Plan Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea de ...arpmtm.anpm.ro/upload/5228_arpmtm_RAPORT DE...

1

Plan Regional de Gestionare a Deseurilor

Regiunea de Dezvoltare 5 Vest Timis

Raport de mediu AUGUST 2006 AUTOR S.C.ARGIF PROIECT SRL/dr. ing. Doina Sofrone

ARGIF PROIECT SRL

2

BORDEROU

REZUMAT NETEHNIC 2 1. INTRODUCERE 6 2.1. Planificarea in domeniul gestionarii deseurilor - Contextul legislativ si institutional actual din

Romania 6

2.2. Planul regional de gestionare a deseurilor pentru Regiunea de dezvoltare 5 Vest Timis –, obiective, relatii cu alte planuri si programe

6

2.2.1. Continut PRGD 5 Vest Timis 6 2.2.2. Obiective si scop 6 2.2.3. Relatii cu alte planuri si programe 7 2.3. Elaborarea Raportului de Mediu pentru PRGD Regiunea 5 Vest 8 3. METODOLOGIE DE EVALUARE 9 3.1. Aria de acoperire a Raportului de mediu 9 3.2. Etapele evaluarii 10 3.3. Anexe la Raport 10 4. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PRGD 10

4.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului in Regiunea de dezvoltare 5 Vest 10 4.1.1. Apele de suprafata 10 4.1.2. Apele subterane 11 4.1.3. Solul si subsolul 12 4.1.4. Aerul 13 4.1.5. Arii protejate 13 4.1.6. Zone locuite 13 4.1.7. Peisaj 14 4.1.8. Sanatatea oamenilor 14 4.2. Impactul neimplementarii PRGD asupra calitatii factorilor de mediu 14 4.2.1. Apele de suprafata si subterane 14 4.2.2. Solul si subsolul 15 4.2.3. Aerul 15 4.2.4. Arii protejate 15 4.2.5. Peisaj 15 4.2.6. Sanatatea oamenilor 16 4.2.7. Biodiversitate 16 5. OBIECTIVE SI INDICATORI 16 5.1. Definirea obiectivelor si a indicatorilor Raportului de mediu 16 5.2. Consultarea factorilor interesati in vederea elaborarii Raportului de mediu 17 5.3. Obiectivele Raportului de mediu si indicatori de monitorizare 17 5.4. Indicatori utilizati in Raportul de mediu pentru anul de referinta 2003 24 5.5. Indicatori care nu pot fi utilizati in aceasta etapa de evaluare 25 6. ANALIZA ALTERNATIVELOR PREVAZUTE IN PLANUL REGIONAL DE GESTIONARE A

DESEURILOR REGIUNEA 5 VEST TIMIS 26

6.1 Alternative prevazute in PRGD 27 6.2 Evaluarea alternativelor prevazute in PRGD 30 6.3 Concluzii ale evaluarii comparative 31 7 RECOMANDARI 32 8 MONITORIZARE 33 9 CONCLUZII 34

3

1. REZUMAT NETEHNIC

Introducere In regiunea 5 Vest Timis se genereaza anual cca. 800.00 to deseuri municipale, comerciale si industriale. Aceasta cantitate este in continua crester. Avand in vedere ca generarea deseurilor nu poate fi evitata se va incerca reducerea impactului acestor aasupra mediului, prevenirea acestora acolo unde este posibil si reutilizarea deseurilor reciclabile. PRGD prezinta viziunea managementului deseurilor in Regiunea 5 Vest Timis, pe o perioada de 10 ani cu posibilitatea de afi revizuit periodic. Metodologia de evaluare Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2005 care transpune Directiva 2001/42/EC (Directiva SEA). Prezentul raport include evaluarea impactului prezent asupra mediul, starea actuala a factorilor de mediu asociata cu cantitatile de deseuri generate si modul lor de gestionare.

Alternativele de gestioanre a deseurilor descrise in Raportul de mediu se refera la deseurile solide municipale, deseurile comerciale si industriale percum si la deseurile din constructii si demolari.

Baza de date Procesul de evaluare s-a bazat pe datele privind situatia actuala si care ar trebui imbunatatite prin implementarea PRGD. Informatiile de baza au fost obtinute din surse diverse, incluzand organizatii guvernamentale si neguvernamentale.

Impactul de mediu a fost asociat cu deseurile generate precum si cu gestionarea lor in relatie cu:

• Biodiversitate, flora si fauna

• Populatie si sanatate umana

• Apa si sol

• Aer

• Modificari climatice

• Cultura si amenajre teritoriala

• Managementul durabil al resurselor

• Surse de deseuri

Scopul final este ca implementarea PRGD si a legislatiei nationale sa produca efecte pozitive la nivelul Regiunii 5 Vest Timis. PRGD Regiunea 5 Vest Timis este in concordanta cu Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor.

4

Evaluarea alternativelor strategice Pentru a evalua propunerile strategice s-a decis dezvoltarea si analizarea a 3 alternative care au tinut cont de urmatoarele princpii din ierarhia deseurilor: reutilizare, reciclare si depozitare.

Alternativele au fost evaluate pe baza a 12 indicatori disponibili din totalul de 23 propusi.

Pentru majoritatea indicatorilor diferentele intre alternative nu au fost semnificative. S-a concluzionat ca numai un numar mic de indicatori pot sta la baza optiumilor pentru alegerea anumitor politici de mediu la nivel national. Totusi la nivel regional si local se recomanda anlizarea tuturor acestor indicatori deoarece ofera informatii relevante prinind reusita implementarii PRGD.

Singurul indicator relevant din punct de vedere al diferentelor intre alternativele analizate se refera la colectarea selectiva a FBD si rata de compostare.

Toate alternativele analizate au efecte pozitive asupra mediului, dar numai alternativa 3 asigura atingerea tintelor din legislatia nationala.

Monitorizare Raportul de mediu propune monitorizarea implementarii PRGD prin urmarirea realizarii indicatorilor proiectati. Majoritatea datelor necesare sunt colectate de catre Autoritatile locale de mediu. Obiectivul principal este de a construi baze de date solide care sa constituie punctul de plecare pentru propunerile de modificare si revizuire ulterioare. Trebuie tinut cont de costurile cu evaluarea fiecarui indicator, astfel incat frecventa de monitorizare sa fie optima atat din punct de vedere economic cat si statistic. Consultantul pentru elaborarea Raportului de mediu nu poate determina fezabilitatea si costurile necesare urmaririi indicatorilor, poate sugera insa unele prioritati, cum ar fi:

• Imbunatatirea indicatorilor actuali, ceea ce ar trebui sa fie mai putin costisitor decat dezvoltarea unor noi indicatori. Trebuie tinut cont insa de relevanta acestora pentru implementarea PRGD.

• Generarea de indicatori din surse de date deja existente dar din care nu s-au constituit baze de date (exemplu: emisii de gaze cu efect de sera care pot fi obtinute din BM2 pentru fiecare instalatie operationala)

• Indicatori care depind de implementarea unor noi metode de colectare a datelor. Indicatorii propusi, disponibilitatea lor, sursele de date si modul de utilizare sunt prezentati in capitolul 5, subcapitolele 5.4 si 5.5. din prezentul Raport de mediu. Concluzii si Recomandari

Referitor la pricipiul prevenirii

Unul din principalele obiective ale politicii de gestionare a deseurilor il constituie prevenire generarii deseurilor pe termen mediu si lung.

Cu toate ca obiectivul nr. 8 se refera la Minimizarea generarii deseurilor, PRGD Regiunea 5 Vest Timis nu are nici o masura care sa conduca la realizarea acestui obiectiv.

Alternativele propuse au si un efect preventiv, deoarece acestea vor asigura un sistem modern de gestionare a deseurilor care va avea profit din produsele reciclabile continute in deseuri si va minimiza impactul asupra mediului a DSM depozitate.

5

Cantitatile de deseuri prognozate a fi generate au un trend crescator constant, la fel si indicatorii de generare pe tipuri de deseuri sau raportat la numarul de locuitori.

Avand in vedere cele de mai sus se recomanda ca la revizuirea PRGD sa se ia in calcul si masuri preventive.

Referitor la infrastructura de mediu

Toate alternativele evaluate in Raportul de mediu prevad o extindere a infrastructurii pentru sortarea, compostarea si depozitarea deseurilor. Aceasta expansiune a infrastructurii de mdiu necesita masuri pentru reducerea riscurilor potentiale si a accidentelor de mediu, care pot aparea prin constructia si/sau operarea lor.

Impactul potential asupra mediului rezultat ca urmare a dezvoltarii infrastructurii este detaliat in EIM initial pentru fiecare instalatie in parte. Aceasta implica luarea de masuri in:

• faza initiala de planificare, procesare si pregatire a strategiei regionale

• faza de evaluare si planificare a aplicatiilor pentru noile amplasamente

• faza de constructie

• faza operationala a instalatiei

In acest context se recomanda colocatia unor instalatii, fara a pierde din vedere urmatoarele aspecte: caracteristicile locale, tipul de instalatie iar in unele cazuri chiar nevoia de evitare a anumitor elemente. Spre exemplu poate fi analizata oportunitatea ca o TMB si depozitul zonal sa fie in acelasi amplasament.

Ampalasarea infrastructurii de gestioanre a deseurilor

Se recomanda evitarea amplasarii diverselor instalatii planificate in zonele protejate sau cu impact peisagistic si/sau ambiental important.

Ar trebui sa fie evitate distantele prea mari, deoarece efectele negative ar putea sa fie generate de tarfic.

Trebuie sa existe oportunitatea de a amplasa instalatiile cat mai aproape de locul de generare. Exemplu: statii de compost in apropierea unor ferme .

Locatiiler pentru noile instalatii trabuie sa tina cont de distantele recomandate fata de zonele rezidentiale.

Este recomandabil ca terenurile neproductive sa fie preferate pentru amplasarea instalatiilor.

Elaborarea strategiilor locale de gestionare a deseurilor

Ar fi de dorit ca fiecare autoritate locala sa aiba un plan propriu privind gestionarea deseurilor. Aceaste planuri ar trebui sa identifice locatiile adecvate pentru instalatiile necesare. Aceste locatii trebuie identificate in baza unor criterii de fezabilitate: utilizarea terenurilor din vecinatate, efectul cumulativ al instalatiilor deja existente asupra comunitatii, inclusiv impactul aupra calitatii mediului, capacitatea infrastructrii de transport existente si potentiale necesara pentru faza de constructie si operationala.

Planurile locale de gestionare a deseurilor ar trebui sa stea la baza elaborariiPlanurilor Judetene de Gestinare a Deseurilor. La randul lor acestea trebuie sa constituie baza elaborarii Planurilor Regionale de Gestioanre a Deseurilor.

6

PRGD Regiunea 5 Vest pentru care s-a elaborat prezentul Raport de mediu nu s-a bazat pe Planuri locale.

Faza de constructie a instalatiilor

Este necesar sa se faca controale regulate pentru::

• a evita impactul zgomotului, prafului, factorilor de stres cum ar fi orele de lucru.

• a evita emisiile de poluanti si alte materiale periculoase depozitate sau utilizate in instalatiile respective

• a lua masuri adecvate pentru optimizarea traficului

Faza de operare



• Controale operationale privind manipularea, depozitarea temporara, pregatirea, tratarea si indepartarea materialelor provenite din deseuri si a altor resurse utilizate in procesele de tratare

• Necesitatea utilizarii de sisteme pentru captarea si utilizarea biogazului

7

2. INTRODUCERE 2.1. Planificarea in domeniul gestionarii deseurilor. Contextul legislativ si

institutional actual in Romania Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor este responsabil cu elaborarea si implementarea strategiilor si planurilor nationale privind gestionarea deseurilor conform prevederilor OUG nr.78/2000 privind regimul deseurilor modificata si aprobata cu Legea 426/2001. In acest context au fost elaborate si aprobate cu HG 1470/2004 Strategia Nationala privind Gestionarea Deseurilor pentru perioada 2003-2013 si Planul National privind Gestionarea Deseurilor, urmand a fi revizuite periodic in conformitate cu progresul tehnic si cerintele de protectie a mediului. Agentiile Regionale de Protectie a Mediului sunt responsabile cu elaborarea si implementarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor. 2.2. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor in Regiunea de dezvoltare 5 Vest

Timis 2.2.1. Continutul PRGD Regiunea 5 Vest PRGD pentru Regiunea de dezvoltare 5 Vest ofera o privire de ansamblu asupra legislatiei de mediu, subliniaza sarcinile si mijloacele care pot fi folosite pentru atingerea obiectivelor si ofera detalii cu privire la actiunile pe care factorii implicati trebuie sa le promoveze pentru a atinge scopurile propuse. PRGD pentru Regiunea de dezvoltare 5 Vest va fi revizuit o data la 5 ani sau ori de cate ori cerintele de mediu, tehnice, economice, legislative, etc., o impun. 2.2.2. Obiective si scop Obiectivul general al PRGD il reprezinta reducerea impactului gestionarii deseurilor asupra mediului, concomitent cu dezvoltarea beneficiilor economice prin utilizarea deseurilor ca resursa si indeplinirea cerintelor legislatiei europene. PRGD reprezinta:

• Legatura intre tintele nationale si posibilitatile si optiunile de a atinge aceste tinte la nivel regional si local

• Strategia de gestionare a deseurilor planificata la nivelul intregii regiuni • Un instrument care faciliteaza accesarea schemelor de finantare europene pentru proiecte

in domeniul gestiunii deseurilor Elaborarea Planului Regional de Gospodarire a Deseurilor in Regiunea de dezvoltare 5 Vest are ca scop:

• asigurarea unui cadru unitar si controlat de abordare a problemelor in domeniul gospodaririi deseurilor la nivelul regiunii

• asigurarea conditiilor pentru atingerea tintelor prevazute in acordurile semnate de Romania in vederea aderarii la Uniunea Europeana si transpuse in legislatia nationala

8

• corelarea cu planurile si programele locale, judetene si/sau nationale

• asigurarea conditiilor pentru o dezvoltare durabila a regiunii

• crearea unei baze de date primare pentru potentialii investitori in domeniul gestionari deseurilor

2.2.3. Relatii cu alte planuri si programe Solutiile propuse in PRGD au fost pregatite in baza legislatiei CE si romanesti si a urmatoarelor strategii nationale si judetene:

• Capitolul 22 - Acquis-ului Comunitar; • Planul National si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor; • Proiectele Planurilor de Gestionare a Deseurilor Judetene: Timis, Hunedoara,

Caras-Severin si Arad

Urmatorul tabel prezinta compatibilitatea optiunilor de gestionare alese cu planurile nationale si sectoriale:

Obiective Stabilite prin Conformitate

Directiva 94/62/EC cu privire la ambalaje si deseuri de ambalaje. Calendar pentru recuperarea si reciclarea plasticului, hartiei, sticlei si metalelor

Capitolul 22, PNGD, PJGD <

Directiva 2002/96/EC cu privire la deseurile de echipamente electrice si electronice

Capitolul 22 si PNGD <

Directiva 1999/31/EC cu privire la depozitarea deseurilor


Implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru hartie, sticla si plastic PJGD <

Tabel 1. Compatibilitatea optiunilor de gestionare a deseurilor propuse in PRGD cu Planurile Nationale si sectoriale (Sursa: ARGIF PROIECT-2006)

Componentele PRGD pentru Regiunea 5 Vest au prioritate ridicata, deoarece sunt propuse in cadrul Planului si Strategiei Nationale pentru Gestionarea Deseurilor si in planurile de implementare asumate conform Capitolului 22; in particular:

- Construirea unor instalatii de sortare-valorificare pentru promovarea reciclarii si reducerea cantitatilor de deseuri depozitate;

- Implementarea prevederilor legislative privind deseurile de ambalaje, DEEE si VSU

- Introducerea unui sistem de colectare selectiva

- Compostarea deseurilor verzi si TMB a fractiunii biodegradabile (FBD) Implementarea propunerilor din PRGD va determina o imbunatatire semnificativa a conditiilor generale de mediu: calitatea apelor (de suprafata si subterane), a aerului (poluanti si mirosuri), soluri contaminate, ecosisteme, impacturi vizuale. Solutiile adoptate sunt atat preventive cat si curative, fiind necesare pentru rezolvarea problemelor unui sistem ineficient de gestionare a deseurilor. Solutiile sunt curative deoarece adopta corect problemele de mediu si de sanatate derivate din modul actual de eliminare a deseurilor.

9

Solutiile adoptate sunt de asemenea preventive deoarece acestea vor asigura un sistem modern de gestionare a deseurilor care va avea profit din produsele reciclabile continute in deseuri si va minimiza impactul asupra mediului a DSM depozitate. Vor fi de asemenea imbunatatite conditiile de sanatate printr-o activitate corecta in sectorul gestionarii deseurilor (colectare, recuperare, tratare si depozitare finala). Implementarea PRGD Regiunea 5 Vest va avea ca rezultat adaptarea procesului de colectare si tratare a deseurilor solide municipale la cerintele Directivelor Consiliului nr. 75/442/EEC, nr. 94/62/EC si nr. 99/31/EC si la reglementarile Romaniei in domeniul gestionarii deseurilor urbane.

