Plan Implementare Directiva 1999

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de implementare pentru Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor

PLAN DE IMPLEMENTARE

pentru

DIRECTIVA 1999/31/CE

privind depozitarea deseurilor

Octombrie 2004

GUVERNUL ROMANIEI


2

CUPRINS ABREVIERI 1. Introducere

1.1 Obiective si prioritati 1.2 Cadrul legislativ pentru depozitarea deseurilor

2. Situatia existenta

2.1 Transpunere 2.2 Autoritati competente 2.3 Inventarul depozitelor de deseuri

2.3.1 Depozite de deseuri municipale 2.3.2 Depozite de deseuri industriale 2.3.3 Depozite din industria extractiva

2.4 Autorizare si monitorizare 2.5 Resurse umane 2.6 Raportare 3. Plan de actiune pentru implementare

3.1 Actiuni pentru implementare 3.1.1 Colectare/ colectare selectiva, transport si transfer, reciclare, valorificare

3.1.2 Compostare / tratare mecano-biologica 3.1.3 Depozite municipale conforme 3.1.4 Depozite pentru deseuri industriale periculoase (clasa a ) 3.1.5 Depozite pentru deseuri industriale nepericuloase (clasa b ) 3.1.6 Depozite pentru deseuri industriale inerte (clasa c ) 3.1.7 Depozite pentru deseuri din industria extractiva

Fig.3.1.1 Proiecte pentru construirea depozitelor municipale conforme clasa b Fig.3.1.2 Distributia cantitatilor de deseuri periculoase generate in 2002 Fig.3.1.3 Depozitele conforme si proiectele de depozite de deseuri periculoase.

3.2 Perioade de tranzitie 3.2.1 Depozite de deseuri nepericuloase din zona urbana 3.2.2 Depozite de deseuri industriale periculoase 3.2.3 Depozite de deseuri industriale nepericuloase

4. Costuri estimative 4.1 Evaluarea costurilor 4.2 Costuri administrative 4.3 Costuri de conformare

GUVERNUL ROMANIEI


3

ABREVIERI

ANDIPRZM Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere

ANPM Agentia Nationala de Protectia Mediului ANRM Agentia Nationala pentru Resurse Minerale ANRSC Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunale APM Agentia de Protectie a Mediului ARPM Agentia Regionala de Protectia Mediului ARS Asociatia Romana de Salubritate CE Comisia Europeana DGDSCP Directia de Gestiunea Deseurilor si Substantelor Chimice Periculoase

din MMGA DII Depozit de deseuri industriale inerte DINP Depozit de deseuri industriale nepericuloase DIP Depozit de deseuri industriale periculoase GNM Garda Nationala de Mediu HG Hotarare a Guvernului ICIM Bucuresti Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului INS Institutul National de Statistica MAI Ministerul Administratiei si Internelor MEC Ministerul Economiei si Comertului MFP Ministerul Finantelor Publice MMGA Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor MS Ministerul Sanatatii M.Of. Monitorul Oficial MTCT Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului NACE Codul activitatilor economice nationale OM Ordin al Ministrului OG Ordonanta Guvernului OUG Ordonanta de Urgenta a Guvernului PNAPM Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului PNGD Planul National de Gestiunea Deseurilor PPP Parteneriat Public Privat SF Studiu de Fezabilitate SNGD Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor SPF Studiu de Pre-fezabilitate t/an Tone/an UE Uniunea Europeana

GUVERNUL ROMANIEI


4

1. INTRODUCERE Directiva 1999/31/CE are ca obiective principale stabilirea masurilor, procedurilor si recomandarilor pentru prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului si sanatatii determinate de activitatile de depozitare a deseurilor. Pentru indeplinirea acestor obiective, Statele Membre trebuie sa aplice masuri, cum ar fi: tratarea deseurilor inainte de depozitare, interzicerea depozitarii deseurilor periculoase impreuna cu cele nepericuloase, implementarea activitatilor de control al inchiderii si monitorizarii post-inchidere a depozitelor de deseuri.

Planul pentru implementarea Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor este realizat pe baza datelor si informatiilor existente in cadrul: MMGA-DGDSCP inventarul depozitelor de deseuri, la nivelul anului 2003 si baza de

date pentru deseuri la nivelul anului 2002 (realizata in ICIM), SNGD si PNGD; MMGA-Directia Evaluare Impact, Controlul Poluarii si Managementul Riscului

acorduri si autorizatii; MMGA-Autoritatea de Implementare a Fondurilor Structurale si de Coeziune

Economica-Sociala pentru Proiecte de Infrastructura de Mediu proiecte aprobate, proiecte in curs de aprobare si proiecte prioritare;

INS; asociatii si autoritati publice locale. Pentru elaborarea planului au fost utilizate de asemenea informatiile obtinute in cadrul Proiectelor PHARE: Proiect Twinning cu Franta PHARE 2000 Dezvoltarea unei strategii de aproximare in

domeniul mediului cu referire particulara asupra mecanismului financiar, derulat in perioada noiembrie 2001 - octombrie 2003;

Proiect Twinning cu Germania PHARE 2001 Conventie de Twinning pentru sustinerea in continuare a Romaniei in transpunerea si implementarea legislatiei privind gestiunea deseurilor - Imbunatatirea si completarea instrumentelor operationale pentru implementarea actului legislativ privind depozitarea deseurilor - inceput in septembrie 2002 si care se va finaliza in noiembrie 2004.

In ceea ce priveste cantitatile de deseuri municipale biodegradabile depozitate, in conformitate cu prevederile art. 5(2) al Directivei 1999/31/CE, Romania va raporta reducerea acestor cantitati depozitate, luand ca an de referinta 1995. MMGA este responsabil pentru colectarea si prelucrarea datelor privind generarea si gestionarea deseurilor, in baze de date anuale la nivel national, intocmite in colaborare cu ICIM si cu APM locale. Toate datele sunt verificate si validate de catre APM, ICIM si MMGA, in diferitele faze de colectare si prelucrare. INS garanteaza colectarea datelor si activitatile suport in legatura cu statistica deseurilor, aproba chestionarelor si metodologia de lucru. De asemenea, transmite date la Eurostat ori de cate ori este necesar, prin chestionare regionale si chestionare tip (Joint Questionnaire). Toti generatorii, transportatorii si colectorii de deseuri implicati in realizarea operatiunilor de recuperare si eliminare trebuie sa detina registre anuale cuprinzand informatii privind cantitatile de deseuri generate, natura si originea deseurilor, destinatia si metodele de tratare.

GUVERNUL ROMANIEI


5

Informatiile specificate trebuie sa fie prezentate autoritatii de mediu competente, la cererea acesteia, potrivit legislatiei in vigoare. Primele informatii privind gestiunea deseurilor in Romania dateaza din 1991. Primul set de date complet si comparabil disponibil privind deseurile este din 1995. Calendarul anual include: - la fiecare sfarsit de an, MMGA decide asupra chestionarelor care vor fi folosite in

cercetare anul urmator, stabilind metodologia de lucru; - in primele 2 luni ale fiecarui an, APM locale primesc aceasta metodologie de lucru si

chestionarele ce trebuie trimise pentru anul precedent; - in perioada iulie-august APM transmit datele la ICIM si acesta elaboreaza raportul anual; - sfarsitul anului (octombrie - noiembrie)- definitivarea raportului final cu privire la

managementul deseurilor pentru anul precedent la nivelul MMGA. Acest raport contine date utilizate in raportari nationale si internationale, inclusiv pentru JQ ale EUROSTAT/OECD

Materiale folosite in cercetare pana in anul 2003: - pana in anul 2002 a fost folosit Catalogul European al deseuriloriar din 2003 este folosita

Lista Europeana a deseurilor, in conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002; - clasificarea activitatilor economice nationale editata de INS, in conformitate cu codurile

NACE; - 5 chestionare tip:

- pentru generatorii de deseuri din industrie, minerit, agricultura; - pentru operatorii de salubritate deseuri municipale colectate si gestionate; - pentru reciclatorii de deseuri; - pentru operatorii depozitelor de deseuri; - pentru operatorii incineratoarelor de deseuri.

Metode de esantionare si supraveghere folosite pana in 2003: Pe baza experientei anterioare, APM au folosit urmatoarele metode: trimiterea de adrese catre producatorii de deseuri din industrie si agricultura, companiile

care in ultimii 2 ani au generat cel putin 5 tone de deseuri nepericuloase si cel putin 0,1 tone de deseuri periculoase (acestia reprezinta 90% din generatorii de deseuri);

pentru deseurile municipale: supravegherea completa a tuturor companiilor de salubritate si consiliilor locale sau municipale din zonele urbane si, de asemenea, a tuturor statiilor de epurare a apelor uzate; supravegherea firmelor de salubritate din mediul rural, acolo unde ele exista; estimarea cantitatii totale a deseurilor din mediul rural;

supravegherea completa a reciclatorilor, operatorilor depozitelor de deseuri si operatorilor incineratoarelor.

GUVERNUL ROMANIEI


6

Fluxuri de informatii

Generatori de deseuri Reciclatori municipali Operatori

APM-uri ICIM MMGA INS Transmitere (JQ, EIONET) Datele privind deseurile menajere raportate de Romania sunt validate de EUROSTAT, aceasta fiind precizata in adresa nr. ESTAT/E-5/RM/KJ/50261 care este prezentata in Sectiunea 5 din Anexa 1 a prezentului Plan de implementare. In afara raportarii statistice, HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, prevede responsabilitatea tuturor agentilor economici generatori de deseuri (periculoase si nepericuloase) de a-si tine evidenta interna a fluxului de deseuri, indiferent de cantitatea generata, iar datele anuale centralizate sa fie transmise autoritatii teritoriale pentru protectia mediului, la cererea acesteia. Evidenta gestiunii deseurilor se face conform Listei Deseurilor (prezentata in anexa HG), care cuprinde atat deseurile nepericuloase, cat si cele periculoase. Absenta evidentei interne a gestiunii deseurilor, inscrierea de date incorecte, neutilizarea codurilor deseurilor sau netransmiterea evidentei gestiunii deseurilor catre autoritatea de protectie a mediului constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda. Garda Nationala de Mediu controleaza periodic agentii economici privind respectarea cerintelor HG 856/2002.

