ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC - DIALOGURI

8/14/2019 ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC - DIALOGURI

1/31

DIALOGURI CU PARINTELE ARSENIE

PAPACIOC


2/31

2

DESPRE CLUGRIE

Printe, este bine s ndrumm pe cineva la clugrie?

Este bine s le explici marea valoare a vietii de mnstire si s-i lasi s mediteze singuri.

Sunt unii care nu pot lua hotrrea singuri. Asteapt s le zici tu: "Hai, du-te!"

Pi, nici nu trebuie. Acesta este un urias drum pe cont propriu. Cnd zice: "M duc!" si "Nu m duc!",nseamn c nu este bun de mnstire. Cnd i-a venit focul, i-a luat inima foc, frige, si fuge ncotro lcheam.

Un frate a vrut s se duc la mnstire. Avea si viat mbunttit, avea si avere. A vndut-o, si-a fcutbocceluta si a plecat. Cnd a ajuns la marginea satului si-a adus aminte c mai are de pus la punct ochestiune. Si s-a ntors a mai stat o bucat de timp.

V spun, cnd te-ai hotrt s te duci la mnstire, nu te mai uita napoi! Dracul este n stare s angajezetoat lumea de pe pmnt s te ntoarc! Si dac te-ai dus, face orice ca s te scoat din mnstire. Asade mare este monahismul!

Iar si-a fcut bagajul, iar a ajuns la marginea satului si iar a uitat ceva nefcut acas. Si s-a ntors din nousi, la marginea satului, s-a dezbrcat n pielea goal, a aruncat totul de pe el, si fugi si fugi nainte lamnstire! Ati vzut dracii! Dumnezeu i-a descoperit staretului ca s deschid portile mnstirii pentruatletul lui Hristos. Staretul astepta si el s vad, si cnd a vzut... Vedeti, se aprinsese inima n el. Deci,nu se poate s vin cineva cu "M duc" si "Nu m duc". V spun, la mnstire se duce numai dintr-onecesitate sufleteasc, dintr-o nebunie pentru Hristos. Dac nu e, ncep ispitele mnstirii si nu rezistfratele respectiv.

Asta trebuie s urmreasc cineva. Pentru c sunt un soi de ispite extraordinare, crora nu le rezisti usor,ci doar dac ai plecat cu focul n inim. Si la mnstire sunt veniti neformati, needucati, si depinde si demotivul initial din care au plecat. Nu se merge la mnstire dintr-o nalt ratiune stiind c e foarte bine -,ci dintr-o necesitate sufleteasc.

Foarte mult urste satana mnstirile. Numai faptul c stai aici nu-i convine dracului. Aici, fratele sauclugrul se mai adaug, se mbuntteste. Ca o gin care st pe o grmad de gru si nu are cum smoar de foame. Mai ciuguleste si ea ceva.

La mnstire faci tierea voii. Ne numim printi si maici pentru c ne nastem pe noi nsine prin tiereavoii. Deci, suntem printii propriilor noastre nasteri. Putin lucru este s slujesti lui Dumnezeu si MaiciiDomnului toat viata? Un pai dac ridici de jos, pentru Hristos l ridici: primesti plat. Putin "ozon

divin" vine peste cel din mnstire? Noi trim prezentul. Si dac trim prezentul, recuperm trecutul sicucerim viitorul. Noi trim momentan; nu am grija "ce voi face mine?" Dac triesc astzi bine, simine este harul lui Dumnezeu peste noi. Astzi am trit bine, mine trim iar bine. Deci, problema uneizile este problema unui timp foarte ndelungat. De asta m-a fcut s spun: orice clip nseamn un timpsi orice suspinare poate fi o rugciune.

Poate veni gnd spleci la mnstire, ca s fugi de lupta pe care ti-o d lumea aici?


3/31

3

Pi, nici nu te primeste mnstirea. Dup ce ai biruit totul, vii la mnstire. Dac nu ai reusit acolo, aici,la mnstire, cum poti s birui? Spune Mntuitorul: Dac Eu v spun niste lucruri omenesti, si nu lepricepeti, cum o s pricepeti dac v-as spune lucruri ceresti?

Eu sunt plecat de vreo cincizeci de ani, sunt extrem de multumit, mi-e fric s spun c sunt fericit, darspun: ce-as fi fcut eu n lume? Fcusem ceva arte, ca s-mi art talentele, dar toate aceste lucruri nuaveau nici un fel de smnt de viitor, dect satisfactii momentane. Problema care se pune este ca n

fiecare zi s putem cuceri vesnicia. sta este idealul. Aveam gndul s ajung ceva n viata mea,profesor; dar acesta nu este un ideal, e un scop omenesc. Idealul este s slujesti la ce e mai nalt posibil.Dac tu nu stii c slujesti lui Dumnezeu, Care e vesnic, ai s te mpotmolesti. Trebuie s fii atent:

"Stai, c asta nu tine de vesnicie. Asta nu o fac". Dac vii la mnstire, putin lucru este? Bucuri peDumnezeu cu pozitia ta toat viata! N-avem noi motive s fim bucurosi? C zice Sfntul Ioan Carpatiul:"S nu mai fericiti pe nimeni, clugrilor, numai pe voi s v fericiti!" Si dac intri la mnstire,fereasc Dumnezeu s nu mai stai! Cazi anatema! Intrarea la mnstire este intrarea n rai, si iesirea dela mnstire este plecarea din rai.

Cnd m-am dus la mnstire era iarn, iar la Cozia se fcea Vecernia n trapez. Si m-a pus pentru primadat, nceptor, m-a pus s citesc catisma de la Vecernie. Si am nceput s citesc. Am citit. Un printe,

Ghervasie: "Ascult, frate Anghele! De unde stii s citesti?", pentru c el nu stia carte. "Eu asa m-amnscut, printe. Nu stiu de cnd!" M-am umplut de un mare folos. Si am stat de vorb cu un domn, multmai trziu, care dorea s fac niste mnstiri dup placul lui, nu dup traditia noastr crestin ortodox,care au nteles-o foarte putini. Domnule, si i-am spus ntmplarea cu Ghervasie: "Uite cine a tinutmonahismul, un nestiutor de carte, care era un mare tritor n inima lui si tria monahismul ntreg prinel". Si acum l pomenesc pe Ghervasie, ca un mare exemplu care mi s-a dat, deci ca un mare nv tat. Pemine nu m interesa s cunosc "tipic si la inim nimic". Pe mine m interesa s intru ntr-o permanentlegtur cu Dumnezeu.

Sfntul Ioan Scrarul consider lepdarea de lume prima treapt a urcusului duhovnicesc. Estenecesar lepdarea de lume pentru orice crestin, sau numai pentru clugri?

Sfnta Scriptur este pentru toat lumea, cu pasaje speciale pentru monahism: Cine las tat, mam,frati..., cine ia crucea si-Mi urmeaz...", e altceva. Vrei s fii desvrsit? Atunci ti recomand acestelucruri. ns lepdarea de lume poate s fie si n sufletul unui mirean, n sensul c si vede de mntuirealui si se tine de Hristos cu orice chip. Deci, si pentru el este valabil lepdarea de lume, de patimi.

Noi, clugrii, nu ne lepdm de lume ntr-un sens exclusiv. Noi dorim cu orice chip ca lumea aceasta sfie ajutat de Dumnezeu, si dac ne punem n situatia de rugtori pentru lume, aceasta nseamn csuntem alturi de Hristos, deci, cndva si undeva ne putem numi "mntuitori". Deci, nu desconsidermlumea. Nu exist pustnicii valabile dac nu ai toat lumea n inima ta! Toat lumea aceasta strig cuorice chip: "Ajutor!"

Dac rsare, te miri cine, si si asum rolul de druitor al lui Hristos si rugtor pentru lume, acela este

Cel ce este. Asa c lepdarea se refer si la cei din lume. Dac ns e vorba s schimbi locul, nevointele,mentalittile, atunci lepdarea se refer numai la monahi, dar cuvntul este valabil si pentru laici. Pentruc acest cuvnt al Sfntului Ioan Scrarul l-a citit mult lume laic si s-a ntrebat: "Ce s fac?", si atunci,vrnd-nevrnd, s-au oprit de la anumite porniri rele. Si nu numai att, a vrut s se mplineasc si cu cevabun. Si atunci el s-a folosit de cuvntul acesta, laic fiind:

"Du-te n lume si vezi ce-ti mai trebuie", a zis Dumnezeu unuia care a ntrebat: "Ce-mi mai trebuie,Doamne, ca s fiu desvrsit?" Si l-a trimis n lume. Si l-a gzduit un oarecare ins cizmar. Cizmarul l-aprimit cu mare plcere, cu mare bucurie cizmar care cstiga ce cstiga si mprtea banii la sraci, labiseric si la gospodria lui; care mergea noaptea la biseric si, spre uimirea celui ce-l urmrea, i se


4/31

4

deschideau usile bisericii singure, si el nu stia c este urmrit. Si era laic. Avea sotie si copii. Fat decuriozitatea aceasta a lumii, as vrea s ntreb: unde se gseste Antonie cel Mare? Unde se gsescnevoitorii? Marii rugtori unde se gsesc? In mprtia lui Dumnezeu! Si unde se gseste acesta? Va szic, este, mi se pare mie, deasupra multora. Si era laic.

Sigur c Scriptura priveste pe toat lumea. C dac spune: "Dati la sraci", spune laicului si..., dacspune: Nu v ngrijiti de ce veti mbrca, de ce veti mnca, se refer la toat lumea.

Asa c, dragul meu, viata monahal este o viat cu totul deosebit, e o intrare n cer, cin ngeresc, iarngerii sunt gelosi pentru c noi luptm n trup cu neputintele trupesti ca s mentinem o identitatengereasc! Asta e altceva. Este aspectul desvrsit. Se ating cote nalte, n situatia care se ating, ns nue problem rational. Este mai mult o problem de afectivitate. Dar Scriptura se refer la toat lumea.Toat lumea a primit cele zece Porunci. Toti trebuie s aib o modestie, o dragoste pentru cellalt,pentru c spus este c monahul nseamn un crestin bun. Deci, orice om, cnd a plecat la mnstire, eraun crestin oarecare, dar a rvnit dincolo de dimensiunile omenesti: a vrut o nfrnare, a vrut o druire atuturor simturilor numai pentru Dumnezeu.

In ce const lepdarea de lume? Tocmai n aceasta const: s doresti foarte mult s iei crucea si s oporti cum a purtat-o Mntuitorul pentru mntuirea lumii, ntr-o form de nebunie pentru Hristos. Te duci

acolo unde te poti pierde ca s te poti gsi, n sensul prefacerilor totale prin tierea voii; care e o marebtlie, o lupt cu Dumnezeu, Care a creat vointa liber; si noi trebuie s fim mpotriva acestei creatii. Acreat vointa liber, ca s ne tiem vointa liber. Si atunci, n lupta cu Dumnezeu, Dumnezeu cere s fiebiruit, si-L birui, lucru pe care nu poti s-l faci n lume. In lume trebuie s-ti asculti, s-ti sustii voia ta,s mergi dup ordinea lucrurilor, s pstrezi o armonie n sat, n oras -, dar la mnstire te desfiintezi, capersonalitate omeneasc, si te nfiintezi n personalitate ngereasc. Si atunci nseamn c tu, pierzndu-te, te poti gsi. Este cel mai mare lucru posibil, cnd omul, creatia lui Dumnezeu, poate fi n stare apleca din lume n monahism, indiferent unde, n obste sau n pdure! As recomanda obstea, pentru c npdure trebuie s ai o iscusint extraordinar, de tipul aceleia a Sfntului Ioan Scrarul si a tuturorsfintilor care au trit n pustie.

Eu sunt frate rasofor si am fcut bordei mpreuncu un monah tnr, pentru a tri n pdure. Ce prere

aveti?

Ce bordei, dragul meu? E tot un fel de a fugi de ascultare! De ce nu faci din chilia ta bordei sau celul denchisoare pentru c se desfiinteaz ceea ce exist deja ca lucru consacrat: mnstirea, mai ales cSihstria v d posibilitatea s simtiti gustul acesta al mnstirii si crucea, adic s duci ce nu-ti convine,s-ti tai voia. Este foarte ludat de Dumnezeu faptul c te nevoiesti n mnstire, fr s exagerezi:"Atta pot, Doamne!" "Bine. Bucur-te c esti scris n cartea cerurilor!" Atta pot pentru c, sigur, sidarurile sunt mprtite. Dar nu este permis s stm nepstori cu orice chip fat de viata noastr, care edat de Dumnezeu singur numai pentru Dumnezeu.

In concluzie, ceea ce caracterizeaz clugrul este tierea voii, nu pustnicia, pentru c atunci faci ce vreitu, si nu primesti plat. De aceea se numeste "cin ngeresc", nu pentru c triesti izolat, pustnic, ci pentru

c-si taie voia clugrul.In ziua de azi sunt clugri care ironizeaz tocmai acest lucru asupra cruia Sfintia Voastr insistati:ascultarea.

Nu discutm de cazuri izolate si de dracul care d axiome din acestea. Te-ai eschivat de la tierea voii,esti abtut si nu sporesti. Nu esti nimic.

