Ne Vorbeste Pr[1].Arsenie Papacioc, Vol.1

8/14/2019 Ne Vorbeste Pr[1].Arsenie Papacioc, Vol.1

1/33

Ne vorbeste Pr. Arsenie Papacioc - vol. 1

Scurta autobiografie a Arhimandritului

Arsenie Papacioc

M-am nascut n anul 1913, la 15 august, n comuna Perieti, satul Misleanu, jud. Ialomita.Am intrat n monahism n anul 1947, la 15 ianuarie, la Mnastirea Cozia. Am fostcalugarit n anul 1949, la Mnastirea Antim, dar pe seama Mnastirii Sihastria - Neamt, la26 septembrie, prin aprobarea expresa a Patriarhului Iustinian.Am primit hirotonia n preot exact la un an dupa calugarie, la 26 septembrie 1950, n ziuapomenirii Sfntului Ioan Evanghelistul, Apostolul Iubirii. Lucrul acesta m-a ncurajatfoarte mult, si nu l-am considerat fara semnificatie n marea raspundere preoteasca sicalugareasca. ntre 1950 si 1952 am fost numit spiritualul Seminarului Monahal Neamt,singurul din tara la vremea aceea. Apoi am fost egumenul Mnastirii Slatina-Suceava,

timp de mai multi ani. Aici ne mutase Sfntul Sinod, pe 30 din calugarii MnastiriiSihastria.Am fost preot paroh la parohia Filea de Sus si Filea de Jos din judetul Cluj -un centrucatolic-, timp de 2 ani.Apoi am fost staret la Mnastirea Cheia - Prahova, vreme de 6 ani; econom mare si casierla Mnastirea Caldarusani; preot si duhovnic la Mnastirea Dintr-un lemn; slujitor laMnastirea Cernica, vreme de un an si jumatate. Din 1976 sunt preot slujitor si duhovnicla Schitul Techirghiol - Constanta.

Parintele Arsenie Papacioc este un duhovnic consacrat al zilelor noastre. Vederea sfintiei

sale de pastor sufletesc este confirmata de cteva trasaturi duhovnicesti absolut necesare,precum: blndete, smerenie, milostivire, daruire totala, cunoastere a Sfintei Scripturi si anvataturii patristice, darul cuvntului, ntelepciunea duhovniceasca, experienta personalasi multa dragoste pentru oameni. Ca preot si duhovnic, parintele Arsenie a fost daruit deDumnezeu cu aceste daruri de mare pret, care l-au facut cunoscut multor credinciosi caun bun pastor sufletesc.Nascut n comuna Perieti-Ialomita, la 15 august 1913 si face anii de ucenicie monahalan Mnastirile Cozia si Antim si este calugarit la 26 septembrie 1949 la MnastireaSihastria, sub ascultarea vestitilor nostri duhovnici Arhimandritul Cleopa Ilie, n calitatede staret si a ieroschimonahului Paisie Olaru. Exact un an mai trziu, n ziua pomeniriiSfntului Evanghelist Ioan, Apostolul Iubirii, este hirotonit preot si se nevoieste un timp

n obstea Mnastirii Slatina-Suceava. Alte ascultari: staret al Mnastirii Cheia-Prahova, 6ani de zile; preot si duhovnic n Mnastirile Caldarusani, Dintr-un Lemn si Cernica; iardin anul 1976, duhovnicul Schitului Sfnta Maria-Tomis, ntemeiat de Patriarhul Iustinianla Techirghiol.Cunoscnd statornicia si bogata experienta duhovniceasca a Prea Cuviosiei Sale aminvitat pe parintele Arsenie la o convorbire ziditoare de suflet, pe care o redam n paginilece urmeaza.


2/33

- Ce ati nvatat n chip deosebit n viata mnastireasca din nceput pna astazi?