De asemenea, in cadrul Programului de Twinning Romania Italia pentru imbunatatirea raportarilor statistice in Romania, in cadrul proiectului PHARE RO/2001/IB ST-01 Statistica de mediu desfasurat in cadrul Institutului National de Statistica, exista o componenta de statistica a deseurilor. In cadrul acestei componente s-a elaborat o metodologie de investigare statistica a agentilor economici generatori de deseuri, periculoase si nepericuloase, dupa codurile CAEN. Evaluarea statistica se va face exhaustiv pentru majoritatea codurilor CAEN. Metodologia este in faza de aprobare, aceasta noua abordare aducand un plus de acuratete a datelor privind cantitatile generate, in special cele de deseuri periculoase.

GUVERNUL ROMANIEI


7

1.1 Obiective si prioritati Obiectivele gestionarii deseurilor in Romania au la baza ordinea prioritatilor stabilita la nivel european si anume:

prevenirea aparitiei; reducerea cantitatilor; recuperarea materiala si energetica; eliminarea incinerare, depozitare.

In ceea ce priveste depozitarea deseurilor, sunt stabilite urmatoarele obiective: reducerea cantitatilor de deseuri care trebuie depozitate (prin evitarea aparitiei,

recuperare materiala si energetica); reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile care trebuie depozitate (prin introducerea

colectarii separate si recuperarea anumitor tipuri de deseuri municipale si prin tratarea mecano-biologica a deseurilor municipale depozitate);

asigurarea conditiilor pentru depozitarea deseurilor periculoase tratate in scopul denocivizarii;

implementarea planurilor de gestionare a deseurilor la nivel judetean si regional. 1.2 Cadrul legislativ Cadrul legislativ care reglementeaza activitatile de depozitare a deseurilor cuprinde: Legea nr. 137/1995 a protectiei mediului, republicata, modificata si completata prin OUG

nr. 91/2002 (M.Of. 465/28.06.2002), aprobata prin Legea nr. 294/2003 (M.Of. 505/14.07.2003);

OUG nr. 78/2000 (M.Of. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea nr. 426/2001 (M.Of. 411/25.07.2001);

HG nr. 162/2002 (M.Of. 164/7.03.2002) privind depozitarea deseurilor; OM nr. 867/2002 (M.Of. 848/25.11.2002) al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului

privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri;

OM nr. 1147/2002 (M.Of. 150/7.03.2003) al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor;

HG nr.123/2003 (M.Of. 113/24.02.2003) privind aprobarea Planului National de Gestionare a Deseurilor plan national de etapa;

OUG nr.34/2002 (M.Of. 223/8.04.2002) privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 645/2002 (M.Of. 901/12.12.2002);

OG nr.87/2001 (M.Of. 543/01.09.2001) privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor, aprobata prin Legea nr.139/2002 (M.Of.233/8.04.2002);

OG nr.21/2002 (M.Of. 86/01.02.2002) privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale; Legea apelor nr. 107/1996 M.Of. 244/8.10.1996); OUG nr. 243/2000 (M.Of. 633/06.12.2000) privind protectia atmosferei, aprobata prin

Legea nr. 655/2001(M.Of. 773/04.12.2001); HG nr. 188/2002 (M.Of. 187/20.03.2002) pentru aprobarea unor norme privind conditiile

de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;

GUVERNUL ROMANIEI


8

Legea nr. 98/1994 (M.Of. 317/16.11.1994) privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica;

HG nr. 128/2002 (M.Of. 160/06.03.2002) privind incinerarea deseurilor; HG nr. 856/2002 (M.Of. 659/05.09.2002) privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru

aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; HG nr. 173/2000 (M.Of. 131/28.032000) pentru reglementarea regimului special privind

gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari; HG nr. 662/2001 (M.Of. 446/08.08.2001) privind gestionarea uleiurilor uzate; HG nr. 1057/2001 (M.Of. 700/05.11.2001) privind regimul bateriilor si acumulatorilor

care contin substante periculoase; HG nr. 349/2002 (M.Of. 269/23.04.2002) privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de

ambalaje; HG nr. 899/2004 (M.Of. 601/5.07.2004) pentru modificarea si completarea HG nr.

349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje; HG nr. 918/2002 (M.Of. 686/17.09.2002) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare

a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

Ordinul nr. 860/2002 (M.Of. 52/30.01.2003) al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind procedura de emitere a acordului de mediu;

Ordinul nr. 210/2004 (M.Of.309/7.04.2004) privind modificarea Ordinului nr. 860/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind procedura de emitere a acordului de mediu ;

OM nr. 863/2002 (M.Of. 52/30.01.2003) al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

OM nr. 818/2003 (M.Of. 800/13.11.2003) al Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu;

OM nr. 219/2002 (M.Of. 386/06.06.2002) al Ministrului Sanatatii si Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale.

2. SITUATIA EXISTENTA 2.1 Transpunere Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor a fost transpusa in legislatia romaneasca prin urmatoarele acte normative: HG nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor; OM nr. 867/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind definirea criteriilor

care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri (transpune partial Decizia Consiliului 2003/33);

OM nr. 1147/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor.

Pana la sfarsitul trimestrului IV 2004, HG nr.162/2002 va fi revizuita, asigurand transpunerea totala, prin preluarea prevederilor art 3(4) lit.b si corectarea transpunerii prevederilor art.5(2) lit a), b) si c) ale Directivei.

GUVERNUL ROMANIEI


9

Toata legislatia adoptata pana in prezent pentru depozitarea deseurilor va fi revizuita in cadrul Proiectului PHARE 2001 - Twinning cu Germania.

Directiva privind gestiunea deseurilor rezultate din industria extractiva va fi transpusa dupa aprobarea si intrarea in vigoare a acestui act la nivel comunitar. Pana la intrarea in vigoare a noii Directive, eliminarea deseurilor miniere cade sub incidenta prevederilor Directivei 1999/31/CE, exceptie facand anumite tipuri de deseuri, de exemplu deseurile inerte si nepericuloase-inerte. Cantitatile generate sunt foarte mari si aplicarea Directivei necesita investitii costisitoare. PNGD, realizat conform cerintelor Directivei 75/442/CEE, constituie instrumentul prin care se asigura implementarea in Romania a politicii UE in domeniul deseurilor si asigura constituirea unui sistem durabil de gestionare a deseurilor PNGD va cuprinde masuri pentru atingerea tuturor obiectivelor ce decurg din transpunerea Directivei 1999/31/CE, inclusiv strategia nationala pentru reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile care sunt depozitate. SNGD si PNGD plan national de etapa a fost aprobat in ianuarie 2003 prin HG nr. 123/2003, iar versiunea finala a fost adoptata pe 9 septembrie 2004 prin HG nr.1470. 2.2 Autoritati competente In tabelele nr. 2.2.1 2.2.3 sunt prezentate principalele autoritati competente, partenerii de implementare si responsabilitatile ce le revin. Tabel nr. 2.2.1 Principalele autoritati competente la nivel central

implicate in implementarea Directivei 1999/31/CE

Institutia Responsabilitati MMGA transpune in legislatia romaneasca Directiva 1999/31/CE;

elaboreaza SNGD si PNGD impreuna cu alte autoritati ale administratiei publice centrale si locale;

initiaza, cu consultarea si avizul ministerelor interesate, proiecte de acte normative care privesc gestionarea deseurilor;

avizeaza reglementarile specifice in domeniul gestionarii deseurilor, elaborate de celelalte autoritati publice;

monitorizeaza impactul produs de deseuri asupra factorilor de mediu;

controleaza si reglementeaza activitatile de gestionare a deseurilor in conformitate cu atributiile si competentele stabilite prin lege;

prezinta anual Guvernului, pe baza datelor statistice, rapoarte privind gestionarea deseurilor;

organizeaza, impreuna cu celelalte autoritati publice centrale si locale si cu organizatiile neguvernamentale, programe de instruire si educare a populatiei in domeniul gestionarii deseurilor;

reglementeaza, impreuna cu celelalte autoritati publice,

GUVERNUL ROMANIEI


10

Institutia Responsabilitati activitatea de import, export si tranzit al deseurilor.

ANPM fundamenteaza tehnic proiectele actelor de reglementare specifice, in scopul elaborarii si promovarii acestora de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului;

indruma si asista APM in procesul de autorizare integrata a activitatilor economice;

coordoneaza activitatea laboratorului national de deseuri; elaboreaza rapoartele sectoriale privind stadiul realizarii

implementarii acquisului comunitar de mediu si le transmite CE dupa avizarea acestora de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului;

GNM controleaza activitatile cu impact major asupra mediului inconjurator, constata incalcarile prevederilor actelor normative in domeniul protectiei mediului si aplica sanctiunile contraventionale prevazute de acestea;

participa la interventiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale poluarilor asupra factorilor de mediu, stabileste cauza acestora si aplica sanctiunile contraventionale prevazute de lege, inclusiv oprirea unor instalatii si/sau propun organelor emitente suspendarea unor activitati pe perioade determinate, atunci cand este pusa in pericol sanatatea cetatenilor sau cand poluarile depasesc limitele admise de legislatia de mediu;

sesizeaza organele de urmarire penala si colaboreaza cu unitatile de politie si/sau de jandarmerie la constatarea faptelor care, potrivit legislatiei de mediu, constituie infractiuni;

coopereaza, pe baza de protocoale, cu toate autoritatile carora le-au fost stabilite, potrivit legii, atributii referitoare la protectia mediului;

controleaza investitiile in domeniul mediului, in toate fazele de executie si are acces la intreaga documentatie.

MAI participa la elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor in domeniul serviciilor publice de gospodarie comunala;

urmareste indeplinirea obiectivelor din PNGD si sprijina administratia publica locala pentru aplicarea acestora ;

sprijina autoritatile locale in crearea unui sistem pentru reciclarea materialelor si deseurilor recuperabile;

elaboreaza, impreuna cu administratia publica locala, strategii si programe sectoriale de gestionare a deseurilor;

participa, impreuna cu alte autoritati publice, la elaborarea reglementarilor specifice pentru gestionarea deseurilor menajere;

organizeaza si realizeaza, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, sisteme de gestionare a deseurilor menajere, integrate in planurile de urbanism general si amenajare a teritoriului si urmareste realizarea proiectelor din acest domeniu;

elaboreaza reglementari specifice privind obligatiile Consiliilor locale legate de gestionarea deseurilor;

GUVERNUL ROMANIEI


11

Institutia Responsabilitati MTCT participa la elaborarea planurilor sectoriale de gestionare a

deseurilor provenite din activitatile de transport si auxiliare si urmareste realizarea acestora de catre agentii economici aflati in subordinea sau in coordonarea sa;

participa la elaborarea reglementarilor specifice privind gestionarea deseurilor provenite din activitatile de transport si auxiliare;

participa la elaborarea de reglementari specifice pentru controlarea activitatii de transport al deseurilor.