Este o scuzmunca care se face, cci este epuizant?


5/31

5

Ascultarea nu se msoar cu puterea. Dac-i vorba s se vin cu aceste scuze, vin si eu cu altecontraargumente. I s-a spus unui frate: "Du-te repede dincolo de fluviu!" Si cnd s-a repezit n ap, uncrocodil l-a luat pe spate si l-a trecut. Ascultarea nu se msoar cu puterea. Ascultarea este ascultare dela Dumnezeu trimis. Dac spun c nu se poate, c poate s fie o serie ntreag de impedimente sipersist ascultarea, taci si te duci, chiar dac mori: " Cine ascult de voi., de Mine ascult!" Acolo esteHristos, unde te cheam economul! Il chema economul, iar fratele se uita n Sfntul Altar, unde erauSfintele Taine. Si a zis fratele: "Doamne, du-Te de la mine, c asa cere ascultarea!"

Daceste un frate bolnav si nu poate s facascultarea care o primeste?

Ai libertatea s-i spui staretului. Dar a zice "Nu m duc, c nu vreau", este cea mai mare greseal!Trebuie vorbit cu economul, cu staretul, chiar si duhovnicul intervine s-i schimbe ascultarea cu ceva cepoate face.

Care trebuie s fie atitudinea credinciosilor fat de monahi atunci cnd vin la mnstire? De asemeni,cum trebuie s se comporte monahii fatde mirenii care se nchin n mnstire?

Mirenii trebuie s-i cinsteasc pe clugri cu orice chip, pentru c sunt persoane druite, binecuvntate,iar clugrii trebuie s-i bucure pe oamenii acestia, s-i sftuiasc s-si tin credinta. Si unii si altii s nu

vorbeasc de ru, gsind defecte colo si colo. Clugrii nu sunt desvrsiti, sunt n devenire, sunt nformare, dar stau acolo, cum zic unii Sfinti Printi, mari tritori: "S mnnce cnd le foame, s

doarm cnd le somn, numai s stea acolo!" Pentru c numai statul acolo este deja o nevoint. Deja el senumeste clugr. Acestia nu pot fi numiti clugri prosti, ci mai putin nevoitori. Dar la toat lumea i secere un lucru categoric, s nu vorbeasc de ru, pentru c aceast nevoint este mai mare dect canonul,metaniile si toate celelalte. Nu vorbi pe fratele tu de ru, pentru c criteriul de judecat va fi iubirea.Cnd vorbesti de ru te ncadrezi la crim. Deci, unele din marile nevointe clugresti sunt: statornicia sia nu vorbi de ru.

Dac vin mirenii, s ne bucurm, c se folosesc si ei si, dac se poate, s se foloseasc mai mult demiscarea ta, dect de vorbele tale. Pentru c nu a zice, ci a misca, nseamn a ajunge. S se foloseasc de

felul de a fi al monahilor. "Fratilor, nu vreau s pierd timpul cu voi. Bine ati venit la noi! Folositi-v,este slujb! Bucurati-v! Si iertati-m, cci sunt n ascultare!"

Dac trebuie si cum trebuie s fac monahul misiune, si dac acest lucru nu contrazice lepdarea delume?

Depinde ce misiune i se d cnd e trimis n lume. Pentru ce este trimis n lume? S propovduiasc, scerseasc, sau altele. Nu prea sunt de calitate aceste trimiteri. Dar s se poarte cu orice chip cuviinciospeste tot, cu smerenie, s nu sminteasc lumea. Nu prea recomandm trimiterea n lume. Aceasta a fostuna din marile slbiciuni ale monahismului nostru: s cerseasc n lume, s bat din poart n poart. S-au folosit cei care au fost plecati, dar nu este o porunc folositoare lumii.

Se poate mplini sufleteste monahul ntr-o mn

stire de oras?

Nu se pune problema, pentru c nu ne intereseaz unde ne gsim. Ne intereseaz cum ne gsim, unde negsim: care este lucrarea inimii noastre, care e interiorizarea noastr! Nu conteaz unde. Pot s fiu pe opiatr, pot s fiu n pdure. Imprtia cerurilor este n noi. Binenteles, vei primi plat pentru c respingitoate aceste lucruri exterioare si nu le primesti, pentru c ai fost n foc si nu te-ai ars. Da. Mai mareeroism este s zici: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m pe mine, pctosul!",cnd esti nconjurat din toate prtile de ispite, dect dac ai fi liber, scutit posibilittilor de cderi npcate. Alungi gndurile cu rugciunea, cu ajutorul lui Dumnezeu, nu cu puterea proprie.


6/31

6

S se stie de la nceput, ca rspuns la toate ntrebrile: numai harul lui Dumnezeu te ajut! S fii vrednicde harul acesta, n sensul c te smeresti, ca s prisoseasc harul n tine. Binenteles s nu te afli acolo dinvoia ta, cu voia ta. Cnd te arunci ntr-un loc unde nu stii ce urmeaz, nu stii ce-i acolo, si "Ce-oi pti, oipti!", atunci se numeste hazard, nu mai este eroism.

Nu-l cost putin orice neblagoslovenie, pe oricare neastmprat. Si e discutat libertatea lui, pentru cunde nu e blagoslovenia staretului, nu e har.

Cum poate un clugr sexiste ntr-un spatiu ca aici, unde vietuiti cuviosia voastr?

Sunt lucruri care pot fi ntelese de toat lumea. Toat pustia, cum v spuneam despre Ierusalim, toate,dac vrei s le triesti mereu cu tine mprtia cerurilor fiind ntru tine -, oriunde ai fi, fii cu trezvie, siesti n pustie. Am gustat ct am gustat si din viata de pustie, si m-a folosit foarte mult. Dar contactulacesta permanent cu lumea ajut: mai mult gsesti Scriptura aici. Pentru c dac au si o evlavie la tine,este foarte mare lucru, pentru c cuvntul tu este ultimul, cuvntul tu este ascultat.

Cnd s-a dus la Sihstria o credincioas, i s-a spus acolo c eu vin definitiv la Sihstria; n momentulacela a lesinat pe loc. Sihstria ntr-adevr este mnstirea mea de metanie. 0 visez zi si noapte, m-asreferi mai putin la amintiri, ct la mprejurrile care mi s-ar crea pentru o viat linistitoare. ns, este o

mare greseal, ca dezertare, ca descalificare, cum am zice: s pleci de pe front. Trebuie s stii s fiiprezent n pustie, n mijlocul lumii fiind!

Mai nti de toate sunt convins c, oriunde am fi, suntem cu voia lui Dumnezeu, nu suntem fr voia luiDumnezeu. Eu m lupt din rsputeri s-mi ntipresc n fiinta mea c nu se poate face nimic frDumnezeu. Nu exist nimic la ntmplare, dac spune c "nu se misc fir de pr fr voia Mea", si dacacolo unde te gsesti ai reusit s faci o unitate crestin, s ai o multumire sufleteasc, considernd csuntem oameni de constiint, atunci nu poti s prsesti locul, si nu poti s zici c Dumnezeu nu te-aajutat. Pentru c toti suntem nepregtiti, oriunde am fi, doar cu harul lui Dumnezeu facem ce facem.Este o fug de Dumnezeu cnd lumea se desprinde de locul n care lupt. Dac ar ntelege c nu facenimic fr voia lui Dumnezeu, ar fi mult mai prezenti, s-ar simti foarte bine, chiar n suferint , chiar pecruce.

Este, de asemenea, o greseal, s fugi de propria suferint. Niciodat nu te poti elibera cu adevrat, dectatunci cnd lupti, cnd esti prezent pe cruce. Si s-o accepti ct se poate mai mult, mai desvrsit, precumMntuitorul a acceptat-o.

Care trebuie s fie pozitia monahului fat de ceea ce i aduce nou lumea n acest secol: tehnica,modernismul?

La toate monahul le d toat atentia posibil, dar nu pn acolo nct s-si schimbe pozitia lui de monah,adic s depseasc tinuta lui monahal.

Bunoar, pe mine, un frate al meu dup trup, dup ce am fost clugrit si a vzut aspectul ceremonial

de acolo, a venit la chilia mea era la Mnstirea Antim si m-a ntrebat asa (lucru de care m-am folositfoarte mult, si este si ca un rspuns la ntrebarea frtiei tale): "Printe, am voie s vorbesc cu sfintia ta?"el era mai mic dect mine ca ani si nu era un nvtat, era un biat crestin tritor. Si eu i-am rspuns: "Aivoie, dar s tii cont c eu nu prea am voie!"

Pentru ce motive este permisplecarea clugrilor din mnstire?

Mai nti, sub nici un motiv. Numai dac n mnstire este o lucrare anticlugreasc: curvii certuri,bti, si clugrul e expus s accepte aceste lucruri, atunci se poate duce n alt parte. Dar asa ceva nuexist.


7/31

7

Dar venirea femeilor n mnstire nu este un motiv?

Numai dac intr n chilia lui s doarm cu el acolo, atunci spune: "Eu nu pot s stau n chilie cu asaceva, c e o ispit direct!"

Dar nu doar c a venit n mnstire; au arhondaricele lor, au rnduiala lor. Si peste tot este la fel la

momentul istoric n care triesti, nu istoria de pe vremea Egiptului (Sfntului Antonie cel Mare): s fiistpn pe tine, pentru c altfel nu ai s scapi de ispite. Pe urm, ti spun eu: poti s te duci n pustie npdure, si gndurile de curvie, dac vin si te ispitesc, te fac praf!

Nu-i curtenia n felul acesta, cu fuga. Nu te faci famen fugind, ci luptnd!

Sunt unii duhovnici care dau voie la frati splece din mnstire pe motiv c intr femei, este bine?

Este o mare greseal! Doar staretul are putere; de blagoslovenie cnd vrei s pleci din mnstire Altfelasculti de duhovnic: s fii moral, sau te poate opri de la mprtsit. Cel care pleac fr blagosloveniastaretului, mai departe l ia Dumnezeu n primire, c-l iubeste; si nu-l trnteste imediat, dar pe undevaschioapt.

Repet: numai dac te d afar staretul, sau dac ti bag femei n chilie esti ndrepttit s pleci. Nu doarc a intrat n chilie s-ti cear o binecuvntare sau s fac un pomelnic, ci dac e repartizat s doarmcu tine acolo, n camer. Dar si atunci trebuie s spui: "Mutati-m din chilia asta, dac i-ati dat-o femeiileia!" Si nici atunci nu trebuie s te grbesti s pleci, asa de mult s tii la statornicie. Pentru c plecareadin mnstire e un fel de usurtate: s scapi nitel de rigoarea ascultrilor din mnstire. Te duci n altparte si dai iar de ispite, mai mari. Si acolo te tine mila lui Dumnezeu, nu te mai tine pozitia ta.

Cnd mduc pn la Sihla, iau blagoslovenie de la duhovnic, nu de la staret. Este bine?

Esti hot, furi! Nimeni nu poate s-ti rspund n mod corect, dect asa: ai nevoie de blagosloveniastaretului oriunde te-ai duce.

Eu, dac am o bucurie la vrsta mea, este c nu am fcut un pas fr blagoslovenie.

n cazul n care merg si cer sfat episcopului sau staretului, dar neputinta mea m face s-l clevetesc,pentru c sunt tulburat de ceea ce mi-a spus, ce s fac?

Dac te-ai dus s ceri un sfat la un episcop sau unui staret al lui Dumnezeu, rspunsul vine delaDumnezeu prin acel episcop sau staret. Dac nu ti-a convenit, atunci s stii c pe Dumnezeu l-ai clevetit.Deci, duceti-v la omul pe care l tine Dumnezeu acolo. Nu intereseaz faptele lui; nu ne intereseaz cbem vin dintr-un pahar de pmnt sau de cristal, vinul e tot vin. Harul este har si nu pentru vrednicie st el acolo, ci pentru harul pe care i l-a dat Dumnezeu, iar noi la harul acela trebuie s apelm. Dumneata teduci s ceri un cuvnt de folos s te salvezi si mai ru te complici, judecndu-l. A judeca pe cineva, cu

att mai mult un cleric, si cu att mai mult un arhiereu, este foarte grav, pentru c acest arhiereu, nici nuv dati seama cte lucruri binecuvinteaz si salveaz. mi pare ru c sunteti stpniti de aceast temerefat de mai-mari.

Cum trebuie sprocedezi cnd ai o ispit si vrei s te adresezi duhovnicului?

Doi insi s-au dus la un printe s-i cear un sfat mntuitor, fiindc fiecare avea cte o neputint. Dup cea vorbit cu printele, unul a zis: "I-am spus si m-am eliberat de acea neputint!" Cellalt a zis: "Eu i-amspus, mi-a zis ce s fac, si nu m-am eliberat!" "Dar cum i-ai spus?" "Printe, am nevoie de lucrul


8/31

8

cutare!" "Mi, uite cum am fcut eu. Am czut la picioarele lui cu fata la pmnt si l-am rugat "Printe,f rugciuni ca s m izbveasc Dumnezeu de neputinta mea!"

Prin urmare, puterea e a lui Dumnezeu, si felul tu de a o cere conteaz.

