1

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru, revizia 1, versiunea Martie 2011

PLANUL REGIONAL DE GESTIONARE A DESEURILOR REGIUNEA 7 CENTRU

revizia 1, versiunea Martie 2011

CUPRINS

61.INTRODUCERE

82.ASPECTE LEGISLATIVE

82.1Politica europeana in domeniul gestionarii deseurilor

92.2Legislatia privind gestionarea deseurilor

183.INFORMATII PRIVIND PLANIFICAREA GESTIONARII DESEURILOR LA NIVEL NATIONAL, REGIONAL SI JUDETEAN

183.1Planul National si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor

183.2Planul Regional de Gestionare a Deseurilor

193.3Planificarea gestionarii deseurilor la nivel judetean

203.4Sisteme de management integrat al deseurilor nivel judetean

234.MONITORIZAREA IMPLEMENTARII PLANULUI REGIONAL DE GESTIONARE A DESEURILOR, VERSIUNEA 2006

275.ANALIZA SITUATIEI ACTUALE

275.1Cadrul natural

325.2Infrastructura

335.3Situatia socio-economica

375.4Aspecte institutionale

385.5Cantitati si tipuri de deseuri generate

415.6Gestionarea actuala a deseurilor in Regiunea 7

415.6.1Operatori de salubrizare

475.6.2Instalatii de gestionare a deseurilor existente in Regiune

595.6.3Capacitati de reciclare

615.6.4Gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice

735.6.5Gestionarea vehiculelor scoase din uz

735.6.6Gestionarea deseurilor periculoase menajere

745.6.7Gestionarea deseurilor din constructii si demolari

745.6.8Gestionarea namolului rezultat de la statiile de epurare orasenesti

775.6.9Eliminarea deseurilor

806.OBIECTIVE SI TINTE REGIONALE

937.PROIECTIA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR SI CUANTIFICAREA TINTELOR

937.1Proiectia privind generarea deseurilor municipale

937.2Proiectia privind generarea deseurilor biodegradabile municipale

977.3Proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje

1028.OPTIUNI TEHNICE DE GESTIONARE A DESEURILOR

1028.1Prevenirea generarii deseurilor

1028.2Optiuni pentru colectarea deseurilor reziduale

1048.3Optiuni pentru colectarea deseurilor reciclabile

1068.4Optiuni pentru colectarea deseurilor biodegradabile

1078.5Optiuni pentru transportul si transferul deseurilor

1088.6Optiuni pentru sortarea deseurilor colectate separat

1088.7Optiuni pentru tratarea deseurilor biodegradabile

1169.CALCULUL CAPACITATILOR NECESARE

12810.EVALUAREA COSTURILOR

13011.MASURI DE IMPLEMENTARE

14012.SISTEMUL DE MONITORIZARE

LISTA TABELE

19Tabel 3‑1: Aprobarea planurilor judetene din Regiunea 7 Centru

28Tabel 5‑1: Suprafata totala si pe judete a Regiunii 7 Centru

33Tabel 5‑2: Evolutia populatiei pe judete si pe regiune in perioada 2004-2008

35Tabel 5‑3: Organizarea adminsitrativa a judetelor Regiunii, 31 decembrie 2008

36Tabel 5‑4: Evolutia ratei somajului in perioada 2004-2008

36Tabel 5‑5: Numar total de innoptari

38Tabel 5‑6: Cantitati de deseuri municipale generate in Regiunea 7 in anul 2008

40Tabel 5‑7: Compozitia estimata a deseurilor menajere

40Tabel 5‑8: Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale

41Tabel 5‑9: Operatori de salubrizare licentiati

48Tabel 5‑10: Statii de transfer realizate prin proiecte PHARE CES sau alte surse de finantare

52Tabel 5‑11: Statii de sortare realizate prin proiecte PHARE CES si alte surse de finantare

58Tabel 5‑12: Statii de compostare realizate prin proiecte PHARE CES sau din alte surse de finantare

59Tabel 5‑13: Capacitati de reciclare existente in Regiune

62Tabel 5‑14: Lista operatorilor economici autorizati sa colecteze DEEE, decembrie 2010

70Tabel 5‑15: Lista operatorilor economici autorizati sa trateze DEEE, decembrie 2010

72Tabel 5‑16: Cantitati de DEEE coelctate in anul 2008 in Regiune

73Tabel 5‑17: Numarul VSU colectate si tratate in anul 2008

75Tabel 5‑18: Statiile de epuarre care fac obiectul proiectelor de apa

75Tabel 5‑19: Prognoza de generare a namolului

77Tabel 5‑20: Situatia depozitelor necoforme in Regiunea 7

79Tabel 5‑21: Depozite conforme exisente prezent in Regiunea 7

94Tabel 7‑1: Proiectia de generare a deseurilor muncipale

95Tabel 7‑2: Proiectia de generare a deseurilor biodegradabile municipale

96Tabel 7‑3: Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale

98Tabel 7‑4: Cantitatea si structura deseurilor de ambalaje generate in Romania in anul 2008

99Tabel 7‑5: Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare

100Tabel 7‑6: Proiectia de generare a deseurilor de ambalaje, total regiune

100Tabel 7‑7: Proiectia de generare a deseurilor de ambalaje de la populatie

100Tabel 7‑8: Proiectia de generare a deseurilor de ambalaje rezultate de la industrie, comert si institutii

101Tabel 7‑9: Tinte nationale de reciclare/valorificare deseuri de ambalaje

101Tabel 7‑10: Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje pentru Regiunea 7 Centru

103Tabel 8‑1: Evaluarea optiunilor de colectare a deseurilor reziduale

105Tabel 8‑2: Evaluarea optiunilor privind colectarea separata a deseurilor reciclabile

117Tabel 9‑1: Sistemul de management integrat al deseurilor, judetul Alba

118Tabel 9‑2: Sistemul de management integrat al deseurilor, judetul Brasov – alternativa cu MBT

119Tabel 9‑3: Sistemul de management integrat al deseurilor, judetul Brasov – alternativa cu WtE

121Tabel 9‑4: Sistemul de management integrat al deseurilor, judetul Covasna

122Tabel 9‑5: Sistemul de management integrat al deseurilor, judetul Harghita

124Tabel 9‑6: Sistemul de management integrat al deseurilor, judetul Mures

126Tabel 9‑7: Sistemul de management integrat al deseurilor, judetul Sibiu

LISTA FIGURI

27Figura 5‑1: Regiunea 7 Centru

28Figura 5‑2: Judetele Regiunii 7 Centru

30Figura 5‑3: Parcuri nationale si parcuri naturale in Regiunea 7 Centru

111Figura 8‑1: Schema tratarii mecano-biologice simple

112Figura 8‑2: Schema instalatiei de tratare mecano-biologica cu bio-uscare

113Figura 8‑3: Schema instalatiei de tratare mecano-biologica in vederea valorificarii energetice

114Figura 8‑4: Prezentarea comparativa a tehnicii de tratare mecano-biologica si a incinerarii

116Figura 9‑1: Zone de colectare si transport - judetul Alba

120Figura 9‑2: Zone de colectare si transport - judetul Covasna

123Figura 9‑3: Zone de colectare si transport - judetul Mures

125Figura 9‑4: Zone de colectare si transport - judetul Sibiu

1. INTRODUCERE

La baza revizuirii Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru elaborat in anul 2006 stau urmatoarele:

· Modificarile legislative survenite in ultima perioada, in special noua Directiva Cadru privind deseurile si noul HG privind deseurile de echipamente electrice si electronice;

· Recomandarile Raportului de monitorizare a implementarii PRGD – raportul de monitorizare constata neindeplinirea anumitor masuri, precum si diferente de peste 10 % intre cantitatile de deseuri prognozate a se genera si noile date statistice, recomandand astfel revizuirea PRGD;

· Sistemele de management integrat al deseurilor care urmeaza a se implementa la nivelul fiecarui judet, care prevad investitii ce urmeaza a fi finantate prin POS Mediu in perioada 2011-2013.

Revizuirea PRGD se realizeaza conform prevederilor legale in vigoare, in special a Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor.

Revizuirea PRGD se realizeaza in cadrul proiectului „Parteneriat pentru mediu curat, minimizarea deseurilor si dezvoltare durabila in Regiunea 7 Centru” al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Sibiu, proiect finantat prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru Crestere Economica si Dezvoltare Durabila in Romania.

Comitetul regional pentru protectia mediului constituit la nivelul Regiunii 7 Centru coorodneaza revizuirea PRGD.

Deseurile care fac obiectul prezentului PRGD sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte cateva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice.

Orizontul de timp al PRGD revizuit este 2008 – 2018.

Anul 2008 este considerat an de referinta pentru calculul proiectiei de generare a deseurilor. Obiectivele, tintele si masurile de implementare se refera la perioada 2011-2018.

Evaluarea strategica de mediu (SEA-Strategic Environmental Assesment) este un instrument strategic care faciliteaza integrarea considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor inca din stagiul initial de elaborare a programelor si planurilor, in scopul promovarii dezvoltarii durabile.

Planurile regionale de gestionare a deseurilor, inclusiv PRGD Regiunea 7 Centru, elaborate in anul 2006 si aprobate prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr. 1364/14.12.2006 respectiv nr. 1499/21.12.2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor au fost supuse evaluarii de mediu.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a decis, ca urmare a consultarilor desfasurate in cadrul sedintei Comitetului Special Constituit din data de 23.02.2011 ca Revizuirea Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru se va supune procedurii de adoptare fata aviz de mediu.

