu ulterior al Planurilor de Management decât acesta.
Măsurile suplimentare pentru toate tipurile de presiuni din cadrul DBH DPMN au fost concepute
pentru a umple golurile care există după definirea măsurii de bază pentru acest district.
Implementarea PM este de obicei legată de investiții financiare mari. Prin urmare, cunoașterea și
asigurarea acestor investiții este crucială pentru planificarea implementării eficiente a măsurilor
pentru atingerea obiectivelor de mediu. Este posibil să se obțină cea mai mare eficiență dacă
programele de măsuri și finanțarea lor sunt ancorate la nivel național într-un mod obligatoriu.
În consecință, vor fi identificate măsuri de bază și suplimentare, inclusiv acțiuni, mecanisme de
reglementare, instrumente juridice și financiare care vor asigura implementarea măsurilor.
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 31
BIBLIOGRAFIE
1. Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora. Official Journal of the European Union, 206, 7–50.
2. Department of housing, planning and local government. Public consultation on the river basin management plan for Ireland (2018-2021).
3. Directive 2009/147/EC of the European Parliament and of the Council of 30 November 2009 on the conservation of wild birds.
4. Directive, E. U. W. (1991). Council Directive of 21. May 1991 concerning urban wastewater treatment (91/271/EEC). Official Journal of the European Communities.
5. Guidance Document addressing hydromorphology and physico-chemistry for a Pressure-Impact Analysis/Risk Assessment according to the EU W. Birgit Vogel (2014).
6. Guidance document No. 3; Analysis of Pressures and Impacts in accordance with the Water Framework Directive. CIS, W.F.D. (2003).
7. Guidance for the analysis of pressures and impacts in accordance with the Water Framework Directive. In Guidance Document prepared by WG IMPRESS. Available online at http://forum. europa. eu. int/Public/irc/env/wfd/library, accessed at (Vol. 7). IMPRESS, W. G. (2003).
8. Hotărârea Guvernului Nr. 836 din 29.10.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea poluării apelor din activităţi agricole. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=114420&lang=ro
9. Hotărârea Guvernului Nr. 866 din 01.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de elaborare şi de revizuire a Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=350205&lang=1
10. http://217.12.113.98/Literatura/Raboti/Raboti%20assotsiatsii/GIZ/2015_02_03_CPP_3_25_Cahul_RO.pdf
11. http://amac.md/pageview.php?l=ro&idc=63&t=/Harti-interactive/Indicii-financiari-i-de-produse-ai-activitatii-intreprinderilor
12. http://www.rowater.ro/daprut/Plan%20management%20bazinal/Planul%20de%20management%20actualizat%20al%20spatiului%20hidrografic%20Prut-Barlad%202016-2021/Text_PMB_ABA%20Prut%20Barlad_actualizat.pdf
13. https://circabc.europa.eu/webdav/CircaBC/env/wfd/Library/framework_directive/thematic_documents/integrated_management/environmental_objectives/WFD%20Article%204-7%20-%20final%20version%20for%20Circa.pdf
14. Identification and designation of heavily modified and artificial water bodies. (2003). Common implementation strategy for the water framework directive (2000/60/EC), Guidance document: Vol. 4. Luxembourg: OPOCE.
15. River Basin Management Plan, South East River Basin District: Annex I: Designating artificial and heavily modified water bodies. Environment Agency. (2009).
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 32
ANEXE
ANEXA 1.