Dacnu ascult de duhovnic, ce se poate ntmpla?

Dac nu asculti de duhovnic, nu primesti nici o plat, ba te si mptimesti!

Adevrul este c e bine s avem paza personal fiecare. S nu considerm c sunt fiul lui cutare, cmostenesc pe cutare. Nu. S ai paza ta! Pentru c, iat, a fost un apostol care vzuse attea de-ti stmintea n loc si a trdat cu atta usurint, stiti? Da. Si greseala cea mai mare nu este asta, c a trdat, cic s-a spnzurat, c-l ierta si pe el. Dati-v seama cu ce fel de Dumnezeu avem de-a face.

Dacduhovnicul mi spune snu primesc noul buletin de identitate, ascult?

Este o greseal s nu primesti buletinul. Seamn nitel a idee fix, si primejdia mare este c siduhovnicii rmn smintiti. Cnd accepti tu, cu vointa ta, cu mintea ta, atunci este lepdare de Hristos!Dar nu c ai pus mna pe o hrtie care are te miri ce... Lumea mai si exagereaz. n materie de pcate

duhovnicul are putere. Chestiunea cu buletinele e o problem administrativ de stat, si le purtm ca snu ne ia politia n primire.

Scoala poate fi un motiv de a iesi din mnstire?

Nu, nici nu se pune problema. Scoala nu este nimic pe lng a sta n mnstire! 0, sancta simplicitas. 0,sfnt simplitate!

Problema divin este o problem de mare cinste interioar. Au fost sfinti tritori nestiutori nici Tatlnostru nu stiau care stpneau natura, fiindc erau cinstiti. Si am o exemplificare si mai plastic:

ntr-o mnstire staretul a vzut un clugr mergnd pe sus, si a zis: "sta are o lucrare!" Dup ceva

timp, l-a vzut mergnd pe pmnt. Si a zis: "S stii c sta si-a pierdut lucrarea!" L-a chemat l-antrebat: "Cum te rugai tu nainte?" "Doamne, nu m milui pe mine, pctosul! Doamne, nu m milui pemine, pctosul!" Si m-am scpat si am zis n biseric cu voce tare, si m-a auzit un printe si mi-a zis:"Mi, s nu mai zici asa! Zi, Doamne, miluieste-m!" Si de atunci zic asa". Si staretul i-a zis: "S zici totca nainte!" Si l-a vzut iarsi mergnd pe deasupra pmntului.

Schimbndu-i versul, i-a schimbat forta de relatie cu Dumnezeu. Adic nu este vorba de stiint aici.Acela era sincer. i plcea lui Dumnezeu aceast simplitate. Oricine ai fi, orice diplome ai tine nbuzunarele tale sau n capul tu, dac inima ta nu este cinstit, nu acumulezi si nici libertate nu ai.

Credeti voi c dracul e liber? Nu! E cel mai muncit, pentru c nu este n Hristos. Mai mult,e declaratdusmanul lui Hristos. Asa c nu v temeti de el. E tolerat, nu e o putere. Si pentru a verifica lucrul

acesta, trebuie scoal de smerenie, de trire.Fratele meu, mare mai e un om smerit! Numai cine nu a luptat cu diavolii, nu stie ct e de mare cuvntulacesta. Un om smerit, asa cum spuneam, ct se poate la o msur divin, misc stelele si astrele,schimb ordinea lumii. Asa de mare este smerenia! Si nu se poate fr asta. Nu v speriati de forta unuiom smerit. Speriati-v dac smerenia nu este cu orice chip ncput n voi. Mare mai e un om smerit!Chiar si ngerii au nevoie de puterea smereniei.

Care este pericolul cel mai mare care l pndeste pe monahul iesit din mnstire?


9/31

9

Pericolul cel mai mare este nestatornicia. Pentru c satana este n stare s angajeze toat lumeapmntului ca s nu te duci la mnstire. Iar dac te-ai dus, face tot posibilul s te scoat. Deci, esteprima mare greseal. Cci, dac te scoate din mnstire, tu ncetezi a mai fi. Si atunci, e inutil s maivorbim de smerenie. Deci, primul lucru este s fii statornic, si statornic fr crtire. N-ai putut s facimulte, dar nu crti. Pentru c un monah e asa de iubit de Dumnezeu, nct, s-a spus ntr-un loc: "Cine seleag de voi, de lumina ochilor Mei se leag!"

Este foarte mare chemarea aceasta. Fiind vorba de intrarea n cer, v dati seama ct de bucuros esteDumnezeu. Suntem la un pas de a da dreptate cuvntului unui Sfnt Printe, c "ntr-o zi putem ajungela msur dumnezeiasc!" Asa c este foarte mare lucru. Deci, o pozitie de smerenie cu orice chip, frcrtire n ascultri si fr de vorbire de ru. Aceasta e marea greseal. Sunt convins c iadul e umplutmai mult de cei care vorbesc de ru. Si dac vorbesc, se scuz: "Ce, numai eu vorbesc? Vorbirea de rueste o crim de care nici nu se poate poci, pentru c nu o recunoaste n totalitatea ei. A vorbi de runseamn a nu-i suferi pe toti cu drag. Si nu-i poti suferi dac nu esti smerit.

Ce prere aveti, dacPrintele Cleopa pleac la cele vesnice, scade viata duhovniceasc n Sihstria?

Este rnduiala mnstirii si trieste mnstirea prin rnduiala ei. Va fi o mare pierdere, dar asta o faceDumnezeu, si Dumnezeu stie ce face. Este om mare Cleopa! Un mare sftuitor si un bun cunosctor al

situatiei de ansamblu si de amnunt! A creat o epoc duhovniceasc.

Ce fel de pozitie trebuie s aib monahul fat de anumite realitti din lumea contemporan: ateismul,francmasoneria, miscarea new age, ereziile, etc.?

S le atace, dac se ivesc n calea lui, ca pe niste neavenite, ca pe niste primejdii n locuirea lumii, ca peniste primejdii pentru nvttura crestin. Francmasonii, ateii, o serie ntreag de satanisti, ereticii, ngeneral, trebuie combtuti cu orice chip, pentru c ei l atac pe Hristos. Spunea un Sfnt Printe, cufoarte mare dreptate: "Dac fratele tu ti scoate ochii, degeaba te superi. Dar dac l atac pe Hristos,mnie-te tare!"

Trebuie atunci s-L aprm pe Hristos cu mnie... Acestia anuleaz venirea Mntuitorului n lume. Au

rmas puterile ceresti nghetate de puterea lui Dumnezeu. El vine, ia chip omenesc cinste mare, omule,ti-a fcut, numai pentru c a luat chip omenesc. A suferit, a nvtat, a spus niste lucruri. N-a rmas nimicnespus. Se rstigneste, sufer, si ei anuleaz aceste lucruri, cum fac si sectarii.

Dar pe mine nu m sperie, nu m ngrijoreaz. Cine este slab, s se duc dup ei. Si s nu fie nimenislab. S fie prezente n noi cuvintele Mntuitorului: ndrzniti, Eu am biruit lumea! Cnd a zis asa, aspus c si noi am biruit, nu numai El. Pentru c odat ce suntem mbrcati n Duhul lui Hristos si suntemrscumprati de El, pretuim ct pretuieste El.

In anii '50 l-ati cunoscut ndeaproape pe Printele Cleopa, chiar ati trit retras n munti cu Sfintia Sa. De asemenea, l-ati cunoscut bine si pe Printele Paisie Olaru. Ne puteti spune vreo ntmplaredeosebit legatde acesti minunati?

Adevrul este c totul este deosebit cnd e vorba de viata unor oameni ca acestia. E adevrat c am tritcu Printele Cleopa prin pustii. Discutam foarte mult, si, n special, obiectul disputelor noastre eraurmtoarea diferent: dnsul nclina mai mult spre o nevoint cu postiri adnci, cu rugciuni si lacrimi,iar eu nclinam mai mult ctre o trezvie. Si mi tin punctul de vedere si acum. Pentru c, nu nevointa nsine este ceea ce vrea Dumnezeu de la noi, ci inima nfrnt si smerit si atentia de fiecare clip, adicprezenta continu a lui Dumnezeu n viata noastr.


10/31


11/31

11

ORTODOXIE SI SECTE

Ce sansdati ecumenismului?

E ideea cuiva, dar ce, crezi c se discut mare lucru!

S stiti c sunt discutii istorice. Nu cred, sunt discutii gratuite. De complezent este bine s se discute, cas te lasi prostit, s cread c el va birui. Dar este o mare greseal! Nu se face nimic! Pentru c de laDumnezeu va veni si cderea catolicismului! Practic, eu nici nu mai zic c-i o biseric. E un guvern cunume clericalist.

Ce implicatii asupra vietii crestinului are blestemul arhieresc?

Este foarte grav! Dar, depinde cine a blestemat, de ce a blestemat. Apoi, trebuie s dea socotealSinodului de ce a blestemat, respectiv recursului fcut de cel blestemat; blestematul are voie s se apere.

Printele Cleopa spune corice amrciune pe care o provoci arhiereului este ca un blestem.

Nu este ca un blestem. Este, s zic, putin grbit spus. Blestemul este blestem, esti blestemat. Dar, daceste amrt respectivul cleric, atunci se ncadreaz n alt loc de pravil: subnsemnri canonice. Dacacela a amrt pe un preot, sau dac a amrt pe arhiereu, sigur, el este neiertat dac nu-l iartrespectivul, dac nu se smereste s-si cear iertare.

Iar n legtur cu blestemul, la Pravil se spune c Dumnezeu nu ascult cuvintele dobitocesti, nici alepreotilor. Pentru c s-ar putea s blesteme n grab, fr vreo acoperire duhovniceasc. Dar, chiar naceste conditii, blestemul poate s fie eficace, pentru c tinem cont de disciplin si de ordinea lucrurilor.ns omul se poate apra, si la Dumnezeu poate c nu are efect de om blestemat.

Blestemul este o solutie pentru a-i face pe oameni mai asculttori?

Nu este calea cea mai bun de ndreptare. Nu trebuie s fac lucrul acesta, produce mai mult dezordine.Un om, ca s fie blestemat, trebuie s fie foarte vinovat. ns, educatia trebuie s si-o fac fiecare clericn parte. Noi nu am primit preotia ca s blestemm. Dac se poate, s facem orice efort ca s nu ajungemla blestem!

Fereasc Dumnezeu, eu nu am blestemat!

Care este deosebirea ntre blestem si anatema?

n anatema se cade de la sine; dac ai intrat n erezii nu trebuie s te mai blesteme cineva.

ns tin s sesizez c facem prea mult discutie pe tema blestemului, pentru c asta priveste Sinodul, noineavnd puterea s ridicm pedeapsa dat de un arhiereu altcuiva; doar Sinodul la sesizarea celui ncauz.

ns, blestemul nu are nici o valoare, dac nu este o motivare sut la sut.

Practica yoga este acceptatde Biseric?

Nu v mai nselati si cu yoga, dragii mei, Biserica o consider erezie.


12/31

12

A venit cineva la mine si a nceput s vorbeasc despre yoga si i-am spus: "Dar cine v opreste s facetimetanii, care este o miscare complet a organismului. S-au vzut crestini deasupra pmntului ridicati,cu o fort mpotriva gravitatiei de-ti st mintea n loc. ti ajut harul lui Dumnezeu, pe care ei nuconteaz. Ei si dezvolt muschii... si n numele crei religii fac ei acestea? Unde vrei s ajungi cutrezirea tuturor fibrelor trupului?

Eu, dac fac metanii, fac n numele unei religii, vreau s ajung la mntuire. Pentru asta m prosternez:

"Doamne, iart-m!"

Si, ntre timp, el a nceput s vorbeasc si despre Buda, la care eu i-am rspuns c "Budismul este oreligie moral, dar nu mntuitoare!" Eu i-am spus limpede cuvintele Mntuitorului: Cine nu adun cuMine, risipeste! Cine nu se va boteza n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh, nu se va mntui!Hristos a spus "Eu sunt Cel ce sunt".

M-a ntrebat o alt "doamn", o profesoar mi venea s-i dau si cteva palme, att de mult m-a suprat!"Numai dou vorbe, numai dou vorbe!" s-mi spun. Si zice: "Mntuitorul n-a aprut de la vrstacopilriei pn la propovduire, a fost n India". "Cum s se duc n India, doamn, c era Dumnezeu!Trebuia s nvete de la indieni, El, Care a creat pe indieni? Era Dumnezeu, doamn, ce tot mai ntrebi?"Ce s mai nveti de la budisti, cnd Dumnezeu a zis Eu sunt Cel ce sunt?

Hipnoza are implicatii duhovnicesti, att celui cruia i se face, ct si asupra celui care o practic?