Motivele care au stat la baza deciziei de incadrare in procedura de realizare a evaluarii de mediu au fost urmatoarele:

· revizuirea Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru se incadreaza in prevederile Hotararii Guvernului nr. 1076/2004, art. 5 alin (3), lit b);

· modificarile legislative survenite in ultima perioada, in special noua Directiva Cadru privind deseurile si noul HG 1037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice;

· revizuirea planului asigura indeplinirea cerintei de gestionare durabila a deseurilor, la stabilirea obiectivelor si tintelor si are in vedere noile cerinte legislative;

· raportul de monitorizare a PRGD a constat neindeplinirea anumitor masuri, precum si diferente de peste 10 % intre cantitatile de deseuri prognozate a se genera si noile date statistice, recomandand astfel revizuirea PRGD;

· revizuirea planului vizeaza integrarea in planificare a sistemelor de management integrat al deseurilor, care urmeaza a se implementa la nivelul fiecarui judet din regiune, care prevad investitii ce urmeaza a fi finantate prin POS Mediu in perioada 2011-2013;

· perioada de planificare a actualului plan este diferita fata de cea precedenta. Orizontul de timp al PRGD revizuit este 2008-2018. Anul 2008 este considerat an de referinta pentru calculul proiectiei de generare a deseurilor. Obiectivele prevazute in PRGD Regiunea 7 Centru sunt in acord cu obiectivele preavazute in Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor versiunea 2004;

· revizuirea PRGD Regiunea 7 Centru nu va genera impact asupra Planului National de Gestionare a Deseurilor si a Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor;

· revizuirea PRGD Regiunea 7 Centru va conduce la necesitatea revizuirii planurilor judetene de gestionare a deseurilor din regiune. Revizuirea planurilor judetene de gestionare a deseurilor trebuie realizata si in scopul corelarii depline cu sistemele integrate de gestionare a deseurilor;

· zona cuprinsa in PRGD nu face parte dintr-o arie naturala protejata, declarata conform legislatiei in vigoare;

· in conformitate cu prevederile art. 11 din HG nr. 1076/2004 si luand in considerare criteriile pentru determinarea efectelor semnificative pontentiale prevazute in Anexa 1, planul nu ridica probleme din punct de vedere al protectiei mediului si nu prezinta efecte probabile asupra zonelor din vecinatatea Regiunii 7 Centru.

In Anexa 1 sunt prezentate definitiilor principalilor termeni utilizati in Planul Regiona de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 revizuit.

2. ASPECTE LEGISLATIVE

2.1 Politica europeana in domeniul gestionarii deseurilor

Politica Uniunii Europene in domeniul gestionarii deseurilor se bazeaza pe 3 principii, si anume:

· Prevenirea producerii deseurilor – este unul din aspectele cheie ale strategiei de gestionare a deseurilor, ocupand primul loc in ierarhia de gestionare a deseurilor. Reducerea cantitatii de deseuri generate, precum si reducerea continutul periculos al acestora conduc la simplificarea proceselor de eliminare. Prevenirea producerii deseurilor se afla in legatura stransa cu metodele de fabricatie, precum si schimbarea comportamentului consumatorului in ceea ce priveste produse verzi si reducerea ambalajelor.

· Valorificarea deseurilor (reciclare, reutilizare) – in cazul in care cantitatea de deseuri produsa nu poate fi redusa, o cantitate cat mai mare de deseuri trebuie valorificate, in special prin valorificare materiala (reciclare). Fluxurile de deseuri care necesita o atentie speciala sunt: deseurile de ambalaje, vehiculele scoase din uz, bateriile si acumulatorii, deseurile de echipamente electrice si electronice, dar si deseurile biodegradabile municipale.

· Imbunatatirea tehnicilor de eliminare finala si monitorizare – in cazul in care deseurile generate nu pot fi valorificate, ar trebui incinerate, eliminarea prin depozitare reprezentand ultima solutie. Atat incinerarea cat si depozitarea deseurilor necesita o monitorizare stricta deoarece aceste activitati pot avea un impact semnificativ asupra mediului.

Al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu a introdus conceptul de strategii tematice, documente care au fost elaborate de catre Comisia Europeana. Strategia tematica este un instrument modern al politicii de mediu, oferind o abordare integrata a problematicii analizate (evaluand efectul si consecintele deciziilor politice asupra diferitelor domenii).

Au fost dezvoltate strategii tematice pentru urmatoarele domenii: aer, prevenirea si reciclarea deseurilor, mediul marin, sol, pesticide, resurse naturale si mediul urban.

Cele doua premize pe care se bazeaza Strategia tematica privind prevenirea si reciclarea deseurilor sunt:

· Politica in domeniul gestionarii deseurilor trebuie sa se concentreze pe reducerea impactului determinat de utilizarea resurselor naturale. Conform strategiei tematice privind utilizarea resurselor, problema cea mai importanta nu este lipsa acestora cat impactul asupra mediului generat de utilizarea lor.

· La realizarea politicii in domeniul deseurilor este recomandata aplicarea instrumentului analiza ciclului de viata. Astfel, se are in vedere impactul care poate aparea pe parcursul intregului ciclu de viata al unui produs/serviciu, din momentul extragerii resurselor pentru producerea acestuia pana in momentul cand acesta devine deseu.

Actiunile propuse in cadrul strategiei sunt:

· simplificarea legislatiei existente de gestionare a deseurilor;

· utilizarea „analizei ciclului de viata” in realizarea politicilor din domeniu;

· imbunatatirea bazei de cunostinte;

· prevenirea producerii deseurilor;

· reciclarea la scara mai larga a deseurilor produse.

2.2 Legislatia privind gestionarea deseurilor

In continuare este prezentata legislatia europeana din domeniul gestionarii deseurilor – legislatia cadru si cea care reglementeaza gestionarea fluxurilor de deseuri care fac obiectul planificarii. Atat in ceea ce priveste legislatia europeana, cat si in cazul legislatiei romanesti prin care este transpusa, sunt prezentate doar principalele acte normative.

Pe langa acestea, mai exista o serie de decizii (la nivel european) si acte normative la nivel national care reglementeaza problematici administrative, cum ar fi:

· sistemul de identificare si marcare a ambalajelor;

· constituirea si functionarea structurilor de evaluare si autorizare a operatorilor economici care preiau responsabilitatea gestionarii diferitelor fluxuri de deseuri (ambalaje, deseuri de echipamente electrice si electronice);

· incurajarea cresterii nivelului de reciclare a diferitelor materiale colectate separat;

· norme metodologice de aplicare a diferitelor acte normative;

· stabilirea formatului de raportare a datelor referitoare gestionarea fluxurilor specifice de deseuri.

Legislatia cadru

Directiva nr. 2006/12/CE privind deseurile

Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase

· OUG nr.78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea 426/2001, cu modificarile ulterioare;

· HG nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor si a Planului National de Gestionare a Deseurilor, cu modificarile ulterioare;

· OM nr. 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor;

· Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabilie nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor

Decizia Comisiei 2000/532/CE (cu modificarile ulterioare) de stabilire a unei liste de deseuri

HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase cu modificarile si completarile ulterioare

In ceea ce priveste legislatia cadru, Directiva cadru privind deseurile si Directiva privind deseurile periculoase au fost transpuse in Romania printr-un singur act normativ. Prin aceasta lege se stabileste ca gestionarea deseurilor municipale, inclusiv a deseurilor periculoase din deseurile municipale, este responsabilitatea autoritatilor publice locale.

De asemenea, documentele de planificare de la nivel national si regional sunt aprobate prin Hotarare de Guvern, respectiv ordin de ministru. Revizuirea acestora se realizeaza ori de cate ori este nevoie, perioada dintre revizuiri fiind de maxim 5 ani.

In noiembrie 2008 a fost adoptata o directiva cadru, Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive. Primul pas al implementarii Strategiei tematice privind prevenirea si reciclarea deseurilor a fost revizuirea directivei actuale astfel incat sa cuprinda standarde de reciclare si obligatia statelor membre privind dezvoltarea de programe nationale de prevenire a deseurilor. Noua directiva, care ar fi trebuit sa fie implementata pana la 12 decembrie 2010, se refera atat la deseurile periculoase, cat si la cele nepericuloase, precum si la uleiurile uzate. Directiva stabileste conceptele de baza referitoare la gestionarea deseurilor si defineste principiile de gestionare a deseurilor precum „principiul poluatorul plateste” sau ierarhia deseurilor. De asemenea, clarifica notiuni de baza, cum ar fi definitiile pentru deseuri, valorificare si eliminare, pentru a intari masurile care trebuie luate pentru prevenirea generarii deseurilor, pentru a introduce o abordare care sa ia in considerare intregul ciclu de viata al produselor si materialelor si nu doar stadiul de deseu, precum si pentru a pune accentul pe reducerea efectelor generarii si gestionarii deseurilor asupra mediului, consolidandu-se astfel valoarea economica a deseurilor.

Articolul 28 al noii Directive cadru se refera la planurile de gestionare a deseurilor. Asttfel, conform prevederilor Directivei, planurile de gestionare a deseurilor trebuie sa cuprinda o analiza a situatiei actuale a gestionarii deseurilor pe teritoriul geografic in cauza, precum si masurile care trebuie luate pentru imbunatatirea conditiilor de mediu in cazul pregatirii pentru reutilizare, reciclarii, valorificarii si eliminarii deseurilor precum si o evaluare a modului in care planul va ajuta la punerea in aplicare a obiectivelor si dispozitiilor directivei.

Conform prevederilor noii Directive, planurile de gestionare a deseurilor trebuie sa contina, dupa caz, cel putin urmatoarele:

(a)tipul, cantitatea si sursa deseurilor generate pe teritoriu, deseurile care ar putea fi transportate de pe sau pe teritoriul national, precum si o evaluare a evolutiei viitoare a fluxurilor de deseuri;

(b)schemele existente de colectare a deseurilor si principalele instalatii de eliminare si valorificare, inclusiv orice aranjamente speciale pentru uleiurile uzate, deseurile periculoase sau fluxurile de deseuri abordate de legislatia comunitara specifica;

(c)o evaluare a necesarului de noi scheme de colectare, inchiderea instalatiilor de deseuri existente, infrastructura suplimentara pentru instalatiile de deseuri in conformitate cu articolul 16 si, daca este necesar, investitiile legate de acestea;

(d)informatii suficiente cu privire la criteriile de identificarea amplasamentului , precum si a capacitatilor semnificative viitoare ale instalatiilor de eliminare sau de valorificare, daca este cazul;

(e)politici generale de gestionare a deseurilor, inclusiv tehnologii si metode planificate de gestionare a deseurilor sau politici pentru deseurile care ridica probleme specifice de gestionare.