In acest fel, va contribui la implementarea prioritatilor definite in Parteneriatul de promovare si in Programul national pentru adoptarea acquis-ului in domeniul mediului inconjurator. Problema cea mai importanta este adoptarea si implementarea ghidului EU cu privire la colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor. Stipulari relevante din documentele de aderare sunt urmatoarele:

• O prioritate pe termen scurt formulata in Parteneriatul de promovare: • “redactarea unor programe de aproximari specifice detaliate si de implementare” • O prioritate pe termen mediu formulata in Parteneriatul de promovare: “implementarea

continua a programelor de aproximare, transpunerea totala, notabila, in sectoarele de apa, deseuri si aer si transpunerea completa a programelor de aproximare in domeniul zgomotului, chimicalelor si organismelor modificate genetic"

2.3. Elaborarea Raportului de mediu pentru Planul Regional de Gestionare a

Deseurilor in Regiunea de dezvoltare 5 Vest Timis Prezentul Raport de mediu se realizeaza in conformitate cu prevederile HG 1076 din 8 iulie 2004 publicat in MO Partea I-a nr.707 din 5 august 2004, privind Stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru praguri si programe. Scopul elaborarii Raportului de mediu este de a asigura un nivel inalt de protectie a mediului si de a contribui la integrarea consideratiilor cu privire la mediu in pregatirea si adoptarea Planului Regional de Gospodarire a Deseurilor in Regiunea 5 Vest. Grupul de lucru constituit pentru elaborarea Raportului de mediu a consultat autoritatile publice responsabile cu protectia mediului (Agentiile Locale de Protectie a Mediului, Agentia Regionala de Protectie a Mediului, Agentia Nationala de Protectie a Mediului, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Compania Nationala Apele Romane si Directiile locale), a autoritatilor publice responsabile cu sanatatea oamenilor (Directii Judetene de Sanatate Publica) cu privire la urmatoarele aspecte:

• Abordarea generala propusa a raportului • Structura propusa si gradul de detaliere • Planuri si programe relevante • Date primare • Elemente de mediu specifice • Optiuni strategice si alternative ce urmeaza a fi luate in consideratie • Obiective de mediu propuse, indicatori si tinte

Propunerile au fost consemnate in scris, in Procese verbale ale Grupului de lucru, anexate la capitolul Anexe Raportul este publicat spre consultare pe site-ul ARPM Timis www.arpmv5.ro

http://www.arpmv5.ro

10

Consultarea publicului, incepe in data de 17 august 2006, prin anunturi repetate in presa scrisa regionala si pagina web a ARPM si se va finaliza in data de 6 octombrie 2006, cand este programata dezbaterea publica. Comentariile la acest Raport sunt binevenite, in special pentru capitolele referitoare la monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului generate de implementarea PRGD in Regiunea 5 Vest, inclusiv orice alte prioritati sau indicatori identificati suplimentar. 3. METODOLOGIE DE EVALUARE Raportul de mediu este o procedura de evaluare a efectelor implementarii PRGD Regiunea 5 Vest, in vederea promovarii principiilor dezvoltarii durabile. Aceasta procedura a fost introdusa prin Directiva 2001/42/EC privind „evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului” (denumita Directiva SEA), transpusa in legisdlatia nationala cu HG 1076/2004. 3.1. Aria de acoperire a Raportului de mediu Aria de acoperire a Raportului de mediu a fost stabilita luand in considerare mai multi factori, in principal legati de obiectivele PRGD. Aria geografica: Regiunea de Dezvoltare 5 Vest Timis, din care fac parte judetele: Timis, Alba, Caras-Severin si Hunedoara. Orizontul de timp pentru PRGD: 2003-2013, urmand a fi completat cu un capitol privind gestionarea deseurilor periculoase. Perioada a fost stabilita tinand cont de anii de raportare privind atingerea tintelor privind gestionarea deseurilor. Orizontul de timp a fost fixat tinand cont de costurile ridicate si perioada de timp necesara implementarii unor proiecte privind gestionarea deseurilor (facilitati de tratare, sortare, compostare, reciclare) si implicit de efectele de mediu pe care acestea le vor produce. S-a tinut cont si de faptul ca nu se poate estima momentan impactul post-inchidere al depozitelor existente. Consideratii tehnice: sunt limitate doar la propunerea unor tehnologii simple privind procesarea deseurilor. Evaluarea s-a facut din punct de vedere cantitativ si calitativ. Evaluarea cantitativa a luat in consideratie date primare, pe baza carora s-au analizat modele de gestionare integrata a deseurilor. Evaluarea calitativa a tinut cont de opiniile mai multor experti in domeniu. Evaluarea a luat in considerare numai deseurile municipale: menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, deseuri din constructii si demolari, namoluri de la statiile de epurare orasenesti. Au fost excluse urmatoarele categorii de deseuri: • Deseurile radioactive: ele fac obiectul unei legislatii specifice • Deseurile din agricultura: deoarece nu sunt incluse in categoria deseurilor municipale, urmand a

face obiectul unei legi speciale.

11

• Deseuri din activitatea miniera: nu exista legislatie nationala specifica Rezultatele PRGD vor fi luate in considerare la revizuirea Strategiei Nationale si a PNGD. 3.2. Etapele evaluarii

• Stabilirea contextului si a obiectivelor, stabilirea datelor primare si a ariei de acoperire • Dezvoltarea si definirea alternativelor, evaluarea efectelor • Pregatirea raportului de mediu • Consultari pe baza draftului PRGD si a Raportul de mediu

Dificultati intampinate in elaborarea Raportului de mediu • Lipsa unui Ghid practic pentru elaborea Raportului de mediu • Lipsa informatiilor privind starea actuala a factorilor de mediu cuantificati la nivel regional • Timpul extrem de scurt alocat elaborarii Raportului de mediu care a facut practic imposibil

schimbul de informatii si primirea de observatii din partea celor implicati • Nu a fost primit acordul MMGA pentru perioadele de tranzitie solicitate de ARPM Tiimis pentru

anii cu tinte 3.3. Anexe la Raport Anexa 1. Relatia PRGD pentru Regiunea de Dezvoltare 5 Vest cu alte planuri si/sau programe Anexa 2.Obiective PRGD si PNGD Anexa 3.Lista participantilor la intalnirea grupului de lucru SEA si Procesul verbal incheiat Anexa 4. CV –ul consultantului Anexa 5. Schema alternativelor

12

ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PRGD 4.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului in Regiunea de dezvoltare 5 Vest 4.1.1. Apele de suprafata Regiunea de dezvoltare 5 Vest se caracterizeaza printr-o retea bogata de rauri cu caracter permanent, Crisurile, Mures, Bega, Nera, Caras, etc., cu obarsia in munti si care au caracteristici hidrologice stabilite in regiunea de alimentare, precum si cursuri de apa cu caracter semipermanent sau temporar. Toate cursurile de apa sunt afluente ale fluviului Dunarea, majoritatea fiind cu caracter transfrontiera prin Ungaria si/sau Serbia. Reteaua de rauri este completata de numeroase lacuri. Unele fiind marturii ale istoriei geologice a regiunii (complexul lacustru Satchinez) , altele au rezultat prin depunerea de sedimente in zonele de meandre a raurilor Timis, Pogonis, Bega, Aranca. Exista de asemenea lacuri cu apa calda (lacul de la Romanesti de pe valea Magherus), lacuri glaciare (Baia Vulturilor in muntii Semenic, Iezerul, Tarcu, Pietrele Albe in muntii Tarcu, Bucura, Zanoaga, Galesul, Stanisoara in muntii Retezat), lacuri de acumulare realizate in scopul alimentarii cu apa sau pentru producerea energiei (Portile de Fier pe Dunare, Gozna, Secu pe raul Barzava, Trei Ape pe raul Timis, Poiana Marului pe Bistra, Surduc pe Bega, Herculane pe Cerna. Activitatea de gospodarire a apelor presupune supravegherea si protectia calitatii apelor prin stabilirea indicatorilor fizico-chimici si biologici ai apelor de suprafata, lacuri de acumulare, ape uzate si interpretarea lor conform Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata nr. 1146/2002. In judetul Arad apele de suprafata din zona de campie sunt de categoria a 2-a si a 3-a. In zona de munte apele de suprafata sunt de categoria 1. Din analiza calitatii globale a apei in sectiunile de supraveghere in flux lent se poate trage concluzia ca in luna mai 2006 calitatea apei raurilor din judetul Caras-Severin a fost buna asigurandu-se categoria de apa necesara functionarii folosintelor. In toate sectiunile de supraveghere de pe raurile interioare Timis si afluenti; Barzava; Caras si afluenti; Nera, Cerna si Dunare calitatea apei se incadreaza in limitele clasei a I – III-a de calitate. In judetul Hunedoara se constata pe cele trei bazine hidrografice Mures, Cris si Jiu o stare de calitate a apelor de categoria I, a II-a si a III-a. Din cauza volumului de ape uzate neepurate corespunzator, deversate de catre agentii economici s-a inregistrat o scadere a calitatii apei. In judetul Timis obiectivele de referinta corespund valorilor aferente clasei a II-a de calitate. In luna mai 2006 nu s-au inregistrat depasiri ale limitelor admise la metale, nici la metale prioritar periculoase. Cele mai mari poluari ale apelor de suprafata sunt produse de activitatile agricole, prin administrarea ingrasamintelor pe baza de azotati si fosfati. Ca surse de poluare punctiforme se disting evacuarile directe in cursurile de apa, a apelor uzate menajere si pluviale, precum si cele evacuate din statiile de epurare ce functioneaza sub parametrii proiectati. De asemenea mai pot interveni poluarile accidentale cu produse petroliere, ape poluate cu crom provenite de la tabacarii. Poluari semnificative ale apelor de suprafata sunt produse de apele uzate puternic incarcate

13

organic provenite din industria alimentara (ex. Fabricile de legume fructe din Sebis, Fabrica de bauturi alcoolice din Gurahont etc). Depozitele neconforme municipale si rurale precum si cele ilegale contribuie si ele la scaderea calitatii apelor de suprafata. Fiind amplasate in apropierea unor cursuri de apa nemonitorizate la nivel regional, nu este cuantificata influenta lor asupra acestora. Bilanturile de mediu efectuate pentru aceste depozite ar trebui sa evidentieze impactul acestei activitati. Lipsa serviciilor de colectare-transport deseuri in zonele rurale determina eliminarea necontrolata a deseurilor de catre producatori in locuri neamenajate, de cele mai multe ori neautorizate si amplasate pe cursuri de apa cu debit permanent sau sezonier. Acest lucru influenteaza direct calitatea apei de suprafata. Gradul de poluare nu poate fi cuantificat din cauza lipsei unui sistem de monitorizare. 4.1.2. Apele subterane Apele subterane sunt reprezentate in Regiunea de dezvoltare 5 Vest, prin ape cu panze freatice, fara presiune hidrostatica, la mica adancime si ape de adancime care apar in orizonturile acvifere cu presiune hidrostatica. Apele de adancime au caracter ascensional sau, uneori, in foraje, chiar artezian. Deoarece mineralizarea lor este redusa intrunesc conditiile de potabilitate si sunt utilizate in alimentarea unor localitati. Astfel, conul aluvionar al Muresului este cunoscut astazi ca fiind cea mai mare hidrostructura din Romania, care a permis construirea uneia din cele mai mari captari de ape subterane din tara. De asemenea conul de dejectie al Crisului Alb se caracterizeza printr-un bun potential.

Pe cuprinsul acestor hidrostructuri se remarca prezenta unui strat acvifer freatic si a mai multor strate acvifere de medie adancime separate intre ele prin nivele argiloase, in general cu caracter lenticular. Adancimea panzei freatice variaza functie de zona.

Un caz particular al apelor de adancime il reprezinta cele legate de sistemul de falii cu caracter panonic. Acestea sunt termale sau intens mineralizate (izvoarele de pe Valea Cernei, izvoarele din zona Oravita-Ciclova).

In zonele calcaroase predomina apele de infiltratie si cursurile subterane. Un exemplu concludent il reprezinta apele subterane cantonate in calcarele mezozoice din banda Resita – Moldova Noua si Muntii Cernei, ce provin din apa meteorica care circula prin reteaua fisuro-carstica, reaparand la zi la nivele inferioare sub forma de izbucuri.

Calitatea apelor subterane a fost urmarita in foraje de ordin I, II de monitorizare a stratului freatic si foraje de adancime. Caracterizarea calitatii apei subterane freatice s-a facut prin compararea valorilor indicatorilor determinati cu limitele admise din Legea 458/2002. Cele mai grave situatii de poluare a stratului acvifer, zone critice, se inregistreaza datorita depasirii de mai multe ori a limitei maxime admise a substantelor organice, amoniului, fosfatilor si azotatilor. Modificarile de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de: § evacuarile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la localitatile arondate

bazinului hidrografic; § lipsa sau insuficienta retea de canalizare menajera; § infiltratiile din canalele de desecare, canale folosite in mod frecvent pentru descarcarea apelor

uzate de la unitatile zootehnice;

14

§ depozitarea si administrarea incorecta pe terenurile agricole a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor;

§ evacuarile de dejectii provenite de la complexele de crestere a porcilor, precum si a celor de crestere a pasarilor;

§ depozitari de namoluri si gunoi menajer pe suprafete neamenajate; § infiltratii de la depozitele de slam; § infiltratii din campurile vechi de aspersie pentru apele fenolice. Nu se poate cuantifica influenta depozitarii necontrolate a deseurilor menajere asupra apelor subterane datorita lipsei instalatiilor care sa permita monitorizarea lor (foraje de monitorizare amplasate in jurul actualelor depozite municipale si/sau rurale). Bilanturile de mediu efectuate pentru depozitele municipale neconforme nu ofera in toate cazurile informatii relevante, fiindca nu toate depozitele sunt prevazute cu foraje de control. In plus ar fi necesar un sir de date de monitoring pentru a putea evalua corect si a cuantifica impactul depozitarii necontrolate a deseurilor municipale asupra calitatii apei freatice. 4.1.3. Solul si subsolul Suprafata ocupata de depozitarea deseurilor menajere in regiune este de 170 ha. Nu exista informatii referitoare la modificarea calitatii solului sau subsolului in zona depozitelor. Se poate afirma insa cu certitudine ca 170 ha si-au schimbat categoria de folosinta si ca inca cca. 130 ha de teren avand diferite categorii de folosinta sunt afectate de deseuri imprastiate de vant sau de levigat rezultat din depozite care s-a scurs la suprafata solului. 4.1.4. Aerul Emisiile totale estimate de la depozitarea deseurilor in regiune, in anul 2006 sunt:

§ CH4 25.545 t/an § CO2 70.091 t/an § COVNM 163 t/an § H2S 3,82 t/an

Nota: Rata de emisie a gazului s-a calculat cu Programul LandGEM (parametrii AP 42) pentru cantitatea de deseuri prognozata a fi depozitata in anul 2006 in toata regiunea 5 Vest– respectiv 13.238.500 mc de deseuri. Imisii – nu este posibil de evaluat 4.1.5. Arii protejate Cele 10 parcuri naturale si nationale ale regunii ocupa o suprafata totala de 373.418 ha. Cele mai mari parcuri sunt: Parcul National Retezat, Parcul Natural Gradistea Muncelului Cioclovina, Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului, Parcul National Domogled – Valea Cernei, Parcul National Cheile Nerei Beusnita, Parcul National Semenic – Cheile Carasului, Parcul Natural Portile de Fier.

15

In interiorul acestor parcuri, dar si in afara lor, exista 124 zone protejate: rezervatii naturale, rezervatii stiintifice si arii de protectie avifaunistica, care ocupa o suprafata totala de 53.312 ha. Majoritatea ariilor protejate se afla in judetele Hunedoara si Caras Severin, ocupand peste 25% din suprafata acestora. Ariile protejate din cadrul regiunii vest cuprind zone naturale delimitate geografic si topografic, destinate realizarii unor obiective specifice privind conservarea diversitatii biologice, a elementelor si fenomenelor peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura prin instituirea unui regim special de ocrotire si utilizare durabila. In principiu gestionarea actuala a deseurilor in regiune nu a afectat aceste zone. Se poate vorbi insa de inexistenta unui sistem propriu de gestionare a deseurilor din perimetru generate de turisti, care produc in principal un impact vizual si dezagremente ambientale. 4.1.6. Zone locuite Regiunea Vest are in total o populatie stabila de 1.946.647 locuitori, ceea ce reprezinta 9 % din populatia Romaniei. Conform datelor statistice pe anul 2003, Regiunea Vest cuprinde un numar de 37 orase (din care 12 municipii), 266 comune si 1.334 sate. Majoritatea oraselor au un numar de locuitori sub 20.000. Un singur oras, Timisoara, are populatia de peste 300.000 locuitori, iar intre 100.000 si 300.000 doar orasul Arad. In general depozitele urbane sunt amplasate in afara localitatilor, astfel incat impactul lor direct asupra zonelor locuite este diminuat. Se poate insa vorbi despre impactul produs de aceste locatii asupra posibilitatilor de extindere viitoare a localitatilor si despre impactul produs asupra ambientului de sistemul actual de gestionarea a deseurilor municipale. 4.1.7. Peisaj In principal este afectat de starea recipientilor de colectare, gradul de uzura, forma, gradul de curatenie al spatiilor de colectare, starea mijloacelor de transport, forma, marimea modul de gestionare al depozitelor necontrolate. In acest caz prezenta deseurilor imprastiate de vant, a fumului, mirosurilor a ciorilor, pescarusilor sau rozatoarelor produc dezagremente ambientale majore. 4.1.8. Sanatatea oamenilor 90,3% din populatia din mediul urban beneficiaza de servicii de salubrizare si numai 4,8% din populatia din mediul rural. Seviciul de salubrizare la nivelul regiunii este asigurat de un numar de 40 de agenti ecomomici, care asigura colectarea a 87-89% din cantitatea de deseuri generata. Impactul gestionarii deseurilor asupra sigurantei sanatatii populatiei nu poate fi evaluat si nici cuantificat , datorita lipsei unor studii de specialitate care sa evidentieze acest lucru. Se poate totusi aprecia ca factorii de risc sunt mult amplificati in mediul rural care nu beneficiaza de servicii de salubrizare, iar depozitarea este in cea mai mare parte ilegala.

