+ All Categories
Home > Documents > RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind...

RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind...

Date post: 26-Jun-2018
Category:
Upload: nguyenkien
View: 265 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
126
RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 2008 Pag. 1 RAPORT DE MEDIU PENTRU OBIECTIVUL PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR JUDEŢUL BIHOR 1. INFORMAŢII GENERALE 1.1. TITULARUL PLANULUI Titularul Planului pentru care se realizează prezentul raport de mediu, este CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR Proiectantul Planului este CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR 1.2. AUTORUL RAPORTULUI Autorul raportului de mediu, este SC ECOTECH SRL SATU MARE, având sediul în municipiul Satu Mare, Strada Martirilor Deportaţi nr. 20 A, telefon/fax 0261-713421. 1.3. DENUMIREA PLANULUI Proiectul elaborat de AGENŢIA REGIONALĂ DE PROTECŢIE A MEDIULUI CLUJ, poartă denumirea „PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR – JUDEŢUL BIHOR”. 1.4. CADRUL LEGISLATIV APLICABIL REALIZĂRII RAPORTULUI DE MEDIU A. Legislaţia europeană La nivel european, evaluarea de mediu (EM) este cerută prin prevederile Directivei Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (J.O.C.E. nr. L 197 din 21 iulie 2001).
Transcript
Page 1: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

1

RAPORT DE MEDIU PENTRU OBIECTIVUL

PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

JUDEŢUL BIHOR

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. TITULARUL PLANULUI

Titularul Planului pentru care se realizează prezentul raport de mediu, este CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR Proiectantul Planului este CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR 1.2. AUTORUL RAPORTULUI

Autorul raportului de mediu, este SC ECOTECH SRL SATU MARE, având sediul în municipiul Satu Mare, Strada Martirilor Deportaţi nr. 20 A, telefon/fax 0261-713421.

1.3. DENUMIREA PLANULUI

Proiectul elaborat de AGENŢIA REGIONALĂ DE PROTECŢIE A MEDIULUI CLUJ, poartă denumirea „PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR – JUDEŢUL BIHOR”.

1.4. CADRUL LEGISLATIV APLICABIL REALIZĂRII RAPORTULUI DE MEDIU

A. Legislaţia europeană

La nivel european, evaluarea de mediu (EM) este cerută prin prevederile Directivei Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (J.O.C.E. nr. L 197 din 21 iulie 2001).

Page 2: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

2

Directiva cadrul privind deseurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligatie pentru statele membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deseurilor, in concordanta cu prevederile directivelor relevante.

B. Legislaţia naţională

Realizarea evaluării de mediu, respectiv redactarea raportului de evaluare, s-au făcut în conformitate cu prevederile HOTĂRÂRII GUVERNULUI Nr. 1076/8.07.04 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Obiectivul acestei hotarâri este de a asigura un nivel înalt de protectie a mediului si de a contribui la integrarea consideratiilor cu privire la mediu în pregatirea si adoptarea anumitor planuri si programe, în scopul promovarii dezvoltarii durabile, prin efectuarea unei evaluari de mediu a planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. Hotarârea stabileste procedura de realizare a evaluarii de mediu, aplicată în scopul emiterii avizului de mediu necesar adoptării planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului, definind rolul autoritătii competente pentru protectia mediului, cerintele de consultare a factorilor interesati si de participare a publicului. Evaluarea de mediu este parte integranta din procedura de adoptare a planurilor si programelor.

Ordonanta de urgenta nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (care transpune Directiva cadru a deseurilor) prevede obligativitatea elaborarii planurilor de gestionare a deseurilor la nivel national, regional si judetean. Se prevede ca planurile judeţene de gestionare a deseurilor sa fie elaborate de catre consiliile judetene in colaborare cu agentiile judeţene pentru protectia mediului in baza planului national de gestionare a deseurilor. Planurile judeţene de gestionare a deseurilor se aproba prin ordin comun al conducatorului unitatii publice centrale pentru protectia mediului si al conducatorului autoritatii publice centrale pentru dezvoltare regionala.

Alte instrumente importante în evaluarea PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR – JUDEŢUL BIHOR, au fost Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, elaborate de MMGA în anul 2004, şi PLANUL REGIONAL DE GESTIONARE A DEŞEURILOR - REGIUNEA 6 NV. De asemenea, s-au avut în vedere şi alte reglementări legislative referitoare la prevenirea şi controlul poluării mediului.

C. Cerinţele privitoare la evaluările de mediu

În temeiul prevederilor Legii protecţiei mediului nr. 265 din 2006, respectiv a HG 1076/08.07.2004, se impune procedura de evaluare de mediu (care stabileşte condiţiile necesare în vederea desfăşurării unei activităţi din punct de vedere al protecţiei mediului) şi de emitere a avizului de mediu. Avizarea depinde de acceptarea de către organele abilitate a unei evaluări privind impactul asupra mediului a activităţii ce urmează să se desfăşoare. EM urmăreşte identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor directe sau indirecte ale planului asupra:

- fiinţelor umane, florei şi faunei; - solului, apei, aerului, climei şi peisajului;

Page 3: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

3

- valorilor materiale şi bunurilor culturale; - interacţiunea între factorii menţionaţi mai sus.

Ca parte a EM, deţinătorul planului va trebui să ofere o serie de date autorităţilor de reglementare, printre care:

- descrierea planului, cuprinzând informaţii despre zonă, mărimea şi caracteristicile planului;

- descrierea măsurilor luate pentru a reduce şi, dacă e posibil, a remedia efectele adverse semnificative ale implementării planului;

- datele necesare pentru a identifica şi pentru a evalua principalele efecte pe care planul le-ar putea avea asupra mediului;

- principalele alternative studiate de proiectant şi o indicare a principalelor motive care au condus la varianta aleasă, ţinând cont de efectele asupra mediului;

- un rezumat al informaţiilor menţionate mai sus.

Evaluarea de mediu se efectueaza în timpul pregatirii planului sau programului si se finalizeaza înainte de adoptarea acestuia. Procedura se realizeaza în etape, dupa cum urmeaza:

a) etapa de încadrare a planului sau programului în procedura evaluarii de mediu; b) etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program si de realizare a

raportului de mediu; c) etapa de analiza a calitatii raportului de mediu.

D. Procesul de evaluare de mediu

Evaluarea de mediu este concepută pentru identificarea şi prevenirea potenţialelor modificări negative ce pot surveni în cazul dezvoltării activităţilor stabilite prin planurile sau programele de investiţii. O evaluare a impactului este necesară pentru orice activitate ce poate influenţa direct mediul înconjurător prin natura, dimensiunea sau locul acesteia. Scopul evaluării de mediu poate fi prezentat pe scurt astfel:

� realizarea unei evaluări a impactului potenţial al unui plan înainte ca acesta să fie executat;

� realizarea unei optimizări a planului prin identificarea impactului potenţial, atât negativ cât şi pozitiv, la desfăşurarea acestuia;

� identificarea şi compararea alternativelor existente pentru selectarea variantei optime a planului;

� propunerea unor măsuri ce au ca scop ameliorarea oricărei posibile acţiuni negative şi sporirea oricăror efecte benefice;

� furnizarea unei surse de informaţii pentru toţi participanţii din cadrul planului, inclusiv a publicului interesat.

Raportul de mediu identifică, descrie şi evaluează potenţialele efecte semnificative asupra mediului prin implementarea planului, precum şi alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele şi aria sa geografică.

Page 4: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

4

2. CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI. RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

2.1. CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI 2.1.1. Introducere

Directiva cadru 2006/12/EC prevede ca obligaţie pentru statele membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deşeurilor, în concordanţă cu prevederile directivelor relevante.

Legea nr.27/2007 privind aprobarea OUG nr.61/2006 pentru modificarea şi completarea OU nr.78/2000 privind regimul deşeurilor (care transpune directiva cadru a deşeurilor) prevede obligativitatea elaborării planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional şi judeţean. Se prevede ca planurile judeţene de gestionare a deşeurilor să fie elaborate de către consiliile judeţene în colaborare cu agenţiile judeţene pentru protecţia mediului sub coordonarea ageţiei regionale pentru protecţia mediului, în baza principiilor şi obiectivelor din Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor şi a Metodologiei de elaborare a Planurilor Regionale şi judeţene, aprobat prin Ordinul nr. 951/2007 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

Planurile judeţene de gestionare a deşeurilor se aprobă prin Hotărârea de Consiliul Judeţean, după parcurgerea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi obţinerea avizului de mediu, conform HG nr.1076/2004.

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor este în deplină conformitate cu principiile şi obiectivele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor, precum şi cu legislaţia română şi europeană.

Scopul şi limitele PJGD Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor are ca scop:

- Definirea obiectivelor şi ţintelor judeţene în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Naţional şi Regional de Gestionare a Deşeurilor.

- Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deşeurilor municipale la nivel judeţean.

- Să servească realizarea şi susţinerea sistemelor de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean şi ca bază în vederea stabilirii necesarului de investiţii şi a politicii în domeniul gestionării deşeurilor.

- Să servească ca bază pentru elaborarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării necesare.

Prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.121/2007 s-au alocat 250 mii lei pentru întocmirea documentaţiilor necesare realizării staţiilor de transfer în municipiile şi oraşele: Aleşd, Beiuş, Marghita, Salonta, Săcuieni şi Ştei, iar pentru Valea lui Mihai suma alocată a fost pentru întocmirea documentaţiei necesare reecologizării şi închiderii gropii de gunoi. Amplasamentele pentru staţiile de transfer au fost stabilite prin Hotărâri de Consilii Locale, după cum urmează:

Page 5: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

5

- Primăria mun. Beiuş HCL nr.53/30.08.2006 - Primăria mun. Marghita HCL nr.82/29.08.2006 - Primăria mun. Salonta HCL nr.171/11.08.2006 - Primăria oraş Aleşd HCL nr.118/30.08.2006 - Primăria oraş Săcuieni HCL nr.70/31.07.2006 - Primăria oraş Ştei HCL nr.88/17.08.2006 - Primăria oraş Valea lui Mihai HCL nr.98/20.11.2007

Planurile de situaţie pentru amplasamentele stabilite prin hotărârile menţionate mai sus, sunt ataşate. Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD

Deseurile care fac obiectul prezentului PJGD sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte cateva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice. In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri impreuna cu codurile conform Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Tip de deseu

Cod (Lista europeana a

deseurilor; HG 856/2002)

Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert industrie; institutii) inclusiv fractiile colectate separat:

fractii colectate separat (cu exceptia 15 01) deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri

din cimitire) alte deseuri municipale (deseuri municipale

amestecate, deseuri din piete, deseuri stradale, deseuri voluminoase etc.)

20

20 01 20 02

20 03

Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat

15 01

Deseuri din constructii si demolari 17 01; 17 02; 17 04

Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti 19 08 05

Vehicule scoase din uz 16 01 06

Deseuri de echipamente electrice si electronice 20 01 21* 20 01 23*

20 01 35* 20 01 36

Page 6: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

6

Orizontul de timp al PJGD

Orizontul de timp al PJGD este 2005 – 2013. Anul de referinţă luat în considerare la momentul elaborării Planului Judeţean

este anul 2005, informaţiile referitoare la operatorii de salubrizare, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare precum şi la instalaţiile de gestionare a deşeurilor vor fi prezentate pentru anul anterior PJGD notat cu “a„ respectiv anul 2006.

Conform Ordinului 951/2007 al MMDD Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor se revizuiesc în termen de 6 luni de la revizuirea PRGD.

Structura PJGD

Planul de gestionare a deseurilor cuprinde urmatoarele capitole:

1. Introducere 2. Prezentarea situaţiei existente 3. Obiective şi Ţinte Judeţene de Gestionare a Deşeurilor 4. Prognoza de Generare a Deşeurilor Municipale şi a Deşeurilor de Ambalaje 5. Fluxuri Specifice de Deşeuri (situaţie existentă, metode de gestionare):

- Deşeuri periculoase din deşeurile municipale; - Deşeurile de echipamente electrice şi electronice; - Vehicule scoase din uz; - Deşeuri din construcţii şi demolări; - Nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti.

6. Evaluarea AlternativelorTehnice 7. Calculul Capacităţilor Necesare pentru Gestionarea Deşeurilor Municipale. 8. Estimarea Costurilor. 9. Măsuri de Implementare (Plan de Acţiune). 10. Plan de Monitorizare. Anexe:

- Legislaţia română şi europeană în domeniul deşeurilor; - Detalii privind instalaţiile de gestionare a deşeurilor existente; - Hărţi/Tabele prezentând: zone contaminate, depozite de deşeuri în

diferite faze de amenajare, localizarea instalaţiilor de tratare a deşeurilor; - Tabele de calcul pentru prognoze şi pentru estimarea costurilor de

implementare a măsurilor.

Revizuirea PJGD

PJGD va fi revizuit periodic, avandu-se in vedere progresul tehnic si cerintele de protectie a mediului, fara sa se depasească insa perioada de 5 ani. In cazul in care in cadrul procesului de monitorizare a planului se constata o evolutie diferita a indicatorilor utilizati in prognoza se va realiza revizuirea PJGD. Impactul asupra comunităţii

Tradiţia eliminării deşeurilor în zonele urbane presupune utilizarea unei

scheme simple de gestionare a deşeurilor, adică colectarea în amestec şi

Page 7: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

7

depozitarea finală în depozitele neconforme existente. Lucrurile se simplifică şi mai mult în cazul unor localităţi rurale unde deşeurile sunt aruncate în cursurile de ape sau depozitate în aşa zisele gropi de gunoi, care sunt de fapt depresiuni geografice naturale sau gropi rezultate în urma unor excavaţii în cariere pentru construcţii.

Desigur, prin implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor situaţia se va schimba radical, accentul se va pune pe protecţia mediului înconjurător cu consecinţe favorabile asupra stării de sănătate a populaţiei şi a aspectului estetic al localităţilor. Pe de altă parte gestionarea integrată a deşeurilor determină taxe de salubritate mai mari decât în prezent.

2.1.2. Prezentarea situaţiei existente Gestionarea deşeurilor. Evaluarea datelor de bază

Datele privind cantităţile de deşeuri municipale generate au fost furnizate de către agenţii de salubritate şi primăriile care au serviciu propriu de salubritate, cu excepţia anului 2003 pentru care au fost preluate cantităţile de deşeuri estimate incluse în Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor şi a anului 2005 pentru care s-au utilizat datele din raportul EUROSTAT.

Evolutia cantitatilor de deseuri generate in Judeţul BIHOR

Cantitate de deseuri (tone) Tipuri de deseuri

Cod deseu1

2001 2002 2003 2004 2005

1.

Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

20 15 01 210.400 205.500 185.700 232.119 288.498

1.1 Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

20 03 01 71.600 70.900 97.000 86.000

114.410

1.2

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec

20 03 01 47.700 46.000 30.000 60.000

90.350

Deseuri municipale (menajere si asimilabile) colectate separat, din care:

20 01 15 01 700 519

430

hartie si carton 20 01 01 15 01 01 237 30

sticla 20 01 02 15 01 07 0

plastic 20 01 39 15 01 02 276 80

metale 20 01 40 15 01 04 5 30

1.3

lemn 20 01 38 15 01 03

1 Conform Listei Europene a Deseurilor

Page 8: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

8

Cantitate de deseuri (tone) Tipuri de deseuri

Cod deseu1

2001 2002 2003 2004 2005

biodegradabile 20 01 08 200

altele 20 01 1 80 1.4 Deseuri voluminoase 20 03 07 0

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 20 02 1.300 1.800 2.000 1.200 1.790

1.6 Deseuri din piete 20 03 02 2.200 2.600 1.000 2.900 3.180 1.7 Deseuri stradale 20 03 03 12.600 13.500 11.000 14.600 20.350

1.8 Deseuri generate si necolectate

20 03 01 15 01 75.000 70.700 44.000 66.900 57.988

Din analiza datelor colectate au rezultat variaţii însemnate de la an la an ceea

ce conduce la concluzia că raportările statistice prezintă un grad de certitudine extrem de scăzut şi nu pot fi validate. O explicaţie ar fi faptul că datele raportate se bazează pe estimări volumetrice cu aproximări atât în ceea ce priveşte cantitatea cât şi greutatea specifică a deşeurilor colectate. În plus, raportările nu au fost făcute de către toţi cei implicaţi în colectarea deşeurilor (agenţi economici şi primării care au serviciu propriu de salubritate) sau nu s-au furnizat date pentru toată perioada.

Datorită acestei situaţii, pentru perioada 2001-2004 s-au făcut estimări pentru deşeurile menajere colectate în amestec după formula: populaţia deservită de servicii de salubritate x indice de generare a deşeurilor. Conform metodologiei de elaborare a Planurilor judeţene, acest indice a fost de 0,9 kg/loc/zi pentru mediu urban şi 0,4 kg/loc/zi pentru mediu rural.

Calculul cantităţilor de deşeuri generate şi necolectate s-a făcut pe baza aceloraşi indici x populaţia nedeservită de servicii de salubritate.

Pentru anul 2005 s-au preluat datele pentru judeţul Bihor raportate de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la EUROSTAT, responsabilul european cu statistica deşeurilor. La calculul cantităţilor de deşeuri generate şi necolectate s-a avut în vedere datele statistice ale ANPM referitor la gradul de acoperire cu servicii de salubritate pentru anul respectiv, adică 74% pentru mediu urban şi 25% pentru mediu rural.

Indicii de generare a deşeurilor municipale şi menajere.

Se calculează ca raport între cantităţile de deşeuri municipale/menajere şi numărul populaţiei corespunzător anului pentru care se face calculul. Indicii de generare se exprimă în kg/loc/an şi constituie baza pentru calculul prognozei de generare a deşeurilor.

Evoluţia indicatorilor de generare a deşeurilor municipale şi menajere, reprezentată grafic mai jos indică un trend ascendent, cu 484 kg/loc/an deşeuri municipale şi 192 kg/loc/an deşeuri menajere la nivelul anului 2005.

Page 9: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

9

0

100

200

300

400

500

600

2001 2002 2003 2004 2005

Kg

/ L

oc

uit

or

/ A

n

Deşeuri municipale

Deşeuri menajere

Indicatori de generare a deseurilor municipale 2001 – 2005

Compoziţia deşeurilor menajere.

Datele referitoare la compoziţia deşeurilor au fost furnizate de către

SC ECOBIHOR SRL, operatorul depozitului ecologic Oradea. Determinările s-au efectuat pe eşantioane de deşeuri furnizate de operatorii de salubritate, periodic, aproximativ de 4 ori pe an, astfel încât pot fi excluse diferenţele care ar putea apărea datorită anotimpului în care a avut loc determinarea.

Rezultatele sunt orientative, nu reflecta compoziţia deşeurilor la nivel judeţean.

Compoziţia deşeurilor, rezultată în urma măsurătorilor efectuate de operatorul economic SC ECO-BIHOR SA în cursul anului 2006, este redată în tabelul, respectiv graficele următoare:

Ponderea în procente

Material Mediul urban Mediul rural

Hârtie şi carton 4,00 2,00

Sticlă 3,00 2,00

Plastic 20,00 5,00

Metale 3,00 3,00

Lemn 1,00 10,00

Textile 7.00 5,00

Biodegradabile 61,00 63,00

Alte tipuri de deşeuri 1,00 10,00

Page 10: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

10

Mediul urban

7%

3%

1%

20%

61%

3%4%1%

Hârtie şi carton

Sticlă

Plastic

Metale

Lemn

Textile

Biodegradabile

Alte tipuri de deşeuri

Mediul rural

63%

10% 2% 2% 5%3%

10%

5%

Hârtie şi carton

Sticlă

Plastic

Metale

Lemn

Textile

Biodegradabile

Alte tipuri de deşeuri

Deşeurile municipale conţin mai multe tipuri de deşeuri de ambalaje, prezenţa lor este permanentă dar cantitatea se modifică în funcţie de anotimp. Modul în care variază cantităţile a patru tipuri de deşeuri de ambalaje, funcţie de lunile anului, este prezentat în graficul de mai jos:

Page 11: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Materiale plastice(Pet)

Carton

Aluminiu

Sticla

Scala x (orizontala) indica lunile anului iar axa y (verticala) cantitatea

Aşa cum reiese din graficul de mai sus, pe timp de vară este semnificativă prezenţa Pet-urilor şi a ambalajelor de aluminiu (cutii de la răcoritoare etc), iar în perioada de iarnă, a ambalajelor de carton, ce în restul anului atinge niveluri nesemnificative.

Colectarea şi transportul deşeurilor

Serviciul de salubrizare al localităţilor (colectare, transport şi depozitare deşeuri municipale) trebuie să se desfăşoare sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor administraţiilor publice locale.

Activitatea de salubrizare se poate realiza prin: � gestiune directă de către autorităţile administraţiei publice locale, prin

compartimente specializate organizate în cadrul consiliului local sau

� gestiune delegată - când autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice, cărora le încredinţează (în baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare în vederea realizării acestora.

În anul 2006, la nivelul judeţului Bihor serviciul de salubritate a fost realizat de către un număr de 13 agenţi de salubritate şi 11 servicii proprii organizate în cadrul primăriilor locale.

Page 12: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

12

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate.

La elaborarea PJGD au fost luate în calcul următoarele procente pentru gradul de acoperire cu servicii de salubritate în perioada 1999-2005:

Grad de acoperire cu servicii de salubritate (%)

1999 2000 2001 2002 2003 2005

Total 48,3 48,7 56,7 58,8 59,6 60,8

Mediu urban 81,1 81,0 81,0 83,5 83,4 83,5

Mediu rural 16,0 17,0 32,6 35,4 36,9 37,7

Conform datelor statistice ANPM, pentru anul 2005, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare a fost: total -49%; în mediu urban -74% şi în mediu rural -25%. Deoarece, după cum se observă, datele din PRGD pentru acelaşi an privind gradul de acoperire cu servicii de salubritate sunt semnificativ mai mari, iar pentru anul 2004 şi 2006 nu există date, Consiliul Judeţean a iniţiat o acţiune de colectare a datelor de la agenţii de salubritate care îşi desfăşoară activitatea în judeţ şi de la primăriile care au servicii proprii de salubritate, pentru toată perioada 2002-2006.

Datele rezultate în urma centralizării rapoartelor, pentru gradul de acoperire cu servicii de salubritate, sunt prezentate în tabelul şi graficul următor:

MEDII 2002 2003 2004 2005 2006

Urban 196.737 199.860 209.111 213.478 222.410

Rural 42.947 44.498 44.070 62.721 87.005 Populaţie deservită de servicii de salubritate

Total 239.684 244.358 253.181 276.199 309.415

Urban 293.396 292.231 300.725 300.514 300.063

Rural 309.747 308.031 296.236 295.171 294.919 Populaţie existentă în judeţ

Total 603.146 600.262 596.961 595.685 594.982

Urban 67,0 68,4 69,5 71,0 74,1

Rural 13,86 14,44 14,87 21,24 29,50 Grad de acoperire cu servicii de salubritate (%) Total 39,73 40,70 42,41 46,36 52,00

Page 13: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

13

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

2002 2003 2004 2005 2006

Urban

Rural

Total

Dotarea agenţilor de salubritate.

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a serviciului de salubritate, agenţii de salubritate trebuie să fie dotaţi corespunzător cu recipienţi pentru colectarea deşeurilor respectiv, mijloace de transport pentru transportul deşeurilor la locul de depozitare.

Până în anul 2006, s-a făcut colectarea în amestec a deşeurilor menajere, însă au fost organizate şi acţiuni de colectare selectivă pentru PET-uri şi hârtie, mai ales în centrele urbane.

Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea deşeurilor, 2006.

Tip recipient

Denumirea Societăţii Pubele (0,1-0,2 mc)

Containere (4-5 mc)

Eurocontainere (1,1-1,2 mc)

Altele *

Volum total (mc)

SC Urbana SA Oradea 400 60 500 1100 1574 RER Ecologic Oradea 14.206 32 700 14 3500 Salubri Aleşd 639 70 34 242 304 Edilul Beiuş 140 75 - - 354,3 Bio Transilvania Valea lui Mihai

2.274 - 21 - 592

Solceta Stei 100 46 - 10 270 Salubram Marghita 1.194 42 60 - 377 Retim Ecologic Ştei 1.634 13 16 - 329,3 Primăria Săcuieni ** - - - - - SGCL Salonta - 60 - - 300 SGCL Tinca - 9 - - 36 Total 20.587 407 1.331 1.366 7636,6

* Pubele 0,24 mc, coşuri stradale, containere de 2 mc. ** Cetăţenii colectează deşeurile în recipiente proprii sau în saci de plastic.

Page 14: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

14

Dotarea agenţilor de salubritate pentru transportul deşeurilor, 2006. Număr mijloace de transport

Denumire societate

Autogunoieră compactoare

Autotransportor containere

Tractor cu

remorcă

Autocamioane Basculante

Altele*

SC Urbana SA Oradea 16 2 3 1

RER Ecologic Oradea

16 3 12 2 42

Salubri Aleşd 3 1

Edilul Beiuş 3 2 1 1 Bio Tr

Valea lui M 1 1

Solceta Ştei 2 1

Salubram Marghita 2 1 2 1

Retim Ecologic Ştei

3 1 2

Primăria Săcuieni 2

SGCL Salonta 2 1 1 1 2

SGCL Tinca 1

Total 46 11 21 9 48 * Automăturători, utilaje de dezăpezire, vidanjoare.

Date privind staţiile de transfer.

Până în anul 2006 nu a fost realizată nici o staţie de transfer. Au fost stabilite doar localităţile şi locaţiile în care vor fi amplasate staţiile de transfer şi în prezent se fac demersuri pentru întocmirea documentaţiilor necesare obţinerii finanţării.

Valorificarea şi tratarea deşeurilor

Sortarea deşeurilor municipale.

Nu există nici o instalaţie de sortare a deşeurilor municipale în judeţul Bihor.

Reciclarea deşeurilor municipale.

Deoarece încă nu a fost implementat sistemul de colectare selectivă, cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute. Astfel la nivelul judeţului în anul 2006 au existat următoarele capacităţi de reciclare pentru deşeuri din plastic:

Page 15: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

15

Tip deşeu

Denumirea societăţii/localizare

Descrierea activităţii

Cantitatea maximă anuală de deşeuri care

poate fi procesată (to/an)

S.C. ORIGINAL PROD S.A. Grădinari, Bihor

Tratare mecano-termică (marunţire, granulare, regranulare) ambalaje plastic

5.000

S.C. MULTIPACK S.R.L. Păntăşeşti, Bihor

Instalaţie de măcinare, regranulare folie PE 180

S.C. RECOLO S.A. Oradea, Bihor

Tratare mecanică (măcinare) des.din mase plastice

500

S.C. PLASTOR S.A. Oradea, Bihor

Tratare mecanică (măcinare) deşeuri de mase plastice

200

S.C. SALEX PROD S.R.L. Oradea, Bihor

Instalaţie de măcinare, regranulare folie PE,PP 183

S.C. FRAMOPACK S.R.L. Oradea, Bihor

Instalaţie de măcinare, regranulare folie PE,PP 150

S.C. TODPLAST S.R.L. Oradea; Bihor

Instalaţie de măcinare, regranulare folie PE,PP,ABS, PET

500

Deşeuri din

plastic

TOTAL 6.713

Compostarea deşeurilor

Nu există instalaţii de compostare pentru prelucrarea deşeurilor biodegradabile, în afara unei platforme de compostare aparţinând primăriei Oradea operator fiind SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Oradea, cu o capacitate de 36 to/an. Aici se asigură compostarea deşeurilor verzi provenite de la sere, iar compostul obţinut este utilizat ca fertilizant tot în cadrul serelor.

Tratarea termică

În judetul Bihor există o fabrică de ciment aparţinând Holcim România S.A., şi anume Fabrica de ciment Aleşd, situată în localitatea Chistag, str. Viitorului, nr. 2.

În cursul anului 2006 în cadrul Ciment Aleşd au fost coincinerate peste 5.000 t anvelope uzate, iar în 2007 până în Octombrie au fost coincinerate circa 4000 t anvelope uzate.

Conform informaţiilor furnizate de operatorul economic, se intenţionează ca începând cu decembrie 2007 să fie utilizate ca şi combustibil alternativ şi deşeurile municipale şi industriale sortate. În acest sens, Holcim România S.A. construieşte împreună cu S.C. Ecovalor S.R.L. Bucureşti, o platformă de prelucrare (prevazută cu tocătoare) a deşeurilor municipale sortate de la staţiile de sortare/transfer.

Deşeurile municipale acceptate la coincinerare nu trebuie să conţină deşeuri necombustibile, metale şi pietre, materii organice. Această instalaţie ar putea prelua anual circa 15.000 t deşeuri municipale sortate. De asemenea, este planificată o extindere a capacităţii de co-procesare cu aproximativ 17.000 tone pe an (deşeuri menajere sortate şi măcinate).

Lista deşeurilor acceptate la coincinerare, conform proiectului autorizaţiei integrate de mediu, cuprinde următoarele tipuri de deşeuri:

- anvelope uzate;

Page 16: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

16

- plastic, hârtie, textile, cauciuc (industriale sau sortate sau în amestec de la sortarea deşeurilor menajere în staţii de sortare);

- lemn (inclusiv rumeguş brut sau impregnat cu deşeuri petroliere sau de vopsele şi solvenţi), coji seminţe, paie, făina animală, nămol uscat de la epurare ape;

- vopsele, reziduuri petroliere, alte tipuri de deşeuri solide sau vâscoase; - uleiuri, emulsii, solvenţi, alte tipuri de deşeuri lichide etc.

Lista cu codurile de deşeuri acceptate la co-incinerare este cuprinsă în Ghidul de coincinerare elaborat de către MMGA.

Eliminarea deşeurilor

În prezent, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt

depozitate. La mijlocul anului 2005 la Oradea a fost dat în funcţiune primul depozit de deşeuri ecologic din regiune. Depozitul a fost realizat în cadrul unui parteneriat public privat, operatorul fiind S.C. ECOBIHOR S.R.L. Oradea. În prezent, depozitul deserveşte municipiul Oradea şi localităţile din zona metropolitană, urmând ca în viitor să deservească întreg judeţul (Hotărârea Consiliului Judeţean Bihor Nr.41/31.08.2004). Capacitatea proiectată estimată a depozitului este de 3.800.000 m3, suprafaţa totală ocupată va fi de 22,7 ha, care va asigura depozitarea pe o perioadă de 20 ani, până în 15.08.2025, iar capacitatea disponibilă la sfârşitul anului 2006 a fost de 3.560.000 m3 .

Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate pe depozitul judeţean Oradea, în perioada septembrie 2005-septembrie 2007 se prezintă astfel:

Cantităţi de deşeuri depozitate (to/an) Depozit conform 2001 2002 2003 2004

2005 (din 15.08)

2006 2007

(până la 30.09)

Oradea - - - - 22240,2 126071,44 91694,30

La nivelul judeţului există în prezent un număr de 8 depozite neconforme clasa „b” în zona urbană. Aceste depozite îşi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr.349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor. În plus depozitul de la Oradea având suprafaţa de 18 ha, şi-a sistat depozitarea din august 2005, urmând să fie închis respectând prevederile legale în vigoare. Suprafaţa ocupată de cele 8 depozite este de circa 37 ha, iar capacitatea disponibilă la sfârşitul anului 2006 a fost de circa 537.295 m3.

Page 17: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

17

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, după data

aderării, depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 2 ani după sistarea depozitării.

În tabelul de mai jos se prezintă capacitatea disponibilă estimată a fiecărui

depozit la sfârşitul anul 2006 şi până la momentul sistării activităţii, precum şi anul prevăzut pentru sistarea depozitării, conform HG nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate pe depozitele neconforme din judeţ,

este prezentată în tabelul de mai jos:

Cantităţi de deşeuri depozitate (to/an) Nr.

crt.

Depozit neconform

2001 2002 2003 2004 2005

1 Oradea 141.338 61.967

2 Aleşd 6.192 7.507

3 Beiuş 15.227 12.532

4 Marghita 5.142 7.072

5 Salonta 8.778 8.919

6 Ştei 3.186 4.041

7 Săcueni 5.160 10.858

8 Valea lui Mihai 4.398 5.306

TOTAL 189.421 118.202

Sursa: Agenţia de Protecţia Mediului Bihor.

Cantitatile centralizate provin din raportările anuale statistice ale administraţiilor publice locale şi ale operatorilor de depozite care au făcut estimări cantitative. Datorită

Nr. crt.

Denumire depozit Capacitate proiectată

(mc)

Capacitate disponibilă la

31.12.2006 (mc)

An sistare depozitare

(HG 349/2005)

1. Depozit Oradea Depozit neamenajat, neproiectat

Depozitare sistată în 2005 2008

2. Depozit Beiuş Depozit neamenajat, neproiectat 78.155 2009

3. Depozit Aleşd Depozit neamenajat, neproiectat 30.000 2009

4. Depozit Săcuieni Depozit neamenajat, neproiectat 6.300 2010

5. Depozit Ştei Depozit neamenajat, neproiectat 17.840 2010

6. Depozit Marghita Depozit neamenajat, neproiectat 15.000 2010

7. Depozit Valea lui Mihai

Depozit neamenajat, neproiectat Capacitate epuizată 2017

8. Depozit Salonta Depozit neamenajat, neproiectat 390.000 2017

TOTAL 537.295

Page 18: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

18

modului de apreciere a cantităţilor, datele prezentate nu garantează concordanţa cu realitatea. Dealtfel, din raportul EUROSTAT pentru anul 2005, a rezultat că în judeţul Bihor a fost depozitată (eliminată) o cantitate de 237,29 mii tone. Având în vedere cantitatea depozitată la depozitul ecologic Oradea, rezultă că pe depozitele neconforme din judeţ a fost depozitată cantitatea de 215,05 mii tone.

