Pirintele Arsenie Papacioc

Leacuri pentru frdmAntirileomului contemporan

Edilie alcdtuitd de

Ieromonah Benedict Stancu

edLtwra eLewa

Constanta

Cuprins

+ -^IntAmpinare .............

Echilibrul linigtitor ai omului duhovnicesc ........... 8

Oamenii vor ca Dumnezeu si asculte de ei ........25

CAnd nu mai lupli gi te complaci in patimi,atunci te faci casi de draci gi se prind fel de fel de

duhuri reie ......... ..................30

Libertatea nu e un concediu dupX care tAnjesc

oamenii ................35

Egti intelectuai - fii armonios cu Cel ce

te-a creat! .............38

Vrei si-i ajuli pe fralii tei? Triiegte tu o

viali aga curn trebuie! ..--.....41,

Si aprindeli acest foc in voi ......... .......51

Nepisarea fald de celdlalt ....................65

Sd te agezi pe pozilia de martir ...........70

Nu vi spun cd trebuie si vd faceli cdlugiri, dar

m-ar bucura sd ajungeli cregtini triitori ..............81

Iubirea fdrd Hristos nu are niciun gust ................85

Adevirata mAngAiere - o rugdciune rupt d, ffu6interes gi firi oprire ...........127

Despre picatul luciferic ....1.42

Diavolul ,,flu gtie" cAt de mult lucreazd. lamAntuirea omului, cici, dacl ar gti, ar fi mai pu{inispititor

Iegisem din moarte gi bAjbAiam in cdutarea

vegniciei

Redactor: Gabriel Mitroi

Foto coperti: Cristina Nichitug Roncea

@ Editura Elena@ Ierom. Benedict Stancu

Descrierea CIP a Bibliotecij Nafionale a RominieiPirintele Arsenie Fapacioc / Leacuri pentrufrimf, ntlrile omu lui contemporanIeromonah Benedict Stancu. - Constanla: EdituraElena, 2016ISBN 978-606-94059-2-s

intAmpinare

lnd'emnurile duhovnicilor izvorAte din darul- deosebirii sunt intotdeauna cele potrivite, cele carene rezolvi problemele, cele care nu sunt numaicuvAnt, ci gi leac, balsam care vindeci, transformd,schimbi gi aga-l consacri pe duhovnicul pe care nicio altd decizie nu-l consacrd ca atare. Astfel ?n modfiresc cuvintele Pirinteiui Arsenie Papacioc pot finumite leacuri pentru frdmhntdrile amului cantemporan.

SfAntul Iustin Popovici descria darul deosebiriiastfel: ,,Este extrem de grgu sd te orienteei asupraduhurilor, c6ci deosebirea' duhurilor este decpotrividarul SfAntului Duh gi lucrarea omului - gi aceastaeste o intreagi gtiin{i: Duhut SfAnt este Cei ce diomului darul..deosebirii duhurilor" (I Cor' 12,IA),

9i il di prin credinld 9i prin toate celelalte virtulicare impreund alcituiesc o neimpirliti iucrare

[fdptuire] evangheiicd; aceasti lucrare este, intrutotul, deopotrivi a harului dumn€zeiesc Ai a iibereistriduinle a omului. Trebuie timp ca omul sd se

obignuiasci gi si lucreze intru deosebirea duhurilor:aceasta se dobAndegte treptaf gi doar cei desdvArgiliprimesc darul de a discerne duhurile, darul de a se

orienta cu toatd limpezimea, de a recunoagte 6i de aobserva cu toati claritatea binele gi riul in esenlaIot".

Pirintele Zaharia Zaharou sublinia importanlacapitali a receptivit5lii noastre fali de invdldturatransmisi de acegti Pdrinli duhovnicegti: ,,f.drd.

increderea i:r BitrAnii noEtri gi fird credincioEia fald

5

de ei, nu vom izbutisi ne unim deplin cuTrupul luiHristos, iar strAmba noastri infelegere trupeascd nune va fi de nici un folos. De cele mai multe ori,nepdsarea fa{d de Duhul SfAnt este cea care neimpiedici si sporim in viafa duhovniceacd qi sipistrdm Tradiyia"l.