SERVICIILE DE EVACUARE ȘI PURIFICARE A APELOR REZIDUALE LA ÎNTREPRINDERILE ASOCIAȚIEI „MOLDOVA APĂ-CANAL” DIN CADRUL DBH DPMN
Nr. crt. UTA
Lungimea rețelei de
canalizare, km
Stații de epurare Volumul de apă uzată evacuată, mii m3
Capacitatea, mii 3/zi
Gradul de utili-zare, % Total
Populație Purificate insuficient mii 3 %
mii 3 % 1 Ocniţa 4,1 1,2 37 56,8 38,5 82 56,8 100 2 Briceni 30,1 10 2,2 106 77 73 106 100 3 Edineț 52,7 5,5 18,3 367 154 42 15,8 4,3 4 Glodeni 18,2 0 0 80,5 59,1 73 0 5 Fălești 31 10 4,1 148 106 72 148 100 6 Ungheni 63,2 15,0 16,1 881 581 66 881 100 7 Nisporeni 6,8 1,5 23,4 128,1 41,7 33 0 8 Leova 12,6 4,7 4,3 73,7 40,9 55 73,7 100 9 Cantemir 8,9 3,5 4,9 62,5 53,3 85 62,5 100 10 Cahul 51,6 13,7 15 749 469 63 0 11 Cimislia 26,6 1,2 23 104,2 54,5 52 0 12 Basarabeasca 16,3 1,3 44 209,9 61,7 29 209,9 100 13 Taraclia 13,4 6,9 5,1 127,5 70 55 127,5 100 14 Comrat 41,7 5,7 14,3 296,6 137,7 46 296,6 100
15 Ceadâr-Lunga 83,6 7 9,9 253 187,4 74 253 100
16 Vulcănești 17,6 1,5 9,5 52,0 39,1 75 0 17 Ștefan Vodă 24,6 1,5 19,3 105,8 82,0 77 105,8 100 18 Hâncești 26,7 3,7 15,3 207,3 131,8 64 207,3 100
Sursa: amac.md
ANEXA 2.
STAREA STAȚIILOR DE EPURARE A APELOR UZATE LOCALIZATE ÎN DBH DPMN
Nr. crt. Aglomerare
Nr. locuitori în aglomerare
Nr. locuitori conectați la SEAU
Anul construcției/ reconstrucției
Corespunderea cerințelor Directivei 91/271/CEE
1
Ocniţa 7254 4000 2010 Stația de epurare este modernă și are capacitate de prelucrare de 1000 m3, dar se utilizează doar 300 m³. Construcţia obiectului menţionat a însumat investiţii în sumă de 11 milioane lei, bani alocați de Fondul Ecologic Național, Guvern și APL. În prezent se preconizează construcția a încă 2 stații de epurare în sectorul privat și industrial, în acest sens existînd și proiecte tehnice necesare.
2 Briceni 10500 5250 Apele uzate din or. Briceni erau în trecut
pompate în SEAU a fabricii de zahăr locale, care însă și-a sistat activitatea. În prezent
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 33
apele sunt direcționate în fostele iazuri de epurare terțiară ale fabricii în care are loc numai autoepurarea apelor uzate. Orașul are pregătit proiectul construcției unei SEAU cu tehnologie SBR (Sequencing Batch Reactor) în incinta actualei stații de pompare. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea rețelei de canalizare și construcția unei noi SEAU.
3
Or. Edineț + s. Cupcini
26000 12480 1973 /2005 parțial
reconstruită
Rezultatele atinse sunt însă foarte problematice, în special din cauza faptului că după finalizarea renovării a fost reînnoită producția în fabrica de conserve și SEAU este supraîncărcată. Dacă se va menține actuala încărcare, va fi absolut necesară o altă reconstruire, mai cu seamă treapta biologică. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea rețelei de canalizare și o nouă reconstrucție a SEAU.
4
Glodeni 10465 4185 Apele uzate din oraș au fost în trecut epurate în SEAU a fabricii de zahăr locale, care între timp și-a sistat activitatea. Fosta SEAU este în o stare tehnică deplorabilă și capacitatea ei depășește de câteva ori necesitățile orașului. În prezent apele uzate din oraș se acumulează în fostele bazine de epurare terțiară și evacuarea lor este interzisă. Soluția este numai construirea unei noi SEAU orășenești de mărime corespunzătoare. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și construirea SEAU.
5
or.Fălești,s. Făleștii Noi, s. Călugăr
14500 5365 1991 Este exploatată parțial și incomplect. Efluentul este dezinfectat prin clorizare și la locul deversării în cursul de apă se formează multă spumă. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și reconstruirea SEAU.
