Planul de dezvoltare a carierei - fiziologie.ro suport curs_hemodin... · arteriolara si eferenta...

HEMODINAMICA II

Adrian Roşca

UMF “Carol Davila” Bucureşti

Presiunea venoasǎ

• Consideratii generale

- ↓ Greutatii coloanei de sange la avansarea

in lungul arborelui vasc. venos catre cord

- ↓ Suprafetei totale de sectiune vasculara

la avansarea -//-

=>

↓ progresiv

Rezistenta

vasculara

si

↓ Presiunea

Venoasǎ

(PV)

=> Viteza Q venos (venule V.Cava la varsare) = ↑ x 100

- PV absolute si P = reduse PVvenule = PV Periferica = PVP = 12-15 mmHg (sistemic)

PV VC la varsare in AD = PV Centrala = PVC ≈ 0 mmHg !

PVvenule ≈ 10 mmHg (pulmonar)

PV VP la varsare in AS = max 5-6 mmHg

(Sistemul venos = sistem de joasa presiune si rezistenta)

Presiunea venoasǎ

• Modificarile PV

- PVC = cst, indif. de pozitia spatiala a corpului

(Debitul Ejectie VD - se adapteaza permanent

Ȋncarcarii venoase = mec. Frank-Starling)

- PV (PVP, PVC) - poate inregistra var, dar

- ↑ : batrani, venoconstrictia simpatica (emotii puternice), expandarea vol

circulator (hiperhidratari); insuficienta cardiaca dr, sd.mediastinale

(compresie externa venoasa - tumori mediastinale, colectii lichidiene)

- ↓ : deshidratari, in urma ↑ inotropismului (pompa cardiaca “viguroasa”);

hemoragii cu depletii volemice importante, pierderi plasmatice

severe in arsuri intinse (plasmexodie)

bǎtrâni => Insuficienta venoasa cr (incompetenta valvulara ven, ↓ E) - varice

Insuf.card dr. => staza retrograda => hepatomegalie, jugulare turgescente, edeme

gambiere

Presiunea venoasǎ

• Masurarea PV

- PVC - metode directe, invazive (catetere venoase centrale - A.T.I)

- PVP - se determina neinvaziv similar PA (val. ≈ 30 mmHg

pt. vena antecubitala), iar invaziv - conectand un ac de seringa la un

manometru

- valori orientative ale PVC - Inspectie

V. Jugulare - PVC normale - nu se disting

- PVC ≈ 10 -15 mmHg destinse (Insuficienta Cardiaca)

---->

intens turgescente!

Presiunea venoasǎ

• Factori care determinǎ sau infl. întoarcerea venoasǎ

principali:

- Cordul ( “vis à tergo” si “vis à fronte” )

sec:

1. miscarile respiratorii - mecanismul “pompei toraco-abdominale”

2. contractiile musculare izotonice (si mai putin cele izometrice)

in contextul integritatii sist. valvular venos => “pompa musculara”

3. peristaltismul intestinal

4. pulsatiile ritmice arteriale

5. miscarile diferitelor parti ale corpului

6. scaderea tonusului arteriolar si a sfincterului precapilar

7. venoconstrictia determinata de f. umorali sau nervosi

Pulsul venos

• Consideratii generale

- traduce succesiunea evenimentelor care au loc in cordul drept

pe parcursul ciclului cardiac si care se transmit retrograd

- nu exista formatiuni valvulare la varsarea V.Cave in Atriul Drept

- pulsul venos = un puls de volum coloana de sange subiacenta

- amplitudinea ↑ (venule - - - - > VC)

- examinare: prin Inspectie

(inspirul profund!)

- masurare si inscriere grafica

= flebograma (jugulograma)

Microcirculaţia

Microcirculaţia

• Particularitati structurale

= o retea de vase cu diametru mic (max. 30 microni), cu aferenta

arteriolara si eferenta venulara, amplu reglata intrinsec si extrinsec

si care prin intermediul capilarelor participa la schimburile lichidiene

si gazoase cu sectorul interstitial.