De asemenea, Pdrintele Sofronie Saharov aminteain acest sens al cinstirii si recunogtinlei fati dePdrin{ii duhovnicesti: ,,Vai celor ce resping vechilepredanii ce cuprind experienfele pozitive alePirin{ilor gi ale Maicilor privind aflarea SfAntuluiDuh! Tot ceea ce a fost vreodatd prin lucrareaharuiui fine de vesnicia lui Dumnezeu ;i nu seimpulineazd cu vremea. LepidAnd cuprinsulduhovnicesc al Tradiliei noi incdlcdm porunca:<Cinsteste pe tat6l tiu gi pe mama ta> (Matei !5,4).Celui mAndru nimeni nu-i poate fi Pdrinteduhovnicesc. Cel mAndru, care dispreluiegte peBdtrani, acela bineinleles ci nu va afla un StareL unPirinte duhovnicesc. $i oricAt i-ar citi pe Cuv. IsaacSirul, Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama - totnuva cunoagte ceea ce se d; prin ascultare...Bineinleles, citili cdrliie, primi{i invdfdturi! Dar ceamai mare lucrare in creEtinism este a se da voii luiDumnezeu prin ascultare. Atunci Domnul vi va daceea ce nu cunoagte nici o academie - rugdciuneacuratS. R. zicea ci "mai bine este sd fii prost decAt sdai dureri de cap". Eu nu sunt de acord cu ei. Nu estedurere mai mare decAt si fii prost, cu toate ci niciun prost nu recunoaste acest lucru. Ce este qi mai

i Arhinrandrit ul Zaharia Zahar ou, O mul c e I t a i ni c a I i ninti i, Basi I i ca,Bucuresti, 2014, p. 196.

6

rdu este ci majoritatea oamenilor sunt nemullumilide soarta lor, dar este extraordinar de greu sd gdseqti

un om care sd fie nemullumit de mintea sa. Tolivorbesc cu incredere in adevirul lor! Cel mai des

rispuns este <nu)> la gAndul, la interpelarea altuia.Omul boinav psihic nu este in stare s6' sestzeze

gAndirea sau voinla unei alte Persoane. Prinurmare,absenla dispoziliei ascuitirii la un om e indiciul cel

mai sigur al maladiei sale psihice. Astfel cel

ascultitor, deschis se imbogdfegte cu experienli, se

inal!5 treptat din putere in putere, se invald dintoate sd dobAndeasce folos. Iscoditorul insd, cei

inclinat a se sminti, cel neincrezdtot, mai cu seamicel mAndru, nici de la proroc nu se va folosi, 9i iafdcdtorul de minuni nimic nu va intrezdtr, qi va

rdmAne defdimat pAni in sfArEit. Oamenii au ajuns

atAt de complicali psihologic, incAt fiecare persoanda devenit un incAlcit nod de contradiclll" -

Fie ca 9i lectura acestei antologii si aducd o

contribufie pentru ldmurirea Ei echliiibruiduhovnicesc al sufletelor noastre care se confruntdcu diverse probleme contemporane!

E chilib rTjil'::ffit omurui

Atunci cAnd congtiin{a nu este curatd, nici inimanu poate avea pace. Eie sunt intr-o indestructibilirelafie. Poat'e ca inima sd fie impdtimiti gi sdproducd neiinigte congtiinlei.

Congtiinla se elibereazd extrem de muitatunci cAnd pistrdm cu strignicie pozlliasufleteascdimpotriva dezordinii din noi. Chiar daci n-amimplinit intru totul idealurile noastre creqtine lamdsura zllei, dar sd pdstrdm in noi gi si rdmAnemcredinciogi ,,principiului" o triire rupt5,negoviitoare. Nu-L mdrturisegti pe Iisus Hristosinaintea oamenilor, in momente ce se ivesc, darnu-Lmirturisegti nici inaintea sufietuiui tiu, ca sd-Lconsideri Adevirul desivArgit la care zici cd doregtisd slujegti gi, iat6,, rdmAi ciidicel, ci nu a zrce, ci amigca inseamnd a ajunge. MergAnd pe drumul celmare gi bun impotriva chemdriior ruginoase gicomode a1e firii, inci fiind pe drum, te simli multeiiberat de congtiin!5 gi inima ta se considerioarecurn ajunsd, si se bucuri gi incep si iasi din eaputeri de viald avAnd cu plinitate in ea harul celmult linigtitor.