16

Principalii factori de transmitere a unor boli sunt: emisiile in apa si/sau aer, proliferarea animalelor purtatoare de boli (sobolani, muste, ciori, etc.). In special sunt expusi „scormonitorii” in gunoaie care recupereaza din depozite si/sau containere deseuri reciclabile. Mentionam ca activitatea este ilegala, dar practicarea ei este „favorizata” de societati comerciale de tip REMAT, care cumpara de la populatie deseuri reciclabile. 4.2. Impactul neimplementarii PRGD asupra calitatii factorilor de mediu Neimplementarea PRGD reprezinta de fapt mentinerea situatiei actuale. Ca urmare impactul asupra mediului se va accentua. Se analizeaza in continuare factorii de mediu afectati si cauzele posibile. 4.2.1. Apele de suprafata si subterane Cauze posibile ale contaminarii apelor:

• Depozitari ilegale – daca serviciul de salubrizare nu se extinde si in mediul rural o cantitate de 39.306 tone/an deseuri nu va fi colectata organizat si va fi eliminata necontrolat.

• Mentinerea in functiune a depozitelor necontrolate existente (36 in mediul urban si 8 in mediul rural) la care se adauga 465 de locuri de depozitare neamenajate in mediul rural care ar trebui ecologizate. Toate aceste depozite insumeaza o suprafata de cca. 170, 0 ha care produc anual cca. 986.000 mc levigat (1,5 l/mp/zi-sursa: Raport la EIM pentru depozit conform ASA Arad).

• Administrarea incorecta a depozitelor existente amplasate in apropierea unor cursuri de apa – ex. poluarea cu deseuri usoare antrenate de vant sau curenti de aer.

• Colectarea in amestec cu deseurile menajere a unor deseuri periculoase sau care contin substante periculoase (ex. deseuri electrice si electronice)

4.2.2. Solul si subsolul Contaminarea solului are aceleasi cauze posibile ca si apele de suprafata sau subterane. Anual o parte din levigatul generat de depozite se scurge la suprafata solului (functie de orografia terenului) iar restul se infiltreaza in subsol (functie de stratigrafia amplasamentului). Se estimeaza ca cca. 200 ha sunt afectate de depozitele existente in regiune. 4.2.3. Aerul Efectele mentinerii actualului sistem de gestionare a deseurilor asupra calitatii aerului se vor amplifica, in pricipal datorita cantitatilor de biogaz generat de actualele depozite. Se estimeaza ca acestea vor creste progresiv, ajungand in 2013 la urmatorile valori:

§ CH4 46.763 t/an § CO2 128.312 t/an § COVNM 298,56 t/an § H2S 7 t/an

Rata de emisie a gazului s-a calculat cu Programul LandGEM (parametrii AP 42) pentru cantitatea de deseuri prognozata a fi depozitata in anul 2013 – respectiv 24.234.940 mc, exclusiv cantitatile de deseuri depozitate in depozitul conform ASA Arad. Calitatea aerului mai este influentata si de:

• Arderile necontrolate de deseuri pe depozitele neconforme

17

• Nerespectarea frecventei de colectare la un interval de maxim 3 zile a deseurilor din punctele de colectare amplasate in zone dens populate

• Folosirea de masini de transport sau terasiere invechite • Colectarea deseurilor cu un numar mare de autogunoiere cu capacitati mici sau fara a

asigura compactarea, ceea ce implica mai multe curse, deci o crestere a traficului • Lipsa cantarului la depozit si estimarea cantitatilor de deseuri depozitate la mc, ceea ce

favorizeaza raportarea unei cantitati de deseuri mai mari decat cea reala. Pe langa impactul financiar, acest aspect influenteaza si traficul, soferii fiind interesati sa faca cat mai multe curse si nu sa incarce masina la capacitate.

4.2.4. Arii protejate In contextul aderarii la Uniunea Europeana, Romania trebuie ca pana la data aderarii sa faca demersurile in vederea constituirii retelei de arii naturale protejate de interes comunitar Natura 2000. In acest scop, la nivelul regiunii exista un numar de 41 de propuneri de arii naturale protejate, potentiale situri Natura 2000. Aceasta retea cuprinde arii de protectie speciala si arii speciale de conservare, fiind instituita prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice. Mentinerea actualului mod de gestionare a deseurilor poate avea efecte nedorite asupra acestor zone prin eliminarea ilegala a deseurilor turistice, ceea ce conduce la un aspect peisagistic nedorit. In plus o mentinere a acestei situatii poate afecta biodiversitate (fauna, flora) prin aparitia unor specii nedorite sau prin favorizarea disparitiei unor specii sensibile. Nu exista date privind cantitatile de deseuri eliminate de turisti in aceste zone si nici informatii privind sistemul de colectare si eliminare actual. 4.2.5. Peisaj Efectele asupra peisajului sunt de natura vizuala, deseurile neridicate, imprastiate de vant, in stare avansata de fermentare, depozitate dezordonat, creeaza dezagremente uneori majore, (exemplu: cand sunt vizibile din tren, de pe sosele europene sau nationale, in zone comerciale, in zone dens populate sau turistice). Aspectul dezagreabil poate conduce la pierderi economice importante, daca aspectele mentionate se regasec spre exemplu in zone agroturistice sau de agrement. 4.2.6. Sanatatea oamenilor Emisiile in apa, aer, sol a principalilor poluanti (levigatului/biogazului ) au impact pe termen lung asupra populatiei din zona dar pot influenta pe termen scurt sanatatea operatorilor care gestioneaza direct aceste deseuri. Factori de risc pentru sanatatea oamenilor ii reprezinta si posibiltatea proliferarii rozatoarelor. Nu exista studii privind impactual actualului sistem de gestionare a deseurilor asupra sanatatii populatiei. 4.2.7. Biodiversitate (fauna, flora) Poate fi afectata pe termen lung de depozitaqrea necontrolata, de trafic sau de exploatarea resurselor din depozitele care au sistat depozitarea.

18

4. OBIECTIVE SI INDICATORI PRGD are obiectivele lui specifice. Raportul de mediu are ca obiectiv principal evaluarea efectelor posibile, semnificative asupra mediului ca urmare a implementarii PRGD. Asigurarea corelarii intre cele doua seturi de obiective este o problema dificila. Alegerea indicatorilor trebuie sa reflecte datele colectate pana acum, ceea ce ar facilita monitorizarea efectelor datorate implementarii PRGD. Numarul indicatorilor de monitorizare trebuie sa fie astfel stabilit incat sa permita colectarea unui numar suficient de date, fara a ingreuna procesul in ansamblul sau. 5.1. Definirea obiectivelor si a indicatorilor Raportului de mediu Obiectivele, desi nu sunt expres cerute prin Directiva SEA, sunt necesare pentru procesul de evaluare in ansamblul sau. Obiectivele acestui Raport de mediu au fost definite in concordanta cu legislatia nationala in domeniu; pentru a reflecta sectoarele prioritare de actiune in domeniul gestionarii deseurilor si pentru a fi in concordanta cu obiectivele nationale si internationale privind protectia mediului (Anexa 2). In principal obiectivele Raportului de mediu au fost formulate in concordanta cu:

• Obiective si tinte din Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor • Obiective din Planul Regional de Actiune pentru Mediu • Obiective din PRGD Regiunea 5 Vest • Ghidul practic pentru elaborarea PRGD, pentru a defini locatiile si a estima impactul

infrastructurii aferenta managementului deseurilor la nivel regional In principal s-au avut in vedere obiective si tinte privind:

• Colectarea selectiva • Tratarea deseurilor: sortare si/sau compostare • Depozitarea deseurilor • Inchiderea depozitelor istorice

Indicatori de monitorizare: au scopul de a facilita stabilirea performantelor. In mod ideal multi dintre acesti indicatori ar fi trebuit sa fie deja cuantificati si utilizati ca date primare. Din nefericire situatia actuala nu faciliteaza colectarea datelor primare necesare si procesarea lor. Datele privind indicatorii ar trebui colectate periodic la nivel local si centralizate la nivel regional. Ar trebui sa fie suficiente date pentru a permite o evaluare corecta dar nu prea multe, deoarece s-ar putea sa fie ingreunat procesul de evaluare.

19

5.2. Consultarea factorilor interesati in vederea elaborarii Raportului de mediu Au avut loc 2 consultari ale grupului de lucru SEA cu participarea reprezentantilor APM Timis, Arad, Hunedoara si Caras-Severin, Garda de Mediu, Consilul Judetean Arad, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Agentia Nationala de Protectie a Mediului. Lista participantilor si Procesele verbale ale intalnirilor, care prezinta temele dezbatute, sunt atasate in Anexa 3. Obiectivele si indicatorii prezentati in continuare au tinut cont de comentariile si sesizarile participantilor la sedinta grupului de lucru SEA. 5.3. Obiectivele Raportului de evaluare si indicatori de monitorizare

OBIECTIVE INDICATORI BIODIVERSITATE, FLORA SI FAUNA I. Mentinerea, reconstructia si, unde

este aplicabil, cresterea sau imbunatatirea intereselor privind biodiversitatea si geodiversitatea

1. Suprafata de teren alocata pentru facilitati de gestionare a deseurilor (se face diferenta intre teren utilizat si teren neutilizat)

POPULATIE SI SANATATE UMANA 1. Numarul total de incidente clarificate sau

investigate in anii anteriori, in fiecare judet I. Protectia sanatatii umane si, unde

este aplicabil, imbunatatirea conditiilor de mediu

II. Reducerea si prevenirea aparitiei de depozite salbatice

III. Reducerea poluarii fonice si a gradului de discomfort

2. Numarul de plangeri vis-a-vis de operarea amplasamentelor de gestionare a deseurilor (indicator pentru gradul de discomfort)

APA SI SOL 1. Numar (pondere) de amplasamente

neautorizate 2. Numar (pondere) de amplasamente autorizate

care au depasit limitele stabilite pentru descarcare (suprafata si/sau volum)

3. Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra apei – poluari accidentale, numar de evenimente

I. Prevenirea poluarii apei II. Reducerea gradului de contaminare,

protectia solului (calitativ si cantitativ)

4. Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra solului – poluari accidentale, numar de evenimente

AER 1. Incidente legate de gestionarea deseurilor cu

efecte negative asupra calitatii aerului (ex. : numar de incendii necontrolate)

I. Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale (inclusiv sanatatea umana)

2. Numarul de plangeri datorate exclusiv discomfortului olfactiv

MODIFICARI CLIMATICE I. Reducerea emisiilor de gaze cu efect

de sera (inclusiv din transport) 1. Emisii de gaze cu efect de sera specifice (CO2,

CH4) – tone/an CULTURA SI AMENAJARE TERITORIALA

20

OBIECTIVE INDICATORI I. Evitarea daunelor si prejudiciilor

asupra cladirilor istorice, amplasamentelor arheologice si a altor obiective de interes cultural

1. Numar (pondere) de amplasamente noi localizate in zone sau apropierea (la o anumita distanta de acestea) obiectivelor protejate (datorita impactului vizual al anumitor facilitati de gestionare a deseurilor)

MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR 1. Utilizarea resurselor – indicator sintetic privind

consumul material in scop domestic si PIB I. Abordarea masurilor de reducere si

imbunatatirea utilizarii resurselor (selectarea etapelor cat sus in ierarhia deseurilor)

2. Co-generare de energie din deseuri

SURSE DE DESEURI 1. Aria de acoperire cu servicii de salubrizare –

pondere numar de locuitori, suprafata 2. Cantitati generate de deseuri municipale –

tone/an 3. Cantitate de deseuri generate pe locuitor –

kg/loc/an 4. Procent de deseuri municipale reciclate /

valorificate 5. Cantitati generate de deseuri asimilabile din

comert si industrie 6. Rate de reciclare pentru deseurile asimilabile

din comert si industrie 7. Cantitati generate de deseuri din constructii si

demolari

I. Reducerea cantitatii de deseuri care este generata si imbunatatirea gradului de reciclare sau reutilizare

8. Rate de reciclare pentru deseurile din constructii si demolari

Tabelul de mai sus cuprinde lista indicatorilor care ar trebui monitorizati in cadrul SEA. In continuare se ofera informatii detaliate despre fiecare indicator propus in tabelul de mai sus. Biodiversitate, flora si fauna Indicator 1. Suprafata de teren alocata pentru facilitati de gestionare a deseurilor (se face diferenta intre teren utilizat si teren neutilizat) Sursa: La data elaborarii Raportului nu exista date care sa permita evaluari ale acestui indicator. In etapa urmatoare se vor colecta date sistematic si se vor centraliza la nivel regional, in vederea prelucrarii. Utilizare: Este un indicator diferit de la un scenariu la altul. Desi nu exista o baza de date, in Raportul de mediu s-au utilizat informatii din PRGD (ex.: suprafata totala ocupata de depozite/suprafata totala a instalatiilor de gestionare a deseurilor; suprafata totala ocupata de facilitati de tratare/suprafata totala a instalatiilor de gestionare a deseurilor) Ofera o masura directa de evaluare a suprafetelor de teren ocupate cu noi structuri. Este un indicator brut care nu ofera si nu poate oferi informatii referitoare la calitatea terenului, locatia in

21

context peisagistic si/sau de consrvare a naturii, etc. care pot intereesa din punct de vedere al mediului. Oricum reprezinta un indicator global care nu este masurat in prezent. Ar fi interesant de creat un mecanism care sa permita colectarea de date privind tipul instalatiilor si natura terenului utilizat (sa identifici proportional daca este teren agricol sau neproductiv). Aceasta evaluare este importanta la nivel regional. Populatie si sanatate umana Indicator 2. Numarul total de incidente clarificate sau investigate in anii anteriori, in fiecare judet Sursa: Datele ar trebui colectate de APM-uri si ar trebui sa fie publice, pentru a putea fi accesate si analizate. Din pacate in prezent nu este implementat un asemenea sistem de colectare a datelor. Utilizare: Acest indicator este o masura indirecta de monitorizare a efectelor implementarii PRGD si poate masura si efectele masurilor financiare (ex.: taxa de depozitare – care incurajeaza depozitarea controlata a deseurilor) Indicator 3. Numarul de plangeri vis-a-vis de operarea amplasamentelor de gestionare a deseurilor (indicator pentru gradul de discomfort) Sursa: Nu exista o baza de date in prezent. Acest indicator se refera la numarul de plangeri primite de catre un operator raportat la numarul de amplasamente. Se face trimitere la efectele de „proasta vecinatate” care rezulta din desfasurarea acestor tipuri de activitati. Utilizare: Acest indicator nu poate fi obtinut decat de la APM care ar trebui sa creeze un departament special. Ar trebui luate in calcul doar plangerile justificate. Apa si sol Indicator 4 . Numar (pondere) de amplasamente neautorizate; Sursa: Se considera ca aceste informatii pot fi obtinute de la APM-uri. Utilizare: Acest indicator defineste numarul de amplasamente neautorizate la nivel regional. Indicator 5. Numar (pondere) de amplasamente autorizate care au depasit limitele stabilite pentru descarcare (suprafata si/sau volum) Sursa: Se considera ca aceste informatii pot fi obtinute din inregistrarea incidentelor la APM-uri. Utilizare: Acest indicator defineste numarul de amplasamente care constituie o sursa de incidente si nu numarul de evenimente produse. Nu are o utilizare practica in SEA, dar constituie o evaluare practica in problemele de mediu legate de deseuri si un indicator indirect a cat de adecvat este amplasamentul si procedurile operationale de management.