În mediu rural au fost identificate la nivelul judeţului un număr de 185 spaţii de depozitare. Aceste spaţii de depozitare sunt în general terenuri neamenajate, dispuse prin Hotărârea Consiliului Local, administrate de către primării. Conform prevederilor art.3 alin.(7) din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor toate spaţiile de depozitare din zona rurală trebuie să se reabiliteze până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural.

2.1.3. Obiective şi ţinte judeţene

Obiectivele judeţene se stabilesc în baza obiectivelor din Planul Regional şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, care sunt la rândul lor fundamentate pe legislaţia naţională privind deşeurile.

De asemenea, obiectivele trebuie să urmărească rezolvarea problemelor identificate în teritoriu şi să se bazeze pe următoarele priorităţi:

- prevenirea generării deşeurilor la sursă - reutilizarea, reciclarea sau utilizarea deşeurilor ca sursă de energie - eliminarea finală prin depozitare sau incinerare

Pentru fiecare obiectiv poate exista unul sau mai multe obiective subsidiare sau ţinte, cu termene de realizare, propuse astfel încât să fie cel puţin egale cu ţintele de la nivel regional şi naţional.

Ţinând seama de acestea şi pe baza situaţiei existente la nivelul judeţului s-au stabilit obiectivele şi ţintele judeţene, care sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientarii judeţene pentru sistemul de gestionare a deşeurilor şi a instrumentelor de implementare a acesteia.

2009

Prevederi legislative locale în concordanţă cu prevederile PJGD.

2008

Politica şi cadrul legislativ Creşterea eficienţei de

aplicare a legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor

Creşterea importanţei acordate aplicării legislaţiei şi controlul modului de aplicare a acesteia.

2008-2009

Aspecte instituţionale şi organizatorice

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea

Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor instituţionale şi a sistemelor aferente activităţilor de gestionare a deşeurilor.

2008-2009

Page 19: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

19

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

cu structurile europene Întărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei.

2008

Asigurarea unui nr. suficient de angajaţi bine pregătiţi profesional şi dotări corespunzătoare pentru sistemul de coordonare şi control al gestionării deşeurilor din judeţ.

2008

Resursele umane

Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

Asigurerea pregătirii profesionale a personalului angajat prin participarea la cursuri de pregătire în domeniul gestiunii deşeurilor.

permanent

Finanţarea sistemului de gestionare a deşeurilor

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului “poluatorul plăteşte”

Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabile de deşeuri reciclabile

permanent

Optimizarea utilizării tuturor fondurilor naţionale disponibile (fond de mediu, fonduri private, etc) şi a fondurilor europene şi internaţionale, pentru cheltuieli de capital în domeniul gestionării deşeurilor.

permanent

Finanţarea sistemului de gestionare a deşeurilor

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului “poluatorul plăteşte”

Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor municipale.

2008

Page 20: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

20

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Crearea şi susţinerea unor mecanisme economico financiare adecvate pentru gestionarea fluxurilor de deşeuri speciale:deşeuri de ambalaje, deşeuri din construcţii şi demolări, nomăluri de la epurarea apelor uzate, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz şi deşeuri periculoase din deşeurile municipale.

2008

Utilizarea eficientă a fondurilor alocate pentru investiţiile în domeniul gestionării deşeurilor.

permanent

Intensificarea comunicării între toate părţile implicate permanent

Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei, de către toate părţile implicate (autorităţi publice centrale şi locale, societăţi comerciale, ONG-uri, instituţii publice etc.)

permanent Informarea şi conştientizarea părţilor implicate

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

Elaborarea de materiale informative

permanent

Îmbunătăţirea sistemului local de colectare, prelucrare, analizare şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

2008-2009

Realizarea unui sistem judeţean de colectare, analiza şi validare a datelor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări.

2008

Date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Monitorizarea permanentă a cantităţilor de deşeuri voluminoase şi a deşeurilor periculoase colectate precum şi modul lor de gestionare.

2008-2009

Page 21: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

21

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii deşeurilor la producător.

permanent Prevenirea generării deşeurilor

Maximizarea prevenirii generării deşeurilor

Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii deşeurilor la consumator.

permanent

Exploatarea tuturor posibilităţilor de natura tehnică şi economică privind valorificarea deşeurilor

Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate.

permanent

Promovarea prioritară a valorificării materiale în masura posibilităţilor tehnice şi economice, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi a mediului.

permanent Valorificarea potenţialului util din deşeuri

Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică

Promovarea valorificării energetice prin co-incinerare şi incinerare în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic. În cazul incinerării beneficiul energetic rezultat trebuie sa fie pozitiv şi să existe posibilitatea utilizării eficiente a energiei rezultate.

permanent

Generalizarea sistemului de colectare a deşeurilor în mediul urban şi rural

Asigurarea cu servicii de salubritate a tuturor localităţilor precum şi asigurarea infrastructurii necesare.

2009

Dezvoltarea sistemului de colectare/colectare separată a deşeurilor

Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor

Introducerea unor mecanisme financiare pentru stimularea colectării selective

permanent

Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban – arie de acoperire 100 %

2009 Colectarea şi transportul deşeurilor

Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor municipale în mediu rural – arie de acoperire 90 %

2009

Page 22: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

22

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Optimizarea şi modernizarea sistemelor actuale de colectare şi transport

permanent

Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor la sursă astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile.

permanent

Construirea de staţii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate şi în corelaţie cu anii de închidere a depozitelor existente.

2008-2013

Tratarea deşeurilor

Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional

Încurajarea tratării deşeurilor în vederea valorificării (materiale şi energetice), diminuării caracterului periculos şi diminuării cantităţilor de deşeuri eliminate final.

permanent

Reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50% pentru metal, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj

2008

Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje

2011

Reciclarea a minimum 15% pentru plastic şi pentru lemn, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj

2011

Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje eliminate prin valorificare

Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje

2013

Page 23: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

23

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum 22,5% pentru plastic.

2013

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric) produsă în anul 1995.

2010

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995.

2013 Deşeuri biodegradabile

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995.

2016

Colectarea separată a deşeurilor pe tip de material şi periculoase sau nepericuloase.

permanent

Tratarea deşeurilor periculoase în vederea eliminării.

permanent

Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare a deşeurilor din demolări nepericuloase (cărămizi, ţigle, blocuri de beton,etc.).

permanent

Deşeuri din construcţii şi demolări

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Eliminarea corespunzatoare a deşeurilor care nu pot fi valorificate.

permanent

Prevenirea eliminării ilegale pe soluri şi a deversării în apele de suprafaţă.

permanent

Promovarea prioritară a valorificării în agricultură ca fartilizant sau amendament agricol, în condiţiile respectării prevederilor legislative.

permanent Nămoluri de la staţiile de epurare oraşeneşti

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane.

Deshidratarea şi pretratarea în vederea eliminării prin coincinerare în cuptoarele din fabricile de ciment.

permanent

Page 24: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

24

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Rata medie anuală de colectare selectivă de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare de 4,00 kg.

2008

Ţinte de valorificare conform prevederilor HG 448/2005.

2008

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Colectare separată şi depozitarea în punctele de colectare stabilite

Încurajarea agenţilor economici care doresc să colecteze DEEE contra unei compensaţii financiare acordată deţinătorului.

permanent

Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980. Reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980. Reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate începând cu 1 ianuarie 1980.

începând cu 1

ianuarie 2007

Vehicule scoase din uz

Reutilizarea şi valorificarea componentelor

Pentru toate vehiculele scoase din uz, reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa vehiculelor. În acelaşi timp, reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor.

începând cu 1

ianuarie 2015

Implementarea sistemului de colectare bianuală a deşeurilor voluminoase de la populaţie.

permanent

Valorificarea potenţialului util şi/sau energetic a deşeurilor voluminoase.

permanent Deşeuri voluminoase

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Încurajarea agenţilor economici care doresc să colecteze deşeuri voluminoase contra unei compensaţii financiare acordată deţinătorului.

permanent

Deşeuri periculoase din deşeuri menajere

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării

Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale.

începând din 2008

Page 25: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

25

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Tratarea în vederea eliminării permanent

Închiderea etapizată a celor 8 depozite neconforme din zona urbană.

etapizat până în 2017,

conform HG

349/2005 Închiderea şi monitorizarea post închidere a celor 8 depozite neconforme.

Corelat cu calendarul de sistare a

activităţii Închiderea şi ecologizarea tuturor spaţiilor de depozitare din zona rurală.

Până la 16 iulie 2009

Eliminarea deşeurilor

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel judeţean

Permanent

2.1.4. Prognoza privind generarea deşeurilor

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate.

Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate pe medii, s-a realizat pe baza datelor din anul 2006 şi ţinând seama de obiectivele care trebuie atinse în anul 2009, conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Art.3 alin.(7) prevede ca spaţiile de depozitare a deşeurilor din zona rurală trebuie sa fie reabilitate până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere. Acest fapt înseamnă implicit că în zona rurală la acea dată trebuie să existe un sistem de colectare a deşeurilor, prin care să se asigure transportul către staţiile de transfer sau depozitele autorizate cele mai apropiate. Ţinând seama de aceasta, instituţiile centrale de mediu au propus ca ţintele referitoare la gradul de acoperire cu servicii de salubritate în anul 2009 să fie: 100 % în mediul urban şi minim 90 % în mediul rural.

Estimările evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate necesare calculului prognozei de generare/colectare a deşeurilor menajere s-au realizat luând în considerare o creştere liniară. Datele concrete rezultate, sunt prezentate în tabelul următor:

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate (%)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Urban 74 74,1 80 96 100 100 100 100 100

Rural 25 29,5 42 60 90 92 94 96 98

Total 49 52,0 61 78 95 96 97 98 99

Page 26: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

26

Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor: Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor municipale este

determinată de mai mulţi factori dintre care principale ar fi evoluţia PIB, schimbările privind consumul de bunuri de larg consum, schimbări în tehnologiile de producţie, ceea ce face ca stabilirea tendinţei acestui indicator să fie un proces complex.

În Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor s-a considerat că acest indice are o creştere anuală de 0,8%, valoare recomandată şi la elaborarea PJGD. Deasemenea creşterea anuală de 0,8 % este luată în calcul pentru fiecare tip de deşeu din categoria deşeurilor municipale şi asimilabile (deşeuri menajere, deşeuri asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale).

Pentru întreaga perioadă de timp a planului, evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor se prezintă astfel:

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Urban 0,9 0,907 0,914 0,922 0,929 0,937 0,944 0,952 0,959

Rural 0,4 0,403 0,406 0,410 0,413 0,416 0,420 0,423 0,426

Tendinţa privind generarea deşeurilor municipale

Prognoza privind generarea deşeurilor municipale s-a realizat pornind de la datele estimate pentru anul 2005 defalcate pe medii (urban, rural), pe baza raportului indicelui de genarare a deşeurilor, a populaţiei şi a gradului de acoperire cu servicii de salubritate stabilit de ANPM pentru anul 2005, considerând o creştere anuală de 0,8 %.

Calculul cantităţii de deşeuri municipale generate anual s-a realizat astfel: � deşeurile menajere colectate în amestec de la populaţie – cantitatea a fost

calculată diferenţiat pe medii (urban şi rural) pe baza prognozei populaţiei, a gradul de acoperire cu servicii de salubritate şi a indicatorului de generare. În ceea ce priveşte indicatorul de generare s-a considerat o creştere anuală de 0,8 %. Indicatorul de generare în anul 2005 în mediul urban a fost de 0,9 kg/locuitor x zi, iar în mediul rural de 0,4 kg/locuitor x zi;

� deşeurile asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii – cantitatea a fost calculată pornind de la cantitatea estimată pentru anul 2005 şi considerând o creştere anuală de 0,8 %. Cantitatea din anul 2005 reprezintă atât deşeurile colectate în amestec, cât şi deşeurile colectate separat. S-a considerat ca întreaga cantitate de deşeuri colectată selectiv reprezintă deşeuri asimilabile, întrucât la nivelul anului 2005 nu era implementat un sistem de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie;

� deşeurile din grădini şi parcuri, deşeurile din pieţe şi deşeurile stradale - cantitatea a fost calculată pornind de la cantitatea estimată pentru anul 2005 şi considerând o creştere anuală de 0,8 %;

� deşeurile menajere generate şi necolectate – cantitatea a fost calculată diferenţiat pe medii (urban şi rural) pe baza prognozei populaţiei totale a regiunii, a populaţiei nedeservite de servicii de salubritate şi a indicatorului de generare. În ceea ce priveşte indicatorul de generare s-a considerat o creştere anuală de 0,8 %. Indicatorul de generare în anul 2005 în mediul urban a fost de 0,9 kg/locuitor x zi, iar în mediul rural de 0,4 kg/locuitor x zi.

Page 27: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

27

Cantităţile de deşeuri municipale prognozate a se genera în perioada 2005 – 2013:

Cantitate de deseuri (tone)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

288498 261,740 263,550 265,376 267,200 269,045 270,902 272,772 274,654

Deseuri menajere (colectate in amestec si separat) 114410 86,661 98,546 123,141 141,045 142,769 144,507 146,261 148,030

Urban 97218 73,977 80,412 97,085 101,722 102,331 102,943 103,559 104,178

Rural 17192 12,684 18,133 26,056 39,323 40,437 41,564 42,702 43,852 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii (colectate in amestec si separat)

90780 92,976 93,720 94,470 95,226 95,987 96,755 97,529 98,310

Deseuri din gradini si parcuri 1790 1,833 1,848 1,863 1,878 1,893 1,908 1,923 1,938

Deseuri din piete 3180 3,257 3,283 3,309 3,336 3,362 3,389 3,416 3,444

Deseuri stradale 20350 20,842 21,009 21,177 21,347 21,517 21,689 21,863 22,038 Deseuri menajere generate si necolectate 57988 56,170 45,144 21,416 4,369 3,516 2,653 1,779 895

Urban 25667 25,857 20,103 4,045 0 0 0 0 0

Rural 32321 30,313 25,041 17,371 4,369 3,516 2,653 1,779 895

Page 28: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

28

Prognoza privind generarea deşeurilor biodegradabile municipale

Definiţie deşeuri biodegradabile municipale Directiva 1999/31/EC şi HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor definesc:

� deşeurile municipale ca „deşeuri menajere şi alte deşeuri care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere”;

� deşeurile biodegradabile ca „deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, hârtia şi cartonul”.

Ţintele prevăzute în Directiva 1999/31/EC şi HG nr. 349/2005 se referă la deşeuri biodegradabile municipale.

Legislaţiile europeană şi naţională nu definesc în mod explicit deşeurile biodegradabile municipale totuşi, combinând cele două definiţii rezultă că deşeurile biodegradabile municipale sunt fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri stradale şi deşeuri voluminoase.

Conform Raportului Agenţiei Europene de Mediu „Managementul deşeurilor biodegradabile municipale” 2002, fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale este reprezentată de: deşeuri alimentare şi de grădina, deşeuri de hârtie şi carton, textile, lemn, precum şi alte deşeuri biodegradabile conţinute în deşeurile colectate.

Prognoza generării deşeurilor biodegradabile municipale.

Pentru determinarea cantităţii generate de deşeuri biodegradabile municipale, trebuie să se cunoască ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale.

În tabelul următor este estimată ponderea deşeurilor biodegradabile din deşeurile municipale, judeţul Bihor. Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile menajere, atât din mediu urban, cât şi din mediu rural, s-a realizat pe baza compoziţiei perzentate anterior (Cap. 2) şi ţinând seama de faptul că nu toate deşeurile textile sunt deşeuri biodegradabile (doar textilele din fibre naturale).

Întrucât la nivelul judeţului nu există măsurători concludente, ponderea deşeurilor biodegradabile în celelalte categorii de deşeuri (deşeuri asimilabile, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale), a fost preluată din PRGD. Datele sunt prezentate în tabelul următor:

Tipuri de deşeuri

Ponderea deşeurilor biodegradabile în

deşeurile municipale (%)

Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii) din care:

Deşeuri menajere Urban 70 deşeuri alimentare şi de grădină 61 hârtie+carton, lemn, textile 9 Rural 70 deşeuri alimentare şi de grădină 56 hârtie+carton, lemn, textile 14 Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii 60

Page 29: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

29

Deşeuri din grădini şi parcuri 90 Deşeuri din pieţe 80 Deşeuri stradale 44 Deşeuri generate şi necolectate Urban 70 deşeuri alimentare şi de grădină 61 hârtie+carton, lemn, textile 9 Rural 70 deşeuri alimentare şi de grădină 56 hârtie+carton, lemn, textile 14

Pe baza prognozei de generare a deşeurilor municiplale şi luând în considerare ponderile de mai sus, au fost estimate cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale:

Ponderea pe tipuri a deşeurilor biodegradabile municipale, anul 2010

Cantitatea de deşeuri biodegradabile (To) 2005 2008 2010 2011 2013

Total deşeuri biodegradabile din deşeuri municipale , din care:

188.257

171.515

173.851

175.036

177.428

Deşeuri iodegradabile din deşeurile menajere colectate în amestec de la populaţie, din care:

80.088 86.200 99.938 101.155 103.620

Urban 68.053 67.961 71.632 72.060 72.924 deşeuri alimentare şi de grădină 59.303 59.223 62.422 62.795 63.548

hârtie+carton, lemn, textile 8.750 8.738 9.210 9.265 9.376 Rural 12.035 18.239 28.306 29.095 30.696 deşeuri alimentare şi de grădină 9.628 14.591 22.645 23.276 24.557

hârtie+carton, lemn, textile 2.407 3.648 5.661 5.819 6.139 Deşeuri biodegradabile din deşeurile asimilabile din comerţ, industrie, instituţii (colectate in amestec si separat)

54.468 56.682 57.592 58.053 58.986

Deşeuri biodegradabile din deşeurile din grădini şi parcuri 1.611 1.677 1.704 1.717 1.744

Deşeuri biodegradabile din deşeurile din pieţe 2.544 2.647 2.690 2.711 2.755

Deşeuri biodegradabile din deşeurile stradale 8.954 9.318 9.467 9.543 9.697

Deşeurile biodegradabile din deşeurile generate şi necolectate, din care:

40.592 14.991 2.460 1.857 626

Urban 17.967 2.831 0 0 0 deşeuri alimentare si de grădină 15.657 2.467 0 0 0 hârtie+carton, lemn, textile 2.310 364 0 0 0 Rural 22.625 12.160 2.460 1.857 626 deşeuri alimentare şi de grădină 18.100 9.728 1.969 1.486 501

hârtie+carton, lemn, textile 4.525 2.432 492 371 125

Page 30: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

30

Deşeuri biodegradabile din

deşeurile generate şi necolectate în mediul

rural1%

Deşeuri biodegradabile din deşeurile menajere

colectate în amestec de la populaţie în

mediul urban42%

Deşeuri biodegradabile din deşeurile menajere

colectate în amestec de la populaţie în

mediul rural16%

Deşeuri biodegradabile din

deşeurile asimilabile 33%

Deşeuri biodegradabile din

deşeurile din grădini şi parcuri

1%

Deşeuri biodegradabile din deşeurile stradale

5%

Deşeuri biodegradabile din deşeurile din pieţe

2%

Ponderea pe tipuri a deşeurilor biodegradabile municipale, anul 2010

Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje

Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje se realizează pe baza variaţiei anuale a cantităţii de deşeuri de ambalaje generate şi ţinând seama de ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare, structura deşeurilor de ambalaje, precum şi de structura deşeurilor de ambalaje de la populaţie.

Prognoza privind cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate.

Prognoza privind cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate se calculează în funcţie de variaţia anuală a cantităţii stabilite, luând în considerare indicatorii de creştere:

-o creştere anuală de 10 % pentru anul 2006 -o creştere anuală de 7 % pentru perioada 2007-2009 -o creştere anuală de 5 % pentru perioada 2010-2013.

Aceşti indicatori au fost stabiliţi de către reprezentanţii MMDD, ANPM şi ARAM pe

baza creşterii indicatorilor de comerţ cu amănuntul şi a raportărilor privind ambalajele şi a deşeurilor de ambalaje.

Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje este redată în tabelul următor:

Creştere 10%/an Creştere 7%/an Creştere 5%/an

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Judeţ 44.407,29 48.848 52.267 55.926 59.841 62.833 65.975 69.273 72.737

Regiune 185.026,88 203.530 217.777 233.021 249.332 261.799 274.889 288.633 303.065

Page 31: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

31

Structura deşeurilor de ambalaje.

Structura pe tip de material a deşeurilor de ambalaje generate se consideră a fi aceeaşi cu structura pe tip de material a ambalajelor introduse pe piaţă.

Metodologia pentru elaborarea planurilor judeţene precizează că prognoza structurii pe tip de material a ambalajelor, stabilită pe baza datelor din baza de date ANPM din 2005, este:

- hârtie şi carton 26,50 % - plastic 30,00 % - sticlă 20,00 % - metale 11,75 % - lemn 11,75 %

Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje pe tip de material, calculată pe

baza datelor de mai sus este prezentată în tabelul următor:

Cantitatea de deşeuri de ambalaje pe tip de material (tone)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total 44.407 48.848 52.267 55.926 59.841 62.833 65.975 69.274 72.738

H+C 10.524 11.577 12.388 13.254 14.182 14.891 15.636 16.418 17.239

Plastic 12.878 14.166 15.157 16.219 17.354 18.221 19.133 20.089 21.094

Sticlă 9.725 10.698 11.446 12.248 13.105 13.760 14.448 15.171 15.930

Metale 3.997 4.396 4.704 5.033 5.386 5.655 5.938 6.235 6.547

Lemn 5.329 5.862 6.272 6.711 7.181 7.540 7.917 8.313 8.728

Altele 1.954 2.149 2.300 2.461 2.633 2.766 2.903 3.048 3.200

Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje

Directiva 1999/31/EC şi HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevăd

urmatoarele ţinte privind deşeurile biodegradabile municipale:

• 16 iulie 2010 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 75 %

din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995

• 16 iulie 2013 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 50 %

din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995

• 16 iulie 2016 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 35 %

din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995

Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul 1995 ori un an anterior pentru care există date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor prevăzute la paragrafele (a), (b) şi (c) cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani.

În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor se menţionează că România nu solicită perioadă de tranziţie pentru îndeplinirea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate.

Page 32: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

32

Pentru îndeplinirea ţintelor prevăzute la art. 5(2) lit.a si b din Directiva, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amânării realizării ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani, pana la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ţintă va fi atinsă la termenul prevăzut în Directiva, respectiv 16 iulie 2016.

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea deşeurilor cantitatea totală de deşeuri biodegradabile generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone.

Deoarece la nivel regional şi judeţean nu se cunoaşte cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale în anul 1995, aceasta se va calcula pe baza populaţiei la nivel naţional şi judeţean din anul 1995. În urma calculelor a rezultat o cantitate totală de 610.182 tone deşeuri biodegradabile generate în Regiunea 6 N-V, iar la nivelul judeţului a rezultat 133.600 tone deşeuri biodegradabile.

Cuantificarea ţintelor care reprezintă cantitatea maximă de deşeuri biodegradabile municipale care poate fi depozitată se realizează pe baza cantităţii de deşeuri biodegradabile generate în anul 1995.

În tabelul de mai jos se prezintă cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie reduse la depozitare în anii 2010 şi 2013:

Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale

2010 2013 Cantitate generată de deşeuri biodegradabile municipale (tone) 173.851 177.428 Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile municipale care poate fi depozitată (tone)

100.170 66.780

Cantitate de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusă de la depozitare (tone)

73.681 110.648

România a obţinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC, cu excepţia ţintelor de reciclare pentru hârtie şi carton şi metale, pentru care România nu a cerut perioadă de derogare.

Tratatul de aderare a României prevede următoarele ţinte de reciclare/valorificare

privind deşeurile de ambalaje:

Ţinte de reciclare/valorificare (%)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hârtie şi carton 53,8 55,7 60 60 60 60 60 60

Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5

Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60

Metale 37,8 39,2 50 50 50 50 50 50

Lemn 4 5 7 9 12 15 15 15

Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55

Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60

Page 33: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

33

Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea de deşeuri de ambalaje generate în anul respectiv şi se împart în trei categorii:

o Ţinte de reciclare pentru fiecare tip de material de ambalaj; o Ţinte globale de reciclare; o Ţinte globale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu

recuperare de energie.

Ţintele de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje stabilite la nivel judeţean trebuie să fie cel puţin egale cu ţintele stabilite prin Tratatul de aderare a României, respectiv prin legislaţie.

În HG nr. 621/2005 cu modificările şi completările ulterioare privind gestionarea ambalajelor reciclarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje sunt definite astfel:

• „reciclarea deşeurilor de ambalaje reprezintă operaţiunea de reprelucrare

într-un proces de producţie a deşeurilor de ambalaje pentru a fi folosite în scopul iniţial sau pentru alte scopuri. Termenul include reciclarea organică, dar exclude recuperarea de energie”;

• „valorificarea reprezintă orice operaţie aplicabilă deşeurilor de ambalaje, prevăzută în anexa nr. II B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001cu modificările şi completările ulterioare”.

Astfel, valorificarea include atât reciclarea, cât şi valorificarea energetică. Cuantificarea ţintelor privind ambalajele se calculează pe baza deşeurilor de

ambalaje pe tip de material prognozate a se genera şi a ţintelor de reciclare/valorificare.

Conform acestor estimări rezultă: • în anul 2008 trebuie valorificată o cantitate de 18 mii tone deşeuri de ambalaje

(40%) din care trebuie reciclată o cantitate minimă de cca. 14.850 tone, • în anul 2011 trebuie valorificată o cantitate de 28 mii tone deşeuri de ambalaje

(53%) din care trebuie reciclată o cantitate minimă de cca. 24.400 tone, • în anul 2013 trebuie valorificată o cantitate de cca. 35 mii tone deşeuri de ambalaje

(60%) din care trebuie reciclată o cantitate minimă de cca. 32.000 tone.

2.1.5. Fluxuri specifice de deşeuri Deşeuri periculoase din deşeurile municipale

În prezent deşeurile periculoase ca parte din deşeurile menajere şi deşeurile asimilabile din deşeurile menajere, nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică.

Tipurile de deşeuri periculoase din deşeurile municipale, conform listei europene a deşeurilor, care fac obiectul PJGD sunt următoarele:

Cod deseu Tip deseu 18.02.02* Deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri

specifice pentru prevenirea infecţiilor. 20 01 13* Solvenţi 20 01 14* Acizi

Page 34: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

34

20 01 15* Alcali 20 01 17* Fotochimice 20 01 19*

15.01.10*

Pesticide

Ambalaje care conţin reziduuri şi alte substanţe contaminate 20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur 20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi 20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25 20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe

periculoase 20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase 20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice (medicamente expirate) 20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 20 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât

cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente periculoase

20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase

Estimări privind cantitatea generată de deşeuri periculoase din deşeurile menajere.

La momentul redactării PJGD nu se cunoaşte cantitatea generată deoarece deşeurile periculoase din deşeurile municipale nu sunt colectate separat.

În alte ţări europene estimarea cantităţilor de deşeuri periculoase din deşeurile municipale se face pe baza unor indicatori statistici de generare care au următoarele valori:

- 2,5 kg/persoană/an în mediu urban - 1,5 kg/persoană/an în mediu rural

Din analiza tipurilor de deşeuri periculoase menţionate în tabelul de mai sus, rezultă

că anumite categorii de deşeuri pot fi cuprinse şi în fluxul de deşeuri de echipamente electrice şi electronice. Din acest motiv la estimarea cantităţilor de deşeuri periculoase ar fi justificată utilizarea unor valori mai mici pentru indicatorii de generare, cum ar fi:

- 1,5 kg/persoană/an în mediu urban - 1,0 kg/persoană cât şi în cel rural.

Aplicând această corecţie, pentru judeţul Bihor, cantitatea totală de astfel de deşeuri, este prezentată în tabelul următor:

Numărul populaţiei (anul 2006)

Indicatori de generare (kg/locuitor/an)

Cantitatea totală generată de deşeuri (to)

Urban 300.063 1,5 450

Rural 294.919 1,0 300

TOTAL 594.982 - 750

Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale.

În vederea colectării deşeurilor periculoase de la gospodării există mai multe opţiuni care sunt prezentate şi comentate în tabelul de mai jos:

Page 35: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

35

OPŢIUNE COMENTARIU ESTIMARE

1) Colectare prin unităţile mobile

Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea de deşeuri periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere. De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4 000 până la 5 000 de persoane. Maşina de colectare poate deservi până la 700 000 de persoane, cu o frecvenţă de colectare de 3 luni. Colectarea deşeurilor periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea deşeurilor cotidiene. Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri periculoase. Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase provenite din gospodării.

1) Colectarea deşeurilor periculoase provenite din gospodării prin unitaţile mobile

2) Colectare directă de la gospodării

Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după ce s-a stabilit o dată pentru aceasta actiune.. Pentru cantităţile mici de deşeuri periculoase predate de o singură gospodărie, opţiunea este foarte costisitoare. Pentru că această opţiune nu este foarte întâlnită, nu sunt disponibile date privind procentul de colectare.

Această opţiune nu este recomandată datorită costurilor prea mari.

3) Punctele de colectare a deşeurilor periculoase

Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase din gospodării şi din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului îl constituie durata permanentă de funcţionare. Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Însă, este nevoie de personal calificat pentru clasificarea şi pre-sortarea deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească deşeuri periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi poziţionate atent, în raport cu structura aşezărilor.

Se recomandă una sau două locaţii în oraşele reşedinţă de judeţ în combinaţie cu punctele de colectare pentru reciclare şi în judeţe în cooperare cu depozitele de deşeuri. Pot fi colectate toate tipurile de deşeuri periculoase.

Page 36: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

36

OPŢIUNE COMENTARIU ESTIMARE

4) Containere pentru colectarea pe categorii a deşeurilor periculoase

Instalarea containerelor pentru colectarea deşeurilor periculoase pe categorii, în spaţii nesupravegheate este riscantă. Din experienţa acumulată până acum, containerele de colectare nesupravegheate pentru uleiuri uzate, medicamente expirate, baterii şi baterii de maşină, nu au avut succes în Europa Centrală. Vandalismul şi folosirea neadecvată au fost cauzele principale pentru aceasta. Din acest motiv containerele de colectare trebuie să fie protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializează aceste produse, companii specializate (vezi opţiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi opţiunea 3).

Aceasta reprezintă o soluţie numai în combinaţie cu opţiunile 3 sau 5.

5) Colectarea prin magazine sau companii specializate

Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea bateriilor de maşină folosite şi a uleiurilor uzate, în colaborare cu magazinele care sunt răspunzătoare pentru colectarea acestor articole. După testarea mai multor variante în mai multe ţări, este aprobată colectarea bateriilor şi a uleiurilor uzate de către ateliere şi magazine specializate.

Aceasta reprezintă o soluţie recomandată pentru colectare a medicamente-lor expirate, a uleiurilor uzate, a bateriilor de maşină şi a bateriilor.

Indiferent de sistemul pentru care se optează, condiţia de bază este colectarea selectată a deşeurilor perioculoase şi existenţa instalaţiilor de tratare, valorificare şi eliminare. Pâna în 2006 la nivelul judeţului nu a fost creat acest flux de deşeuri şi nici instalaţiile de procesare.

Baterii, acumulatori şi uleiuri uzate. Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu şi zinc-carbon.

Aceste baterii conţin o cantitate mare de mercur, care duc la costuri ridicate fiind reciclate în instalaţiile de topire a metalelor neferoase.

Se recomandă organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial. De asemenea, trebuie susţinute activităţile de reducere a conţinutului de mercur.

Colectarea bateriilor uzate auto se realizează în principal prin sistemul depozit care este optimizat în judeţul nostru.

Uleiurile uzate pot fi colectate prin intermediul atelierelor şi a staţiilor de carburanţi, unde sunt recipienţi special inscriptionaţi pentru depunerea de către deţinatori. În judeţ este puţin folosită această oportunitate.

Pesticide, solvenţi, detergenţi, lacuri , vopsele, biocide, rezidii alte chimicale

de uz casnic gospodăresc şi ambalajele lor contaminate Pâna în prezent pentru aceste deşeuri nu au existat fluxuri separate, au fost

eliminate în amestec cu deşeurile menajere. Odata cu realizarea punctului central (urban şi rural) pentru depunerea acestor

deşeuri de către cetăţeni, se va putea stabili compoziţia şi modul lor de gestionare.

Page 37: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

37

Medicamente expirate. Medicamentele care au depăşit termenul de garanţie nu sunt cu mult mai

periculoase decât cele încă în termen. Din acest motiv medicamentele expirate ar trebui colectate de farmacii, ceea ce reprezintă o practică obişnuită la nivel european.

Medicamentele expirate pot fi eliminate prin incinerare/co-incinerare sau prin depozitare în depozitele de deşeuri periculoase.