6
Ungheni 32600 20530 1975 În vechea SEAU funcționează numai treapta mecanică. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și reconstruirea SEAU.
7
Nisporeni 14000 3360 1975 / 2015
În anul 2015 cu sprijinul agenției cehe pentru dezvoltare în străinătate, s-a construit o nouă SEAU de tip SBR care este operată corect. Din punct de vedere operațional a rămas problematică îndepărtarea nisipului din deznisipător, operația executându-se manual în bazinul în care este oprită operarea. SEAU îndeplinește cerințele Directivei. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 34
91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare.
8
Leova 10800 5185 1986 / 2007
SEAU în anul 2007 a fost reconstruită cu sprijinul agenției cehe pentru dezvoltare. A fost implementată tehnologia de tip SBR care nu este însă operată corespunzător. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și exploatarea corectă a SEAU.
9
Cantemir 3429 Până în 2021 urmează să fie construită o stație de epurare a apelor uzate modernă cu o capacitate de 5400 locuitori echivalenți, un sistem de colectare și canalizare a apelor uzate de aproximativ 12 km, inclusiv stații de pompare. Pentru aceasta, Uniunea Europeană și Agenția Austriacă pentru Dezvoltare vor aloca 6 milioane de euro.
10
Cahul 30018 21012 1970 SEAU este veche. În prezent este utiizată doar 20% din capacitatea poiectată.Treapta biologică este formată din biofiltre, în exploatare este numai unul. Efluentul nu este de înaltă calitate. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și reconstruirea SEAU.
11
Cimișlia 12800 3970 1980 / 2013
SEAU este din anul 1980. În perioada 2010 - 2013, cu sprijinul agenției cehe pentru dezvoltare, a fost reconstruită. Unele bazine au fost utilizate pentru linia biologică de tip SBR. SEAU este operată bine, problematică este numai evacuarea nămolului în exces, care în loc să fie pompat către câmpurile cu nămol mai degrabă se depune în bazinele de sedimentare și în incinta SEAU înaintea evacuării apei epurate. SEAU îndeplinește cerințele Directivei. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare.
12
Basarabeasca 10700 2890 1971 SEAU este mecano-biologică, treapta biologică formată din biofiltre cu apă pulverizată. SEAU este în exploatare, apa epurată însă nu îndeplinește cerințele de calitate necesare. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construcției rețelei de canalizare și reconstrucția SEAU.
13
Taraclia 13000 4420 1969 SEAU nu funcționează. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și reconstruirea SEAU, eventual construirea unei noi SEAU.
14 Comrat 23000 8050 1988 SEAU nu funcționează, apele uzate sunt deversate fără epurare. Pentru îndeplinirea
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 35
cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și reconstruirea SEAU.
15
Ceadâr-Lunga
19000 9690 1989 SEAU nu funcționează, apele uzate sunt deversate fără epurare. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea racordării locuitorilor la rețeaua de canalizare construită și reconstruirea SEAU.
16
Vulcănești 16000 2400 2010-2012 În anii 2010 – 2012 s-a realizat reconstrucția SEAU, cu sprijinul agenției cehe pentru dezvoltare, în cadrul căreia a fost utilizată numai o parte a vechilor bazine. În ele au fost încorporate două activări de tip SBR (stații de epurare cu exploatare intermitentă). Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și operarea riguroasă a SEAU reconstruite care îndeplinește cerințele Directivei.
17
Hâncești 18300 8600 1969 – 1979 Vechea stație de epurare mecano-biologică cu nămol activ, de tip sovietic din anii 1969 – 1979, a fost parțial modernizată în anul 2006. Această reconstruire, finanțată din fondurile colaborării externe cehe pentru dezvoltare, s-a raportat numai la stația suflantelor, celelalte secții au rămas în starea originală. Cu toată strădania operatorului, având în vedere starea tehnică a SEAU, efluentul apei epurate nu este corespunzător. Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și reconstruirea SEAU.