22

Indicator 6. Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra apei – poluari accidentale, numar de evenimente Sursa: Datele sunt obtinute de catre APM-uri din doua surse: • incidentele raportate de catre operatori ca si conditie din licentele pe care le detin si • incidente raportate de public APM-urile ar trebui sa aiba proceduri de prevenire a dublei inregistrari a aceluiasi incident. Ca atare aceste date reprezinta cea mai importanta evidenta a incidentelor justificate (de la o singura sursa) care poate fi utilizata in evaluarea impactului potential al activitatilor de management a deseurilor. Utilizare: Datele ofera un indicator general al accidentelor de mediu pentru diferite categorii de instalatii. Se creeaza o baza de date care cuprind estimari a numarului mediu de accidente anuale pe fiecare tip de instalatie. Indicator 7. Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra solului – poluari accidentale, numar de evenimente Sursa: Datele sunt obtinute de catre APM-uri din doua surse: • incidentele raportate de catre operatori ca si conditie din licentele pe care le detin si • incidente raportate de public APM-urile ar trebui sa aiba proceduri de prevenire a dublei inregistrari a aceluiasi incident. Ca atare aceste date reprezinta cea mai importanta evidenta a incidentelor justificate (de la o singura sursa) care poate fi utilizata in evaluarea impactului potential al activitatilor de management a deseurilor. Utilizare: Datele ofera un indicator general al accidentelor de mediu pentru diferite categorii de instalatii. Se creeaza o baza de date care cuprind estimari a numarului mediu de accidente anuale pe fiecare tip de instalatie. Aer Indicator 8. Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra calitatii aerului (ex. : numar de incendii necontrolate) Sursa: Datele sunt obtinute de catre APM-uri din doua surse: • incidentele raportate de catre operatori ca si conditie din licentele pe care le detin si • incidente raportate de public APM-urile ar trebui sa aiba proceduri de prevenire a dublei inregistrari a aceluiasi incident. Ca atare aceste date reprezinta cea mai importanta evidenta a incidentelor justificate (de la o singura sursa) care poate fi utilizata in evaluarea impactului potential al activitatilor de management a deseurilor. Utilizare: Datele ofera un indicator general al accidentelor de mediu pentru diferite categorii de instalatii. Se creeaza o baza de date care cuprind estimari a numarului mediu de accidente anuale pe fiecare tip de instalatie. Aceste date ofera o sursa de identificare a poluantilor cum ar fi: fum de la arderi, miros, praf, care nu pot fi cuantificati. Indicator 9. Numarul de plangeri datorate exclusiv discomfortului olfactiv

23

Sursa: Nu exista o baza de date in prezent. Acest indicator se refera la numarul de plangeri primite de catre APM-uri raportat la numarul de amplasamente. Se face trimitere la efectele de „proasta vecinatate” care rezulta din desfasurarea acestor tipuri de activitati. Utilizare: Acest indicator nu poate fi obtinut decat de la APM care ar trebui sa creeze un departament special. Ar trebui luate in calcul doar plangerile justificate. Modificari climatice Indicator 10. Emisii de gaze cu efect de sera specifice (CO2, CH4) – tone/an Sursa: Bilanturile de mediu pentru fiecare instalatie. Utilizare: APM-urile ar trebui sa centralizeze datele la nivel judetean si sa le transmita la ARPM Timis. CO2 este principalul gaz responsabil pentru schimbarile climatice. Masurile de reducere au fost stabilite prin Protocolul de la Kyoto. In regiunea 5 Vest nu exista la aceasta data nici o instalatie conforma cu activitate in domeniul gestionarii deseurilor si ca urmare nimeni nu are obligatia raportarii datelor privind emisiile de CO2. Cultura si amenajare teritoriala Indicator 11. Numar (pondere) de amplasamente noi localizate in zone sau apropierea (la o anumita distanta de acestea) obiectivelor protejate (datorita impactului vizual al anumitor facilitati de gestionare a deseurilor) Sursa: Nu exista informatii la nivel regional. Utilizare: Este un indicator potential pentru stabilirea efectelor implemntarii PRGD. Managementul durabil al resurselor Indicator 12. Utilizarea resurselor – indicator sintetic privind consumul material in scop domestic si PIB Sursa: Nu exista informatii la nivel regional. Exista un nivel ridicat de consum de diverse resursele cheie atat in industrie cat si in gospodarii, iar datele ar trebui colectate sistematic la nivel judetean si centralizate la nivel regional. Ar trebui definite resursele cheie necesar a fi monitorizate la nivel national. Utilizare: Se propune un indicator potential pentru stabilirea consumului de resurse cheie ca urmare a implemntarii PRGD. Acest indicator nu este relevant deoarece nu ia in considerare impactul benefic al materialelor exportate in vederea reciclarii. Indicator 13. Co-generare de energie din deseuri Sursa: Nu exista in prezent instalatii pentru co-generare de energie din deseuri. Se estimeaza ca pe parcursul implementarii PRGD in Regiunea 5 Vest, se vor implementa mai multe asemenea instalatii.

24

Utilizare: Acest indicator trebuie sa ia in considerare atat energia obtinuta din instalatiile de compost sau tratare mecano-biologica cat si cea obtinuta din biogazului. Surse de deseuri Indicator 14. Aria de acoperire cu servicii de salubrizare – pondere numar de locuitori care beneficiaza de servicii de salubrizare raportat la populatia totala a regiunii; suprafata administartiva a localitatilor care beneficiaza de servicii de salubrizare raportat la suprafata totala a localitatilor din regiune. Sursa: Date primare de la APM-uri

Utilizare: Acest indicator urmareste extinderea serviciilor de salubrizare in special in zonele rurale.

Indicator 15. Cantitati generate de deseuri municipale – tone/an Sursa: Date colectate periodic de APM-uri, de la operatori Utilizare: Este un indicator de dezvoltare durabila si indica eficienta implementarii PRGD Indicator 16. Cantitate de deseuri generate pe locuitor – kg/loc/an Sursa: Date colectate periodic de APM-uri, de la operatori Utilizare: Este un indicator de dezvoltare durabila si indica eficienta implementarii PRGD Indicator 17. Procent de deseuri municipale colectate selectiv / cantitate total colectata Sursa: Date colectate periodic de APM-uri, de la operatori Utilizare: Este un indicator de dezvoltare durabila si indica eficienta implementarii PRGD Pentru zonele rurale se doreste implementarea sistemului compostarii in gospodarie, ceea ce va face dificila colectarea de date reale privind acest indicator. Indicator 18. Cantitati generate de deseuri asimilabile din comert si industrie Sursa: Date colectate periodic de APM-uri, de la agenti economici Utilizare: Este un indicator primar care determina eficienta implementarii PRGD, intrucat identifica volumul de materiale care face obiectul infrastructurii de management de mediu si ca urmare are efecte asupra politicilor de consum. Indicator 19. Rate de reciclare pentru deseurile asimilabile din comert si industrie

25

Sursa: Date colectate periodic de APM-uri, de la agenti economici Utilizare: Este un indicator primar care determina eficienta implementarii PRGD, intrucat identifica volumul de materiale care face obiectul infrastructurii de management de mediu si ca urmare are efecte asupra politicilor de consum. Indicator 20. Cantitati generate de deseuri din constructii si demolari Sursa: Datele ar trebui colectate periodic de ALPM-uri, de la agenti economici Utilizare: Este un indicator primar care determina eficienta implementarii PRGD, intrucat identifica volumul de materiale care face obiectul infrastructurii de management de mediu si ca urmare are efecte asupra politicilor de consum. Indicator 21. Rate de reciclare pentru deseurile din constructii si demolari Sursa: Datele ar trebui colectate periodic de APM-uri, de la agenti economici Utilizare: Este un indicator primar care determina eficienta implementarii PRGD, intrucat identifica volumul de materiale care face obiectul infrastructurii de management de mediu si ca urmare are efecte asupra politicilor de consum. Indicator 21. Cantitati colectate selectiv de FBD Sursa: Datele ar trebui colectate periodic de ALPM-uri, de la agenti economici Utilizare: Este un indicator primar care determina eficienta implementarii PRGD, intrucat identifica cantitatea de FBD colecatata selectiv. Indicator 21. Rate de compostare pentru FBD Sursa: Datele ar trebui colectate periodic de APM-uri, de la agenti economici Utilizare: Este un indicator primar care determina eficienta implementarii PRGD, intrucat identifica cantitatea de FBD compostata care face obiectul infrastructurii de management de mediu si ca urmare are efecte asupra politicilor de consum. In plus urmareste conformitatea realizarii tintelor privind reducerea FBD depozitata. Acest indicator se calculeaza ca raport intre FBD colectata selectiv si FBD generata in anul de referinta 1995.

26

Indicatori utilizati in Raportul de mediu pentru anul de referinta 2003

OBIECTIVE INDICATORI VALOARE INDICATOR

APA SI SOL III. Prevenirea poluarii apei IV. Reducerea gradului de

contaminare, protectia solului (calitativ si cantitativ)

4. Numar de amplasamente neautorizate

*465 de depozite in mediul rural

MODIFICARI CLIMATICE II. Reducerea emisiilor de gaze

cu efect de sera (inclusiv din transport)

10. Emisii de gaze cu efect de sera specifice (CO2, CH4) – tone/an

** 19.879 to/an – CH4 54.546 to/an – CO2

SURSE DE DESEURI 14. Aria de acoperire cu servicii de salubrizare – pondere numar de locuitori

*55% populatie deservita

15.Cantitati generate de deseuri municipale – tone/an

*809976 to/an (exclusiv namoluri de la statiile de epurare si deseuri din constructii)

16.Cantitate de deseuri generate pe locuitor – kg/loc/an

*416 kg/loc/an (exclusiv namoluri de la statiile de epurare si deseuri dinconstructii)

17.Procent de deseuri municipale colectate selectiv / cantitate total colectata

*1,4%

18.Cantitati generate de deseuri asimilabile din comert si industrie

*200.590 to/an

19.Rate de reciclare pentru deseurile asimilabile din comert si industrie

*5,6% to/an

20.Cantitati generate de deseuri din constructii si demolari

*30783 to/an

21.Rate de reciclare pentru deseurile din constructii si demolari

*0%

22.Cantitati colectate selectiv de FBD

*0 to/an

II. Reducerea cantitatii de deseuri care este generata si imbunatatirea gradului de reciclare sau reutilizare

23.Rate de compostare pentru FBD

*0%

* Preluare din PRGD **Estimati de consultant in Raportul de mediu

27

5.4. Indicatori care nu pot fi utilizati in aceasta etapa de evaluare

OBIECTIVE INDICATORI BIODIVERSITATE, FLORA SI FAUNA II. Mentinerea, reconstructia si, unde

este aplicabil, cresterea sau imbunatatirea intereselor privind biodiversitatea si geodiversitatea

1.Suprafata de teren alocata pentru facilitati de gestionare a deseurilor (se face diferenta intre teren utilizat si teren neutilizat)

POPULATIE SI SANATATE UMANA 2.Numarul total de incidente clarificate sau investigate in anii anteriori, in fiecare judet

IV. Protectia sanatatii umane si, unde este aplicabil, imbunatatirea conditiilor de mediu

V. Reducerea si prevenirea aparitiei de depozite salbatice

VI. Reducerea poluarii fonice si a gradului de discomfort

3. Numarul de plangeri vis-a-vis de operarea amplasamentelor de gestionare a deseurilor (indicator pentru gradul de discomfort)

APA SI SOL 5.Numar (pondere) de amplasamente autorizate care au depasit limitele stabilite pentru descarcare (suprafata si/sau volum) 6.Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra apei – poluari accidentale, numar de evenimente

V. Prevenirea poluarii apei VI. Reducerea gradului de contaminare,

protectia solului (calitativ si cantitativ) 7. Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra solului – poluari accidentale, numar de evenimente

AER 8.Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra calitatii aerului (ex. : numar de incendii necontrolate)

II. Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale (inclusiv sanatatea umana)

9.Numarul de plangeri datorate exclusiv discomfortului olfactiv

CULTURA SI AMENAJARE TERITORIALA II. Evitarea daunelor si prejudiciilor

asupra cladirilor istorice, amplasamentelor arheologice si a altor obiective de interes cultural

11.Numar (pondere) de amplasamente noi localizate in zone sau apropierea (la o anumita distanta de acestea) obiectivelor protejate (datorita impactului vizual al anumitor facilitati de gestionare a deseurilor)

MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR 12.Utilizarea resurselor – indicator sintetic privind consumul material in scop domestic si PIB

II. Abordarea masurilor de reducere si imbunatatirea utilizarii resurselor (selectarea etapelor cat sus in ierarhia deseurilor)

13.Co-generare de energie din deseuri

28

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR PREVAZUTE IN PLANUL REGIONAL DE

GESTIONARE A DESEURILOR REGIUNEA 5 VEST TIMIS Un aspect cheie in elaborarea Raportului de mediu il reprezinta identificarea si evaluarea alternativelor strategice considerate a fi rezonabile, realiste si relevante. In contextul gestionarii deseurilor strategiile alternative care pot fi adoptate au fost propuse pentru prima data in Directva 75/442/EEC modificata (cunoscuta si ca Directiva deseurilor). Ele sunt prezentate sub forma unei ierarhii a deseurilor (conform figurii 1) care cuprinde o lista structurata pe prioritati a tehnicilor si abordarilor de management a deseurilor. Depozitarea deseurilor este solutia cea mai putin dorita si de aceea este plasata la baza ierarhiei. Prevenirea producerii de deseuri este considerata o prioritate sieste recomandata ca atare este plasata in fruntea ierarhiei. Refolosirea si reciclarea reprezinta abordari intermediare. Figura 1. Ierarhizarea prioritatilor in strategiile de gestionare a deseurilor Orice strategie ar trebui sa combine in cadrul alternativelor studiate nivelul prioritatilor prezentate in figura 1. PRGD Regiunea 5 Vest propune 3 alternative pentru scenariul optim, luand ca ani de referinta anii cu tinte. Toate cele 3 alternative au ca prioritate scaderea cantitatii de deseuri depozitate, prin cresterea gradului de colectare selectiva si tratare (reciclare si/sau compostare). Nici una dintre alternative nu ia in considerare varianta 0 „a nu face nimic” si nici posibiltatea de reducere a cantitatilor de deseuri generate - masuri de prevenire.

29

S-a analizat masura in care alternativele propuse conduc la atingerea tintelor fixate de legislatia nationala pentru deseurile municipale (HG 621/2005 pentru deşeurile de ambalaje şi pentru deşeurile biodegradabile HG 349/2005 privind depozitarea).

TINTE HG 621/2005 pentru

deşeurile de ambalaje Anul de raportare pentru

atingerea tintelor Valorificare Reciclare

HG 349/2005 privind depozitarea pentru FBD

2006 32% 25% *s-a aprobat perioada de tranzitie pana in 2010

2008 40% 33%

2009 *s-a aprobat perioada de tranzitie pana in 2013

2010 25% din FBD generata in 1995 2011 53%

46%

2013 60% 55% 50% din FBD generata in 1995 6.1. Alternative prevăzute in PRGD 5 Vest Timiş Alternativa 1. În acest caz, colectarea se va face atât în amestec cât şi separat (pentru deseurile verzi din parcuri, grădini, cantine, restaurante si respectiv ambalaje şi deşeuri ambalaje). Tratarea se referă la sortarea fracţiunii uscate în instalaţii speciale şi compostarea deşeurilor verzi. Refuzul de la tratare şi deşeurile colectate brut (în amestec) se depozitează. Schema gestionării deşeurilor pentru alternativa 1 este atasata in Anexa 5.

Efectul asteptat ca urmare a implementarii acestei alternative este cresterea ratei de reutilizare si reciclare a deseurilor (inclusiv prin compostarea deseului verde) şi atingerea tintelor impuse prin legislatia nationla pentru deşeurile de ambalaje impuse in HG 621/2005. In ceea ce priveste tintele pentru deşeurile biodegradabile impuse in HG 349/2005 privind depozitarea, acestea nu pot fi atinse numai din colectarea selectiva si compostarea deseului verde.chiar daca se conteaza si pe tratarea fractiunii biodegradabile in gospodarii, in zonele rurale.

Tinte estimate a fi realizate prin implementarea Alternativei 1

HG 621/2005 pentru deşeurile de ambalaje

Anul de raportare pentru atingerea tintelor

Valorificare Reciclare HG 349/2005 privind

depozitarea pentru FBD

2006 32% 25% s-a aprobat perioada de tranzitie pana in 2010

2008 40% 33%

2009 s-a aprobat perioada de tranzitie pana in 2013

2010 10% din FBD generata in 1995 2011 53%

46%

2013 60% 55% 20% din FBD generata in 1995 Tabel 3. Tinte regionale in alternativa 1 pentru valorificare/reciclare

30

Infrastructura necesara pentru implementarea Alternativei 1 este:

Tipul de instalatie 2010 2013

Instalatii de sortare 7 instalatii cu o capacitate totala de 35.000 to/an

10 instalatii cu o capacitate totala de 50.000 to/an

Instalatii de reciclare 25 instalatii cu capacitatea totala de 30.000 to/an

30 instalatii, cu capacitatea totala de 45.000 to/an

Instalatii de compost 4 instalatii, cate una pe judet, cu capacitatea totala de 40.000 t/an

4 instalatii, cate una pe judet, cu capacitatea totala de 40.000

t/an

Depozite conforme 2 depozite de cate 160.000 t/an 4 depozite de cate 160.000 t/an

Tabel 4. Infrastructura pentru alternativa 1. Alternativa 2. În acest caz, se face colectarea selectiva la sursa a ambalajelor si deseurilor de ambalaj si colectarea în amestec pentru rest. Tratarea se referă la sortarea fracţiunii uscate în instalaţii speciale şi tratarea mecano-biologica a deseului colectat brut (in amestec). Refuzul de la tratare se depozitează. Schema gestionării deşeurilor pentru alternativa 2 este atasata in Anexa 5.