De asemenea, Directiva prevede ca planurile de gestionare a deseurilor pot contine, luand in considerare nivelul geografic si acoperirea zonei de planificare, urmatoarele:

(a)aspectele organizationale legate de gestionarea deseurilor, inclusiv o descriere a alocarii responsabilitatilor intre actorii publici si privati care se ocupa cu gestionarea deseurilor;

(b)o analiza a utilitatii si a adecvarii utilizarii instrumentelor economice si de alta natura pentru rezolvarea diverselor probleme legate de deseuri, luand in considerare necesitatea mentinerii unei bune functionari a pietei interne;

(c)utilizarea unor campanii de sensibilizare si de informare adresate publicului larg sau unor categorii speciale de consumatori;

(d)siturile contaminate istoric de eliminare a deseurilor si masuri pentru reabilitarea acestora.

Pana in prezent Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive nu a fost transpusa in legislatia roamana. Exista un proiect de Lege, care in prezent se afla supus dezbaterii publice.

Proiectul de Lege privind regimul deseurilor prevede la art. 40 urmatoarele:

„(1) In baza principiilor si obiectivelor prevazute in Planul national de gestionare a deseurilor si a cadrului general stabilit prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a Planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, se elaboreaza/realizeaza/revizuiesc planurile regionale de gestionare a deseurilor, denumite in continuare PRGD, de catre Comitetul regional pentru protectia mediului constituit, fara personalitate juridica, in baza ar. 74 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006 cu modificarile si completarie ulterioare.

(2) PRGD se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centru pentru protectia mediului.”

In ceea ce priveste evaluarea/monitorizarea si revizuirea planurilor, proiectul de Lege privind regimul deseurilor prevede:

· Revizuirea PRGD se realizeaza de catre Comitetul regional pentru protectia mediu in baza recomandarilor raportului de monitorizare/evaluare intocmit de ARPM;

· Planurile regionale de gestionare a deseurilor se monitorizeaza/evalaueaza o data la doi ani si se revizuiesc dupa caz de catre Comitetul regional pentru protectia mediului, care pe langa atribuitiile mentionate la art. 74 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea 265/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, in domeniul gestionarii deseurilor coordoneaza revizuirea si monitorizarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor;

· In scopul indeplinirii atributiilor sale, Comitetul regional pentru protectia mediului este sprijinit de autoritatile si institutiile publice cu responsabilitati in domeniul mediului, asociatii/patronatesi operatorii economici.

Legislatia privind operatiile de gestionare a deseurilor

Depozitarea deseurilor

Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea deseurilor

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor

Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor si procedurilor pentru acceptarea deseurilor la depozite ca urmare a art. 16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE

OM nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si a procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri

Incinerarea deseurilor

Directiva nr. 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor

HG nr. 128/ 2002 privind incinerarea deseurilor

Transportul deseurilor

Regulamentul Consiliului 1013/2006 privind transferul de deseuri (aplicabil din data 11 Iulie 2007)

HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului nr. 1013/2006 privind transferul de deseuri, cu modificarile ulterioare

Prevederile directivelor privind depozitarea si incinerarea deseurilor au fost transpuse in totalitate in legislatia romana.

Legislatia romana privind depozitarea deseurilor prevede ca termen de inchidere si ecologizare a spatiilor de depozitare a deseurilor din mediul rural data de 16 iulie 2009.

In cazul deseurilor biodegradabile trebuie atinse urmatoarele tinte:

· 2010 - reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995;

· 2013 - reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995;

· 2016 - reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995.

In anexa HG 349/2005 sunt prevazuti anii de inchidere pentru fiecare depozit de deseuri in parte.

Legislatia privind fluxurile specifice de deseuri

Ambalaje si deseuri de ambalaje

Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje (cu modificarile ulterioare)

HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje (cu modificarile si completarile ulterioare)

Decizia Decizia 97/129/CE privind sistemul de identificare si marcare a materialelor de ambalaj

Deseuri de echipamente electrice si electronice

Directiva 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice (cu modificarile ulterioare)

HG nr. 1037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice

Directiva 2002/95/CE privind restrictionarea utilizarii anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice (cu modificarile ulterioare)

HG nr. 992/ 2005 privind limitarea folosirii anumitor substante periculoase in EEE (cu modificarile ulterioare)

Vehicule scoase din uz

Directiva 2000/53 privind vehiculele scoase din uz

HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, cu modificarile si completarile ulterioare (HG 1313/2006, HG 1633/2009)

Decizia 2010/115 privind modificarea Anexei II a Directivei 200/53 privind vehiculele scoase din uz

Ordinul 625/2007 al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind parobarea Metodologiei pentru urmarirea realizarii de catre operatorii economici a obiectivelor prevazute la art. 15 alin. (1) si (2) din HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz

Decizia 2005/293 care stabileste reguli detaliate cu privire la monitorizarea tintelor de reutilizare /valorificare si reutilizare/reciclare prevazute in Directiva 2000/53 privind vehiculele scoase din uz

Ordinul comun 87/527/411 din 2005 al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministrului Administratiilor si Internelor si Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului privind aprobarea modelului si a conditiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz

Decizia 2002/151 privind cerintele minime pentru certificatul de distrugere eliberat in conformitate cu art. 5 alin. (3) din Directiva 2000/53 privind vehiculele scoase din uz

Ordinul comun 1224/722 din 2005 al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Economiei si Comertului pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare si valorificare energetica a vehiculelor scoase din uz, modificat si completat prin OM 985/1726 din 2007

Utilizarea in agricultura a namolurilor din epurare

Directiva 86/278/CEE privind protectia mediului, si in particular, a solului, atunci cand namolul provenit de la statiile de epurare este folosit in agricultura

OM nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura

Deseuri de baterii si acumulatori

Directiva 2006/66/CE privind bateriile si acumulatorii si deseurile de baterii si acumulatorii (cu modificarile ulterioare)

HG 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori

Hotararea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje cu modificarile si completarile ulterioare stabileste responsabilitatile privind gestionarea deseurilor de ambalaje. Administratia publica locala este responsabila pentru colectarea separata si sortarea deseurilor de ambalaje. Operatorii economici generatori de deseuri de ambalaje trebuie sa asigure valorificarea acestora. Operatorii economici care introduc pe piata ambalaje sau produse ambalate au responsabilitatea asigurarii obiectivelor anuale de reciclare/valorificare fie individual, fie prin transferarea responsabilitatii catre un operator economic autorizat de MM.

Obiectivele de reciclare/valorificare globale si pe tip de material de ambalare pentru perioada 2007-2013 sunt urmatoarele:

Anul

Obiectivul minim de valorificare prin reciclare/tip de material (%)

Obiectivul global de valorificare prin reciclare *)

(%)

Obiectivul global de valorificare sau incinerare in instalatiile de incinerare a deseurilor cu recuperare de energie **)

(%)

Hartie si carton

Plastic

Sticla

Metale

Lemn

2007

15

10

22

15

5

28

34

2008

60

11

32

50

7

33

40

2009

60

12

38

50

9

38

45

2010

60

14

44

50

12

42

48

2011

60

16

48

50

15

46

53

2012

60

18

54

50

15

50

57

2013

60

22,5

60

50

15

55

60

   *) Procentajul minim din greutatea deseurilor de ambalaje introduse pe piata.

   **) Procentajul minim din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseurile de ambalaje introduse pe piata.

In cazul deseurilor de echipamente electrice si electronice, HG 1037/2010 are urmatoarele prevederi in ceea ce priveste colectarea separata:

· In vederea colectarii selective a DEEE provenite de la gospodariile particulare, autoritatile executive ale unitatilor administrativ-teritoriale au urmatoarele obligatii:

(a) de a organiza, de a gestiona si de a coordona colectarea separata a deseurilor de echipamente electrice si electronice de la gospodariile particulare, inclusiv a celor care nu contin componentele esentiale sau a celor care contin alte deseuri decat DEEE, si transportul acestora la punctele de colectare prin intermediul serviciului public de salubrizare, in conformitate cu prevederile Legii serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ca deseuri municipale cod 20.01, sau prin incredintarea colectarii DEEE, daca nu fac obiectul colectarii prin serviciul de salubrizare, catre un operator economic colector autorizat de catre agentia judeteana pentru protectia mediului, ca deseuri de la echipamente electrice si electronice cod 16.02, cu respectarea prevederilor legale in vigoare;

(b) de a stabili si de a comunica agentiei judetene pentru protectia mediului modalitatea si frecventa de colectare a DEEE de la gospodariile particulare, prin intermediul operatorului de salubritate sau prin intermediul unui alt operator economic autorizat pentru colectarea de DEEE, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari si atunci cand apar modificari. Frecventa de colectare trebuie sa fie de cel putin o data pe trimestru;

(c) de a preda DEEE colectate catre producatorii sau organizatiile colective ale acestora in vederea realizarii tratarii/reciclarii DEEE colectate in conformitate cu prevederile prezentei hotarari. Autoritatile executive ale unitatilor administrativ-teritoriale pot solicita producatorilor/organizatiilor colective acoperirea costurilor reale de colectare, transport pana la punctele de colectare si stocare temporara a DEEE, dar nu mai mult decat taxa/tariful unitar stabilita/stabilit pentru serviciul de salubritate pentru populatie;

(d) de a asigura existenta si functionarea cel putin a unui punct de colectare selectiva a DEEE provenite de la gospodariile particulare la 50.000 de locuitori, dar nu mai putin de un punct de colectare in fiecare localitate;

(e) de a asigura evidenta DEEE intrate si iesite din punctele de colectare prevazute la lit. d) si de a raporta anual datele agentiilor judetene pentru protectia mediului. Modul de evidenta si de raportare a informatiilor se stabileste prin ordin al ministrului mediului si padurilor, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.

· Se interzice eliminarea prin depozitare finala a DEEE.

· Punctele de colectare se amplaseaza in locuri si la distante care sa asigure un acces usor, tinandu-se seama in special de densitatea populatiei.

· Punctele de colectare au obligatia de a prelua, cel putin gratuit, deseurile de echipamente electrice si electronice de la detinatori si distribuitori.