- Dupa ce am intrat n monahism m-am simtit foarte mic si nensemnat, dar ncurajatputernic de importanta tainei acestei daruiri.Imensa valoare a focului nasterii din nou ntr-o silueta smerita a fiintei tale, lucru care n

lume nu s-ar fi putut trai si cunoaste, pentru ca nu exista Crucea de Aur a Taierii Voii.Aici, n viata monahala, ies la iveala multele neputinte din om si asa simti nevoia sa teumilesti, fermentul cel mai important pentru formarea personalitatii duhovnicesti aomului nou -calugarul. Aici, cu darul lui Dumnezeu, se ascute mintea si se smeresteinima si nu stii de unde cunosti lucruri ascunse tie pna acum. Aici stii ca omul smerit nuse vede niciodata smerit si fiecare are o masura de umilinta, care nu-i altceva dect ogrozava arma de aparare mpotriva duhurilor rele, ca este lucrarea darurilor date cuplacere de mna Stapnului tau.Aici, n viata de mnastire, se descopera la nesfrsit posibilitati de viata curata si un fel dea fi prezent cu sufletul si a simti ca Dumnezeu vrea sa-ti daruiasca mai multe bunatatidect ceri tu, cum spune Fericitul Augustin, si esti ndemnat spre o mare nadejde, cum

spune Solomon: Cine a nadajduit spre Domnul nu s-a rusinat.Dar cea mai mare multumire o am catre nemarginita bunatate a lui Dumnezeu, ca ne-a datsi am cunoscut mijlocitoare pe Maica Domnului, aparatoarea desavrsita a vinovatilor.Spre a ne schimba viata ne trebuie numai o vointa tare si o ncredere mare n mila MaiciiDomnului si n atotputernicul ei ajutor. n mnastire mi-am aprins sufletul de bucurie,ncredintndu-ma rugaciunilor Maicii Domnului, apararea neajunsa a noastra, a celorslabi.

- Ce fapte bune se cuvine sa faca un calugar ca sa dobndeasca din belsug nadejdeamntuirii?

- Sa stii sa aduci pe Duhul Sfnt n tine, spune Sfntul Serafim de Sarov. Nu attfaptele noastre bune ne pot mntui sufletele, ct harul si mila lui Dumnezeu, care, credeu, nu poate fi un dat mai mbelsugat pentru nevointe, oricum ar fi ele. Ni se dau de suspentru curatirea sufletului nostru de tot pacatul si mai ales de neiubirea aproapelui nostru.Sa nu-l vorbesti de rau, n tine, pe fratele tau si mai ales n afara de tine.Aceasta sa fie cea mai grabnica preocupare a noastra: iubirea, caci traind n aceastamireasma, nici celelalte fapte cu chip frumos nu ramn nemplinite (si chiar daca ar mairamne unele, rnduiala Divina nu-si va retrage harul de la tine). Motivul neaparat almntuirii noastre este sa iubim pe toti fratii nostri (ca toti sunt rascumparati). Acesta va ficriteriul de judecata al vietii noastre la raspntia cea din urma, care va ncepe cu aceastagrava ntrebare: De ce n-ai iubit, daca ai purtat numele Meu n rnduiala vietii tale? Dece ai speculat iubirea altora, acoperindu-ti pacatele tale si de ce ai dispretuit pe celnensemnat, sarac, sau suferind, cnd Eu, nsngerat, scuipat si batut n cuie, am zis:Porunca noua va dau voua, sa va iubiti unul pe altul, nu sa va urti sau sa va nstrainatiinimile fata de celalalt? Si de ce n-ati dat, sa va scapati pe fratele vostru sarac de rusineade a sta cu mna ntinsa?Iata deci unde trebuie sa fie mai nti atentia zilelor vietii noastre pentru nfricosataJudecata.


3/33

- Calugarul care nu-si poate mplini canonul sau calugaresc, nici fagaduintele date latunderea n monahism, ce fapte bune ar trebui sa faca pentru a nu-si pierde sufletul?

- Sa faca cu drag orice fel de ascultare, ca mare este taierea voii (dar macar sa nu sempotriveasca), sa stie ca este urciune naintea lui Dumnezeu crtirea. Sa lupte sa vada

pe toti cu inima de frate, sa-i ajute n neputinte si sa nu critice pe superiori si nici pe altii;daca este ncepator, lucrul acesta este si mai grav. Sa fie multumit cu ce are si samultumeasca cu umilinta ca sta n mnastire, la att de sigur adapost.Chiar daca un frate sau monah nu este prea avansat n traire, sa stea cu toata statornicia nmnastire si sa se spovedeasca rupt si curat si nu se va pune problema pierderii sufletului,ca nu este putin lucru sau nensemnat sa stai n mnastire hotart si fara crtire.Spune n Pateric Sf. Ishiron (pag. 121) ca cei ce vor trai n veac de ispitire si nicidecumlucrare nu vor avea, dar vor rabda pna la urma, aceia mai mari dect noi si parintii nostrise vor chema.Oricum va sti bunul Dumnezeu, dar nu vom ndrazni sa spunem ca si vor pierdemntuirea. Statul n mnastire cu drag, chiar daca exista neputinta multa dar si smereste

inima, chiar daca nu va primi dupa dreptatea divina, si nici mila si darul nu le va avea, vaavea nsa marea milostivire a lui Dumnezeu la Judecata, caci mare este Dumnezeulcalugarilor.