Este o lucrare drceasc, nu este o lucrare binecuvntat de Biseric! Sunt suflete slabe care cad. Cnderam mic eram la internat eram foarte mic si venise un hipnotizator acolo. Noi, copii, cnd vedeam,eram curiosi. Si ne-a chemat pe mai multi insi; m-a chemat si pe mine acolo, la catedr; era o catedrmare ntr-o sal de desen. Si fcea cu noi gesturile acelea, de a ne acapara sufleteste. Si eu am fostsincer, si m-am dus mai mult asa, n glum, nu doream s fiu persoana la care s priveasc colegii; erauprofesori acolo, sute de elevi, poate o mie de elevi. Si nu a putut, nu a putut deloc s m hipnotizeze. M-a gonit de acolo: "Pleac de aici!" Eu nu stiam de ce nu a putut s m hipnotizeze si nu stiam nici de cepoate la ia. Mai trziu, mi-am dat seama c eu aveam o prezent, se vede, interioar, o prezent de laDumnezeu dat, cum avem toti, si sunt suflete care nu cedeaz acestor miscri de duh drcesc.

Sunt foarte multe boli psihice printre studentii la stiintele socio-umane. Cum se explic acest lucru, eiavnd un ideal de bine social?

Poate s aib un ideal, dar ei, pe dedesubt, cedeaz si nu i se stie nimnui gradul de avans duhovnicesc.Poate s fie absenti sufleteste pe dedesubt. C duhurile rele nu se tem chiar de toti; ele exist, dar nu setem chiar de toti. Sunt oameni care au o trie interioar; la acestia sunt arsi dracii de prezenta lor.

Sunt, pe undeva, mptimiti si ascunsi, nu sunt pe pozitia duhovniceasc. Pentru c nu patima n sineeste primejdia cea mai mare, ci faptul c tu esti inconstient, c tu vrei mai departe s te ndulcesti de ea,nu lupti ca s o dobori, ca s te asezi pe pozitie. Atunci te ajut harul, cnd te asezi pe pozitie. Cnd nulupti, si te complaci n patima aceea, atunci te faci cas de draci, si vin fel de fel de duhuri si de farmece.

Dar, dac esti foarte stpnit de un pcat si ti pare ru si te asezi pe pozitia bun mpotriva pcatului,atunci ti ajut harul. Dac nu te asezi pe pozitia de lupt, si te simti bine n cloaca aceea, atunci harul nute ajut. Si farmecele se prind la anumite persoane, se constat. Uite, eu sunt de 50 de ani n mnstire sin-am vzut, n-am prea vzut n mnstire farmece reusite. Dar, n schimb, vine lumea fermecat! Suntaici, n Dobrogea, de 20 de ani, si, spuneam si altora, n-am vzut ca aici atta lucrare de duhuri rele, defarmece. St pniti de farmece, i leag ca s nu se nsoare, sau ca s nu mai fie buni ca potentbrbteasc. ns, se si vindec pe rupte datorit rugciunilor cstoriile care sunt lovite de acesteduhuri. Vin si se plng: "Doamne, iart-m! Scap-m!" Scap pe o bucat de vreme. Dar, dac nu seastmpr... C a spus Mntuitorul n Evanghelie: Iesi din el si s nu mai intri! S nu mai intri n el.


13/31

13

Pentru c duhurile rele se tnguiesc si unde se duc sunt ntristate si se gndesc c "Ce bine era". Dacgseste casa mturat cum zice Mntuitorul, adic, dac i-a scos pe stia de acolo este limpezit, si atunciintr, si va fi cderea cea de pe urm mai mare ca cea dinti. Pentru c iar ncepi s cedezi, nu te-aicomplcut pe pozitie de dezinfectare cu ngerii lui Dumnezeu, c te-ai lsat iarsi la voia ntmplrii.

Trebuie s fim cu sufletul treaz, adic activ, cu prestant, cu prezent duhovniceasc continu la msurala care o ai. Dar, nu este permis s iei mncarea cu lingura si s-ti duc altul lingura la gur. Ai attea

posibilitti: nger pzitor, daruri de la Botez darurile Duhului Sfnt, si atunci nu este nici o justificare.De aceea iadul este fr sfrsit, pentru c a fcut eforturi mari Dumnezeu ca s ne trezeasc, s nu neduc acolo: "Cte nu am fcut Eu ca s nu ajungeti voi n iad!" Pentru c iadul, asa cum spun mariitritori, este marea durere a lui Dumnezeu, dar el exist, cu toat durerea divin, pentru c El este sidrept. Nu te-a gsit pe pozitie, nu ai vrut deloc, ai respins tot ce ti-a dat.

Dumnezeu i iubeste pe cei din iad?

i iubim si noi, si nou ne pare ru, dar sunt acolo dup faptele lor, dup faptele lor cele mai grozave.Sunt pentru c au ignorat nvttura crestin. Si tot ce fcea Dumnezeu pentru ei, ei ignorau. De aceeaeste grav. Nu pentru faptul c a fcut cutare, dup culoarea care a avut-o, ci pentru faptul c ei nu sepociau. Starea aceasta, de ne-pocint, este cstigul cel mai mare al diavolului, adic dezndejdea.

Am citit c isteria este consecinta unei copilrii trite n tirania cuiva. Este adevrat?

Asta, n-as putea s generalizez. ns, s-ar putea s fie posibil n cazuri mai izolate. Bunoar, s-aconstatat la un biat care a fost gsit n pdure, care tria cu fiarele, niste maimute, c mergea si el tot npatru picioare. Si el nu fcea altceva, dect c avea miscrile maimutelor: felul cum mnca, cum duceala gur... De unde se vede c mediul a avut o mare influent. Deci, dac a trit ntr-o tiranie foarte mare,l-a zdruncinat puternic sufleteste si el nu mai putea s cread c exist si altceva, si atunci s-a formatstrmb, si-a creat un anume fel de a fi, o anumit fire, datorit educatiei acesteia nefaste. Dar nu putemgeneraliza c are o putere mare la toat lumea.

Credeti c n ultimii ani s-a revigorat isihasmul?

Drag, nu vorbim de isihasm n societate, unde ne stau cozonacii pe mas.

Isihasmul este o viat deosebit de nalt, care se trieste ntr-o retragere total, unde poti s duci o viatde postire si de neamestec cu frmntrile acestea omenesti; s te controlezi pe tine pn la snge sipn n mduva oaselor; s fii un paratrsnet pentru toti dracii care ncearc s te abat de la rugciune.

Despre Sfntul Simeon Noul Teolog se spune cnu a fost nteles la vremea lui.

N-a fost nteles, si de catolici nici acum nu este nteles.

Noi nu am avut dect doi teologi: Sfntul Ioan Evanghelistul si Sfntul Grigorie de Nazianz teologi si

Sfntul Simeon Noul Teolog, care apare n secolul X, a prezentat printr-o simtire pe Dumnezeu, printr-otrire a inimii, asa de bogat este sftuirea lui nct Biserica l-a numit Noul Teolog.

Deci nu a fost nteles!

La vremea Lui, nu a fost nteles nici Hristos!

Se spune c lucrarea aceasta, cu pinea haric, nu este nteleas.

Las, drag, n-am nevoie de pine haric! Pinea Haric este Sfnta mprtsanie!


14/31

14

Deocamdat am la cine s m nchin, n-am nevoie de alt pine. Este un moment de ispitire, care nicimcar nu este dibaci. Nu merit s discutm.

Lupta noastr este a ne controla pe noi nsine, n fiecare zi, dac suntem demni de rugciune si dacsuntem demni de ajutorul lui Dumnezeu, Care nu ntrzie, dac ne-am limpezit cu totul inima. Asta estelupta pe care trebuie s o dm! Nu vreau s discut despre alte lucruri, pentru c, nainte de toate, eu nu

mnnc alt pine dect Sfnta mprtsanie.

Foarte multi neoprotestanti care se intereseaz de Ortodoxie spun c sunt ortodocsi prin convingerilelor, dar nu vor s intre n Ortodoxie.

nseamn c nu sunt convinsi!

Un prieten baptist a intrat ntr-o biseric ntr-o zi si s-a asezat la rnd si s-a mprt sit. Desi i-amexplicat c nu este bine ce a fcut, prietenii mei au spus c nu este ru, pentru c si ei fac parte dinBiseric.

Nu este bine, nu avea hain de nunt! Mai nti trebuie fcut ortodox. S i se fac ungere cu Sfntul Mir.

Trebuie s treac prin acest moment.

Biserica baptistare Duhul Sfnt?

Pi, lucrul acesta este pus n discutie. Nu este permis. Domnule, triesc dac am trei degete? Triesti,dar esti ciunt. Sau nu ai o ureche. Nu se poate, adevrul trebuie respectat. De aceea si SinoadeleEcumenice au pus n discutie problemele de dogm s-au fixat dogmele despre credint. Ei interpreteazc Mntuitorul a fost o fiint fizic, omeneasc, nu si dumnezeiasc. Lucrul acesta l-a spus si Arie, si afost anatematizat.

Ce se ntmpl cu cei ce cunosc pe Hristos ca Dumnezeu, se roag Lui, fr s cinsteasc pe MaicaDomnului, pe sfinti si Sfintele Taine?

Este erezie a nu recunoaste pe Maica Domnului si Sfintele Taine. Este erezie, cdere n anatema.

Ce prere aveti despre Biserica Baptist?

Biserica Baptist este o biseric bolnav. Cte Taine au? Iar pe care le au sunt simbolice. Ce stiatidumneavoastr despre mprtsire, despre preotie?

Au ndejde de mntuire?

Nu! Mntuire este doar n Biserica Ortodox, n Hristos. Si se pune problema chiar a Bisericii Catolice.

n Biserica Catolic

, am nteles c

nu mai exist

epicleza. n azima si n vinul lor mai exist

Hristos?

Dac mi ngduiti, dac ar fi posibil s ntreb pe Hristos lucrul acesta, v-as spune.

Catolicii sunt foarte vinovati, pentru c 1054 de ani am fost mpreun. S-au fcut Sinoadele Ecumenicesi ultimul a fost la anul 787. S-au fcut sapte Sinoade Ecumenice care au stabilit dogmele despreMntuitorul, despre Duhul Sfnt, despre Maica Domnului, despre firile si puterile Mntuitorului. S-austabilit toate aceste lucruri mpreun cu ei. De ce s-au desprtit la anul 1054? Si au nceput cuinterpretri proprii. Au schimbat Crezul. Nu sunt eretici pentru noi, pentru c au sapte Taine; cum le auei, cu aspectele lor simbolice dar le au.


15/31

15

Dac n-ar avea aceste sapte Taine ar fi eretici. Este numai o greseal confesional. Dar ne despart foarteimportante lucruri de dogm.

Referitor la sfintii catolici, ei nu fceau dogmatic cnd triau. Dac am face o comparatie ntre SfntulSerafim de Sarov si Sfntul Francisc de Assisi, ei erau sfinti prin rugciune, prin lipsuri extraordinare,nu vorbeau de ru. Ei rmn de valoare. Noi discutm aspectul dogmatic. Bunor ei au bgat pe

Filioque. Au spus c Duhul Sfnt purcede si de la Fiul. Prin asta se ntelege micsorarea Sfntului Duh.Care nu este un adevr. Mntuitorul spune: Care de la Tatl purcede (Ioan 15, 26). Deci, este limpede.

Ei au inovat nc un lucru: Imaculata Fecioar, adic spun c Maica Domnului s-a nscut fr de pcat.Este o mare greseal! Atunci care-i diferenta ntre nasterea fr de pcat a Mntuitorului si nastereaMaicii Domnului? Maica Domnului a devenit fr de pcat n momentul n care, la Buna-Vestire, i s-aspus: Duhul Sfnt se va pogor peste tine si puterea Celui Preanalt te va umbri (Luca 1, 35). nmomentul acela ea a scpat de pcatul mostenit de la Adam. Dar nu poti s spui c s-a nscut fr depcat! Imaculata Fecioar este o mare greseal!

Pe urm, o alt greseal: purgatoriul. E o greseal de dogm, pe care Biserica Catolic l-a inventat. Eispun c ntre rai si iad mai este un loc de trecere. Este o enorm de mare greseal.

Biserica Ortodox si ei eu trit 1054 de ani sub aceeasi Biseric spune c numai prin Sfnta Liturghie sepot salva sufletele din iad, nu prin purgatoriu. Purgatoriul spune la un moment dat, c, dup ce si-aispsit pedeapsa, omul automat se mntuie. Asta este o eroare.

Mntuitorul spune: Mergeti n focul cel de veci n iad -, numai Biserica, prin ajutorul lui Dumnezeupoate s-l scape, cci spune, ca s nu ne pierdem ndejdea: Dumnezeul celor de sus, celor de pe pmnti celor de sub pmnt; va s zic si pentru cei morti, care nu sunt mntuiti; i poate pomeni Biserica,asa i putem salva.

Unii intr direct n rai, dup cum spune Mntuitorul: Si la judecat nu vor veni; cei care duc o viatduhovniceasc, cu fric de Dumnezeu, spovediti, cu smerenie. Dar, se stie c exist si iad. Si pentru c-i

foarte relativ pocinta pe care o facem n vederea mntuirii, nu putem s avem siguranta mntuirii. Noi,ortodocsii, ndjduim mntuirea, nu avem certitudinea.

Alt greseal: nu au Proscomidie. Nu fac Sfntul Trup al Mntuitorului, artos, fac din azim, cum sefcea n Vechiul Testament, azim (pine nedospit).