Prevederile Directivei 2000/53 privind vehiculele scoase din uz au fost transpuse in legislatia romana prin HG nr. 2406/2004 cu modificarile si completarile ulterioare, precum si o serie de ordine subsecvente. Conform prevederilor legale, producatorii de vehicule trebuie sa asigure, individual sau prin contracte cu terte parti, preluarea de la ultimul detinator a vehiculelor pe care le-au introdus pe piata, atunci cand acestea devin vehicule scoase din uz, precum si a partilor uzate devenite deseuri inlaturate la repararea vehiculelor pentru transport de persoane, in masura posibilitatilor tehnice. De asemenea, producatorii de vehicule trebuie sa asigure, individual sau prin contracte cu terte parti, punctele de colectare. In legislatie sunt prevazute tinte privind reutilizarea/reciclarea/valorificarea atat pentru anul 2007, cat si pentru 2015.

Prevederile Directivei privind bateriile si acumulatorii si deseurile de baterii si acumulatori au fost transpuse in legislatia romana prin HG nr. 1132/2008 care reglementeaza punerea pe piata a bateriilor si acumulatorilor, precum si gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori, in prezent fiind in curs de elaborare legislatia subsecventa.

OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca responsabilitatea gestionarii deseurilor din constructii si demolari este a producatorilor. Autoritatea publica locala are obligatia de a indica amplasamentele pentru eliminarea acestui tip de deseuri.

In prezent exista un proiect de Lege privind gestionarea deseurilor provenite din activitatile de constructie si demolari, care se afla in dezbatere publica. Proiectul de lege prevede obligati anuale ale autoritatilor administratiei publice locale si/sau titularului activitatii de constructii privind reutilizarea, reciclarea si alte operatiuni de valorificare materiala a deseurilor nepericuloase provenite din activitatile de constructie cu exceptia materialelor geologice naturale prevazute la categoria 17.05.04 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, in perioada 2011-2020, inclusiv operatiuni de umplere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale. Tintele sunt de 15 % din cantitatea de deseuri provenite din activitatile de constructii in anul 2011 si cred progresiv pana in anul 2018, cand tinta este de 75 % din cantitea de deseuri provenita din activitatile de constructii in anul respectiv. Proiectul de lege prevede ca operatiile de gestionare a deseurilor provenite din activitatile de constructii, inclusiv indeplinirea obiectivelor mentionate mai sus, se realizeaza de catre titularul activitatii de constructii:

· direct cu respectarea prevederilor legale in domeniul gestionarii deseurilor sau

· prin contract de delegare prin intermediul operatorilor economici autorizati din punct de vedere al protectiei mediului sau operatorilor serviciilor de salubrizare.

Operatiile de sortare, colectare, pretratare, tratare, pregatire pentru reutilizare, reciclarea si valorificarea deseurilor provenite din activitatile de constructii se efectueaza, in masura in care acest lucru este posibil, la locul producerii acestora sau pe un amplasament al operatorilor carora li s-a delegat activitatea.

In vederea asigurarii gestionarii corespunzatoare a deseurilor provenite din activitati de construire si demolare, proiectul de lege prevede ca titularii autorizatiilor de construire/desfiintare vor intocmi planuri de gestionare a deseurilor provenite din activitatile de constructie si demolare. Planurile sunt obligatorii pentru:

· proiectele de constructii rezididentiale atunci cand aceste sunt dezvoltate pentru mai mult de 5 locuinte;

· proiectele de constructii altele decat cele prevazute mai sus, daca suprafata construita depaseste 500 mp sau daca respectivele proiecte fac parte din documentatii urbanistice pentru mai mult de 5 locuinte care se realizeaza etapizat;

· proiectele de demolare/renovare/reconditionare a cladirilor care genereaza un volum de cel putin 100 mc deseuri din constructii si demolari;

· proiectele de inginerie civila care genereaza un volum de cel putin 500 mc de deseuri din constructii si demolari.

Autorizatia de construire/desfiintare nu va fi emisa daca nu exista planul de gestionare a deseurilor.

Un act normativ important prin prisma efectelor generate este OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile. Anexa 1 defineste grupele de deseuri industriale reciclabile astfel:

· deseuri metalice feroase;

· deseuri metalice neferoase;

· deseuri de hartie-carton;

· deseuri de sticla (sparturi de sticla);

· deseuri de mase plastice;

· deseuri de cauciuc (anvelope uzate, camere de aer si articole din cauciuc uzate);

· deseuri textile.

Acest act normativ permite operatorilor economici care realizeaza operatii de colectare, sa colecteze deseuri industriale reciclabile direct de la persoane fizice. Posibilitatea predarii contra cost a deseurilor reciclabile de catre persoanele fizice direct centrelor de colectare (de tip REMAT) a dus la generarea unei mari probleme in ceea ce priveste implementarea sistemelor de colectare separata a deseurilor.

Practic, cantitati insemnate de deseuri reciclabile pre-colectate separat ajung sa nu mai fie colectate de catre operatorii de salubritate, fiind „preluate” direct din containere de catre persoane fizice in vederea predarii contra cost la centrele de colectare.

Existenta acestor filiere duble – pe de o parte administratia publica locala care dezvolta programe de colectare separata a deseurilor reciclabile (care reprezinta o sursa de venit pentru sistem) si pe de alta parte existenta sistemului de reglementare care permite persoanelor fizice realizarea de venituri prin predarea de deseuri fara a face dovada modului de obtinere a acestora - a dus la descurajarea implementarii sistemelor de colectare separata.

3. INFORMATII PRIVIND PLANIFICAREA GESTIONARII DESEURILOR LA NIVEL NATIONAL, REGIONAL SI JUDETEAN

3.1 Planul National si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor

Planul National si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor au fost elaborate in perioada 2003-2004 si aprobate prin HG nr. 1470/2004.

Atat Planul, cat si Strategia Nationala se refera la toate tipurile de deseuri: deseuri municipale, deseuri periculoase si nepericuloase rezultate din activitati economice, precum si fluxurile speciale de deseuri.

Conform prevederilor legale in vigoare, Planul National si Strategia Nationala trebuiau revizuite la 5 ani, adica in anul 2009.

In prezent, nu exista inca varianta revizuita a Planul National si a Strategiei Nationale de Gestionare a deseurilor. Planul National se afla in procedura de Evaluare Strategica de Mediu (SEA).

3.2 Planul Regional de Gestionare a Deseurilor

Planurile regionale de gestionare a deseurilor, inclusiv PRGD Regiunea 7 Centru, au fost elaborate in anul 2006 si aprobate prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr. 1364/14.12.2006 respectiv nr. 1499/21.12.2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor. Planurile regionale prevad obiective privind gestionarea deseurilor municipale si a fluxurilor specifice pentru perioada 2007 – 2013. Pentru fiecare obiectiv sunt prevazute obiective subsidiare, tinte si termene de indeplinire.

Obiectivele prevazute in PRGD sunt aceleasi cu obiectivele prevazute de Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor versiunea 2004. La stabilirea tintelor si a termenelor pentru obiectivele din PRGD s-a tinut insa seama si de legislatia in vigoare la data elaborarii planurilor, precum si de faptul ca la nivel regional si judetean pot fi stabilite tinte mai ambitioase decat la nivel national, daca conditiile locale permit.

3.3 Planificarea gestionarii deseurilor la nivel judetean

Dupa aprobarea Planului Regional de Gestionare a Deseurilor au fost elaborate in fiecare judet din Regiune planurile judetene de gestionare a deseurilor. Planurile judetene au fost elaborate pe baza Planului National si a Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru. De asemenea, la elaborarea planurilor judetene s-a tinut seama de Medologia de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/2007.

Planurile judetene de gestionare a deseurilor au fost elaborate de catre consiliul judetean impreuna cu agentia judeteana pentru protectia mediului, sub coordonarea ARPM Sibiu.

Fiecare plan judetean a fost aprobat prin hotarare a consiliului judetean si a fost supus procedurii de evaluare strategica de mediu (SEA).

In tabelul de mai jos sunt prezentate numarul hotararilor consiliilor judetene de aprobare a planurilor, precum si avizele SEA.

Tabel 3‑1: Aprobarea planurilor judetene din Regiunea 7 Centru

Nr. Crt.

Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor

Hotararea Consiliului Judetean

Aviz SEA

1

Planul de Gestionare a Deseurilor Judetul Alba

HCJ Alba nr. 192/28.08.2008

Aviz de mediu nr. SB 24/23.07.2008

2

Planul de Gestionare a Deseurilor Judetul Brasov

HCJ Brasov nr.15/25.07.2008

Aviz de mediu nr. SB 27/30.07.2008

3

Planul de Gestionare a Deseurilor Judetul Covasna

HCJ Covasna nr.205/19.12.2008

Aviz de mediu nr.SB 35/11.12.2008

4

Planul de Gestionare a Deseurilor Judetul Harghita

HCJ Harghita nr.40/27.03.2009

Aviz de mediu nr.SB 02/11.02.2009

5

Planul de Gestionare a Deseurilor Judetul Mures

HCJ Mures nr. 158/30.10.2008

Aviz de mediu nr. SB 30/01.10.2008

6

Planul de Gestionare a Deseurilor Judetul Sibiu

HCJ Sibiu nr. 41/26.02.2009

Aviz de mediu nr.SB 36/17.12.2008

Prin sistemele integrate de gestionare a deseurilor s-au propus si se implementeaza sau urmeaza a se implementa masuri diferite de cele prezentate in planurile judetene. Master planul, precum si studiul de fezabilitate pentru sistemele integrate de gestionare a deseurilor au fost aprobate sau urmeaza a fi aprobate de catre consiliile judetene. Astfel, la nivel judetean exista aprobate documente de planificate, care contin masuri diferite de implementare: planul judetean de gestionare a deseurilor si Master Planul privind sistemul integrat de gestionare a deseurilor.

Din acest motiv se impune ca in cel mai scurt timp planurile judetene sa fie revizuite, astfe incat sa fie corelate cu sistemele integrate de gestionare a deseurilor.

In plus, revizuirea planurilor judetene este impusa acum si de actuala revizuire a PRGD 7 Centru.

3.4 Sisteme de management integrat al deseurilor nivel judetean

Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) continua programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu initiate in cadrul asistentei de preaderare (Phare si ISPA). POS Mediu acopera perioada 2007 – 2013.

Obiectivul global al POS Mediu il constituie Protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a calitatii vietii in Romania, urmarindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.

Unul din obiectivele specifice este reprezentat de Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015.