Corpuri de iluminat şi aparatură cu componente periculoase (inclusiv electrice). Există şi a existat flux de reutilizare a aparaturii din gospodării după recondiţionarea lor prin service-uri locale. În prezent toate DEEE, inclusiv cele cu componente periculoase, fac obiectul colectării de către producători în sistem 1: 1 . Odată cu construirea punctului de colectare municipal Oradea şi judeţean Bihor fluxul acestor deşeuri va fi optimizat cu concursul operatorilor de salubritate. Deşeurile provenite din iluminatul public stradal sunt gestionate de prestatorii de servicii în regie proprie cu obligativitatea raportării cantităţilor la primăria care a concesionat serviciul de iluminat.

2.1.6. Proiecte privind gestionarea deşeurilor Pentru a putea evalua şi a decide care este sistemul de gestionare al deşeurilor cel

mai convenabil pentru judeţ, trebuie avut în vedere situaţia actuală precum şi proiectele existente în domeniul gestionării deşeurilor.

O sinteză a proiectelor este prezentată în continuare:

Tip proiect

Localizare Denumire proiect An estimat de implementare

Observaţii

PHARE CES

Marghita Colectarea selectivă şi transportul deşeurilor municipale în Marghita

2008

PHARE CES

Zona Marghita

Colectarea selectivă şi transportul deşeurilor municipale în zona Marghita şi localităţile: Cheţ, Ghenetea şi Popeşti

2008

PHARE CES

Beiuş Reabilitarea sistemului municipal de colectare şi transport deşeuri: construirea unei staţii de transfer cu echipamente de sortare, procesare şi alte lucrări de construcţii specifice necesare activităţii propuse

2008 sem II

PHARE CES 2005

Salonta Sistem de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile şi construirea unei staţii de transfer a deşeurilor menajere în mun. Salonta : Salonta, Mădăras, Tinca, Batăr, Ciumeghiu, Holod, Avram Iancu, Cociuba Mare, Tulca, Olcea Cefa, Husasău de Tinca, Sânnicolau Român, Gepiu, Şoimi şi Căpâlna

2009

PHARE CES

Zona Defileul

Sistem zonal de colectare şi management al deşeurilor menajere în

2008-2009

Page 38: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

38

Crişului Repede

zona Defileului Crişului Repede

PHARE CES

Zona Valea lui Mihai

Valea lui Mihai-Reciclare ecologică-Proiectul pentru implementarea unui sistem eficace de gestionare a deşeurilor în oraşul Valea lui Mihai şi localităţile partenere: Curtuişeni, Cherechiu, Sălacea, Şimian şi Tarcea

2008-2009

Altele Zona Ştei Staţie de transfer deşeuri în zona Ştei 2008 Se caută finanţare

Altele Aleşd Staţie de sortare a deşeurilor menajere Finanţare aprobată de Fondul pentru mediu

Deşeurile municipale care nu pot fi valorificate material sau energetic vor fi eliminate

prin depozitare. În municipiul Oradea a fost construit un depozit ecologic de deşeuri nepericuloase care a fost dat în folosinţă în luna august 2005, la care sunt arondate toate cele 7 staţii de transfer propuse a fi realizate.

Acest depozit este echipat cu: • Cabină poartă • Cabină poartă + pod basculă • Spălător anvelope • Clădire administrativă • Platformă meteorologică • Staţie de colectare şi pompare a levigatului • Hală utilaje • Drumuri platforme • Împrejmuire, porţi, perdea vegetală • Acces în incintă • 3 buc puţuri de monitare a apei freatice

Într-o etapă ulterioară, în cadrul depozitului Oradea urmează să mai fie realizate

următoarele obiective: • Staţia de preepurare levigat • Staţia de compostare, • Staţia de sortare deşeuri. • Hala de depozitare pt deşeuri periculoase- aduse accidental în depozit • Deumuri, platforme, accese aferente. • 3 buc puţuri de monitorizare a apei freatice • Suprafaţa de depozitare se va construi şi se va extinde pe măsură ce

suprafeţele izolate vor fi utilizate in proporţie de 70%.

Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ: • înregistrarea cantităţilor de deşeuri; • controlul strict privind deşeurile permise şi nepermise; • acoperirea zilnică a deşeurilor; • compactarea suprafeţelor de acoperire; • asigurarea acoperirii şi închiderii; • controlul apei freatice; • monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere.

Page 39: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

39

Staţii de transfer.

În categoria sistemelor care pot fi incluse în etapa de transport a deşeurilor sunt şi staţiile de transfer.

Deşeurile colectate din zona staţiei de transfer, adică de pe o rază cuprinsă între 30-50 km, sunt sortate pe categorii de deşeuri în staţia de transfer după care deşeurile ce nu pot fi reciclate/valorificate sunt transferate în alte vehicule de transport de capacitate mai mare şi transportate la depozitul ecologic judeţean Oradea. În acest fel se micşorează costul de transport şi se reduce necesitatea de a construi un alt depozit.

La stabilirea numărului staţiilor de transfer s-a avut în vedere: - proiectele existente, chiar dacă nu au finanţarea asigurată. - localităţile aflate în amont de staţie, pe fluxul de gestionare a deşeurilor, să

totalizeze în jur de 30.000 locuitori iar totalul locuitorilor deserviţi de o staţie de transfer să fie între 30.000-50.000 locuitori.

- infrastructura de transport : starea drumurilor corespunzătoare şi traseul ales astfel încât distanţele să fie cât mai mici (s-a avut în vedere faptul că distanţele de parcurs nu sunt în linie dreaptă).

- cantitatea minimă de deşeuri să fie între 5.000 şi 10.000 tone/an deoarece numai în această situaţie costurile de transfer sunt sub 10 €/tonă.

- facilităţi de tratare (staţie sortare, staţie compostare) pentru a se reduce cantitatea de deşeuri ce urmează a fi eliminată prin depozitare.

- realizarea staţiilor de transfer trebuie să fie corelată cu anii de sistare a depozitării deşeurilor pe depozitele neconforme existente.

A rezultat că în judeţul Bihor sunt necesare a se realiza 7 staţii de transfer la: Aleşd,

Beiuş, Marghita, Salonta, Ştei, Săcuieni şi Valea lui Mihai. În cazul municipiului Oradea, a zonei metropolitane şi a localităţilor învecinate transportul deşeurilor colectate se va face direct la depozitul ecologic de deşeuri Oradea

Mai jos este prezentată harta judeţului cu împărţirea pe microregiuni şi calculul cantităţilor de deşeuri preconizate a fi colectate în cadrul fiecărei staţii de transfer, considerând indicatorii de generare a deşeurilor de 0,9 kg./loc/zi în mediul urban şi 0,4 kg./loc/zi în mediul rural. Numărul de locuitori luaţi în calcul este cel rezultat în urma Recesământului populaţiei din anul2002.

2.1.7. Măsuri de implementare Pentru implementarea unui plan de gestionare a deşeurilor sunt necesare o serie de

măsuri. Fiecare obiectiv prevăzut în plan trebuie să fie susţinut de una sau mai multe măsuri specifice.

În cele ce urmează sunt prezentate obiective şi măsurile aferente, precum şi responsabilii şi termenele de îndeplinire a măsurilor.

Page 40: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

40

Page 41: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

41

Politica şi cadrul legislativ, aspecte instituţionale

Măsuri Responsabili Termen

Stabilirea orientării judeţene în domeniul gestiunii deşeurilor, crearea cadrului organizatoric, precum şi a instrumentelor de implementare a acestuia

Consiliul Judeţean 2009

Luarea de decizii în vederea implementării măsurilor prevăzute în planul judeţean de gestionare a deşeurilor

Consiliul Judeţean Începând cu 2008

Întărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei privind gestionarea deşeurilor

Consiliul Judeţean, APM Bihor, Garda de Mediu

2008

Constituirea grupului de monitorizare a PJGD, format din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean ARPM Cluj-Napoca, APM Bihor, Garda de Mediu, Direcţia de Sănătate Publică, ONG-uri.

Consiliul Judeţean, APM Bihor

2008

Realizarea raportului de monitorizarea a PJGD Grup de monitorizare PJGD

La sfârşitul fiecărui an

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi dotări corespunzatoare la toate nivelele, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale

2008

Informarea şi conştientizarea publicului şi a părţilor implicate

Măsuri Responsabili Termen

Organizarea şi susţinerea de campanii de informare şi conştientizare a publicului (inclusiv în şcoli) privind prevenirea generării deşeurilor şi colectarea selectivă a deşeurilor municipale generate

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, APM Bihor, Inspectoratul Scolar Judetean Bihor, ONG-uri

Trimestrial

Realizarea de campanii de informare a publicului cu ajutorul media (radio, televiziune, presa scrisă locală si prin publicare pe site-urile institutiilor), cel puţin patru campanii pe an, privind colectarea fluxurilor speciale de deşeuri: deşeuri electrice şi electronice, deşeuri periculoase din deşeurile municipale, deşeuri voluminoase, vehicule scoase din uz, deşeuri de ambalaje

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, APM Bihor, sponsori

trimestrial

Organizarea de sesiuni de instruiri pentru personalul din administraţiile publice locale şi judeţene în vederea familiarizării cu managementul integrat al deşeurilor municipale şi opţiunile tehnice şi administrative de creştere a reciclării/valorificării deşeurilor municipale

Institutul Naţional de Administraţie

permanent

Realizarea de ghiduri practice privind colectarea selectivă a deşeurilor menajere, compostarea individuală a deşeurilor biodegradabile, deşeurile electrice şi electronice, deşeurile periculoase din deşeurile menajere, deşeurile voluminoase

Operatorii licenţiaţi de prestări servicii salubritate,Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, APM Bihor, sponsori

Anual incepand cu 2008

Organizarea de competiţii între localităţile rurale, având ca tematică înfrumuseţarea localităţilor, gestionarea eficientă a

Consilii Locale, locuitorii localităţilor aflate în

Începând cu 2009

Obiectiv Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare a publicului şi a

tuturor părţilor implicate în procesul de gestionare a deşeurilor

Obiective

Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor.

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene.

Page 42: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

42

Măsuri Responsabili Termen

deşeurilor, etc. competiţie

Organizarea de competiţii între instituţii sau unităţi de învăţământ prin derularea unor campanii de colectare a deşeurilor reciclabile (hârtie, sticle şi borcane, obiecte de iluminat sau flacoane spray)

Consiliul Judeţean , APM Bihor Inspectoratul Judeţean Şcolar Bihor

Permanent, Începând cu 2009

Date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor

Măsuri Responsabili Termen

Îmbunătăţirea sistemului local (mediu rural si urban) de colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor prin creerea fluxului lunar de date in format standardizat

Consilii locale, Operatori de salubritate si de prestari servicii management deseuri

Lunar

Dotarea tuturor operatorilor implecati in gestionarea deseurilor cu instalatii sau aparatura de cantarire

Operatorii prestatori de servicii, genaratorii de deseuri

2008

Realizarea de măsuratori privind compoziţia, precum şi determinarea indicatorului de generare a deşeurilor menajere pentru mediul urban şi rural şi raportarea rezultatelor obţinute la APM Bihor

Operatorii de depozite deseuri municipale, S.C. ECOBIHOR S.R.L –operatorul depozitului ecologic Oradea, Operatorii de salubritate

în fiecare anotimp/depozit

Realizarea de întâlniri trimestriale ale grupului de lucru monitorizare PJGD de informare si evaluare cu societăţile implicate în gestionarea deşeurilor privind modul de raportare si calitatea datelor privind deşeurile

CJ Bihor APM Bihor

trimestrial

Proiectarea unei baze de date şi realizarea metodologiei de colectare a datelor referitoare la deşeurile din construcţii şi demolări

Consiliul Judeţean Bihor si Primariile (urbane si rurale) serviciul de autorizari APM Bihor

Trimestrul III 2008

Colectarea datelor privind deşeurile din construcţii şi demolări

Consiliul Judetean Bihor Consiliile Locale prin Serviciile de Urbanism: autorizarea construii

Începând cu 2009

Monitorizarea cantităţii de deşeuri voluminoase si DEEE colectate şi raportarea datelor la APM Bihor; CJ Bihor

Consiliile locale şi agenţii de salubritate, operatori autorizati ptr. colectare/ tratare

Începând cu 2008, lunar

Utilizarea corecta a listei de deseuri si deseuri periculoase din Romania adoptata prin HG 856/2002

Consiliile locale şi agenţii de salubritate, operatori autorizati ptr. colectare/ tratare

2002; 2008

Colectarea şi transportul deşeurilor

Măsuri Responsabili Termen

Stabilirea modalităţii de gestiune a serviciilor de salubrizare prin gestiune directă sau gestiune delegată, conform Legii

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

31.12. 2008

Obiectiv Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă

cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Obiective Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de acoperire să fie de 100 % în mediul urban şi minim 90 % în mediul rural

Page 43: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

43

Măsuri Responsabili Termen

serviciului de salubrizare a localităţilor (L 101/2006) si Legea serviciilor de utilitate publica (Legea 51/2006) Crearea de instrumente economice pentru susţinerea şi extinderea sistemului de colectare a deşeurilor menajere în mediul urban şi rural inclusiv prin stabilirea unei taxe de mediu ( salubritate ) raportata la cantitatea de deseuri generata sau si numar de persoane din fiecare gospodarie; institutie

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

2008

Achiziţionarea mijloacelor de transport a deşeurilor ce urmează a fi depozitate la depozitul ecologic Oradea

Alocarea şi/sau accesarea de resurse financiare pentru extinderea şi implementarea colectării în mediul urban

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

2008

Alocarea de resurse financiare pentru extinderea şi implementarea colectării în judeţ pentru cel puţin 170.000 locuitori, din care 100.000 locuitori în mediul rural

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

2008

Adoptarea de măsuri cu caracter administrativ în vederea realizării eficiente a colectării selective a deşeurilor

Consiliile Locale, Garda de mediu

permanent

Stabilirea de tarife diferenţiate pentru colectare selectivă şi în amestec a deşeurilor de la populaţie

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

Începând cu 2008

Extinderea colectarii duale in mediu urban si rural, fractiune pentru depozitare definitiva si fractiune comuna pentru toate deseurile reciclabile (reciclabil mixt)

Operatori salubritate licentiati, Consilii locale, Consiliul Judetean Bihor

Pana 16 iulie 2009

Creearea fluxurilor de deseuri biodegradabile in mediu urban in vederea compostarii

Operatori salubritate licentiati, Consilii locale, Consi- liul Judetean Bihor

Trimestrul IV 2009

Stabilirea localitatilor care vor realiza platforme amenajate intrun punct fix pentru colectarea centralizata duala.

Consilii locale Pana 16 iulie 2009

Realizarea si implementarea unui proiect pilot pentru 6-10 comune asociate pentru gestiunea integrata a deseurilor specifica mediului rural cu componenta de educare, contientizare, informare,educare.

Consiliul Judetean Bihor, Consiliile locale, APM Bihor

2008-2010

Stabilirea si mentionarea in regulamentul de salubritate a punctelor pentru amplasarea containerelor care vor deservi zonele turistice, de campare si areale montane.

Consiliile locale si custozii

2009

Proiectele de modernizarea/reabilitarea drumurilor judeţene să conţină un capitol de mediu respectiv un calcul al costurilor pentru dotarea cu recipienţi de salubrizare care să fie inclus în devizul general al lucrării.

Consiliul Judeţean Bihor 2009-2010

În cadrul contractelor de semnalizare rutieră a DJ să fie prevăzută o clauză privind amplasarea tomberoanelor pentru deşeuri, inscripţionarea corespunzătoare şi repararea/înlocuirea acestora.

Consiliul Judeţean Bihor, Societăţile cu care au fost încheiate contracte de semnali-zare rutieră a DJ

Permanent începând cu contractele încheiate în anul 2009

Contractele de întreţinere a drumurilor judeţene să includă o clauză privind colecterea deşeurilor din zona de administrare, transportul şi depozitarea acestora la staţiile de transfer.

Consiliul Judeţean Bihor, Societăţile cu care au fost încheiate contracte de întreţinere a DJ

Permanent începând cu contractele încheiate în anul 2009

Page 44: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

44

Deşeuri de ambalaje

Măsuri Responsabili Termen

Aplicarea sistemului de colectare pentru toate ambalajele reutilizabile, de la producător până la consumatorul final prin distribuitorii de produse ambalate

Producătorii şi distribuitorii de produse ambalate

permanent

Implementarea unui sistem de colectare selectivă de la populaţie a deşeurilor reciclabile (plastic, sticlă şi metal) la nivel judeţean:

− de la minim 75.000 locuitori 2008

− de la minim 160.000 locuitori 2011

− de la minim 250.000 locuitori

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

2013

Implementarea unui sistem de colectare selectivă de la populaţie a deşeurilor de hârtie şi carton la nivel judeţean:

− de la minim 320.000 locuitori 2008

− de la minim 380.000 locuitori 2011

− de la minim 400.000 locuitori

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

2013

Determinarea ratei de recuperare a deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie (raportul dintre cantitatea colectată selectiv şi cantitatea totală generată)

Consiliile Locale anual

Încredinţarea pentru reciclare/valorificare a întregii cantităţi de deşeuri de ambalaje generate

Operatori economici generatori de deşeuri de ambalaje

permanent

Asigurarea sortării deşeurilor de ambalaje colectate selectiv Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

permanet

Asigurarea posibilităţilor de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje

Producători şi importatori de ambalaje şi produse ambalate

permanent

Valorificarea energetică a deşeurilor cu putere calorifică ridicată care nu pot fi reciclate

Producători şi importatori de ambalaje şi produse ambalate

permanent

Informarea populatiei si operatorilor despre oportunitatile , finantarile, subventiile, instrumentele financiare, fluxurile existente referitoare la reciclare si valorificare avansata a deseurilor de ambalaje

Consiliul judetean APM Bihor, ADR, alte autoritati

2008

Deşeuri biodegradabile municipale

Măsuri Responsabili Termen

Promovarea şi stimularea compostării individuale în gospodării şi/sau pe platforme

Consiliile Locale urbane si rurale permanent

Obiective Prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje

Atingerea ţintelor de valorificare materială şi energetică a deşeurilor de ambalaje în conformitate cu prevederile legislative

Obiective Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate în

conformitate cu prevederile legislative

Page 45: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

45

Măsuri Responsabili Termen

Realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi pieţe) si asimilabile

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, operatori autorizati, regii locale de gospodarie comunala , utilitati publice , operatorii de depozite deseuri municipale

Începând cu 2008

Asigurarea compostării întregii cantităţi de deşeuri biodegradabile rezultate din parcuri, grădini (inclusiv deşeurile din cimitire) şi pieţe si asimilabile

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale Începând cu 2008

Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice pure (deşeuri din parcuri, grădini, cimitire, pieţe)

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale Începând cu 2008

Asigurarea capacităţilor pentru tratarea (în instalaţii de compostare, fermentare, tratare mecano-biologică etc.) a minim 10.000 t deşeuri biodegradabile la nivelul judeţului, altele decât deşeurile din parcuri, grădini şi pieţe

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale 2010

Asigurarea de noi capacităţi sau extinderea celor existente pentru tratarea (în instalaţii de compostare, fermentare, tratare mecano-biologică etc.) a minim 73.000 t deşeuri biodegradabile la nivelul judeţului, Bihor altele decât deşeurile din parcuri, grădini şi pieţe

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, operatori economici generatori/prestatori servicii , operatori statii epurare

2013

Asigurarea prin planificare a fluxului de deşeuri biodegradabile pentru acoperirea capacităţilor instalaţiilor de tratare biologică, prin preluarea cu prioritate a deşeurilor organice de la restaurante, cantine, supermarketuri

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale Începând cu 2008

Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deşeurilor biodegradabile municipale şi aplicarea acestuia în zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale , operatorii de depozite

Începând cu 2008

Planificare sezoniera alternativa pentru tratare biomecanica & compostare& valorificare termoenergetica functie de caracteristicile deseurilor

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale Începând cu 2008

Incurajarea initiativei private de valorificare avansata pentru reconstructii ecologice utilizand compostul

Consiliile locale 2010

Staţii de transfer şi depozite

Măsuri Responsabili Termen

Sistarea activităţii de depozitare în depozitele urbane si rurale neconforme concomitent cu punerea in functiune a Statiilor de Transfer

Consiliile Locale si Operatorii de depozite

Cel târziu termenele prevazute în Dir 2006/12 CE , Dir 1999/31 CE incepand cu 16 iulie 2009

Realizarea staţiilor de transfer şi asigurarea transportului deşeurilor corelat cu închiderea depozitelor neconforme

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale

Începând cu 2008, corelat cu anii de sistare a activităţii depozitelor neconforme

Identificarea de surse financiare pentru realizarea staţiilor de transfer şi asigurarea transportului deşeurilor pentru judeţul Bihor

Consiliul Judeţean , Consiliile locale si asocierile acestora

2008

Proprietarii/operatorii depozitelor din judeţele:

Închiderea depozitelor neconforme din mediu urban în maxim doi ani de la sistarea activităţii:

depozitul neconform din Oradea Consiliul local al mun. Oradea Până în 2010

Obiectiv Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul

gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Page 46: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

46

Măsuri Responsabili Termen

depozitele neconforme din Beiuş şi Aleşd Consiliile locale ale mun. Beiuş şi oraş Aleşd

Până în 2011

− depozitele neconforme din Marghita, Ştei şi Săcuieni , (Salonta 2013 )

Consiliile locale ale mun. Marghita, oraş Ştei şi oraş Săcuieni, Valea lui Mihai

Până în 2012

Închiderea şi ecologizarea celor 185 spaţii de depozitare din mediul rural

Consiliile Locale Până la 16.07.2009

Monitorizarea post-închidere a depozitelor Consiliile locale prin Operatorii depozitelor sau entitate precizata

Minim 30 ani de la închiderea depozitului

Promovarea eliminării deşeurilor pe depozitele conforme

Consiliul Judeţean , autoritati de mediu si sanatate publica, cercetare si ONG

Începând cu 2007

Deşeuri periculoase din deşeurile municipale

Măsuri Responsabili Termen

Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale, stabilirea si respectarea unui calendar trimestrial de colectare

Consiliile Locale, operatorii de salubritate si prestari servicii de utilitate publica , institutii

Începând cu 2008

Crearea unui sistem de colectare a deşeurilor de ambalaje contaminate cu substante periculoase prin preluarea lor de către cei care comercializează substanţe periculoase

Consiliul Judeţean, agenţi economici care comercializează substanţe periculoase , operatori specializati

Începând cu 2008

Infiintarea unor platforme pilot ( Statii de transfer) cu dotari pentru colectarea selectiva a deseurilor periculoase de la populatie.

Consilii locale urbane. 2009

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Măsuri Responsabili Termen

Înfiinţarea punctului de colectare municipal si judeţean, asigurarea spaţiului necesar şi a utilităţilor, amenajarea drumului de acces

Consiliul Judeţean Consiliul local al mun. Oradea

2008

Colectarea DEEE din gospodăriile populaţiei prin calendar lunar in data fixa

Consiliile Locale, operatorii de salubritate Permanentdin 2008

Colectarea DEEE de către distribuitorii/comerciantii de echipamente electrice şi electronice, la achiziţionarea unui echipament de acelaşi tip ( sistem depozit )

Distribuitorii / comerciantii de echipamente electrice şi electronice

Permanentdin 2008

Obiectiv Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a

minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Obiectiv Crearea unui sistem eficient de colectare a DEEE, valorificarea DEEE

colectate cu atingerea ţintelor prevăzute de legislaţie, conştientizarea populaţiei privind necesitatea colectării selective a acestei categorii de deşeuri

Page 47: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

47

Măsuri Responsabili Termen

Preluarea DEEE de la punctele municipale de colectare şi asigurarea reciclării acestora cu atingerea ţintelor din HG 448/2005

Producătorii sau organizaţiile colective către care aceştia şi-au transferat responsibilitatea

permanent

Asigurarea finanţării operaţiunilor de preluare de la punctele de colectare, tratare şi valorificare a DEEE

Asociatiile colective ,Producătorii si importatorii de echipamente electrice şi electronice

permanent

Desfăşurarea de campanii de informare şi conştientizare a consumatorilor cu privire la obligaţiile ce le revin privind colectarea DEEE

Producătorii de echipamente electrice şi electronice, organizaţiile colective către care aceştia şi-au transferat responsibilitatea, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Economiei şi Comerţului, ECOTIC, RECOLAMP, ENVIRON, ROREC

permanent

Recondiţionarea unor EEE şi încurajarea reutilizării lor de către persoanele asistate social. La fel se poate proceda şi în cazul deşeurilor voluminoase.

Operatori autorizati, ONG, Consilii locale permanent

Vehicule scoase din uz

Măsuri Responsabili Termen

Preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă, atunci când acestea devin vehicule scoase din uz

Producătorii de vehicule permanent

Asigurarea obiectivelor legislative privind reutilizarea şi valorificarea

Producătorii de vehicule Începând cu 1 ianuarie 2008

Predarea pentru reciclare, valorificare sau reutilizare a materialelor şi pieselor înlocuite, care constituie deşeuri, către agenţii economici autorizaţi, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de întreţinere şi reparaţii auto

permanent

Deşeuri din construcţii şi demolări

Măsuri Responsabili Termen

Elaborarea unui plan privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Consiliul Judeţean ARPM Cluj Napoca

2008

Colectarea separată a deşeurilor pe deşeuri periculoase şi deşeuri nepericuloase

Persoanele fizice şi agenţii economici generatori

Începând cu 2008

Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare Consiliile Locale Începând cu 2008

Asigurarea de capacităţi de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări

Consiliile Locale permanent

Interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor din construcţii şi demolări

Consiliile Locale Garda de mediu

permanent

Obiectiv Reutilizarea şi valorificarea componentelor

Obiectiv Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a

minimizării impactului asupra mediului şi săntăţii umane

Page 48: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

48

Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti

Măsuri Responsabili Termen

Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de suprafaţă

Operatorii staţiilor de epurare,CN AR DA Crisuri Oradea Garda de mediu

permanet

Promovarea prioritară a valorificării în agricultură în condiţiile respectării prevederilor legislative

Operatorii staţiilor de epurare, OSPA. Bihor

permanent

Promovarea tratării prin presare/deshidratare în vederea co-incinerării, tratarii/denocivizarii/ stabilizarii namolurilor cu constituenti periculosi

Operatorii staţiilor de epurare permanent

Incurajarea initiativei private pentru valorificarea sub forma de substanta uscata a namolurilor de epurare

IMM, Consiliul Judetean, APM Bihor

2.1.8. Monitorizare Monitorizarea Planului Judeţean de Gestionarea Deşeurilor urmăreşte progresul

judeţului în realizarea obiectivelor, măsurilor şi termenelor stabilite, cuprinse în plan. Monitorizarea Planului Judeţean de Gestionarea Deşeurilor include, în principal,

următoarele: - monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PJGD. - evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor

cuantificabile din PJGD. - identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor din calea implementării

PJGD. - stabilirea cadrului instituţional prin formarea grupului de monotorizare

responsabil de evaluarea indicatorilor urmăriţi şi întocmirea raportului anual de monitorizare. Pe baza acestui raport se ia decizia privind revizuirea Planului.

- monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză.

Elementele componente ale Raportului de Monitorizare sunt: - Obiectivele - ce derivă din documente precum Planul Naţional de Gestionare

a Deşeurilor şi Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor; - Obiective specifice/sub-obiective care detaliază obiectivele sau identifică

cerinţe suplimentare rezultate din posibilităţile sau necesităţile judeţului, municipiului, oraşului, comunei.

- Măsuri de implementare concepute astfel încât obiectivele să fie îndeplinite; -Indicatori care descriu caracteristici măsurabile ale acţiunilor din Planul de

implementare; -Ţinte şi termene/calendare stabilind valori ale indicatorilor la un moment dat

sau începând cu un anumit moment; - Responsabili pentru implementare - reprezentând instituţiile care în

conformitate cu prevederile legale, poartă răspunderea aplicării măsurilor stabilite;

Obiectiv Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a

minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Page 49: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

49

- Responsabili pentru monitorizarea PJGD – reprezentanţi ai consiliului judeţean şi consiliilor locale, agenţiilor regionale şi judeţene pentru protecţia mediului, Gărzii de Mediu, direcţiilor de sănătate publică, ONG-uri.

Unul dintre elementele cele mai importante al Raportului de monitorizare este

reprezentat de monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză. Aceştia sunt următorii:

o evoluţia populaţiei o evoluţia indicelul de generare a deşeurilor municipale o ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale o evoluţia indicelui de generare a deşeurilor de ambalaje o ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare (deşeuri

de ambalaje de la populaţie, din comerţ, instituţii şi industrie) o compoziţia deşeurilor de ambalaje pe tip de material o ponderea pe tip de material a deşeurilor de ambalaje conţinute în

deşeurile de la populaţie

În cazul în care la monitorizarea PJGD se constată că unul sau mai mulţi factori relevanţi prezintă o altă evoluţie decât cea luată în considerare la calculul prognozei, se va decide revizuirea PJGD.

Rezultatele monitorizării vor fi folosite pentru:

- determinarea progresului de îndeplinire a obiectivelor; - determinarea deficienţelor şi a zonelor care necesită atenţie; - ghidarea sau redirecţionarea investiţiilor viitoare, revizuirea calendarului de

planificare; - informarea şi raportarea către public şi persoane oficiale despre

implementarea planului şi despre realizări cuantificate pentru atingerea ţintelor.

Metodologia de monitorizare.

Pentru fiecare obiectiv/sub-obiectiv prevăzut în PJGD se va stabili un indice de monitorizare cuantificabil.

Pentru fiecare indice vor fi specificate atât valoarea cât şi tendinţa. Tendinţa reprezintă variaţia indicelui în comparaţie cu anul precedent şi poate fi prezentată utilizând „Simbolurile lui Chernoff”, după cum urmează :

☺ Variaţie pozitivă faţă de intenţii � Variaţie negativă faţă de intenţii � Nici o variaţie.

Page 50: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

50

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă

Constituirea grupului de monitorizarea a PJGD, format din reprezentanţi ai Consiliului Judetean şi APM Bihor până la jumătatea anului 2008

Grupul de monitorizare întocmeşte Raportul anual de monitorizare al PJGD până la sfârşitul lunii noiembrie al fiecărui an şi îl prezintă în şedinţă ordinară a Consiliului Judeţean care va decide dacă este necesară revizuirea PJGD

O bună coordonare şi colaborare între factorii implicaţi

Crearea unui Grup de Lucru, cu reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, ai APM-ului, ONG-uri etc., pentru revizuirea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în situaţia în care acest lucru este necesar

Pe baza Raportului anual de monitorizare a PJGD, Grupul de Lucru efectuează revizuirea PJGD

O bună coordonare şi colaborare între factorii implicaţi

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării judeţene în domeniul gestiunii deşeurilor şi a instrumentelor de implementare a acesteia

Compararea datelor de bază pentru prognoză din PJGD (evoluţia PIB, populaţie, indice de generare) cu situaţia prezentă

Pe baza acestei comparaţii, Grupul de Lucru efectuează revizuirea PJGD

O bună coordonare şi colaborare între factorii implicaţi

Număr de hotărâri emise de Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor

Prevederi legislative locale care să asigure îndeplinirea prevederilor din PJGD

O bună conştientizare şi însuşire a PJGD la nivelul Consiliului Judeţean şi a Consiliilor Locale

Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

Creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor

Numărul anual de sancţiuni aplicate de Garda de Mediu pentru gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor

Conform graficului de control

O bună coordonare şi colaborare între factorii implicaţi

Page 51: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

51

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă Numărul anual de acţiuni (seminarii, conferinţe, ateliere de lucru) organizate de factorii implicaţi (CJ, ARPM, APM, Garda de Mediu, Ong-uri) pentru creşterea importanţei conformării la legislaţia specifică

Organizarea de seminarii, conferinţe, ateliere de lucru etc., pentru creşterea importanţei conformării la legslaţia specifică

Organizaţiile implicate trebiue să prevadă fonduri în bugetele proprii pentru organizarea acestor acţiuni

Întărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei

Definirea clară a responsabilităţilor specifice în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a respectivelor organizaţii

Definirea clară a responsabilităţilor şi asumarea acestora la toate nivelele, ţinând cont de principiul subsidiarităţii

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al respectivei organizaţii a fost elaborat şi aprobat printr-un act normativ

Număr personal angajat/Număr personal din schemă

Angajarea de personal

Număr personal instruit în cursul anului/Număr total personal

Plan de instruire profesională a personalului

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene Asigurarea de personal

suficient şi bine pregătit profesional şi dotări corespunzătoare la toate nivelele organizaţiilor implicate

Număr dotări/Număr total personal

Completarea dotării personalului

Organizaţiile vor prevedea fonduri în bugetele proprii

Număr de proiecte depuse de Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale

Instruiri tematice privind oportunităţile de finanţare pentru gestionarea deşeurilor municipale

Optimizarea preluării şi utilizării fondurilor naţionale disponibile

Număr proiecte aprobate/Număr proiecte depuse

Îmbunătăţirea calităţii proiectelor depuse

Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale au organizate structuri pentru întocmirea documentaţiilor sau au prevăzut aceste acţiuni în buget

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectarii principiilor generale, cu precădere a principiului poluatorul plăteşte şi cel privind

Optimizarea utilizării fondurilor europene şi internaţionale

Număr proiecte depuse de Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale

Pregătirea şi propunerea de proiecte eligibile, în funcţie de cerinţele donorilor

Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale au

Page 52: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

52

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă Număr proiecte aprobate/Număr proiecte depuse

Instruiri tematice privind oportunităţile de finanţare pentru gestionarea deşeurilor municipale

organizate structuri pentru întocmirea documentaţiilor sau au prevăzut aceste acţiuni în buget

responsabilitatea producătorului

Analiza modului de finanţare şi organizare a sistemului de gestionare a deşeurilor municipale (tarife şi taxe)

Raportul: cheltuieli/venituri ale sistemului de gestionare a deşeurilor municipale

Calculul tarifelor astfel încât să acopere costurile tuturor operaţiunilor de gestionare a deşeurilor municipale (colectare, inclusiv colectare selectivă, transport, tratare, eliminare, închidere, monitorizare postînchidere )

Numărul campaniilor de informare

Numărul întâlnirilor anuale şi al atelierelor de lucru

Numărul materialelor informative, de conştientizare sau de sondare a opiniei publice elaborate de către autorităţile implicate

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei, de către toate părţile implicate (autorităţi publice centrale şi locale, societăţi comerciale, ONG-uri, instituţii publice etc.)