18
Ștefan Vodă 7078 3200 1980 Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei 91/271/CEE este necesară finalizarea construirii rețelei de canalizare și reconstruirea SEAU.
Sursa: amac.md
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 36
ANEXA 3.
PROGRAMUL DE MĂSURI PRIVIND IMPLEMENTAREA PLANULUI DE GESTIONARE A RESURSELOR DE APĂ ÎN DBH DPMN PENTRU ANII 2022-2027 (1 EUR=20.1 MDL)
Mii lei
Nr. Măsura Instituția responsabilă Numărul de măsuri Numărul de corpuri de apă
Costul măsurii Costurile operaționale și de întreținere a măsurii
Costul total al măsurii
Sursa de finanțare
De
bază
Supl
imen
tare
Tota
l
De
bază
Supl
imen
tare
Tota
l
De
bază
Supl
imen
tare
Tota
l
1 Reducerea poluării din surse punctiforme
MADRM, AMAC, APL 7 5 12 17
2 Reducerea poluării din surse difuze MADRM, Moldsilva 6 4 10 22 000 22 000 100% -alocații bugetare
3 Diminuarea presiunilor generate de alterările hidromorfologice
MADRM, Agenția „Apele Moldovei”, SHS,
APL
7 4 11 77
4. Diminuarea presiunilor generate de riscul la inundații
MADRM, Agenția „Apele Moldovei”, SHS,
APL
3 2 5 36 201706 34871 242577 242577 41,6% -alocații bugetare;
25,6% - surse externe
32,8% - buget neacoperit
5. Diminuarea presiunilor generate de riscul la secetă
MADRM, Agenția „Apele Moldovei”, SHS,
APL
3 2 5 60 155000 155000 100% -alocații bugetare
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 37
ANEXA 4.
PROGRAMUL DE MĂSURI PRIVIND IMPLEMENTAREA PLANULUI DE GESTIONARE A RESURSELOR DE APĂ ÎN DBH DPMN PENTRU ANII 2022-2027 (1 EUR=20.1 MDL)
Mii lei
Nr. crt. Denumirea măsurii Termen de
realizare Instituția
responsabilă Indicatori de monitorizare
Costul total, Mii MDL
inclusiv:
alocații bugetare surse externe buget neacoperit
1. Obiectiv general 1. Reducerea poluării 1.1. Obiectiv specific 1.1. Reducerea poluării din surse punctiforme
1.1.1. Construcția unor noi stații de tratare a apelor uzate (epurare), inclusiv 2 regionale
2026 4 stații (Glodeni) Nisporeni, Comrat și
Ceadâr Lunga) 481000
45 000 FNDR Nisporeni
436000
1.1.2 Reabilitarea unor stații de tratare a apelor uzate (epurare)
2025-27 3 stații (Cahul, Taraclia și Comrat)
58248
27495
1.1.3 Modernizarea tehnologiilor de epurare în stațiile de epurare existente;
5 stații (Fălești, Ungheni, Hâncești,
Basarabeasca, Ștefan Vodă)
1.1.4 Construirea sistemelor de epurare individuale pentru aglomerările ce au mai puțin de 2000 locuitori echivalenți;
10 stații 50/100 000
Construcția sistemelor de canalizare și epurare zonale
11 sisteme zonale 471870
2 sisteme 92 000 FNDR
1.1.5 Extinderea și modernizarea sistemelor de canalizare și epurare;
10 proiecte 404400
1 proiect FNDR 15500
2 proiecte FEN 49550
1.1.6 Controlul surselor industriale de poluare (reducerea poluării la sursă
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 38
Nr. crt. Denumirea măsurii Termen de
realizare Instituția
responsabilă Indicatori de monitorizare
Costul total, Mii MDL
inclusiv:
alocații bugetare surse externe buget neacoperit
reduce costurile asociate epurării și produce beneficii pentru mediu);
1.1.7 Acțiuni de inventariere (control) al Inspectoratului de Mediu al surselor de deversare a apelor uzate în râuri;
1.1.8 Implementarea programului de monitorizare a resurselor de apă;
1.1.9 Controale mai riguroase ale Inspectoratului de Mediu în punctele de evacuare a apelor uzate;
1.1.10 Construcția (extinderea) și modernizarea sistemului de canalizare pentru ape pluviale;
1.1.11 Controlul apelor uzate menajere în ceea ce privește impactul lor asupra mediului (de exemplu, detergenți cu conținut scăzut de fosfor sau eliminarea fosfaților din detergenți);