= “Unitati” nutritive - integreaza urmatoarele tipuri de vase:

1. Arteriole mici

- nu se vad cu ochiul liber, perete cu ↑ fibre musculare netede (FMN)

=> variatii mari de flux ( “ecluze” de debit si presiune)

- fac parte din sectorul RV ↑

2. Metaarteriole (arteriole terminale)

- inconstante, Ø mai ↓, FMN in strat discontinuu => vasomotric. mai ↓- se continua obisnuit cu un canal capilar preferential arterio-venos

Microcirculaţia

• Particularitati structurale

3. Canalele preferentiale arterio-venoase

- putin mai ↑ decat capilarele obisnuite, leaga direct metaarteriola de

venula => furnizeaza drumul cel mai scurt pentru celulele albe, sau

chiar si pentru hematii, cand cererea de O2 in acest teritoriu este ↓

- peretele contine endoteliu + cateva celule musculare

4. Venule postcapilare

- au un strat muscular discontinuu, inervat

- permeabilitate mai ↑ decat capilarele

5. Sunturile arterio-venoase

- anastomoze intre arteriole si venule, prezinta o rezistenta ↓

=> scurtcircuitare rapida arteriola venula; sunt mai eficiente decat canalele preferentiale

- ex. suntul arteriovenos pulmonar, subcutanat

Microcirculaţia • Particularitati structurale

6. Structuri musculare cu rol de “sfincter” la nivel vascular

- Sfincterul precapilar = cel mai bine reprezentat dintre toate, este un manson de FMN, dispuse intr-un singur strat, obisnuit neinervat, dar

cu o sensibilitate ↑ la stimuli umorali. Se afla la jonctiunea arteriola / metaarteriola - capilar si poate restrictiona complet Φ local

- Sfincterul anastomotic – in portiunea proximala a suntului arterio -venos; contractat => deviere sg. spre panza capilara,

relaxat => deviere sg. direct catre venula

- “Inelele” musculare metaarteriolare – nu “sfinctere” propriu-zise, dar au acelasi rol functional; efect sinergic cu primele

7. Capilarele propriu-zise

- arborizatii din canalele arterio-venoase, metarteriole, chiar arteriole

- Ø = 3-10 μ => circulatia hematiilor in sir indian; aprox. 10 bilioane; puse cap-la cap => 2500 km; => supraf. totala de sectiune = maxima;

perete subtire, are doar endoteliu, MB; viteze mici Φ (↓ x 1000 fata

de aorta; pericite rare => raspund pasiv modificarilor de Φ

Microcirculaţia

• Schimbul transcapilar

– transferul uni / bidirectional capilar - interstitiu de gaze, umori sau celule

1. Difuziunea

= cel mai amplu proces de transfer transcapilar prin care solvitii liposolubili sau hidrosolubili migreaza pasiv (in virtutea gradientului de concentratie) prin peretele capilar

- substantele liposolubile (gazele respiratorii - O2, CO2, anestezicele, acizii grasi etc) au viteze ↑, pentru ca trec transendotelial - direct prin orice punct al membranei (bistrat lipidic)

- substantele hidrosolubile (ionii - Na, Cl, ureea, lactatul, glucoza aminoacizii etc) utilizeaza cai paracelulare, avand ca vehicul apa si

au deci viteze ↓ de transfer

- caile paracelulare (= pori, “porozitati”) : fante intercelulare (6-10 nm)

fenestratii (comunic.cilindrice, complete intre versantii capil, <80 nm)

Microcirculaţia

• Difuziunea

- substantele hidrosolubile mari/config.sterica ↑ (sucroza, vitamina B12, citokinele, proteinele - hormoni, hemoglobina) folosesc ca si cai de transfer fenestratiile si fantele intercelulare de dimens ↑ -”breşe” (----> 1000 nm)

- o foarte mica parte din

substantele dizolvate pot

trece in interstitiu prin

procesul de convectie al

apei, utilizand doar caile

paracelulare

Microcirculaţia

• Difuziunea

- capilare continue (muschi scheletici, plaman, piele)

- capilare fenestrate (gl. exocrine, intestin, plex coroid, rinichi)

- capilare discontinue (splina, maduva rosie, ficat - sinus hepatic)