MEC elaboreaza strategii si programe sectoriale de gestionare a deseurilor industriale, de reconstructie ecologica si urmareste aducerea la indeplinire a acestora de catre agentii economici;

participa la elaborarea reglementarilor specifice pentru gestionarea diferitelor tipuri de deseuri industriale, precum si pentru operatiunile de reciclare si de valorificare a acestor deseuri, cu avizul autoritatii publice centrale de protectie a mediului;

coordoneaza si supravegheaza, prin Comisia Nationala de Reciclare a Materialelor, activitatea de reciclare a deseurilor industriale si autorizeaza activitatile de reciclare a materialelor si deseurilor recuperabile;

MS evalueaza impactul produs de deseuri asupra sanatatii populatiei;

elaboreaza strategia si programul de gestionare a deseurilor rezultate de la unitatile sanitare, de asistenta medicala, de cercetare medicala si invatamant medical de stat si privat si asigura conditiile de aducere la indeplinire a acestora;

elaboreaza reglementari specifice pentru gestionarea deseurilor provenite de la unitatile sanitare, de asistenta medicala, de cercetare medicala si de invatamant medical, cu avizul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;

controleaza activitatile de gestionare a deseurilor in conformitate cu atributiile si competentele stabilite prin lege.

MFP verifica aspectele financiare pe care le implica activitatile de depozitare a deseurilor, in special in cazurile in care finantarea se realizeaza din fonduri europene;

asigura includerea in buget a fondurilor pentru protectia mediului.

GUVERNUL ROMANIEI


12

Tabel nr. 2.2.2 Institutii implicate in implementarea la nivel local a Directivei 1999/31/CE

Institutia Responsabilitati

ARPM elaboreaza politici regionale pe termen mediu prin stabilirea si ierarhizarea obiectivelor pentru protectia mediului la nivelul regiunii de dezvoltare, cu consultarea agentiilor de protectie a mediului judetene din cadrul regiunii;

elaboreaza planurile regionale de gestionare a deseurilor; acorda asistenta de specialitate agentiilor de protectie a

mediului judetene in indeplinirea atributiilor acestora; asigura servicii de laborator pentru APM judetene; coordoneaza procedurile de colectare si raportare a datelor la

nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare si furnizeaza datele obtinute la nivel regional catre ANPM;

emite acordul/acordul integrat de mediu si autorizatia/ autorizatia integrata de mediu pentru proiectele si activitatile care intra in sfera de competenta a ARPM.;

asigura controlul conformarii cu conditiile prevazute de autorizatia/autorizatia integrata de mediu, in colaborare cu APM judetene si GNM si iau masurile prevazute de lege in acest sens;

elaboreaza rapoarte anuale privind starea mediului in regiunea de dezvoltare respectiva pe baza rapoartelor intocmite la nivel judetean;

colaboreaza cu directiile regionale de statistica in vederea intocmirii statisticilor de mediu la nivel regional

APM elaboreaza, imbunatatesc si publica Planul judetean de

gestionare a deseurilor ; elibereaza acorduri si autorizatii de mediu pentru depozite de

deseuri, in conformitate cu prevederile legale; colecteaza, valideaza si raporteaza catre autoritatea centrala

informatii referitoare la depozitarea deseurilor; efectueaza activitati de inspectie; acorda consultanta in domeniul activitatilor de depozitare a

deseurilor. Consiliul judetean coordoneaza activitatea consiliilor locale, in vederea realizarii

serviciilor publice de interes judetean si interjudetean privind gestionarea deseurilor;

acorda consiliilor locale sprijin si asistenta tehnica in elaborarea planurilor locale de gestiune a deseurilor;adopta planurile judetene privind gestiunea deseurilor;

hotaraste asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice judetene pentru realizarea unor lucrari de interes public privind gestiunea deseurilor;

analizeaza propunerile facute de consiliile locale, in vederea elaborarii de prognoze pentru refacerea si protectia mediului;

urmareste si asigura respectarea de catre consiliile locale a prevederilor actelor normative din domeniul gestiunii

GUVERNUL ROMANIEI


13

deseurilor, implicit pentru depozitarea deseurilor, elaboreaza, revizuieste si publica planuri de gestionare a deseurilor la nivelul municipalitatii.

Consiliul local urmareste si asigura: - indeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a

deseurilor si asigura curatenia localitatilor prin:sistemul de colectare, inclusiv asigurarea etapizata a colectarii selective, transport, neutralizare, valorificare, incinerare si depozitare finala;

- implementarea si controlul functionarii sistemului; - dotarea cailor de comunicatie si a locurilor publice de colectare

a deseurilor cu un numar suficient de recipiente pentru colectarea selectiva a acestora;

- colectarea selectiva si transportul la timp al intregii cantitati de deseuri produse pe teritoriul localitatilor;

- existenta unor depozite finale pentru deseurile colectate selectiv, dimensionate corespunzator si amenajate pentru a asigura protectia sanatatii populatiei si a mediului;

- interzicerea depozitarilor de deseuri in alte locuri decat cele destinate depozitelor stabilite prin documentatiile urbanistice;

- elaborarea de instructiuni pentru agentii economici, institutii si populatie privind modul de gestionare a deseurilor in cadrul localitatilor si aducerea la cunostinta acestora prin mijloace adecvate

- orice alte masuri si mijloace legale pe care le considera necesare;

aproba studii si prognoze orientative privind gestionarea deseurilor;

hotaraste asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale, precum si colaborarea cu agentii economici, in scopul realizarii unor lucrari de interes public privind gestiunea deseurilor;

actioneaza pentru refacerea si protectia mediului. Tabel nr. 2.2.3 Alti factori implicati in activitatea de depozitare a deseurilor

Factori implicati Responsabilitati Operatori de depozite asigura depozitarea deseurilor in conformitate cu prevederile

legale si cu autorizatia de mediu pe care o detin; monitorizeaza si raporteaza catre autoritatea de mediu

informatiile referitoare la depozitul pe care il opereaza (tipuri si cantitati de deseuri, emisii, impact asupra mediului);

elaboreaza planuri de conformare. Companii de salubritate

asigura colectarea deseurilor in conformitate cu prevederile legale

Generatori de deseuri menajere, deseuri asimilabile celor menajere (din comert, servicii etc.),

iau masuri pentru evitarea aparitiei, reducerea cantitatilor si recuperarea deseurilor pe care le genereaza;

asigura tratarea deseurilor; inregistreaza si raporteaza catre autoritatea de mediu date

referitoare la tipurile, cantitatile si modul de gestionare a

GUVERNUL ROMANIEI


14

industriale deseurilor generate; utilizeaza si platesc pentru serviciile de gestionare a deseurilor.

Organizatii non-guvernamentale

participa activ la dezvoltarea politicilor si la elaborarea planurilor pentru gestionarea deseurilor;

participa la activitatile de informare si educatie Institute de cercetare, asociatii profesionale

dezvolta tehnologii noi pentru tratarea deseurilor ; colecteaza date specifice si elaboreaza prognoze; asigura instruirea expertilor in domeniul gestionarii deseurilor; elaboreaza studii specifice.

2.3 Inventarul depozitelor de deseuri Au fost identificate si clasificate depozitele de deseuri care intra sub incidenta prevederilor Directivei 1999/31/CE, urmand ca in perioada 2004-2005 sa fie identificate depozitele care sunt exceptate de la anumite prevederi ale Directivei (asezari izolate). HG nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor prevede, conform Directivei 1999/31/CE, urmatoarea clasificare a depozitelor de deseuri: depozite de deseuri periculoase-clasa a; depozite de deseuri nepericuloase-clasa b; depozite de deseuri inerte-clasa c. 2.3.1 Depozite de deseuri municipale Depozite de deseuri clasa b din zona urbana Clasificarea s-a realizat in functie de detinatorul si operatorul depozitului, tipul deseurilor depozitate, tipul activitatilor industriale care se desfasoara in zona amplasamentului. Toate depozitele au fost clasificate ca depozite de tip b, in concordanta cu prevederile Directivei. Cantitatile de deseuri municipale periculoase depozitate (conform studiilor realizate de ICIM in 5 centre urbane importante, Bucuresti, Iasi, Timisoara, Brasov si Rm.Valcea) reprezinta maximum 0,05% din cantitatea totala, avand in vedere ca o parte a acestor deseuri se colecteaza in vederea valorificarii sau eliminarii (echipamente electrice si electronice, medicamente, etc) se poate considera ca influenta deseurilor municipale periculoase este neglijabila si nu poate modifica clasa de nepericuloase a depozitelor municipale. In urma evaluarii depozitelor de deseuri clasa b din zona urbana a rezultat un inventar de 265 de depozite. Situatia este urmatoarea 1: Din cele 265 de depozite inventariate: 11 depozite de deseuri sunt autorizate inainte de intrarea in vigoare a HG nr.162/2002

si se vor conforma pana la 31.12.2006 (tabel nr. 2.3.1);

1 Inventarul depozitelor municipale a fost actualizat de ICIM Bucuresti la inceputul anului 2004. Fata de datele initiale, a rezultat un numar diferit de depozite municipale, datorita faptului ca unele localitati rurale au primit, in anul 2003, statutul de oras, in timp ce alte depozite mici aferente unor orase au fost inchise. De asemenea, au rezultat modificari ale suprafetelor ocupate si ale capacitatilor libere, in urma reevaluarilor realizate de catre APM judetene si a faptului ca unii operatori au imbunatatit modul de operare a depozitelor.