In vederea atingerii obiectivelor specifice au fost identificate 6 axe prioritare, si anume:

· Axa prioritara 1 – Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata

· Axa prioritara 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric

· Axa prioritara 3 – Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea tintelor de eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de poluare;

· Axa prioritara 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii;

· Axa prioritara 5 – Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc;

· Axa prioritara 6 – Asistenta Tehnica.

Obiectivele Axei prioritare 2 sunt reprezentate de:

· cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea deseurilor municipale, si de serviciile de management de calitate corespunzatoare si la tarife acceptabile;

· reducerea cantitatii de deseuri depozitate;

· cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate

· infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor

· reducerea numarului de situri contaminate istoric.

Toate cele sase judete ale regiunii au beneficiat sau beneficiaza de proiecte de asistenta tehnica pentru pregatirea aplicatiilor de finantare si a documentelor suport pentru sistemele de management integrat al deseurilor, ce urmeaza a fi finantate prin POS Mediu:

· Asistenta Tehnica pentru pregatirea a 5 proiecte in sectorul de mediu in Romania – ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-5, consortiul KOCKS/ENVIROPLAN/EPEM/ROMAIR – unul din proiectele aflate in pregatire este Sistemul de Management Integrat al Deseurilor pentru judetul Alba;

· Asistenta Tehnica – Axa 6 POS Mediu, Sprijin pentru AM POS Mediu in vederea pregatirii portofoliului de proiecte finantate prin Axa 2 POS Mediu, cosortiul EPEM/ISPE - unul din proiectele aflate in pregatire este Sistemul de Management Integrat al Deseurilor pentru judetul Brasov;

· Asistenta Tehnica pentru pregatirea de proiecte in sectorul de deseuri in Romania – Europaid/119085/D/SV/RO, cosortiul Royal Haskoning/ERM/Intergroup - unul din proiectele pregatite este Sistemul de Management Integrat al Deseurilor pentru judetul Covasna;

· Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor in judetul Harghita (proiect finantat de catre Ministerul Finantelor Publice), consortiul Enviro Quality/GEOHIDROTERV/OTP Consulting/Consinvest – proiectul aflat in pregatire este Sistemul de Management Integrat al Deseurilor pentru judetul Harghita;

· Asistenta Tehnica pentru pregatirea de proiecte - PHARE 2005 / 017– 553.04.03/08.01, consortiul Ramboll Denmark / Project Management Ltd / Fichtner GmbH & Co. KG / Interdevelopment S.R.L. / Ramboll Romania S.R.L. / PM International Services Grup S.R.L. – doua din proiectele pregatite in cadrul acestui proiect de asistenta tehnica au fost Sistemul de Management Integrat al Deseurilor pentru Judetul Mures si Sistemul de Management Integrat al Deseurilor pentru Judetul Sibiu.

In cadrul proiectelor privind pregatirea aplicatiilor de finantare pentru sistemele integrate de gestionare a deseurilor au fost realizate atat master planuri, cat si studii de fezabilitate, precum si rapoarte privind analiza institutionala si analiza cost-beneficiu.

Beneficiarul proiectului este consiliul judetean, un rol important insa avandu-l si asociatia de dezvoltare intercomunitara (ADI) creata in fiecare judet.

Toate unitatile administrativ-teritoriale de pe raza judetului, inclusiv judetul, au infiintat o Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) avand ca obiectiv realizarea in comun a proiectului privind crearea unui sistem de management integrat al deseurilor care va deservi intregul judet, precum si gestionarea in comun a activitatilor legate de managementul deseurilor care compun serviciile de salubrizare ce sunt in responsabilitatea fiecarui membru al sau, conform prevederilor Legii nr. 51/2006 modificata si completata prin OUG nr. 13/2008.

Asociatia de dezvoltare intercomunitara va avea in fiecare judet urmatoarele obiective principale: 

· implementarea in comun a proiectului privind sistemul de management integrat al deseurilor;

· infiintarea serviciului de salubrizare al judetului;

· organizarea, reglementarea, finantarea, exploatarea, monitorizarea si gestiunea in comun a activitatilor ce formeaza serviciul de salubrizare din responsabilitatea unitatilor administrativ-teritoriale membre, in numele si pe seama acestora, care acorda ADI un mandat pentru exercitarea acestor competente.

Obiectul sistemelor de management integrat al deseurilor il constituie deseurile municipale si deseurile de ambalaje. Prin master plan sunt stabilite investitiile care trebuie realizate in fiecare judet pentru a fi atinse tintele actuale legislative pana in anul 2016. Din necesarul de investitii sunt stabilite investitiile prioritare, care fac obiectul studiului de fezabilitate si care urmeaza a fi finantate prin POS Mediu. Investitiile care fac obiectul proiectelor finantate prin POS Mediu trebuie sa contribuie la atingerea tintelor inclusiv pentru anul 2013.

O serie de investitii necesare, cum ar fi recipientii de colectare pentru deseurile reziduale, masinile de transport, punctele de colectare pentru fluxurile speciale de deseuri etc. vor fie fie realizate din alte surse, fie lasate in sarcina operatorilor de salubrizare.

Stadiul actual al implementarii proiectelor privind sistemele de management integrat al deseurilor in judetele din regiune este urmatorul:

· Judetul Alba – aplicatia de finantare si documentele suport sunt in curs de finalizare, in cursul anului 2011 se asteapta aprobarea proiectului si demararea contractelor de servicii si lucrari;

· Judetul Brasov – in prezent master planul nu este inca aprobat, fiind inca in discutie alternativa care contine incinerator cu valorificare energetica;

· Judetul Covasna – proiectul este finalizat si aprobat de catre CE, in cursul anului 2011 vor fi demarate contractele de servicii (achizitie de echipamente) si lucrari;

· Judetul Harghita – in prezent se afla in elaborarea Studiul de fezabilitate, se asteapta aprobarea proiectului in anul 2011;

· Judetul Mures – proiectul este finalizat si aprobat de catre CE, a fost lansata deja licitatia pentru un contract de lucrarim in cursul anului 2011 vor fi demarate contractele de servicii (achizitie de echipamente) si cel de-al doilea contract de lucrari;

· Judetul Sibiu - proiectul este finalizat si aprobat de catre CE, in cursul anului 2011 vor fi demarate contractele de servicii (achizitie de echipamente) si lucrari.

4. MONITORIZAREA IMPLEMENTARII PLANULUI REGIONAL DE GESTIONARE A DESEURILOR, VERSIUNEA 2006

Atat Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru, cat si planurile judetene de gestionare a deseurilor au fost monitorizate atat in ceea ce priveste indeplinirea masurilor de implementare, cat si in ceea ce priveste monitorizarea factorilor relevanti pentru prognoza.

Rapoartele anuale privind monitorizarea PRGD au fost elaborat de catre Grupul de monitorizare, care este desemnat anual, conform prevederilor legale in vigoare.

Grupul de monitorizare constituit in anul 2010, care a elaborat Raportul de monitorizare a implementarii PRGD pentru anul 2009, a fost constituit din:

· Mihaela Olaru – Consilier ANPM - Comp. Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase;

· Ancuta Cupsa - Consilier ARPM Sibiu – Comp. Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase;

· Marilena Vacariu - Consilier ARPM Sibiu - Comp. Planuri, Proiecte Programe;

· Delia Stanescu - Consilier APM Alba – Comp. Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase;

· Ioan Bucur - Consilier APM Alba – Comp. Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase;

· Bartha Iboya - Consilier APM Covasna – Comp. Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase;

· Alexandru Abos - Consilier APM Harghita - Comp. Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase;

· Lina Nistor - Consilier APM Mures – Comp. Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase;

· Mihaela Coroiu – Consilier APM Sibiu - Comp. Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase;

· Aneta Burjan – Consilier CJ Alba – Comp. Programe, Proiecte Mediu;

· Ioan-Dan Domisoru – Consilier CJ Brasov – Comp. Protectia Mediului;

· Adina Feticu - Consilier CJ Brasov – Comp. Protectia Mediului;

· Balo Atilla – Consilier CJ Covasna – Comp. Management proiecte;

· Ludovic Csurka – Consilier CJ Harghita – Directia Servicii Publice;

· Radu Spinei – Coordonator CJ Mures – Comp. Protectia Mediului;

· Iulian Ghita – Consilier CJ Sibiu – Serviciul Startegii si Programe;

· Viorel Crajmar – ADR Centru – Birou Regional Sibiu;

· Adina Isaila – Comisar CR Sibiu GNM.

Raportul de monitorizare a implementarii PRGD elaborat in anul 2010 este prezentat in Anexa 2.

Evaluarea implementarii PRGD pentru Regiunea 7 Centru, realizata in 2010, pentru anul 2009, pe baza datelor furnizate de APM-uri, Consilii Judetene si ARPM Sibiu, a condus la urmatoarele concluzii:

· In cursul anului 2008 si 2009 au fost realizate multe actiuni privind informarea si constientizarea publicului la nivelul regiunii;

· In anii 2008 si 2009 a crescut gradul de implicare al autoritatiilor administratiei publice locale si judetene in rezolvarea problemelor legate de gestionarea deseurilor. Este important a se mentine si intensifica colaborarea intre toti factorii implicati in gestionarea deseurilor municipale;

· Controalele efectuate de comisarii Garzii Nationale de Mediu au avut drept efect cresterea gradului de constientizare a autoritatilor publice locale si judetene privind gestionarea deseurilor, ceea ce s-a reflectat in numarul mai mic al sanctiunilor aplicate in anul 2009 fata de 2008;

· Luand in considerare estimarea evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate din PRGD pentru anul 2008 se constata ca nu s-a atins tinta, valorile gradului de acoperire cu servicii de salubritate fiind mai mici la nivelul anului 2008;

· In anul 2009 exista aceeasi tendinta pentru acest obiectiv;

· In Regiunea 7 Centru gradul de implementare a sistemului de colectare separata a deseurilor este scazut;

· Numarul de locuitori care colecteaza separat deseuri reciclabile, precum si cantitatile care au fost colectate este mai mic in comparatie cu tinta care trebuie atinsa in anul 2009;

· In prezent nu se realizeaza o evidenta exacta a cantitatilor generate si nici o gestionare corespunzatoare a deseurilor din constructii si demolari;

· Este necesara, eventual, acordarea unor facilitati fiscale pentru a incuraja societatile private sa investeasca pentru reciclarea deseurilor rezultate din constructii si demolari;

· Se recomanda, de asemenea, emiterea unui act normativ care sa stabileasca modul de gestionare a acestui flux de deseuri;

· Pana la sfarsitul anului 2009, in regiune s-au realizat 7 statii de transfer;

· Sistarea activitatii de depozitare pe depozitele neconforme clasa „b” la nivelul Regiunii 7 Centru pana in prezent a fost indeplinita, cu exceptia depozitelor de la Tg. Mures si Reghin, prevazute a sista activitatea de depozitare la 16 iulie 2009;

· La nivelul Regiunii 7 Centru nu a fost inregistrat progres semnificativ in ceea ce priveste reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile la depozitare;

· In prezent exista o statie de compostare, in judetul Harghita;

· In regiune exista patru depozite de deseuri conforme, la Brasov, Cristian-Sibiu, Sighisoara-Mures si Cekend- Harghita. Pentru judetele Covasna, Alba si Mures vor fi realizate depozite in cadrul sistemelor integrate de gestionare a deseurilor;

· Spatiile de depozitare a deseurilor din mediul rural au fost inchise si ecologizate.