Numărul paginilor Web cu subiect gestionarea deşeurilor

Elaborarea la toate nivelele a unor planuri de comunicare şi educare având ca grupuri ţintă: marele public (inclusiv educaţie şcolară), colectivităţi locale, agenţi economici, mediul asociativ

Existenţa unor planuri de informare, campanii de conştientizare la nivelul Consiliului Judeţean şi Consiliilor Locale

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel

Îmbunătăţirea sistemului local de colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea

Existenţa unor proceduri de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Elaborarea de către fiecare organizaţie implicată în gestionarea deşeurilor municipale a procedurilor de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Existenţa unui sistem de management a calităţii

Page 53: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

53

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă naţional şi european şi gestionarea

deşeurilor Număr de analize privind compoziţia deşeurilor menajere, precum şi determinarea indicatorului de generare a deşeurilor menajere pentru mediul urban şi rural efectuate de către operatorul depozitului şi agenţii de salubritate

Efectuarea de către agenţii de salubritate şi de către operatorul depozitului a analizelor privind compoziţia deşeurilor menajere precum şi determinarea indicatorului de generare pentru mediul urban şi rural sub coordonarea ARPM

O bună coordonare şi colaborare între factorii implicaţi

Număr de intâlniri de informare/analizare a modului de raportare a datelor privind gestionarea deşeurilor cu societăţile implicate

Plan de întâlniri cu societăţile implicate în gestionarea deşeurilor

O bună coordonare şi colaborare între factorii implicaţi

Colectarea, la nivel regional, a datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări Existenţa unor proceduri de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Realizarea unui sistem, la nivel regional, de colectare, analiză şi validare date referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor din construcţii si demolări

O bună coordonare şi colaborare între ARPM şi Consiliile Locale

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Îmbunătăţirea sistemului local de colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

Colectarea, la nivel regional, a datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor voluminoase Existenţa unor proceduri de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Realizarea unui sistem, la nivel regional, de colectare, analiză şi validare date referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor voluminoase

O bună coordonare şi colaborare între ARPM şi Consiliile Locale

Rata de acoperire cu servicii de salubritate în mediu urban din judeţ

Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban – arie de acoperire 100 %

Existenţa sursei financiare

Îmbunătăţirea/ dezvoltarea unui sistem unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de acoperire să fie de 100 % în mediul urban şi minim 90 % în mediul rural

Rata de acoperire cu servicii de salubritate in mediu rural din judeţ

Extinderea sistemul de colectare a deşeurilor municipale în mediu rural – arie de acoperire minim 90 %

Existenţa sursei financiare

Page 54: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

54

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă Număr populaţie colectată selectiv / Număr total populaţie din judeţ

Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificare astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile

Număr (capacitate) staţii de trasfer construite / Număr (capacitate) necesară

Construirea de staţii de transfer în conformitate cu prevederile studiilor de fezabilitate şi în corelaţie cu anii de închidere a depozitelor existente

Existenţa sursei financiare

Existenţa unor tarife diferenţiate pentru colectarea în amestec şi selectivă

Crearea de instrumente economice pentru susţinerea şi extinderea sistemului de colectare selectivă şi în amestec a deşeurilor menajere în mediul urban şi rural

Aprobarea Consiliului Judeţean şi Consiliilor Locale

Capacitate de colectare / transport modernizat

Modernizarea sistemelor actuale de colectare si transport

Existenţa sursei financiare

Număr depozite neconforme închise (conform planificării)

Sistarea activităţii de depozitare în depozitele urbane neconforme

Existenţa sursei financiare

Sistarea activităţii depozitelor neconforme

Număr spaţii de depozitare închise în mediul rural

Închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din mediul rural

Existenţa sursei financiare

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislatiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

Număr (capacitate) instalaţii de eliminare puse în funcţiune

Realizarea de depozite confome zonale Promovarea eliminarii deşeurilor pe depozitele conforme

Existenţa sursei financiare

Page 55: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

55

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă Realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi pieţe)

Numărul şi capacitatea staţiilor de compostare

Asigurarea compostării întregii cantităţi de deşeuri biodegradabile rezultate din parcuri, grădini (inclusiv deşeurile din cimitire) şi pieţe Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice pure (deşeuri din parcuri, grădini, cimitire, pieţe)

Existenţa sursei financiare

Asigurarea capacităţilor sau extinderea celor existente pentru tratarea biologică a deşeurilor, altele decât deşeurile din parcuri, grădini şi pieţe

Numărul şi capacitatea instalaţiilor de tratare biologică

Asigurarea fluxului de deşeuri biodegradabile pentru acoperirea capacităţilor instalaţiilor de tratare biologică, prin preluarea cu prioritate a deşeurilor organice de la restaurante, cantine, supermarketuri

Existenţa sursei financiare

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate în conformitate cu prevederile legislative

Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deşeurilor biodegradabile municipale şi aplicarea acestuia în zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există

Taxă diferenţiată de depozitare pentru deşeurile biodegradabile

Impunerea unei taxe mult mai mari pentru depozitarea deşeurilor biodegradabile

Aprobarea Consiliului Judeţean şi Consiliilor Locale

Numărul şi capacitatea staţiilor de sortare a deşeurilor de ambalaje

Identificarea surselor financiare sau prevederea acestora în sistemele integrate de gestionare a deşeurilor

Rata de recuperare pe materiale (%)

Urmărirea şi corectarea acesteia în concordanţă cu ţintele naţionale

Atingerea ţintelor de valorificare materială şi energetică a deşeurilor de ambalaje în conformitate cu prevedxerile legislative

Asigurarea posibilităţilor de sortare a deşeurilor de ambalaje

Rata de reciclare pe materiale (%)

Urmărirea şi corectarea acesteia în concordanţă cu ţintele naţionale

Page 56: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

56

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă Colectarea separată, reutilizarea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

Colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

Rata medie anuală de colectare selectivă de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare în conformitate cu cerinţele legale

Asigurarea condiţiilor de colectare

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane a nămolurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti

Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de suprafaţă

Număr sancţiuni aplicate/ Număr de controale

Conform graficului de control

Page 57: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

57

2.1. RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

2.1.1. Relaţia cu Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Regional de gestionare a Deşeurilor

Conceput ca proiecţie subsidiară, elaborarea PJGD pentru Judeţul Bihor, s-a realizat având ca bază de pornire Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor, ceea ce asigură o concordanţă deplină între prevederile documentelor regionale şi a celui judeţean. Pe de altă parte, este cunoscută deja relaţia biunivocă între PRGD, Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a deşeurilor, fapt care, într-o logică elementară, garantează compatibilitatea deplină a documentelor întocmite la cele trei nivele, naţional, regional şi judeţean.

2.1.2. Relaţia cu planurile de urbanism elaborate la nivel judeţean/local

Analiza relaţiei planului evaluat cu planurile de urbanism general sau zonal, elaborate pentru areale locale, este necesară pentru a stabili dacă spaţiile prevăzute a fi alocate unor investiţii de mediu incluse în PJGD, au, sau pot avea această destinaţie în documentele administraţiilor locale. Este de aşteptat ca această condiţie să fie îndeplinită, deoarece titularul planurilor de urbanism cât şi al investiţiilor obiectivelor de mediu (depozitele ecologice, staţiile de transfer) este acelaşi:Consiliul (judeţean, municipal, orăşenesc sau local). În acest context, relaţia între PJGD şi planurile de urbanism, trebuie privită având ca reper primul document, iar acolo unde concordanţa dintre ele nu este deplină, relaţionarea trebuie realizată prin ajustarea planurilor de urbanism. Într-o altă ordine de idei, se constată că Planul, prin prevederile sale concrete, constituie un bun instrument de dinamizare şi control al acţiunilor locale pe linie de mediu.

2.1.3. Relaţia cu proiecte judeţene/locale de gestionare a deşeurilor În forma sa finală, PJGD identifică proiectele judeţene/locale de gestionare a deşeurilor, pe care le grupează în două categorii: PHARE CES şi alte tipuri (Fondul pentru mediu), cu incidenţă locală. Autorul PJGD a luat în calcul aceste planuri pentru stabilirea obiectivelor şi a orizontului de timp necesar implementării lor, pentru fiecare microregiune.

Tip proiect

Localizare Denumire proiect An estimat de implementare

Observaţii

PHARE CES

Marghita Colectarea selectivă şi transportul deşeurilor municipale în Marghita

2008

PHARE CES

Zona Marghita

Colectarea selectivă şi transportul deşeurilor municipale în zona Marghita şi localităţile: Cheţ, Ghenetea şi Popeşti

2008

PHARE CES

Beiuş Reabilitarea sistemului municipal de colectare şi transport deşeuri: construirea unei staţii de transfer cu echipamente de sortare, procesare şi alte lucrări de construcţii specifice

2008 sem II

Page 58: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

58

necesare activităţii propuse PHARE CES 2005

Salonta Sistem de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile şi construirea unei staţii de transfer a deşeurilor menajere în mun. Salonta : Salonta, Mădăras, Tinca, Batăr, Ciumeghiu, Holod, Avram Iancu, Cociuba Mare, Tulca, Olcea Cefa, Husasău de Tinca, Sânnicolau Român, Gepiu, Şoimi şi Căpâlna

2009

PHARE CES

Zona Defileul Crişului Repede

Sistem zonal de colectare şi management al deşeurilor menajere în zona Defileului Crişului Repede

2008-2009

PHARE CES

Zona Valea lui Mihai

Valea lui Mihai-Reciclare ecologică-Proiectul pentru implementarea unui sistem eficace de gestionare a deşeurilor în oraşul Valea lui Mihai şi localităţile partenere: Curtuişeni, Cherechiu, Sălacea, Şimian şi Tarcea

2008-2009

Altele Zona Ştei Staţie de transfer deşeuri în zona Ştei 2008 Se caută surse de finanţare

Altele Aleşd Staţie de sortare a deşeurilor menajere Finanţare aprobată de Fondul pentru mediu

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A

MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE ÎN SITUATIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI PROPUS

3.1. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI

3.1.1. SOLUL Structura fondului funciar în judeţul Bihor

Suprafaţa judeţului (kmp)

din care: 7.535,00

Teren agricol 66,20%

Păduri 25,80%

Construcţii 3%

Căi de comunicaţii 1,90%

Ape 1,80%

Alte suprafeţe 1,30%

Page 59: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

59

Pe teritoriul judeţului Bihor se evidenţiază 7 zone, ţinându-se cont de continuitatea folosinţelor solului şi amplasarea principalelor elemente zonale ale reţelei de localităţi - ariile de influenţă ale principalelor centre şi axe de căi de comunicaţie şi transport.

Acestea sunt:

1. Zona Oradea - are constituită zonă metropolitană. Este situată la întretăierea axelor de comunicaţie N-S (Arad - Satu Mare) şi V-E (Ungaria - Cluj - Deva). Are un profil agro-industrial. Folosinţele agricole ale acestei zone sunt în principal terenurile arabile şi păşunile. Activităţile industriale sunt prezente în platformele municipiului. Zona posedă un potenţial balnear datorită apelor geotermale din Băile Felix, Băile 1 Mai şi Oradea.

2. Zona Aleşd - cu profil agricol, silvic şi industrial - situată pe axa V-E (Crişul Repede). Agricultura zonei se bazează în principal pe terenuri cu păşuni şi arabile. Potenţialul silvic al zonei este amplasat în nord-estul zonei. Industria este amplasată în Chistag, Aştileu (Holcim). Zona posedă potenţial turistic valoros; defileul Crişului Repede, acumulările Lugaş - Tileagd.

3. Zona Beiuş - Ştei - cu profil agricol, silvic, industrial, turism. Este situată pe axa de comunicaţie Oradea - Deva (Crişul Negru). În această zonă folosinţele agricole (păşuni, arabil) alternează cu cele silvice. Potenţialul turistic are o pondere însemnată aici găsindu-se Parcul Natural Apuseni şi Staţiunea Stâna de Vale. Industria este amplasată în Beiuş, Ştei, Vaşcău, Nucet, Băiţa, Sudrigiu şi Rieni (Transilvania Grup).

4. Zona Tinca - Dobreşti - cu profil agricol, silvic şi industrial, străbătută de Crişul

Negru. Este o zonă mai slab dezvoltată sub raportul diversificării activităţilor. 5. Zona Salonta - situată pe axa de comunicaţie N-S cu profil agricol, industrial, cu

piscicultură. Folosinţele agricole ale acestei zone sunt în principal terenurile arabile şi păşunile. Activităţile industriale sunt prezente în Salonta. Zona posedă un important potenţial piscicol.

6. Zona Diosig - Săcuieni - Valea lui Mihai - cu profil agricol, viticol şi industrial. Este

situată pe axa N-S (Oradea - Satu Mare). Agricultura zonei se bazează în principal pe terenuri cu păşuni şi arabile. Viile ocupă cea mai mare suprafaţă în comparaţie cu celelalte zone. Industria este de mică amploare, fiind amplasată în oraşele Săcuieni şi Valea lui Mihai.

7. Zona Marghita (de nord est) cu profil agricol, silvic şi industrial. Agricultura este profilată pe zootehnie (păşuni) şi producţii vegetale (arabil). Potenţialul silvic este amplasată în sud-estul zonei. Industria este amplasată în Marghita, Derna, Suplacul de Barcău, Popeşti. POLUAREA SOLULUI • Presiuni asupra stării de calitate a solurilor Proprietatile fizice, chimice si biologice care imprima solului o anumita stare de fertilitate sunt determinate de caracterul transformarilor pe care le sufera partea organica si cea minerala din sol sub actiunea asociatiilor vegetale naturale sau a plantelor cultivate în conditiile date de clima, roca, relief, mod de folosire a terenului sau impregnate cu poluanti evacuati din activitatile desfasurate în zona. Dintre elementele aflate în sol (peste 90), aproximativ 16 sunt considerate esentiale pentru plante si anume:

Page 60: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

60

- în cantitati mari: C, O, H, N, P, K, Ca, Mg, S; - în cantitati mici: Fe, Mn, B, Mo, Cu, Zn, Cl.

Indici importanti al starii de fertilitate potentiala îi constituie atât prezenta si cantitatea compusilor toxici, cât si carenta unor elemente de nutritie cu rol fiziologic important.

• Ingrasaminte In scopul restabilirii si sporirii productivitatii, în sol se introduc îngrasaminte minerale si organice, care contin diferite substante numite fertilizanti. Pe lânga fertilizanti, îngrasamintele minerale contin si alte elemente si substante (asa-numitul balast). Gestionarea neadecvata a îngrasamintelor minerale duce la poluarea chimica a solurilor, la acumularea în sol a substantelor toxice si la modificarea componentei chimice initiale a solurilor.

• Produse fito-sanitare Produsele fitosanitare sunt substante chimice destinate protectiei culturilor agricole. Datorita structurii lor chimice, aceste produse au efecte nedorite asupra sanatatii oamenilor si a mediului:

- penetreaza în lanturile trofice si mediul înconjurator; - sunt mutagene, teratogene si cancerigene; - distrug echilibrul natural pentru ca în afara organismelor daunatoare sunt

distruse si cele utile; - reducerea numarului de specii din ecosisteme.

Pe parcursul anului 2005, în Judeţul Bihor au fost tratate cu diferite produse fitosanitare peste 92000 ha. Ponderea cea mai mare o detin ierbicidele, urmate de fungicide si de insecticide si acaricide. • Soluri afectate de reziduuri zootehnice Dejectiile zootehnice aplicate în doze excesive (apreciate la peste 45 t/ha), care depasesc cerintele plantelor, pot afecta negativ fertilitatea solului, prin influenta pe care o pot avea asupra starii fizice, permeabilitatii, capacitatii de retinere a apei, continutului în oxigen etc. Continuturile de saruri solubile din sol devin excesive, putând împiedica cresterea plantelor sau pot fi levigate în apele freatice. Sarurile solubile în exces din dejectii, pot contribui la cresterea continutului total de saruri din solurile pe care s-au administrat doze mari si repetate.

• Poluarea solurilor în urma activitatilor din sectorul industrial Activitatile din sectorul industrial exercita asupra solului o presiune continua prin:

- emisiile de poluanti în aer si aparitia ploilor acide, care se pot manifesta la distanta mare de locul emisiei si care au efecte nocive asupra solului prin acidifierea si suprafertilizarea acestuia;

- depozitarea deseurilor care duce la scoaterea din circuit a unor suprafete de teren si implicit deteriorarea calitatii solurilor respective.

• Poluarea solurilor cu emisii de la centralele mari de ardere Dupa modul de manifestare a agentilor poluanti asupra starii de calitate a solurilor, poluarea produsa de termocentrale poate fi fizica sau chimica. Poluarea fizica a solului consta în modificarea uneia sau a mai multor proprietati fizice: granulometrie, densitate, porozitate si material scheletic. Poluarea fizica generata de termocentralele pe carbune este cea mai grava forma de poluare a solurilor, efectele acestui tip de poluare putând fi totale sau partiale. Efectul total al poluarii fizice asupra solurilor se materializeaza prin distrugerea acestora o data cu constructia centralelor si a haldelor de cenusa.

Page 61: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

61

Poluarea chimica poate determina modificarea reactiei substratului, a continutului de materie organica, microelemente, saruri etc. La poluarea solului concura atât emisiile de la cosurile de dispersie, cât si pulberile antrenate de vânt si transportate la distanta. • Monitorizarea calitatii solurilor În contextul conservarii si sporirii fertilitatii solurilor, este necesar ca prin studiile elaborate sa se faca o analiza detaliata a factorilor limitativi si restrictivi ai productiei agricole, în vederea identificarii solurilor supuse degradarii si poluarii, cu slaba vocatie pentru o agricultura durabila si economic eficienta, a delimitarii perimetrelor de manifestare si a gradului de intensitate, pentru a se putea interveni prin activitati de organizare, prin actiuni de prevenire sau prin lucrari de combatere si ameliorare. În judetul Bihor, specialistii de la OSPA Bihor urmăresc ca, în limita fondurilor asigurate, să finalizeze realizarea de ,,Studii pedologice si agrochimice necesare realizării si reactualizării Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultură”, pentru întreaga suprafată agricolă a judetului. Pâna în prezent au fost cartate 334605 ha teren agricol, din care 240032 ha sunt reprezentate de teren arabil.

3.1.2. ELEMENTE DE DEMOGRAFIE

Suprafaţa judeţului, de 7.535 km2, este destul de întinsă în comparaţie cu suprafata altor judeţe, iar populaţia se ridică la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv 3% din teritoriul şi populaţia întregii ţări. Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km2. Din punct de vedere administrativ, judeţul Bihor are o reţea densă de aşezări, cuprinzând zece oraşe, din care patru municipii, Oradea fiind reşedinţa de judeţ, cu 21 de localităţi componente, 90 de comune, din care trei suburbane şi 435 de sate. Cel mai important centru economic şi social-cultural al judeţului şi unul dintre marile oraşe ale ţării este Oradea cu 173.621 de locuitori. Celelalte oraşe, centre social-culturale, Salonta, Marghita, Beiuş, Aleşd, Ştei, Vaşcău, Nucet, au sub 20.000 de locuitori fiecare. Ponderea populatiei pe mediu urban si rural la nivelul anului 2003 este prezentata in tabelul urmator:

Regiunea 6 N-V

Bihor

Pop.urbana% 51,17 48,68 Pop. rurala% 48,83 51,32

3.1.3. POTENŢIAL NATURAL: PEISAJ ŞI SIT

Judeţul Bihor, situat în partea de nord-vest a României, este străbătut de râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, care curg de la est spre vest. Relieful este variat, fiind dispus în trepte ce coboară de la est la vest, dinspre culmile Munţilor Apuseni spre Câmpia de Vest. În est, pe teritoriul judeţului, se găsesc culmile înalte, vestice, ale Munţilor Bihorului ce saltă peste 1.800 m şi masivele Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Plopiş (Şes) - de înălţimi mai mici (500-1.000 m) - ce completează ca o treaptă mult mai joasă silueta înaltă a Bihorului. Aceste culmi mai coborâte, ce pătrund ca nişte tentacule spre vest, sunt despărţite între ele de depresiunile Beiuşului, pe Crişul Negru, şi Vad-Borod, pe Crişul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joasă, spre Câmpia de Vest (Câmpia Crişurilor, în sud şi Câmpia Barcăului, în nord).

Page 62: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

62

3.1.4. CONDIŢII HIDROGEOLOGICE

Bazinul hidrografic CRISURI Principalele subbazine componente ale bazinului Crisuri, dezvoltate pe teritoriile judetelor Bihor, Satu Mare si Cluj, sunt:

Subbazinul Crisul Negru (L=187 km) – compus din cursurile principale :

- Crisul Negru, tronsonul izvor – Zerind (frontiera) cu lungimea de 164 km; - Crisul Baita, tronsonul izvor – confluenta cu Crisul Negru cu lungimea de 23 km;

Subbazinul Crisul Repede (117 km) – curs principal Crisul Repede, tronsonul

limita judetului Bihor – Cheresig (frontiera) Subbazinul Barcau (L=131 km) – compus din cursurile principale :

- Barcau – tronsonul limita jud. Bihor – Parhida (frontiera), cu lungimea de 81 km ;

- Ier – tronsonul confluenta valea Santau – Diosig (frontiera), cu lungimea de 50 km.

Legea apelor 310/2004 de modificare şi completare a Legii Apelor 107/1996, a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CE si a celorlalte Directive UE in domeniul apei Sistemul national de monitorizare a apelor cuprinde doua tipuri de monitoring: a) monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apa

din cadrul bazinului hidrografic,

b)monitoringul operational pentru corpurile de apa care au riscul sa nu îndeplineasca obiectivele de protectie a apelor.

Sistemul de monitoring integrat al apelor, in spatiul hidrografic Crisuri s-a realizat in conformitate cu ordinul 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, prin monitorizarea următoarelor 4 subsisteme: a) subsistemul ape curgatoare de suprafata; b)subsistemul lacuri; c)subsistemul ape subterane; d)subsistemul ape uzate (surse de poluare).

Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile - la nivel de bazin hidrografic Crişuri

� resurse de apă teoretice: 3116,4 mil. mc � resurse de apă utilizabile: 744,734 mil. mc

Starea râurilor interioare Din punct de vedere al substanţelor prioritar periculoase toate secţiunile sunt necorespunzătoare conform ord.161/2006 - tabel de mai jos , astfel:

Page 63: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

63

Indicatori depasiti Nr.

crt.

Cursul de apã

Secţiunea de

supraveghere

Cu Ni

Pb

As Se

1. Crişul Negru Şuşti x 2. Crişul Negru am. Beiuş x x 3. Crişul Negru Uileacu de

Beiuş x x

4. Crişul Negru Def.Crişul Negru

x

5. Crişul Negru am. Tinca x x 6. Crişul Negru Zerind x 7. Crişul Băiţa Băiţa Plai x 8. Crişul Băiţa Ştei x x x 9. v. Sighiştel Sighiştel x 10. V. Neagra Molhas.V.

Izbucelor x

11. Crişul Pietros am. cfl. Boga x 12. Crişul Pietros am. cfl. C.

Negru x

13. V. Aleu Captare Aleu x 14. Nimăieşti Nimaieşti -

Beiuş x

15. Sohodol Sohodol x 16. V. Mare Suncuis x 17. Sartiş am. Ciuntesti x 18. Halgaş Şoimi x 19. Holod Capt. Dobreşti x x

20. Holod Izv. Răbăgani x 21. Pusta Râpa x 22. Saraz Saraz x 23. Asau Belfir x 24. Beliu –

Cermei Tăut x

25. Teuz Tămaşda x 26. C. Colector Tămaşda x 27. CPE 2 Ant x 28. Crişul

Repede Vadu –Crişului (Suncuius)

x

29. Crişul Repede

am. Aleşd x x

30. Crişul Repede

am. Oradea x x

31. Crişul Repede

Tărian x

32. Crişul Repede

Cheresig x

33. Iad am. Ac. Lesu x 34. Iad Bulz x 35. Dobrineşti Cacuciul Vechi x

Page 64: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

64

36. Secatura Secatura-Peştiş x

37. Mnierea am. Gălăşeni x 38. Cropanda Tileagd x 39. Uileac Ineu de Cris x 40. Chijic Săcădat x 41. Tăşad Oşorhei x 42. v. Peţa am. Sânmartin x

43. v. Peţa mijl. rezervatie x

44. v. Peţa av. Oradea x 45. Alceu Toboliu x 46. CPE2 Păd. Rădvani x 47. CCE1

Oradea CCE1-Cheresig x

48. Barcău av. Suplacu de Barcău

x

49. Barcău av. Marghita (Sînlazãr)

x x x

50. Barcău Parhida x x 51. Borumblaca Suplacu de

Barcău

52. v. Bistra am. Pădurea Neagră

x

53. v. Bistra am. Budoi x 54. v. Bistra Chiribiş x x 55. Boian Boianu Mare x 56. v. Derna Hăuceşti x x 57. Corbeni av. Sacalasău x x

58. Sânicolau Lac Cicoş x 59. Sânicolau Sâniob x 60. Fâneaţa Mare am. Uileacu

deMunte x x

61. Ier Cmp. Valea Recea

x

62. Ier Tarcea x x 63. Ier Diosig x x 64. Salcia Salcia x 65. Mouca Şimian x

Calitatea principalelor lacuri in raport cu gradul de troficitate

Nr. Crt.

Denumirea lacului

PT/ mg P/l

Nmin / mg N/l

Bm.fit. max.zf

Clorofila ”a”

Incadrare finala

1 Tileagd 0.0439 0.396 6.7 13.51 eutrof

Page 65: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

65

2 Dragan 0.027 0.411 4.15 4.73 mezotrof

3 Lesu 0.0284 0.369 5.73 6.21 mezotrof

4 Crestur 0.6663 0.545 7.03 34.1 mezotrof

5 Fegernic 0.17 0.321 9.31 208.24 hipertrof

Caracteristicile forajelor din judeţul Bihor În cursul anului 2007 s-au prelevat un număr total de 94 probe de apă din forajele cu flux lent. Frecvenţa de recoltare a probelor a fost de 1-2 recoltări/an. Indicatorii determinaţi la probele de ape subterane freatice sunt: pH, reziduu fix, CCO-Mn, SO4, NO2, NO3, Ca, Mg, Fe, Mn, NH4, fosfaţi, alcalinitate totală, oxigen dizolvat, cupru, crom, As, Zn şi fenoli. Analizele efectuate pe probele de apă recoltate din cele 47 de foraje scot în evidenţă depăşirea limitei de potabilitate faţă de limita STAS-ului 1342/91 şi a Legii apei potabile 458/2002, de către factorii de risc pe termen scurt pentru următorii indicatori: mangan, substanţe organice exprimate prin CCO-Mn, OD, fenoli, amoniu, Ca, rez. fix., fier şi depăşiri cu caracter izolat la: pH, alcalinitate, magneziu, cloruri, sulfati, PO4, NO3 şi Ca.

3.1.5. CLIMA SI CALITATEA AERULUI

Clima exprima etajarea reliefului, judeţul beneficiind de un climat temperat continental cu veri calduroase, ierni friguroase, precipitatii bogate, cu mici diferente intre zonele de munte, cele de campie si deluroase. Altitudinea, formele de relief şi expoziţia lor, vegetaţia şi apele, privite ca factori locali, determină însă diferenţieri ale elementelor climatice. Deosebirile dintre zona de câmpie şi cea montană prezintă următoarele valori ale radiaţiei globale: 110-120 kcal/cm2/an în zona de câmpie, faţă de 90-100 kcal/cm2/an în zona montană. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 3,8 şi 10,4°C. Răcirile excesive de iarnă, prin inversiuni de temperatură, constituie o caracteristică pregnantă pentru zonele depresionare, făcându-le improprii pentru culturile mai pretenţioase şi pentru amplasarea unor unităţi industriale poluante ale atmosferei. Umezeala aerului variază ca medie anuală între 70-80 % în zonele de câmpie, depăşind 80 % în zona montană. Repartiţia precipitaţiilor este inegală, cu cantităţi minime de circa 550 mm în zonele joase şi maxime de 1500 mm în zona montană. Stratul de zăpadă prezintă aceiaşi variabilitate accentuată ca şi o mare instabilitate teritorială de la un an la altul. Persistenţa stratului de zăpada însumează 85 de zile în zonele joase şi 170 de zile în zona montană. Vânturile, cu dominanţă generală vestică, sunt totuşi influenţate de poziţia Mun’ilor Apuseni şi de orientarea culoarelor de văi. Viteza maximă a vânturilor se înregistrează în aprilie pentru zona deluroasă şi în februarie pentru cea montană. O importanţă deosebită prezintă frecvenţa după direcţie a vântului, element principal de care trebuie să se ţină cont în amplasarea obiectivelor economice şi sociale.

Page 66: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

66

CALITATEA AERULUI

Supravegherea calitaţii aerului în judeţul Bihor, la nivelul anului 2007, s-a derulat pe baza unui program de activitate verificat şi aprobat de Agenţia Naţianală pentru Protecţia Mediului, punctele de supraveghere din reţeua clasică fiind prezentate în figura următoare:

Această reţea a constat din 3 puncte fixe de supraveghere a unor poluanţi specifici, cum sunt: dioxidul de azot (NO2), dioxidul de sulf (SO2) şi pulberile în suspensie (PMtotale, TSP), care au fost determinaţi ca şi concentraţii medii zilnice, pe raza municipiului Oradea. În aceste puncte se determină concentraţiile medii zilnice, conform metodelor din STAS nr. 12574/1987, pentru următorii poluanţi (cu valorile concentraţiilor medii lunare comparative între anii 2006-2007, în tabelele 2.7.1 - 2.7.10):

� Sediul APM Bihor: NO2, SO2 şi TSP; � Spitalul de copii Oradea: NO2, SO2 şi TSP; � Facultatea de Protecţia Mediului Oradea: NO2, SO2 şi TSP;

Un alt indicator de poluare determinat lunar sunt pulberile sedimentabile ce acoperă o arie mai largă, punctele de recoltare fiind amplasate în zone industriale cu activităţi specifice. Acidifierea . Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO2, NOx, NH3) Acidifierea atmosferei este provocată de prezenţa unor gaze cu un pronunţat caracter acid (SO2, NO2), care în combinaţie cu vaporii de apă, duc la formarea precipitaţiilor acide ce

Page 67: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

67

afectează sănătatea umană, vegetaţia, construcţiile, etc. Aceste gaze rezultă, în special, datorită emisiilor din procesele de ardere a unor combustibili fosili, din trafic, etc. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) În anul 2007 cantitatea totală (din datele inventarelor de emisii) de SO2 emis în atmosferă, în judeţul Bihor a fost de cca18281,464 t din care:

• 17831,195 t - arderi în energetică şi industrii de transformare; • 23,67 t - arderi neindustriale; • 426,59 t - arderi în industria de prelucrare;

Din analizele efectuate de către laboratorul A.P.M. Bihor, în anul 2007, rezultă că nu au fost depăşite concentraţiile maxim admise de normele legale în vigoare.

Judeţul Bihor 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

SO2 170074,36 31194 66070,70 234080 2649,91 15377,05 18281,46

Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx) La nivelul judeţului Bihor au fost emişi, în anul 2007, un total de 4934,127 tone de oxizi de azot, din următoarele activităţi:

• 2402,67 t - provin din arderi în energetică şi industrii de transformare, arderi neindustriale, arderi în industria de prelucrare;

• 2338,21 t - provin din procesele de producţie; • 191,44 t - provin din transportul rutier, precum şi din alte surse mobile. • 1,80 t – provin din instalatii de ardere neindustriale

Din analizele efectuate de către laboratorul A.P.M. Bihor, în anul 2007, rezultă că nu au fost depăşite concentraţiile maxim admise de normele legale în vigoare.