Efectul asteptat ca urmare a implementarii acestei alternative este cresterea ratei de reutilizare si reciclare a deseurilor (inclusiv prin compostare) şi atingerea tintelor impuse prin legislatia nationla pentru deşeurile de ambalaje, tinte impuse in HG 621/2005. In ceea ce priveste tintele pentru deşeurile biodegradabile impuse in HG 349/2005 privind depozitarea, acestea nu pot fi atinse numai prin tratarea mecano-bilologica a deseurilor colectate in amestec, fara promovarea unor politici de constientizare publica in zonele rurale, privind importanta compostarii in gospodarie a fractiunii biodegradabile.

Tinte estimate a fi realizate prin implementarea

Alternativei 2 HG 621/2005 pentru




2006 32% 25% s-a aprobat perioada de tranzitie pana in 2010

2008 40% 33%

2009 s-a aprobat perioada de tranzitie pana in 2013

2010 20% din FBD generata in 1995

2011 53%

46%

2013 60% 55% 40% din FBD generata in 1995

Tabel 5. Tinte regionale in alternativa 2 pentru valorificare/reciclare

31






30 instalatii cu capacitatea totala de 45.000 to/an

Instalatii TMB 2 instalatii cu capacitatea totala de 150.000 t/an de 1

4 instalatii cu capacitatea totala de 280.000 t/an

Depozite conforme 2 depozite de cate 160.000 t/an 4 depozite, cate unul pe judet

Tabel 6. Infrastructura pentru alternativa 2.

Alternativa 3. Este o combinatie intre masurile de colectare si tratare, care presupune: colectarea selectiva la sursa a ambalajelor si deseurilor de ambalaj, colectarea selectiva a deseului verde si colectarea în amestec a restului de deseuri. Tratarea se referă la sortarea fracţiunii uscate în instalaţii speciale, compostarea deseului verde, compostarea in gospodariile din mediul rural a fractiunii biodegradabile şi tratarea mecano-biologica a deseului colectat brut (in amestec). Refuzul de la tratare se depozitează. Schema gestionării deşeurilor pentru alternativa 3 este atasata in Anexa 5.

Efectul asteptat ca urmare a implementarii acestei alternative este cresterea ratei de reutilizare si reciclare a deseurilor (inclusiv prin compostare) şi atingerea tintelor impuse prin legislatia nationla pentru deşeurile de ambalaje, tinte impuse in HG 621/2005 precum si cele referitoare la depozitarea fractiunii biodegradabile impuse in HG 349/2005 privind depozitarea.

Tinte estimate a fi realizate prin implementarea

Alternativei 3 HG 621/2005 pentru




2006 32% 25% *s-a aprobat perioada de tranzitie pana in 2010

2008 40% 33%

2009 *s-a aprobat perioada de tranzitie pana in 2013

2010 25% din FBD generata in 1995 2011 53% 46% 2013 60% 55% 50% din FBD generata in 1995

Tabel 7. Tinte regionale in alternativa 3 pentru valorificare/reciclare

32






30 instalatii cu capacitatea totala de 45.000 to/an

Instalatii de compost 4 instalatii, cate una pe

judet, cu capacitatea totala de 20.000 t/an

6 instalatii, cu capacitatea totala de 30.000 t/an

Instalatii TMB 2 instalatii cu capacitatea totala de 110.000 t/an de 1

4 instalatii cu capacitatea totala de 220.000 t/an

Depozite conforme 2 depozite de cate 160.000 t/an 4 depozite, cate unul pe judet

Instalatii pentru concasare deseuri din constructii si

demolari 1 instalatie 2 instalatii

Tabel 8. Infrastructura pentru alternativa 3.

6.2. Evaluarea alternativelor prevazute in PRGD Regiunea 5 Vest Timis

VALOARE INDICATORI COMUNI CELOR 3 ALTERNATIVE INDICATORI 2006 2010 2013 APA SI SOL

4. Numar de amplasamente neautorizate

460 depozite in mediul rural

0 depozite in mediul rural1

0 de depozite in mediul rural2

MODIFICARI CLIMATICE 10. Emisii de gaze cu efect de

sera specifice (CO2, CH4) – tone/an

25.545 to/an – CH4 70.091 to/an – CO2

34.823 to/an–CH4 95.551 to/an–CO2

43.167 to/an – CH4 118.445 to/an– CO2

SURSE DE DESEURI 14. Aria de acoperire cu servicii de salubrizare –

pondere numar de locuitori

68% populatie deservita



15.Cantitati generate de deseuri municipale – tone/an

837.063 to/an (exclusiv namoluri

de la statiile de epurare si deseuri

din constructii)

1.041.491 to/an (exclusiv namoluri


din constructii)

1.204.446 to/an (exclusiv namoluri


din constructii) 16.Cantitate de deseuri municipale generate pe

locuitor – kg/loc/an 398 kg/loc/an 423 kg/loc/an 442 kg/loc/an

17.Procent de deseuri 32% 48% 60%

1 Acest obiectiv care a fost preluat din Planul National de Gestiune a Deseurilor este dificil de realizat si nerealist 2

33

VALOARE INDICATORI COMUNI CELOR 3 ALTERNATIVE INDICATORI 2006 2010 2013 municipale colectate selectiv /

cantitate total colectata 18.Cantitati generate de

deseuri asimilabile din comert si industrie

212.868 to/an 230.415 to/an 244.518 to/an

19.Rate de reciclare pentru deseurile asimilabile din

comert si industrie 35% 50% 65%

20.Cantitati generate de deseuri din constructii si

demolari 31.716 to/an 33.004 to/an 34.004 to/an

21.Rate de reciclare pentru deseurile din constructii si

demolari 0% 10% 20%

Tabel 9. Indicatori comuni celor 3 alternative

Urmatorii indicatori difera de la o alternativa la alta:

VALOARE INDICATORI INDICATORI 2006 2010 2013 ALTERNATIVA 1

22.Cantitati colectate selectiv de FBD 25.629 t/an 32.454 t/an 33.438 t/an

23.Rate de compostare pentru FBD 0 10% 20%

ALTERNATIVA 2

22.Cantitati colectate selectiv de FBD 0 0 0

23.Rate de TMB pentru FBD 0 20% 40%

ALTERNATIVA 3

22.Cantitati colectate selectiv de FBD

23.Rate de compostare pentru FBD 0 25% 50%

Tabel 10. Indicatori care difera in functie de alternativa.

6.3. Concluzii ale evaluarii comparative

Au fost analizati indicatorii relevanti propusi pentru fiecare alternativa.

Dintre indicatorii selectati care au putut fi evaluat in aceasta etapa, numai 2, cei refritori la FBD si compostare, difera functie de alternativa. Motivatie: alternativele propuse in PRGD nu iau in calcul principiul prevenirii generarii deseurilor, care de altfel este situat in varful piramidei ca importanta.

34

Totusi, fata de stadiul actual al cunoasterii si corelat cu baza de date disponibila, nu se puteau face preconizari pentru alternative care sa ia in considerare mai multi factori, cum ar fi preventia sau recuperarea energiei.

In principal, alternativele au urmarit masuri care sa conduca la atingerea tintelor la termenele stabilite prin legislatia nationala.

Avand in vedere ca numai masurile propuse in alternativa 3 conduc la atingerea tintelor privind valorificarea/reciclarea deseurilor de ambalaj si respectiv reducerea cantitatii de FBD depozitata, se recomanda implementarea acesteia pana in 2013. In plus urmatoarele considerente recomanda aceasta alternativa:

• 61,15% din populatia regiunii locuieste in centre urbane si cca. 70% din aceasta in zone dens populate (cu blocuri). In aceste zone colectarea FBD selectiv la sursa este practic imposibila

• 38,85% din populatia regiunii locuieste in mediul rural. Aici se recomanda politici care sa conduca la pastrarea formei traditionale de rezolvare a tratarii FBD, prin compostarea in gospodarii

6. RECOMANDARI

Referitor la pricipiul prevenirii

Unul din principalele obiective ale politicii de gestionare a deseurilor il constituie prevenire generarii deseurilor pe termen mediu si lung.

Cu toate ca obiectivul nr. 8 se refera la Minimizarea generarii deseurilor, PRGD Regiunea 5 Vest Timis nu are nici o masura care sa conduca la realizarea acestui obiectiv. Alternativele propuse nu nu iau in calcul acest obiectiv.

Cantitatile de deseuri prognozate a fi generate au un trend crescator constant, la fel si indicatorii de generare pe tipuri de deseuri sau raportat la numarul de locuitori.

Avand in vedere cele de mai sus se recomanda ca la revizuirea PRGD sa se ia in calcul si masuri preventive.

Referitor la infrastructura de mediu

Toate alternativele evaluate in Raportul de mediu prevad o extindere a infrastructurii pentru sortarea, compostarea si depozitarea deseurilor. Aceasta expansiune a infrastructurii de mediu necesita masuri pentru reducerea riscurilor potentiale si a accidentelor de mediu, care pot aparea prin constructia si/sau operarea lor.

Impactul potential asupra mediului rezultat ca urmare a dezvoltarii infrastructurii este detaliat in EIM initial pentru fiecare instalatie in parte. Aceasta implica luarea de masuri in:

• faza initiala de planificare, procesare si pregatire a strategiei regionale

• faza de evaluare si planificare a aplicatiilor pentru noile amplasamente

35

• faza de constructie

• faza operationala a instalatiei

In acest context se recomanda colocatia unor instalatii, fara a pierde din vedere urmatoarele aspecte: caracteristicile locale, tipul de instalatie iar in unele cazuri chiar nevoia de evitare a anumitor elemente. Spre exemplu poate fi analizata oportunitatea ca o TMB si depozitul zonal sa fie in acelasi amplasament.

Ampalasarea infrastructurii de gestioanre a deseurilor

Se recomanda evitarea amplasarii diverselor instalatii planificate in zonele protejate sau cu impact peisagistic si/sau ambiental important.

Ar trebui sa fie evitate distantele prea mari, deoarece efectele negative ar putea sa fie generate de tarfic.

Trebuie sa existe oportunitatea de a amplasa instalatiile cat mai aproape de locul de generare. Exemplu: statii de compost in apropierea unor ferme .

Locatiiler pentru noile instalatii trabuie sa tina cont de distantele recomandate fata de zonele rezidentiale.

Este recomandabil ca terenurile neproductive sa fie preferate pentru amplasarea instalatiilor.

Elaborarea strategiilor locale de gestionare a deseurilor

Ar fi de dorit ca fiecare autoritate locala sa aiba un plan propriu privind gestionarea deseurilor. Aceaste planuri ar trebui sa identifice locatiile adecvate pentru instalatiile necesare. Aceste locatii trebuie identificate in baza unor criterii de fezabilitate: utilizarea terenurilor din vecinatate, efectul cumulativ al instalatiilor deja existente asupra comunitatii, inclusiv impactul aupra calitatii mediului, capacitatea infrastructrii de transport existente si potentiale necesara pentru faza de constructie si operationala.

Planurile locale de gestionare a deseurilor ar trebui sa stea la baza elaborarii Planurilor Judetene de Gestinare a Deseurilor. La randul lor acestea trebuie sa constituie baza elaborarii Planurilor Regionale de Gestioanre a Deseurilor.

PRGD Regiunea 5 Vest pentru care s-a elaborat prezentul Raport de mediu nu s-a bazat pe Planuri locale.

Faza de constructie a instalatiilor



• a evita emisiile de poluanti si alte materiale periculoase depozitate sau utilizate in instalatiile respective

• a lua masuri adecvate pentru optimizarea traficului

Faza de operare



36

• Controale operationale privind manipularea, depozitarea temporara, pregatirea, tratarea si indepartarea materialelor provenite din deseuri si a altor resurse utilizate in procesele de tratare

• Necesitatea utilizarii de sisteme pentru captarea si utilizarea biogazului

7. MONITORIZARE Raportul de mediu propune monitorizarea implementarii PRGD prin urmarirea realizarii indicatorilor proiectati. Majoritatea datelor necesare sunt colectate de catre Autoritatile judetene de mediu. Obiectivul principal este de a construi baze de date solide care sa constituie punctul de plecare pentru propunerile de modificare si revizuire ulterioare. Trebuie tinut cont de costurile cu evaluarea fiecarui indicator, astfel incat frecventa de monitorizare sa fie optima atat din punct de vedere economic cat si statistic. Consultantul pentru elaborarea Raportului de mediu nu poate determina fezabilitatea si costurile necesare urmaririi indicatorilor, poate sugera insa unele prioritati, cum ar fi:

• Imbunatatirea indicatorilor actuali, ceea ce ar trebui sa fie mai putin costisitor decat dezvoltarea unor noi indicatori. Trebuie tinut cont insa de relevanta acestora pentru implementarea PRGD.

• Generarea de indicatori din surse de date deja existente dar din care nu s-au constituit baze de date (exemplu: emisii de gaze cu efect de sera care pot fi obtinute din BM2 pentru fiecare instalatie operationala)

• Indicatori care depind de implementarea unor noi metode de colectare a datelor. Indicatorii propusi, disponibilitatea lor, sursele de date si modul de utilizare sunt prezentati in capitolul 5, subcapitolele 5.4 si 5.5. din prezentul Raport de mediu.

8. CONCLUZII

Alternativele evaluate

Un set de propuneri si de optiuni au fost evaluate ca parte din PRGD. Aceste propuneri au rezultat in urma unei evaluari strategice la nivel regional privind mediul. Prezentul raport include si evaluarea impactului prezent asupra mediul, starea actuala a factorilor de mediu asociata cu cantitatile de deseuri generate si modul lor de gestionare.

Acest Raport de mediu a fost realizat in concordanta cu prevederile HG 1076/2005 care transpune in legislatia nationala Directiva 2001/42/EC (Directiva SEA). Nu a existat un Ghid practic de aplicare.

Pentru a evalua propunerile strategice s-a decis dezvoltarea si analizarea a 3 alternative care au tinut cont de urmatoarele princpii din ierarhia deseurilor: reutilizare, reciclare si depozitare.

37

Indicatori de mediu

Alternativele au fost evaluate pe baza a 12 indicatori disponibili din totalul de 23 propusi.

Acestia acopera urmatoarele teme principale:

• Biodiversitate, flora si fauna

• Populatie si sanatate umana

• Apa si sol

• Aer

• Modificari climatice

• Cultura si amenajre teritoriala

• Managementul durabil al resurselor

• Surse de deseuri

Pentru majoritatea indicatorilor diferentele intre alternative nu au fost semnificative. S-a concluzionat ca numai un numar mic de indicatori pot sta la baza optiumilor pentru alegerea anumitor politici de mediu la nivel national. Totusi la nivel regional si local se recomanda anlizarea tuturor acestor indicatori deoarece ofera informatii relevante prinind reusita implementarii PRGD.

Singurul indicator relevant din punct de vedere al diferentelor intre alternativele analizate se refera la colectarea selectiva a FBD si rata de compostare.

Toate alternativele analizate au efecte pozitive asupra mediului, dar numai alternativa 3 asigura atingerea tintelor din legislatia nationala.

Impactul instalatiilor

Toate alternativele analizate conduc la necesitatea imbunatatirii infrastructurii de mediu. Cu toate ca este prevazuta construirea a 3 depozite noi, per ansamblu numarul acestora va scadea prin inchiderea depozitelor istorice.

Cresterea cantitatilor de deseuri colectate selectiv determina o crestere a necesarului de instalatii pentru sortare, reciclare, compostare in toate cele 3 alternative.

Ar trebui sa se aiba in vedere si necesitatea co-locatiilor pentru mai multe tipuri de instalatii.

Accidente de mediu

Intrucat se prevede cresterea numarului de instalatii se asteapta si o crestere a riscurilor de posibile accidente de mediu.

Un impact major il are modul de operare si de inchidere al depozitelor. Totusi mirosul, zgomotul si impactul asupra aerului si a apei pot aparea si in faza de colectare si transport a deseurilor. Ca urmare este necesar a se implementa sisteme integrate de management de mediu si cele mai bune practici pentru a elimina sau minimiza impactul asupra mediului.

38

ANEXA 1. Relatia PRGD pentru Regiunea de dezvoltare 5 Vest cu alte planuri si/sau programe

1. Conexiunile proiectului cu implementarea legislatiei si politicii de mediu a Comunitatii Europene

Ierarhia masurilor adoptate in sistemul de gestionare a deseurilor este stabilit in Strategia CE din 1989 pentru gestionarea deseurilor. Rezolutia Consiliului din 7 mai 1990 care stabileste diferitele optiuni de gestionare. Acestea sunt urmatoarele:

• Minimizarea generarii deseurilor; • Reutilizarea materialelor; • Favorizarea reciclarii; • Minimizarea deseurilor depozitate.