- Cum putem scapa de multimea grijilor pamntesti, ca sa dobndim mai mult timp derugaciune?

- Parinte Ioanichie, mare mai este rugaciunea din inimile si gurile tuturor catreDumnezeu. Rugaciunea este ca o sageata ascutita cu care au tras de mii de ani toti sfintiisi chiar cei mai simpli crestini, a patruns inima cerurilor (care erau poate mhnite pepamnteni), si pe aceleasi urme au venit raspunsurile salvatoare, si asa s-a contribuit la

mentinerea n viata a credintei pe pamnt, din neam n neam.Frate crestine, ai si tu istoria ta, esti ncadrat ntr-o mare unitate crestina, Biserica, si estirascumparat de jertfa Mntuitorului pentru totdeauna; pretuiesti, deci, att de mult si ai oraspundere att de mare si de nobila. Ct de greu este sa cerem fiecare ct de putin,simplu si direct, ca Dumnezeu sa ne ajute n attea necazuri si doriri, si sa-I multumim!...Cine este acela care nu are nimic de cerut Domnului Iisus Hristos si Maicii Domnului? Sespune ca Maica Domnului este suparata pe toti aceia care nu-i cer niciodata nimic. Eaeste o noua lume, si ct poate Dumnezeu cu puterea, poate si Maica Domnului curugaciunea. Arata-te, deci a fi un fiu cu inima de copil al Maicii Domnului!De grijile pamntesti nu putem scapa dect daca nu vrem. Ca suflete daruite se impunemai multa vointa de a nu ne lasa aglomerati si coplesiti de grijile acestea pamntesti pnantr-att. Ne rnduim viata ca oameni care gndim mai nalt si cu multa raspundere. Sespune ca daca am putea ntreba pe cei de sus (pe cei mntuiti): Ce v-a costat pe voi deati ajuns la atta fericire?, ne-ar raspunde: Timp, putin timp petrecut bine! Iata deci canu avem cu nici un chip alta vreme sa ne mplinim sufletele chemate, daruite si plecate cuatta hotarre.Trebuie sa ne gndim ca ne numim Cin ngeresc. ngerii se roaga nencetat, n toatavesnicia.


4/33

- Cum se putem birui mai usor razboiul desfrnarii si al gndurilor trupesti?

- Pentru biruirea acestui razboi al curviei, n orice stadiu s-ar afla, trebuie mai nti cerutharul bunului Dumnezeu. Nu este o batalie de scurta durata, pentru ca trebuie neaparatajuns la o biruinta totala. La nceput fiecare se vede neputincios sa se mpotriveasca, dar

la Dumnezeu totul este cu putinta.nceputul acestei lupte este:a) Sa vrea neaparat sa scape de acest razboi.b) Sa se roage cu toata inima, la Dumnezeu si la Maica Domnului, sa-l ajute.c) Sa ocoleasca, att ct se poate, mprejurarile care ar putea trezi patimile.d) Sa nu primeasca n minte momelile care vin si care pot parea a fi nevinovate si ncepsa se concretizeze cu imagini; toate aceste gnduri sa le alunge, schimbndu-si mintea nrugaciune, dar o rugaciune a lui, nu recomandata de cineva, oricine ar fi acela; orugaciune cu suspinele proprii, chiar daca n-au cuvinte.Daca atacul este iute, ndulcitor, coplesitor, sa suspine la Maica Domnului si sa nu cedezeatacului. n faze avansate, sa se marturiseasca rupt si curat, fara menajamente si fara