· Conform prevederilor legale si a PRGD, incepand cu luna mai 2007 administratia publica locala prin firmele de salubrizare este obligata sa asigure colectarea separata si tratarea corespunzatoare a deseurilor periculoase din deseurile menajere. In prezent este un punct de colectare pentru aceste categorii de deseuri si s-a colectat o cantitate de 36,02 tone in anul 2009;

· Datele evidentiaza o crestere a cantitatii de DEEE colectata in anul 2009 fata de cantitatea colectata in anul 2008. Cu toate acestea, indicatorul de colectare (kg/locuitor) este extrem de scazut fata de tinta din acest an de 4 kg/locuitor;

· In anul 2009 s-a inregistat o scadere a numarului de VSU colectate fata de anul 2008;

· Deseurile din constructii si demolari continua sa fie un flux de deseuri sensibil, deoarece in prezent nu se realizeaza o evidenta exacta a cantitatilor generate si nici o gestionare corespunzatoare;

· In procesul de gestionare a namolurilor rezultate de la statiile de epurare orasenesti nu au fost inregistrate progrese fata de situatia prezentata in PRGD;

· O parte a datelor cuprinse in acest raport nu au fost validate statistic;

· Din evaluarea factorilor relevanti pentru prognoza, s-au concluzionat urmatoarele:

· consideram ca este recomandat, in aceasta faza, sa se realizeze revizuirea PRGD din urmatoarele motive:

· in PRGD Regiunea 7 Centru nu sunt prognozate cantitatiile de deseuri municipale/menajere colectate. Aceasta prognoza este necesara pentru a compara cu datele existente privind colectarea deseurilor municipale/menajere;

· in urmatoarea perioada vor fi puse in functiune investitii ce vizeaza gestionarea deseurilor;

· urmeaza sa apara Strategia si Planul National de Gestiune a Deseurilor revizuite;

· se modifica legislatia corespunzatoare gestiunii deseurilor ca urmare a transpunerii noii directive;

· diferentele intre cantitatea identificata in ancheta statistica si cantitatea prognozata in PRGD sunt semnificative;

· datele necesare efectuarii unei evaluari a factorilor de prognoza a deseurilor de ambalaje generate nu sunt complete; se impune realizarea de masuratori a ponderii deseurilor de ambalaje in deseurile municipale, a compozitiei deseurilor de ambalaje colectate de la populatie precum si a ratei de recuperare a deseurilor de ambalaje generate.

5. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE5.1 Cadrul natural

Regiunea de dezvoltare „Centru” este asezata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatut de meridianul de 250 longitudine estica si paralela de 460 latitudine nordica.

Prin pozitia sa geografica, Regiunea „Centru” realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor.

Figura 5‑1: Regiunea 7 Centru

Regiunea 7 Centru este formata din 6 judete (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu), 50 orase si municipii (din care 18 municipii), 334 comune si 1823 sate si are o suprafata totala de 34.100 km2, ceea ce reprezinta 14,31% din suprafata tarii.

Judetul cu cea mai mare suprafata din regiune este judetul Mures, iar judetul cu cea mai mica suprafata este Covasna.

Figura 5‑2: Judetele Regiunii 7 Centru

Tabel 5‑1: Suprafata totala si pe judete a Regiunii 7 Centru

Regiunea Centru

Alba

Brasov

Covasna

Harghita

Mures

Sibiu

(km2)

Suprafata totala din care:

34.100

6.242

5.363

3.710

6.639

6.714

5.432

· suprafata agricola

19.411

3.289

2.974

1.864

4.064

4.148

3.072

· paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera

12.208

2279

1.993

1.663

2.326

2.083

1.864

· ape si balti

331

63

66

32

43

62

65

· alte suprafete

2.150

610

330

150

207

421

432

Relieful Regiunii 7 Centru este foarte variat, predominant muntos si cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor romanesti, zona colinara a Podisului Transilvaniei si depresiunile din zona de contact intre zona colinara si cea montana.

Zona montana se intinde pe 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupand partile de est, sud si vest ale regiunii. La limita Regiunii Centru cu Regiunea Sud se gasesc cele mai inalte varfuri din Romania: Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m), ambele situate in masivul Fagaras, numeroase alte varfuri din Carpatii Meridionali depasind inaltimea de 2000 m. Ocupand aproape in intregime teritoriul judetelor Harghita si Covasna si parti insemnate din judetele Mures si Brasov, Carpatii Orientali au altitudini medii (altitudinea maxima a Carpatilor Orientali in Regiunea Centru este de 2100 m in vf. Pietrosu din Muntii Caliman) si o geneza diversa. Muntii Apuseni, ocupand jumatatea de N-V a judetului Alba, au altitudini reduse (inaltimea maxima, de 1849 m, este atinsa in vf. Curcubata Mare din Muntii Bihor, la limita cu Regiunea N-V).

Zona colinara cuprinde Podisul Tarnavelor in intregime si partea de est a Campiei inalte a Transilvaniei. In zona de contact intre regiunea montana si cea colinara se gasesc depresiunile Fagarasului si Sibiului in partea de sud, Culoarul Alba Iulia - Turda in partea de vest si dealurile subcarpatice si depresiunile Praid, Odorhei, Homoroade si Cristuru Secuiesc in partea de est.

Din punct de vedere geologic, zona depresionara este alcatuita din depozite neogene de nisipuri si argile, predominand solurile argilo-iluviale. Zona montana este reprezentata de rocile flisului cretacic strabatut de formatiuni vulcanogene si sisturi cristaline strapunse de incluziuni granitice.

Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala, variind in functie de altitudine. In depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa aici perioade indelungate. De altfel, localitatea Joseni (jud Harghita) este cunoscuta drept polul frigului din Romania, iar cea mai scazuta temperatura din tara s-a inregistrat tot in Regiunea Centru, in localitatea Bod (-38,5 °C). Precipitatiile anuale insumeaza 550 l/m2 in zonele depresionare din vestul regiunii, ajungand la 1.200 l/m2 pe crestele cele mai inalte ale Carpatilor, cantitatea cea mai mare de precipitatii cazute inregistrandu-se in lunile iunie si mai.

Vegetatia naturala este variata, prezentand o etajare altitudinala. Astfel, in regiunile mai joase se intalnesc paduri de foioase, iar la altitudini de peste 2.000 de metri, pasuni subalpine si alpine, etajele intermediare fiind ocupate de padurile de amestec de foioase si conifere si de padurile de conifere. In Campia colinara a Transilvaniei vegetatia caracteristica este cea de silvostepa.

Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care cei mai importanti sunt: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai Muresului), Raul Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului). Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf. Ana din Muntii Harghita si Lacul Rosu format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului si Sovata (Lacul Ursu) si iazurile piscicole din Campia Transilvaniei.

Arii protejate

Dintre cele 250 arii naturale protejate existente pe teritoriul Regiunii 7 Centru un numar de 187 arii naturale beneficiaza de un statut legal de protectie la nivel national si 63 arii naturale beneficiaza de un statut legal la nivel local.

Trei parcuri nationale si trei parcuri naturale ocupa suprafete si din Regiunea 7 Centru:

· Parcuri nationale: Calimani (judetul Mures), Hasmas-Bicaz (judetul Harghita) si Piatra Craiului (judetul Brasov);

· Parcuri naturale: Apuseni (judetul Alba), Bucegi (judetul Brasov), Defileul Muresului Superior (judetul Mures).

Figura 5‑3: Parcuri nationale si parcuri naturale in Regiunea 7 Centru

In cadrul Regiunii 7 Centru suprafata ocupata de cele 63 de Situri de Importanta Comunitara este de 756.339,18 ha, ceea ce reprezinta 22,18% din suprafata totala a regiunii, iar suprafata ocupata de cele 18 Arii de Protectie Speciala Avifaunistica este de 777.541,67 ha ceea ce reprezinta 22,8% din suprafata regiunii.