Conexiunile dintre infrastructurile propuse si legislatia si politicile de mediu ale CE si Romaniei sunt:

Legislaţie europeană Legislaţie românească

Directiva cadru nr.75/442/EEC privind deseurile, amendata de Directiva nr. 91/156/EEC Directiva nr.91/692/EEC

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor Hotararea de Guvern 1470/2000 privind aprobarea Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor si a Planului National

Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deseurilor

Hotararea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de accetare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 757/2005 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor

Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor

Hotararea de Guvern nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor Hotararea de Guvern nr. 268/2005 pentru modificarea Hotararii de Guvern nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor

39


Ordinul nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje amendata de Decizia nr. 2004/12/EC

Ordinul nr. 338/2004 pentru aprobarea Procedurilor si criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje. Hotararea de Guvern nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele uzate

Hotararea de Guvern nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz

Directiva 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE) Directiva 2002/95/EC privind restrictionarea utilizarii anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice

HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice Ordin 901/2005 privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice care prezinta riscuri prin contaminare pentru securitatea si sanatatea personalului din punctele de colectare HG 992/2005 privind limitarea utilizarii anumitor substante periculoase in echipamente electrice si electronice – in vigoare dupa aderarea Romaniei la UE

Directiva nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendata de Directiva 87/101/EEC si de Directiva 91/692/EEC

Hotararea de Guvern nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, completata si modificata prin Hotararea de Guvern nr. 441/2002 Hotararea de Guvern nr. 1159/2003 pentru modificarea Hotararii de Guvern nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate

Directiva nr. 97/157/EEC privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante periculoase si Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

Hotararea de Guvern nr. 1057/2001 privind regimul bateriile si acumulatorii care contin substante periculoase

Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB si PCT)

Hotararea de Guvern nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi similari. Hotararea de Guvern nr. 291/2005 privind

40


modificarea HG 173/2000 Ordinul MAPM nr. 1018/2005 modificat de Ordinul 257/2006 privind regulamentul de organizare si functionare a Secretariatului tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati in cadrul Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase

Directiva nr. 78/176/CEE privind deseurile din industria dioxidului de titan Directiva nr. 82/883/CEE privind procedeele pentru supavegherea si monitorizarea mediului datorita deseurilor din industria de dioxid de titan Directiva 92/112/CEE privind procedeele pentru reducerea si eventual eliminarea poluarii cauzate de deseurile din industria dioxidului de titan

Ordinul 751/870/2004 privind gestionarea deseurilor din industria dioxidului de titan

Decizia nr. 2000/532/CE, amendata de Decizia nr. 2001/119 privind lista deseurilor, (ce inlocuieste Decizia nr. 94/3/CE privind lista deseurilor si Decizia nr. 94/904/CE privind lista deseurilor periculoase)

Hotararea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

Regulamentul 259/1993 privind controlul transportului deseurilor in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana

Hotararea de Guvern 1357/2002 pentru stabilirea autoritatii publice responsabile de controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri Hotararea de Guvern 228/2004 privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active a tranzitului Legea 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si eliminarii acestora Legea 265/2002 pentru acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase Ordinul MAPAM 2/211/118/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control a transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei

Directiva 96/61/EC Masurile IPPC si in plus principiul: „poluatorul plateste”

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind Prevenirea si controlul integrat al poluarii - Directiva IPPC – Aprobat prin Legea 645/2002

Directiva 86/278/EEC privind protectia Ordinul 344/2004 pentru aprobarea Normelor

41


mediului si in particular a solului, atunci cand namolul de la statiile de epurare este utilizat in agricultura

tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de la epurare in agricultura

Directiva 85/33/EEC Imbunatatita prin Directiva 97/11/EC cu privire la Evaluarea impactului de mediu

Hotararea de Guvern 573/2002 privind Procedura de autorizare a activitatilor cu impact asupra mediului – Bilant de mediu Hotararea de Guvern 918/2002 privind Procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului si aprobarea listei proiectelor publice sau private Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului 860/2002 de aprobare a Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a Acordului de mediu Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului 863/2002 de aprobare a Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor de proceduri cadru de evaluare a impactului asupra mediului

2. Prioritati de mediu ale Parteneriatului de aderare/Programului National pentru Adoptarea Acquis-ului la care se raporteaza proiectul

Pentru majoritatea tarilor candidate implicate in procesul de aderare, Rapoartele Regulate si Parteneriatele de Aderare revizuite propuse identifica in domeniul mediului ca unul dintre principalele obiective este gestiunea corespunzatoare a deseurilor solide in general, iar in particular, gestiunonarea si tratarea deseurilor solide municipale. Programul national pentru adoptarea Acquis-ului cuprinde, printre alte elemente, implementarea si transpunerea progresiva a mai multor directive ale CE. PRGD pentru Regiunea de dezvoltare 5 Vest este, in particular, indreptat spre satisfacerea legislatiei europene si nationale referitoare la deseuri si activitatile corelate. In particular, se aplica urmatoarele reglementari:

§ Directiva cadru 75/442/EEC cu privire la deseuri, amendata de Directiva Consiliului

91/156/EEC ð Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001) pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta

Guvernamentala nr. 78/2000 cu privire la regimul deseurilor.

§ Directiva Consiliuiui 94/62/EC referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje, amendata de Directiva 2004/12/EC ð Hotararea de Guvern nr. 621/2005 (MO 639/20.07.2005) cu privire la ambalaje si deseuri de

ambalaje

42

ð Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului nr. 927/2005 cu privire la procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje – (MO 929/18.10.2005)

CE a sustinut si dezvoltat in decursul timpului mai multe documente strategice si a organizat summit-uri la nivel mondial cu scopul imbunatatirii practicilor comune in cadrul managementului deseurilor. In particular, trebuie subliniate urmatoarele puncte importante:

ü Strategia CE din 1989 pentru gestionarea deseurilor. Rezolutia Consiliului din 7 mai 1990; ü Agenda 21, Conferinta NU pentru Mediu si Dezvoltare Durabila, Rio de Janeiro, 1992 ; ü Al Cincilea Program de Actiune pentru Mediu si Dezvoltare Durabila al CE ; ü Revizuirea Strategiei CE din 1995 pentru managementul deseurilor. Rezolutia Consiliului din

11 decembrie 1996 ; ü Al Saselea Program de Actiune al CE, Mediu 2010: Viitorul este in mainile noastre;

Viitorul sistem de gestionare a deseurilor in Regiunea de dezvoltare 5 Vest, propus in cadrul prezentului PRGD, a fost dezvoltat tinand seama de urmatoarele principii:

§ Principiul managementului durabil al deseurilor – o politica, care are ca scop dezvoltarea durabila, va cauta, inainte de toate, sa minimizeze generarea deseurilor si, odata ce se va garanta aceasta, va avea avantajul resurselor inca continute in deseuri asigurand reciclarea, astfel incat sa minimizeze cantitatea de deseuri depozitate.

§ Principiul ierarhiei CE in gestionarea deseurilor – infrastructurile si actiunile planului au fost definite conform urmatoarelor prioritati ordonate:

Prevenirea sau minimizarea Valorificarea materialelor reciclabile Eliminare

§ Principiul managementului integrat – nu este fezabila gestionarea deseurilor intr-o singura infrastructura sau adoptarea numai a uneia dintre prioritatile anterioare. Prin urmare, PRGD are ca obiective: campanii de prevenire, infrastructuri de valorificare si utilitati de depozitare finala pentru fractiile ramase.

§ Principiul prevenirii – adoptarea masurilor necesare pentru reducerea cantitatilor generate. § Principiul valorificarii maxime – promovarea utilizarii maxime a materialelor si resurselor

de energie continute inca in deseuri. § Principiul depozitarii deseurilor – planul are in vedere minimizarea depozitarii deseurilor

prin depozitarea doar a fractiilor mixte sau refuzate din procesele anterioare de valorificare. § Principiul auto-satisfacerii – unul dintre obiectivele planului va fi de a gestiona cel putin

toate DSM generate in Regiunea de dezvoltare 5 Vest § Principiul proximitatii – DSM vor fi gestionate pe cat posibil in apropierea sursei de

generare pentru minimizarea transporturilor, dar totdeauna respectand distantele de siguranta fata de zone rezidentiale pentru prevenirea neplacerilor populatiei.

§ Principiul poluatorul plateste – costul net de operare a planului propus pentru gestionarea deseurilor, calculat ca diferenta dintre costul sistemului si venitul din vanzarea subprodusilor, va trebui sa fie acoperit in totalitate de „taxa de salubrizare” platita de cetateni. Prin urmare, aceasta practica aplica „principul poluatorul plateste”.

§ Principiul transparentei si informatiei – este un principiu democratic de baza si fundamental care se aplica de asemenea in domeniul mediului. Acesta trebuie aplicat atat in fata societatii si mass-mediei publice precum si in fata altor entitati politice, sociale si institutionale.

43

3. Compatibilitatea componentelor PRGD Regiunea 5 Vest cu obiectivele din planurile

sectoriale sau integrate3 si programele asociate cu implementarea politicii sau legislatiei Comunitatii.

Solutiile propuse in PRGD au fost pregatite in baza legislatiei CE si romanesti si a urmatoarelor strategii nationale si judetene:

• Capitolul 22 - Acquis-ului Comunitar; • Planul si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor; • Propunerile pentru Planurile de Gestionare a Deseurilor Judetene: Timis,

Hunedoara, Caras-Severin si Arad

Urmatorul tabel prezinta compatibilitatea optiunilor de gestionare alese cu planurile nationale si sectoriale:

Obiective Stabilite prin Conformitate

Directiva 94/62/EC cu privire la ambalaje si deseuri de ambalaje. Calendar pentru recuperarea si reciclarea plasticului, hartiei, sticlei si metalelor


Directiva 2002/96/EC cu privire la deseurile de echipamente electrice si electronice

Capitolul 22 si PNGD <

Directiva 1999/31/EC cu privire la depozitarea deseurilor


Implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru hartie, sticla si plastic PJGD <

Tabel 2. Compatibilitatea optiunilor de gestionare a deseurilor propuse in PRGD cu Planurile Nationale si sectoriale (Sursa: ARGIF PROIECT-2006)

Prioritatile componentelor PRGD Regiunea de dezvoltare 5 Vest in cadrul planurilor

nationale relevante

Componentele PRGD pentru Regiunea 5 Vest au prioritate ridicata, deoarece sunt propuse in cadrul Planului si Strategiei Nationale pentru Gestionarea Deseurilor si in planurile de implementare asumate conform Capitolului 22; in particular:

- Construirea unor Instalatii de sortare-valorificare pentru promovarea reciclarii si reducerea cantitatilor de deseuri depozitate;

- Implementarea Punctului verde pentru colectarea deseurilor voluminoase si a DEE

- Introducerea unui sistem de colectare selectiva

- Compostarea fractiunii biodegradabile (FBD) si a deseurilor verzi. Implementarea propunerilor din PRGD va determina o imbunatatire semnificativa a conditiilor generale de mediu: calitatea apelor (de suprafata si subterane), a aerului (poluanti si mirosuri), soluri contaminate, ecosisteme, impacturi vizuale. 3 Planurile sectoriale sau integrate includ planurile asociate cu legislatia de mediu a Comunitatii: Directiva privind deseurile 75/442/EEC; Directiva privind deseurile periculoase 91/689/EEC; alte planuri legate de implementarea coerenta a legislatiei si politicii de mediu.

44

Solutiile adoptate sunt atat preventive cat si curative, fiind necesare pentru rezolvarea problemelor unui sistem ineficient de gestionare a deseurilor. Solutiile sunt curative deoarece adopta corect problemele de mediu si de sanatate derivate din modul actual de eliminare a deseurilor. Solutiile adoptate sunt de asemenea preventive deoarece acestea vor asigura un sistem modern de gestionare a deseurilor care va avea profit din produsele reciclabile continute in deseuri si va minimiza impactul asupra mediului a DSM depozitate. Vor fi de asemenea imbunatatite conditiile de sanatate printr-o activitate corecta in sectorul gestionarii deseurilor (colectare, recuperare, tratare si depozitare finala). Programe de dezvoltare generale si ale autoritatii publice din domeniu si corelarea

PRGD Regiunea 5 Vest cu aceste programe Implementarea PRGD Regiunea 5 Vest va avea ca rezultat adaptarea procesului de colectare si tratare a deseurilor solide municipale la cerintele Directivelor Consiliului nr. 75/442/EEC, nr. 94/62/EC si nr. 99/31/EC si la reglementarile Romaniei in domeniul gestionarii deseurilor urbane.

In acest fel, va contribui la implementarea prioritatilor definite in Parteneriatul de promovare si in Programul national pentru adoptarea acquis-ului in domeniul mediului inconjurator. Problema cea mai importanta este adoptarea si implementarea ghidului EU cu privire la colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor. Stipulari relevante din documentele de aderare sunt urmatoarele:

• O prioritate pe termen scurt formulata in Parteneriatul de promovare: “redactarea unor programe de aproximari specifice detaliate si de implementare”

• O prioritate pe termen mediu formulata in Parteneriatul de promovare: “implementarea continua a programelor de aproximare, transpunerea totala, notabila, in sectoarele de apa, deseuri si aer si transpunerea completa a programelor de aproximare in domeniul zgomotului, chimicalelor si organismelor modificate genetic"

Concret, in domeniul Managementului deseurilor, prioritatile pentru implementarea directivelor UE

din Documentul de pozitie al Romaniei pentru acceptarea acquis-ului comunitar, capitolul 22-Protectia mediului, se prevede:

• Pana in anul 2006 implementarea directivelor privind ambalajele si deseurile din ambalaje (94/62/EC)

• Pana in anul 2020 implementarea directivelor privind deseurile (75/442/EEC) amendata cu Directiva 91/156/EEC si depozitarea deseurilor (99/31/EEC)

PRGD Regiunea 5 Vest este in concordanta cu urmatoarele acte, care se conformeaza acquis-ului comunitar:

• OGU 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata cu Legea 426/2001, care transpune in legislatia nationala Directiva 75/442/EEC, amendata de Direct iva nr. 91/156/EEC. Articolul 5 din Directiva 75/442/EEC a fost transpus in legislatia interna prin articolul 7 al OGU 78/2000. In conformitate cu acest articol, “autoritatea competenta adopta masurile necesare in vederea crearii la nivel national a unui sistem adecvat si integrat al instalatiilor de eliminare a deseurilor. Sistemul mentionat trebuie sa permita eliminarea deseurilor prin instalatii specifice si prin intermediul celor mai adecvate metode si tehnologii disponibile

45

care nu implica costuri excesive.” Proiectul respecta aceasta cerinta prin implementarea Componentei privind Colectarea selectiva si a celei privind Statia de sortare si compost.

• HG 856/2002 privind introducerea evidentei Gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei privind deseurile inclusiv deseurile periculoase prin care au fost preluate in legislatia nationala prevederile Deciziei 94/3/EC. Proiectul a folosit ca date primare referitoare la gestiunea deseurilor, rapoartele statistice anuale din baza de date a APM Iasi.

• HG 349/2005 privind depozitarea care transpune Directiva 99/31/EEC. Articolul 6 (2) din HG 349/2005 transpune in legislatia romaneasca prevederile directivei referitoare la reducerea fractiunii biodegradabile depozitata si a termenelor pentru atingerea acestor tinte, astfel: ü reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile de deseuri municipale depozitate la 75%

din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produse in anul 1995, in max. 5 ani de la data de 16 iulie 2001

ü reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile de deseuri municipale depozitate la 50% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produse in anul 1995, in max. 5 ani de la data de 16 iulie 2001

ü reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile de deseuri municipale depozitate la 35% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produse in anul 1995, in max. 5 ani de la data de 16 iulie 2001

Implementarea PRGD Regiunea 5 Vest va conduce la atingerea acestor tinte prin masurile prevazute:colectare diferentiata a FBD, statie de compost si actiuni de constientizare publica. In PRGD Regiunea 5 Vest au fost luate in calcul si prevederile art. 6 (3): “Termenele prevazute la alin, (2) lit.a), b) si c) pentru atingerea obiectivelor de reducere a cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate se pot prelungi cu max. 4 ani.. ”

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului include urmatoarele prioritati si obiective ce se regasesc in proiect:

• “Crearea unei retele de sisteme pentru managmentul deseurilor separate la sursa”

• “Construirea, modernizarea sau extinderea depozitelor de deseuri pentru orasele mari, localitati sau sate”

• “ Dezvoltarea sistemelor pentru colectare selectiva si reciclare a deseurilor”

PRGD Regiunea 5 Vest este in concordanta cu prevederile pe termen scurt, mediu si lung din

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului la sectiunea Gestiunea deseurilor.

Principalul obiectiv al finantarii masurilor cuprinse in PRGD Regiunea 5 Vest este reprezentat de asigurarea implementarii Acquisu-lui Comunitar de Mediu in acest sector si, in particular de implementarea acelor directive care implica investitii deosebite in infrastructura de mediu. Se are in vedere actuala situatie a managementului deseurilor la nivel regional si judetean, una din solutiile optime fiind reprezentata de depozitele conforme. Ca urmare cel mai urgent pas este cel al implementarii standardelor privind depozitele de deseuri (HG 349/2005 care transpune in legislatia nationala Directiva Depozitelor de deseuri 99/31/CEE). Pornind de la aceste prevederi, s-a stabilit ca este necesar sa fie dezvoltate modele de management integrat al deseurilor la nivel judetean si regional, in conformitate cu cerintele Directivei Cadru a Deseurilor 75/442/EEC.