nvinuirea momentului, mprejurarii, sau a persoanelor. Marturisindu-se mai des, l vaajuta foarte mult.Duhovnicul l va ntelege, l va iubi, l va asigura ca nu e singur, dar nici nu-l va lasa nmotivarile lui, ca ar fi necesar si prea firesc. Duhovnicul sa aiba rvna si bunatate, sa-lpoata dezlipi de patima aceasta ascunsa si cu multe capete. Se recomanda lectura, carti siorice cu subiecte pregatitoare la moarte. Va fi iertat, oricare ar fi greseala, prin pocainta,si aceasta ar fi o mare cucerire, dar sa nu se amageasca cineva sa creada ca fara depocainta s-ar cunoaste vreo iertare. Pacatul acesta face sa nu puteti vedea nici ce e Raiul,nici ce e iadul cu adevarat, si la aceasta ar trebui gndit si meditat mai mult.Pentru cei ce au pozitie duhovniceasca si totusi sunt raniti mai mult sau mai putin, si trecprin baia pocaintei, li se considera drept accidente si vor avea motive serioase sa intre cu

adevarat ntr-o smerita smerenie, si aceasta aduce o mare bucurie lui Dumnezeu fata decel care are parerea de sine ca nu e cazut.Nu e un paradox, este si o dreptate si o mare milostenie divina. El, Stapnul si Pastorulcel bun, a lasat stna de oi si a mers sa caute oaia ratacita si a purtat-o pe umeri fericit,ducnd-o la staulul mparatiei slavei. Citeam ceea ce va spun acum: Sunt, frate crestine,crede-ma, doua feluri de bucurii care nu se pot uni: tu nu vei putea a te bucura aici pepamnt cu placeri trecatoare si vinovate, si n cer a mparati cu Iisus Hristos. Atuncifaradelegea si va astupa gura sa (Ps. 106, 42) Nebunule, acel timp de care abuzezi tisapa groapa, si ziua de mine va fi vesnicia! Spunnd acestea, gndesc ca ar puteancuraja pe cei ce lupta cu atacurile din afara si cu firea dinauntru.

- Cum putem birui si alunga de la noi slava desarta si cugetul mndriei?

- Urta si necurata patima! Toate relele pescuiesc n balta aceasta. Sa nu auda Dumnezeude omul mndru! i ia darul ntreg ca sa se poticneasca, doar s-ar smeri, cum spuneScriptura.l paraseste, devine o mare urciune; i ia gustul frumosului; l lasa ratacit si haotic printoate gunoaiele marginilor lumii. Nu mai are chip, nu mai are asemanare si nicidiscernamntul constiintei. E adevarat cum spun un Sfintii Parinti: Unde caderea a


5/33

apucat, acolo mai nainte mndria a lucrat. Nici o patima nu te apropie mai mult ntr-oasemanare cu diavolul ca mndria.Toate patimile se mai pot, sa zicem, apara cu firea si cu grozavele mprejurari ale vietii,dar mndria nu se poate apara cu nimic. Ea are nesuferita cutezanta sa stea lnga oricevirtute, si chiar -la cine poate- se ascunde n smerenie, pe care o are ca un paravan. Lucru

foarte des ntlnit si ntarind cuvntul, este ce ea ce spune un parinte: E smeritmndruletul!Fiind att de primejdioasa si att de prezenta la toate vrstele si rangurile, este bine canimeni sa nu desconsidere pe nimeni, orict ar fi de nensemnat (caci si n el se ascundeHristos), si chiar sa-l ntrebe, pentru a-i cere o parere, macar si conventional, si acesta arfi un prim pas, adica un semn pe drumul Evangheliei.E bine sa ntrebi, sa ceri pareri sau sfaturi de la oricine, oricine ai fi tu, ca -cine stie?-harul lui Dumnezeu se salasluieste mai mult n cei simpli si nebagati n seama. Pleaca-te(macar pentru smerenie trupeasca, cum se zice) ca tot este un sunet placut, si vei vedeacta nevoie ai de semenii cu care a rnduit Dumnezeu sa traiesti si sa te vezi, si te veiconvinge, n drumul vietii, ca ntelepciunea sta sigur mai mult unde este smerenie pentru

ca acolo este Dumnezeu.Iata, Lucifer a cazut iremediabil, cadere mareata numai prin doua cuvinte: Eu sunt..., sicaznd, a ajuns mpotrivitor pe veci, urciunea pustiirii. Sa nu se amageasca cineva cafara o adevarata purificare n singura apa smereniei, va putea intra n mparatia, de undeau cazut ngerii. Iata la repezeala gndurile si ndemnurile mele ca sa poata cinevadelibera ca Dumnezeu ne-a facut frumosi singur numai pentru El.

- Ce sa facem sa ne putem stapni limba si sa dobndim darul tacerii?