Microcirculaţia

• Difuziunea

- Legea Fick

unde,

F - fluxul masic de difuzie al subst

D - coeficientul de difuziune al

solvitului prin peretele capilar

h - grosimea peretelui capilar

P - coeficientul de permeabilitate

al capilarului pentru subst data

A - aria spf. capilare de transfer

Cint – Cext = grad. de conc. al subst

D, P - depind de: config. sp. a sbst,

inarcatura electrica, temperatura,

vascozitatea sangelui, tipul de capil

F = (D / h) × A × (Cint - Cext)

= P × A × (Cint - Cext)

Microcirculaţia

• 2. Transcitoza

= procesul prin care se inglobeaza cantitati mici de lichid plasmatic prin invaginarea mb. celulare la polul apical al endoteliului (endocitoza), astfel se formeaza veziculele de pinocitoza (dimensiuni de pana la ≈ 100 nm), care traverseaza citoplasma endoteliala catre polul bazal, unde isi elibereaza continutul catre tesutul interstitial (exocitoza).

- fuzionarea veziculelor

=> canal vezicular

- se transp. Macromolecule

(albumina, feritina)

Microcirculaţia

• 3. Diapedeza

= pasajul elem. figurate (monocite, mastocite, neutrofile) din sange in tesutul interstitial, la nivelul “breselor” intercelulare (comunicari largi). Se realizeaza prin intermediul pseudopodelor. O data cantonate tisular, exercita functii importante, cum ar fi reactiile inflamatorii, sau indepartarea agentilor patogeni.

Microcirculaţia

• 4. Convecţia (filtrarea si reabsorbţia)

= deplasarea apei intre compartimentul vascular si cel interstitial in virtutea gradientului presional furnizat de suma algebrica a celor 4 forte Starling ce actioneaza de o parte si de alta a peretelui capilar.

- Presiunea hidrostatica intracapilara (PHc)

- Presiunea hidrostatica interstitiala (PHi)

- Presiunea oncotica interstitiala (POi)

- Presiunea oncotica capilara (POc)

- migrarea apei: transendotelial (canale de apa - acvaporina 1)

/ paracelular (aceleasi cǎi ca si difuziunea)

favorizeaza filtrarea

(extravazarea plasmei)

favorizeaza reabsorbtia

(captarea apei din

interstitiu)

=>

=>

Microcirculaţia

• 4. Convectia (filtrarea si reabsorbtia)

1) Presiunea hidrostatica intracapilara (PHc)

- orientata capilar interstitiu, = cauza princip. de extravazare a plasmei

- la capatul arterial = 35 mmHg; la capatul venos = 15 mmHg

- FMN mai bine reprezentate la capatul arterial fata de cel venos

=> Rpre ≈ 3 x Rpost

- PHc mai mult influentata de Rpre decat de Rpost

=> Presiunea Venoasa aval (gravitatia) isi pune o amprenta mai mare

asupra PHc decat Presiunea Arteriala amonte

- PHc = mai ↑ la nivel glomerular si mai ↓ la nivel pulmonar

Microcirculaţia


2) Presiunea hidrostatica interstitiala (PHi)

- determinata de presiunea de “imbibitie” a “gelului” tisular (interstitial).

- comp.solida (f. colagen; f.elastice; filam.de PG = miez proteic + GAG(-))

- comp.lichida (plasma filtrata, saraca in proteine) - dispersata intre

fasciculele si filam. matricei fibroase, sau organizata in “insule” lich.

- rol important !

Microcirculaţia


2) Presiunea hidrostatica interstitiala (PHi)

- in general orientata capilar interstitiu : are valori usor negative, in

medie aprox. - 2 mmHh

(datorita preluarii limfatice permanente a lich. interstitial)

- poate varia totusi in functie de tesut / organ:

- tesutul subcutanat lax, sau pulmonar

- spatiile natural inchise (cav. pleur, peric)

- organe compartimentate / incapsulate

creerul, maduva osoasa, m.striat, rinichiul)

- 1 ------> - 4

+ 1 ------> + 6

Microcirculaţia


3) Presiunea oncoticǎ (coloid-osmoticǎ) din capilar (POc)

- orientata interstitiu capilar, = f. princip. de recuperare a pls. trnsvz.