GUVERNUL ROMANIEI


15

Tabel nr. 2.3.1 Depozite de deseuri care se vor conforma cerintelor Directivei 1999/31/CE pana la 31.12.2006

Judet Depozit /

Localizare Suprafata proiectata

(ha)

Necesar pentru conformare

Cost pentru conformare

(EURO) Braila Braila 18 - * - Bucuresti Chiajna 32 Sistem colectare gaz 100 000 Constanta Constanta -

Ovidiu 32,7 Instalatie tratare levigat 750 000

Ilfov Glina 75,3 Sistem colectare gaz, instalatie tratare levigat

700 000

Ilfov Vidra 38,6 Sistem colectare gaz 1 000 000 Mures Sighisoara 3 - * Neamt Piatra Neamt 2,3 Sistem colectare gaz,

instalatie tratare levigat 500 000

Prahova Ploiesti Boldesti

7,5 Instalatie tratare levigat 300 000

Prahova Campina Banesti

2,8 - *

Prahova Baicoi 1,3 Instalatie tratare levigat 200 000 Sibiu Sibiu Cristian 9,8 - * - TOTAL 11 depozite 3 550 000

Sursa: ICIM * nu necesita investitii majore pentru conformare, ci numai imbunatatirea activitatilor de operare si monitorizare

3 depozite de deseuri conforme cu cerintele Directivei 1999/31/CE, construite in anul

2003 (tabel nr. 2.3.2 )

Tabel nr. 2.3.2 Depozite de deseuri conforme

Judet Depozit / Localizare

Suprafata (ha)

An estimat de

deschidere

Capacitate proiectata

(mc)

Incadrare conf. HG 162/2002

An estimat de inchidere

Brasov Brasov 3,5 2003 6400000 b 2028 Buzau Buzau Galbinasi 14,7 2004 970000 b 2024 Arad Arad 9,63 2004 1677800 b 2037

Cele 14 depozite (11+3) care sunt conforme sau vor deveni conforme pana la 31.12.2006 isi vor continua functionarea pana la epuizarea capacitatilor proiectate. 251 de depozite neconforme cu cerintele Directivei 1999/31/CE, care au sistat sau

vor sista activitatea de depozitare etapizat, dupa cum urmeaza : 11 depozite (cca. 88 ha) pe care depozitarea a fost sistata in anul 2003; 139 de depozite (cca. 429 ha) vor sista depozitarea pana la 16 iulie 2009 prin

aplicarea prevederilor art. 14 din Directiva; 101 de depozite (cca. 301 ha) vor sista depozitarea intre 16 iulie 2009 si 16 iulie

2017. Calendarul centralizat de sistare a depozitarii se prezinta in tabelul nr. 2.3.3.

GUVERNUL ROMANIEI


16

Tabel nr. 2.3.3 Centralizatorul calendarului de sistare a depozitarii pe depozitele de

deseuri clasa b din zona urbana care nu sunt conforme cu prevederile Directivei 1999/31/CE

An sistare

depozitare * Numar depozite Suprafata depozite (ha)

2003 11 88 2004 2 2,25 2005 4 54,3 2006 11 61,4 2007 18 66,8 2008 26 103,8 2009 ** 78 140,37 2010 26 98,77 2011 5 16,44 2012 21 63,17 2013 3 4,6 2014 4 7,25 2015 7 28,41 2016 9 17,52 2017 *** 26 64,45 TOTAL 251 818

* - reprezinta sfarsitul anului respectiv ** - 16 iulie 2009 *** - 16 iulie 2017 Inchiderea depozitelor se va realiza pana la data aderarii printr-o procedura simplificata de inchidere, dar care respecta cerintele Art.4 al Directivei 75/442/CEE. Dupa data aderarii, depozitele care vor sista depozitarea se vor inchide conform cu cerintele Directivei 1999/31/CE, intr-o perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii. Tinand cont de calendarul prezentat anterior, Romania solicita perioada de tranzitie de 8 ani pentru inchiderea a 101 depozite de deseuri clasa b neconforme din zona urbana, care se vor inchide etapizat in perioada 16 iulie 2009 16 iulie 2017. Spatii de depozitare a deseurilor in zona rurala In Romania exista 2686 de comune. Fiecare din aceste comune are un spatiu de depozitare cu o suprafata de cel mult 1 ha. Inchiderea si ecologizarea depozitelor rurale se va finaliza pana la 16.07.2009. Odata cu extinderea serviciilor de colectare a deseurilor si la nivel rural, realizarea sistemului de transport, transfer si deschiderea depozitelor zonale, depozitele de deseuri din zona rurala vor fi inchise gradual si ecologizate. Consiliile locale vor stabili un calendar de inchidere si ecologizare a depozitelor rurale functie de deschiderea statiilor de transfer si a depozitelor zonale, fiind responsabile pentru indeplinirea programului. Consiliile judetene vor sprijini consiliile locale in indeplinirea acestui program. Urmarirea realizarii programului de inchidere se va realiza de APM si GNM.

GUVERNUL ROMANIEI


17

Vor fi o prioritate pentru inchidere depozitele rurale cu risc mai mare pentru mediu si sanatate. Depozitele fara risc asupra mediului vor fi inchise conform unei proceduri simplificate de inchidere, dar care respecta cerintele Art.4 al Directivei 75/442/CEE. In ceea ce priveste activitatea de colectare selectiva de la populatie si agentii economici din zona rurala, aceasta se va realiza pe doua fractii (ambalaje si restul), biodegradabilul nefiind colectat, ci compostat sau reutilizat la sursa. Strategia pentru mediul rural, prevede colectarea fractiei biodegradabile din deseurile verzi din gradini si zone verzi din mediul rural si stimularea populatiei in vederea compostarii la sursa a acestei fractii. Cel mai mare volum de deseuri biodegradabile provine din mediul rural, dar populatia din aceste medii practica metode ecologice de reutilizare a materiilor biodegradabile in propriile gospodarii. Romania nu solicita perioada de tranzitie dupa 16 iulie 2009 pentru inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare a deseurilor in zona rurala. Reducerea cantitatii de deseuri municipale biodegradabile depozitate Directiva privind depozitarea deseurilor prevede, in perspectiva anului 2016, o reducere a cantitatii de deseu municipal biodegradabil depozitat pana la 35%. Ca an de referinta pentru raportarea reducerii cantitatii de deseu biodegradabil a fost ales anul 1995. Tintele prevazute de Directiva sunt:

a) nu mai tarziu de cinci ani de la 16 iulie 2001, deseurile biodegradabile municipale depozitate trebuie reduse la 75 % din cantitatea totala, exprimata gravimetric a deseurilor biodegradabile municipale produse in 1995 sau ultimul an inainte de 1995 pentru care exista date standardizate Eurostat. b) nu mai tarziu de opt ani de la 16 iulie 2001, deseurile biodegradabile municipale depozitate trebuie reduse la 50% din cantitatea totala, exprimata gravimetric a deseurilor biodegradabile municipale produse in 1995 sau ultimul an inainte de 1995 pentru care exista date standardizate Eurostat. c) nu mai tarziu de 15 ani de la 16 iulie 2001, deseurile biodegradabile municipale depozitate trebuie reduse la 35% din cantitatea totala, exprimata gravimetric a deseurilor biodegradabile municipale produse in 1995 sau ultimul an inainte de 1995 pentru care exista date standardizate Eurostat.

Ipotezele au condus la concluzia ca, pentru Romania, primele doua obiective prevazute in Directiva, privind reducerea cantitatii de biodegradabil depozitat, nu pot fi realizate in termenele cerute de aceasta. Cantitatile de deseuri municipale colectate in Romania in perioada 1995-2002 sunt prezentate in tabelul nr. 2.3.4 Tabel nr. 2.3.4 Cantitati de deseuri municipale raportate (mii tone) An 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002Cantitate colectata 5.758 5.202 3.410 5.050 5.699 6.611 6.079 6.865Cantitate eliminata 5.758 5.202 3.410 5.050 5.699 6.611 5.956 6.695din care, prin depozitare 5.758 5.202 3.410 5.050 5.699 6.611 5.956 6.695% depozitare 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 97,98 97,52

GUVERNUL ROMANIEI


18

Conform datelor raportate de Romania, validate de Eurostat prin Adresa nr.ESTAT/E-5/RM/KJ/me 50261/17 iunie 2004 (Anexa 1, Sectiunea 5), in anul 1995, Romania a colectat 5758 mii tone de deseuri municipale, cantitate care a fost 100% depozitata, iar in anul 2002, cantitatea colectata a fost de 6865 mii tone, din care s-a depozitat 6695 mii tone - 97% (tabel nr. 2.3.4). In aceste conditii, avand in vedere prevederile art. 5(2) para. 3 din Directiva, Romania opteaza pentru amanarea cu 4 ani a indeplinirii tintelor de reducere a biodegradabilelor. In tabelul nr. 2.3.5 si in figura nr. 2.3.1 este prezentata evolutia cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, tinand cont de prognoza de generare si gestionare a deseurilor prevazuta in PNGD. Tabel nr. 2.3.5 Deseuri municipale biodegradabile

Deseuri municipale biodegradabile

U.M. 2003 2010 2013 2016

Cantitate biodegradabil depozitat Milioane tone 4.6 3.3 2.2 1.4Biodegradabil generat in 1995 Milioane tone 4,8 Depozitare fata de 1995 % 99 74 44 31Reducere fata de 1995 % 0 25 52 68

Figura nr. 2.3.1 Evolutia cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate

Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru indeplinirea tintelor de reducere a deseurilor municipale biodegradabile depozitate. Pentru indeplinirea tintelor prevazute la art. 5(2) lit.a si b din Directiva, Romania va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amanarii realizarii tintelor prin acordarea unor perioade de gratie de 4 ani, pana la 16 iulie 2010 si respectiv pana la 16 iulie 2013. Conform scenariului prezentat in Anexa 3, prima tinta se va atinge in 2010, a doua tinta in 2013, iar cea de-a treia tinta va fi atinsa la termenul prevazut in Directiva, respectiv 16 iulie 2016.

0

1

2

3

4

5

6

2003 2010 2013 2016

biodegradabildepozitat(mil.tone)biodegradabilgenerat in 1995(mil.tone)

GUVERNUL ROMANIEI


19

2.3.2 Depozite de deseuri industriale Deseurile industriale generate de unitatile economice sunt depozitate in spatii de depozitare proprii, situate in incinta sau in afara unitatilor. Aceste spatii de depozitare nu au fost realizate tinand cont de cerintele directivei, nici din punctul de vedere al deseurilor admise la depozitare (lichide, inflamabile, corozive etc) si nici din punct de vedere constructiv. Reinventarierea depozitelor industriale, realizata de catre ICIM la inceputul anului 2004, a tinut cont de exceptiile de aplicare a Directivei cadru a deseurilor 75/442/CEE (art. 2, para. 1, lit. b):

deseurile radioactive; deseurile care rezulta in urma prospectarii, extractiei, tratarii si depozitarii resurselor minerale, ca si de la exploatarea carierelor; cadavrele animalelor si urmatoarele deseuri agricole: materii fecale si alte substante

naturale si nepericuloase utilizate in agricultura; apele uzate, cu exceptia deseurilor in stare lichida.