- Cu adevarat mare este nestapnirea limbii - cum spun sfintii: Mare este caderea de lalimba. Vorba multa este mai mult desertaciune dect folos, iar vorbirea de rau este o

mare primejdie pe lumea aceasta si adica, si pe lumea cealalta. Se zice ca cei mai multidin osnditii iadului sunt cei care ucid cu vorbirea de rau.Trebuie sa-l iubesti, frate, pe fratele tau. Nu aceasta este porunca cea mai mare aMntuitorului? El a dat aceasta porunca ca o ncununare a tuturor nvataturilor sale, casingura cale spre mntuire -IUBIREA- si a urmat neuitata si sfsietoarea Golgota.Trebuie facuta educatie de amanunt a raspunderii ce avem pentru viata noastra, singurultimp ce l avem sa ne punem paza limbii si sa ne curatim inima de rautate. SfntulGrigorie Teologul spune: De orice cuvnt n plus vom da raspuns, cu att mai mult deorice cuvnt rusinos si, cu att mai grozav de orice cuvnt ucigator. Patericul va fi demare folos la capitolul Folosul tacerii (pag. 242). Sfntul Isidor Pelusiotul spune (pag.108): Vorbirea cu folos este o binecuvntare, iar daca este ntarita cu lucrare, estencununata. Ca viata fara cuvnt mai mult foloseste, iar cuvntul si strignd supara. Iardaca si cuvntul si viata se vor ntlni, face o icoana a toata filosofia.nchide pe Domnul n inima si ai luare aminte acolo (n inima), si sa stai acolo nainteaDomnului fara sa iesi: atunci ti vei da seama de orice fir de praf. Asa ncepe nvataturatainica; ea nseamna o oglinda pentru minte si o faclie pentru constiinta. Ea usucadesfrul, nabusa furia, alunga mnia si ridica mhnirea, nlatura cutezanta, nimicestedeznadejdea, lumineaza mintea, alunga lenea, te smereste cu adevarat, si ai cugetare faralingusire; raneste pe demoni, curata trupul si nu este partasa, ci straina de orice lucru


6/33

spurcat.Cugeta mereu: La cine ma voi duce? Sunt vierme... Aceasta si altele care tin de gndulmortii si al vesnicelor asezari, apartin de nvatatura tainica.

- Cum putem dobndi darul smereniei si al lacrimilor la rugaciune?

- Smerenia nu are cum sa vina singura, fara ca tu, n mersul duhovnicesc al vietii sacugeti ca nu poti nimic fara darul lui Dumnezeu. Mntuitorul zice: Fara de Mine nu putetiface nimic! Canonul 124 Cartagina zice: Si daca totusi cineva zice ca poate ceva (faraHristos), anatema sa fie.Frate, nu stii ca, daca esti cu pareri de sine, mndru, esti parasit de ajutorul luiDumnezeu?! Ca zice: Dumnezeu, celor mndri le sta mpotriva, iar celor smeriti le da har.Gndeste-te, deci, fara harul lui Dumnezeu esti praf si cenusa. Si daca socoti ca ai fostrabdat pna acum si asa va fi mereu, ia aminte, cu mare teama, ca Dumnezeu ndelungrabda, dar si nainte apuca!Fiule, gndeste-te ca n singurul timp al acestei vieti, cu rvna ta, cu dorirea ta de a fi cu

ngerii n cer, cauta sa te smeresti, ca numai asa dai valoare acestor frumuseti ce ti le-aicapatat, ca sa nu fie aceste bogatii sufletesti -vai!- pieirea ta n foc. Ia aminte, frate, cadaca vei cugeta ca Dumnezeu te poate cerceta chiar acum, ca vei muri, el, cugetul, te vanvata ce sa faci, stiind ca n ce te va gasi (moartea), n aceea te va judeca.Fara de smerenie nu este nici o nadejde de mntuire, si daca n-ai, frate, umilinta n inimata, atunci sa pricepi ca ai oarecare naltare n inima ta. Daca s-ar putea ntelege caDomnul Iisus ne cere att de putin pentru ca sa mostenim mpreuna cu El!... Umilinta,umilinta, si iar umilinta!

- Multi credinciosi spun ca au slabit n rugaciune si nu se mai pot ruga. Ce sa facem ca saavem rvna si evlavie la sfnta rugaciune?