Dar ceea mai grav greseal a catolicilor este primatul papal: Papa se consider vicarul lui Dumnezeu pepmnt. El comand n numele divinittii, ca un mprat teocrat.

Apostolii au spus c este Hristos cu noi si pentru totdeauna. Mntuitorul i spune lui Petru: "Tu estiPetru si pe aceast piatr voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu o vor birui". Asta nu nseamn cDumnezeu a zidit Biserica pe Petru, ci pe credinta lui, c a fost foarte credincios piatra credintei lui.

n Biserica noastr Ortodox n-a condus doar unul din Apostoli, ci a condus Sinodul. La anul 50 s-afcut un Sinod la Ierusalim anul adormirii Maicii Domnului. Si n Sinodul acesta n-a fost Petrupresedinte, a fost Apostolul Iacob, ruda Domnului.

Noi l acceptm pe Pap ca primus inter pares adic primul ntre egali. Asa l acceptm, altfel nu!

n conceptia Bisericii Catolice, Papa, n materie de dogme, consider c nu greseste, este infailibil. Darnoi cum s acceptm lucrul acesta? E o mare greseal. Si toate aceste greseli provin numai dup anul1054.


16/31

16

De ce au ales sectarii smbta? De ce nu au ales o alt zi: martea, miercurea...?

Ziua a saptea. Exist sapte ere. Prima er este de la Adam la Noe, care a adus potopul ca eveniment.

A doua er este de la Noe la Avraam, care a adus tierea mprejur, ca eveniment. De aici ncepe s senasc poporul evreiesc, cu toate c avea rtciri demai nainte. Evreii vin de la "ivir", nainte de Avraam.

A treia er este de la Avraam la Moise, care a adus Legea, cci nu existau Legile; se tinea asa, ca otraditie.

A patra er este de la Moise la Nabucodonosor, care a adus ca eveniment robia babilonian.

A cincea er de la Nabucodonosor la David si Solomon, care a fcut Templul.

A sasea er este de la Solomon la Irod, n timpul cruia s-a nscut Hristos.

Si acum a saptea er, n care trim, era crestin, care este mntuirea. Dar vine era a opta, ziua a opta c asaptea este acum. Duminica este ziua nti sau ziua a opta, Ierusalimul cel de Sus.

Deci, ziua Duminicii nu este chiar asa la ntmplare, n-a nviat Hristos degeaba Duminica. Este n eramntuirii.

Ce ne puteti spune despre apocatastaz?

Apocatastaza este o teorie emis de Origen, n care se spune c ngerii pierduti vor relua rolul de ngeribuni si c iadul va avea sfrsit.

Acest Origen, care a trit n secolul III, este biatul Sfntului Mucenic Leonida. Origen are 6000 descrieri; era impetuos, cu nici un chip nu putea cineva s-l doboare. L-a ncurajat, cnd era copil, pe tatlsu n nchisoare, i trimitea scrisori. Aceast minte nemaipomenit a intrat ntr-o extrem, sigur,

extrem de-a dreapta, considernd c n marea milostivire a lui Dumnezeu, cum poate sngduieDumnezeu iadul vesnic? Dar nu zice Mntuitorul: "Mergeti n focul cel de veci?" Gata! Ce, te-ai obisnuit s crezi c numai a glumit? Este un mare adevr! Sau te ndoiesti c iadul e vesnic? Tendoiesti atunci c El este milostiv, astzi, si te iart. Adic astzi este Dumnezeul milei si mine aldrepttii. Pi, cine s judece dac iadul va avea sfrsit? "Ce n-am fcut Eu ca s v scap de focul cel deveci?" zice Mntuitorul. "Pn la urm, am dat pn la ultima pictur de snge, si nu era nevoie s odau: o ct de mic jertf dac fceam, mntuiam neamul omenesc si-l salvam de la moarte!"

"Ce n-am fcut Eu? V-am dat legi, v-am dat duhovnici, nscuti tot de Ileana si de Vasile, care vorbesclimbajul vostru, care-ti cunosc sl biciunea, nu e un nger s te nfricoseze, si i-am dat puterea astanemaipomenit s te ierte.

"Ce n-am fcut!" De ce aceast nepsare?Acest Origen a mai scris si o alt carte Peri arhon, pentru care a fost condamnat abia la 550, la SinodulV Ecumenic; abia atunci a fost anatematizat. El a interpretat gresit un verset al Scripturii dati-v seama,de-ti st mintea n loc unde spune Mntuitorul c "unii se nasc fameni, altii se fac ei fameni"; dar nu teface famen n sensul c te scopesti, ci te nfrnezi. Cci, dac tu te abtii de la mpreunare, esti famen.Adic nu pui n miscare organele respective. Pentru c ce merit mai ai dac nu mai esti buhai si esti bou?Si atunci l-au anatematizat, pentru c lucrrile lui progresau n popor si el s-a castrat. "Si dac a fcut-oOrigen, de ce s nu o fac si eu?" Are dreptate, pentru c Origen era acceptat de Biseric, era publicat. Si


17/31

17

atunci l-au anatematizat. Biserica, ns, a anatemizat numai greselile, cci are 6000 de scrieri foarte,foarte prodigioase.

Uite, bunoar, Origen spune vorba asta: "Dumnezeu ne iubeste mai mult dect ne urste satana!" Sieste foarte important s stii acest lucru. Dumnezeu face mai multe pentru mntuirea noastr, dect facesatana pentru pieirea noastr. E normal, dac ne iubeste! Cte nu face o mam pentru copilul ei pe care-liubeste, dect altul care-l urste!

A fost o minte prodigioas, n sfrsit, a avut momentul lui istoric, pot s zic epoca lui. El scrieapocatastaza...


18/31

18

INTELECTUALII DE AZI

Eu, cnd am citit Patericul [egiptean], am vzut ce putere de concentrare era ntr-o simpl fraz ncomparatie cu romanul Mizerabilii a lui Victor Hugo. Asta datorit tririi pe care o aveau sfintii. Si chiarspune la canonul 87 al Sfntului Vasile cel Mare, la subnsemnare canonic: "Orice cuvnt al SfintilorPrinti are putere canonic", chiar dac nu are canoane date, c nu toti Printii au dat canoane, tot ce auspus ei este adevrat.

Cum trebuie sparticipe un intelectual la viata Bisericii si care este slujirea lui?

S participe ca si un neintelectual, s participe cu smerenie la nvttura crestin, s ia parte la Liturghiede la nceput pn la sfrsit, s fie spovedit si el ca orice crestin. Nu ne intereseaz c este intelectual sauneintelectual. Nu intereseaz att de mult s cunosc adncurile Sfintei Treimi, dac n-am n inima meape Sfnta Treime. Si poate s fie un neintelectual si s aib pe Sfnta Treime n inima lui.

Deci nu are o altfel de slujire?

Exist o singur cale: smerenia. Foarte frumos este s nvete ca s cunoasc s explice nvtturilecrestine, dar se cere cu orice chip smerenie si supunere.

Nu eu spun lucrul acesta. E spus de insi cu mare trire care au intuit: nu n ngrmdirea de stiint stvaloarea unui om, ci sunt silit s spun n smerenie, fiindc cu ct se smereste mai mult, cu att rezolvmai multe probleme. Este mai greu ca un intelectual s accepte o trire n rugciune. Dar siintelectualului i se cere o stare de prezent, pentru c nu putem desfiinta valorile si treptele. Chiar spuneun Sfnt Printe c rdcina tuturor ruttilor este nestiinta. Si are dreptate; dar aici este vorba despre ostiint a mntuirii, nu o stiint teoretic, rationalist c poti chiar cu Hristos "n mn" s te osndesti!Pentru c nu exist iadul n cunostiint de Hristos.

Intelectualul, n pozitia lui, s fie convins c Dumnezeu i-a dat lui putere s scrie asa acolo! Si faclegtura cu un cuvnt al lui Hristos, care dac ar fi respectat, ar fi foarte mult stare de trezvie. El zicec: "Fr de Mine nu puteti face nimic!" Gata! "Eu sunt vita, voi sunteti mlditele". Cum s-ar putea face

mlditele dac nu exist vita? Hristos este cinstit si ne va ajuta foarte mult, fiindc finalitatea este camldita s rodeasc. Deci, scopul tu este si scopul Lui sau scopul Lui este si scopul tu. Din nefericire,lucrul acesta este trecut cu vederea. Omul zice c el "face". n cerbicia lui el zice: "Am fcut, am dres..."Pe la anul 490, la Cartagina s-a tinut un Sinod local. Printre multe puncte care au fcut obiectuldezbaterilor din Sinod a fost si acesta, consemnat n canonul 124: "Cine zice c fr de Mine (deHristos) poate ceva anatema s fie!"

Vedeti ct atentie ddea Biserica acestui citat. Pentru c, dac tu stii c Dumnezeu te ajut, tu estiprezent mereu! Si, dac eventual vine moartea, Dumnezeu te va lua pe tine n ce te va gsi te va fericisau te va judeca. Asa c intelectualul, acolo unde este, s fie convins c ceea ce face, face cu harul luiDumnezeu, c Dumnezeu l ajut. Nu i se cere s fac mii de metanii. I se cere, si lui, o stare deprezent.

Orice clip poate s fie un timp si orice suspinare poate s fie o rugciune. Pentru Dumnezeu! Exist olume clugreasc care se deosebeste de cea laic, desi, n mare, clugr nseamn crestin bun. CciDumnezeu n-a fcut special rugciuni pentru clugri. ns clugria nu poate fi prins n nici un citat,n nici o cuprindere filosofic. E dincolo de ntelegere, pentru c este o lupt continu cu Dumnezeu.Omul este creat de Dumnezeu cu voint liber, cu ratiune si cu afecte. Deci, dac mergi la mnstire si-titai voia, esti n lupt cu Creatorul, care te-a lsat cu voint liber. Si atunci trebuie s birui cu orice chip,si lui Dumnezeu i place acest lucru. Cum si lacob s-a luptat cu Dumnezeu si L-a biruit n sensul acesta:trebuie s te pierzi ca s te gsesti! Trebuie cu orice pret s te instalezi ntr-o personalitate ngereasc.Vorbesc despre clugri, dar nu e oprit nici unui mirean de a se "subtia" ct mai mult.


19/31

19

Astfel c, domnule intelectual, trebuie s fii prezent la Dumnezeu, s ai n cugetul tu momente detsnire: "Doamne, iart-m!" Si este foarte mare lucru. Eu nu cer o mie de metanii, dar ntreb: de ce airmas bulgre, te-ai culcat ca un bulgre, fr s zici mcar "Doamne, Dumnezeule, ai grij de mine"?n felul lui, fiecare ins este obligat s tin o relatie cu Dumnezeu, de evlavie.

Dac m-ar ntreba cineva s-i spun ntr-un cuvnt ce este cultura, i-as rspunde: armonie! Dac m-ar

ntreba un altul, mai pretentios, s-i spun, ntr-un cuvnt, Biblia ce este, i-as rspunde: armonie! Altfelspus: esti intelectual fii armonios cu Cel ce te-a creat!

Si ce ne facem cu filosofii?

Filosofii, deocamdat, asa din punct de vedere mai tare, pot s spun c n-au creat dect niste notiuni, darnu au rezolvat nici o problem.

Au stricat foarte mult?

N-au stricat; s ncercm s-i iubim si pe ei pentru c vorbesc foarte frumos, chiar dac la suprafatalucrurilor.

Sunt cumva utili?

Una este cum spune si Kant: "Dou lucruri mi umplu sufletul de admiratie: cerul nstelat de deasupramea si legea moral din om!" Asta o spune un mare filosof.

Deci, prin asta nseamn c el a depsit o serie ntreag de lucruri de catedr, n sfrsit, pentru lumeacare doreste s le asculte, foarte frumos spuse. Dar un crestin adevrat pune mna pe stele, este printrestele, nu numai le admir. Deci, iat ce nseamn s triesti n Hristos.

Cum vedeti implicarea Bisericii n societate?

Zic si eu, cum zicea cineva: "Printe, cnd s mergem la biseric?" "Cnd bat clopotele!"

Mai nti de toate trebuie s aducem la cunostint oamenilor nvttura crestin, deoarece, spune siApostolul: Credinta vine din auz.

Dar, m ntreb: de ce nu stie nvttura, n veacul nostru de acum? N-a auzit nimeni btaia clopotelor?Clopotele nu bat niciodat pentru amuzament. Ci bat pentru ceva de natur sufleteasc, care ne atrageatentia: "Cheam viii, plnge mortii, mprstie viforele!" mprstie dracii si trsnetele.

Au trecut prin Taina respectiv si acum vor s duc o viat fr rspundere? S fie atenti la ce sepropovduieste, s mearg la biseric s aud, ca niste credinciosi. Oare trebuie s mncm din pomuloprit pentru c avem libertate? Nu! Avem mai departe niste porunci care ne tin ntr-o oarecare nfrnare

n vederea armonizrii. Chiar mpreunarea dintre soti se face cu o oarecare rnduial. "Mai rrut e maidrgut!"

Individualismul este, se pare, o boala societtii. Se extinde, oare, si asupra credinciosilor?

Da, este ntr-adevr un mare defect la momentul istoric n care trim. ns nu vreau deloc s cred cacestea sunt nevindecabile.