Reinventarierea a urmarit incadrarea depozitelor in functiune pentru deseuri industriale, clasificate rudimentar in depozite pentru deseuri solide, halde de zgura si cenusa, bataluri, iazuri de decantare, in clasele de depozit stabilite de Directiva 1999/31/CE (DIP = clasa a , DINP =clasa b , DII =clasa c ). In urma reinventarierii a rezultat un numar total de 169 de depozite pentru deseuri industriale, care ocupa o suprafata totala de cca. 3000ha. Rezultatele centralizate ale inventarului sunt prezentate in tabelul nr. 2.3.6. Tabel nr.2.3.6 Clasificarea depozitelor pentru deseuri industriale inventariate, in

functie de prevederile HG nr. 162/2002

Clasa depozit Numar Periculos (clasa a ) DIP 51 Nepericulos (clasa b ) - DINP 116 Inert (clasa c ) DII 2 TOTAL 169

Depozite de deseuri industriale periculoase (clasa a) Cantitatea de deseuri industriale periculoase generat in Romania a scazut continuu n ultimii ani, acest fapt datorandu-se in primul rand incetarii activitatii unor mari unitati economice. Principalele cantitati de deseuri periculoase generate provin din chimie, petrochimie, metalurgie, industria de masini si echipamente, transport. Industria chimica/petrochimica a generat peste 200.000 tone de deseuri periculoase in anul 2002, identificate conform Listei Deseurilor. Fluxul deseurilor industriale periculoase la nivelul anului 2002 este prezentat mai jos: Din cantitatea totala generate in anul 2002 de 582.000 tone:

- 247.000 tone s-au valorificat (43 %) Tabel nr. 2.3.7 - 335.000 tone s-au depozitat (57 %) Grafic 3.1.1

GUVERNUL ROMANIEI


20

Tabel nr. 2.3.7 Cantitati de deseuri periculoase valorificate in anul 2002 Cod Cantitate

(t/an) Mod de valorificare

R1 622 Recuperare si regenerare solventi R2 835 Recuperare deseuri organice R3 83220 Recuperare deseuri cu continut de metale R4 26126 Recuperare deseuri anorganice altele decat cele cu continut de

metale grele R5 11702 Regenerare acizi, baze R6 5723 Valorificare filtre de la captarea emisiilor de poluanti R7 53 Valorificare catalizatori R8 14721 Revalorificare uleiuri uzate R12 67766 Schimb de deseuri intre detinatori in scopul valorificarii TOTAL I 210768 R11 26107 Utilizarea deseurilor obtinute din oricare operatiune de valorificare R13 10125 Stocare temporara in vederea valorificarii TOTAL II 36232 TOTAL GENERAL

247.000

Depozitarea este principala metoda de eliminare (cca 57%), aceasta cantitate incluzand deseurile depozitate si stocate in vederea eliminarii. Deseurile sunt depozitate in depozite speciale gestionate de intreprinderi. Nu exista depozite de deseuri periculoase care sa realizeze aceasta operatie pentru terti. Din cele 51 de depozite industriale pentru deseuri periculoase (DIP) inventariate, 4 depozite sunt conforme cu prevederile Directivei 1999/31/CE din punct de vedere constructiv. Aceste depozite vor aplica procedura de acceptare a deseurilor la depozitare si vor continua sa functioneze pana la epuizarea capacitatii daca deseurile periculoase depozitate indeplinesc criteriile de acceptare prevazute in Decizia Comisiei 2003/33. Dupa transpunerea integrala a

Total deseuri periculoase

582000 tone

Valorificare 43 %

247.000 tone

Depozitare 57 %

335.000 tone

Recuperare 210768 tone

Utilizarea deseurilor obtinute din oricare operatiune de

valorificare 26107 tone

Stocare temporara in vederea valorificarii

10125 tone

GUVERNUL ROMANIEI


21

Deciziei Comisiei, autoritatea de mediu va reanaliza situatia depozitelor conforme, si va lua decizia finala privind continuarea sau sistarea activitatii. Cele 47 depozite pentru deseuri periculoase care nu sunt conforme cu prevederile Directivei 1999/31/CE vor sista depozitarea pana la termenul limita 31.12.2006, urmand ca reabilitarea amplasamentelor sa se realizeze in urmatorii 1-3 ani, cu respectarea prevederilor art.14 al Directivei 1999/31/CE, prin urmatoarele activitati, in functie de natura deseurilor depozitate, respectiv de suprafata ocupata si volumul deseurilor depozitate: - valorificarea materialelor depozitate prin recuperare materiala si / sau recuperare

energetica si reabilitarea amplasamentului respectiv, in cazul sistarii activitatii economice generatoare;

- valorificarea materialelor depozitate prin recuperare materiala si / sau recuperare energetica si transformarea amplasamentului in instalatie de stocare in vederea recuperarii in cazul in care activitatea economica generatoare va continua;

- inchiderea depozitului si monitorizarea post-inchidere conform cu prevederile art. 14 al Directivei 1999/31/CE.

Avizele de mediu pentru fiecare depozit vor stabili obligatiile de mediu referitoare la modul specific de reabilitare a amplasamentului si perioada de realizare care nu va depasi trei ani. Indeplinirea obligatiilor din avizul de mediu va fi urmarita de ARPM, APM si GNM. La momentul actual, pe cele 51 depozite de deseuri industriale se depoziteaza aproximativ 335.000 tone deseuri periculoase, inclusiv ceea ce se stocheaza in vederea eliminarii. Din aceasta cantitate, mai mult de jumatate va fi gestionata, incepand cu anul 2007, prin alte tehnici (tratare fizico-chimica in vederea recuperarii, co-incinerare si incinerare). Pentru depozitarea deseurilor periculoase, va fi necesara realizarea unei capacitati de depozitare de cca 110.000 t/an (unul sau mai multe amplasamente), depozite clasa a, in conformitate cu cerintele UE, suplimentar fata de capacitatea de depozitare conforma existenta de 20.000 t/an care va continua activitatea si dupa 31.12.2006. Aceste depozite vor asigura necesarul de capacitati de depozitare pentru deseurile periculoase neincinerabile, care au fost tratate pentru reducerea continutului periculos. Capacitatea va trebui pusa in operare pana la 31.12.2006. In functie de evolutia tipurilor si cantitatilor de deseuri periculoase generate, este posibil ca, incepand cu anul 2007, sa se realizeze si alte capacitati de depozitare pentru aceste deseuri. Romania respecta prevederile art. 5 (4) a Directivei 99/31/CE si nu amesteca la depozitare deseuri periculoase cu nepericuloase. Odata cu intrarea in vigoare a legislatiei privind deseurile, amestecarea deseurilor periculoase cu cele nepericuloase este interzisa prin lege. Incalcarea acestei prevederi se sanctioneaza. Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru depozitele de deseuri periculoase existente. Pana la data aderarii, Romania va sista depozitarea pe depozitele de deseuri periculoase neconforme. Avand in vedere ca pana la 31.12.2006 toate depozitele de deseuri industriale periculoase neconforme vor sista activitatea, deseurile periculoase care au fost depozitate pe depozite neconforme si pentru care principala posibilitate de eliminare este incinerarea vor trebui stocate temporar pana la 31.12.2009. Romania solicita o perioada de tranzitie, de la 01.01.2007 pana la 31.12.2009, pentru aplicarea Art. 2 (g) al Directivei pentru stocarea temporara a deseurilor periculoase industriale, cu respectarea prevederilor Art. 4 din Directiva cadru a deseurilor. Costurile de conformare pentru depozitele clasa a sunt prezentate la Capitolul 4.

GUVERNUL ROMANIEI


22

Depozite de deseuri industriale nepericuloase (clasa b) Depozitarea deseurilor nepericuloase solide se va realiza pana la 16 iulie 2009 pe depozitele existente, sau, in paralel, pe depozitele conforme de deseuri nepericuloase din zona urbana. Dupa aceasta data, deseurile de productie nepericuloase pentru care nu este fezabila o alta metoda de valorificare, respectiv tratare-eliminare, se vor depozita doar pe depozitele conforme de deseuri nepericuloase. Din cele 116 depozite pentru deseuri nepericuloase: 11 depozite sunt conforme cerintelor Directivei; 4 depozite se vor conforma pana la 16.07.2009 si isi vor continua activitatea pana la

epuizarea capacitatii; 101 depozite care la momentul actual nu sunt conforme cu cerintele Directivei

1999/31/CE se vor inchide gradual, dupa cum urmeaza: - 36 depozite de deseuri vor sista depozitarea la 31.12.2006, dintre acestea 18 sunt

depozite care depoziteaza deseuri nepericuloase in stare lichida; - 42 depozite de deseuri nepericuloase care sisteaza depozitarea in perioada 1.01.2007 -

16.07.2009; - 23 de depozite de deseuri care utilizeaza instalatii pe baza de hidro-transport al

deseurilor (transport pe baza de apa) neconforme cu cerintele Directivei 1999/31/CE sau depoziteaza deseuri in stare lichida, pentru care Romania solicita perioada de tranzitie, din care:

- 20 halde de zgura si cenusa din industria energetica; - 2 iazuri de decantare din industria chimica; - 1 iaz de decantare din industria metalurgica.

In marea majoritate, aceste depozite apartin industriei energetice, care functioneaza conform tehnologiilor proiectate cu multi ani in urma. Modificarea tehnologiilor astfel incat sa nu se mai genereze deseuri lichide, precum si gasirea tehnicilor optime de gestionare a viitoarelor tipuri de deseuri sunt activitati de durata, care necesita si costuri mari de investitie. Tinand cont de faptul ca aceste costuri vor fi suportate practic de intreaga populatie prin introducerea acestor costuri in pretul energie electrice si termice, se considera ca acest efort investitional nu se poate realiza pana la aderarea Romaniei la UE.