- Nu trebuie sa ncetam a ne ruga macar cu mintea. Aceste momente de vid, ori de urcussau cobors se constata si-n lumea sfintilor, pentru smerenia lor. Dumnezeu cumpanestedarurile cu fiecare, pentru un echilibru duhovnicesc. Unii pierd din calitatea rugaciunii,altora -care s-au rugat cu smerita inima- le-a venit un fel de mngiere si apoi, cu parereade bine se roaga numai sa le vina mngieri, dar este o simpla amagire, un fel de a netrgui, si astfel de mngieri pot veni si de la diavoli, ca simti falsa satisfactie a amagirii.Diavolii sunt bucurosi sa te tina n starea aceasta de falsa linistire, ca tu sa ramiinsensibil fata de adevarata mngiere a unei rugaciuni rupte, fara interes si fara oprire.Roaga-te smerit, sa aduci pe Dumnezeu n inima ta, dect sa te nalti cu mintea si sa teratacesti cumva pe sus, ca mai bine este sa nu fii nimic, dect sa fii eroul altcuiva, si nu allui Hristos.De rugaciune avem nevoie fara de nici o ncetare, pentru ca este cuviincios sa fim mereucu Dumnezeu, si apoi suntem pnditi, de asemenea, de cel rau, fara de nici o ncetare.Mila lui Dumnezeu este cu noi; sa nu se teama nici o inima plecata, caci suntemrascumparati cu Sngele Mntuitorului, si pretuim, deci, ct pretuieste El.Sunt multi, care, daca se roaga cineva din ai lor, sau multi alti traitori crestini, se amagescsa creada (macar ca vor trai ntr-o continua nepasare), ca vor avea si fericitabinecuvntare a acelora. E bine sa se stie din vreme ca prin florile lor, buruienile


7/33

cmpului se roaga n zadar sa fie iertate de coasa (Iorga). Nu este rusinos pentru un omde a cadea strivit de dureri, ci este rusinos de a muri nepasator si istovit de placeri(Pascal).

- Ce rugaciuni si carti de rugaciune recomandati calugarilor si mirenilor?

- Nu ma gndesc sa amintesc aici att de rugaciunile tipicului zilei, care se fac, ci e binesa ma gndesc mai mult la ceva permanent, nu att la a nsirui cuvinte, ct la a te educa siantrena iubirea, ntr-o stare de simtire, de vibratie a sufletului tau. Aceasta tresarire cufinetea unui suspin as ncerca sa o recomand.Sfntul Agaton zice: Cine se roaga numai cnd se roaga, acela nu se roaga. Este vorbadeci de a-l face simtit pe Dumnezeu, pe Maica Domnului, si pe oricare sfnt, cu inima ta,ct mai continuu. Aceasta ar tine luminita sufletului tau aprinsa, si va fi mai greu ca acelsuflet sa fie atacat. Trebuie stiut ca mult se teme diavolul de omul treaz, ct mai treaz!Rugaciunea este un mijloc neaparat folositor, dar trezvia este un scop atins.Recomand rugaciuni catre scumpul nostru Mntuitor, catre Maica Domnului (mai ales

paraclisele), mngierea neadormita a sufletelor noastre; rugaciuni catre sfntul ngerpazitor (canonul), si la nevoie si evlavie, catre orice sfnt. Carti de rugaciune, pentruoricine, cele care sunt; ca de altfel, e nevoie mai mult ... de inima ta.

- Ce carti sfinte recomandati pentru citit calugarilor si mirenilor?

- Recomand calugarilor Patericul -neaparat- si Patericul romnesc -pentru ca sunt Parintiipamntului tau, si-ti dau ndemnuri nebanuite si rvna sa cunosti si sa mplinesti. Apoi:Urmarea lui Hristos, Vietile Sfintilor, Sbornicul, scrieri ale sinaitilor si atonitilor. Pentrucultura generala, scrieri despre arta ortodoxa, pentru stil si armonie mai ales. Si pentruoricine, orice carte sau publicatie religioasa, mai ales cu pregatire la moarte (Filocalia,

Puterea Numelui -Kalistos Ware, Viata lui Iisus, Catehism ortodox, Istoria religiilor,Dascali de cuget si simtire romneasca si orice publicatie a .P.S. Antonie Plamadeala).

- Care sunt marile foloase ale Sfintei Liturghii?