- data de concentratia proteinelor pls + cantitatea ↓ de cationi blocati de

sarcinile (-) ale acestora

- “bariera” capilara = complet impermeabila pt proteine => coeficientul

de reflectie osmotica (σ) = 1 (ideal) POc = 28 mmHg

- σ < 1 “bariera” = relativ permeabila POc = 25 mmHg

- la valoarea POc contribuie: Album. (80%), Globul, FBG

- Ceilalti solviti (ioni, glucoza etc), fiind liberi difuzibili prin peretele

capilar nu genereaza gradient presional osmotic

Microcirculaţia


4) Presiunea oncoticǎ (coloid-osmoticǎ) interstitiala (POi)

- orientata capilar interstitiu, generata de proteinele transvazate si

cantitatile mici de PG interstitiali

- variaza in lungul vasului capilar:

capatul arterial POi = 0.1 mmHg > capatul venular POi = 3 mmHg

(valori corectate pentru σ)

- variaza in functie de organ ( POi ≈ POlimfatica )

Microcirculaţia


Echilibrul Starling

= diferenta intre cele doua gradiente de presiune:

- gradientul de presiune hidrostatic (ΔPH)

- gradientul de presiune oncotic (ΔPO)

- Fluxul prin peretele capilar este :

Q = K • [(PHc – PHi) – (POc – POi)]

Q = K • (PHc – PHi – POc + POi)

unde,

K - coeficientul de conductivitate hidraulica - reflecta permeabilitatea vasculara, deci depinde de: grosimea peretelui capilar; suprafata totala de schimb (densitatea capilarelor active, numarul si marimea porilor); influenta neuro-umorala (ex. tonusul musculaturii netede arteriolare, a sfincterului precapilar etc).

Microcirculaţia


Echilibrul Starling

- Fluxul are valoarea :

la capatul arterial: Q = K • [(35 – (-2)) – (25 – (+0.1))]

≈ K • (+12 mm Hg)

Gradientul presional final fiind pozitiv, semnifica deplasarea

lichidului “vas → interstitiu” => presiune neta de filtrare - PNF

la capatul venos: Q = K • [(15 – (-2)) – (25 – (+3))]

≈ K • (- 5 mm Hg)

Gradientul presional final fiind negativ, semnifica deplasarea

lichidului “interstitiu → vas” => presiune neta de reabsorbtie - PNA

Microcirculaţia


Echilibrul Starling

- Q ≈ identic, chiar daca PNF > PNA, pt. ca K c.arterial < K c.venular

- Filtrare (24 l/zi) - Reabsorbtie (21.5 l/zi) = “Izvorul limfei” (2.5 l/zi)

- capil. glomerular - ↑ Filtrarea; capil. pulmonar - ↑ Rebsorbtia

- Filtrarea - poate fi amplificata prin ↓Rpre (70% din RVtot), ↑R post

- Reabsorbtia - poate fi amplificata prin ↑Rpre , ↓R post (20% din RVtot),

- Presiunea critica de inchidere !

- Exista un punct critic, pt. care PNF = PNA

=> daca vom considera ca singura presiune care variaza este PHc, atunci

punctul de presiune izogravimetrica

corespunde unei PHc de 20 mmHg = (25 - 2 - 3) mmHg.

Microcirculaţia

• Complianta tesutului interstitial

- fiziologic: datorita rezist. la “stretching” a matricei fibroase tisulare, tesutul

interstitial are o complianta ↓ => mici ↑ de volum determina ↑ consistente ale

pres.

- patologic: a) ↑ mari ale volumului fluidului interstitial (↑ “V%” cu 100%, coresp.

atingerii unor PHi > P atm, ≈

2-4 mmHg) => “rezistenta”

comp. solide interstitiale =

depasita => form. “lacuri” tis.

(↑ complianta tisulara brusc)

=> “Edem”

b) ↑↑ si mai mult fluid interst.