In tabelul 2.3.8 este prezentata evolutia modului de conformare pentru cele 23 depozite de deseuri aflate in functiune la momentul actual. Tabel nr. 2.3.8 Conformarea operarii pe depozitele care utilizeaza la momentul actual

instalatii de hidrotransport Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014depozitare neconforma (milioane tone) *

11,286 11,286 11,286 11,286 11,120 7,753 4,803 3,492 3,478 0,520 0,000

depozitare conforma (milioane tone)

0,000 0,000 0,000 0,000 0,166 3,533 6,483 7,794 7,808 10,766 11,286

total deseuri (milioane tone)

11,286 11,286 11,286 11,286 11,286 11,286 11,286 11,286 11,286 11,286 11,286

* depozitare in stare lichida - pe cele 23 de depozite care utilizeaza hidrotransportul deseurilor se depoziteaza anual o cantitate de 11,286 milioane tone deseuri uscate, amestecate in raport variabil cu apa, conform tehnologiilor proiectate

GUVERNUL ROMANIEI


23

In functie de modificarea tehnologiilor si de intensificarea activitatilor de valorificare a deseurilor, este posibil sa se inregistreze o scadere a cantitatii de deseuri solide depozitate in conditii conforme cu prevederile Directivei 1999/31/CE. Romania solicita o perioada de tranzitie, pana la 31.12.2013, pentru 23 de depozite privind aplicarea Art. 5(3)(a) privind interzicerea depozitarii deseurilor lichide, Art. 5(3)(b) privind interzicerea depozitarii deseurilor cu anumite proprietati (corozive si oxidante) si a Anexei I punctul 2 para 2 privind prevenirea infiltrarii de apa in depozitul de deseuri (numai apa de suprafata). Pana la sfarsitul anului 2005, se vor realiza evaluari de risc pentru fiecare din cele 23 depozite, pentru evaluarea conformarii cu cerintele art. 4 al Directivei 75/442/CEE si pentru luarea de masuri suplimentare astfel incat acestea sa se conformeze cerintelor directivei cadru cel mai tarziu la data aderarii. De asemenea, vor fi utilizate BAT-urile pentru reducerea infiltrarii de apa in aceste depozite (in acele cazuri cand aceste instalatii fac obiectul unei autorizatii integrate de mediu, in conformitate cu cerintele Directivei 96/61/CE). Reabilitarea fiecarui amplasament care sisteaza depozitarea se va realiza in urmatorii 1-5 ani, prin urmatoarele activitati, in functie de natura deseurilor depozitate, respectiv de suprafata ocupata si volumul deseurilor depozitate: - valorificarea materialelor depozitate prin recuperare materiala si / sau recuperare

energetica si reabilitarea amplasamentului respectiv, in cazul sistarii activitatii economice generatoare;

- valorificarea materialelor depozitate prin recuperare materiala si / sau recuperare energetica si transformarea amplasamentului in instalatie de stocare in vederea recuperarii in cazul in care activitatea economica generatoare va continua;

- inchiderea depozitului si monitorizarea post-inchidere conform cu prevederile Directivei 1999/31/CE.

Avizele de mediu pentru fiecare depozit vor stabili modul specific de reabilitare a amplasamentului si perioada de realizare care nu va depasi trei ani. Indeplinirea obligatiilor din avizul de mediu va fi urmarita de ARPM, APM si GNM. Costurile de conformare pentru depozitele clasa b sunt prezentate la Capitolul 4. Depozite de deseuri industriale inerte (clasa c) In urma inventarierii a reiesit ca la momentul actual exista 2 depozite pentru deseuri industriale inerte, din care : - 1 depozit este conform cu cerintele Directivei 1999/31/CE si va continua sa functioneze

pana la epuizarea capacitatii; - 1 depozit nu este conform si va sista depozitarea pana la 31.12.2006. Informatiile referitoare la depozitele de deseuri industriale inerte sunt prezentate in tabelul nr. 2.3.9. Tabel nr. 2.3.9 Depozite de deseuri industriale inerte

Judet Localizare Suprafata (ha)

An sistare depozitare

Cost reabilitare (EURO)

Cluj HOLCIM Turda 2.75 - - Arges HOLCIM Campulung 0.5 31.12.2006 57500

GUVERNUL ROMANIEI


24

Romania intentioneaza sa utilizeze deseurile de productie inerte ca material de umplutura pentru depozitele existente, cariere/mine inchise si alte depozite subterane. Depozitarea deseurilor de productie inerte, in cazul in care nu pot fi recuperate sau reciclate se va realiza separat, pe depozite de deseuri de productie inerte clasa c, in conformitate cu prevederile Directivei 1999/31/CE. Capacitatile de depozitare necesare pentru deseurile inerte vor fi stabilite dupa analizarea posibilitatilor fezabile de recuperare/reutilizare a acestora si a locatiilor cele mai accesibile. Costurile de conformare pentru depozitele clasa c sunt prezentate la Capitolul 4. In tabelul nr. 2.3.10 este prezentata situatia centralizata a depozitarii pe depozitele de deseuri industriale, ca o concluzie a celor mentionate anterior. Tabel nr. 2.3.10 Situatia centralizata a depozitarii pe depozitele de deseuri industriale

Depozite Numar depozite

Total suprafata (ha)

Anexa 2

Depozite conforme (pentru deseuri periculoase, nepericuloase si inerte) care continua activitatea pana la epuizarea capacitatii

16, din care : - 4 DIP - 11 DINP - 1 DII

74,20 Anexa 2-sectiunea 1 si tabelul 2.3.7

Depozite de deseuri industriale nepericuloase care se vor conforma pana la 31.12.2009 si isi vor continua activitatea pana la epuizarea capacitatii

4 18 Anexa 2 sectiunea 2

Depozite de deseuri industriale periculoase neconforme care sisteaza depozitarea pana la 31.12.2006

47

311 Anexa 2 sectiunea 3

Depozite de deseuri industriale nepericuloase si inerte, neconforme, care sisteaza depozitarea pana la 31.12.2006

37, din care : - 36 DINP - 1 DII

207 Anexa 2 sectiunea 4 si tabelul 2.3.7

Depozite de deseuri industriale nepericuloase neconforme care sisteaza depozitarea in perioada 1.01.2007 - 16.07.2009


Depozite de deseuri industriale nepericuloase, neconforme, pentru care se solicita perioada de tranzitie pentru depozitarea deseurilor lichide


Sursa: ICIM

GUVERNUL ROMANIEI


25

2.3.3 Depozite din industria extractiva Depozite de deseuri periculoase din industria extractiva a petrolului (clasa a) Activitatea in acest domeniu este reglementata de Legea nr.38/ 2003-Legea Petrolului (M.Of.nr. 535/ 15.06. 2004) si de HG nr.655/2002 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a industriei petroliere din Romnia pe perioada 2001-2010 (MOf.nr. 512/ 16.07.2002). MEC coordoneaza activitatea din domeniul extractiei petrolului. Obiectivele de protectia mediului cuprinse in strategie sunt: - remedierea solurilor poluate cu produse petroliere si depoluarea acviferelor; - reducerea emisiilor de gaze din atmosfera; - eliminarea poluarii datorate turlelor de sonde vechi si/sau abandonate; - extinderea sistemelor de monitorizare a factorilor poluanti; - crearea unor echipe speciale, dotate pentru operatiuni de interventie pe uscat si pe mare. Pe langa obiectivele privind modernizarea si dezvoltarea tehnologiilor, investitiile previzionate pentru acest sector vizeaza si protectia mediului si reconstructia ecologica, alinierea calitatii produselor la standardele europene, cresterea sigurantei n functionare privind protectia mediului si sanatatea populatiei. Singura companie romaneasca care realizeaza extractie de petrol in Romania este Societatea SNP Petrom, privatizata OMV in prezent. In urma procesului de extractie a titeiului rezulta un amestec ce contine titei, impuritati lichide (emulsie) sub forma de apa de zacamant si impuritati solide cu denumirea uzuala de slam. S.N.P. PETROM S.A va sista depozitarea permanenta a slamului petrolier incepand cu 01.01.2007. S.N.P. PETROM S.A sector extractie are un total de 43 depozite slam, din care 16 depozite sunt construite respectand cerintele HG nr. 162/2002, si 27 depozite neconforme constructiv, dar care in general au fost amplasate in zone cu argila de peste 5 m astfel incat pana in prezent nu s-au constatat infiltrari si/sau scurgeri exterioare. Cele 27 depozite sunt mentinute in conservare pentru extragerea deseului depozitat si tratarea acestuia si ecologizarea zonelor respective. Aceste depozite au in total o suprafata de cca 18 ha, o capacitate de depozitare de cca. 360.000 m3, in acest moment existand depozitata o cantitate de aproximativ 220.000 m3 slam. Cantitatea de slam generata pe parcursul unui an in cadrul sucursalelor de extractie variaza in functie de numarul sondelor functionale (de productie), de programele de modernizare a parcurilor si de programele de curatare a rezervoarelor si se estimeaza la aproximativ 35.000 m3/an, sau cca. 50.000 t/an. Deseurile generate dupa 1.01.2007 vor fi valorificate, in functie de optiunea detinatorului, in instalatiile proprii de recuperarea/ tratarea produsului petrolier sau prin coincinerare, aceste cantitati fiind luate deja in calcul la stabilirea capacitatilor necesare pentru eliminarea deseurilor periculoase. O parte din batalurile existente, care din punct de vedere constructiv sunt conforme se vor transforma in spatii de stocare temporara in vederea valorificarii. Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru depozitele de deseuri periculoase din industria extractiva a petrolului. Depozitele de deseuri vor sista depozitarea pana la 31.12.2006 .