Noi suntem atenti cu ceea ce, de fapt, am luat cu noi cnd am plecat mai departe, la un drum mare carese face cu primul pas, dar pus bine, pe directie. Individualismul nu a fcut dect s izoleze unul dintre


20/31

20

scopurile principale ale crerii omului. Omul nu este creat numai pentru el singur, el este creat pentruntreaga umanitate. Pentru c tragedia ntregii umanitti trebuie trit ca pe propria noastr nenorocire.Noi purtm o rspundere si pentru cel care este lng noi.

Acesta este sensul educatiei crestine despre creatie pe care trebuie s o stim. Din momentul n care s-aizolat, a fcut o semiasociatie cu diavolul, pentru c ascult numai de gndurile proprii.

Lucrul primordial n conceptia crestin este jertfa; conditia ca s te mntuiesti, respectiv ca s luminezi,este s stii s te jertfesti.

Apostolul Petru, la Schimbarea la Fat a Domnului, I-a spus: "Doamne, bine ne este nou s fim aici. Sfacem trei colibe..." Parc se ngemna Cerul cu pmntul. ns Mntuitorul i-a rspuns: "Bine, Petre.Dar ce facem cu jertfa de pe Golgota?" 0 asemnare cu ideea de jertf este lumnarea: un fitil ca slumineze trebuie s ard. Conditia ca s luminezi este ca s te jertfesti. Asta este explicatia lumnrii saua candelei. Si dac nu stim s jertfim, stm pe loc.

Individualitatea este o mare pierdere, nsemn s fii izolat de Creator si s devii margine, iar marginilesunt ale dracilor, cum spun Sfintii Printi.

Printe, cum sexplicm lipsa de initiativ, pasivitatea oamenilor din Bisericastzi?

Dumneavoastr nu v legati de niste defecte ca s creati prin asta o problem si o ntrebare.Pentru c eu,cnd a fost s plec la mnstire, acum vreo 50 de ani, au vrut s m opreasc foarte multi insi, chiar unuldin cei cu nume mare, ministru al cultelor pe atunci, spunndu-mi c n mnstire sunt cderi si decderide tot felul. Dar eu i-am rspuns c m duc la mnstire pentru Hristos. Nu m intereseaz ce este acolo,ci nvttura Scripturii: Cine las mam, tat, frati, surori... si mi urmeaz Mie... Si m-am ntlnit cu eidup zeci de ani. Si m-au ntrebat: "Ce-ai vzut acolo?" "Ce ati spus voi am gsit, dar nu credeam sgsesc si sfinti!"

Deci, punctul de orientare este nvttura crestin, sunt sfintii lui Dumnezeu care sunt asemenea nou,nu defectele. Dac ngeri au fost si au czut, Apostoli au fost si au czut, nu nseamn c aceste cderi

caracterizeaz nvttura mntuitoare a Mntuitorului. Dar, dac esti dibaci, poti foarte multe s nvetidin cderi, cci te aduc la smerenie, sau s poti pricepe cum, indirect, dracul mrturiseste pe Dumnezeu,prin ispite. Pentru c nssi existenta lui demonstreaz existenta lui Dumnezeu, pe care el nu o vrea laoameni. Pentru c se mai spune si acum c nu exist Dumnezeu.

Cum s caracterizm noi un om care ndrzneste s spun lucrul acesta? Dar Dumnezeu l rabd, totusi...

Credeti c se poate tri o viat total n afarde Hristos?

Nu se poate! n afar de Biseric, nu exist nimic, nu exist mntuire! Nu exist dect esecuri si, dacvreti trebuie s o spun exist iad, n afar de Biseric. Dac dumneavoastr puneti n slujba luiDumnezeu toate gndurile, atunci, ntr-adevr, sunteti omul lui Hristos, omul de valoare al Bisericii. Si,

ca s fii omul lui Hristos, este s stii s te smeresti cu adevrat. S nu se cread c fr smerenia aceastava primi cineva ctusi de ct bucuriile raiului si ale fericirii vesnice! Nu exist, dragii mei! Si pe urm,dac triesti ct de ct ntr-o viat crestin, a iubirii si smereniei lui Hristos, deja esti n vesnicia fericirii,deja se contureaz mai pe vzute chiar, mprtia lui Dumnezeu, n tine.

Noi nu trebuie s vorbim de mprtia vesnic din viitor, trebuie s recunoastem c exist n noi aceastfericire. Dar, mai nti de toate, nu trebuie s ne gndim la mntuire, ci la cucerirea lui Dumnezeu, carese realizeaz prin smerenie, si atunci esti asigurat pentru mntuire.

Cum poate fi privit progresul, civilizatia?


21/31

21

Civilizatia este una si trirea crestin este alta. ns, un om civilizat poate mai usor s se adaptezenvtturii crestine, care e prea justificat, are o prea mare ordine, e prea argumentat ca s nu o crezi.

Uite, se spune c poporul roman era foarte drept, creator: cucereau si zideau. nainte de venireaMntuitorului le-a dat biruinte acestor romani, s zic asa, s pregteasc oarecum lumea pentru onvttur divin extraordinar, pentru c ei erau mai civilizati.

Deci, civilizatia joac un rol pozitiv, dar nu mntuitor. Si ea nvat s nu furi si ea nvat s nu fie..., dar,totusi, n miezul civilizatiei acesteia au ajuns pcate asa de grave, pentru c nu a avut o nfrnarecrestin.

Civilizatia trebuie ajutat, pentru c au fost popoare drepte, dar nu mntuitoare. mi place s merg ladrum cu tine c stiu c nu m furi, c stiu c nu m prsti, c stiu c esti un om civilizat.

Vedeti dumneavoastr, Biserica crestin nu nvat mai nti, ci sfinteste! Pentru c se refer, nu la acuceri pmntul, ci la a cuceri mprtia cerurilor.

Modernismul nu este vinovat c esti tu lenes si nu stiu ce. Poti s fii n pat cu puf si s te rogi la Hristos,

si esti la fel cu unul care doarme pe scndur.

Prea mare modernism nu se recomand pentru c te poate duce la moleseal, la leneviri, la scderi.

S stiti c suferinta te subtiaz mai mult si te aseamn mai mult cu numele tu ca om mntuit, ca omvesnic.

Cum vedeti implicarea, n conditiile actuale, a unui crestin n politic?

n ntrebarea dumneavoastr, de la nceput se vede c a face politic este o greseal. Nu este deloc ogreseal. Politic nseamn a tine un cntar n mn si al potrivi ntotdeauna drept. Ct mai multi crestinin politic este foarte bine, dar cu constiinta adevrului.

Ne puteti spune care sunt consecintele pietismului n viata Bisericii?

Drag, Biserica nu poate fi nebiruitoare ori n ce mprejurare ar fi si ce momente istorice ar crea subdrzenia credintei oamenilor. Este nebiruit pn la sfrsitul veacurilor. Ferice de cel care pricepe lucrulsi-si mntuieste sufletul. "O, de ati cunoaste valoarea omului, druit lui de Dumnezeu!" Nu trebuiestevzut si nici create puncte de vedere sau de orientare; negativismele care exist prin toate prtile. Suntmii de secte, dar asta nu nseamn c Biserica Ortodox, adic Biserica Adevrului, nu va birui.

Credeti cpietismul ar fi o atitudine sectar?

Dumneavoastr, mai nti de toate, ocupati-v de sufletele dumneavoastr si nu v ocupati de-a

nregistra defectele, pe ici, pe colo. Cci nvttura crestin spune cum spune Mntuitorul: "Faceti ce vspune, nu faceti ce fac ei!" Dar prin asta a vrut s spun s nu oprim viata pe loc. i priveste. Trebuie sv obisnuiti s v controlati propria viat. Aceste tragedii sunt si datorit defectelor mele personale.Tragedia umanittii trebuie s o plngi ca pe propria ta nenorocire. Nu trebuie judecati, cci sunt multeslbiciuni. Mai nti de toate poti s fii subiectiv tu, cnd vezi lucrurile acestea. Pentru c s-ar puteantmpla c se ia o msur pentru salvarea lucrurilor si tu, care nu stii dect direct, vznd lucrurile, snu-ti dai seama de tactica pe care o foloseste ca s salveze lucrurile. Si ai judecat negativ.

Ce ne puteti spune despre posibilitatea criticii n Biseric? Exist critic ziditoare n Biseric?


22/31

22

Cuvntul critic nu nseamn dect a judeca pe cineva. Dar critica ncununeaz opera!

Adevrul trebuie aprat de orice fel de crestin. Cci, chiar dac un cleric, superior, n-ar sustine adevrulvorbesc despre adevrul ortodox, adevrul mntuitor poate s fie nfruntat, cci nu nfrunti cleric, cinfrunti eretic, fiind vorba de adevr.

E ngduit critica, dar nu judecata... Stai cu ochii pe cellalt, dar nu stai cu ochii pe tine!

Taina mntuirii omului pentru fiecare om se svrseste pe cruce, n ntelesul c crucea este cel mai marefolos al pmntului. Jertfeste a nu-l judeca pe acela c a gresit. Iar dac te bagi n biseric unde e harullui Dumnezeu si judeci pe preot, amarnic gresesti! Obisnuiti-v toti s vedeti acolo pe Hristos.

Un mare pustnic, care a primit din satul lui un credincios si n satul lui era un om foarte defectuos -, antrebat: "A lui cutare e tot asa?" "Tot asa-i printe!" Si a zis printele: "Of, of, of!" A doua zi a venitngerul la pustnic si i-a zis: "M-a trimis Dumnezeu s te ntreb: unde s punem sufletul omului acela, ca murit ast noapte, n rai sau n iad, c tu l-ai judecat?" S-a cit toat viata n plns si n amar cernd dela Dumnezeu un semn de iertare, si nu a primit nc.

ntreaga tragedie a omenirii e n functie de nenorocirea vietii noastre! Dac e iubire, e iubire, nu ne mai

jucm. Dac sunt om, sunt om, cu inim, cu mini si cu degete! nvttura crestin este integritateafiintei omenesti. Judecarea asta nseamn a tine viata pe loc.

Dar multi spun c ei nu rspund dect de pcatele personale si nu se amestec n restul...

Nu m intereseaz ce spun ei, ce spune Hristos m intereseaza. i Hristos a spus: S v iubiti unul pealtul... S iubiti pe dusmanii vostri, acesta este rspunsul.

Oricum ar fi de bubos, preotul acesta are harul s te lege si s te dezlege. Trebuie cu orice chip s nu mai judecati preotimea. Biserica trebuie caracterizat dup spusele Mntuitorului. Nimeni nu a plecat sslujeasc nvttura Mntuitorului fr cuvintele Mntuitorului. Dar, iat, pe drum s-au ntmplat att demulte lucruri: un Petru s-a lepdat, dar asta nu nseamn c nvttura crestin nu a fost adevrat. Dar

Petru s-a ridicat cu totul dincolo, mai mult dect cderea lui.

Dumnezeu ne iubeste mai mult dect ne urste dracul! Asta nseamn un ndemn nemaipomenit pe caretrebuie s ni-l nsusim.

Dumneavoastr stiti ce v spun eu acum: sunteti vinovati de faptul c acela este vinovat! sta-irspunsul! Adic trebuie s-l iubesti, trebuie s nu-l ursti, iar pentru pozitia ta moral, pentru pozitia tacrestin l ajut harul lui Dumnezeu si pe acela, chiar dac tu nu i-ai spus nici un cuvnt, dar ai avutcurajul s-l pretuiesti, neurndu-l mcar asta tu l-ai ajutat foarte mult: "Doamne, miluieste-l!" Ai nceputs iubesti pe vrjmasul tu? Cu orice chip nu te izola. Degetul acesta care este cel mai mic si pare celmai nensemnat este o valoare n componenta fiintei trupesti.

Dac ncercati s iubiti oamenii ca pe Hristos, atunci dumneavoastr nu ati mai vedea c el greseste. Nuv doare inima de el pentru c a gresit, dar constatati, chiar cu drac la mijloc, c a fcut cutare si cutarelucru vrednic de iad.


23/31

23

BUCURIA DUHOVNICEASC

Cum s luptm mpotriva duhului tristetii?

S fiti veseli. Drag, eu stii ce v spun, cu toat siguranta: ori si ori si oricare ar fi motivul unei ntristrisau al unei mhniri, este numai de la draci! N-avem motive. Dac ti creeaz starea aceasta de agitatie,de tristete, si face cuib satana si-si cloceste oule; nu mai poti iubi, nu mai poti vedea cu perspicacitatenitel n viitor, cu ratiunea care ti-a dat-o Dumnezeu, nu mai poti, pentru c tu esti trist. Adic nu esti nstare de nimic o stare drceasc foarte greu de suportat. Cnd sunteti tristi, gnditi-v la lucrul sta:"Stai, c este ceva drac aici!" Si nu acceptati.

Ce s facem s scpm de mpietrirea inimii?

Astea sunt lucruri care nu depind de un ajutor din afar. Astea depind de tine. Eu v-am dat o solutie. Nus v mngiati cu faptul c le auziti. V-am dat un sfat: s fiti veseli.