Judeţul Bihor 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

NOx 28657,77 15794 17692,41 283,15 1540,99 2069,53 4934,127

Emisii anuale de amoniac (NH3) Din cantitatea totală de 0.147 t de NH3 emişi în atmosferă în cursul anului 2007, doar din instalatii de ardere neindustriale

Judeţul Bihor 2006 2007

NH3 610,75 0.147

Zone afectate şi zonele cu risc de poluare atmosferică Municipiul Oradea concentrează cca. 1/3 din populaţia judeţului Bihor şi totodată cele mai multe surse de poluare a aerului. Chiar dacă în ultimii ani o parte semnificativă dintre

Page 68: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

68

aceste surse şi-au încetat activitatea, altele au redus emisiile poluante, pe teritoriul judeţului Bihor mai există surse ce pot afecta calitatea aerului ambiental. Aceste surse se pot grupa în 4 zone ale judeţului, astfel: Zona municipiului Oradea: Activităţi posibil poluatoare: termoenergetica, industria chimică, industria materialelor de construcţii, depozite de deşeuri industriale şi municipale, industria aluminei, depozite de carburanţi, trafic rutier, consum combustibil pentru instalaţii de încălzire, şantiere de construcţii, instalaţii de galvanizare, ferme de animale, etc. Din totalul de 23 de unităţi aflate sub incidenţa Directivei IPPC, la nivelul judeţului Bihor, 10 sunt situate în Oradea şi pot reprezenta surse de poluare a mediului. De asemenea, din totalul de 18 unităţi sub incidenţa Directivei Seveso (10 cu risc major şi 8 cu risc minor), 6 unitaţi sunt amplasate în zona municipiului Oradea (3 unitaţi cu risc minor şi 3 unităţi cu risc major). Zona Marghita-Suplacul de Barcău: Activităţi posibil poluatoare: extracţie şi prelucrare produse petroliere, depozite de deşeuri industriale şi municipale, depozite de carburanţi, trafic rutier, construcţia de autostradă, consum combustibili pentru încălzire, ferme de animale, incendii pe terenurile agricole şi forestiere, etc. În zonă sunt 2 unităţi sub incidenţa Directivei IPPC, respectiv o unitate cu risc major (Directiva Seveso). Zona Aleşd: Activităţi posibil poluatoare: industria materialelor de construcţii (fabrică de ciment şi de produse refractare), depozite de deşeuri industriale şi municipale, depozite de carburanţi, trafic rutier, consum combustibil pentru instalaţii de încălzire, incendii pe terenurile agricole şi forestiere, etc. În zonă sunt 2 unităţi sub incidenţa Directivei IPPC, respectiv o unitate cu risc major (Directiva Seveso). Zona Beiuş-Ştei: Activităţi posibil poluatoare: industria minieră, depozite de deşeuri radioactive, industriale şi municipale, industrie alimentară, depozite de carburanţi, trafic rutier, consum combustibil pentru instalaţii de încălzire, incendii pe terenurile agricole şi forestiere, etc. În zonă este amplasată o unitate sub incidenţa Directivei IPPC, respectiv o unitate cu risc minor (Directiva Seveso). Concluzii Dacă o parte din unităţile industriale aflate sub incidenţa directivelor europene au reuşit să-şi reducă emisiile de substanţe poluante în aer prin reducerea activităţilor de producţie, altele au trecut la o monitorizare continuă a acestora, cum este cazul SC HOLCIM ROMANIA SA şi parţial CET I Oradea. În ultimii ani s-a observat că cele mai mari probleme legate de poluarea aerului revin surselor mobile din traficul rutier şi a unei neîntreţineri corespunzătoare a zonelor urbane, unde pe lângă aspecte de civilizaţie, curăţenie stradală, au apărut şi nu s-au finalizat diverse lucrări de construcţie, care au generat cantităţi mari de pulberi în suspensie. Îmbunătăţirea structurii stradale şi a parcului auto, fluidizarea traficului şi un sistem de undă verde, continuarea lucrărilor la şoseaua de centură a municipiului Oradea şi în alte zone urbane, refacerea şi crearea unor zone cu vegetaţie în oraşe şi în apropierea unor artere rutiere dens circulate, încurajarea unor modalităţi nepoluante de trafic (tramvaie, biciclete, etc), constituie preocupări permanente în toate localităţile urbane ale judeţului şi

Page 69: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

69

în special în Oradea. Noile investiţii care se presupune că vor fi create pe linie industrială în judeţul Bihor vor fi obligate să respecte legislaţia României care este în conformitate cu toate Directivele Europene privind protecţia mediului, respectiv a aerului ambiental.

3.1.6. ARII PROTEJATE Ariile protejate reprezintă zone în care s-au luat măsuri speciale de gestionare care să răspundă cerinţelor de supraveghere, protecţie şi asigurare a valorii ecologice a spaţiului natural. În acest fel ele îşi aduc o contribuţie importantă la conservarea diversităţii biologice şi a resurselor naturale, iar legislaţia de mediu conferă cadru pentru întărirea capacităţii instituţionale în acest domeniu. Judeţul Bihor are un număr total de 64 de rezervaţii naturale protejate de importanţa naţională dintre care 26 aflate pe teritoriul Parcului Natural Apuseni, fiind primul judeţ din regiunea NV şi al doilea judeţ din ţară din punctul de vedere al ariilor naturale protejate. Suprafaţa totală a ariilor naturale protejate însumează 30.867 ha ceea ce reprezintă 4,09% din suprafaţa judeţului, iar din această suprafaţă 30.545 ha aparţin Parcului Natural Munţii Apuseni reprezentând cca. 40,3% din suprafaţa totală a acestuia.

Arii protejate declarate la nivel naţional: 64

Nr. Crt. Judet Cod

arie Denumirea ariei naturale protejate

Supra-fata (ha)

Cate-goria IUCN

Localizare (localitate)

1 BH 2.142 Pietrele Galbenei 6,300 III g Pietroasa

2 BH 2.143 Piatra Bulzului 1,400 III g Pietroasa

3 BH 2.161 Izbucul Intermitent de la Călugări 14,400 III g Cărpinet

4 BH 2.144 Gheţarul Focul Viu 0,100 III s Pietroasa

5 BH 2.145 Avenul Borţigului 0,100 III s Pietroasa

6 BH 2.146 Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu 1,000 III s Ocolul Silvic

Vaşcău

7 BH 2.166 Peştera Ciurului Ponor 1,000 III s Roşia

8 BH 2.167 Peştera Ciurului Izbuc 0,100 III s Roşia

9 BH 2.168 Peştera Osoiu 0,100 III s Com. Varciorog, Sat Fasca

10 BH 2.169 Peştera Urşilor Chişcău 1,000 III s Pietroasa

11 BH 2.170 Peştera Valea Leşului 0,100 III s Com. Bulz, OS Remeţi

12 BH 2.171 Peştera Vântului 0,100 III s Com. Şuncuiuş

13 BH 2.172 Peştera lui Micula 0,100 III s Pietroasa

Page 70: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

70

14 BH 2.173 Peştera Gălăşeni 0,100 III s Com. Măgeşti, Sat Gălăşeni

15 BH 2.196 Peştera Vacii 0,100 III s Com. Roşia

16 BH 2.197 Peştera Grueţ 0,100 III s Com. Roşia

17 BH 2.198 Peştera Igriţa 0,100 III s Com. Aştileu

18 BH 2.199 Peştera Farcu 0,100 III s Com. Roşia

19 BH 2.200 Peştera Topliţa 0,100 III s Com. Dobreşti

20 BH 2.337 Peştera din Piatra Ponorului 2,000 III s

M-tii Bihor, Valea Ponorului, DS Cluj

21 BH III.1 Peştera Smeilor de la Onceasa 0,500 III s Budureasa

22 BH 2.141 Groapa Ruginoasa- 20,400 IV g Pietroasa

23 BH 2.193 Pestera Meziad 0,100 IV s Com. Remetea, Loc. Meziad

24 BH IV.9 Complexul Carstic din Valea Ponorului 168,00 IV s Budureasa

25 BH IV.10. Sistemul Carstic Peştera Cerbului – Avenul cu Vacă 45,000 IV s Budureasa

26 BH 2.146 Varful Buteasa 2,000 IV b Com Budureasa

27 BH 2.147 Molhaşurile din Valea Izbucelor 80,022 IV b Budureasa

28 BH 2.148 Fâneaţa Izvoarelor Crişul Pietros 1,000 IV b Budureasa

29 BH 2.162 Fâneaţa Valea Roşie 4,000 IV b Comuna Paleu

30 BH 2.175 Pădurea cu narcise de la Oşorhei 2,000 IV b Com. Oşorhei,

Sat Alparea

31 BH 2.176 Vârful Cârligaţi 10,000 IV b Budureasa

32 BH 2.177 Pârâul Peţea 4,000 IV b Com. Sânmartin, Sat Rontău

33 BH 2.178 Dealul Pacău 15,000 IV b Com. Şoimi

34 BH 2.179 Poiana cu narcise de la Goronişte 1,000 IV b Comuna Tinca,

Loc Gurbediu

35 BH 2.180 Piatra Grăitoare (coasta de S-E a Brăiesei) 5,000 IV b Budureasa

Page 71: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

71

36 BH 2.181 Valea Iadei cu Syringa josichaea 2,000 IV b Com Bulz, Sat

Remeţi

37 BH 2.182 Păşunea cu Corynephorus de la Voievozi 5,000 IV b Com Şimian,

loc Şimian

38 BH 2.183 Complexul hidrografic Valea Rece 2,000 IV b Com. Sălacea

39 BH 2.163 Ferice Plai şi Hoancă 1,100 IV m Comuna Bunteşti

40 BH 2.149 Cetăţile Ponorului 14,190 IV m Com. Pietroasa

41 BH 2.150 Valea Galbenei 70,500 IV m Com. Pietroasa

42 BH 2.151 Valea Sighiştelului 412,60 IV m Com. Pietroasa

43 BH 2.152 Pietrele Boghii 38,400 IV m Com. Pietroasa

44 BH 2.153 Săritoarea Bohodeiului 32,900 IV m Com. Pietroasa

45 BH 2.154 Cetatea Rădesei 20,000 IV m Com. Budureasa

46 BH 2.155 Poiana Florilor 1,000 IV m Com. Pietroasa

47 BH 2.156 Platoul Carstic Padiş 39,000 IV m Com. Pietroasa

48 BH 2.157 Depresiunea Bălileasa fără IV m Com. Pietroasa

49 BH 2.158 Groapa de la Barsa 30,000 IV m Com. Pietroasa

50 BH 2.159 Vârful Biserica Moţului 3,000 IV m Com. Pietroasa

51 BH 2.160 Platoul Carstic Lumea Pierdută 39,000 IV m Com. Pietroasa

52 BH 2.165 Defileul Crişului Repede 219,70 IV m Comuna Vadu Crişului

53 BH 2.174 Defileul Crişului Negru la Borz 12,000 IV m Comuna Şoimi,

Sat Borz

54 BH 2.184 Lacul Cicoş 10,000 IV m Com. Săcuieni, Loc. Olosig

55 BH 2.185 Gruiul Pietrii 0,400 IV p Com. Lugaşu de Jos

56 BH 2.186 Calcarele tortoniene de la Miheleu 0,100 IV p Com. Lăzăreni

57 BH 2.187 Locul fosilifer de pe Dealul Şomleu 5,000 IV p

Com. Sânmartin, Loc. Betfia

Page 72: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

72

58 BH 2.188 Calcarele tortoniene de la Tăşad 0,400 IV p Com. Drăgeşti,

Loc. Tăşad

59 BH 2.189 Locul fosilifer din Valea Lionii-Peştiş 0,010 IV p Oras Aleşd, Sat

Peştiş

60 BH 2.190 Lentila 204 Brusturi Cornet 0,1 IV p Com. Aştileu

61 BH 2.191 Calcarele cu hippuriti din Valea Crişului 0,400 IV p Com. Bratca

62 BH 2.192 Locul fosilifer de la Corniţel 0,010 IV p Com. Borod, Sat Corniţel

63 BH 2.194 Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani 3,000 IV z Comuna Cefa

64 BH 2.195 Izvoarele mezotermale Răbăgani 0,500 IV z Comuna

Răbăgani

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bihor.

De asemenea, pe teritoriul judeţului Bihor se găsesc un număr de 13 arii natural

protejate de interes judeţean, care sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Arii naturale protejate declarate la nivel judeţean: 13

Nrcrt Judet Cod

arie Denumirea ariei naturale protejate

Supra-faţa (ha) (Legea nr.5/ 2000)

Categoria IUCN

Localizare (localitate)

1 BH

Rezervaţia de stârci (Ardea cinerea) din pădurea seculară de stejari de la Săcueni (Quercus robur)

7,200 IV z Comuna Săcueni

2 BH Poarta Bihorului fără suprafaţă IV g Comuna Nucet,

Satul Băiţa

3 BH Percul Dendrologic Sâmbăta

4,600 Comuna Sâmbăta

4 BH Parcul Dendrologic Batăr 1,400 Comuna Batăr

5 BH Parcul Dendrologic Cadea 1,000

Comuna Săcueni, Localitatea Cadea

6 BH Parcul Dendrologic Valea lui Mihai 0,500 oraşul Valea lui

Mihai

7 BH Parcul Dendrologic Balc 17,570 Comuna Balc

8 BH Parcul Dendrologic Palatul Baroc 2,000 Municipiul

Oradea

Page 73: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

73

9 BH Parcul Dendrologic de la Universitatea din Oradea

2,000 Municipiul Oradea

10 BH Parcul Dendrologic Săcueni

1,000 Comuna Săcueni

11 BH Parcul Dendrologic Arpăşel 1,000

Comuna Batăr, Localitatea Arpăşel

12 BH Parcul Dendrologic Cighid 1,500

Comuna Ciumeghiu, Localitatea Ghiorac

13 BH Parcul Dendrologic SCAZ 0,700 Municipiul

Oradea Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bihor. În ceea ce priveşte reţeaua ecologică europeană „Natura 2000” pe teritoriul judeţului

Bihor se află 30 situri: • 24 situri de importanţă comunitară (SCI), care ocupă o suprafaţă de 69.867 ha

numai pe teritoriul Jud. Bihor:

- ROSCI0002 Apuseni - ROSCI0008 Betfia - ROSCI0016 Buteasa - ROSCI0020 Câmpia Careiului - ROSCI0021 Câmpia Ierului - ROSCI0025 Cefa - ROSCI0042 Codru Moma - ROSCI0049 Crişul Negru - ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea - ROSCI0061 Defileul Crişului Negru - ROSCI0062 Defileul Crişului Repede-Pădurea Craiului - ROSCI0068 Diosig - ROSCI0084 Ferice-Plai - ROSCI0098 Lacul Peţea - ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede - ROSCI0145 Pădurea de la Alparea - ROSCI0155 Pădurea Goronişte - ROSCI0185 Păduricea de la Santău - ROSCI0200 Platoul Vaşcău - ROSCI0220 Săcueni - ROSCI0240 Tăşad - ROSCI0260 Valea Cepelor - ROSCI0262 Valea Iadei - ROSCI0267 Valea Roşie

• 6 situri de importanţă avifaunistică (SPA), a căror suprafaţă însumează 15.992 ha

pe teritoriul jud. Bihor: - ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru - ROSPA0016 Câmpia Nirului-Valea Ierului - ROSPA0067 Lunca Barcăului

Page 74: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

74

- ROSPA0081 Munţii Apuseni-Vlădeasa - ROSPA0097 Pescăria Cefa-Pădurea Rădvani - ROSPA0104 Valea Alceului

În cadrul acestor situri „Natura 2000” au fost identificate 58 habitate

naturale de interes comunitar dintre care 16 sunt habitate prioritare, la care se adaugă un numă de 11 habitate de interes naţional care sunt fără corespondenţă „Natura 2000”.

Lista habitatelor de interes comunitar: 58

Nr. crt. Cod Habitat Suprafaţă % Localizare, Sit Natura 2000

1 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

50,0; 20,0

Câmpia Ierului(SCI), Cefa (SCI)

2 2190 Depresiuni umede intradunale 10,0 Câmpia Careiului (SCI),

3 2330 Dune cu Corynephorus şi Agrostis 7,0 Câmpia Careiului (SCI),

4 2340* Dune Panonice 10,0 Câmpia Careiului (SCI),

5 3130

Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

11,0 Câmpia Ierului(SCI),

6 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

14,0 Câmpia Ierului(SCI),

7 3160 Lacuri distrofice şi iazuri 30,0 Cefa (SCI),

8 31A0* Ape termale din transilvania acoperite de lotus (dreţe) 90,0 Lacul Peţea Tip:SCI

9 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane

1,0 2,0

Apuseni (SCI), Valea Cepelor Tip:SCI

10 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

1,0 Apuseni (SCI),

11 3260

Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

1,0; 0,01; 0,1

Apuseni (SCI), Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI),

12 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

0,1; 7,0

Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI),

13 4030 Tufărişuri uscate europene 0,05 Buteasa SCI

14 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 3,0; 30,0 20,0

Apuseni (SCI), Valea Cepelor Tip:SCI

15 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium 1,0 Valea Cepelor Tip:SCI

16 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

6,0 0,1

Câmpia Ierului(SCI), Defileul Crişului Repede -Pădurea Craiului Tip:SCI

17 5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase 0,01 Apuseni (SCI),

Page 75: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

75

18 6110* Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi

0,002; 1,0

Apuseni (SCI), Codru Moma (SCI)

19 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios 0,1 Apuseni (SCI),

20 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine 0,1 Apuseni (SCI),

21 6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis) 0,1 Apuseni (SCI),

22 6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)

0,1 Apuseni (SCI), Defileul Crişului Negru SCI,

23 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

0,01 0,1

Apuseni (SCI), Valea Cepelor Tip:SCI

24 6250* Pajişti panonice pe loess 1,0; 7,0

Betfia (SCI), Câmpia Ierului(SCI),

25 6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri 11,0 Câmpia Careiului (SCI),

26 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

0,1; 0,1

Apuseni (SCI), Câmpia Careiului (SCI),

27 6430

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

0,5 1,0; 1,0; 0,5; 1,0; 2,0

Defileul Crişului Repede -Pădurea Craiului Tip:SCI Apuseni (SCI), Buteasa (SCI), Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), Cefa (SCI),

28 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

1,0; 1,0; 1,0 5,0

Apuseni (SCI), Câmpia Careiului (SCI), Cefa (SCI), Valea Cepelor Tip:SCI

29 6520 Fâneţe montane 2,0 20,0

Defileul Crişului Repede -Pădurea Craiului Tip:SCI Apuseni (SCI),

30 7110* Turbării active 0,1 Apuseni (SCI),

31 7120 Turbării degradate capabile de regenerare naturală 0,01 Apuseni (SCI),

32 7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat)

2,0 Defileul Crişului Repede -Pădurea Craiului Tip:SCI

33 7150 Comuntăţi depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase

0,1 Apuseni (SCI),

34 7230 Mlaştini alcaline 0,001 Defileul Crişului Repede -Pădurea Craiului Tip:SCI

35 8110

Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani)

0,01 10,0

Apuseni (SCI), Valea Cepelor Tip:SCI

36 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până 1,0 Apuseni (SCI),

Page 76: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

76

în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

37 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

0,01 0,1

Codru Moma (SCI) Apuseni (SCI),

38 8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase

0,01 15,00 0,01

Codru Moma (SCI), Defileul Crişului Repede -Pădurea Craiului Tip:SCI Apuseni (SCI),

39 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis

20,0 4,2 25,0 2,5

Defileul Crişului Repede -Pădurea Craiului Tip:SCI, Platoul Vaşcău Tip:SCI Apuseni (SCI), Tăşad Tip:SCI

40 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

5,0 2,2 12,0

Codru Moma (SCI) Apuseni (SCI), Valea Cepelor Tip:SCI

41 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

40,0 34,00 80,0 1,0

Codru Moma (SCI), Defileul Crişului Repede -Pădurea Craiului Tip:SCI Valea Roşie Tip:SCI Apuseni (SCI),

42 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

2,0 15,00 3,00 2,0

Defileul Crişului Negru (SCI) Platoul Vaşcău Tip:SCI Defileul Crişului Repede -Pădurea Craiului Tip:SCI Apuseni (SCI),

43 9160 Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli

1,0 Codru Moma (SCI)

44 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

100,0 70,0

Pădurea de la Alparea Tip:SCI, Pădurea Goronişte Tip:SCI

45 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

0,5 0,2 0,7 1,0

Codru Moma (SCI) Defileul Crişului Repede -Pădurea Craiului Tip:SCI Defileul Crişului Negru (SCI) Apuseni (SCI),

46 91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră 0,05 Apuseni (SCI),

47 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,5 10,0 0,5; 0,2; 0,3;

50,00 20,00

Codru Moma (SCI) Diosig (SCI) Apuseni (SCI), Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), Păduricea de la Santău Tip:SCI Valea Iadei Tip:SCI

48 91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

2,0; 1,0; 7,0; 1,0; 15,0

80,00

Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), Cefa (SCI), Diosig (SCI), Pădurea Goronişte Tip:SCI

49 91H0* Vegetaţie forestieră panonică cu Quercus pubescens 0,01 Defileul Crişului Repede -

Pădurea Craiului Tip:SCI

Page 77: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

77

50 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 18,0 Câmpia Careiului (SCI),

51 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

3,0; 2,0; 8,0

Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), Defileul Crişului Repede -Pădurea Craiului Tip:SCI

52 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros 0,2 Apuseni (SCI),

53 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

15,0; 17,0; 5,5

15,00 80,0

Codru Moma (SCI), Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI; Apuseni (SCI), Platoul Vaşcău Tip:SCI Valea Iadei Tip:SCI

54 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 0,1 Apuseni (SCI),

55 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

1,5; 5,0; 2,0; 5,0; 5,0; 2,0 2,0

Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), Diosig (SCI) , Crişul Negru (SCI); Crişul Repede amonte de Oradea (SCI), Lunca Inferioară a Crişului Repede Tip:SCI Săcueni Tip:SCI

56 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

4,0 14,0 20,0

Defileul Crişului Repede -Pădurea Craiului Tip:SCI Valea Cepelor Tip:SCI Apuseni

57 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

20,0 Apuseni (SCI),

58 9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană

0,5 Apuseni (SCI),

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bihor

* Habitate prioritare Habitate de interes naţional fără corespondenţă Natura 2000: 11

Nr. crt. Cod Habitat Suprafaţă % Localizare, Sit Natura

2000

1 R4413 Tufărişuri sud-carpatice cu Syringa josikaea 100 ha

Situl Natura 2000 Valea Iadei (mh p.

289)

2 R5421 Co,munităţi saud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Crysosplenium alternifolium şi Cardamine amara

≈ 2 ha

Valea Iadului, Valea Ieduţului, valea

Sebişelului (mh p. 314)

3 *7110 R5101

Turbării sud-est carpatice, mezo-oligotrofe, acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum

Stâna de Vale (mh p.281)

4 R5418 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Philonotis seriata şi Caltha laeta ≈ 30 ha

Munţii Apuseni – Parcul Natural

Page 78: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

78

Apuseni: Vlădeasa, Cetăţile Rădesei (mh

p. 311)

5 R6112

Comunităţi montane sud-est carpatice pioniere de grohotişuri mobile sau semifixate cu Thymus comosus, Galium album şi Teucrium montanum

Parcul Natural Apuseni: Valea

Sighiştelului (mh p 330)

6 R6113

Comunităţi sud-est carpetice de grohotişuri fixate cu Parietarias officinalis, Galium lucidum şi Geranium lucidum

Defileul Crişului Repede, Vadu

Crişului, Valea Iadului (mh p 332)

7 R6209

Comunităţi sud-est carpetice pe stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens şi Poa nemorales

Valea Iadului, Vadu

Crişului, Sighiştel (mh p 342)

8 R6210

Comunităţi sud-est carpetice pe stânci silicioase cu Asplenium trichimanes ssp. trichomanes şi Poa n emorales

Defileul Crişului Repede, Valea Iadului, Valea

Drăganului, valea Sebişelului (mh p.

343), Defileul Crişului Negru (SCI)

9 R6211

Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme

Defileul Crişului Repede (mh p. 345)

10 R6221

Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme

Defileul Crişului Repede (mh p. 354)

11 9190 Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis

2500 ha

Carei, Valea lui Mihai, Săcueni (nu este

trecut în sit Câmpia Careiului)

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bihor

Situaţia privind fauna şi flora sălbatică din habitatele naturale din judeţul Bihor, se prezintă astfel:

• Flora sălbatică:

- Specii de floră sălbatică de interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 267

- Specii de floră sălbatică de interes comunitar introduse în baza de date Natura 2000: 16, dintre care 2 specii prioritare

• Faună sălbatică: - Specii de păsări de interes naţional validate în cadrul siturilor Natura 2000: 181

specii - Specii de păsări de interes comunitar validate în baza de date în cadrul siturilor

Natura 2000: 84 specii - Specii de mamifere de interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 39

specii

Page 79: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

79

- Specii de mamifere de interes comunitar introduse în baza de date Natura 2000: 16 specii, dintre care 2 specii prioritare

- Specii de amfibieni de interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 14 specii

- Specii de reptile interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 12 specii - Specii amfibieni şi reptile de interes comunitar introduse în baza de date Natura

2000: 6 specii - Specii de peşti interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 15 specii - Specii de peşti de interes comunitar introduse în baza de date Natura 2000: 15

specii) - Specii de nevertebrate de interes naţional introduse în baza de date Natura 2000:

25 de specii - Specii de nevertebrate de interes comunitar introduse în baza de date Natura

2000: 17 specii, dintre care 2 prioritare

3.1.7. ELEMENTE DE INFRASTRUCTURA

A. Reteaua rutiera

Prin pozitia sa, la intersectarea axelor de comunicatie nord-sud între Satu Mare şi Arad, iar pe direcţia est-vest, între punctul de frontieră Borş şi Cluj Napoca, judeţul Bihor dispune de o retea de drumuri destul de densă. Repartizarea drumurilor este determinată de formele de relief. Densitatea maximă se intâlneste in zonele de vale, iar densitatea minimă in zonele muntoase. Tabel - Reteaua de drumuri in Judeţ

Judet Drumuri nationale

Moder-nizate

Cu imbracaminti

usoare rutiere

Drumuri judetene

si comunale

Moder- nizate

Cu imbracaminti

usoare rutiere

Densitatea drumurilor

publice pe 100 km2 de teritoriu

BH 446 359 87 2510 291 681 39,2%

Reteaua de drumuri urbane (strazi), mai ales in oraşe, sufera din cauza congestiei traficului si poluarii excesive datorate circulatiei rutiere urbane, preocuparii insuficiente, necoordonate si punctuale pentru gestionarea pe baze moderne a traficului. In acelasi timp, locurile de parcare sunt insuficiente.

B. Reteaua feroviara

Judeţul Bihor km

Total 500

electrificate -

Din total:

Linii cu ecartament normal

Total 500

Cu o cale 475

Cu doua căi 25

Linii cu ecartament larg -

Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu 66,3

Page 80: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

80

3.2. EVOLUŢII PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI

Analiza atentă a situaţiei actuale a arealului pentru care se propune implementarea planului, judeţul Bihor, conduce la următoarele concluzii pentru cazul în care acesta nu s-ar transpune în practică: 3.2.1. EVOLUTIA ZONEI In situatia neimplementarii Planului, evolutia zonei poate fi frânată de efectele negative ale modului actual de colectare şi depozitare a deşeurilor, efecte cuantificabile astfel:

- cheltuieli nejustificabile în bugetul de timp, de personal şi financiar al unor agenţi economici, dar şi a populaţiei în general, pe fondul unor disfuncţionalităţi organizatorice în managementul actual al deşeurilor menajere;

- rezerve/reţineri manifestate de investitori potenţiali în domenii economice sensibile la aspectele de mediu asociate managementului deşeurilor menajere, cum ar fi: turismul, turismul balneo-climateric, sănătatea;

- cheltuieli majorate în timp, necesare depoluării perimetrelor şi chiar zonelor puternic poluate de actualele depozite neecologice.

3.2.2. POTENŢIAL NATURAL: PEISAJ ŞI SIT

Modul actual de depozitare a deseurilor creeaza un impact vizual dezagreabil in zonele depozitelor de deseuri. Astfel, peisajul este afectat semnificativ, in mod negativ. Este de aşteptat ca neimplementarea planului, să conducă la deteriorarea în continuare a acestui element de mediu, într-o măsură care, în viitor să necesite cheltuieli inacceptabil de mari pentru refacere.

3.2.3. FAUNA ŞI FLORA

In situatia neimplementarii planului este încurajată dezvoltarea vietuitoarelor favorizate de modul actual de depozitare a deseurilor, respectiv: insecte, pasari si rozătoare. Acestea, constituie vectori de transmitere a agentilor patogeni către alte animale ori receptori protejati din zona depozitelor de deseuri. Dezvoltarea faunei şi florei tradiţionale in zonele de depozitare a deseurilor este impiedicată de poluantii generati de depozitele actuale (in special metale grele).

3.2.4. FACTORII DE MEDIU

In situatia neimplementarii planului, asupra factorilor de mediu se va accentua presiunea determinată de modul actual de depozitare a deseurilor, astfel: Factor de mediu AER: Efectele negative sunt determinate de:

- emisiile gazoase necontrolate din corpul depozitelor (metan, oxizi de carbon, amoniac, compusi cu sulf, produsi de descompunere a materiei organice)

- posibilitatea autoaprinderii accidentale a deseurilor depozitate (compusi de ardere, particule)

Page 81: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

81

Factor de mediu APA: Efectele negative sunt determinate de:

- posibilitatea afectarii apelor de suprafata prin deversarea in acestea a levigatului - posibilitatea afectarii apelor subterane de poluanti mobili, in special metale grele

Factor de mediu SOL: Efectele negative sunt determinate de:

- posibilitatea afectarii solului de poluanti mobili, in special metale grele - posibilitatea imprastierii de vant a materialelor depozitate

RECEPTORI PROTEJATI: Elementele de disconfort asupra receptorilor protejati (zone rezidentiale) sunt determinate de :

- mirosurile generate prin utilizarea tehnologiei actuale de depozitare a deseurilor; - impact vizual dezagreabil; - risc crescut de contractare a unor boli transmisibile datorate prezentei vectorilor

de transmitere a acestora: insecte, rozatoare, pasari; - risc de imbolnavire in cazul utilizarii apelor freatice din zonele depozitelor de

deseuri in scop menajer.

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV

4.1. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI

4.1.1. Factor de mediu AER Rezultatele obtinute, în urma măsurătorilor efectuate cu aparatura automată de măsurare a concentratiilor de poluanti imisi în atmosferă, ne indica un nivel variant al concentratiilor în punctele de masurare. Aceste puncte s-au ales ca relevante din diverse motive, tinând cont de specificul zonei, traficul din zonă, activitatea din zonă. De remarcat este influenta semnificativă a traficului intens asupra nivelului de imisie. 4.1.2. Factor de mediu APĂ Din punct de vedere al substanţelor prioritar periculoase conţinute în apele curgătoare de suprafaţă,toate secţiunile sunt necorespunzătoare conform ord.161/2006. Calitatea apei în lacurile de suprafaţă, variază între caracteristicile eutrof – hipertrof. Analizele efectuate pe probele de apă recoltate din cele 47 de foraje scot în evidenţă depăşirea limitei de potabilitate faţă de limita STAS-ului 1342/91 şi a Legii apei potabile 458/2002, de către factorii de risc pe termen scurt pentru următorii indicatori: mangan, substanţe organice exprimate prin CCO-Mn, OD, fenoli, amoniu, Ca, rez. fix., fier şi depăşiri cu caracter izolat la: pH, alcalinitate, magneziu, cloruri, sulfati, PO4, NO3 şi Ca. 4.1.3. Factor de mediu SOL – SUBSOL Presiuni asupra stării de calitate a solurilor:

- Aplicarea în sol a îngrăşămintelor minerale şi organice; - Tratarea solurilor cu produse fito-sanitare; - Aplicarea pe sol în cantităţi excedentare a unor reziduuri zootehnice; - Poluarea solurilor prin activităţi industriale;

Page 82: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

82

4.1.4. Factor de mediu ZGOMOT Referitor la factorul de mediu ZGOMOT asociabil zonei de implementare a planului, nu s-au semnalat aspecte deosebite sau situatii de neconformare.

4.2. EFECTE POSIBILE

Caracteristicile de mediu ale zonei au fost pe larg descrise în cadrul capitolului 3, ocazie cu care au fost tratate şi caracteristicile socio-economice ale arealului. Conţinutul acelui capitol, relevă faptul că în ceea ce priveşte protecţia factorilor de mediu, situaţia actuală în zonă, prezintă unele aspecte deosebite. Din această perspectivă, implementarea planului va fi unul dintre instrumentele importante în ameliorarea semnificativă a condiţiilor actuale.

4.2.1. Factor de mediu AER Factorul de mediu AER, va fi afectat pozitiv prin implementarea planului. Astfel, cantităţile de poluanti atmosferici emişi prin modul de colectare, transport şi depozitare actual vor fi reduse semnificativ, urmând ca disconfortul olfactiv asupra zonelor limitrofe actualelor depozite sa fie redus semnificativ faţă de situaţia actuală. Totodata se va reduce semnificativ riscul de autoaprindere ori incendii în depozitele de deşeuri, acest fapt fiind deasemenea un element important de îmbunătăţire a calitatăţii aerului.