Un om duhovnicesc nu spune niciodati cd nueste un om foarte pdCdtos. Se vede mai picdtos decAtto!i. $i totupi se duce la bisericd sau mai bine zis sepune pe pocdinla. Dispretul dsta fali de tine s-arputea sd fie o stare de autenticd smerenie, dar sd nu

LEACUzu ".:tKilfiY3ff'tzuL'

oMULUi

te diluezi in aga hal incAt sd nu mai ai nicio nddejdede mAntuire, si-!i tai forlele rugiciunilor gi

nidejdilor.l Dar dacd te dispreluiegti pe tine, astainseamni deja o biruinld. Insd nu po{i spune ci tedispreluiegti in sensul cd te compari cu allii qi nu tegdsegti la nivel cu ei. Nu este bine! Comparafia astapoate si fie o stare de mAndrie ascunsi,,cd nu suntla nivelul cutare" - de ce te intereseazd lucrul acesta?

Tu rdspunzi de nivelul pe care il ai. V-am spus,pahare mici, pahare mari, dacd e plin fiecare, estedesdvArqit la misura paharului. La misura la careegti tq la mdsura aceea !i se cere. Dupi darurile pecare !i le-a dat. Adici unuia i-a dat unul, unuia i-adat trei, altuia i-a dat cinci. Le-a cerut socotealidupi darurile pe care le primiseri (Matei 25,1.4-3A).

Mai vinovat este cel care std pe loc, care-i nepisitor,

' ,,Psihologia incearcd sd-l elibereze pe om de complexele de

vinovdiie, in timp ce in viala in Hristos triim durerea, chinuldepirtarii noasffe de Dumnezeu, gi nu incetdm pocdinla pAni cAnd

aceastd durere nu se va h'ansfigura. Psihologia nu line seama de

Revelayia Divind, conform Cdreia omul este creat dupE Chipul 5i

Aseminarea lui Dumnezeu. Psihoiogii il cerceteazd pe om prin orn -adica prin puteri omenegti, in felul acesta insd, oamenii

deznddijduiesc v[zAndu-qi mizeria lduntlica. Dimpohiva, daciprivim necurelia dinlAunh-ul nostt-u prin duhul zdrobirii inimii, este cu

totul altceva, cdci se nagte astfel rugiciunea cea cu nddejde in

Hristos. Cdnd omul ajunge la frica lui Dumnezeu, vede inlduntrul sdu

qi cele mai rnici migc[ri ale picatului gi incepe pocainla, {6nguirea.

Atunci este nevoie de un Pdrinte duhovnicesc, de dragoste 9i ribdare,cdci altfel se va zdrobi. Una este fica psihologicd, Ei alta fi-ica

duh ovn iceasci. Fri ca psih ol og i ci duce la deznidej de Si -l p ar alizeazL

pe om. Frica duhovniceascd il insufld pe om, ducdndu-l pdnd lainvierea din moarlea pdcatului. Fr-ica lui Dumnezeu nu sealndnd cu

instinctul animalic" Pdrintele Sofi onie Saharov.

PARINTELE ARSENIE PAPACIOC

care nu gtie ce-o si vind! ,,Velerim gi Veler Doamne,"gi atat gtii?

Si nu-!i muncegti congtiinla singur, mergAndnumai cuputerea ta spre desdvArgire, complexAndu-te cd nu ai ajuns sau cd nu se poate ajunge ugor.Lupta este de o viali, nu te iscodi singur, smeregte-te, ci vdzind silinla ta, dar qi liniqtea ta, toatdbundtatea gi numele bun vin de la Marea DreaptdJudecati gi Iubire ale lui Dumnezeu qi te va stdpAniun sentiment al vegniciei gi aceasta, iubite frate, nueste pulin lucru.