Cum s fiu vesel poate s spun cineva cnd nu pot s fiu? Dac esti vesel, inima se desface si ea, estereceptiv. Pentru c inima este adncul cel mai adnc, cel mai profund din toate organele noastre pe carele avem. Inima este fcut de Dumnezeu ca s poat sta si El n ea, nu este ca orice organ. Inima asta, pecare o avem noi si bate si punem mna pe ea, este un simbol al inimii. Inima este dincolo de ea. Are oprofunzime dincolo de constiint. Poart n adncul si n profunzimea ei acel punct extraordinar, pe carel-a fcut Dumnezeu chip si asemnare, acolo unde spune Mntuitorul: vom veni cu Tatl si locas la el Ne vom face. Asta este chipul si asemnarea, nu picioarele si ochii si urechile. Mintea este unsubordonat al inimii.

La inima asta cum ajungem?

Este foarte usor. Bag-ti mintea acolo si zi: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m

pe mine, pctosul!" Deci, dac ai o stare de veselie, de descongestionare, de dispozitie, inima sedesface si ea.

Ce nseamn asta: "Eu sunt amrt"? Cum esti amrt, cnd Hristos a nviat, cnd suntem ntelegtori nceea ce priveste crucea pe care trebuie s o ducem si noi. Un om care crede n Hristos este vesel, e plinde ndejde, c Hristos nu-l las cu nici un chip. Si aceast stare continu de veselie pe unde triesti, estesi o stare de rugciune si o trire crestin si de inim prezent la Dumnezeu. Pentru csta este secretul:s ai inima prezent. Pentru c Dumnezeu nu are nevoie de cunostintele tale, stie ce vrei. Are nevoie decererea ta, de atentia ta. Vezi, niste printi, mam si tat, cnd vd pe copilul lor c-si pune toatndejdea n ei, mor de dragul lui si nu stiu ce s-i mai dea.

Exist la Psalmul 130: "Doamne, n-am umblat la cele nalte, nici la cele mai minunate dect mine", dar

sunt ca un copil ntrcat, care se uit cu jind la snul maicii sale. Pentru c-i ntrcat si nu mai vinelaptele, care e un aliment complet, adic harul lui Dumnezeu. Eu asta fac: s curg harul lui Dumnezeu,dar s fiu cu gura cscat.

Hristos este Dumnezeu, a luat chip de om, de vierme, ca noi, nemultumiti si nestui si n tot felul ri. Cecinste pe neamul omenesc! N-a venit s spun altceva dect ceea ce a spus pentru mntuirea noastr."Nu te teme turm mic, ndrzniti, Eu am biruit lumea!" Si noi putem s biruim lumea, nu cu putereanoastr, ci cu puterea Lui. V dati seama ct putere avem noi. Dracul e un tolerat, nu este o putere. Nutrebuie s tineti cont c v schimb gndurile. Lupt din rsputeri, dar lupt ca un hot, fr putere.


24/31

24

Noi, prin Botez, am primit haruri deosebite, avem si nger pzitor. De ce nu dati atentie mai mult langerul pzitor? Stiti, frtiile voastre, ce spune ntr-un loc: "Este cu neputint s nu mori dac vezi unnger n adevrata lui lumin!" ngerul este cu noi, ne pzeste. Hristos s-a ntrupat n chip de om (devierme), n adncul mizeriei omenesti, nu ca s anihilize fiinta omeneasc, ci s-o transfigureze.

Ati vzut ce scrie la Canonul ngerului pzitor:

"Sfinte ngere, f rugciuni de obste cu ngerii toti pentru mine pctosul!" Si ngerul pzitor se roag cutoti ngerii, c nu-l refuz, nu-i rspunde: "Nu vreau!" Adic este o unitate nemaipomenit, i place luiDumnezeu s fie rugciune, si ngerii toti sunt una cu plcerile lui Dumnezeu. Dar mai spune ntr-un locasa: "Dac diavolul ar fi ntruchipat n om, cu degetul mic poate rsturna pmntul, dac ar avea putereade la nceput".

Da, dar nu mai are putere, dect numai vrful cozii misc, restul nu mai are, i-a omort-o Hristos. Dar ieste ngduit s ne ispiteasc pe noi, ca, ispitindu-ne, noi s ne ncununm, s ne trezim, s vedem cinesuntem.

Dracul joac un rol de mntuire indirect. Suferintele ti aduc niste ntelepciuni adnci si te fac s tegndesti serios la mntuirea ta. Dar, v dati seama cine ne pzeste pe noi? ngerul pzitor l face praf si

tndri pe drac, care nu mai are nici o misiune, este un apostat. ngerul pzitor este n misiune. Luptaeste ntre ei si cstig acela de partea cruia suntem noi cu faptele noastre. Si nu ne-ar fi rusine s-lprsim pe ngerul pzitor, s-i dm cstig de cauz diavolului, dusmanul ngerului, dusmanul nostru, cunepsarea, ba si cu cderi directe? Si totusi, Dumnezeu, n mila Lui, ne-a dat putinta s ne ridicm prinspovedanie. Va s zic e o ngduint continu pentru salvarea fiilor Lui, oamenii.

Asa c, pentru faptul c sunt mpietrit cu inima, nu mai merit nimic. Inima trebuie s fie flexibilcontinuu, nu piatr! Inim cald, fierbinte.

Nu permiteti gndurilor rele s v cuprind. Dac vin, goniti-le cu rugciunea, fr meditatii prea multela rugciune. Unul mpingea n us si dracul mpingea si el pe partea cealalt s intre la el. Iarsta zicea:"Doamne, miluieste!", cu jumtate de gur, superficial. n sfrsit, dracul deschidea mai mult usa s intre

la el. Dac a vzut c intr dracul, a suspinat din adnc: "Doamne, nu m lsa!", si ndat a disprutdracul. Si plngea. Si a aprut Mntuitorul: "Doamne, de ce nu m-ai ajutat?" "Cnd m-ai chemat cuadevrat, te-am ajutat!"

Melcul merge ncet, dar merge cu cas cu tot. Te rogi ncet, te rogi tainic, dar roag-te din inim, caltfel este numai spoial, nu rugciune.

Dac slbeste credinta ce putem face?

Dac esti ntr-o stare de recrudescent interioar, sigur slbeste credinta. S nu slbeasc! Chiar si lasfinti se constat o viat de oscilatie, o ridicare si o coborre. Pentru c, te mai prseste harul, ca s nute mndresti, s nu spui: "Ia uite eu unde am ajuns!" Te mai prseste harul ca s te smeresti. Dar nu

trebuie s-ti pierzi credinta. Tu trebuie s fii mereu prezent. C nu rezolvi att de mult prin rugciuneacare o faci, ci prin harul lui Dumnezeu, c tu vrei cu orice chip ajutorul lui Dumnezeu. Pentru c imediatvine satana s-ti foloseasc mintea; nu trebuie s v speriati, el nu se astmpr. Dumnezeu stie ce vreitu, nu te speria deloc, tu continu rugciunea. Dac ziceti: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul luiDumnezeu, miluieste-m pe mine, pctosul", l sperie pe dracul. Pentru c este puterea numelui pe carenu o poate suporta satana. Vezi? E lips de o trire interioar si adevrat, nu rational. Ar trebui sntelegeti singuri lucrurile acestea!

Iar n legtur cu oscilatia asta care si la sfinti se constat, exist un cuvnt la Sfntul Apostol Pavel carespune asa: "aduceti-v aminte de mai-marii vostri, care v-au vestit vou nvttura lui Dumnezeu, la a


25/31

25

cror sfrsit privind, s le urmati credinta" (Evrei 13, 7). Adic, la sfrsitul vietii ei s-au desvrsit si aucuvntul puternic si ntreg. Deci, dac noi suntem n lupt, acum ne ajut harul lui Dumnezeu. Dar lupteste toat viata, ne ispiteste continuu.

Oare s ne rugm numai cnd ne ispiteste satana? S ne rugm fr s ne ispiteasc! Dar, dac neispiteste si Dumnezeu i d voie, este un prilej n plus s nu m stpneasc fiara asta nenorocit. Avemnevoie de o stare de prezent continu, cci harul lui Dumnezeu ne ajut. C nu putem fr harul lui

Dumnezeu s ne mntuim. Este cu neputint s te mntuiesti, orict ai fi de nevoitor, numai cu fapteletale, fr harul lui Dumnezeu. Vezi cum i-a spus Sfntului Siluan Athonitul, Hristos: "Gndul la iad sindejdea la Mine". Adic nu te mntuiesc faptele tale; chiar Sfntul Antonie cel Mare spunea c nu semntuieste, si cine era Sfntul Antonie? Faptele omului nu-l mntuiesc fr harul lui Dumnezeu. SpuneMntuitorul: "Ceea ce la om este cu neputint, la Dumnezeu este totul cu putint." L-a ntrebat SfntulApostol Petru: "Ce facem, Doamne, cine se mai mntuieste?" Deci, nu faptele noastre ne mntuiesc, cimila lui Dumnezeu, dar s fim noi prezenti. Nu meriti tu attea haruri, dect dac esti ntr -o smeritprezent.

Uite, Sfntul Chiric cu mama lui, Sfnta Iulita, care era chinuit de pgni. Sfntul Chiric era mic, pnla genunchii lui mam-sa, si a zis: "Si eu cred n Hristos!" Si i-a trntit la o cizm n burt si l-a repezitde zid si l-a omort pe loc. Si-i pus copilul la n rndul mrturisitorilor. Sfintele moaste ale lui Chiric,

mititelul acela, cu mare cinste le misc preotul.

Vedeti c ntr-un cuvnt este cuprins toat mntuirea? 0 stare de dispozitie interioar, de ce tristete? Anviat Hristos! Suntem botezati, avem nger pzitor, Dumnezeu ne nvat: "Cereti-Mi, c Eu v dau;cine-ti d piatr n loc de pine? Si Eu s nu v dau vou pine, putin credinciosilor?" Asta este putincredint! ncercati, nu v lsati deloc! La msura voastr. Multumiti-v cu daruri mici, nu cereti darurimari; este o greseal! Un dar pe care l ai nu e mic, este tocmai ce-ti trebuie tie! Dar omul, n nes buitalui mndrie si dorint, vrea tot cerul ntr-o clip! Nu! Tot cerul este al tu, dac esti prezent si smerit! Nuse poate fr smerenie nimic. S stiti!

Exist o carte "Viata Sfntului Nifon". Pe acest sfnt l caracterizeaz ndeosebi smerenia. Si s vedetice descoperire a avut de la Dumnezeu, nici nu v dati seama: la moarte au venit sfinti cuviosi si

mucenici s-l ia, a venit chiar Mntuitorul. Pentru c el a zis: "Doamne, ct as fi eu de fericit s vii si Tula moartea mea!" L-au luat dinainte, s-si vad locul n cer.

Toate aceste lucruri le realizeaz smerenia. Asta-i singura cale. Dar nu v desconsiderati c a fcutSfntul Nifon si nou ne e cu neputint. Nu! La msura ta, strduieste-te si tu. Sfntul Apostol Pavelspune: "mprtia cerurilor se ia cu nval." La un concurs alearg multi, dar cine alearg sincer, nualearg degeaba. Cine se duce la concurs, s nu se gndeasc c nu cstig; toti cstig n final, dac aualergat cinstit, dar doar unii iau premii.

Exist pahar mic, pahar mare si pahar foarte mare, care sunt pline toate. Paharul mic nu-i suprat c nuncape n el ct cuprinde paharul mare. Paharul mic este satisfcut c este plin. La msura lui, el a luatpremiu, si-a umplut paharul. Este n functie de har si harul nu se d dect dac este omul smerit. Omul,

dac este sincer si smerit, este plin la msura lui; este att de satisfcut, nct nu-si mai bate capul caltul ar fi mai fericit ca el.

Frtiile voastre ati auzit de Sfntul Ioan, c i s spunea Apostolul pe care-l iubea Iisus. Dar ce, pe ceilaltinu-i iubea Iisus? i iubea, dar Sfntul Ioan Evanghelistul avea o putere mai mare, de a acapara mai multiubire. Dumnezeu trebuia s-l tin plin mereu, c era pahar mare. Dar pe toti Apostolii i iubea Iisus sitoti erau plini la msura lor. Si atunci nu se mai justific ticloasa aia de invidie. C se constat cniciodat nu te sufer unul care are o viat mai slab dect a ta. Chiar ntre mireni si clugri. SfntulIoan Gur de Aur spune despre clugrie c acesta este drumul ctre care trebuie s vin toti. Dar nu totise pot duce la mnstire. Nu-i nimic. Rmn acolo ca paharul cu msura lor si se desvrsesc acolo unde


26/31

26

sunt. Nu numai clugrii se mntuiesc. Ei tin de cuvntul cel mai nalt, vrf al Scripturii: " Vrei s fiidesvrsit?" Deci au fost invitati. Pentru c poruncile sunt porunci care te mntuiesc. si sunt si sfaturileevanghelice, care te invit mai mult la desvrsire. Dar asta nu nseamn c omul care are nevast nu semntuieste. Orice mntuit este fericit, e nger. Dar sunt ceruri si ceruri, sunt locasuri si locasuri. Suntdesvrsiti a la Sfntul Antonie cel Mare, Sfntul Ioan Gur de Aur, dar asta nu nseamn c nu suntfericiti si ucenicii lor, care s-au mntuit; cci orice mntuit este un nger.