4.2.2. Factor de mediu APĂ Influenta asupra factorului de mediu APA va fi pozitiva datorită eliminării efectelor negative manifestate potential in prezent prin antrenarea de poluanti (incărcare organică, metale grele, suspensii) din zona depozitelor de deseuri in surse de apă de suprafată. Totodată influenta asupra apei subterane va fi semnificativă si va conduce in timp la imbunătătirea calitătii acesteia. 4.2.3. Factor de mediu SOL – SUBSOL Modul actual de depozitare a deseurilor constituie o sursă semnificativă de poluanti pentru sol (in special metale grele), acestia migrând in sol si alterându-i semnificativ calitătile. Prin realizarea planului efectele pozitive asupra calitătii solurilor vor fi considerabile. 4.2.4. Factor de mediu ZGOMOT Factorul de mediu ZGOMOT asociabil zonei după implementarea planului, nu va suferi diferente semnificative fată e situatia actuală. 4.2.5. Element de mediu ASEZARI UMANE Asupra receptorilor protejati, impactul va fi puternic pozitiv, prin prisma îmbunătăţirii semnificative a efectului olfactiv, respectiv vizual, oferit în prezent de sistemul de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere.

5. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN

5.1. ARII DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ In judetul Bihor există urmatoarele categorii de arii naturale protejate: o rezervatie naturală geologica si geomorfologică, trei rezervatii naturale speologice, trei monumente naturale geologice si geomorfologice, 18 monumente naturale speologice de interes national, 13

Page 83: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

83

rezervatii naturale botanice, 16 rezervatii naturale mixte, 8 rezervatii naturale paleontologice si doua rezervatii naturale zoologice. Administrarea Parcului Natural Apuseni a fost încredintată prin contractul nr. 733/MMGA/22.05.2004 Directiei Silvice Oradea. Parcul Natural Apuseni se întinde pe raza judetelor Bihor, Alba si Cluj, având o suprafată totala de 75784 ha, dintre care 30545 ha se află pe teritoriul judetului Bihor. În 30 august/2005 prin HCJ nr.101 s-a instituit regim de protectie pentru colonia de stârci cenusii (Ardea cinerea), situată în fondul forestier national: Directia Silvica Oradea, OS Săcueni, trupul de pădure Pucioasa, în arboret semincer de stejar cu vârsta de 110 ani, grupa I functională – de protectie, care adaposteste în ua 32 B o colonie de cca. 40-50 de cuiburi de stârci cenusii, pasăre migratoare sălbatică, oaspete de vară, specie de interes comunitar. Rezervatia naturala Pădurea Radvani din apropierea comunei Cefa si zona helesteelor Cefa, constituie o zonă umedă cu importantă avifaunistică deosebită prin asigurarea conditiilor de pasaj, de hranire si de cuibarit pentru un numar de 76 de specii de păsări strict protejate si pentru un numar de 137 de specii de păsări de importantă comunitară protejate pe plan european. Aceasta zonă umedă cu importantă avifaunistică deosebitã, se află pe culoarul de migratie avifaunistică Panono - Bulgar si de asemenea se învecinează pe frontieră cu aria protejată Biharugra, parte componenta a Parcului National Körös - Maros din Ungaria. In urma derularii proiectului "Culoar româno-ungar de conservare a biodiversitătii” 2004-2006, cu sprijin financiar al Programului Phare CBC 2003 si al R.N.P., care are ca scop protectia biodiversitătii în judeţul de frontieră dintre România si Ungaria, se doreste în perspectivă extinderea Rezervatiei Naturale Padurea Radvani (3 ha), cu Helesteele Cefa, la 5.000 ha, în oglindă cu Parcul National Biharugra – Ungaria si includerea rezervatiei în Reteaua Natura 2000. În proiectul “Life Natura 2005- LIFE05NAT/H/000122: “Restabilirea statutului de conservare favorabilă al vânturelului de seară (Falco vespertinus) în Biojudeţul Panonica”, aplicantul principal este Parcul National Körös-Maros, iar ceilalti parteneri din Ungaria sunt: PN Hortobágy, PN Kiskunság, PN Duna-Ipoly, PN Bükk si MME – BirdLife Hungary. Partea română este reprezentată de Agentia pentru Protectia Mediului Bihor si Grupul „Milvus”, ca parteneri.

5.2. ARII SPECIALE DE CONSERVARE REGLEMENTATE CONFORM ORDONANTEI DE URGENTA A GUVERNULUI NR. 236/2000 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE

Zonele propuse pentru implementarea planului nu includ arii speciale de conservare reglementate conform ordonantei de urgenta a guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate.

5.3. CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SĂLBATICE, APROBATĂ CU MODIFICĂRI SI COMPLETĂRI PRIN LEGEA NR. 462/2001

Habitat natural este considerată o arie terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferentiază prin caracteristici geografice, abiotice sau biotice. Habitat al unei specii este mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici si biotici în care traieste o specie în oricare stadiu al ciclului său biologic.

Page 84: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

84

Pe teritoriul Judeţului Bihor, conditiile de sol si climă, asezarea geografică si relieful teritoriului au favorizat aparitia si dezvoltarea unui număr mare de habitate. Conform măsurilor negociate în cap. 22 si a Planului de implementare a legislatiei si de consolidare institutională la nivel local, în anul 2005, s-a realizat o inventariere amănuntită a habitatelor la nivel teritorial conform Anexei II a Legii 462/2001, modificată prin Ordinul 1198 din 25/11/2005 si a directivei internationale „Directiva Habitate” 92/43/CEE. Ca urmare a acestor măsuri, în judeţ au fost identificate 36 de habitate, de tipul:

- habitate costiere; - habitate specifice dunelor nisipoase de coasta si continentale; - habitate de ape dulci; - habitate de landuri si desisuri temperate; - formatiuni ierboase naturale si seminaturale de pajiste; - turbarii înalte, turbarii joase si mlastini joase; - habitate stâncoase si pesteri; - habitate de pădure.

6. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLAN SI MODUL ÎN CARE S-A TINUT CONT DE ELE

6.1. OBIECTIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLAN

Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru plan, sunt descrise în detaliu în însăşi conţinutul Planului, şi se referă la:

� conditiile existente in domeniul gestionarii deseurilor; � masurile si actiunile necesare pentru rezolvarea problemelor si a punctelor

slabe in sistemul existent de gestionare a deseurilor; � conditiilor impuse in domeniul gestionarii deseurilor luand in considerare:

o cerintele UE si nationale; o cerintele judeţene.

� etapelor necesare pentru respectarea acestor conditii; � sistemului integrat de gestionare a deseurilor la nivel regional.

6.2. MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE OBIECTIVELE DE MEDIU RELEVANTE

PJGD este instrumentul care sta la baza luarii deciziilor in domeniul gestionarii deseurilor. Prin modul în care a fost elaborat, s-a ţinut cont de obiectivele de mediu relevante, ţintele sale situându-se exclusiv în zona beneficiilor ecologice, în schimbul unor cheltuieli minimizate la nivelele actuale de suportabilitate pentru populaţie.

PJGD asista judeţul in proiectarea fluxului de deseuri prin:

� o viziune globală asupra etapelor din gestiunea deseurilor, care mai departe

ajută la identificarea lipsurilor si punctelor slabe ale sistemului care urmează a fi rezolvate prin planificare integrată;

� identificarea solutiilor durabile din punct de vedere economic si ecologic, adaptate la conditiile judeţene specifice.

PJGD-ul reprezintă strategia de gestionare a deseurilor sincronizată la nivelul tuturor factorilor responsabili din judeţ. Beneficiile PJGD sunt reprezentate de:

Page 85: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

85

� Facilitarea obtinerii de suport financiar din partea UE; � Conformarea judeţului cu cerintele legale; � Atingerea de către judeţ a tintelor nationale prin posibilităti si optiuni judeţene si

locale; � Identificarea activitătilor la nivel de judeţ si/sau local in domeniul gestionării

deseurilor in consens cu alte judete sau regiuni; � Utilizarea beneficiilor şi avantajelor locale (de ex.: capacitati mari de reciclare intr-o

microregiune) pentru atingerea tintelor nationale pentru intregul judeţ; � Compensarea dezavantajelor locale (de ex.: lipsa capacitătlor suficiente de

reciclare intr-o microregiune) cu alte părti ale judeţului; � Elaborarea unei strategii economice de gestionare a deseurilor care nu poate fi

realizată la nivel de microregiune (de ex.: datorită cantitătilor reduse de deseuri); � Luarea unor decizii pe baza analizelor si prognozelor in domeniul gestionării

deseurilor; � Stabilirea de capacităti suficiente si potrivite pentru gestionarea deseurilor; � Fluxuri transparente de deseuri si optiuni pentru tratarea deseurilor cu scopul de a

asigura capacitati si sisteme potrivite de colectare si tratare; � Identificarea zonelor in care trebuie luate masuri tehnice pentru eliminarea sau

minimizarea anumitor tipuri de deseuri; � Stabilirea necesitatilor financiare pentru operare, colectare, tratare, etc.; � Determinarea necesitatilor viitoare de investitii;

7. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Aşa cum s-a arătat detaliat în subcapitolul 2.4, evaluarea de mediu este concepută pentru identificarea şi prevenirea potenţialelor modificări negative ce pot surveni în cazul dezvoltării activităţilor stabilite prin planurile sau programele de investiţii. O evaluare a impactului este necesară pentru orice activitate ce poate influenţa direct mediul înconjurător prin natura, dimensiunea sau locul acesteia. Scopul evaluării de mediu poate fi prezentat pe scurt astfel:

� realizarea unei evaluări a impactului potenţial al unui plan înainte ca acesta să fie executat;

� realizarea unei optimizări a planului prin identificarea impactului potenţial, atât negativ cât şi pozitiv, la desfăşurarea acestuia;

� identificarea şi compararea alternativelor existente pentru selectarea variantei optime a planului;

� propunerea unor măsuri ce au ca scop ameliorarea oricărei posibile acţiuni negative şi sporirea oricăror efecte benefice;

� furnizarea unei surse de informaţii pentru toţi participanţii din cadrul planului, inclusiv a publicului interesat.

Având ca obiectiv descrierea şi evaluarea potenţialelor efecte semnificative asupra mediului prin implementarea planului, precum şi alternativele rezonabile ale acestuia, raportul de mediu trebuie să identifice atât aspectele pozitive, cât şi pe cele negative. Analizând planul din perspectiva conferită de nivelul amplu al arealului de cuprindere, este evident că efectele acestuia sunt opozabile pe de o parte modului actual de gestionare a deşeurilor, iar pe de alta, pot fi cuantificate prin analiza în detaliu al fiecărei măsuri propuse, relativ la condiţiile legislative proprii fiecărui factor de mediu afectabil.

Page 86: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

86

Având în vedere faptul că PJGD este cerut şi realizat tocmai datorită nivelului ridicat al poluării produse de modul actual, neecologic de gestionare a deşeurilor, autorul raportului consideră că evaluarea de mediu trebuie raportată cu precădere la situaţia existentă. Acest lucru nu înseamnă abandonarea aprecierilor relative la limitele impuse de legislaţie, fie şi pentru simplul motiv că fiecare obiectiv investiţional prevăzut în plan, este supus individual evaluării de impact asupra mediului. 7.1. BIODIVERSITATEA

Ecosistemele din arealul studiat precum si flora si fauna caracteristice acestora au fost prezentate in Cap. 3.

Efectele prognozate Implementarea Planului va avea efecte pozitive in raport cu ecosistemele din zonă. Principalele efecte pozitive vor fi determinate de:

- scaderea semnificativă a emisiilor de poluanti gazosi fată de situaţia actuală de depozitare a deseurilor, cu cresterea corespunzătoare a calitătii aerului;

- reducerea riscului de autoaprindere ori incendii la depozitarea deşeurilor, fată de situaţia actuală de depozitare neecologică;

- eliminarea evacuarilor de ape incărcate cu poluanti (incarcare organică, metale grele, compusi toxici) in sursele de apă de suprafată şi subterane;

- scăderea semnificativă a populatiilor de păsări, rozătoare si insecte caracteristice actualelor depozite de deseuri, ce constituie vectori de transmitere a unor boli.

7.2. POPULAŢIA Implementarea Planului va avea efecte pozitive semnificative asupra populatiei din judeţ. Acestea vor fi determinate de:

- scăderea semnificativă a emisiilor de poluanti gazosi (in special mirosuri) comparativ cu situaţia actuală;

- reducerea riscului de autoaprinderi ori incendii fată de situaţia actuală de depozitare neecologică;

- eliminarea evacuarilor de ape incărcate cu poluanti (incărcare organică, metale grele, compusi toxici) in sursele de apa de suprafaţă, respectiv ape subterane;

- scăderea semnificativă a populatiilor de păsări, rozătoare si insecte caracteristice actualelor depozite de deseuri, ce constituie vectori de transmitere a unor boli;

- imbunatatirea caracteristicilor peisagistice ale zonei.

Efectele prognozate

Efectele prognozate prin implementarea planului sunt:

- cresterea semnificativa a calitatii aerului în zonele care în prezent sunt afectate de depozitele neecologice;

- cresterea calitătii apelor de suprafată precum si a celor subterane, utilizabile in scopuri gospodaresti;

- cresterea nivelului stării de sănătate a populaţiei, prin eliminarea vectorilor de transmitere a unor boli;

Page 87: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

87

- cresterea calitătii vietii prin scăderea semnificativă a elementelor generatoare de disconfort (olfactiv, peisagistic, etc).

7.3. SĂNĂTATEA UMANĂ

Starea de confort si sănătate a populatiei este afectată în mod direct de urmatoarele elemente:

- poluarea atmosferei manifestată prin: emisii de dioxid de sulf si particule în suspensie;

- plumb si clorofluorocarburi; emisii de gaze cu „efect de seră” (CO2, CH4, ozon si nitriti)

- poluarea apelor de suprafată si a luciului de ape, din cauza unor surse punctiforme ori difuze de poluare;

- manifestări de eutrofizare a lacurilor si a zonelor de agrement lacustre; - poluarea apelor subterane prin infiltraţiile masive din actualele depozite de

deşeuri neecologice; - slaba recirculare sau reutilizare a deseurilor; gestionarea defectuoasă si

circuitul necontrolat al deseurilor; - deteriorarea, în ansamblu, a calitatii mediului urban din cauza sinergismului

diferitelor forme de poluare; - slaba preocupare pentru conservarea naturii, reducerea biodiversitătii, lipsa

zonelor verzi sau a luciilor de apă pentru agrement si scăldat; - igiena precară a localitătilor manifestată prin controlul defectuos al circuitului

deseurilor, zgomot, praf, raspândirea rozătoarelor si insectelor.

Actiunea factorilor de mediu asupra organismului uman si sănătătii populatiei poate îmbrăca mai multe forme. Astfel, niveluri foarte ridicate sau de mare intensitate dau nastere la actiune acută sau imediată în care reactiile organismului apar rapid. Cel mai frecvent, actiunea factorilor de mediu se desfasoara la niveluri de intensitate redusă, ceea ce determină o actiune cronică sau de lungă durată, ce necesită perioade lungi de timp pentru a produce în starea de sănătate modificări decelabile si uneori poate scăpa si vigilentei cadrelor sanitare. În fine, actiunea factorilor de mediu poate să se exercite nu asupra populatiei expuse, ci asupra descendentilor acesteia determinând fie mutatii ereditare transmisibile, fie malformatii congenitale. Efecte prognozate Avand in vedere elementele prezentate mai sus, se apreciaza ca implementarea Planului va conduce la contracararea fiecărui element de disconfort, determinănd cresterea continuă si sustinută a stării de confort si sănătate a populatiei.

7.4. SOLUL In prezent calitatea solului este afectata semnificativ in zona depozitelor de deseuri, datorită infiltraţiei apelor cu continut de poluanti. Astfel este depăsită capacitatea solului de retinere a poluantilor, respectiv de regenerare. Efecte prognozate Prin implementarea Planului se preconizează o crestere treptată si continuă a calitătii solului, datorită capacitătii sale de regenerare in conditiile eliminării presiunii prduse de actuala tehnologie de depozitare a deseurilor.

Page 88: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

88

7.5. APA Impactul negativ asupra apelor de suprafată din zona depozitelor de deseuri este determinat in principal de apele pluviale care spală corpul depozitului, antrenând o parte din poluantii solubili, după care ajung in apele de suprafată şi în cele subterane, în forma denumită levigat. Efecte prognozate Prin implementarea Planului se preconizează cresterea semnificativă a calitătii apelor de suprafată şi a celor subterane din zona depozitelor de deseuri si reducerea riscului si a gradului de eutrofizare a acestora datorită eliminarii sursei de poluanti

7.6. AERUL Implementarea Planului va avea efecte pozitive semnificative asupra factorului de mediu aer. Acestea vor fi determinate de:

- scăderea semnificativă a emisiilor de poluanti gazosi fată de situaţia actuală; - reducerea riscului de autoaprinderi ori incendii, comparativ cu situaţia

determinată de modul actual de depozitare neecologică.

Efectele prognozate

Efectele prognozate prin implementarea planului sunt:

- cresterea semnificativă a calitătii aerului; - scaderea riscului de poluari accidentale.

7.7. FACTORII CLIMATICI Având în vedere natura măsurilor prevazute în plan, se consideră că implementarea acestora nu va avea efecte decelabile asupra factorilor climatici.

Efectele prognozate

Nu se prognozează efecte semnificative asupra factorilor climatici prin implementarea planului propus.

7.8. VALORILE MATERIALE Prin implementarea Planului se vor pune in valoare deseurile valorificabile. Nu se prevede demolarea/desfiintarea unor constructii ori obiective existente. Efecte prognozate Se apreciază ca implementarea Planului, nu va afecta valorile materiale din arealul studiat

7.9. PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC

Implementarea Planului nu va aduce nici un fel de prejudicii patrimoniului cultural, arhitectonic ori arheologic.

Page 89: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

89

7.10. PEISAJUL In prezent depozitele de deseuri, cât şi spaţiile destinate colectării lor, constituie locuri cu impact vizual dezagreabil, determinat de tehnologia de colectare şi depozitare, prin expunerea acestora, posibilitatea imprăstierii lor de vânt pe suprafete extinse (in lipsa imprejmuirilor corespunzatoare), prezenta păsărilor, insectelor si rozatoarelor, lipsa vegetatiei in zonele perimetrale, etc. Efecte prognozate Se apreciază că implementarea Planului va conduce la imbunatatirea caracteristicilor peisagistice ale zonelor aferente. 7.11. ARII PROTEJATE Din perspectiva problematicii generale circumscrise sintagmei protecţia mediului, pentru judeţul Bihor, este definitoriu numărul, diversitatea şi suprafaţa mare a ariilor protejate. Descrierea lor s-a facut în capitolul 3. Având în vedere măsurile generale de protecţie impuse pe teritoriul acestora, evaluarea de mediu trebuie să stabilească modul în care Planul va afecta ariile protejate. Efecte prognozate

� În particular Ariile protejate nu vor fi afectate de implementarea Planului, având în vedere că investiţiile de obiective economice (depozite, staţii de transfer, puncte de colectare a deşeurilor, etc.) se vor realiza în afara zonelor ariilor protejate.

� În general Evaluarea globală a efectelor implementării Planului asupra Ariilor protejate, are în vedere o creştere generală a calităţii factorilor de mediu, prin scăderea semnificativă a nivelului actual de poluare a elementelor de mediu aer, apă şi sol-subsol. Rezultatele pozitive sunt aşteptate prin efectul cumulativ şi sinergic al acestora.

7.12. RELAŢIILE DINTRE ACEŞTI FACTORI

7.11.1. Efecte secundare Implementarea Planului va avea efecte semnificative directe, exclusiv pozitive, asupra tuturor factorilor de mediu, şi în consecinţă, este de aşteptat ca relaţiile dintre aceştia să aibă efecte secundare de asemenea pozitive, fie concomitent, fie consecutiv celor prognozate.

7.11.2. Efecte cumulative În mod tradiţional, sintagma efecte cumulative presupune existenţa mai multor efecte de mică intensitate, care prin cumulare, să producă rezultate semnificative. Pe de altă parte, efecte cumulative pot fi şi rezultatele acumulării în timp a unui singur efect de mică intensitate cu acţiune continuă o perioadă mai îndelungată. Pentru Planul evaluat, efectele negative identificate sunt minore şi nu se asociază, în consecinţă apreciem că implementarea lui nu va avea efecte negative cumulative. În schimb, influenţele pozitive, care vor afecta practic întreg spectrul de mediu, vor avea, fiecare în parte efecte cumulative pe termen lung.

Page 90: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

90

7.11.3. Efecte sinergice Implementarea Planului va avea efecte semnificative directe, exclusiv pozitive, asupra tuturor factorilor de mediu, şi în consecinţă, este de aşteptat ca interferenţa efectelor să aibă consecinţe de asemenea pozitive, atât concomitent, cât şi prin acumulare în timp.

7.11.4. Efecte pe termen scurt, mediu si lung Aşa cum s-a arătat în paragrafele anterioare, efectele majore prognozabile ca urmare a implementării Planului, vor fi exclusiv pozitive, ca urmare a ecologizării întregului proces de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere. În aceeaşi măsură, o ameliorare semnificativă a parametrilor de mediu în judeţ, este de aşteptat ca efect al închiderii ecologice a actualelor depozite. Pe de altă parte, nu poate fi eliminată în totalitate posibilitatea apariţiei unor efecte negative de mediu, prin aplicarea noilor tehnologii de colectare, procesare şi eliminare a deşeurilor menajere. Acest lucru este puţin probabil să apară pe termen scurt şi mediu, dar nu poate fi în totalitate exclus dintr-o prognoză pe termen lung.

7.11.5. Efecte permanente şi temporare Nu am identificat efecte permanente sau temporare datorate relaţiilor dintre factorii de mediu afectaţi de implementarea planului.

7.11.6. Efecte pozitive si negative Efectele datorate relaţiilor dintre factorii de mediu afectaţi sunt de natură exclusiv pozitivă, şi sunt cele menţionate mai sus ca efecte secundare.

8. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ

Judeţul Bihor, pentru care este evaluat PJGD, este limitat la Vest de graniţa României cu Ungaria. Din datele pe care le deţinem, în ultimii ani, nu au fost semnalate efecte de mediu în context transfrontieră, care să fi avut ca punct de plecare managementul deşeurilor menajere, chiar în condiţiile în care, o serie de depozite de deşeuri ale localităţilor situate în apropierea graniţei (Valea lui Mihai, Săcuieni, Oradea şi Salonta) se află la o distanţă de 10 – 20 km de frontieră. Având în vedere faptul că prin implementarea Planului, emisiile de poluanţi se vor reduce semnificativ inclusiv în perimetrele actualelor depozite neecologice, odată cu închiderea lor, este de aşteptat ca efectele asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii umane în context transfrontieră, oricât de puţin decelabile, să fie pozitive.

Page 91: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

91

9. MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI PRIN IMPLEMENTAREA PLANULUI

Având în vedere faptul că efectele semnificative asupra mediului asociabile implementării Planului sunt de natură exclusiv pozitivă, apreciem că nu sunt necesare măsuri pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului.

10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE

10.1. MOTIVELE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTEI ALESE Necesitatea PJGD PJGD este cerut de catre Uniunea Europeana ca instrument de planificare pe baza caruia se poate obtine asistenţă financiară si suport din partea UE. Este necesar să se asigure ca tintele UE si nationale sa fie atinse si să fie identificate solutiile durabile adaptate la conditiile specifice judeţene. PJGD este instrumentul care stă la baza luarii deciziilor in domeniul gestionarii deseurilor. PJGD asista judeţul in proiectarea fluxului de deseuri prin:

� o viziune globală asupra etapelor din gestiunea deseurilor, care mai departe

ajută la identificarea lipsurilor si punctelor slabe ale sistemului care urmeaza a fi rezolvate prin planificare integrata;

� identificarea solutiilor durabile din punct de vedere economic si ecologic, adaptate la conditiile judeţene specifice.

Beneficii ale PJGD PJGD-ul reprezinta raspunsul judeţului Bihor la cerintele nationale/europene luând in considerare caracteristicile specifice judeţului si legătura intre tintele nationale si posibilitătile si optiunile de a atinge aceste tinte la nivel de judet şi local. Beneficiile PJGD sunt reprezentate de:

� Facilitarea obtinerii de suport financiar din partea UE; � Conformarea judeţului cu cerintele legale; � Atingerea de catre judeţ a tintelor nationale prin posibilitati si optiuni judeţene si

locale (la nivel de judet); � Identificarea activitatilor la nivel de judeţ si/sau judet in domeniul gestionarii

deseurilor in consens cu alte judete sau regiuni; � Utilizarea beneficiilor avantajelor locale (de ex.: capacitati mari de reciclare intr-un

judet) pentru atingerea tintelor nationale pentru intreaga judeţ; � Compensarea dezavantajelor locale (de ex.: lipsa capacitatlor suficiente de

reciclare intr-un judet) cu alte parti ale judeţului; � Elaborarea unei strategii economice de gestionare a deseurilor care nu poate fi

realizata la nivel de judet (de ex.: datorita cantitatilor reduse de deseuri); � Luarea unor decizii pe baza analizelor si prognozelor in domeniul gestionarii

deseurilor; � Stabilirea de capacitati suficiente si potrivite pentru gestionarea deseurilor;

Page 92: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

92

� Fluxuri transparente de deseuri si optiuni pentru tratarea deseurilor cu scopul de a asigura capacitati si sisteme potrivite de colectare si tratare;

� Identificarea zonelor in care trebuie luate masuri tehnice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deseuri;

� Stabilirea necesitatilor financiare pentru operare, colectare, tratare, etc.; � Determinarea necesitatilor viitoare de investitii;

Principalele intentii pentru PJGD pentru deseuri municipale solide Principalul obiectiv al organizării gestionării deseurilor municipale in Romania si, de asemenea, principalul obiectiv in planificarea judeţeană in domeniu, este in primul rând:

- Atingerea unui nivel inalt de colectare a deseurilor generate prin conectarea unui numar din ce in ce mai mare de generatori de deseuri;

- Conform tintelor nationale / judeţene, reducerea potentialului de emisii cauzate de deseurile biodegradabile;

- Conform tintelor nationale / judeţene, reducerea cantitătilor de deseuri si cresterea cantitătilor reciclate;

- Asigurarea de capacităti suficiente de depozitare si inchiderea vechilor depozite neconforme.

Motivele care au condus la varianta aleasă

Planul Judeţean de Gestionare a Deseurilor pentru Judeţul Bihor a fost elaborat cu scopul de a atinge – cu posibilitatile specifice judeţului – tintele nationale pentru gestionarea deseurilor la termenele stabilite. PJGD este un instrument cerut de legislatie si este primul document de planificare a sistemului de gestionare a deseurilor la nivelul Judeţului Bihor. Planul a fost elaborat pe baza datelor existente din perioada 1999-2005 si a fost verificat si concretizat pentru o planificare ulterioara detaliată si sigură. S-au folosit metode standardizate corespunzatoare pentru a crea o bază de date reală si acceptabilă, pentru a garanta siguranta planificării si investitiilor precum si pentru a asigura consecventa si comparabilitatea necesară intre nivelurile local, regional si national. Publicul, factorii de decizie si alte părti interesate au fost implicate in alegerea variantei optime a planificarii judeţene. Participarea publică este considerată ca o etapă inerentă a procedurilor judeţene de planificare, pentru a se obtine o acceptare largă a rezultatelor finale. Planul elaborat prezinta cele mai bune rezultate ecologice posibile in conditii de maximă eficientă economică. Planul Judeţean de Gestionare a Deseurilor pentru Judeţul Bihor:

• redă situatia existentă a sistemului de gestionare a deseurilor la nivelul

judeţului; • identifică si analizează punctele slabe; • defineste obiectivele specific judeţene; • dezvoltă si evaluează scenarii si alternative pentru viitor; • oferă posibilităti si solutii adecvate pentru sistemul de gestionare a

deseurilor; • redă investitiile necesare pentru viitor

Din datele statistice înregistrate în ultimii ani, se poate concluziona că există o conştientizare mai accentuată a problemelor generate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor şi a substanţelor chimice periculoase, lucru transpus în numărul mare de

Page 93: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

93

solicitări de informaţii şi consultanţă venite din partea administraţiei publice locale şi a agenţilor economici. S-au înregistrat de asemenea progrese în activitatea de colectare a deşeurilor reciclabile (hârtie-carton, materiale plastice, fier vechi, baterii şi acumulatori, anvelope uzate), fapt dovedit de cantităţile crescute de deşeuri colectate de la populaţie şi agenţi economici. Prin autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului, aceştia sunt obligaţi în a încheia contracte, conform legii, cu agenţi economici colectori /reciclatori de deşeuri pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor industriale pe care le generează, În contextul în care, prin angajamentele asumate în capitolul 22 Mediu, toate depozitele de deşeuri urbane şi industriale, considerate neconforme, se vor închide în următorii ani, este necesară introducerea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor. In ceea ce priveste cantitatea de deseuri de ambalaje reciclabile s-a tinut cont de existenta unitătilor de reciclare, respectiv preluare a materiei prime secundare pentru deseurile de ambalaje de hartie si carton, respectiv a deseurilor de ambalaje de mase plastice si PET-uri. In acest caz s-au stabilit la nivel de judeţ tinte mai mari pentru aceste tipuri de ambalaje, astfel atingand procentul minim impus pentru anul 2007, de 34% reciclare total deseuri de ambalaje. Analiza specifică orientată asupra conţinutului de deşeuri de ambalaje a evidenţiat preponderenţa celor din materiale plastice. Prin urmare, implementarea unui sistem de colectare selectivă poate fi viabilă din punct de vedere al cantităţilor ce pot fi recuperate (în special în ceea ce priveşte ambalajele din materiale plastice). In acest sens exista la nivelul judeţului proiecte pilot de colectare selectiva pentru plastic si hartie. Strategiile la nivel European recomandă următoarea ierarhizare a acţiunilor de gestionare a deşeurilor:

- prevenirea apariţiei deseurilor; - tratarea deşeurilor; - reciclarea şi reutilizarea; - optimizarea metodelor de eliminare finală.

Această ierarhie este adoptată atat în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, cat si in Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 6 N-V.

10.2. DESCRIEREA MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA

Prezenta evaluare de mediu s-a realizat în mai multe etape, după cum urmează:

ETAPA 1 - În cadrul acestei prime etape, evaluatorul de mediu a luat act de conţinutul

Planului în faza de propunere (schiţă). În cadrul rundei iniţiale de consultări cu elaboratorul, după o documentare prealabilă privind cadrul legislativ care fundamentează elaborarea planului, evaluatorul de mediu a procedat la culegerea datelor necesare realizării evaluării.

ETAPA 2

- În cadrul acestei etape, evaluatorul de mediu, ca membru al Grupului de lucru, în cadrul consultărilor cu proiectantul şi alţi membri ai grupului, a luat act de

Page 94: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

94

conţinutul Planului în forma iniţială, exprimându-şi punctul de vedere cu privire la:

- Modul în care Planul se integrează celorlalte

planuri/programe aflate în stadiu de proiecte sau în execuţie (SNGD, PNGD, planurile urbanistice generale sau zonale elaborate la nivele locale).

ETAPA 3 - În cadrul acestei etape, evaluatorul de mediu, în calitate de membru al Grupului

de lucru a participat la şedinţa acestuia desfăşurată la sediul CJ BIHOR, luând act de observaţiile şi propunerile participanţilor cu privire la conţinutul Planului.

- Etapa s-a finalizat prin redactarea primei variante a Raportului de mediu. ETAPA 4

- În cadrul acestei etape, evaluatorul de mediu, în calitate de membru al Grupului de lucru a prezentat Raportul de mediu în şedinţă publică, desfăşurată la sediul CJ BIHOR, luând act de observaţiile şi propunerile participanţilor cu privire la conţinutul Planului şi al Raportului.

ETAPA 5

- Această ultimă etapă a fost alocată unor noi documentări privind aspectele prezentate în şedinţa de dezbatere publică, inclusiv prin studierea variantei finale a Planului.

- Etapa s-a finalizat cu redactarea Raportului final privind evaluarea de mediu.

10.3. DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE

Acţiunea de colectare şi prelucrare a informaţiilor necesare redactării Raportului privind evaluarea de mediu pentru PJGA Judeţul Bihor, nu a fost urmărită de dificultăţi notabile.

11. MASURI AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI

Planurile judeţene de gestionare a deseurilor sunt revizuite periodic, conform reglementarilor legale, avandu-se in vedere progresul tehnic si cerintele de protectie a mediului, fără să se depăsească insă perioada de 5 ani. Efectele implementarii diferitelor proiecte trebuie sa fie foarte atent monitorizate, pentru a elimina solutiile neadecvate si pentru a introduce metode mai eficiente de realizare a obiectivelor propuse. De asemenea, prin monitorizarea anumitor indicatori, se verifică si ipotezele pe care s-a bazat dezvoltarea scenariilor. Monitorizarea implementarii se face in fiecare an de către autoritatile responsabile in acest sens. Planul prevede de asemenea posibilitatea ca autoritătile să poată lua in considerare si alti indicatori relevanti pentru monitorizarea implementării acestuia.

Page 95: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

95

12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 12.1 TITULARUL PLANULUI

Titularul Planului pentru care se realizează prezentul raport de mediu, este CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR

Proiectantul Planului este CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR

12.2 AUTORUL RAPORTULUI

Autorul raportului de mediu, este SC ECOTECH SRL SATU MARE, având sediul în municipiul Satu Mare, Strada Martirilor Deportaţi nr. 20 A, telefon/fax 0261-713421.

12.3 DENUMIREA PLANULUI

Proiectul elaborat de CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR, poartă denumirea „PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR – JUDEŢUL BIHOR”.