Si veghezi mereu asupra ta, fdrlnici un duhinilldtor gi oriunde te vei gisi fali de marilechemiri, inima ta se va bucura qi cu rugiciunilePreasfintei Niscdtoare de DumnezelT, veirdmAne unom al Crucii - un fiu al invierii.

Ne-am inviqat sd consumim timpul in loc sd ilfolosim duhovnicegte. Haideli si ne insemnim cusemnul Sfintei Cruci aqa cum trebuie, si ne rugdmca Dumnezeu sd ne inmoaie inimile Ei sd ia de pefala pdmAntului rdul. Nu sd sti.m gi sd agteptimprigoanal. Prigoana trebuie si ne giseascd luptAnd.

' ,,Rd.zboiul la care suntem supuqi e foarte mare. To{i sunt impotrivanoastrd: qi gtiinla, gr politica. Nu sunt pesimist, dar cred cd triirn chiarvremurile din urmi. Starea noastrd trebuie sd fie muceniceasci. <Ca ooaie la junghiere S-au adus, gi ca un rniel IErd de glas inaintea celuice-l tunde, aqanu-$i deschide gura Sa> (Isaia 53,7). Cindrdspundemla violenli cu violenld, nu facem nimic. Tdcerea muceniceascd vaarita in tirnp biruinla. Dacd gi noi ii constrdngern pe ceilal1i, iiobligim sd pregiteasci un al doilea atac, mai mare. Orice luptdinternaiionali sau de clasd este iegatd de violenti: <Lovili-i pevrijmaEi>. Insd porunca lui Hristos spune: <Iubili pe wdjma;iivogtri>. Aceastd porunci nu ingiduie deloc si cobor6m Evangheiia lanivelul diviziunii fi-atricide a bunurilor rnateriale. Atunci cAnd in

10

LEACUzu PENTRU FRAMANTARILE OMULUICONTEMPORAN

rdndurile luptdtorilor intrd clericii, teoiogii, credinciogii cregtini, ingeneral, acegtia ii considerd mici la suflet ;i fricoqi pe cei care evitdsI participe la acest fel de acfiuni. Cu cdt mai primejdioasd esteincdierarea cu opresorii, cu atit mai mult misiunea umanitard esteconsideratd <mucenicie> pentru Flristos. insa nu numai moarteatrupeascl pentru mdrturisirea Numelui Lui qi a Evangheliei in vremede prigoand este mucenicie, dar gi fiecare scdrbi suferitd de cre5tinpentru inftptuirea biruinlei dragostei iui Hristos in aceastd lume.Dragostea pentru wdjmasi este mucenicie. O astfei de dlagostedevine fireasci sufletuiui prin lucrareaintr-insul a suflului veEniciei.A ne ruga pentru cei care ne necdjesc gi ne prigonesc, a face binecelor care ne urdsc, a binecuvdnta pe cei care ne blestemd, a nu neimpotrivi rlului, qi altele asemenea, sunt in egali misurd mucenicie.

Evitarea ne este dictatd de congtiinla ci orice schimbare desitua{ie in relaliile sociale care se face printr-o modalitaterevolulionard, adicd violenta, in cele din urmd va dovedi cd o violen{dse ?nlocuie;te cu alta. Experienla istoricd a dovedit aceasta intr-unmare numir de cazuri. Deja arn observat in cursul vielii noastre cumideea dreptSlii i-a insuflelit pe oameni in lupta cu despotisrnul qi

exploatarea, pentru libertatea ;i deplinele drepturi pentru to{i. Cutoate acestea, revolu{iile au sfirgit sau s-au preschimbat in regirnwiteroriste, care au suprimat uriase mase de populalie, lipsindu-ie de

cele mai elementare drepturi si cele asemenea. Oric6t de profundi arfi tulburarea noastrd pentru nedrepti{iie vreunui sistem, schimbarealui trebuie sd fie legatd de indelungata procedurd de ridicare a