(> noua “limita”) => din nou

complianta ↓ => ↑↑ PHi

Microcirculaţia• EDEMUL

a. Cresterea filtrarii sau/si scaderea reabsorbtiei venoase tisulare

1. ↑ PHc: ↑ presiunii venoase prin staza retrograda - ortostatismul prelungit si imobil, mai

ales daca exista si un grad de insuficienta venoasa; insuf. card. dr; trombozele venoase

profunde; graviditatea.

2. ↓ POc: deficit de aport alimentar (malnutritie, malabsorbtie); scaderea sintezei proteice

la nivel hepatic (ciroza); pierderi proteice urinare (boli renale - sindrom nefrotic, nefrite).

3. ↑ POi: pierderi proteice tisulare, datorita ↑ permeabilitatii capilare (inflamatii) – ex.

consecutiv arsurilor pe spf. intinse.

4. ↑ fluxului de filtrare: vasodilatatie cu ↑ suprafetei de schimb si ↑ permeabilitatii

capilare consecutiv inflamatiilor (descarcare subst. vasodilatatorii, toxine bacteriene etc)

b. Insuficienta limfatica prin blocaj sau remodelare : boli congenitale ale vaselor

limfatice; tratamentul radioterapic, extirparile de ganglioni limfatici (cancere); obstructii

extrinseci cauzate de diverse formatiuni inlocuitoare de spatiu; inflamatia si fibrozarea

vaselor limfatice - filarioza => elefantiazis (picior de elefant).

Sistemul Limfatic

• Anatomie

- sistem vascular inchis, accesor si

complem. circulatiei sistemice

- origine: la nivel tisular

- se deschide: in sistemul venos, puţin

inainte de varsarea sg. in atriul drept

- statii limfatice

- doua mari Trunchiuri colectoare:

1. Ductul toracic

- cisterna chyli/Pecquet

- se varsa in unghiul venos stg.

2. Canalul limfatic drept

- se varsa in unghiul venos dr.

Sistemul Limfatic

• Consideratii morfofunctionale

- capilarele limfatice

Sistemul Limfatic• Rolurile limfei

1. Asigura turnover-ul fluidului interstitial si al subst. dizolvate. Reprezinta modalitatea de recuperare a proteinelor trnsvazate

- se restituie zilnic circ. sistemice un procent ↑ din

din totalul proteinelor plasmatice transvazate

si nereabsorbite venos (95-97.5%).

Concentratia proteica a limfei, in medie

= 2-3 g/dl ( ↑ in limfa ce paraseste gg. limf,

ficatul). Se opune ↑ exagerate a POi si PHi,

Q limfatic ↑ paralel cu P fluidului interstitial

(Pif) pana la o limita =>rata max. a Q limfatic

limita atinsa cd. Pif > P atmosferica

=> compresia limfaticelor mari => ↑↑ Pif

- bilantul hidric capilar (filtrare/reabsorbtie) => aprox. 2.5l lichid interstitial

= excedent preluat de capilarele limfatice;

Sistemul Limfatic

• Rolurile limfei

- Contribuie impreuna cu sistemul venos la epurarea (“spalarea”)

produsilor de dezasimilare (catabolitilor) din spatiul interstitial.

- Inapoiaza organismului si alti constituienti sanguini, migrati interstitial:

enzime (lipaza, histaminaza) sau chiar elemente figurate (eritrocite,

granulocite, anticorpi, macrofage etc)

2. Realizeaza un efect de vacuum (suctiune) la nivelul cavitatilor

natural inchise (cav. pleurala, pericardica, peritoneala etc.)

3. Are un rol important in apararea specif. si nespecif (filtru gg)

4. Constituie calea de transport pentru diverse substante:

nutrienti intestinali (lipide, prot, vitamine liposolubile); hormoni tisulari; limfocite eliberate la nivelul gg. limfatici; f. coagulare (limfa hepatica).