- Nu poate explica mintea omeneasca minunea, valoarea si foloasele Sfintei Liturghii,macar n parte. Domnul Iisus Hristos - Dumnezeu este de fata n Sfntul Altar. Si daca arfi cu putinta sa se vada cerurile deschise, nu s-ar putea vedea nimic mai mult n cer, decum este n Sfntul Altar, la Sfnta Liturghie.Ca: Tu esti Cel ce aduci, Cel ce Te aduci, Cel ce primesti si Cel ce te mparti, Hristoase,Dumnezeul nostru!

Iata o taina nepatrunsa de mintea omului: Domnul Hristos mprumuta chipul, glasul simiscarea preotului; repet, El este Cel ce savrseste, dnd omului prin hirotonie, maipresus de fire, bogatia darului preotiei, svrsindu-se marile prefaceri, ale pinii si avinului n Trupul si Sngele Mntuitorului, ca sa-L avem vazut (prin credinta) permanent,ca noi sa ne mpartasim (sa mncam) cu Trupul si Sngele Lui. Ca cine nu va mncaTrupul Meu si nu va bea Sngele Meu, nu va avea viata ntru el. Iata, deci, folosul cel maidesavrsit: ca avnd n toata fiinta ta pe Hristos (NIKA) Biruitorul, vei fi luminat si detemut pe tot drumul, de mare raspundere, al mntuirii tale si al semenilor tai.


8/33

La Sfnta Liturghie primesti ntr-un fel deosebit Harul lui Dumnezeu, taria cea mare acrestinului, aprinznd lumina adevarului din om pentru viata si lupta mpotrivastapnitoarelor puteri ale ntunericului.Iata, deci, ca viata noastra este cu adevarat conditionata numai de aceasta mare Taina ampartasirii cu Trupul si Sngele Domnului. Aceasta Sfnta Liturghie care se savrseste

ntr-un chip att de nepatruns, cu cinste, evlavie si binecuvntare, are rnduite rugaciunisi prefaceri adnci pentru salvarea de la pieire a lumii ntregi, viznd direct pe ceipomeniti pentru sanatate, luminare, frumusete, si taria nelimitata asupra duhurilor rele.Este att de necesara si de obligatorie participarea la Sfnta Liturghie, mai mult chiardect ne sunt necesare lumina si aerul. Dumnezeu tine pamntul mai mult pentru SfntaLiturghie care se savrseste pe el! Liturghia este cea mai mare lucrare pe pamnt, sifolosul dincolo de nchipuire al ntregii creatii a lui Dumnezeu.

- Cum pot contribui calugarii la mntuirea, povatuirea si catehizarea mirenilor?

- nti printr-o comportare cuviincioasa, nesmintitoare, iubitoare si cu rvna n toate (n

biserica si n afara de biserica), o rvna fara alt interes dect mntuirea. Apoi, n contactdirect (cu mirenii), prin linistea, bucuria mare si asezarea lor, ca prin harul lui Dumnezeuau plecat cu totul la sfatul Evangheliei, la slujire si srguinta nencetata pentru Hristos.Apoi, sa le vorbeasca smerit despre IAD si despre RAI, cu toata convingerea si sa-isfatuiasca fara sa-i judece, ca viata aceasta este prea scumpa pentru a o petrece numai ndesertaciuni, ca ei pot trai n lume ca niste crestini, caci au destule ngaduinte pentruneputintele lor, dar sa nu-si salbaticeasca sufletele de la Hristos. n foarte multe cazuri, totpilda vietii calugarului vorbeste mai puternic inimilor nepasatoare sau chiar mpietrite alemirenilor. Sfntul Vasile spune: Sa nu rusinam pe cei ce-si pun nadejdea n noi. Sa nu-ismintim.n general, viata de mnastire, cu slujbe mai traite si mbogatite, precum si rnduiala n

toate sectoarele mnastirii, facute cu un sentiment si o dorinta ngereasca, ca pentruHristos, ar putea sa-i foloseasca si sa-i determine sa vrea sa gndeasca mai mult.

- Care este marea misiune si raspundere n fata lui Dumnezeu a unui pastor de suflete?