46

PRGD Regiunea 5 Vest are in vedere stabilirea unor scheme cadru de colectare selectiva a deseurilor si promovarea recuperarii deseurilor pe baza refolosirii si reciclarii acestora, ca si folosirea deseurilor ca sursa de energie. PRGD Regiunea 5 Vest este in concordanta cu urmatoarele actiuni strategice din Strategia Nationala de Gospodarire a Deseurilor si a Planului National, aprobate cu HG 1470/2004:

• completarea reglementarilor locale in domeniul managementului tuturor tipurilor de deseuri

• optimizarea relatiilor parteneriale intre companiile de reciclare a deseurilor si administratiile publice locale

• crearea de retele de sisteme de colectare a deseurilor la sursa • stimularea industriilor de reciclare prin instrumente economice si financiare adecvate • incurajarea tehnologiilor care produc cantitati reduse de deseuri

PRGD Regiunea 5 Vest este in concordanta cu urmatoarele criterii generale:

• este in conformitate cu politica de mediu UE • este o prioritate in cadrul Programului National de Adoptare a Acquis-ului si va

contribui la efortul de implementare in Romania, al directivelor comunitare din domeniul protectiei mediului.

PRGD Regiunea 5 Vest contribuie la:

• conservarea, protejarea si imbunatatirea calitatii mediului • protectia sanatatii oamenilor • utilizarea durabila a resurselor naturale in limitele capacitatii de suportabilitate a

ecosistemelor Implementarea PRGD Regiunea 5 Vest are in vedere respectarea urmatoarelor principii:

• pricipiul precautiei • pricipiul prevenirii

avand ca principal obiectiv minimizarea cantitatii de deseuri depozitate. Prin implementarea PRGD Regiunea 5 Vest, se va reduce cantitativ poluarea mediulu si se va contribui substantial la protectia sanatatii oamenilor. PRGD Regiunea 5 Vest are un potential ridicat de stimulare a investitiilor private, a parteneriatelor intre autoritatile locale si/sau a parteneriatelor public-private. Prioritatile sectoriale la care face referire proiectul sunt:

• populatia: PRGD Regiunea 5 Vest se adreseaza intregii populatii a regiunii, respectiv 1.946.647 locuitori, reprezentand 9% din populatia Romaniei si din punct de vedere geografic unei zone cu densitate mult sub media pe tara (60,8 loc/km2 fata de 91,2 loc/km2)) dar puternic urbanizata (ponderea populatiei urbane este de 61,15% conform recensamantului din 2002, ocupand locul 2 pe tara dupa Bucuresti).

• impactul asupra ecosistemelor: ecosistemele din Regiunea de dezvoltare 5 Vest sunt deja sub o presiune evidenta datorita industriei, astfel incat deseurile urbane nu vin decat sa intensifice aceasta presiune negativa asupra mediului. PRGD Regiunea 5 Vest va avea un impact pozitiv maxim prin obiectivele prevazute pentru implementarea sistemelor de colectare a deseurilor urbane din toata regiunea, incluzand atat zonele urbane cat si cele rurale.

• impactul social si relevanta pentru dezvoltarea locala si regionala: implementarea PRGD Regiunea 5 Vest privind managementul integrat al deseurilor solide urbane va avea un impact semnificativ asupra comportamentului si atitudinii populatiei fata de mediu.

47

Gestionarea responsabila a deseurilor va avea un efect pozitiv asupra modului de gandire al oamenilor. Este important faptul ca prin implementarea acestui program se creaza noi locuri de munca. Prin asocierea mai multor municipalitati la implementarea proiectului in etapele viitoare, este sprijinita dezvoltarea regionala si este incurajata coeziunea sociala.

Modalitati prin care PRGD Regiunea 5 Vest va conduce la atingerea prioritatilor relevante Din paragrafele de mai sus, rezulta ca implementarea PRGD Regiunea 5 Vest va conduce la crearea unui mediu conform cu solicitarile din reglementarile Comunitatii precum si a Directivelor EC/75/442, EC 94/62/ si EC/99/31 cu privire la managementul deseurilor urbane, definite in prioritatile mentionate. Managementul deseurilor urbane (prioritate acordata depozitarii deseurilor in depozite conforme si colectarii selective) are prioritate in Strategia Nationala de Gestionarea Deseurilor si in Planul National. In consecinta, PRGD Regiunea 5 Vest contribuie la atingerea acestor prioritati. Mai mult, din obiectivele si masurile propuse in PRGD Regiunea 5 Vest, rezulta si faptul ca se vor moderniza procesele de colectare si tratare a deseurilor. Calitatea serviciilor de colectare a deseurilor si tratarea prin compostare a deseurilor organice va fi in concordanta cu standardele din Romania si normele Comunitatii Europene. PRGD Regiunea 5 Vest contribuie la implementarea legislatiei de mediu si a politicii Comunitatii astfel: 1. Implementarea PRGD Regiunea 5 Vest va asigura conformitatea cu cerintele Directivei nr.

EEC/75/442, a Directivei nr. EC 94/62 si a Directivei EC/99/31 cu privire la ambalaje si deseurile din ambalaje (HG 639/2005).

2. PRGD va avea ca rezultat transformarea procesului de tratare si a sistemului de colectare a deseurilor municipale in toata Regiunea 5 Vest. Colectarea si depozitarea deseurilor vor respecta cerintele standardelor romanesti si a normelor Comunitatii Europene (HG 349/2005 care transpune Directiva 99/31/CEE privind depozitarea).

3. Aceast program ar trebui sa fie un instrument pentru sustinerea armonizarii reglementarilor Romaniei cu statele membre UE .

PRGD Regiunea 5 Vest se regaseste sectorial, integral sau asociat in planurile si programele pentru implementarea legislatiei sau politicii Uniunii Europene.

48

49

ANEXA 2.

PNGD - OBIECTIVE ŞI TINTE GENERALE PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR

Domeniul / Activitatea Obiective principale Obiective subsidiare Tinte

1.1.Dezvoltarea politicii nationale de gestionare a deseurilor in vederea implementarii unui sistem integrat si eficient din punct de vedere ecologic si economic.

1.1.1.Crearea cadrului legislativ adecvat pentru intreg sistemul de gestionare a deseurilor cu specificarea clara a tuturor “partilor implicate (asociatii profesionale, patronale,ONG-uri, sindicate, societatea civila etc.)” , responsabilitatilor si obligatiilor acestora

Definitivarea intregului cadru legislativ. Termen: 2007

1.2.Conformarea politicii si legislatiei nationale in domeniul gestionarii deseurilor cu prevederile legislative europene.

1.2.1.Corelarea politicii si a actelor normative interne cu prevederile legislative europene si internationale (completarea si corelarea cu viitoarele acte legislative internationale/europene)

Termen: Permanent

1.3.1.Cresterea ponderii acordate aplicarii legislatiei si controlului acesteia in cadrul activitatii organelor de mediu cu atributii in domeniul deseurilor

Termen: Permanent

1.Politica si cadrul legislativ

1.3. Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor.

1.3.2.Incurajarea privatizarii in domeniul gestionarii deseurilor

Privatizarea a 70% din serviciile de gestiune a deseurilor Termen: 2007

50


2. Aspecte institutionale si organizatorice

2.1 Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indeplinirii cerintelor nationale si europene.

2.1.1.Crearea conditiilor pentru eficientizarea structurilor institutionale si a sistemelor aferente activitatilor de gestionare a deseurilor. Intarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale cu competente si responsabilitati in aplicarea legislatiei

Modificarea Regulamentului de Organizare si Functionare al APM-urilor Termen: 2004

3.Resursele umane

3.1. Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala

3.1.1.Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional si dotari corespunzatoare la toate nivelele, atat in sectorul public, cat si in sectorul privat.

Termen: 2007

4.1.1.Stimularea crearii si dezvoltarii unei piete viabile de deseuri

Termen: Permanent

4.1.2.Optimizarea preluarii si utilizarii tuturor fondurilor disponibile (fondul de mediu, fonduri private, fonduri structurale, etc) pentru cheltuieli de capital

Termen: Permanent

4.1.3.Imbunatatirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deseurilor municipale (calculare taxe, programe nationale speciale de la buget)

Termen: 2007

4.1.4.Imbunatatirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deseurilor industriale (deseuri rezultate direct din activitati industriale)

Termen: 2007

4.1.5.Crearea unor mecanisme economico-financiare adecvate pentru gestionarea fluxurilor de deseuri speciale: acumulatori si baterii, uleiuri uzate, anvelope uzate, ambalaje, electrice si electronice, vehicule scoase din uz etc. (sisteme depozit, responsabilizarea producatorului, mecanisme de eco-finantare)

Termen: 2007

4.Finantarea sistemului de gestionare a deseurilor

4.1. Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului “poluatorul plateste”

4.1.6.Utilizarea completa si eficienta a fondurilor nationale si internationale (ISPA, etc) disponibile

Termen: Permanent

4.1.7.Finantarea sistemelor de monitoring, control si a procedurilor de reglementare a activitatii

Termen: Permanent

51


4.1.8.Finantarea securizarii intermediare si a reabilitarii finale a zonelor contaminate datorita gestiunii necorespunzatoare a deseurilor (municipale si industriale)

Termen: Permanent

5.1.1.Cresterea comunicarii intre toate partile implicate

Termen: Permanent 5.Constientizarea partilor implicate

5.1 Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru toate partile implicate

5.1.2.Organizarea si sustinerea de programe de educare si constientizare a populatiei

Termen: Permanent

6.1.1.Imbunatatirea sistemului national de colectare, prelucrare si analizare a datelor si informatiilor privind gestionarea deseurilor

Termen: 2006 6. Colectarea si raportarea de date si informatii privind gestionarea deseurilor

6.1.Obtinerea de date si informatii complete si corecte, care sa corespunda cerintelor de raportare la nivel national si european

61.2.Imbunatatirea sistemului de raportare la nivel european si international a datelor privind gestiunea deseurilor

Termen: Permanent

7.1.1.Promovarea si aplicarea principiului prevenirii in industrie

Termen: Permanent 7. Prevenirea generarii deseurilor

7.1.Maximizarea prevenirii aparitiei deseurilor

7.1.2.Promovarea si aplicarea principiului prevenirii la consumator

Termen: Permanent

8.1.1.Dezvoltarea pietii pentru materiile prime secundare si promovarea utilizarii produselor obtinute din materiale reciclate

Termen: Permanent 8. Valorificarea potentialului util din deseuri

8.1. Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deseurilor

8.1.2. Decuplarea generarii deseurilor de cresterea economica si realizarea unei reduceri globale a volumului de deseuri

2013

52


8.2.1.Promovarea prioritara a valorificarii materiale in masura posibilitatilor tehnice si economice in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu

Valorificarea a circa 7 % din deseuri menajere: 31 dec. 2011 Valorificarea a circa 15 % din deseurile de menajere: 31 dec. 2015

8.2. Dezvoltarea activitatilor de valorificare materiala si energetica

8.2.2.Promovarea valorificarii energetice in instalatii cu randament energetic ridicat in cazul in care valorificarea materiala nu este fezabila din punct de vedere tehnico-economic, beneficiul energetic rezultat in urma incinerarii este pozitiv si exista posibilitatea utilizarii eficiente a energiei rezultate

Valorificarea energetica a circa 10 % din deseurile municipale: 2020 Conformarea cu Directiva UE a tuturor instalatiilor de incinerare a deseurilor proprii: 2007

Conformarea cu Directiva UE a instalatiilor de co-incinerare: 2010

9.1.1.Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor in mediul urban si rural

Colectarea a 100% din deseurile municipale generate: 2017

9.1. Asigurarea deservirii unui numar cat mai mare de generatori de deseuri de catre sistemele de colectare

si transport a deseurilor 9.1.2.Optimizarea schemelor de transport Termen: Permanent 9.2.1.Stabilirea unor principii si cerinte unitare care sa stea la baza functionarii tuturor companiilor de salubritate

Termen: 2007

9.2.2.Separarea fluxurilor de deseuri periculoase de cele nepericuloase

Termen: 2017

9. Colectarea si transportul deseurilor

9.2. Asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor, in vederea unei cat mai eficiente valorificari si eliminari a acestora

9.2.3.Introducerea si extinderea colectarii selective la sursa a deseurilor menajere

90% in 2017

53


9.2.4.Controlul activitatii de transport deseuri pe plan intern si peste frontiera

Implementarea Regulamentului 259/93/CEE astfel: in 2011 - lista verde si 2020 - lista galbena si lista rosie

10. Tratarea deseurilor

10.1. Promovarea tratarii deseurilor in vederea asigurarii unui management ecologic rational

10.1.1.Incurajarea tratarii deseurilor in vederea: - valorificarii - facilitarii manipularii

- diminuarii caracterului periculos

- diminuarii cantitatilor de deseuri eliminate final in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu

Termen: Permanent

11. Eliminarea deseurilor

11.1. Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea deseurilor

11.1.1. Promovarea prioritara a instalatiilor de eliminare la nivel local zona si capacitatea vor fi stabilite in urma unei analize ce va lua in calcul densitatea populatiei, distante etc).

Construirea a circa 50 depozite de deseuri municipale pana in 2017

12.1.1.Adaptarea la conditiile locale a unor tehnologii nepoluante de productie.

Termen: Permanent

12.1.2.Elaborarea de tehnologii noi pentru neutralizarea si eliminarea deseurilor periculoase.

Termen: Permanent

12. Cercetare-dezvoltare

12.1 Incurajarea si sustinerea cercetarii romanesti in domeniul gestionarii deseurilor.

12.1.3.Cresterea disponibilitatii pentru dezvoltarea de noi solutii pentru prevenire, minimizare, reciclare, eliminare si diseminarea acestora.

Termen: Permanent

54

OBIECTIVE REGIONALE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR

Nr. crt Obiectiv Sub-obiectiv Tinta Termen

1.

Dezvoltarea politicii judetene in vederea implementarii unui sistem integrat de

gestionare a deseurilor

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientarii in

domeniul gestionarii deseurilor si a instrumentelor de implementare

a acesteia

Permanent

2.1. Cresterea importantei acordate aplicarii legislatiei si

controlul acesteia 2004-2007

2.2. Luarea de masuri pentru intarirea capacitatii institutionale 2004-2007 2.

Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestionarii

deseurilor 2.3. Incurajarea privatizarii in domeniul gestionarii deseurilor 2004-2007

3. Eficientizarea structurilor institutionale si a sistemelor

aferente activitatii de gestionare a deseurilor

Incepand din 2004 3.

Dezvoltarea cadrului institutional si

organizatoric in vederea indeplinirii cerintelor

regionale, nationale si europene

3.2. Dezvoltarea cadrului institutional si organizational Incepand

din 2004 4.1. Asigurarea necesarului de

personal calificat 2004-2007

4.

Asigurarea resurselor necesare direct implicate in sistemul de gestionare a deseurilor ca numar si pregatire profesionala

4.2. Asigurarea cu dotari corespunzatoare la toate nivelele , atat in sectorul public cat si in

cel privat

Permanent

5.1. Stimularea crearii si dezv. unei piete viabile de deseuri Permanent

5.2. Optimizarea preluarii si utilizarii fondurilor nationale

diponibile ( fonduri nationale, fondul de mediu, fonduri private

etc)

Permanent

5.3. Optimizarea preluarii si utilizarea fondurilor europene si internationale (ISPA, SAPARD,

SAMTID, CES , fonduri structurale etc )

Permanent

5.

Crearea si utilizarea de sisteme financiare si

mecanisme economice pentru gestionarea

deseurilor in conditiile respectarii principiilor

generale , cu precadere a principiilor poluatorul plateste si cel privind

responsabilitatea producatorului 5.4. Analiza modului de finantare

si organizare a sistemului de gestionare a deseurilor

municipale ( tarife si taxe )

2004-2015

6.1. Cresterea comunicarii intre toate partile implicate Permanent

6.

Stabilirea si promovarea informarii , constientizarii si motivarii pentru toate

partile implicate 6.2. Organizarea si sustinerea de

programe de educare si constientizare a populatiei

Permanent

7 Obtinerea de date si informatii complete si

7.1. Imbunatatirea sistemului national, regional, local de 2004-2007

55


corecte care sa corespunda cerintelor de

raportare la nivel regional, national

european

colectare , prelucrare, analizare si validare a datelor si

informatiilor privind gestionarea deseurilor

8.1. Promovarea si aplicarea principiului prevenirii si

minimizarii la producator permanent

8. Minimizarea generarii deseurilor 8.2. Promovarea si aplicarea

principiului prevenirii si minimizarii la consumator

2006

9.1. Extinderea colectarii deseurilor in mediul urban

Rata de acoperire 100% 2013

9. Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor in

mediul urban si rural 9.2. Extinderea colectarii deseurilor in mediul rural

Rata de acoperire 50% 2013

10.1 Reabilitarea si modernizarea sistemelor existente de colectare si

transport deseuri

2013

10.2 Racordarea tuturor unitatilor administrative la la sistemele de

colectare si transport a deseurilor 2013

10

Asigurarea celor mai bune optiuni pentru

colectarea si transportul deseurilor municipale

10.3 Construirea statiilor de transfer 2013

11.1. Separarea fluxurilor de deseuri periculoase de cele nepericuloase din deseurile

menajere

2007

11.2. Cresterea coeficientului de colectare selectiva pentru mediul

urban

Coeficient colectare selectiva : 50% 2013

11.3. Implementarea si cresterea coeficientului de colectare

selectiva pentru mediul rural

Coeficient colectare selectiva : 20% 2013

11. Implementarea

sistemelor de colectare separata a deseurilor

11.4. Realizarea de proiecte pilot privind colectarea selectiva,

inclusiv pentru constientizarea populatiei

2006

12.1. Separarea deseurilor biodegradabile din deseurile

municipale colectate.