nivelului moral al oamenilor in general. Nu avem dreptul sd sdvAr5imfapte de violen{d - chiar gi asupra celor violenli - in nurnele luiHristos. insd a mustra nedreptatea, trdind cu intensitate, pentru a pizidreptatea fata de to!i, o putern face cind vedem folos din cuvdntulnostru. SivAr;irea Dumnezeiestii Liturghii, care este Jertfi pentrumintuirea tuturor oamenilor-, este cea rnai inalti parlicipare dinuetoate la greaua slujire adusd umanitalii. Nu ne este ingdduit sd neabatern de la scopul nostru, caLe este rAmdnetea in lumina poruncilorDomnului. DacI vom deveni una din puterile intunericului care luptipentru dominarea asupra fratilor, vom umbri lumina pe careDumnezeu a adus-o pe pdraAnt. $i tocmai aceast5 criml este, dintretoate, cea rnai vdtdmdtoare pentru noi. Lumea nu are nevoie de<Bisericd politica>. Caracterul degradat al Bisedcii lui Flristos,observat in ultimele secole a dus la depirtarea de ea a unei mari

11

PARINTELE ARSENIE PAPACIOC

Dar trebuie sd gtii cAnd sd aclionezi. Nu e bine sd

provocdm noi prigoana inainte, sd trAmbi!5m,pentru cI dugmanui aude qi vede pozllianoastrd. $iii dim elemente noi ca sd ia misuri noi. Nu e bine si

mullimi de credinciqi. Putem restabili marea strilucire a Bisericiinumai prin strdduinla ostenitoare de a trii cregtine,ste, evanghelicegte,flrd sd ne abatem iuarea-aminte gi sd cercetim cum se comportdcontemporanii noStr-i. Dacd cregtinii nu vor dobindi harismeleduhorariceEti autentice, qi mai int6i sfinfenia, predica cu cuvinte varitndue un <chimval rlsunitor>. Evenimentele exterioare sunt de faptmanifestarea stirilor duhovnicegti ale omenirii. Cu neputinld este avindeca omenirea prin rnijloace politice, clci ridlcina bolii este inplanul duhului. Prin urmare cdtd vreme se va ignora acest plan, boalalurnii nu va face decdt si inainteze.

De aceea, lucrdrile noastre nu trebuie sd aibi deloc un scoppolitic. Politica nu incape in Evanghelie, deoarece politica cereputere, in timp ce Evanghelia propoviduiegte dragostea, jerlfa,degertarea de sine, crucea. tntoarcerea oamenilor cdtre pdmint nu leingdduie si vadd Biserica in adevirata ei esen!5: ca impirdlie a

dragostei Pdrintelui Ceresc, ca spafiu al srdlucirii Sfintului Duh, cagi caie de asemdnare cu intr-u tot desdvdrqitul Dumnezeu-Om, IisusFIristos.

Nu trebuie sd ne temem de wemelnica depdrtare a oarnenilorde BisericI. Pilda lui Hristos, Care a fost plrisit cu deslvirpire inziua Golgotei Sale, si ne intireascd si mergern pe urmele Lui. Elsingur a stat, fiind condamnat de legea statului de drept roman, de

cdtre Sinedriul juridic si chiar- de cltre rnullimea poporului. Prinumrare, chiar dacd ne vor pdrlsi to1i, nici atunci nu h-ebuie sicoborim dimensiunile adevirate ale Revelaliei nou-testamentare,care ne-a fost diniiti prin Patirnile lui Fh-istos, ia nivelul <<eticii>, al<<umanismului ateu>, la nivelul <oricirui loc gi fel de divertismenD.Se poatc ca apostazia sd ia dirnensiuni ;i mai mari. Nu este exclus cafiecare dinn'e noi sd fie gata sd se irnpotriveascl intr-egii lurni, pentrua sta in credinld. Sa fie milioane, si ne considere pro5ti to{iinteiectualii gi neinvilalii, rdspunsul noshu va fi unul: <Oric6tdemicsi neinsemnat sunt, insd. in Flristos, eu sunt cel dr-ept, iar nu voi, care

sunteli departe de Fhistos>" Pdrintele Sofi'onie Sahurov.

12

LEACURI PE].ITRU PNAVANTARILE OMULUICONTEMPORAN

te descoperi. Vreau si mi loveasci duqmanul undevreau eu, nu unde vrea el!