Ariile de Protectie Speciala Avifaunistica din Regiune sunt: Avrig-Scorei-Fagaras (Brasov, Sibiu), Cheile Bicazului-Hașmaș (Harghita, Neamt), Dealurile Homoroadelor (Harghita, Covasna, Brasov), Dealurile Tarnavelor-Valea Nirajului (Mures, Harghita), Defileul Mureșului Superior (Mures), Depresiunea și Munții Giurgeului (Mures, Harghita), Depresiunea și Munții Ciucului (Harghita), Dumbravița-Rotbav-Magura Codlei (Brasov, Covasna), Eleșteele Iernut -Cipau (Mures), Frumoasa (Alba, Sibiu, Valcea), Iazurile Miheșu de Campie-Taureni (Mures), Munții Apuseni-Vladeasa (Alba, Cluj, Bihor), Munții Bodoc-Baraolt (Covasna, Brasov, Harghita), Munții Trascaului (Cluj, Alba), Munții Vrancei (Covasna, Vrancea, Bacau), Padurea Bogata (Brasov), Piemontul Fagaraș (Brasov, Sibiu), Podișul Hartibaciului (Brasov, Mures, Sibiu)

Siturile de Importanta Comunitara declarate pe teritoriul Regiunii 7 Centru sunt: Aninisurile de pe Tarlung (Brasov), Apuseni (Alba, Cluj, Bihor), Bagau (Alba), Bazinul Ciucului de Jos (Harghita), Bucegi (Brasov, Prahova, Dambovita), Calimani – Gurghiu (Harghita, Mures, Bistrita-Nasaud, Suceava), Cheile Bicazului – Hasmas (Harghita, Neamt), Cheile Glodului, Cibului si Mazii (Alba, Hunedoara), Cheile Varghisuliu (Harghita, Covasna), Ciomad – Balvanyos (Covasna), Ciucas (Brasov, Prahova), Coasta Lunii (Mures, Cluj), Creasta Nemirei (Covasna, Bacau), Cusma (Mures, Suceava, Bistrita-Nasaud), Dealul Cetatii Lempes - Mlastina Harman (Brasov), Dealul Ciocas - Dealul Vitelului (Brasov, Covasna), Fanatele de pe Dealul Corhan – Sabed (Mures), Frumoasa (Sibiu, Alba, Valcea, Hunedoara), Gradistea Muncelului – Ciclovina (Alba, Hunedoara), Harghita Madaras (Harghita), Herculian (Covasna), Insulele stepice de langa Slimnic (Sibiu), Lacurile Faragau – Glodeni (Mures), Leaota (Brasov, Arges, Dambovita), Mestecanisul de la Reci (Covasna), Mlaca Tatarilor (Sibiu), Mlastina dupa Lunca (Harghita), Molhasurile Capatanei (Alba, Cluj), Movilele de la Paucea (Sibiu), Muntele Mare (Alba, Cluj), Muntele Tampa (Brasov), Muntele Vulcan (Alba, Hunedoara), Muntii Fagaras (Brasov, Sibiu, Arges, Valcea), Oituz – Ojdula (Covasna), Oltul Mijlociu - Cibin – Hartibaciu (Sibiu), Padurea Bogatii (Brasov), Padurea de gorun si stejar de la Dosul Fanatului (Brasov), Padurea de gorun si stejar de pe Dealul Purcaretului (Brasov), Padurea de stejar pufos de la Miraslau (Alba), Padurea de stejar pufos de la Petis (Sibiu), Padurea Glodeni (Mures), Padurea si mlastinile eutrofe de la Prejmer (Brasov), Padurile de Stejar Pufos de pe Tarnava Mare (Mures, Sibiu), Pajistile lui Suciu (Alba), Paraul Barlangos (Harghita), Penteleu (Covasna, Buzau), Piatra Craiului (Brasov, Arges), Piatra Mare (Brasov), Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului (Brasov), Postavarul (Brasov), Rapa Lechinta (Alba), Rapa Rosie (Alba), Sighisoara - Tarnava Mare (Sibiu, Mures, Brasov, Harghita), Tinovul Apa Lina – Honcsok (Covasna, Harghita), Tinovul Apa Rosie (Covasna), Tinovul de la Dealul Albinelor (Harghita), Tinovul de la Fantana Brazilor (Harghita), Tinovul Luci (Harghita), Tinovul Mohos - Lacul Sf. Ana (Harghita), Toplita - Scaunul Rotund Borsec (Harghita), Trascau (Alba, Cluj), Turbaria Ruginosu Zagon (Covasna), Valea Cepelor (Alba, Bihor).

5.2 Infrastructura

Infrastructura de transport

Reteaua de drumuri

Regiunea 7 Centru, beneficiind de o pozitie favorabila, dispune de o retea bine reprezentata de drumuri publice. Principalele axe de circulatie sunt plasate de-a lungul culoarelor Muresului, Oltului, a celor doua Tarnave si prin trecatorile si pasurile montane.

Densitatea medie a drumurilor la nivel de regiune este de 29,7 km/100 km2, valoare aflata sub media pe tara (33,1 km/100 km2), fapt explicabil prin relieful predominant muntos al regiunii. Densitatea medie a drumurilor in judetul Alba depaseste media pe tara fiind de 41,5 km/100 km2.

Reteaua de cai ferate

Regiunea 7 Centru este traversata de 1.509 km de cale ferata din care doar 41,2% este electrificata, ponderea fiind peste cea a cailor ferate electrificate la nivel national (35,8 % din total).

Exista in cadrul regiunii zone intinse izolate din punct de vedere al transportului feroviar, cum este spre exemplu zona Muntilor Apuseni din judetul Alba (deoarece pe linia ingusta Turda-Abrud, circulatia a fost intrerupta din motive de rentabilitate) si zona dintre Miercurea – Ciuc si Odorheiul Secuiesc.

Transportul aerian – Regiunea 7 Centru este deservita de doua aeroporturi :Sibiu si Targu Mures.

Alimentarea cu apa si canalizare

Reteaua de distributie a apei, in lungime totala de 5.320 km (12,6% din lungimea pe tara) este repartizata in proportie de 66,7 % (3.049,5 km) in mediul urban, respectiv in 14,6 % din localitatile din regiune. Se intalneste in 408 localitati din regiune, din care 55 de localitati urbane.

Consumul anual total de apa potabila/locuitor reprezentand 85,9 m3, fata de media pe tara de 68,3 m3/locuitor, din care pentru uz casnic 56,2 m3/locuitor fata de 49,3 m3/locuitor, media pe tara.

In mediul rural, nivelul de inzestrare a localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din reteaua publica este scazut.

Reteaua de canalizare este extinsa la 112 localitati si are o lungime de 2.383 km, din care 50 % in mediul urban. Raportat la reteaua totala de distributie a apei, lungimea retelei de canalizare acopera doar 47,4%. De aici rezulta faptul ca exista numeroase strazi care desi au retele de distributie a apei, nu au retele de canalizare.

5.3 Situatia socio-economica

Date demografice

Cu o populatie de 2.523.510 locuitori in anul 2010, Regiunea Centru se plaseaza pe locul al 5-lea intre cele 8 regiuni de dezvoltare. In tabelul de mai jos se prezinta evolutia populatiei pe judete si pe Regiune in perioada 2004-2008.

Tabel 5‑2: Evolutia populatiei pe judete si pe regiune in perioada 2004-2008

Judet/

Regiune

 

Anul

2004

2005

2006

2007

2008

Alba

Total din care:

382.971

379.189

378.614

376.086

373.928

 

in mediul urban

222.269

220.076

220.317

219.130

218.159

 

in mediul rural

160.702

159.113

158.297

156.956

155.769

Brasov

Total din care:

596.140

595.211

595.758

593.928

596.642

 

in mediul urban

446.622

444.886

444.253

440.545

440.701

 

in mediul rural

149.518

150.325

151.505

153.383

155.941

Covasna

Total din care:

223.878

223.886

223.770

223.364

222.978

 

in mediul urban

113.120

112.764

112.474

111.967

111.560

 

in mediul rural

110.758

111.122

111.296

111.397

111.418

Harghita

Total din care:

328.547

326.558

326.347

325.611

325.089

 

in mediul urban

145.510

144.022

144.154

143.517

142.498

 

in mediul rural

183.037

182.536

182.193

182.094

182.591

Mures

Total din care:

584.089

583.383

583.210

581.759

581.267

 

in mediul urban

309.192

307.825

307.025

305.318

303.335

 

in mediul rural

274.897

275.558

276.185

276.441

277.932

Sibiu

Total din care:

423.535

422.259

423.119

423.156

423.606

 

in mediul urban

287.309

285.411

285.447

284.974

283.832

 

in mediul rural

136,226

136.848

137.672

138.182

139.774

Regiunea 7

Total din care:

2.539.160

2.530.486

2.530.818

2.523.904

2.523.510

 

in mediul urban

1.524.022

1.514.984

1.513.670

1.505.451

1.500.085

 

in mediul rural

1.015.138

1.015.502

1.017.148

1.018.453

1.023.425

Sursa: Directia Regionala de Statistica Alba

Conform datelor statistice referitoare la anul 2008, ponderea cea mare in ceea ce priveste populatia regiunii o detine judetul Brasov (circa 23,5 %), urmat indeaproape de judetul Mures (23 %). Covasna reprezinta judetul cu ponderea cea mai mica la nivelul regiunii (8,8 %).

In ceea ce priveste densitatea populatiei, in anul 2008 aceasta era la nivelul regiunii 74 locuitori/km2, cu urmatoarele valori la nivelul judetelor:

· Judetul Alba – 59,9 locuitori/km2;

· Judetul Brasov – 111,3 locuitori/km2;

· Judetul Covasna – 60,1 locuitori/km2;

· Judetul Harghita – 49,0 locuitori/km2;

· Judetul Mures – 86,6 locuitori/km2;

· Judetul Sibiu – 78,0 locuitori/km2.

Asezari umane

Regiunea 7 Centru cuprinde un numar de 55 orase (din care 20 municipii), 336 comune si 1792 sate, ocupand primul loc la nivel de tara in privinta numarului de localitati urbane. Majoritatea oraselor au un numar mai mic de 20.000 locuitori, o situatie asemanatoare inregistrandu-se si la nivelul tarii. Un singur oras – Brasov – are populatia de peste 200.000 locuitori, iar doua orase au populatie cuprinsa intre 100.000 si 200.000 locuitori (Targu Mures si Sibiu).

Tabel 5‑3: Organizarea adminsitrativa a judetelor Regiunii, 31 decembrie 2008

Judet /

Regiune

Orase si municipii

Municipii

Comune

Sate

(numar)

Alba

11

4

67

656

Brasov

10

4

48

149

Covasna

5

2

40

122

Harghita

9

4

58

235

Mures

11

4

91

464

Sibiu

11

2

53

162

Reg. 7 Centru

57

20

357

1.788

Sursa: Directia Regionala de Statististica Alba

Localitati izolate

Conform prevederilor Directivei europene 1999/31/EC si a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor localitatea izolata este definita ca o asezare cu un numar de maximum 500 de locuitori si cu maximum 5 locuitori/km2, aflata la o distanta de cel putin 50 km fata de cea mai apropiata aglomerare urbana cu minimum 250 de locuitori/km2 sau avand drumuri cu acces dificil pana la cele mai apropiate aglomerari urbane, determinat de conditii meteorologice aspre pe o perioada semnificativa din cursul unui an.