Coeficient de reducere 25%, baza de calcul: cantitate produsa in 1995

2010

12.2. Realizarea statiilor de compost in vederea valorificarii

deseurilor biodegradabile.

Coeficient de reducere 50% baza de calcul: cantitate produsa in 1995

2013 12. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile

depozitate

12.3 Construirea unor statii de tratare bio-mecanica

Coeficient de reducere 50% baza de calcul: cantitate produsa in 1995

2013

56


13.1. Recuperarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

Valorificarea a minimum 35% din greutatea totala a

deseurilor de ambalaje generate,

din care 28% se recicleaza

2007

Valorificarea a 35% din greutatea totala a


din care 28% se recicleaza

2007



din care se recicleaza 42%.

2010

13.

Valorificarea potentialului util din deseurile municipale prin

dezvoltarea activitatilor de valorificare materiala

si energetica 13.2. Reciclarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje



din care se recicleaza 55%.

2013

14.1. Minimizarea cantitatii depozitate de deseuri

voluminoase 2007

14. Implementarea

sistemului de colectare a deseurilor voluminoase 14.2. Colectarea selectiva si

valorificarea deseurilor voluminoase

2006

15.1. Prevenirea eliminarii necontrolate pe sol si in apele de

suprafata a namolurilor Incepand

din 2005

15.2. Utilizarea namolului in agricultura ca fertilizant sau

amendament agricol in cazul in care se respecta conditiile legale prevazute de O.M. 344/708/2005

permanent

15.3. Utilizarea namolurilor pentru reabilitarea terenurilor

degradate si acoperirea depozitelor existente (O.M.

344/708/2005 )

permanent

15.

Cresterea eficientei tratarii si eliminarii

namolurilor provenite de la statii de epurare

15.4. Promovarea coincinerarii namolurilor contaminate de la

statiile de epurare in cuptoarele de ciment

permanent

57


Recuperarea a 60% din greutatea totala a anvelopelor introduse

pe piata

2005


pe piata

2006 16. Reducerea cantitatii de anvelope uzate

Recuperarea anvelopelor uzate pentru valorificare, reciclare sau

valorificare termoenergetica


pe piata

2007

17.1 Colectarea si valorificarea vehiculelor scoase din uz.

Constituirea unei retele de colectare ale

VSU. 2005

17.

Innoirea parcului national auto prin valorificarea ecologic rationala a vehiculelor uzate

17.2. Cresterea graduala a reutilizarii, reciclarii si valorificarii

componentelor rezultate din dezmembrarea VSU.

Reutilizarea si valorificarea a 85%

din masa vehiculelor scoase din uz.

2015

Colectarea a 2 kg deseu/locuitor/an 2006

Colectarea a 3 kg deseu/locuitor/an 2007

18.1. Colectarea deseurilor de echipamente electrice si

electronice prin organizarea unor centre de colectare la nivel local. Colectarea a 4 kg

deseu/locuitor/an 2008

Reutilizarea, reciclarea si

valorificarea a 50% din cantitatea de

deseuri electrice si electronice colectata

2006


valorificarea a 75% din cantitatea de

deseuri electrice si electronice colectata.

2007

18. Gestiunea deseurilor de echipamente electrice si

electronice 18.2. Reutilizarea, reciclarea si valorificarea deseurilor de echipamente electrice si

electronice


valorificarea totala a cantitatii de deseuri

electrice si electronice colectata.

2008

19. Gestiunea si controlul

bifenililor policlorurati si a altor compusi desemnati

19.1. Stabilirea planurilor de eliminare a echipamentelor cu

PCB

Identificarea posibilitatilor de eliminare prin

operatori autorizati

2005

58


Eliminarea in totalitate a echipamentelor ce

contin PCB, care sunt depasite fizic sau

moral.

2010

19.2. Eliminarea echipamentelor ce contin compusi desemnati Eliminarea

echipamentelor ce contin PCB dupa

expirarea perioadei de utilizare.

După 2010

20.1. Cresterea constientizarii asupra consecintelor practicilor

necorespunzatoare de depozitare a deseurilor.

permanent

20.

Cresterea gradului de constientizare a publicului privind

impactul depozitarii deseurilor asupra

sanatatii si mediului

20.2. Cresterea constientizarii asupra bunelor practici de

depozitare.

Informari privind importanta colectarii

selective. 2007

21.1. Inchiderea etapizată a depozitelor neconforme existente

Inchiderea eşalonată a 34 depozite neconforme

2017

21.2. Sistarea depozitarii si reabilitarea locatiilor de

depozitare a deseurilor din mediul rural

2009

21.

Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniu in

scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului 21.3. Asigurarea capacitatilor

necesare pentru eliminarea deseurilor prin promovarea cu

prioritate a instalatiilor de eliminare la nivel zonal

-realizarea a 4 depozite conforme de

depozitare a deseurilor

-extinderea depozitului de deseuri

ASA Arad

Incepand din 2008

Incepand din 2005

59

60

ANEXA 4 ARPM TIMISOARA

PROCES VERBAL,

Incheiat azi, 4.08.2006, cu ocazia intalnirii Grupului de lucru SEA (cf. HG 1076/2004, privind realizarea evaluarii de mediu pentru planuri si programe), pentru Planul regional de gestiune a

deseurilor – PRGD regiunea Vest, beneficiar ARPM Timisoara. Sedinta a avut loc la sediul ARPM Timisoara, str. Amurgului nr. 1, Timisoara Au participat : -reprezentantul MMGA, d-na Arsintioaia – Cheche Daniela, consilier DGSGP -reprezentantul ANPM, d-na Popa Irina, consilier DALO -reprezentantul SC ARGIF Proiect, expert atestat de MMGA,d-na Sofronie Doina -reprezentantii altor autoritati interesate de implementarea proiectului, conform listei de prezenta anexate.

Dezbaterea solicitarii D-na Cepanariu (ARPM Timisoara) prezinta pe scurt :

-procedura SEA, obiectivele sedintei -continutul PRGD, cu referire la prezentarea geografica a regiunii, resurse naturale, aspecte socio-economice, situatia managementului deseurilor in perioada 1999 – 2003, prognoza privind generarea deseurilor, sisteme de gestionare a deseurilor -obiectivele si tintele Planului, pentru perioada 2004 – 2013 -descrierea alternativelor pentru realizarea obiectivelor si tintelor propuse -cauzele diferentelor dintre indicatorii de generare pe judete -se precizeaza faptul ca in prezent nu exista statii de transfer, iar numarul depozitelor municipale existente neconforme este 36 -exista un singur depozit conform de tip b, ASA Arad, dar care nu a fost proiectat ca depozit zonal ; pentru a deveni depozit regional este necesara alocarea unei suprafete mai mari de catre autoritatile locale -celelalte trei judete se afla intr-o faza incipienta privind identificarea locatiilor pentru depozitul zonal

D-l Dan Mircea (APM Timis) a propus realizarea unor depozite la limita dintre judete, la care sa fie arondate localitati din judetele limitrofe Se prezinta alternativele posibile ale Planului, conform art. 16, aliniat 1 din HG 1076/2004, luand in considerare obiectivele Planului si aria geografica, problemele semnificative ale mediului, inclusiv starea mediului : Alternativa 1 – colectarea in amestec a deseurilor menajere si colectarea separata a deseurilor de ambalaje, a deseurilor verzi, compostarea deseurilor biodegradabile, reciclarea deseurilor recuperabile si eliminarea restului prin depozitare

61

Alternativa 2 – colectarea in amestec a deseurilor menajere si colectarea separata a deseurilor de ambalaje, tratarea mecano – biologica a deseurilor biodegradabile, reciclarea deseurilor recuperabile si eliminarea restului prin depozitare Alternativa 3 – colectarea in amestec a deseurilor menajere si colectarea separata a deseurilor de ambalaje si a deseurilor verzi, tratarea mecano – biologica a deseurilor biodegradabile colectate in amestec si compostarea deseurilor verzi colectate separat, reciclarea deseurilor recuperabile si eliminarea restului prin depozitare. D-na Doina Sofronie, reprezentantul SC ARGIF PROIECT, atestata de MMGA, abordeaza aspectele cu posibil impact asupra mediului, prevazute in PRGD : -realizarea depozitelor zonale de deseuri -sistarea depozitarii pe depozitele existente neconforme -realizarea statiilor de transfer si problemele legate de conformarea cu legislatia in vigoare. Dan Mircea (APM Timis) propune extinderea perioadei analizate pentru realizarea scenariului si prognozelor pana in anul 2005. Marian Eperies (GNM- Comisariatul Regional Timisoara) propune evaluarea impactului socio-economic al sistemului de depozitare prezentat asupra populatiei. D-na Delia Hugel (CJ Arad) semnaleaza lipsa surselor de informare privind gestionarea deseurilor. D-na Viorica Rusu (APM Hunedoara) sesizeaza ca in cantitatile de deseuri necolectate din mediu rural se afla cantitati semnificative de gunoi de grajd si alte deseuri din activitatile agro-zootehnice ale populatiei, pentru care nu se prevede solutie. Expertul subliniaza faptul ca deseurile din agricultura nu fac obiectul Planului, responsabilitatea gestionarii acestor deseuri revenind generatorilor. D-na Cepanariu intreaba daca mai sunt propuneri privind finalizarea proiectului de Plan si a informatiilor care trebuie abordate in cadrul Raportului de mediu. Nemaifiind alte propuneri, Ileana Pirje (AAA – ARPM Timisoara) prezinta urmatorii pasi ce se vor parcurge conform HG 1076/2004 privind procedura de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programme : -intocmirea Raportului de mediu si depunerea la autoritatea competenta pentru protectia mediului , autoritatea competenta pentru sanatate si autoritatile interesate de efectele implementarii planului ; -organizarea sedintei de dezbatere publica a planului de catre titularul de proiect ; -emiterea avizului de mediu de catre autoritatea competenta de protectie a mediului Intocmit, Ileana Pirje ARPM Timisoara

62

63

64

ANEXA 5.

CURRICULUM VITAE

1. Nume SOFRONE ( PREDOI) 2. Prenume DOINA 3. Data nasterii 30 iunie 1951 4. Nationalitate roman 5. Satutul civil casatorita 6. Studii

INSTITUTIA/Perioada Diplome obtinute

Facultatea de Imbunatatiri Funciare Bucuresti 1972-1977 Inginer constructor-specialitatea Imbunatatiri Funciare

Financial Intermediary Environmental Training -Bucuresti Oct.1993 ( 6 zile)

Diploma - Inspector financiar de mediu acreditat de BERD

Center for International Environmental Law (CIEL) si Centrul pentru Dezvolt Durabila Pitesti prin programul ETP Aprilie 1995 5 zile)

Diploma de participare Elaborare Studii de impact

Fac. de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului Bucuresti – progr. TEMPUS-Curs postuniversitar iun.1995 (5 zile)

Diploma participare Landfill Technologies

M.L.P.A.T – Bucuresti Iul.1995

Atestat ca verificator proiecte pentru domeniile A9, B9, D

Fac. Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului Bucuresti si ECOLAND-curs postuniversitar Dec. 1996 (5 zile)

Diploma de participare Design and Technology of Reinforced Soil Structures

U.T.C.B. Facultatea de HIDROTEHNICA (1996-1999) Stagiu pentru doctorat Diploma de Doctor in stiinte

7. Limbi straine

Limba Pasiv Vorbit Scris engleza X franceza X X

8. Apartenenta la asociatii profesionale 1. Asociatia Româna a Geosinteticelor (ARG) - membru fondator 2. Asociatia Romana de Salubritate (ARS)- Secretar general 3. International Solid Waste Association – membru individual 4. Asociatia Nationala a Firmelor de Protectie a Mediului (ANFPM) – membru fondator 9. Alte competente

Atestat ca verificator proiecte pentru domeniile A9, B9, D acordata de M.L.P.A.T – Bucuresti (iul.1995)

10. Functia actuala: Director executiv ARGIF PROIECT Pitesti 11. Vechimea in firma: 10 ani

12. Calificari principale (esentiale pentru proiect) • Verificator proiecte atestat MLPAT pentru exigentele A9, B9, D

65

• Doctor in stiinte: Tema tezei: Conceptii si solutii de depozitare a deseurilor menajere • Sef proiect complex pentru proiecte de management integrat al deseurilor cu finantare ISPA sau PPP • Coordonatorul colectivului de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a serviciilor publice de salubrizare si a

managementului integrat al deseurilor solide “Romania 2025” • Cadru didactic asociat la Universitatea Pitesti, curs privind Managementul integrat al deseurilor • Monitoring si interpretare date privind producerea/tratarea levigatului rezultat din depozite pentru deseuri nepericuloase din

Romania: Iasi, Arad, Bucuresti, Pitesti. • Elaborarea de metode de calcul pentru estimarea cantitatii de levigat rezultat din depozite conforme

13. Experienta in state membre UE: Nu este cazul

66

14. Experienta profesionala

Perioada Societatea Pozitia Descrierea activitatii

sept.1977-apr.1979

OIFPCA – Arges Inginer stagiar Am elaborat proiecte pentru combaterea eroziunii solului, stabilizari de versanti, regularizari cursuri de apa, amenajari complexe irigatii si desecari

apr.1979-apr.1990

IEELIF –Arges Sef proiect Am coordonat proiecte complexe in domeniul imbunatatirilor funciare: CES Amenajarea BH Vedita, Cotmeana, R. Doamnei Irigatii: Sistem Stefanesti-Leordeni, Cateasca-Teiu Irigatii pentru fertilizare cu ape uzate de la Complexul de porci Teiu si Slobozia

apr.1990-dec.1995

ARGIF SA Pitesti Sef Atelier Proiectare

Am coordonat activitatea celor 3 compartimente : Proiectare Lucrari IF, Proiectare Constructii Agrozootehnice, Studii (topo, geo, hidro si hidrogeo) Principalele lucrari: Alimentari cu apa la 10 comune din judet, Depozit ecologic pentru deseuri menajere la Campulung Muscel, Depozit pentru deseuri industriale Davidesti pentru AUTOMOBILE DACIA

ian.1996-prezent

ARGIF PROIECT Pitesti Director executiv

Am organizat si coordonat activitatea celor 3 colective: Proiectare si consultanta, Studii de impact si Bilanturi de mediu, Sturii topo, geo, hidro si hidro-geo. Am coordonat intocmirea studiilor de fezabilitate si a proiectelor privind gestiunea deseurilor si depozite conforme pentru deseuri solide urbane. Principalele contracte: - Sistem de colectare si reabilitatea factorilor de mediu la Depozitul

de deseuri menajere municipiul Botosani. - Depozit pentru deseuri menajere municipiul Sighisoara, judetul

Mures. - Izolarea pe loc a batalului si prebatalului apartinand Grupului

Dacia Renault, oras Mioveni, judetul Arges. - Depozit ecologic pentru deseuri menajere Bucuresti Chiajna - Depozit ecologic pentru deseuri menajere Bucuresti Vidra. - Studiu de fezabilitate si schema generala de amenajare pentru

Depozitul de deseuri menajere pentru municipiul Ploiesti si orasul Boldesti - Scaieni.

- Managementul integrat al deseurilor in municipiul Ramnicu Valcea - Finantare ISPA

- Sistem colectare selectiva si depozit la nivel regional Ungheni,

judetul Mures. (PPP) - Modernizare centru de vinificatie Oprisor – finantare SAPARD - Ecologizare halda deseuri Piscani - Ecologizare si inchidere depozit deseuri Albota, Pitesti - Inchidere si reconstructie ecologica depozit namol SC Ductil Steel

Buzau - Depozit ecologic pentru deseuri urbane si instalatie pentru

tratarea deseurilor industriale Craiova - Managemntul integrat al deseurilor in Iasi – Finantare ISPA

mai 2001-prezent

ARS - Asociatia Romana pentru Salubritate

Secretar general

- Coordonez actiunile organizate de ARS - Am condus colectivul care a elaborat Strategia de Dezvoltare

Durabila a Serviciilor Publice de Salubrizare si a Managementului Integrat al Deseurilor Solide

- Lector la cursurile de pregatire profesionala Sept. 2003-prezent

Universitatea Pitesti

Cadru didactic asociat

- Predau cursul de Gestiunea integrata, tratarea si depozitarea controlata a deseurilor pentru anul V de studii

- Coordonez lucrari de diploma cu teme asociate domeniului gestiunii deseurilor

Date post:	30-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	11 times
Download:	0 times

Plan Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea de ...arpmtm.anpm.ro/upload/5228_arpmtm_RAPORT DE...

Documents