Sistemul Limfatic• Factorii determinanti ai intoarcerii limfatice

principali:

1. contractia f.musculare netede din str. peretelui limfatic +

filam acto-mioz. endoteliale (“pompa” limfatica)

2. gradientul presional (Pif - Pcap.limf)

sec:

1. tractionarea filamentelor endoteliale de ancorare, o data cu ↑volumului spatiului interstitial

2. ↑ PHc prin ↑ Rpost

3. efectul de vacuum la varsarea in sistemul venos

4. factori comuni cu cei care favorizeaza si intoarcerea venoasa

contractiile musculaturii scheletice, pulsatiile arteriale,

peristaltismul intestinal, miscarile diferitelor parti ale corpului, vidul

toracic din inspir, gravitatia, ↑ PHc prin ↓ Rpre

in contextul existentei unei integritati a sist. valvular limf.

Reglarea Microcirculaţiei

• Pe termen scurt (acut)

- mecanism metabolic

- mecanism endotelial

- autoreglare

• Pe termen lung

- angiogeneza (neoangiogeneza)

teoria deficitului de O2 (nutrienti)teoria vasodilatatorie

teoria miogenicateoria metabolica

! = procese independente de reglarea circulatorie sistemica,

determinate doar de nevoile metabolice locale


• Pe termen scurt (acut) secunde - minute

- mecanismul metabolic

- teoria deficitului de O2 (nutrienti)

↓ O2 , ↓ nutrienti (glucoza, vitamine, posibil AG, AA) =>

↓ utilizarea lor de catre fibrele musculare netede (FMN) metaarteriolare si de la nivelul sficterelor precapilare

relaxare si vasodilatatie consecutiva

↑ O2 , ↑ nutrienti > necesit. tisulare => apare fen. invers

vasoconsctrictie

=>

=>

=> vasomotricitate




- teoria deficitului de O2 (nutrienti)

↑ metabolismului => ↑ eliberarea substantelor vasodilatatorii

(CO2, acid lactic, H+ (=> ↓ pH), histamina, K+, adenozina)

actiune pe FMN => vasodilatatie

- teoria vasodilatatorie

=> vasomotricitate




Hiperemia activa (ex. efort muscular intens) =>

↑ metabolismului => ↓ O2, ↑ elib. sbst. vasodilatatorii

vasodilatatie si ↑↑ Q local

(uneori chiar si x 20)

Hiperemia reactiva (dupa intreruperea tranzitorie a

fluxului printr-un vas - ex. comprimarea bratului cu o

manseta pneumatica) => ↓ O2, ↑ elib. sbst. vasodilat.

vasodilatatie compensatorie si ↑↑ Q local

(uneori chiar si x 7)




↑ stres parietal pe celula endoteliala sanatoasa

eliberarea NO => vasodilatatie

- mecanismul endotelial

Injurie (mecanica, chimica) a celulei endoteliale

eliberarea ET => vasoconstrictie

sbst. vd: NO, PGI2, EDHF sbst. vc: ET, EDCF1,2,TbxA2



- mecanismul metabolic- mecanismul endotelial- autoreglarea

= mentinerea unui flux relativ constant, in contextul unor variatii pres. intempestive

(70 mmHg 150 mmHg)

- protejeaza organele sensibile la ischemie (creier, rinichi, cord)

- previne “stretching”-ul vasc. exag.- protejeaza teritoriul distal de presiunile ↑ de perfuzie

- previne “irosirea” unor debite ↑catre teritorii deja bine irigate



- mecanismul metabolic- mecanismul endotelial

- autoreglarea

- teoria miogenicǎ

↑ “stretching” presional => stimularea canalelor Ca2+ mecanosensibile

din FMN => influx Ca2+

vasoconstrictie si ↓↓Q local

- teoria metabolicǎ

↑ Pres. sanguine prin vas => in primele momente ↑ Q tisular => ↑ O2 tisular

si ↑ “spalarea” sbst. vasodilatatorii rezultate din metabolism => contr. FMN

vasoconstrictie si ↓↓Q local


• Pe termen lung

- angiogeneza (neoangiogeneza)

zile - luni

= dezvoltarea de vase noi, ca urmare a ↑ metabolismului tisular, ↓ O2 tisular, sau eliberarii factorilor de crestere

ex: activitati fizice sustinute, proliferarea endometriala fiziologica, aclimatizarea