GUVERNUL ROMANIEI


26

Depozitele de deseuri din industria extractiva a carbunelui si minereurilor Avand in vedere ca actul de reglementare comunitar in domeniul gestiunii deseurilor din industria extractiva nu este inca in vigoare, eliminarea prin depozitare a deseurilor rezultate din industria extractiva cad numai sub incidenta Directivei 1999/31/CE, pana la intrarea in vigoare a reglementarii specifice care va completa prevederile Directivei 75/442/CEE. Cerintele de conformare nu se aplica deseurilor solide nepericuloase-inerte si solurilor nepoluate care sunt excluse domeniului Directivei, conform Art. 3(2). Dupa intrarea in vigoare a Directivei privind gestiunea deseurilor din industria extractiva, la 1 an de la transpunerea in legislatia nationala, operatorii din industria extractiva care au depozite de deseuri care nu sunt excluse din domeniul Directivei 1999/31/CE, conform Art.3.2, vor prezenta planuri de conformare ce vor fi aprobate de autoritatile competente. Activitatea miniera este reglementata in Romania prin Legea minelor nr. 85/2003. Cadrul institutional pentru acest domeniu este constituit in prezent din: - Ministerul Economiei si Comertului (MEC), institutie publica care elaboreaza politica

Guvernului in domeniul minier si asigura administrarea proprietatii publice in domeniul resurselor minerale;

- Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere (ANDIPRZM), responsabila pentru promovarea masurilor si actiunilor de atenuare a impactului social produs de restructurarea sectorului;

- ANRM, desemnata ca autoritate competenta pentru gestionarea in numele statului a bazei de resurse minerale ale tarii.

Conform Strategiei Guvernului in domeniul minier 2004-2010, gestionarea deseurilor miniere se va realiza conform angajamentelor asumate prin Documentul de pozitie al Romaniei, Capitolul 22 - Protectia Mediului. Obiectivele de protectia mediului ale strategiei in domeniul industriei extractive, urmaresc: - inventarierea distrugerilor de mediu produse de activitatea miniera in perioada anterioara

acordarii licentei de exploatare, in vederea asumarii de catre Guvern a responsabilitatilor ce decurg din aceasta, pana la momentul acordarii concesiunii;

- evaluarea impactului potential produs asupra mediului de catre activitatea din sectorul minier, in vederea stabilirii obligatiilor ce revin operatorilor minieri cu capital de stat si titularilor de licenta privati;

- elaborarea manualului de protectie a mediului in industria miniera, in vederea asigurarii cadrului care sa dea certitudinea promovarii unui management de mediu la standarde europene;

- elaborarea si promovarea manualului de inchidere a minelor pentru sectorul privat, in vederea asigurarii cadrului care sa garanteze responsabilitatea titularilor de licenta privati fata de mediu si sociale ce le revin in procesul de inchidere a minelor.

- perfectionarea si completarea cadrului institutional si de reglementari, care sa asigure monitorizarea indeplinirii responsabilitatilor ce revin titularilor de licenta in domeniul mediului si fata de societate.

Specifica procesului de inchidere ce se va derula in perioada de operare a Strategiei 2004-2010, este inceperea executiei cu prioritate a lucrarilor de inchidere, precum si a celor de refacere a mediului, imediat dupa oprirea activitatii minelor cuprinse in acest program. Lucrarile de conservare a minelor, in perioada de la aprobarea hotararii de Guvern pentru inchidere si conservare si punerea acestora la dispozitia contractorilor care executa lucrarile

GUVERNUL ROMANIEI


27

de inchidere, au necesitat cheltuieli de circa 600 miliarde lei, in timp ce pentru inchiderea propriu-zisa a minelor s-au cheltuit 800 miliarde lei. Se vor adopta reglementari care sa asigure structurile responsabile cu executarea, inca din faza de conservare, a unor lucrari de inchidere la minele subterane, reducand astfel costurile insumate pentru conservarea si inchiderea acestora. Planificarea si executarea lucrarilor de inchidere a minelor se va face cu respectarea urmatoarelor reguli: - antrenarea comunitatii in procesul de inchidere, prin actiuni de informare si consultare

colectiva si individuala cu privire la toate aspectele legate de proiect; - punerea la dispozitia comunitatilor a terenurilor refacute, a spatiilor si utilitatilor cerute de

acestea, in vederea dezvoltarii de afaceri dupa decontaminarea acestora si evacuarea deseurilor din jurul acestora;

- stimularea altor activitati economice din zona de executie a lucrarilor; - utilizarea experientei rezultate din "Proiectul pilot pentru inchiderea minelor si atenuarea

impactului social" finantat de Banca Mondiala. Depozitele de deseuri din industria extractiva a carbunelui sunt depozite conforme, care au fost realizate in baza unor proiecte, si au prevazute lucrari de stabilizare, monitorizare si inchidere. La momentul actual, au ramas in functiune numai haldele de steril, iazurile de decantare (4 instalatii)) schimbandu-si functiunea ca urmare a modificarii tehnologiilor specifice. Haldele de steril se incadreaza in categoria depozitelor pentru deseuri inerte-nepericuloase ; la nivelul anului 2004 sunt inventariate 551 halde de steril, din care active 94, iar 457 in diferite faze de inchidere, activitate gestionata de Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere (ANDIPRZM). Industria extractiva a minereurilor are in exploatare 21 de iazuri de decantare. Dupa accidentul de la Baia Mare au fost luate masuri drastice privind siguranta acestor constructii in ceea ce priveste riscul de accidente, stabilitatea si controlul levigatului. Din punct de vedere constructiv, iazurile de decantare pot fi considerate conforme, ele fiind construite si operate pe baza unor proiecte si norme specifice, acestea respectand aproape in totalitate cerintele HG 162/2002 privind depozitarea deseurilor. Principalele acte normative pentru acest domeniu Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranta barajelor, aprobata prin Legea nr. 466/2001 si Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 705 din 23 august 2002 privind aprobarea Normelor pentru proiectarea, executia si exploatarea iazurilor de decantare din industria miniera. Avand in vedere ca actul de reglementare comunitar in domeniul gestiunii deseurilor din industria extractiva nu este inca in vigoare, cele 21 de iazuri pe care se depoziteaza deseurile rezultate din industria extractiva a minereurilor cad, pana la intrarea in vigoare a acelei reglementari, sub incidenta Directivei 1999/31/CE. Pana la 31.12.2005, se vor realiza evaluari specifice pentru fiecare iaz in functiune, in scopul determinarii clasei de depozit in care poate fi incadrat (periculos, respectiv nepericulos), astfel incat modul de operare, respectiv de inchidere dupa 1.01.2007 sa se faca in conformitate cu cerintele legislative europene. Pana la sfarsitul anului 2005, se vor realiza evaluari de risc pentru fiecare din cele 21 iazuri de decantare, pentru evaluarea conformarii cu cerintele art. 4 al Directivei 75/442/CEE si pentru luarea de masuri suplimentare astfel incat acestea sa se conformeze cerintelor directivei cadru cel mai tarziu la data aderarii. De asemenea, vor fi utilizate BAT-urile pentru reducerea infiltrarii de apa in aceste depozite (in acele cazuri cand aceste instalatii fac obiectul unei autorizatii integrate de mediu, in conformitate cu cerintele Directivei 96/61/CE).

GUVERNUL ROMANIEI


28

Sistarea depozitarii deseurilor in forma lichida in iazurile de decantare existente se va face gradual, in urma incetarii activitatii miniere aferente, la majoritatea companiilor miniere existente. Pentru 2 depozite pe care se va continua activitatea se vor face investitiile necesare pentru respectarea prevederilor Directivei 1999/31/CE si a noii Directive privind gestiunea deseurilor din industria extractiva. In tabelul 2.3.11 este prezentata evolutia cantitatilor de deseuri lichide din industria extractiva, ce vor fi depozitate anual pe iazurile de decantare aflate in functiune Tabel nr. 2.3.11 Evolutia cantitatii de deseuri lichide din industria extractiva depozitate

in iazurile de decantare Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012deseuri depozitate in stare lichida (milioane tone fractie solida)

7,62 6,89 6,37 5,92 4,72 4,72 4,64 2,47 2,47 fractie solida depozitata conform Apa separata in urma procesului de decantare este recirculat sau este epurat n vederea evacurii. Fractia solida ramasa in iaz este deshidratata natural. Inchiderea finala se va realiza conform metodelor specifice, sub coordonarea MEC, prin agentiile sale specializate (ANRM si ANDIPRZM). Din cele 21 de iazuri de decantare, un singur iaz, CUPRUMIN-Valea Sesei, contine deseuri cu caracter coroziv, dar nu prin natura deseurilor direct depozitate, ci prin preluarea apelor de precipitatii de pe versantul pe care se gaseste depozitat steril de extractie. Cantitatea de deseuri lichide care se depoziteaza anual este de 2,32 milioane tone, iar debitul de apa cu caracter acid care intra anual in iazul de decantare este de 3,65 milioane m3. Compania va realiza, pe parcursul perioadei de tranzitie, un sistem de captare si epurare a acestor ape. Costurile de investitii evaluate pentru indeplinirea cerintelor art. 4 al Directivei 75/442/CEE sunt semnificative, acestea neputand fi realizate pana in anul aderarii. De aceea, Romania solicita perioada de tranzitie pentru 6 iazuri de decantare din industria extractiva a minereurilor, pentru aplicarea art. 5(3)(a) privind interzicerea depozitarii deseurilor lichide, art. 5(3)(b) privind interzicerea depozitarii deseurilor cu anumite proprietati (corozive si oxidante) si a Anexei 1 punctul 2 para 2 privind prevenirea infiltrarii de apa in depozitul de deseuri (numai apa de suprafata) a Directivei, din care 4 depozite pentru sistarea depozitarii ca urmare a incetarii activitatii si 2 depozite pentru conformare si continuarea activitatii. 2.4 Autorizare si monitorizare Cadrul legislativ pentru autorizarea depozitelor de deseuri este urmatorul : HG nr. 918/2002 (M.Of. 686/17.09.2002) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare

a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

Ordinul nr. 860/2002 (M.Of. 52/30.01.2003) al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind procedura de emitere a acordului de mediu;

GUVERNUL ROMANIEI


29

OM nr. 818/2003 (M.Of. 800/13.11.2003) al Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu

OUG nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 645/2002 ;

Procedurile si criteriile pentru acceptarea deseurilor pe fiecare clasa de depozit sunt stabilite prin OM nr. 867/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica a unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri.

Cerintele de monitorizare, inspectie, inchidere si monitorizare post-inchidere (conditii in care operatorul poate incepe activitatile de inchidere, responsabilitatea, perioada de monitorizare etc.) sunt stabilite prin actele normative ce transpun Directiva. 2.5 Resurse umane Va fi elaborat si implementat sistemul de instruire, examinare si atestare pentru perioada 2004-2007, program care va fi continuat si dupa aderare. Programul se va adresa:

personalului autoritatii de mediu; personalului administratiei publice locale; operatorilor depozitelor de deseuri.