12.4 CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE

Scopul şi limitele PJGD Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor are ca scop:

- Definirea obiectivelor şi ţintelor judeţene în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Naţional şi Regional de Gestionare a Deşeurilor.

- Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deşeurilor municipale la nivel judeţean.

- Să servească realizarea şi susţinerea sistemelor de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean şi ca bază în vederea stabilirii necesarului de investiţii şi a politicii în domeniul gestionării deşeurilor.

- Să servească ca bază pentru elaborarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării necesare.

Prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.121/2007 s-au alocat 250 mii lei pentru întocmirea documentaţiilor necesare realizării staţiilor de transfer în municipiile şi oraşele: Aleşd, Beiuş, Marghita, Salonta, Săcuieni şi Ştei, iar pentru Valea lui Mihai suma alocată a fost pentru întocmirea documentaţiei necesare reecologizării şi închiderii gropii de gunoi. Amplasamentele pentru staţiile de transfer au fost stabilite prin Hotărâri de Consilii Locale, după cum urmează:

- Primăria mun. Beiuş HCL nr.53/30.08.2006 - Primăria mun. Marghita HCL nr.82/29.08.2006 - Primăria mun. Salonta HCL nr.171/11.08.2006 - Primăria oraş Aleşd HCL nr.118/30.08.2006 - Primăria oraş Săcuieni HCL nr.70/31.07.2006 - Primăria oraş Ştei HCL nr.88/17.08.2006 - Primăria oraş Valea lui Mihai HCL nr.98/20.11.2007

Page 96: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

96

Planurile de situaţie pentru amplasamentele stabilite prin hotărârile menţionate mai sus, sunt ataşate. Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD

Deseurile care fac obiectul prezentului PJGD sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte cateva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice. In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri impreuna cu codurile conform Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Tip de deseu

Cod (Lista europeana a

deseurilor; HG 856/2002)

Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert industrie; institutii) inclusiv fractiile colectate separat:

fractii colectate separat (cu exceptia 15 01) deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri

din cimitire) alte deseuri municipale (deseuri municipale

amestecate, deseuri din piete, deseuri stradale, deseuri voluminoase etc.)

20

20 01 20 02

20 03

Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat

15 01

Deseuri din constructii si demolari 17 01; 17 02; 17 04

Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti 19 08 05

Vehicule scoase din uz 16 01 06

Deseuri de echipamente electrice si electronice 20 01 21* 20 01 23*

20 01 35* 20 01 36

Orizontul de timp al PJGD

Orizontul de timp al PJGD este 2005 – 2013.

Anul de referinţă luat în considerare la momentul elaborării Planului Judeţean este anul 2005, informaţiile referitoare la operatorii de salubrizare, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare precum şi la instalaţiile de gestionare a deşeurilor vor fi prezentate pentru anul anterior PJGD notat cu “a„ respectiv anul 2006.

Conform Ordinului 951/2007 al MMDD Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor se revizuiesc în termen de 6 luni de la revizuirea PRGD.

Page 97: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

97

Structura PJGD

Planul de gestionare a deseurilor cuprinde urmatoarele capitole:

6. Introducere 7. Prezentarea situaţiei existente 8. Obiective şi Ţinte Judeţene de Gestionare a Deşeurilor 9. Prognoza de Generare a Deşeurilor Municipale şi a Deşeurilor de Ambalaje 10. Fluxuri Specifice de Deşeuri (situaţie existentă, metode de gestionare):

- Deşeuri periculoase din deşeurile municipale; - Deşeurile de echipamente electrice şi electronice; - Vehicule scoase din uz; - Deşeuri din construcţii şi demolări; - Nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti.

6. Evaluarea AlternativelorTehnice 7. Calculul Capacităţilor Necesare pentru Gestionarea Deşeurilor Municipale. 8. Estimarea Costurilor. 9. Măsuri de Implementare (Plan de Acţiune). 10. Plan de Monitorizare. Anexe:

- Legislaţia română şi europeană în domeniul deşeurilor; - Detalii privind instalaţiile de gestionare a deşeurilor existente; - Hărţi/Tabele prezentând: zone contaminate, depozite de deşeuri în diferite

faze de amenajare, localizarea instalaţiilor de tratare a deşeurilor; - Tabele de calcul pentru prognoze şi pentru estimarea costurilor de

implementare a măsurilor. Obiective şi ţinte judeţene

Obiectivele judeţene se stabilesc în baza obiectivelor din Planul Regional şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, care sunt la rândul lor fundamentate pe legislaţia naţională privind deşeurile.

De asemenea, obiectivele trebuie să urmărească rezolvarea problemelor identificate în teritoriu şi să se bazeze pe următoarele priorităţi:

- prevenirea generării deşeurilor la sursă - reutilizarea, reciclarea sau utilizarea deşeurilor ca sursă de energie - eliminarea finală prin depozitare sau incinerare

Pentru fiecare obiectiv poate exista unul sau mai multe obiective subsidiare sau ţinte, cu termene de realizare, propuse astfel încât să fie cel puţin egale cu ţintele de la nivel regional şi naţional.

Ţinând seama de acestea şi pe baza situaţiei existente la nivelul judeţului s-au stabilit obiectivele şi ţintele judeţene, care sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Page 98: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

98

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientarii judeţene pentru sistemul de gestionare a deşeurilor şi a instrumentelor de implementare a acesteia.

2009

Prevederi legislative locale în concordanţă cu prevederile PJGD.

2008

Politica şi cadrul legislativ Creşterea eficienţei de

aplicare a legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor

Creşterea importanţei acordate aplicării legislaţiei şi controlul modului de aplicare a acesteia.

2008-2009

Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor instituţionale şi a sistemelor aferente activităţilor de gestionare a deşeurilor.

2008-2009 Aspecte instituţionale şi organizatorice

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene Întărirea capacităţii

administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei.

2008

Asigurarea unui nr. suficient de angajaţi bine pregătiţi profesional şi dotări corespunzătoare pentru sistemul de coordonare şi control al gestionării deşeurilor din judeţ.

2008

Resursele umane

Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

Asigurerea pregătirii profesionale a personalului angajat prin participarea la cursuri de pregătire în domeniul gestiunii deşeurilor.

permanent

Finanţarea sistemului de gestionare a deşeurilor

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului “poluatorul plăteşte”

Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabile de deşeuri reciclabile

permanent

Page 99: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

99

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Optimizarea utilizării tuturor fondurilor naţionale disponibile (fond de mediu, fonduri private, etc) şi a fondurilor europene şi internaţionale, pentru cheltuieli de capital în domeniul gestionării deşeurilor.

permanent

Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor municipale.

2008

Crearea şi susţinerea unor mecanisme economico financiare adecvate pentru gestionarea fluxurilor de deşeuri speciale:deşeuri de ambalaje, deşeuri din construcţii şi demolări, nomăluri de la epurarea apelor uzate, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz şi deşeuri periculoase din deşeurile municipale.

2008

Finanţarea sistemului de gestionare a deşeurilor

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului “poluatorul plăteşte”

Utilizarea eficientă a fondurilor alocate pentru investiţiile în domeniul gestionării deşeurilor.

permanent

Intensificarea comunicării între toate părţile implicate permanent

Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei, de către toate părţile implicate (autorităţi publice centrale şi locale, societăţi comerciale, ONG-uri, instituţii publice etc.)

permanent Informarea şi conştientizarea părţilor implicate

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

Elaborarea de materiale informative

permanent

Date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Îmbunătăţirea sistemului local de colectare, prelucrare, analizare şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

2008-2009

Page 100: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

100

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Realizarea unui sistem judeţean de colectare, analiza şi validare a datelor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări.

2008

Monitorizarea permanentă a cantităţilor de deşeuri voluminoase şi a deşeurilor periculoase colectate precum şi modul lor de gestionare.

2008-2009

Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii deşeurilor la producător.

permanent Prevenirea generării deşeurilor

Maximizarea prevenirii generării deşeurilor

Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii deşeurilor la consumator.

permanent

Exploatarea tuturor posibilităţilor de natura tehnică şi economică privind valorificarea deşeurilor

Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate.

permanent

Promovarea prioritară a valorificării materiale în masura posibilităţilor tehnice şi economice, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi a mediului.

permanent Valorificarea potenţialului util din deşeuri

Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică

Promovarea valorificării energetice prin co-incinerare şi incinerare în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic. În cazul incinerării beneficiul energetic rezultat trebuie sa fie pozitiv şi să existe posibilitatea utilizării eficiente a energiei rezultate.

permanent

Generalizarea sistemului de colectare a deşeurilor în mediul urban şi rural

Asigurarea cu servicii de salubritate a tuturor localităţilor precum şi asigurarea infrastructurii necesare.

2009

Dezvoltarea sistemului de colectare/colectare separată a deşeurilor

Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor

Introducerea unor mecanisme financiare pentru stimularea colectării selective

permanent

Page 101: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

101

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban – arie de acoperire 100 %

2009

Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor municipale în mediu rural – arie de acoperire 90 %

2009

Optimizarea şi modernizarea sistemelor actuale de colectare şi transport

permanent

Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor la sursă astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile.

permanent

Colectarea şi transportul deşeurilor

Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Construirea de staţii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate şi în corelaţie cu anii de închidere a depozitelor existente.

2008-2013

Tratarea deşeurilor

Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional

Încurajarea tratării deşeurilor în vederea valorificării (materiale şi energetice), diminuării caracterului periculos şi diminuării cantităţilor de deşeuri eliminate final.

permanent

Reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50% pentru metal, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj

2008

Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje

2011

Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje eliminate prin valorificare

Reciclarea a minimum 15% pentru plastic şi pentru lemn, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj

2011

Page 102: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

102

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje

2013

Reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum 22,5% pentru plastic.

2013

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric) produsă în anul 1995.

2010

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995.

2013 Deşeuri biodegradabile

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995.

2016

Colectarea separată a deşeurilor pe tip de material şi periculoase sau nepericuloase.

permanent

Tratarea deşeurilor periculoase în vederea eliminării.

permanent

Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare a deşeurilor din demolări nepericuloase (cărămizi, ţigle, blocuri de beton,etc.).

permanent

Deşeuri din construcţii şi demolări

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Eliminarea corespunzatoare a deşeurilor care nu pot fi valorificate.

permanent

Prevenirea eliminării ilegale pe soluri şi a deversării în apele de suprafaţă.

permanent Nămoluri de la staţiile de epurare oraşeneşti

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane.

Promovarea prioritară a valorificării în agricultură ca fartilizant sau amendament agricol, în condiţiile respectării prevederilor legislative.

permanent

Page 103: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

103

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Deshidratarea şi pretratarea în vederea eliminării prin coincinerare în cuptoarele din fabricile de ciment.

permanent

Rata medie anuală de colectare selectivă de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare de 4,00 kg.

2008

Ţinte de valorificare conform prevederilor HG 448/2005.

2008

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Colectare separată şi depozitarea în punctele de colectare stabilite

Încurajarea agenţilor economici care doresc să colecteze DEEE contra unei compensaţii financiare acordată deţinătorului.

permanent

Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980. Reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980. Reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate începând cu 1 ianuarie 1980.

începând cu 1

ianuarie 2007

Vehicule scoase din uz

Reutilizarea şi valorificarea componentelor

Pentru toate vehiculele scoase din uz, reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa vehiculelor. În acelaşi timp, reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor.

începând cu 1

ianuarie 2015

Implementarea sistemului de colectare bianuală a deşeurilor voluminoase de la populaţie.

permanent

Valorificarea potenţialului util şi/sau energetic a deşeurilor voluminoase.

permanent Deşeuri voluminoase

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Încurajarea agenţilor economici care doresc să colecteze deşeuri voluminoase contra unei compensaţii financiare acordată deţinătorului.

permanent

Page 104: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

104

Domeniul/ Activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale.

începând din 2008 Deşeuri

periculoase din deşeuri menajere

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Tratarea în vederea eliminării permanent

Închiderea etapizată a celor 8 depozite neconforme din zona urbană.

etapizat până în 2017,

conform HG

349/2005 Închiderea şi monitorizarea post închidere a celor 8 depozite neconforme.

Corelat cu calendarul de sistare a

activităţii Închiderea şi ecologizarea tuturor spaţiilor de depozitare din zona rurală.

Până la 16 iulie 2009

Eliminarea deşeurilor

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel judeţean

Permanent

Proiecte privind gestionarea deşeurilor

Pentru a putea evalua şi a decide care este sistemul de gestionare al deşeurilor cel mai convenabil pentru judeţ, trebuie avut în vedere situaţia actuală precum şi proiectele existente în domeniul gestionării deşeurilor.

O sinteză a proiectelor este prezentată mai jos:

Tip proiect

Localizare Denumire proiect An estimat de implementare

Observaţii

PHARE CES

Marghita Colectarea selectivă şi transportul deşeurilor municipale în Marghita

2008

PHARE CES

Zona Marghita

Colectarea selectivă şi transportul deşeurilor municipale în zona Marghita şi localităţile: Cheţ, Ghenetea şi Popeşti

2008

PHARE CES

Beiuş Reabilitarea sistemului municipal de colectare şi transport deşeuri: construirea unei staţii de transfer cu echipamente de sortare, procesare şi alte lucrări de construcţii specifice necesare activităţii propuse

2008 sem II

PHARE CES 2005

Salonta Sistem de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile şi construirea unei staţii de transfer a deşeurilor menajere în mun. Salonta : Salonta, Mădăras, Tinca, Batăr, Ciumeghiu, Holod, Avram Iancu, Cociuba Mare, Tulca, Olcea Cefa, Husasău de Tinca, Sânnicolau Român, Gepiu, Şoimi şi Căpâlna

2009

Page 105: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

105

PHARE CES

Zona Defileul Crişului Repede

Sistem zonal de colectare şi management al deşeurilor menajere în zona Defileului Crişului Repede

2008-2009

PHARE CES

Zona Valea lui Mihai

Valea lui Mihai-Reciclare ecologică-Proiectul pentru implementarea unui sistem eficace de gestionare a deşeurilor în oraşul Valea lui Mihai şi localităţile partenere: Curtuişeni, Cherechiu, Sălacea, Şimian şi Tarcea

2008-2009

Altele Zona Ştei Staţie de transfer deşeuri în zona Ştei 2008 Se caută finanţare

Altele Aleşd Staţie de sortare a deşeurilor menajere Finanţare aprobată de Fondul pentru mediu

Deşeurile municipale care nu pot fi valorificate material sau energetic vor fi eliminate

prin depozitare. În municipiul Oradea a fost construit un depozit ecologic de deşeuri nepericuloase care a fost dat în folosinţă în luna august 2005, la care sunt arondate toate cele 7 staţii de transfer propuse a fi realizate.

Acest depozit este echipat cu: • Cabină poartă • Cabină poartă + pod basculă • Spălător anvelope • Clădire administrativă • Platformă meteorologică • Staţie de colectare şi pompare a levigatului • Hală utilaje • Drumuri platforme • Împrejmuire, porţi, perdea vegetală • Acces în incintă • 3 buc puţuri de monitare a apei freatice

Într-o etapă ulterioară, în cadrul depozitului Oradea urmează să mai fie realizate

următoarele obiective: • Staţia de preepurare levigat • Staţia de compostare, • Staţia de sortare deşeuri. • Hala de depozitare pt deşeuri periculoase- aduse accidental în depozit • Deumuri, platforme, accese aferente. • 3 buc puţuri de monitorizare a apei freatice • Suprafaţa de depozitare se va construi şi se va extinde pe măsură ce

suprafeţele izolate vor fi utilizate in proporţie de 70%.

Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ: • înregistrarea cantităţilor de deşeuri; • controlul strict privind deşeurile permise şi nepermise; • acoperirea zilnică a deşeurilor; • compactarea suprafeţelor de acoperire; • asigurarea acoperirii şi închiderii; • controlul apei freatice; • monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere.

Page 106: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

106

Staţii de transfer.

În categoria sistemelor care pot fi incluse în etapa de transport a deşeurilor sunt şi staţiile de transfer.

Deşeurile colectate din zona staţiei de transfer, adică de pe o rază cuprinsă între 30-50 km, sunt sortate pe categorii de deşeuri în staţia de transfer după care deşeurile ce nu pot fi reciclate/valorificate sunt transferate în alte vehicule de transport de capacitate mai mare şi transportate la depozitul ecologic judeţean Oradea. În acest fel se micşorează costul de transport şi se reduce necesitatea de a construi un alt depozit.

La stabilirea numărului staţiilor de transfer s-a avut în vedere: - proiectele existente, chiar dacă nu au finanţarea asigurată. - localităţile aflate în amont de staţie, pe fluxul de gestionare a deşeurilor, să

totalizeze în jur de 30.000 locuitori iar totalul locuitorilor deserviţi de o staţie de transfer să fie între 30.000-50.000 locuitori.

- infrastructura de transport : starea drumurilor corespunzătoare şi traseul ales astfel încât distanţele să fie cât mai mici (s-a avut în vedere faptul că distanţele de parcurs nu sunt în linie dreaptă).

- cantitatea minimă de deşeuri să fie între 5.000 şi 10.000 tone/an deoarece numai în această situaţie costurile de transfer sunt sub 10 €/tonă.

- facilităţi de tratare (staţie sortare, staţie compostare) pentru a se reduce cantitatea de deşeuri ce urmează a fi eliminată prin depozitare.

- realizarea staţiilor de transfer trebuie să fie corelată cu anii de sistare a depozitării deşeurilor pe depozitele neconforme existente.

A rezultat că în judeţul Bihor sunt necesare a se realiza 7 staţii de transfer la: Aleşd,

Beiuş, Marghita, Salonta, Ştei, Săcuieni şi Valea lui Mihai. În cazul municipiului Oradea, a zonei metropolitane şi a localităţilor învecinate transportul deşeurilor colectate se va face direct la depozitul ecologic de deşeuri Oradea

Mai jos este prezentată harta judeţului cu împărţirea pe microregiuni şi calculul cantităţilor de deşeuri preconizate a fi colectate în cadrul fiecărei staţii de transfer, considerând indicatorii de generare a deşeurilor de 0,9 kg./loc/zi în mediul urban şi 0,4 kg./loc/zi în mediul rural. Numărul de locuitori luaţi în calcul este cel rezultat în urma Recesământului populaţiei din anul2002.

Page 107: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

107

Măsuri de implementare

Pentru implementarea unui plan de gestionare a deşeurilor sunt necesare o serie de măsuri. Fiecare obiectiv prevăzut în plan trebuie să fie susţinut de una sau mai multe măsuri specifice.

Page 108: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

108

În cele ce urmează sunt prezentate obiective şi măsurile aferente, precum şi responsabilii şi termenele de îndeplinire a măsurilor.

Politica şi cadrul legislativ, aspecte instituţionale

Măsuri Responsabili Termen

Stabilirea orientării judeţene în domeniul gestiunii deşeurilor, crearea cadrului organizatoric, precum şi a instrumentelor de implementare a acestuia

Consiliul Judeţean 2009

Luarea de decizii în vederea implementării măsurilor prevăzute în planul judeţean de gestionare a deşeurilor

Consiliul Judeţean Începând cu 2008

Întărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei privind gestionarea deşeurilor

Consiliul Judeţean, APM Bihor, Garda de Mediu

2008

Constituirea grupului de monitorizare a PJGD, format din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean ARPM Cluj-Napoca, APM Bihor, Garda de Mediu, Direcţia de Sănătate Publică, ONG-uri.

Consiliul Judeţean, APM Bihor

2008

Realizarea raportului de monitorizarea a PJGD Grup de monitorizare PJGD

La sfârşitul fiecărui an

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi dotări corespunzatoare la toate nivelele, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale

2008

Informarea şi conştientizarea publicului şi a părţilor implicate

Măsuri Responsabili Termen

Organizarea şi susţinerea de campanii de informare şi conştientizare a publicului (inclusiv în şcoli) privind prevenirea generării deşeurilor şi colectarea selectivă a deşeurilor municipale generate

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, APM Bihor, Inspectoratul Scolar Judetean Bihor, ONG-uri

Trimestrial

Realizarea de campanii de informare a publicului cu ajutorul media (radio, televiziune, presa scrisă locală si prin publicare pe site-urile institutiilor), cel puţin patru campanii pe an, privind colectarea fluxurilor speciale de deşeuri: deşeuri electrice şi electronice, deşeuri periculoase din deşeurile municipale, deşeuri voluminoase, vehicule scoase din uz, deşeuri de ambalaje

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, APM Bihor, sponsori

trimestrial

Organizarea de sesiuni de instruiri pentru personalul din administraţiile publice locale şi judeţene în vederea familiarizării cu managementul integrat al deşeurilor municipale şi opţiunile tehnice şi administrative de creştere a reciclării/valorificării deşeurilor municipale

Institutul Naţional de Administraţie

permanent

Realizarea de ghiduri practice privind colectarea selectivă a deşeurilor menajere, compostarea individuală a deşeurilor biodegradabile, deşeurile electrice şi electronice, deşeurile periculoase din deşeurile menajere, deşeurile voluminoase

Operatorii licenţiaţi de prestări servicii salubritate,Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, APM Bihor, sponsori

Anual incepand cu 2008

Obiectiv Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare a publicului şi a

tuturor părţilor implicate în procesul de gestionare a deşeurilor

Obiective

Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor.

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene.

Page 109: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

109

Măsuri Responsabili Termen

Organizarea de competiţii între localităţile rurale, având ca tematică înfrumuseţarea localităţilor, gestionarea eficientă a deşeurilor, etc.

Consilii Locale, locuitorii localităţilor aflate în competiţie

Începând cu 2009

Organizarea de competiţii între instituţii sau unităţi de învăţământ prin derularea unor campanii de colectare a deşeurilor reciclabile (hârtie, sticle şi borcane, obiecte de iluminat sau flacoane spray)

Consiliul Judeţean , APM Bihor Inspectoratul Judeţean Şcolar Bihor

Permanent, Începând cu 2009

Date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor

Măsuri Responsabili Termen

Îmbunătăţirea sistemului local (mediu rural si urban) de colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor prin creerea fluxului lunar de date in format standardizat

Consilii locale, Operatori de salubritate si de prestari servicii management deseuri

Lunar

Dotarea tuturor operatorilor implecati in gestionarea deseurilor cu instalatii sau aparatura de cantarire

Operatorii prestatori de servicii, genaratorii de deseuri

2008

Realizarea de măsuratori privind compoziţia, precum şi determinarea indicatorului de generare a deşeurilor menajere pentru mediul urban şi rural şi raportarea rezultatelor obţinute la APM Bihor

Operatorii de depozite deseuri municipale, S.C. ECOBIHOR S.R.L –operatorul depozitului ecologic Oradea, Operatorii de salubritate

în fiecare anotimp/depozit

Realizarea de întâlniri trimestriale ale grupului de lucru monitorizare PJGD de informare si evaluare cu societăţile implicate în gestionarea deşeurilor privind modul de raportare si calitatea datelor privind deşeurile

CJ Bihor APM Bihor

trimestrial

Proiectarea unei baze de date şi realizarea metodologiei de colectare a datelor referitoare la deşeurile din construcţii şi demolări

Consiliul Judeţean Bihor si Primariile (urbane si rurale) serviciul de autorizari APM Bihor

Trimestrul III 2008

Colectarea datelor privind deşeurile din construcţii şi demolări

Consiliul Judetean Bihor Consiliile Locale prin Serviciile de Urbanism: autorizarea construii

Începând cu 2009

Monitorizarea cantităţii de deşeuri voluminoase si DEEE colectate şi raportarea datelor la APM Bihor; CJ Bihor

Consiliile locale şi agenţii de salubritate, operatori autorizati ptr. colectare/ tratare

Începând cu 2008, lunar

Utilizarea corecta a listei de deseuri si deseuri periculoase din Romania adoptata prin HG 856/2002

Consiliile locale şi agenţii de salubritate, operatori autorizati ptr. colectare/ tratare

2002; 2008

Colectarea şi transportul deşeurilor

Măsuri Responsabili Termen

Stabilirea modalităţii de gestiune a serviciilor de salubrizare prin gestiune directă sau gestiune delegată, conform Legii

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

31.12. 2008

Obiectiv Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă

cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Obiective Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de acoperire să fie de 100 % în mediul urban şi minim 90 % în mediul rural

Page 110: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

110

Măsuri Responsabili Termen

serviciului de salubrizare a localităţilor (L 101/2006) si Legea serviciilor de utilitate publica (Legea 51/2006) Crearea de instrumente economice pentru susţinerea şi extinderea sistemului de colectare a deşeurilor menajere în mediul urban şi rural inclusiv prin stabilirea unei taxe de mediu ( salubritate ) raportata la cantitatea de deseuri generata sau si numar de persoane din fiecare gospodarie; institutie

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

2008

Achiziţionarea mijloacelor de transport a deşeurilor ce urmează a fi depozitate la depozitul ecologic Oradea

Alocarea şi/sau accesarea de resurse financiare pentru extinderea şi implementarea colectării în mediul urban

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

2008

Alocarea de resurse financiare pentru extinderea şi implementarea colectării în judeţ pentru cel puţin 170.000 locuitori, din care 100.000 locuitori în mediul rural

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

2008

Adoptarea de măsuri cu caracter administrativ în vederea realizării eficiente a colectării selective a deşeurilor

Consiliile Locale, Garda de mediu

permanent

Stabilirea de tarife diferenţiate pentru colectare selectivă şi în amestec a deşeurilor de la populaţie

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

Începând cu 2008

Extinderea colectarii duale in mediu urban si rural, fractiune pentru depozitare definitiva si fractiune comuna pentru toate deseurile reciclabile (reciclabil mixt)

Operatori salubritate licentiati, Consilii locale, Consiliul Judetean Bihor

Pana 16 iulie 2009

Creearea fluxurilor de deseuri biodegradabile in mediu urban in vederea compostarii

Operatori salubritate licentiati, Consilii locale, Consi- liul Judetean Bihor

Trimestrul IV 2009

Stabilirea localitatilor care vor realiza platforme amenajate intrun punct fix pentru colectarea centralizata duala.

Consilii locale Pana 16 iulie 2009

Realizarea si implementarea unui proiect pilot pentru 6-10 comune asociate pentru gestiunea integrata a deseurilor specifica mediului rural cu componenta de educare, contientizare, informare,educare.

Consiliul Judetean Bihor, Consiliile locale, APM Bihor

2008-2010

Stabilirea si mentionarea in regulamentul de salubritate a punctelor pentru amplasarea containerelor care vor deservi zonele turistice, de campare si areale montane.

Consiliile locale si custozii

2009

Proiectele de modernizarea/reabilitarea drumurilor judeţene să conţină un capitol de mediu respectiv un calcul al costurilor pentru dotarea cu recipienţi de salubrizare care să fie inclus în devizul general al lucrării.

Consiliul Judeţean Bihor 2009-2010

În cadrul contractelor de semnalizare rutieră a DJ să fie prevăzută o clauză privind amplasarea tomberoanelor pentru deşeuri, inscripţionarea corespunzătoare şi repararea/înlocuirea acestora.

Consiliul Judeţean Bihor, Societăţile cu care au fost încheiate contracte de semnali-zare rutieră a DJ

Permanent începând cu contractele încheiate în anul 2009

Contractele de întreţinere a drumurilor judeţene să includă o clauză privind colecterea deşeurilor din zona de administrare, transportul şi depozitarea acestora la staţiile de transfer.

Consiliul Judeţean Bihor, Societăţile cu care au fost încheiate contracte de întreţinere a DJ

Permanent începând cu contractele încheiate în anul 2009

Deşeuri de ambalaje

Măsuri Responsabili Termen

Aplicarea sistemului de colectare pentru toate ambalajele Producătorii şi permanent

Obiective Prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje

Atingerea ţintelor de valorificare materială şi energetică a deşeurilor de ambalaje în conformitate cu prevederile legislative

Page 111: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

111

Măsuri Responsabili Termen

reutilizabile, de la producător până la consumatorul final prin distribuitorii de produse ambalate

distribuitorii de produse ambalate

Implementarea unui sistem de colectare selectivă de la populaţie a deşeurilor reciclabile (plastic, sticlă şi metal) la nivel judeţean:

− de la minim 75.000 locuitori 2008

− de la minim 160.000 locuitori 2011

− de la minim 250.000 locuitori

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

2013

Implementarea unui sistem de colectare selectivă de la populaţie a deşeurilor de hârtie şi carton la nivel judeţean:

− de la minim 320.000 locuitori 2008

− de la minim 380.000 locuitori 2011

− de la minim 400.000 locuitori

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

2013

Determinarea ratei de recuperare a deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie (raportul dintre cantitatea colectată selectiv şi cantitatea totală generată)

Consiliile Locale anual

Încredinţarea pentru reciclare/valorificare a întregii cantităţi de deşeuri de ambalaje generate

Operatori economici generatori de deşeuri de ambalaje

permanent

Asigurarea sortării deşeurilor de ambalaje colectate selectiv Consiliul Judeţean Bihor, Consiliile Locale

permanet

Asigurarea posibilităţilor de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje

Producători şi importatori de ambalaje şi produse ambalate

permanent

Valorificarea energetică a deşeurilor cu putere calorifică ridicată care nu pot fi reciclate

Producători şi importatori de ambalaje şi produse ambalate

permanent

Informarea populatiei si operatorilor despre oportunitatile , finantarile, subventiile, instrumentele financiare, fluxurile existente referitoare la reciclare si valorificare avansata a deseurilor de ambalaje

Consiliul judetean APM Bihor, ADR, alte autoritati

2008

Deşeuri biodegradabile municipale

Măsuri Responsabili Termen

Promovarea şi stimularea compostării individuale în gospodării şi/sau pe platforme

Consiliile Locale urbane si rurale permanent

Realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi pieţe) si asimilabile

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, operatori autorizati, regii locale de gospodarie comunala , utilitati publice , operatorii de depozite deseuri municipale

Începând cu 2008

Asigurarea compostării întregii cantităţi de deşeuri biodegradabile rezultate din parcuri, grădini (inclusiv deşeurile din cimitire) şi pieţe si asimilabile

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale Începând cu 2008

Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice pure (deşeuri din parcuri, grădini, cimitire, pieţe)

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale Începând cu 2008

Asigurarea capacităţilor pentru tratarea (în instalaţii de compostare, fermentare, tratare mecano-biologică etc.) a minim 10.000 t deşeuri biodegradabile la nivelul judeţului, altele decât deşeurile din parcuri, grădini şi pieţe

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale 2010

Obiective Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate în

conformitate cu prevederile legislative

Page 112: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

112

Măsuri Responsabili Termen

Asigurarea de noi capacităţi sau extinderea celor existente pentru tratarea (în instalaţii de compostare, fermentare, tratare mecano-biologică etc.) a minim 73.000 t deşeuri biodegradabile la nivelul judeţului, Bihor altele decât deşeurile din parcuri, grădini şi pieţe

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, operatori economici generatori/prestatori servicii , operatori statii epurare

2013

Asigurarea prin planificare a fluxului de deşeuri biodegradabile pentru acoperirea capacităţilor instalaţiilor de tratare biologică, prin preluarea cu prioritate a deşeurilor organice de la restaurante, cantine, supermarketuri

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale Începând cu 2008

Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deşeurilor biodegradabile municipale şi aplicarea acestuia în zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale , operatorii de depozite

Începând cu 2008

Planificare sezoniera alternativa pentru tratare biomecanica & compostare& valorificare termoenergetica functie de caracteristicile deseurilor

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale Începând cu 2008

Incurajarea initiativei private de valorificare avansata pentru reconstructii ecologice utilizand compostul

Consiliile locale 2010

Staţii de transfer şi depozite

Măsuri Responsabili Termen

Sistarea activităţii de depozitare în depozitele urbane si rurale neconforme concomitent cu punerea in functiune a Statiilor de Transfer

Consiliile Locale si Operatorii de depozite

Cel târziu termenele prevazute în Dir 2006/12 CE , Dir 1999/31 CE incepand cu 16 iulie 2009

Realizarea staţiilor de transfer şi asigurarea transportului deşeurilor corelat cu închiderea depozitelor neconforme

Consiliul Judeţean, Consiliile Locale

Începând cu 2008, corelat cu anii de sistare a activităţii depozitelor neconforme

Identificarea de surse financiare pentru realizarea staţiilor de transfer şi asigurarea transportului deşeurilor pentru judeţul Bihor

Consiliul Judeţean , Consiliile locale si asocierile acestora

2008

Proprietarii/operatorii depozitelor din judeţele:

Închiderea depozitelor neconforme din mediu urban în maxim doi ani de la sistarea activităţii:

depozitul neconform din Oradea Consiliul local al mun. Oradea Până în 2010

depozitele neconforme din Beiuş şi Aleşd Consiliile locale ale mun. Beiuş şi oraş Aleşd

Până în 2011

− depozitele neconforme din Marghita, Ştei şi Săcuieni , (Salonta 2013 )

Consiliile locale ale mun. Marghita, oraş Ştei şi oraş Săcuieni, Valea lui Mihai

Până în 2012

Închiderea şi ecologizarea celor 185 spaţii de depozitare din mediul rural

Consiliile Locale Până la 16.07.2009

Monitorizarea post-închidere a depozitelor Consiliile locale prin Operatorii depozitelor sau entitate precizata

Minim 30 ani de la închiderea depozitului

Promovarea eliminării deşeurilor pe depozitele conforme

Consiliul Judeţean , autoritati de mediu si sanatate publica, cercetare si ONG

Începând cu 2007

Obiectiv Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul

gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Page 113: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

113

Deşeuri periculoase din deşeurile municipale

Măsuri Responsabili Termen

Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale, stabilirea si respectarea unui calendar trimestrial de colectare

Consiliile Locale, operatorii de salubritate si prestari servicii de utilitate publica , institutii

Începând cu 2008

Crearea unui sistem de colectare a deşeurilor de ambalaje contaminate cu substante periculoase prin preluarea lor de către cei care comercializează substanţe periculoase

Consiliul Judeţean, agenţi economici care comercializează substanţe periculoase , operatori specializati

Începând cu 2008

Infiintarea unor platforme pilot ( Statii de transfer) cu dotari pentru colectarea selectiva a deseurilor periculoase de la populatie.