Lepddare este atunci cAnd consimlipersonal actulapostazieil. Trebuie se te temi de acest Antihristnumai atunci cAnd il accepti tu. Nu suntem ins5departe de iepidarea totali... Dar inci nu e

lepidarea cea desivArgiti.2 Este inceputulprimejdios al acelei lepddiri, din care nu vei maiputea iegi mai t|rziu.3 Deocamdati s-a aritat numai

I in Apocalipsa 13, 16 ni se spune clar ci acest semn, [implantare sau

inserare a cipului in corpul uman] 666 [pecetluirea], toii cei care ilvor primi, il vor primi cu voia lor liberi ;i toli cei care vor refuza nuvor avea posibilitSli economice, sociale, vor fi in afara societdlii.Aceastd pecetluire nu va fi ficutd int-un rnod ,,magic", ascuns,pentru ci gi diavolul qi organele lui vor ca omul si participe con;tientla lucrarea lui!

' A fost intrebat Sfintui Paisie Aghioritul despre aceste actebiometrice: ,,<<Gheronda, ce ne puteti spune despre antihrist qi 666?Sunfem aproape? Care este pdrerea Sfinliei Voastre?))<BinecuvAntatule, s-a scris prima pagind. Au inceput.> intr-o vlemevoiam s5-mi iau o carteld de credit penl u supermarket gi una pentrubanci. Am imprumutat una de la ur prieten Ei am mers in SfhntuiMunte sd i-o arlt Pirintelui Paisie. <Gheronda, te rog s5-mi spui dacd

este bine sd iau o astfel de carleli>, i-am spus. <Nu binecuv6ntatule,aceasta nu este pecetea lui Antihrist. Dar privegte la aceastd dungdneagrl ce se afli sub nume. i1i place sd porli doliu frri sd aiinmormdntare?> <<Nu>, i-am rdspuns. <Ei, atunci sd r.ru o iei>"Nikolas Zuntazoglu, Cut;io.sul Paisie Aghioritul, Mdrturii aleincltitrdtorilor', vol. I , Ed. Evanghelismos, Bucureqti, 2006. p. 1321-

,,Cind le vor aduna pe [toate celelalte carduri existente deja] unsingur card, pe acela sd nu-l primifi, pentru ci are legdturl directd cupecetluirea (Apocaiipsa I 3, I 6)" Nikolas A. Zoumatzoglou. M a fturiiale inchindtorilot Cn'iosrrl Poi.gie Aghioritul - 1924-1994, vol. II,

Fditura Egumenila, Galali, 2014, p. 62.' ,,Fleacuril Lucruri fird importanld! De ce te-ai crarnpona de ele? Dece n-ai face un -qest

care-i o sirnpii forrn5? Aga i s-a spus ApostoluluiLuca, la Atcna, cAnd i s-a cerul sd arurlce o fEr6mi de tirnAie pe

13

PARINTELE ARSENIE PAPACIOC

un 6, dacd inlelegeli, qi mai urmeazdincd doi. Toatesunt bune, ci se separi adevirul de minciund. Dardugmanui, nu vedefi? Ataci tocmai lucrurileesenliale care te tin de viala aceasta sociald:pagapoarte, permise auto, cdrfi de identitate. Deaceea nu este acceptabii si intri in lupti fird gAndulmorfii, al jertfei, al Crucii. Or sd mai cadi din noi.Cum o vrea Dumnezeu! Eu m-am pronunlat: Nuaccept aga ceva! Ceci beteiia s-a dat gi de sArbi, qi degreci, dar cu instituliile s-a dat...

Lepddarea este: ,,Eu nu cred in DomnulHristos." De ce vi temeli de 666 cAnd suntelioamenii iul Hristos? Sd vd temeli de 666 cAnd numai sunteli ai lui Hristos. Orice pXcat constituie ocedare, orice patimi, o trd.dare, orice rdutate, oinfrAngere. Trebuie si vd temeli de vialaimpitimitd- si vd luptali sd fi{i oamenii lui Iisus Hristos.