1.1.12 Introducerea unui sistem eficient de taxe pentru colectarea și tratarea apelor uzate.
1.2. Obiectiv specific 1.2. Reducerea poluării din surse difuze
1.2.1. Implementarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole (reglementarea utilizării îngrășămintelor în agricultură);
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 39
Nr. crt. Denumirea măsurii Termen de
realizare Instituția
responsabilă Indicatori de monitorizare
Costul total, Mii MDL
inclusiv:
alocații bugetare surse externe buget neacoperit
1.2.2. Delimitarea fâșiilor riverane de protecție (în conformitatea cu prevederile Legii nr. 440-XIII din 27.04.1995) și plantarea fâșiilor de protecție;
Anual Agenția „Apele Moldovei”, Agenția „Moldsilva”, Autoritățile Publice Locale
525 de ha de terenuri delimitate și împădurite
22 000 22 000
1.2.3. Elaborarea de norme / standarde privind șeptelul optim de animale raportat la o anumită suprafață de pășune (în conformitate cu Directiva UE cu nitrați (91/676 / CEE));
1.2.4. Implementarea Planului de acțiuni pentru zonele vulnerabile la nitrați (pentru zonele vulnerabile cu nitrați delimitate în conformitate cu Directiva UE cu nitrați (91/676 / CEE));
1.2.5 Implementarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole (reglementarea utilizării îngrășămintelor în agricultură și a pășunatului);
1.2.6 Evitarea pășunatului în cadrul fâșiilor riverane de protecție a apelor;
1.2.7 Promovarea de către organizațiile neguvernamentale a codului de bune practici agricole pentru diminuarea poluării;
1.2.8 Implementarea programului de monitorizare a resurselor de apă (Agenția de Mediu) și a controalelor efectuate de către Inspectoratului de Mediu;
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 40
Nr. crt. Denumirea măsurii Termen de
realizare Instituția
responsabilă Indicatori de monitorizare
Costul total, Mii MDL
inclusiv:
alocații bugetare surse externe buget neacoperit
1.2.9 Reabilitarea sistemelor de drenaj pentru terenurile irigate din lunca r. Prut;
1.2.10 Organizarea de instruiri în domeniul creșterii durabile a animalelor.
2. Obiectivul general 2. Diminuarea presiunilor generate de alterările hidromorfologice
2.1. Obiectivul specific 2.1. Măsurile selectate pentru captările de apă
2.1.1. Îmbunătățirea sistemului de monitorizare a volumului de ape captate;
2.1.2. Utilizarea tehnologiilor eficiente de irigare pentru economisirea apei;
2.1.3. Configurarea zonei de protecție sanitară pentru a proteja calitatea apei;
2.1.4. Reglementări pentru captări și amenajări pentru a preveni deteriorarea stării corpului apei (sistemul de control al licențelor de utilizare a apei);
2.1.5 Elaborarea regulamentului (regulilor) pentru utilizarea eficientă a apei;
2.1.6. Controlul (monitorizarea, contorizarea) volumului de apă care poate fi captat (licențe, permise);
2.1.7. Instruirea fermierilor privind utilizarea eficientă și stocarea resurselor de apă;
2.1.8. Promovarea utilizării eficiente și durabile a apei;
2.1.9 Campanii publicitare care promovează utilizarea eficientă a apei de către gospodăriile individuale;
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 41
Nr. crt. Denumirea măsurii Termen de
realizare Instituția
responsabilă Indicatori de monitorizare
Costul total, Mii MDL
inclusiv:
alocații bugetare surse externe buget neacoperit
2.1.10 Revizuirea sistemului de plată pentru utilizarea apei, pentru a recupera toate costurile.
2.2 Obiectivul specific 2.2. Măsurile selectate pentru presiunile hidromorfologice
2.2.1 Asigurarea debitului ecologic în râuri (de exemplu, deversarea controlată din lacuri și iazuri a debitului necesar pentru condițiile ecologice optime în aval);
2.2.2 Crearea condițiilor optime pentru asigurarea continuității cursului de apă, în special pentru transportul (managementul) sedimentelor;
2.2.3 Îmbunătățirea continuității transportului sedimentelor prin gestionarea corectă a barajelor;
2.2.4 Îndepărtarea aluviunilor și reglementarea extracției de sedimente;
2.2.5 Lichidarea iazurilor / lacurilor colmatate;
2.2.6 Îmbunătățirea stării habitatelor acvatice și celor riverane (re-naturare);
2.2.7 Sprijinirea măsurilor de inginerie hidraulică pentru restabilirea morfologică a cursului de apă.
2.2.8 Elaborarea regulamentelor tehnice de exploatare a bazinelor acvatice;
2.2.9 Consolidarea activității Inspectoratului de Mediu în ce privește inspectarea corpurilor de apă;
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 42
Nr. crt. Denumirea măsurii Termen de
realizare Instituția
responsabilă Indicatori de monitorizare
Costul total, Mii MDL
inclusiv:
alocații bugetare surse externe buget neacoperit
2.2.10 Elaborarea unui ghid tehnic / act normativ privind gestionarea lacurilor/iazurilor colmatate;
2.2.11 Consolidarea sistemului de monitorizare hidrologică.
3. Obiectivul general 3. Diminuarea presiunilor generate de riscul la inundații
3.1 Îmbunătățirea stării digurilor de protecție;
2025 Agenția „Apele
Moldovei” - 227 de km
de diguri reconstruire;
- Barajul de la Costești-Stânca consolidat și turnul de manevră schimbat;
- 190 de km de dig întreținut.
192 331 88 600 53 731 50 000
3.2 Implementarea sistemului de avertizare – alarmare timpurie;
2024 SHS, Inspectoratul General pentru Situații Excepționale
Sistem de avertizare
creat
3 375 2 375 1 000
3.3 Crearea și refacerea zonelor umede; 2025 Agenția „Apele Moldovei”, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Studii de fezabilitate elaborate pentru 900 ha de zone umede
6 000 6 000 6 000
3.4 Asigurarea suportului instituțional prin asistență tehnică;
2025 Agenția „Apele Moldovei”, SHS, Agenția pentru
Hărți de hazard și de risc (în detaliu) elaborate;
34 871 4 000 1 271 29 600
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 43
Nr. crt. Denumirea măsurii Termen de
realizare Instituția
responsabilă Indicatori de monitorizare
Costul total, Mii MDL
inclusiv:
alocații bugetare surse externe buget neacoperit
Relații Funciare și Cadastru
Registrul construcțiilor hidrotehnice creat; Rețea Națională de Monitoring Hidrologic creată.
3.5 Actualizarea actelor normative în domeniul inundațiilor.
2023 Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Acte normative elaborate și aprobate
În limita bugetului disponibil
4. Obiectivul general 4. Diminuarea presiunilor generate de riscul la secetă
4.1 Refacerea zonelor inundabile și al zonelor umede;1
-
4.2 Împăduririle; 2025 Agenția „Moldsilva”
5250 ha de terenuri împădurite
155 000 155 000
4.3 Promovarea agriculturii conservative (creșterea capacității de reținere a apei în terenurile agricole);
4.4 Efectuarea de cercetări pentru a evalua efectele actuale și posibile ale schimbărilor climatice asupra corpurilor de apă;
4.5 Finanțarea competitivă a programelor țintă în institutele de cercetare pentru a studia impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor ecosisteme și sectoare economice.
Costul total
Total (%)
1 Vezi măsura nr. 3.3
EUWI+: Programul de măsuri a DBH DPMN
Page | 44