27/31

27

TAINA IUBIRII

Lumea aceasta nu e vinovat, suntem vinovati noi c nu stim s iubim si nu stim s-o apreciem! Ce-am

fcut noi pentru lumea asta, dac este vorba s intrm n amnuntele drumului mntuitor? Ce-am fcutnoi pentru lumea aceasta asta ni se cere!

0 institutie, ca si un neam, triesc prin cei care tsnesc, care stau pe cruce fr s cedeze. 0 iubire marepentru Dumnezeu cere o permanent jertfire. Niciodat nu vom tri fr probleme si fr sbii ndreptatempotriva noastr! Nu vedeti nvttura crestin? "N-am venit s aduc pace pe pmnt, ci sabie...Dusmanii omului sunt casnicii lui." Dar toate acestea nu trebuie s descurajeze pe nimeni cu nimic.Chiar dac omul este afectat de aceste nenorociri, asta nu nseamn s renunte. Nu! Dumnezeu stie denecazul tu, iar aceste suferinte te ncearc pentru a te putea defini, pentru a merita s fii ncununat deDumnezeu, cci El asta doreste.

Nu ne putem nchipui un om mntuit fr merite. De unde vin aceste merite? Din lupta cu suferintele, iar

lupt fr jertf nu se poate! Crucea a mntuit neamul omenesc! Nu dreptatea lui Dumnezeu, niciminunile Sale, ci Crucea! Atunci cnd lisus S-a rstignit, atunci a fost biruit satana. Mntuitorul triumfape Cruce, iar satana era nvins. Deci, nici un crestin nu este scutit, sub nici un chip, de crucea sa, pentruc e dar de la Dumnezeu suferinta, dragii mei! Nu este numaidect o pedeaps. Dar, chiar pedeaps nsine, canonul nseamn putinta revenirii, a ntoarcerii la bine.

Se constat c nu vine lumea la biseric. Dar nu trebuie s fie o preocupare n sine, s se fac atta caz.Pentru c aceste lucruri sl besc forta personal a fiecruia, semnnd confuzii. Din cauza greselilormultimii, fiecare om ajunge s se scuze n sinea lui: "Ce, numai eu fac? Vd c toti fac!" Deci, cel maibine este ca noi s ne rugm pentru rezolvarea acestor lucruri pentru oamenii acestia. Si chiar v rog, sfie o mai mare dorint de iubire adevrat! Nu o iubire nregistrat si difuzat ca atare de oameni: "Auzi,domnule, c trebuie s iubim!" Nu! Trebuie s simti nevoia s iubesti.

Nu este niciodat nimeni degeaba lng tine. El este cu stiinta lui Dumnezeu, ca tu s-l ajuti sau s tefolosesti. Te folosesti, c poate are o putere de duh mai mare. Sau l ajuti tu, n sensul de-al suporta. Esteo mare greseal atunci cnd certm pe unul sau pe altul! Il rabd Dumnezeu si pe acela, si de aceea l-apus n calea ta, ca s-l rabzi si tu si s te ncununezi!

Dac se ntmpl s facem fapte bune, nu este bine s le facem numai din obligatie, pentru c devenimcazoni. S le facem dintr-o dragoste cu orice chip, si atta ct putem. Pentru c Dumnezeu nu ne tine csuntem noi foarte vrednici. Ne tine c este foarte milostiv El, si de aici vine si toat mila noastr.

Bunoar, dac se gseste cineva n situatia s dusmneasc pe cineva, se gseste n situatia s-l judece,pentru c este ntr-adevr incorect si nu se aseaz deloc. Deci, ti este incomod si tie si celorlalti. Dar

dac ar zice omul asa, ar sta de vorb cu Dumnezeu: "Mi drag, Eu l iubesc si pe acela asa cum e. D-te de partea Mea, ca s-l iubesti si tu. Eu l iubesc asa cum este. Cci de aceea l tin n viat. D-te departea Mea si las, nu-l mai dusmni; Eu sunt Dumnezeu si tot Eu te tin si pe tine. Tu cte greseli faci siti le trec cu vederea?" Acest dialog intim, cu smerenie s se fac, si tu esti asigurat. Si rsare cu oricechip iubirea, fr de care nu se poate face nimic, chiar dac ai da muntii la o parte; chiar dac ti-ai sfsiatrupul s ard pentru Hristos. Milostenia nu este numai s dai din traist. Milostenie este c accepti peun om s stea lng tine, fr s l alungi n gnd. Ai un coleg care are un necaz, trebuie s stii s-i faci omngiere, s-i descretesti fruntea. La sraci poti s faci o rugciune scurt: "Doamne, miluieste-l!",dac nu poti s-i dai, c esti n tramvai si el este pe trotuar. Intrebarea se pune, cum ne este inima noastr


28/31

28

n legtur cu suferinta din jur? Cel mai mare lucru de care vom fi ntrebati la Judecata de apoi este: "Dece nu am dat mai mult atentie semenilor nostri?"

Exist porunc n nvttura crestin: s se respecte toat fptura, cu att mai mult fiinta omeneasc,care are "chip" si "asemnare". Si firea pervertit, binenteles, te ndeamn s tii cont numai de al tu, sifoarte greu te rupi si pentru cellalt. Si tocmai asta e porunca: s te rupi. Eu v-am spus uneori; dac nu,spun acum: Era ntr-o situatie, parc era vis, dar tare a fost parc real, asa... Murisem, si m uitam, cum

se spune, la moartea mea, cci sufletul nu moare. M uitam la mine n cosciug si cnd a ajuns cosciuguls intre n groap am zis: "Ce bine este dac lasi ceva din tine afar! Aceea te va ajuta si pe tine striesti mereu". Milostenia este ceva din tine. Si Alexandru Vlahut zice: "Mila e toat Scriptura!"

A milostivi pe unul, pe altul, aici se arat c tu esti Hristos. Apoi, nici nu stii c acela pe care l ajuti poate s fie Hristos. El nu ntinde mna s-i dai. El ntinde mna s-ti dea mprtia cerului si tu nuobservi. Si, de regul, oamenii caut bnutul cel mai mic.

Fratii mei, tineti minte: cersetorii sunt personaje biblice! Ai trecut pe lng mntuirea ta asa de usor! Simai grozav, l-ai dispretuit pe cersetor! Cersetorii nu pier niciodat. Fac sobor la margine de drum simpart ce s-a cptat, si zic: "Asta-i de la cutare. Pomeneste-l, Doamne, ntru mprtia Ta!" Si arevaloare. Mntuitorul, ca s ne ncurajeze, a spus: nsutit veti primi! Vrei s te mbogtesti? D tot ce ai!

Primesti nsutit! Lucrul acesta nu-l vorbesc de la mine. Dac ati cunoaste viata Sfntului Ioan celMilostiv, v-ati nspimnta! Sfntul Ioan, cnd s-a dus n respectiva arhiepiscopie, a ntrebat: "Ct aurare arhiepiscopia?" Si i s-a rspuns: "Attea litre de aur!" "Dati-i la sraci!" Cnd au auzit, economii iaau zis c i srceste. Si a venit napoi nsutit fat de ct a dat. Iar ddea, iar venea nsutit. Economiicrteau mereu! Vezi, nu observ omul cnd primeste, dar observ cnd d. Dar venea nsutit cu precizie!Este cuvnt din Scriptur. Eu nu am dreptul s-l contrazic pe acest cuvnt. Si obisnuiti-v cu autoritateacuvintelor din Sfnta Scriptur. Tainele Bisericii s-au fcut pe temeiul cuvintelor din Scriptur. "Cedezlegati voi, dezleg si Eu". Asa a luat nastere Taina Pocintei.

A venit o doamn la arhiepiscopie s dea o donatie. Si a ntrebat-o Sfntul Ioan: "Ct doriti s dati,doamn?" "Att!" Sfntul Ioan se astepta s primeasc nsutit, iar ct ddea doamna asta nu era nsutit.Si a ntrebat-o: "Att ai vrut cu adevrat s dai?" "Nu! Am vrut s dau atta, dar cnd am scris suma, o

mn nevzut a sters si a scris ct dau eu acum".

Ce se ntmplase? Economii nu au dat la sraci ct a zis Sfntul Ioan. Au dat mai putin. Si corespundeacu ct a adus femeia asta nsutit. Sfntul Ioan i-a mustrat: "Uite cine srceste arhiepiscopia!" Si s-aajuns s dea cte o corabie cu aur, si veneau o sut napoi; si s-a umplut Marea Mediteran cu corbiipline cu aur mergnd la Sfntul Ioan. Si s-a auzit glas din cer: "S vedem, Ioane, cine este mai milostiv:tu sau Eu?" S-a verificat cu ape, cu corbii si cu aur cuvntul Scripturii. Deci, obisnuiti-v s nu tritinumai voi, ci s triti n toti care sunt cu voi.

Exist porunc mare repetat de Iisus Hristos, nct insist: "S v iubiti unul pe altul." Vedeti, cu oricechip trebuie s fim controlati, dac avem acest sentiment de iubire pentru toti. Practic e greu. Nu potichiar s iubesti pe toti. Bine, asta se ntelege. Dar, cu nici un chip s nu urti! Dac nu ursti, nu mai esti

n ap, esti pe scar, pe prima treapt. Dar esti pe uscat! Si sigur c treptele merg pn la treaptadragostei de sus. Esti liber si ai posibilitatea de a urca, dac nu ursti. Deci este un nceput doar. Ce senumeste scar: "Dou lemne hodo-lemne si un brat de lea mruntele!" Adic, dac esti pe prima treaptesti salvat. Dar ceva sfnt din noi, crendu-ne Dumnezeu singur numai pentru Dumnezeu si poruncindu-ne s iubim, ne-a dat si putinta s iubim. Si atunci ceva sfnt din noi ne spune: "De ce s stau chiar asape ultima treapt? Ia s psesc mai sus!" Se ntmpl de capeti o bucurie pe care nu o cunosteai, dar carete odihneste si te sileste la a treia treapt. Si tot asa, si tot asa, pn cnd ajungem la dragoste, care estelegtura desvrsirii.


29/31

29

Mntuitorul nu spune c sunt treizeci de trepte, cum arat Sfntul Ioan Scrarul. Spune: "S v iubiti"vorbeste la superlativ si termin. Dar acum, noi, care ne ntlnim cu neputintele noastre si cu frecusul,lipsa de educatie la un adversar, dintre dou rele, alegem rul cel mai mic. Dect s-l ursc, mai bine masez pe prima treapt si nu-l ursc. Si m tin cu minile de treapta de sus. Dac te tii cu minile detreapta de sus, nseamn c e posibil s ajungi la ea, c e deja n mna ta. Este porunc. Nu mai avemvoie s comentm, dect, cu orice chip, s stabilim relatii mcar la "Bun ziua", sau s nu ursti penimeni. Degeaba ne zbatem, degeaba mplinim alte porunci crestine, dac n-avem relatie cu cineva.

Frtiile voastre trebuie s stiti c inima noastr trebuie s fie mereu liber pentru Hristos. C undusmnel, care st cocotat pe acolo pe undeva n zona asta grozav a inimii, l ndeprteaz pe Hristosdin inima ta. Adic nu vrea Hristos s stea cu dusmnelul la. C nu exist relatie ntre ru si bine.Mntuitorul zice: "S-mi dai toat viata, toat fiinta ta!" Dracul zice: "Mie s-mi dai numai un deget!"C prin asta el te stpneste cu totul. Deja e lng tine. Nu mai este Hristos lng tine, dac tu i-ai dat ounghie de la un deget. Nu trebuie recunoscut.

De aceea, nici nu se st de vorb cu dracul. E o greseal mare cnd mai spun unii: "L-am certat pedracul!" Lui i convine foarte mult dialogul cu omul. S te rogi! El fuge de rugciunea pe care o faci tu.Dac l simti c ntr-un fel te munceste fizic, sau te deranjeaz te miri cum, roag-te la Hristos:"Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m pe mine, pctosul!" C v este landemn o rugciune ca asta. Dar nu cu agitatie, ci cu calm si cu stpnire de sine. Pentru c, v repet

acum, sunt sigur c v-am mai spus, oricare ar fi motivul unei ntristri, sau al unei mhniri, este numai sinumai de la draci. Harul lui Dumnezeu nu vine unde-i o mhnire, unde-i o ntristare, deoarece cu astfelde bogtie nu stii ce s faci si o risipesti. Si, din prudent, nici nu te stpneste acest har, dar vine unde-ilinistire sufleteasc, unde fiinta noastr transform ca un mare aparat de reactie acest har al luiDumnezeu cu hotrrile tale de a misca, de a te mplini, si uite asa ajungi la msura omului desvrsit,ca s nu vorbesc chiar s fii

Date post:	30-May-2018
Category:	Documents
Upload:	cristian-george-adoroaei
View:	270 times
Download:	0 times

ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC - DIALOGURI

Documents