la altitudine, vindecarea ranilor, tesuturile inflamate, procesele tumorale

primare sau secundare - metastazele

! copii prematuri

(+) angiogenezei: VEGF (Factorul endotelial de crestere vascular), FGFs (F. de

crestere fibroblastici), ANGPT1 (Angiopoietina1), Angiogenina

(-) angiogenezei: ANGPT2 (Angiopoietina2), Endostatina, Angiostatina

* arteriogeneza = dezvoltarea unei circulatiei colaterale

Circulaţia coronarianǎ

• Anatomie distributiei vaselor coronariene

- Trunchiul coronar

A. descendenta anterioara

(AS, SIV - ant, VS - per.ant, apex)

+ A. circumflexa (VS - per. lat)

- A. coronara dr.

(AD, SIV - inf, VS - per.inf,

VD -per.liber)

- Drenarea sg. venos

sinusul coronar (AD),

mici v.cardiace ant,

v.tebesiene5% Dc


• Anatomia functionala a vaselor coronare

- Arterele mari = epicardice ramuri intramusculare

plexuri subendocardice

- ρ capilara coronara = 7 x ρ capilara m. scheletic

- ρ capilara subendocardica > ρ capilara subepicardica

- Vase colaterale - devierea sangelui in caz de obstructie

- arteriogeneza (in ischemia instalata lent)


• Diferente hemodinamice “temporale” intre cei doi ventriculi

- VS - perfuzat mai mult

in diastola

- VD - perfuzat satisfacator

in ambele faze, dar in

sistola > diastola

musculatura VS mai dezv.

decat a VD;

Pres. sistolica din VS = mai ↑

decat cea din VD


• Diferente hemodinamice transmurale (in “grosimea”miocardului)

- Tensiune musc. sistolicǎ

subendoc > subepic

- Rezistenta vasculara

subendoc < subepic

in sistola: Q subendoc < Q subepic

in diastola: Q subendoc > Q subepic

=>

=> Atunci cand global va scadea perfuzia

miocardica, primele leziuni ischemice

vor fi vizibile la nivel subendocardic


• Reglarea circulatiei coronariene

- Extractia de oxigen = deja f.mare (≈ 70% ) => singura modalitate de adaptare la solicitare este suplimentarea fluxului coronarian (vasodilatatie coronariana)

- “cererea” oxigen > “oferta” => ischemie angina pectorala




hipoxia (↓ Conc. tisulare a oxigenului) = cel mai eficace factor coronaro-dilatator

Transport

sanguin de

O2

Cerere O2Oferta O2

Flux

Coronarian

Rezistenta

vasculara

Control

Metabolic

Control

Endotelial

Autoreglare

Control

neural Control

umoral

sistemic

Forta

musculara

compresiva

↑Cronotropism

↑Inotropism

↑Stres Parietal

+

+

+



- ↓ Conc. tisulare a O2

- ↑ degradarea (↓regenerarea) ATP => ↑ ADP

=> ↑ Adenozina => difuzeaza catre m. neted vascular

=> deschidere canale K+ATP (hiperpolarizare celulara)

=> inchidere canale Ca 2+ => vasodilatatie coronariana

=>



/ fenomenul de “furt coronarian”

- Stenoza semnificativa pe coronarele subepic

=> vd. metabolica max., distal de stenoza

+

Administrarea anum. medicam. vasodilatatorii

(Dipiridamol, Adenozina)

vd. doar pe coronarele normale (unde exista rezerva functionala)

↓ si mai mult fluxul in teritoriul afectat

=>








• Evaluarea anatomiei coronariene

angiografie coronariana



angio - CT


• Evaluarea fluxului intra-coronarian

- adm. Adenozina

ecocardiografie de stres


• Evaluarea perfuziei miocardice

ecocardiografie de stres



angiografie coronariana



scintigrafie miocardica




• Ocluzia coronariana


Tromboliza

• Terapia de reperfuzie


Angioplastia coronariana percutana



By-pass



Heart repair by cardiac reprogramming


Date post:	13-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

Planul de dezvoltare a carierei - fiziologie.ro suport curs_hemodin... · arteriolara si eferenta...

Documents