Pana in prezent numai comuna Ceru-Bacainti, judetul Alba se regaseste pe lista localitatilor izolate care pot depozita deseurile municipale in depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale HG nr. 349/2005, lista aprobata prin Ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 775/28 iulie 2006.

Dezvoltare economica

Datele economice ale regiunii indica un relativ echilibru de ansamblul al celor trei sectoare: primar, secundar si tertiar.

Structura si repartitia principalelor activitati economice pe cuprinsul suprafetei regiunii au fost determinate de varietatea resurselor naturale, de pozitia geografica si de traditia existenta in prelucrarea acestor resurse.

Numarul total de unitati locale active din industrie , constructii, moert si alte servicii in anul 2008 era de 66.982 din care 169 in industria extractiva, 10.429 in industria prelucratoare si 24. 935 in comertul cu ridicata si amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si moticicletelor si a bunurilor personale si casnice.

Pe clase de marime, dupa numarul salariatilor, un numar de:

· 58.672 societati au pana la 9 salariati;

· 6.580 societati au intre 10-49 salariati;

· 1.471 societati au intre 50-249 salariati;

· 259 societati au peste 250 salariati.

Venitul total lunar pe persoana in anul 2008 in Regiunea 7 Centru a fost de 3.009.815 lei, fiind mai mare decat valoarea la nivel national (2.839.059 lei). 734,20 RON.

Numarul de angajati si somajul

In tabelul de mai jos se prezinta evolutia ratei somajului in perioada 2004-2008.

Tabel 5‑4: Evolutia ratei somajului in perioada 2004-2008

Judet/

regiune

Rata somajului (%)

2004

2005

2006

2007

2008

Alba

10,0

8,3

7,1

5,7

7,1

Brasov

10,7

8,7

6,1

5,0

4,3

Covasna

8,1

8,8

7,1

7,0

7,2

Harghita

7,2

8,5

7,2

5,1

6,5

Mures

4,4

4,6

5,2

4,3

4,7

Sibiu

6,3

6

5,1

3,1

3,1

Regiunea 7 Centru

7,8

7,3

6,1

4,8

5,2

Sursa: Directia Regionala de Statistica Alba

Produsul Intern Brut

Produsul Intern Brut al Regiunii Centru in anul 2007 totaliza 49.416,7 milioane lei in preturi curente. Produsul Intern Brut pe locuitor in anul 2007 a fost de 19.579,5 lei.

Turismul

Dispunand de un potential turistic deosebit si o structura de primire diversificata, Regiunea 7 Centru detine locul al doilea pe tara in privinta capacitatii de cazare si a numarului de turisti cazati. Relieful predominant muntos favorizeaza practicarea turismului montan in toate judetele regiunii.

Baza materiala a turismului din Regiunea 7 Centru cuprindea in anul 2008 1.268 unitati de cazare, intre care 179 hoteluri, 38 cabane, 14 campinguri, 105 vile turistice, 283 pensiuni turistice urbane si 613 pensiuni turistice rurale. Capacitatea totala de cazare in regiune in anul 2008 a fost de 39.302 locuri.

In tabelul de mai jos se prezinta numarul total de innoptari in anul 2008.

Tabel 5‑5: Numar total de innoptari

Judet/Regiune

Numar de innoptari

Alba

111.100

Brasov

1.279.600

Covasna

486.800

Harghita

242.300

Mures

573.000

Sibiu

459.300

Regiunea 7

3.152.100

Sursa: Directia Regionala de Statistica Alba

5.4 Aspecte institutionale

In fiecare judet a regiunii s-a infiintat sau urmeaza sa se infiinteze asociatii de dezvoltare intercomunitara in domeniul salubrizarii.

Conform prevederilor legale (Legea 51/2006 – Legea serviciilor comunitare de utilitati publice) „asociatia de dezvoltare intercomunitara definita potrivit prevederilor Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, are ca obiectiv infiintarea, organizarea, reglementarea, finantarea, exploatarea, monitorizarea si gestionarea in comun a serviciilor de utilitati publice pe raza de competenta a unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si realizarea in comun a unor proiecte de investitii publice de interes zonal sau regional destinate infiintarii, modernizarii si/sau dezvoltarii, dupa caz, a sistemelor de utilitati publice aferente acestor servicii”.

Astfel, in vederea implementarii si si gestionarii in comun a Sistemului de management integrat al deseurilor, toate unitatile administrativ-teritoriale de pe raza fiecarui judet, inclusiv Consiliul Judetean, trebuie sa infiinteze o Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara (ADI).

Asociatia va avea urmatoarele obiective principale:

· implementarea in comun a Proiectului;

· infiintarea serviciului de salubrizare al judetului;

· organizarea, reglementarea, finantarea, exploatarea, monitorizarea si gestiunea in comun a activitatilor ce formeaza serviciul de salubrizare din responsabilitatea unitatilor administrativ-teritoriale membre, in numele si pe seama acestora, care acorda ADI un mandat pentru exercitarea acestor competente.

Membrii ADI vor mandata Asociatia, prin Statutul si Actul Constitutiv ale acesteia, conform Legii nr. 51/2006, modificata si completata prin OUG nr. 13/2008, si HG nr. 855/2008, pentru a exercita in numele si pe seama lor, atributiile, drepturile si obligatiile ce le revin in legatura cu activitatile de gestionare a deseurilor, componente ale serviciilor de salubrizare. ADI va stabili politica regionala de management a deseurilor, strategia si politica tarifara si va monitoriza implementarea proiectului privind sistemul de management integrat al deseurilor, precum si modul de executare de catre operatori a contractelor de delegare a gestiunii acestor activitati legate de managementul deseurilor.

Conform prevederilor legale, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara trebuie sa aiba urmatoarea structura organizatorica:

· Adunarea Generala a ADI, ca organ de conducere, format din reprezentanti ai tuturor membrilor; Adunarea Generala va alege dintre membrii sai, un Presedinte al ADI care va reprezenta ADI in relatiile cu tertii;

· Consiliul Director, ca organ executiv pentru conducerea curenta a Asociatiei, condus de Presedintele ADI;

· Comisia de cenzori pentru controlul financiar al Asociatiei.

De asemenea, ADI va avea un aparat tehnic, constituit in scopul asigurarii exercitarii corespunzatoare a prerogativelor acordate ADI de catre membrii sai in legatura cu serviciile de salubrizare.

Situatia actuala la nivelul regiunii in ceea ce priveste Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara este urmatoarea:

· Judetul Alba – ADI SALUBRIS Alba infiintata in anul 2009 si are ca membrii toate localitatile din judet si Consiliul Judetean;

· Judetul Brasov – asociatia este in curs de infiintare;

· Judetul Covasna – ADI „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Covasna” a fost infiintata in anul 2009 si are ca membrii 44 localitati din judet (toate localitatile cu exceptia Baraolt) si Consiliul Judetean Covasna;

· Judetul Harghita – asociatia este in curs de infiintare;

· Judetul Mures – ADI ECOLECT Mures a fost infiintata in anul 2009 si are ca membrii toate localitatile din judet si Consiliul Judetean;

· Judetul Sibiu – ADI ECOSIBIU a fost infiintata in anul 2009 si are ca membrii toate localitatile din judet si Consiliul Judetean.

5.5 Cantitati si tipuri de deseuri generate

Intrucat pana in prezent datele privind cantitatile de deseuri generate au un grad de incredere foarte scazut din cauza lipsei cantarii, nu se mai prezinta evolutia cantitatii de deseuri generate in ultimii 4 ani, asa cum este prevazut in Metologia de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor.

Datele relevante sunt datele pentru anul 2008, care reprezinta baza de calcul pentru proiectia de generare a deseurilor.

Pentru determinarea cantitatilor de deseuri municipale generate in anul de referinta 2008 au fost folosite mai multe surse de date, si anume:

· Datele din raportarile statistice anuale;

· Planurile judetene de gestionare a deseurilor;

· Master planurile si studiile de fezabilitate elaborate in fiecare judet pentru sistemele de management integrat de gestionare a deseurilor.

In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de deseuri municipale estimate ca au fost generate in regiune in anul 2008.

Tabel 5‑6: Cantitati de deseuri municipale generate in Regiunea 7 in anul 2008

Tipuri de deseuri

Cantitate de deseuri [t/an]

Deseuri menajere si deseuri de ambalaje colectate in amestec si separat de la populatie

555.339

Deseuri asimilabile celor menajere rezultate de la industrie, comert si institutii

220.335

Deseuri din parcuri si gradini

17.943

Deseuri din piete

15.478

Deseuri stradale

102.838

Deseuri generate si necolectate

142.390

Total deseuri municipale*

1.054.323

* in deseurile municipale sunt incluse si deseurile de ambalaje colectate de catre operatorii de salubrizare impreuna cu deseurile menajere si asimilabile celor menajere

Indicatorul de generare a deseurilor menajere la nivelul regiunii este de 220 kg/locuitor x an, iar cel de generare a deseurilor municipale este de 418 kg/locuitor x an.

Pana in prezent in niciun judet din Regiune nu fost realizare determinari conform standardelor privind compozitia deseurilor menajere.

In toate master planurile si studiile de fezabilitate elaborate pentru sistemele de management integrat al deseurilor au fost utilizate datele de compozitie prezentate in PRGD Regiunea 7 Centru, versiunea 2006.

Tabel 5‑7: Compozitia estimata a deseurilor menajere

Material

Ponderea (%)

Mediul urban

Mediul rural

Hartie si carton

11

7

Sticla

6

4

Plastic

8

8

Metale

3

2

Lemn

3

4

Biodegradabile

53

67

Alte tipuri de deseuri

16

8

Sursa: PRGD Regiunea 7 Centru

In ceea ce priveste ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale, in lipsa masuratorilor, se vor utiliza aceleasi date ca cele prezentate in PRGD Regiunea 7 Centru, versiunea 2006, cu exceptia deseurilor stradale. Pentru deseurile stradale se considera o pondere de 20 %. Datele prezentate in tabelul de mai jos au fost utilizate si la proiectarea sistemelor de management integrat al deseurilor.

Tabel 5‑8: Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale

Tipuri de deseuri

Ponderea deseurilor biodegradabile (%)

Deseuri menajere de la populatie:

 

Urban, din care:

62

deseuri alimentare si de gradina

54

hartie+carton; lemn; textile

8

Rural, din care