Este o rAvnd necontrolatd care seamdnd nilelaidee fixi... Parci la hirotesia intru duhovnic li s-a

specificat cd sunt parlial investili cu aceastd misiunegi cu acest mare har a1 dezlegdrli pdcatelor.Primejdia mare este cd chiar duhovnicii rimAnoarecurn smintili in problema actelor biometrice.Dacd te-ai gisi in Turcia, cumperi pAine in moneda

altarul idoiicesc spre a fi scutit de osAnd5. Nurrai cd in asemenea

situalie fErAma aceea de t6mAie (...) nu mai este o bucati, o buc51ici,o firimd de substan{i risinoasi, ci e TOTUL gi insigi CONDITIATAUMANA ;i LEGATURA TA CU CERUL 9i insd;i PERSOANArespectivului - 5i daci azvdrli tdmiia n-are nicio importanld, insipersoana aceea s-a pulverizat. RefuzflndrApostolul Luca a qtiut ce

face gi a in{eles ce poate deveni - in anumite imprejurlri -<o firimi de tdmiie>" Nicolae Steinhardt, Junnlul Fericirii,Manuscrisul de la Rohia, Mlnistirea Rohia/Polirorn, laSi, 2012,p. 458.

14

LEACUzu PENTRU T'NAUANTARILE OMULUICONTEMPORAN

oficiald a Turciei, dar asta nu inseamni ci te-aiturcit, cd te-ai iepddat de Hristos (I Cor 10, 27).Duhovnicii care nu mai primesc la spovedanie qiopresc de la impirtdganie pe cei care au acte cu cipvor da ei rXspuns in fala 1ui Hristos! Ce ugor nebigdm in iad considerAndu-i lepddafi de har pe ceicu acte biometrice!

$i, dacd va trebui si credem cd e un semnapocaliptic, ar scddea rAvna gi astfel invdldturacregtind va fi zadarnici, pentru ci deja triim unsfirgit, triim impliniri de prorociril.

i Se observd la unii dintre credincioEi cum exagereazd. cuvinteieSfintului PaisieAghioritul. Pare de asemenea ciudat cd vorbind ei dena$terea Antihristului, nu amintesc despre venirea lui Hristos caJudecltor. Sflntul Iustin Popovici ne incredinleaz1r'. ,,Cregtinultrdiegte in aceastd lume dar, ca qi cum s-ar afla inainteainfricogitoarei Judecili, igi mdsoard sinele qi fiecare simfire, fiecarecuvint gi fiecare faptd a sa cu mlsur-a infi-icogltoarei Judecdfi. ToateIe pre{uieqte qi lejudecd cu inisura gi pre{ul inficogdtoarei Judeci{i.Minfii omeneEti ii este cu neputin{d nu numai si prevadi sau. cu atAtmai mult, sd determine, si qtie qi sd se bazeze pe anumite concluziidespre cAnd va veni sfhrgitul lurnii. Este nevoie ca in aceastd lume, inaceasti gridinl zidita de mAinile lui Dumnezeu, toate si se <<coacd>>

exact a$a cum sunt rdnduite dinainte in planul cel din veac al luiDumnezeu, qi atunci, numai atrurci, se va ajunge la sfrrgitul lurnir. inaceastd privinla, calculele umane sunt intotdeauna nesigure,intotdeauna inexacte gi geEite. Duhul prorociei nu inseamni numaiprevederea viitorului, ci gi <expunerea> sub lucrarea directi a HaruluiS{?ntului Duh, a tainelor lui Dumnezeu gi a cunogtinfei acestor tainenecesare penh"u radntuire credinciogilor. Cel ce proroce$te vorbetteoamenilor, sprezidire, indemn gi mdngAiere (I Cor. 14,3). Cel ceproroce$te, stng6nd gi aducdnd membrilor Bisericii adevdruriiedumnezeieEti, zidegte Biserica, ii zidegte pe to{i credincioqii care ilascultd. De aceea si nu distrugeli prorociile gi sd nu ie dispre{ui1i.Adeviratele prorocii si le luali ir. searnd, sd le considera{i, sd iecinstili, iar pe cele false sd le smulgeli din rdddcina". Parinliiduhovrricesti avertizeazd, astfel, asupra faptului cd profetia este de

15