Consilii locale urbane. 2009

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Măsuri Responsabili Termen

Înfiinţarea punctului de colectare municipal si judeţean, asigurarea spaţiului necesar şi a utilităţilor, amenajarea drumului de acces

Consiliul Judeţean Consiliul local al mun. Oradea

2008

Colectarea DEEE din gospodăriile populaţiei prin calendar lunar in data fixa

Consiliile Locale, operatorii de salubritate Permanentdin 2008

Colectarea DEEE de către distribuitorii/comerciantii de echipamente electrice şi electronice, la achiziţionarea unui echipament de acelaşi tip ( sistem depozit )

Distribuitorii / comerciantii de echipamente electrice şi electronice

Permanentdin 2008

Preluarea DEEE de la punctele municipale de colectare şi asigurarea reciclării acestora cu atingerea ţintelor din HG 448/2005

Producătorii sau organizaţiile colective către care aceştia şi-au transferat responsibilitatea

permanent

Asigurarea finanţării operaţiunilor de preluare de la punctele de colectare, tratare şi valorificare a DEEE

Asociatiile colective ,Producătorii si importatorii de echipamente electrice şi electronice

permanent

Desfăşurarea de campanii de informare şi conştientizare a consumatorilor cu privire la obligaţiile ce le revin privind colectarea DEEE

Producătorii de echipamente electrice şi electronice, organizaţiile colective către care aceştia şi-au transferat responsibilitatea, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Economiei şi Comerţului, ECOTIC, RECOLAMP, ENVIRON, ROREC

permanent

Recondiţionarea unor EEE şi încurajarea reutilizării lor de către persoanele asistate social. La fel se poate proceda şi în cazul deşeurilor voluminoase.

Operatori autorizati, ONG, Consilii locale permanent

Obiectiv Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a

minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Obiectiv Crearea unui sistem eficient de colectare a DEEE, valorificarea DEEE

colectate cu atingerea ţintelor prevăzute de legislaţie, conştientizarea populaţiei privind necesitatea colectării selective a acestei categorii de deşeuri

Page 114: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

114

Vehicule scoase din uz

Măsuri Responsabili Termen

Preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă, atunci când acestea devin vehicule scoase din uz

Producătorii de vehicule permanent

Asigurarea obiectivelor legislative privind reutilizarea şi valorificarea

Producătorii de vehicule Începând cu 1 ianuarie 2008

Predarea pentru reciclare, valorificare sau reutilizare a materialelor şi pieselor înlocuite, care constituie deşeuri, către agenţii economici autorizaţi, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de întreţinere şi reparaţii auto

permanent

Deşeuri din construcţii şi demolări

Măsuri Responsabili Termen

Elaborarea unui plan privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Consiliul Judeţean ARPM Cluj Napoca

2008

Colectarea separată a deşeurilor pe deşeuri periculoase şi deşeuri nepericuloase

Persoanele fizice şi agenţii economici generatori

Începând cu 2008

Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare Consiliile Locale Începând cu 2008

Asigurarea de capacităţi de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări

Consiliile Locale permanent

Interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor din construcţii şi demolări

Consiliile Locale Garda de mediu

permanent

Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti

Măsuri Responsabili Termen

Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de suprafaţă

Operatorii staţiilor de epurare,CN AR DA Crisuri Oradea Garda de mediu

permanet

Promovarea prioritară a valorificării în agricultură în condiţiile respectării prevederilor legislative

Operatorii staţiilor de epurare, OSPA. Bihor

permanent

Promovarea tratării prin presare/deshidratare în vederea co-incinerării, tratarii/denocivizarii/ stabilizarii namolurilor cu constituenti periculosi

Operatorii staţiilor de epurare permanent

Incurajarea initiativei private pentru valorificarea sub forma de substanta uscata a namolurilor de epurare

IMM, Consiliul Judetean, APM Bihor

Obiectiv Reutilizarea şi valorificarea componentelor

Obiectiv Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a

minimizării impactului asupra mediului şi săntăţii umane

Obiectiv Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a

minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Page 115: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

115

Monitorizare

Monitorizarea Planului Judeţean de Gestionarea Deşeurilor urmăreşte progresul judeţului în realizarea obiectivelor, măsurilor şi termenelor stabilite, cuprinse în plan.

Monitorizarea Planului Judeţean de Gestionarea Deşeurilor include, în principal, următoarele:

- monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PJGD. - evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor

cuantificabile din PJGD. - identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor din calea implementării

PJGD. - stabilirea cadrului instituţional prin formarea grupului de monotorizare

responsabil de evaluarea indicatorilor urmăriţi şi întocmirea raportului anual de monitorizare. Pe baza acestui raport se ia decizia privind revizuirea Planului.

- monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză.

Elementele componente ale Raportului de Monitorizare sunt: - Obiectivele - ce derivă din documente precum Planul Naţional de Gestionare

a Deşeurilor şi Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor; - Obiective specifice/sub-obiective care detaliază obiectivele sau identifică

cerinţe suplimentare rezultate din posibilităţile sau necesităţile judeţului, municipiului, oraşului, comunei.

- Măsuri de implementare concepute astfel încât obiectivele să fie îndeplinite; -Indicatori care descriu caracteristici măsurabile ale acţiunilor din Planul de

implementare; -Ţinte şi termene/calendare stabilind valori ale indicatorilor la un moment dat

sau începând cu un anumit moment; - Responsabili pentru implementare - reprezentând instituţiile care în

conformitate cu prevederile legale, poartă răspunderea aplicării măsurilor stabilite; - Responsabili pentru monitorizarea PJGD – reprezentanţi ai consiliului judeţean

şi consiliilor locale, agenţiilor regionale şi judeţene pentru protecţia mediului, Gărzii de Mediu, direcţiilor de sănătate publică, ONG-uri.

Unul dintre elementele cele mai importante al Raportului de monitorizare este

reprezentat de monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză. Aceştia sunt următorii:

o evoluţia populaţiei o evoluţia indicelul de generare a deşeurilor municipale o ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale o evoluţia indicelui de generare a deşeurilor de ambalaje o ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare (deşeuri

de ambalaje de la populaţie, din comerţ, instituţii şi industrie) o compoziţia deşeurilor de ambalaje pe tip de material o ponderea pe tip de material a deşeurilor de ambalaje conţinute în

deşeurile de la populaţie

În cazul în care la monitorizarea PJGD se constată că unul sau mai mulţi factori relevanţi prezintă o altă evoluţie decât cea luată în considerare la calculul prognozei, se va decide revizuirea PJGD.

Page 116: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

116

Rezultatele monitorizării vor fi folosite pentru:

- determinarea progresului de îndeplinire a obiectivelor; - determinarea deficienţelor şi a zonelor care necesită atenţie; - ghidarea sau redirecţionarea investiţiilor viitoare, revizuirea calendarului de

planificare; - informarea şi raportarea către public şi persoane oficiale despre

implementarea planului şi despre realizări cuantificate pentru atingerea ţintelor.

Metodologia de monitorizare.

Pentru fiecare obiectiv/sub-obiectiv prevăzut în PJGD se va stabili un indice de monitorizare cuantificabil.

Pentru fiecare indice vor fi specificate atât valoarea cât şi tendinţa. Tendinţa reprezintă variaţia indicelui în comparaţie cu anul precedent şi poate fi prezentată utilizând „Simbolurile lui Chernoff”, după cum urmează :

☺ Variaţie pozitivă faţă de intenţii � Variaţie negativă faţă de intenţii � Nici o variaţie.

12.5 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

Conceput ca proiecţie subsidiară, elaborarea PJGD pentru Judeţul Bihor, s-a realizat având ca bază de pornire Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor, ceea ce asigură o concordanţă deplină între prevederile documentelor regionale şi a celui judeţean. Pe de altă parte, este cunoscută deja relaţia biunivocă între PRGD, Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a deşeurilor, fapt care, într-o logică elementară, garantează compatibilitatea deplină a documentelor întocmite la cele trei nivele, naţional, regional şi judeţean. Analiza relaţiei planului evaluat cu planurile de urbanism general sau zonal, elaborate pentru areale locale, este necesară pentru a stabili dacă spaţiile prevăzute a fi alocate unor investiţii de mediu incluse în PJGD, au, sau pot avea această destinaţie în documentele administraţiilor locale. Este de aşteptat ca această condiţie să fie îndeplinită, deoarece titularul planurilor de urbanism cât şi al investiţiilor obiectivelor de mediu (depozitele ecologice, staţiile de transfer) este acelaşi:Consiliul (judeţean, municipal, orăşenesc sau local). În acest context, relaţia între PJGD şi planurile de urbanism, trebuie privită având ca reper primul document, iar acolo unde concordanţa dintre ele nu este deplină, relaţionarea trebuie realizată prin ajustarea planurilor de urbanism. Într-o altă ordine de idei, se constată că Planul, prin prevederile sale concrete, constituie un bun instrument de dinamizare şi control al acţiunilor locale pe linie de mediu. În forma sa finală, PJGD identifică proiectele judeţene/locale de gestionare a deşeurilor, pe care le grupează în trei categorii: PHARE CES, , şi alte tipuri (Fondul pentru mediu), cu incidenţă locală. Autorul PJGD a luat în calcul aceste planuri pentru stabilirea obiectivelor şi a orizontului de timp necesar implementării lor, pentru fiecare microregiune.

Page 117: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

117

12.6 EVOLUŢII PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI

EVOLUTIA ZONEI

In situatia neimplementarii Planului, evolutia zonei poate fi frânată de efectele negative ale modului actual de colectare şi depozitare a deşeurilor, efecte cuantificabile astfel:

- cheltuieli nejustificabile în bugetul de timp, de personal şi financiar al unor agenţi economici, dar şi a populaţiei în general, pe fondul unor disfuncţionalităţi organizatorice în managementul actual al deşeurilor menajere;

- rezerve/reţineri manifestate de investitori potenţiali în domenii economice sensibile la aspectele de mediu asociate managementului deşeurilor menajere, cum ar fi: turismul, turismul balneo-climateric, sănătatea;

- cheltuieli majorate în timp, necesare depoluării perimetrelor şi chiar zonelor puternic poluate de actualele depozite neecologice.

POTENŢIAL NATURAL: PEISAJ ŞI SIT

Modul actual de depozitare a deseurilor creeaza un impact vizual dezagreabil in zonele depozitelor de deseuri. Astfel, peisajul este afectat semnificativ, in mod negativ. Este de aşteptat ca neimplementarea planului, să conducă la deteriorarea în continuare a acestui element de mediu, într-o măsură care să necesite cheltuieli inacceptabil de mari pentru refacere.

FAUNA ŞI FLORA

In situatia neimplementarii planului este încurajată dezvoltarea vietuitoarelor favorizate de modul actual de depozitare a deseurilor, respectiv: insecte, pasari si rozătoare. Acestea, constituie vectori de transmitere a agentilor patogeni către alte animale ori receptori protejati din zona depozitelor de deseuri. Dezvoltarea faunei şi florei tradiţionale in zonele de depozitare a deseurilor este impiedicată de poluantii generati de depozitele actuale (in special metale grele).

FACTORII DE MEDIU

In situatia neimplementarii planului, asupra factorilor de mediu se va accentua presiunea determinată de modul actual de depozitare a deseurilor, astfel: Factor de mediu AER: Efectele negative sunt determinate de:

- emisiile gazoase necontrolate din corpul depozitelor (metan, oxizi de carbon, amoniac, compusi cu sulf, produsi de descompunere a materiei organice)

- posibilitatea autoaprinderii accidentale a deseurilor depozitate (compusi de ardere, particule)

Factor de mediu APA: Efectele negative sunt determinate de:

- posibilitatea afectarii apelor de suprafata prin deversarea in acestea a levigatului - posibilitatea afectarii apelor subterane de poluanti mobili, in special metale grele

Page 118: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

118

Factor de mediu SOL: Efectele negative sunt determinate de:

- posibilitatea afectarii solului de poluanti mobili, in special metale grele - posibilitatea imprastierii de vant a materialelor depozitate

RECEPTORI PROTEJATI: Elementele de disconfort asupra receptorilor protejati (zone rezidentiale) sunt determinate de :

- mirosurile generate prin utilizarea tehnologiei actuale de depozitare a deseurilor; - impact vizual dezagreabil; - risc crescut de contractare a unor boli transmisibile datorate prezentei vectorilor

de transmitere a acestora: insecte, rozatoare, pasari; - risc de imbolnavire in cazul utilizarii apelor freatice din zonele depozitelor de

deseuri in scop menajer. 12.7 CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI

Factor de mediu AER

Rezultatele obtinute, în urma măsurătorilor efectuate cu aparatura automată de măsurare a concentratiilor de poluanti imisi în atmosferă, ne indica un nivel variant al concentratiilor în punctele de masurare. Aceste puncte s-au ales ca relevante din diverse motive, tinând cont de specificul zonei, traficul din zonă, activitatea din zonă. De remarcat este influenta semnificativă a traficului intens asupra nivelului de imisie.

Factor de mediu APĂ

Din punct de vedere al substanţelor prioritar periculoase conţinute în apele curgătoare de suprafaţă,toate secţiunile sunt necorespunzătoare conform ord.161/2006. Calitatea apei în lacurile de suprafaţă, variază între caracteristicile eutrof – hipertrof. Analizele efectuate pe probele de apă recoltate din cele 47 de foraje scot în evidenţă depăşirea limitei de potabilitate faţă de limita STAS-ului 1342/91 şi a Legii apei potabile 458/2002, de către factorii de risc pe termen scurt pentru următorii indicatori: mangan, substanţe organice exprimate prin CCO-Mn, OD, fenoli, amoniu, Ca, rez. fix., fier şi depăşiri cu caracter izolat la: pH, alcalinitate, magneziu, cloruri, sulfati, PO4, NO3 şi Ca.

Factor de mediu SOL – SUBSOL

Presiuni asupra stării de calitate a solurilor:

- Aplicarea în sol a îngrăşămintelor minerale şi organice; - Tratarea solurilor cu produse fito-sanitare; - Aplicarea pe sol în cantităţi excedentare a unor reziduuri zootehnice; - Poluarea solurilor prin activităţi industriale; Factor de mediu ZGOMOT

Referitor la factorul de mediu ZGOMOT asociabil zonei de implementare a planului, nu s-au semnalat aspecte deosebite sau situatii de neconformare.

Page 119: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

119

12.8 EFECTE POSIBILE ALE PLANULUI ASUPRA MEDIULUI

Caracteristicile de mediu ale zonei au fost pe larg descrise în cadrul capitolului 3, ocazie cu care au fost tratate şi caracteristicile socio-economice ale arealului. Conţinutul acelui capitol, relevă faptul că în ceea ce priveşte protecţia factorilor de mediu, situaţia actuală în zonă, prezintă unele aspecte deosebite. Din această perspectivă, implementarea planului va fi unul dintre instrumentele importante în ameliorarea semnificativă a condiţiilor actuale.

Factor de mediu AER

Factorul de mediu AER, va fi afectat pozitiv prin implementarea planului. Astfel, cantităţile de poluanti atmosferici emişi prin modul de colectare, transport şi depozitare actual vor fi reduse semnificativ, urmând ca disconfortul olfactiv asupra zonelor limitrofe actualelor depozite sa fie redus semnificativ faţă de situaţia actuală. Totodata se va reduce semnificativ riscul de autoaprindere ori incendii în depozitele de deşeuri, acest fapt fiind deasemenea un element important de îmbunătăţire a calitatăţii aerului.

Factor de mediu APĂ

Influenta asupra factorului de mediu APA va fi pozitiva datorită eliminării efectelor negative manifestate potential in prezent prin antrenarea de poluanti (incărcare organică, metale grele, suspensii) din zona depozitelor de deseuri in surse de apă de suprafată. Totodată influenta asupra apei subterane va fi semnificativă si va conduce in timp la imbunătătirea calitătii acesteia.

Factor de mediu SOL – SUBSOL

Modul actual de depozitare a deseurilor constituie o sursă semnificativă de poluanti pentru sol (in special metale grele), acestia migrând in sol si alterându-i semnificativ calitătile. Prin realizarea planului efectele pozitive asupra calitătii solurilor vor fi considerabile.

Factor de mediu ZGOMOT

Factorul de mediu ZGOMOT asociabil zonei după implementarea planului, nu va suferi diferente semnificative fată e situatia actuală. Element de mediu AŞEZĂRI UMANE

Asupra receptorilor protejati, impactul va fi puternic pozitiv, prin prisma îmbunătăţirii semnificative a efectului olfactiv, respectiv vizual, oferit în prezent de sistemul de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere.

12.9 OBIECTIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU

PLAN ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ELE

Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru plan, sunt descrise în detaliu în însăşi conţinutul Planului, şi se referă la:

� conditiile existente in domeniul gestionarii deseurilor; � masurile si actiunile necesare pentru rezolvarea problemelor si a punctelor

slabe in sistemul existent de gestionare a deseurilor;

Page 120: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

120

� conditiilor impuse in domeniul gestionarii deseurilor luand in considerare: o cerintele UE si nationale; o cerintele judeţene.

� etapelor necesare pentru respectarea acestor conditii; � sistemului integrat de gestionare a deseurilor la nivel regional.

PJGD este instrumentul care sta la baza luarii deciziilor in domeniul gestionarii deseurilor. Prin modul în care a fost elaborat, s-a ţinut cont de obiectivele de mediu relevante, ţintele sale situându-se exclusiv în zona beneficiilor ecologice, în schimbul unor cheltuieli minimizate la nivelele actuale de suportabilitate pentru populaţie.

PJGD asista judeţul in proiectarea fluxului de deseuri prin:

� o viziune globală asupra etapelor din gestiunea deseurilor, care mai departe

ajută la identificarea lipsurilor si punctelor slabe ale sistemului care urmează a fi rezolvate prin planificare integrată;

� identificarea solutiilor durabile din punct de vedere economic si ecologic, adaptate la conditiile judeţene specifice.

PJGD-ul reprezintă strategia de gestionare a deseurilor sincronizată la nivelul tuturor factorilor responsabili din judeţ. Beneficiile PJGD sunt reprezentate de:

� Facilitarea obtinerii de suport financiar din partea UE; � Conformarea judeţului cu cerintele legale; � Atingerea de către judeţ a tintelor nationale prin posibilităti si optiuni judeţene si

locale; � Identificarea activitătilor la nivel de judeţ si/sau local in domeniul gestionării

deseurilor in consens cu alte judete sau regiuni; � Utilizarea beneficiilor şi avantajelor locale (de ex.: capacitati mari de reciclare intr-o

microregiune) pentru atingerea tintelor nationale pentru intregul judeţ; � Compensarea dezavantajelor locale (de ex.: lipsa capacitătlor suficiente de

reciclare intr-o microregiune) cu alte părti ale judeţului; � Elaborarea unei strategii economice de gestionare a deseurilor care nu poate fi

realizată la nivel de microregiune (de ex.: datorită cantitătilor reduse de deseuri); � Luarea unor decizii pe baza analizelor si prognozelor in domeniul gestionării

deseurilor; � Stabilirea de capacităti suficiente si potrivite pentru gestionarea deseurilor; � Fluxuri transparente de deseuri si optiuni pentru tratarea deseurilor cu scopul de a

asigura capacitati si sisteme potrivite de colectare si tratare; � Identificarea zonelor in care trebuie luate masuri tehnice pentru eliminarea sau

minimizarea anumitor tipuri de deseuri; � Stabilirea necesitatilor financiare pentru operare, colectare, tratare, etc.; � Determinarea necesitatilor viitoare de investitii;

12.10 POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI BIODIVERSITATEA Efectele prognozate

Implementarea Planului va avea efecte pozitive in raport cu ecosistemele din zonă. Principalele efecte pozitive vor fi determinate de:

Page 121: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

121

- scaderea semnificativă a emisiilor de poluanti gazosi fată de situaţia actuală

de depozitare a deseurilor, cu cresterea corespunzătoare a calitătii aerului; - reducerea riscului de autoaprindere ori incendii la depozitarea deşeurilor, fată

de situaţia actuală de depozitare neecologică; - eliminarea evacuarilor de ape incărcate cu poluanti (incarcare organică,

metale grele, compusi toxici) in sursele de apă de suprafată şi subterane; - scăderea semnificativă a populatiilor de păsări, rozătoare si insecte

caracteristice actualelor depozite de deseuri, ce constituie vectori de transmitere a unor boli.

POPULAŢIA

Implementarea Planului va avea efecte pozitive semnificative asupra populatiei din judeţ. Acestea vor fi determinate de:

- scăderea semnificativă a emisiilor de poluanti gazosi (in special mirosuri) comparativ cu situaţia actuală;

- reducerea riscului de autoaprinderi ori incendii fată de situaţia actuală de depozitare neecologică;

- eliminarea evacuarilor de ape incărcate cu poluanti (incărcare organică, metale grele, compusi toxici) in sursele de apa de suprafaţă, respectiv ape subterane;

- scăderea semnificativă a populatiilor de păsări, rozătoare si insecte caracteristice actualelor depozite de deseuri, ce constituie vectori de transmitere a unor boli;

- imbunatatirea caracteristicilor peisagistice ale zonei.

Efectele prognozate

Efectele prognozate prin implementarea planului sunt:

- cresterea semnificativa a calitatii aerului în zonele care în prezent sunt afectate de depozitele neecologice;

- cresterea calitătii apelor de suprafată precum si a celor subterane, utilizabile in scopuri gospodaresti;

- cresterea nivelului stării de sănătate a populaţiei, prin eliminarea vectorilor de transmitere a unor boli;

- cresterea calitătii vietii prin scăderea semnificativă a elementelor generatoare de disconfort (olfactiv, peisagistic, etc).

SĂNĂTATEA UMANĂ Efecte prognozate

Avand in vedere elementele prezentate mai sus, se apreciaza ca implementarea Planului va conduce la contracararea fiecărui element de disconfort, determinănd cresterea continuă si sustinută a stării de confort si sănătate a populatiei.

ARII PROTEJATE

Din perspectiva problematicii generale circumscrise sintagmei protecţia mediului, pentru judeţul Bihor, este definitoriu numărul, diversitatea şi suprafaţa mare a ariilor protejate. Descrierea lor s-a facut în capitolul 3.

Page 122: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

122

Având în vedere măsurile generale de protecţie impuse pe teritoriul acestora, evaluarea de mediu trebuie să stabilească modul în care Planul va afecta ariile protejate. Efecte prognozate

� În particular Ariile protejate nu vor fi afectate de implementarea Planului, având în vedere că investiţiile de obiective economice (depozite, staţii de transfer, puncte de colectare a deşeurilor, etc.) se vor realiza în afara zonelor ariilor protejate.

� În general Evaluarea globală a efectelor implementării Planului asupra Ariilor protejate, are în vedere o creştere generală a calităţii factorilor de mediu, prin scăderea semnificativă a nivelului actual de poluare a elementelor de mediu aer, apă şi sol-subsol. Rezultatele pozitive sunt aşteptate prin efectul cumulativ şi sinergic al acestora.

SOLUL In prezent calitatea solului in zona depozitelor de deseuri este afectata semnificativ

prin infiltrarea apelor cu continut de poluanti. Astfel este depasita capacitatea solului de retinere a poluantilor, respectiv de

regenerare.

Efecte prognozate Prin implementarea Planului se preconizează o crestere treptată si continuă a calitătii solului, datorită capacitătii sale de regenerare in conditiile eliminării presiunii prduse de actuala tehnologie de depozitare a deseurilor.

APA

Impactul negativ asupra apelor de suprafată din zona depozitelor de deseuri este determinat in principal de apele pluviale care spală corpul depozitului, antrenând o parte din poluantii solubili, după care ajung in apele de suprafată şi în cele subterane, în forma denumită levigat. Efecte prognozate Prin implementarea Planului se preconizează cresterea semnificativă a calitătii apelor de suprafată şi a celor subterane din zona depozitelor de deseuri si reducerea riscului si a gradului de eutrofizare a acestora datorită eliminarii sursei de poluanti

AERUL

Implementarea Planului va avea efecte pozitive semnificative asupra factorului de mediu aer. Acestea vor fi determinate de:

- scăderea semnificativă a emisiilor de poluanti gazosi fată de situaţia actuală; - reducerea riscului de autoaprinderi ori incendii, comparativ cu situaţia

determinată de modul actual de depozitare neecologică.

Efectele prognozate

Efectele prognozate prin implementarea planului sunt:

Page 123: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

123

- cresterea semnificativă a calitătii aerului; - scaderea riscului de poluari accidentale.

12.11 POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ

Judeţul Bihor, pentru care este evaluat PJGD, este limitat la Vest de graniţa României cu Ungaria. Din datele pe care le deţinem, în ultimii ani, nu au fost semnalate efecte de mediu în context transfrontieră, care să fi avut ca punct de plecare managementul deşeurilor menajere, chiar în condiţiile în care, o serie de depozite de deşeuri ale localităţilor situate în apropierea graniţei (Valea lui Mihai, Săcuieni, Oradea şi Salonta) se află la o distanţă de 10 – 20 km de frontieră. Având în vedere faptul că prin implementarea Planului, emisiile de poluanţi se vor reduce semnificativ inclusiv în perimetrele actualelor depozite neecologice, odată cu închiderea lor, este de aşteptat ca efectele asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii umane în context transfrontieră, oricât de puţin decelabile, să fie pozitive.

12.12 MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI PRIN IMPLEMENTAREA PLANULUI

Având în vedere faptul că efectele semnificative asupra mediului asociabile implementării Planului sunt de natură exclusiv pozitivă, apreciem că nu sunt necesare măsuri pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului.

12.13 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE

Planul Judeţean de Gestionare a Deseurilor pentru Judeţul Bihor a fost elaborat cu scopul de a atinge – cu posibilitatile specifice judeţului – tintele nationale pentru gestionarea deseurilor la termenele stabilite. PJGD este un instrument cerut de legislatie si este primul document de planificare a sistemului de gestionare a deseurilor la nivelul Judeţului Bihor. Planul a fost elaborat pe baza datelor existente din perioada 1999-2005 si a fost verificat si concretizat pentru o planificare ulterioara detaliată si sigură. S-au folosit metode standardizate corespunzatoare pentru a crea o bază de date reală si acceptabilă, pentru a garanta siguranta planificării si investitiilor precum si pentru a asigura consecventa si comparabilitatea necesară intre nivelurile local, regional si national. Publicul, factorii de decizie si alte părti interesate au fost implicate in alegerea variantei optime a planificarii judeţene. Participarea publică este considerată ca o etapă inerentă a procedurilor judeţene de planificare, pentru a se obtine o acceptare largă a rezultatelor finale. Planul elaborat prezinta cele mai bune rezultate ecologice posibile in conditii de maximă eficientă economică. Planul Judeţean de Gestionare a Deseurilor pentru Judeţul Bihor:

Page 124: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

124

• redă situatia existentă a sistemului de gestionare a deseurilor la nivelul judeţului;

• identifică si analizează punctele slabe; • defineste obiectivele specific judeţene; • dezvoltă si evaluează scenarii si alternative pentru viitor; • oferă posibilităti si solutii adecvate pentru sistemul de gestionare a

deseurilor; • redă investitiile necesare pentru viitor

Din datele statistice înregistrate în ultimii ani, se poate concluziona că există o conştientizare mai accentuată a problemelor generate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor şi a substanţelor chimice periculoase, lucru transpus în numărul mare de solicitări de informaţii şi consultanţă venite din partea administraţiei publice locale şi a agenţilor economici. S-au înregistrat de asemenea progrese în activitatea de colectare a deşeurilor reciclabile (hârtie-carton, materiale plastice, fier vechi, baterii şi acumulatori, anvelope uzate), fapt dovedit de cantităţile crescute de deşeuri colectate de la populaţie şi agenţi economici. Prin autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului, aceştia sunt obligaţi în a încheia contracte, conform legii, cu agenţi economici colectori /reciclatori de deşeuri pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor industriale pe care le generează, În contextul în care, prin angajamentele asumate în capitolul 22 Mediu, toate depozitele de deşeuri urbane şi industriale, considerate neconforme, se vor închide în următorii ani, este necesară introducerea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor. In ceea ce priveste cantitatea de deseuri de ambalaje reciclabile s-a tinut cont de existenta unitătilor de reciclare, respectiv preluare a materiei prime secundare pentru deseurile de ambalaje de hartie si carton, respectiv a deseurilor de ambalaje de mase plastice si PET-uri. In acest caz s-au stabilit la nivel de judeţ tinte mai mari pentru aceste tipuri de ambalaje, astfel atingand procentul minim impus pentru anul 2007, de 34% reciclare total deseuri de ambalaje. Analiza specifică orientată asupra conţinutului de deşeuri de ambalaje a evidenţiat preponderenţa celor din materiale plastice. Prin urmare, implementarea unui sistem de colectare selectivă poate fi viabilă din punct de vedere al cantităţilor ce pot fi recuperate (în special în ceea ce priveşte ambalajele din materiale plastice). In acest sens exista la nivelul judeţului proiecte pilot de colectare selectiva pentru plastic si hartie. Strategiile la nivel European recomandă următoarea ierarhizare a acţiunilor de gestionare a deşeurilor:

- prevenirea apariţiei deseurilor; - tratarea deşeurilor; - reciclarea şi reutilizarea; - optimizarea metodelor de eliminare finală.

Această ierarhie este adoptată atat în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, cat si in Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 6 N-V.

Page 125: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

125

12.14 MĂSURI AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Planurile judeţene de gestionare a deseurilor sunt revizuite periodic, conform reglementarilor legale, avandu-se in vedere progresul tehnic si cerintele de protectie a mediului, fără să se depăsească insă perioada de 5 ani. Efectele implementarii diferitelor proiecte trebuie sa fie foarte atent monitorizate, pentru a elimina solutiile neadecvate si pentru a introduce metode mai eficiente de realizare a obiectivelor propuse. De asemenea, prin monitorizarea anumitor indicatori, se verifică si ipotezele pe care s-a bazat dezvoltarea scenariilor. Monitorizarea implementarii se face in fiecare an de către autoritatile responsabile in acest sens. Planul prevede de asemenea posibilitatea ca autoritătile să poată lua in considerare si alti indicatori relevanti pentru monitorizarea implementării acestuia.

ELABORAT DE Dr. chim. Vasile ŞERBAN Cerc. şt. Sorin PANAITE

Page 126: RAPORT DE MEDIU - Consiliul Judetean Bihor · Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

2008 Pag.

126

CUPRINS

1. INFORMAŢII GENERALE.................................................................1

2. CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI. RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE.............4

2.1.1. Introducere ............................................................................................. 4

2.1.2. Prezentarea situaţiei existente................................................................ 7

Gestionarea deşeurilor. Evaluarea datelor de bază ..................................... 7

2.1.3. Obiective şi ţinte judeţene..................................................................... 18

2.1.4. Prognoza privind generarea deşeurilor................................................. 25

2.1.5. Fluxuri specifice de deşeuri .................................................................. 33

2.1.6. Proiecte privind gestionarea deşeurilor................................................. 37

2.1.7. Măsuri de implementare ....................................................................... 39

2.1.8. Monitorizare.......................................................................................... 48

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE ÎN SITUATIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI PROPUS ..........................................58

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV ..................................................................81

5. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN ................82

5.1. ARII DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ ...........................82

5.3. CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SĂLBATICE, APROBATĂ CU MODIFICĂRI SI COMPLETĂRI PRIN LEGEA NR. 462/2001 .....................................................................................................83

6. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLAN SI MODUL ÎN CARE S-A TINUT CONT DE ELE ........................84

7. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI .85

7.1. BIODIVERSITATEA ............................................................................86

7.2. POPULAŢIA ........................................................................................86

Efectele prognozate .......................................................................................... 86

7.8. VALORILE MATERIALE .....................................................................88

Efecte prognozate .......................................................................................88

7.11.1. Efecte secundare.................................................................................. 89

7.11.2. Efecte cumulative ................................................................................. 89

7.11.3. Efecte sinergice.................................................................................... 90

7.11.4. Efecte pe termen scurt, mediu si lung .................................................. 90

7.11.5. Efecte permanente şi temporare .......................................................... 90

7.11.6. Efecte pozitive si negative .................................................................... 90

8. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ ..90

9. MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI PRIN IMPLEMENTAREA PLANULUI ...................91

10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ..........................................................................91

Necesitatea PJGD.......................................................................................91

Beneficii ale PJGD ......................................................................................91

Principalele intentii pentru PJGD pentru deseuri municipale solide ............92

11. MASURI AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI.94

12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC .........................................95


Recommended