Necesarul de personal pentru sectorul deseuri este prezentat, impreuna cu costurile aferente, la Capitolul 4.

2.6 Raportare Raportarea la CE a implementarii Directivei este o obligatie a Statelor Membre. Obligatiile raportarii vor fi efective de la data aderarii. Colectarea si interpretarea datelor vor fi facute astfel incat sa asigure raportarea datelor in formatul si la termenele solicitate de Comisia Europeana. Imbunatatirea sistemului actual se va face atat la nivelul MMGA, al ANPM, ARPM si APM judetene, a bancii de date ICIM cat si, implicit, la nivelul operatorilor. Orice actiune de imbunatatire a sistemului actual va tine cont de cerintele pentru Statele Membre, astfel incat datele furnizate de Romania sa poate fi prelucrate si interpretate corespunzator la nivelul Agentiei Europene pentru Mediu. 3. PLAN DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTARE Programul actiunilor necesare pentru implementarea cerintelor Directivei 1999/31/CE este stabilit tinand cont de urmatorii factori principali:

necesitatea de a limita, cat mai repede posibil, impactul asupra mediului pe care il au cea mai mare parte dintre depozitele neconforme clasa a si clasa b ;

asigurarea continuitatii serviciilor ; asigurarea criteriilor de suportabilitate economica din partea cetatenilor.

Pentru a asigura integrarea aspectelor mentionate anterior, se va realiza:

GUVERNUL ROMANIEI


30

analizarea tuturor amplasamentelor identificate din punct de vedere al impactului asupra mediului si sanatatii umane;

securizarea si inchiderea cat mai repede posibil a amplasamentelor identificate ca avand un impact major asupra mediului concomitent cu aplicarea unor masuri minimale pentru reducerea impactului si cu amenajarea unor depozite conforme.

depozitele mici, amplasate preponderent in zonele rurale, vor fi inchise progresiv; inchiderea /igienizarea acelor spatii de depozitare se va efectua tinand cont de posibilitatea acoperirii acelor zone cu servicii de salubritate (colectare, transport), accesibilitatea in zona (ex. asezari izolate, asezari in zona montana, Delta Dunarii etc), situatia economica a zonei.

Principalele actiuni ce trebuie efectuate pentru implementarea Directivei 1999/31/CE sunt prezentate in Tabelul nr. 3.1.

GUVERNUL ROMANIEI

Plan de implementare pentru Directiva 1999/31CE privind depozitarea deseurilor

31

Tabel nr. 3.1 Actiuni pentru implementarea Directivei 1999/31/CE

Transpunerea Directivei 1999/31/CE in legislatia romaneasca

Activitate Faze de implementare Responsabil Termen / perioada Publicarea HG 162/2002 privind depozitarea deseurilor

HG nr. 162/2002 (M.Of. 164/7.03.2002) privind depozitarea deseurilor;

MMGA Realizat Aprilie 2002

Publicarea OM-urilor OM nr. 867/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri

OM nr. 1147/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor

MMGA Realizat Septembrie 2002 Decembrie 2002

MMGA 31.12. 2004 Proiect de Twinning RO/2001/IB/EN/01 cu Germania

Imbunatatirea si actualizarea instrumentelor operationale pentru implementarea reglementarilor referitoare la depozitarea deseurilor

Revizuirea actelor normative romanesti privind depozitarea deseurilor

Elaborarea documentelor si a materialelor de instruire in domeniul reglementarilor publicate

MMGA 31.12. 2004

Elaborarea normelor tehnice specifice

MMGA 2004-2006

GUVERNUL ROMANIEI


32

Stabilirea autoritatilor competente

Activitate Faze de implementare Responsabil Termen / perioada

Atribuirea responsabilitatilor pentru planificare si autorizare

MMGA Realizat

Intarirea capacitatii administrative pentru autorizarea construirii depozitelor de deseuri

MMGA 2004-2006

Atribuirea responsabilitatilor catre institutiile administratiei publice

Atribuirea responsabilitatilor pentru monitorizarea calitatii constructiei si conformarea cu proiectul, in timpul si la finalizarea constructiei

MMGA 2004-2006

Implementare planificare pentru depozite de deseuri clasa b din zona urbana

Activitate Faze de implementare Responsabil Termen / perioada

Elaborarea SNGD Stabilirea prin PNGD a actiunilor pentru colectare

selectiva, compostare, tratare mecano-biologica, recuperare materiala si energetica, in scopul indeplinirii obiectivelor directivei

MMGA, APM, MAI, Consilii Judetene, Consilii Locale, agenti economici

30 iunie 2004 Realizat

Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate

Realizarea unor instalatii pilot pentru evaluarea tehnicilor de reducere a deseurilor biodegradabile (tratare mecano-biologica, compostare etc)

Evaluarea rezultatelor si stabilirea criteriilor de alegere a tipurilor de instalatii, capacitate, amplasament

MMGA, APM, MAI, Consilii Judetene, Consilii Locale, agenti economici

2005-2008

GUVERNUL ROMANIEI


33

Construirea instalatiilor de pre-tratare si/ sau reciclare/ compost pe baza experientei castigate din evaluarea instalatiilor pilot construite

2007-2011

Indeplinirea primei tinte de reducere a cantitatii de biodegradabil depozitat

31.07.2010

Identificarea depozitelor clasa b din zona urbana APM, Consilii judetene, operatori privati, ICIM

Realizat

Evaluarea preliminara a tipurilor si cantitatilor de deseuri depozitate (inventar)

MMGA, APM, Consilii judetene, operatori privati, ICIM

Realizat

Clasificarea depozitelor de deseuri clasa b din zona urbana conform cu prevederile Directivei 1999/31/CE

Clasificarea preliminara a depozitelor in conformitate cu prevederile directivei

MMGA, APM Realizat

Etapa 1 Evaluarea de baza a cantitatilor de deseuri care

trebuie depozitate (baza de date pentru deseuri) Evaluarea preliminara a depozitelor din punctul de

vedere al impactului asupra mediului

MMGA APM, MAI, consilii locale, operatori privati

Realizat

Planificarea inchiderii, si construirii depozitelor

Planificarea preliminara pentru inchiderea, conditionarea depozitelor neconforme cu cerintele Directivei si construirea de depozite conforme

MMGA, APM, MAI Realizat

Etapa 2 Date statistice despre depozitele de deseuri, inclusiv

informatii referitoare la constructiile tehnice (conform cu prevederile Directivei 1999/31/CE) si la conditiile naturale (apa subterana, apa de suprafata etc.); date privind generarea deseurilor, conform cu PNGD

Evaluarea finala a depozitelor conform cu prevederile Directivei 1999/31/CE, inclusiv evaluarea impactului asupra mediului pentru fiecare amplasament

MMGA, APM, consilii judetene

Realizat 31.12.2005

GUVERNUL ROMANIEI


34

Planificarea finala pentru inchidere, conditionare si constructie de depozite conforme; realizarea listei de prioritati

MMGA, MAI, consilii judetene

Realizat

Emiterea notificarii de inchidere pentru fiecare depozit, conform cu lista de prioritati

MMGA, APM 31.03. 2005

Emiterea notificarii de conditionare sau imbunatatire si elaborarea planurilor de inchidere pentru fiecare depozit, conform cu lista de prioritati

MMGA, APM 31.03. 2005

Elaborarea proiectelor de inchidere, inclusiv recalcularea costurilor si tarifelor pentru depozitele neconforme

Proprietari de depozite, consilii judetene

Incepe la 30.06.2005

Autorizare pentru inchidere sau conditionare

Emiterea autorizatiilor pe baza proiectelor prezentate pentru fiecare depozit

MMGA, APM Incepe la 1.01.2006

Inchiderea depozitelor neconforme in judetele in care exista depozite construite conform cerintelor UE sau in constructie

Consilii judetene, Consilii locale, proprietari de depozite

1.02.2006-31.07.2009

Inchiderea depozitelor mici, conform cu lista de prioritati si in functie de existenta sistemului de colectare si transport al deseurilor in zonele respective

Consilii judetene, consilii locale, proprietari de depozite

31.07.2009

Inchiderea, inainte de sfarsitul perioadei de tranzitie, a depozitelor neconforme care nu indeplinesc cerintele Directivei 1999/31/CE, conform cu lista de prioritati Inchiderea depozitelor mari conform cu lista de

prioritati Consilii judetene, consilii locale, proprietari de depozite

Pana la 16 iulie 2017

Imbunatatirea conditiilor de operare pentru depozitele neconforme care nu indeplinesc cerintele Directivei 1999/31/CE, conform cu autorizatia

Implementarea procedurilor de acceptare a deseurilor pentru fiecare depozit

Proprietari si operatori de depozite

Incepe din 31.12.2006

GUVERNUL ROMANIEI


35

Utilizarea registrului depozitului , implementarea programului de monitorizare etc.



Imbunatatirea instalatiilor (cantar, zona de receptie, stocare intermediara, monitorizare etc.)



Masuri constructive (acoperire de suprafata, colectarea apelor de suprafata, colectarea si tratarea gazului)



Imbunatatirea echipamentelor (compactare etc.) Proprietari si operatori de depozite


Imbunatatirea echipamentelor in cadrul depozitelor construite inainte de intrarea in vigoare a HG nr.162/2002 pentru conformarea cu cerintele directivei 1999/31/CE

Masuri constructive (colectarea si tratarea gazului, tratarea levigatului etc.)


Incepede la 1.02.2006

Elaborarea propunerilor de proiecte, alegerea amplasamentelor, elaborarea documentatilor pentru constructie pe baza Normativului tehnic

Consilii judetene, operatori privati

Incepe de la 1.09.2004

Autorizare MMGA, ARPM Actiune inceputa in 2004

Construirea depozitelor conform cerintelor Directivei 1999/31/CE


Incepere 2004 Perioada estimata de contructie pana in 2017

Construirea de depozite conforme cu cerintele UE si extinderea celor existente care indeplinesc in totalitate cerintele Directivei 1999/31/CE

Inceperea functionarii depozitelor construite conform prevederilor directivei


Actiune inceputa in 2004

Date post:	26-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	dalmeanusebastian
View:	54 times
Download:	6 times

Plan Implementare Directiva 1999

Documents