- Este nemarginit de mare. Cu ct este mai mare sufletul dect trupul, cu att mai mareeste raspunderea unuia ca acesta dect a oricarui conducator din lume. Caci sufletul eomul, nu trupul.Misiunea pastorului de suflete este una singura: fara abatere sa-i duca la Hristos. Nu eusor, dar are puterea Aceluia Caruia I s-a dat toata puterea, n cer si pe pamnt, a DomnulHristos, Care este cu el. Nu i s-a dat pastorului de suflete -preotului- puterea pentru odesarta marire personala, ci ca sa poarte cu inima de parinte toate slabiciunile fiilor saisufletesti, n chip egal. Sa sufere pentru ei n momente de caderi si rataciri de tot felul sisa stie ca sufletele lor din mna lui i se vor cere la judecata, zice Scriptura, si Scriptura nuse poate desfiinta.Conducatorul de suflete sa gndeasca smerit despre el, despre toiagul si haina pe care lepoarta, caci cei care-l asculta l asculta pentru Hristos. Deci ei fac tot ce fac ca eroi ai luiHristos. Sa nu se interpuna, el, conducatorul, ca vai, este o mare si grava ratacire, ca adicaar zice ca el este Cel ce este.


9/33

Un conducator de suflete sa aiba credinta si nadejde ca nu-l va lasa Domnul Hristosneajutat, daca-si iubeste fiii duhovnicesti si ntelege, cu suspine, ca mntuirea lui esteconditionata exclusiv de mntuirea fiilor lui. Dojana va fi necesara, sigur, dar nu aceastaeste singura metoda n formarea lor. Aceasta ramne poate un simplu accident. Totblndetea si ntelegerea creste si zideste, caci nu trebuie sa-i iei libertatea (de a gndi la

Hristos) pna ntr-att nct sa nu ramna si pentru el ceva; sa poata cugeta, merge, santeleaga si sa-si poata forma personalitatea duhovniceasca. Conducatorul trebuie sa fie ntoate un mare exemplu. Sfntul Ioan Scararul spune ca pacatul cu gndul al pastoruluide suflete este mai greu n ziua Judecatii dect pacatul cu lucrul al ucenicului. Si maideparte spune acelasi Sfnt: Cu ct te are cineva mai mult la evlavie, cu att esti maimult dator a te iscusi ntru cunostinta dumnezeiestilor Scripturi, a-i folosi pe ei prin pildavietii.Sfntul Grigorie Teologul zice: Tot attea suflete ucidem, cte din vina noastra le lasamsa se osndeasca. Iar Sfntul Ioan Gura de Aur spune, pentru conducatorii de suflete: nzilele de pe urma putini preoti se vor mntui. Cei mai multi se vor osndi. Macar ca vorscapa de pacatele proprii, dar nu vor scapa de pacatele celor care i-au avut sa-i

pastoreasca.- n ce consta responsabilitatea duhovnicului?

- Pentru aceasta Marele Vasile hotaraste n ce chip este duhovnicul si zice: Duhovnic senumeste cel ce nu mai vietuieste dupa trup, ci de Duhul lui Dumnezeu se poarta, si fiu allui Dumnezeu este, si s-a facut asemenea chipului Fiului lui Dumnezeu.Nu este lucrul tuturor a povatui pe altii, ci carora li s-a dat dumnezeiasca alegere, dupacum zice si Apostolul: Alegerea duhurilor care despart pe cel rau de cel bun cu sabiacuvntului. Deci toata puterea jertfei Mntuitorului pe Cruce, de a ierta pacateleoamenilor, a dat-o Duhovnicului si a ntarit, pecetluind aceasta putere zicnd Apostolilor:

Iata va dau putere: ce dezlegati voi dezleg si Eu si ce legati voi leg si Eu.Raspunderea de duhovnic este nenchipuit de mare, gndind ca mntuirea crestinului esteconditionata de a fi dezlegat de pacate. Ce imensa obligatie ai, sa nu piara vreun suflet, ntimp ce si tu erai chemat sa-i rnduiesti zilele. Raspunde nu numai de cei care suntbolnavi, batrni, si care poate asteapta sfrsitul; trebuie sa se gndeasca asupra tuturorvrstelor, ca toti au nevoie de harurile divine pentru puterea de a cunoaste, de a lupta curaul din el si din afara, si de a se forma si a fi mereu n binecuvntare.

- Ce trebuie sa faca un duhovnic pentru a zidi si a mntui ct mai multe suflete?

- Duhovnicul este si el un om: ca om ntru totul cu dorinte, cu slabiciuni, primeste darulacesta al iertarii pacatelor prin marturisire, iertare pe care numai Dumnezeu poate sa odea. Se cuvine, pe lnga acest mare dar al Duhului Sfnt, sa ceri si tu n continuare de laDumnezeu ndoit dar, ca proorocul Elisei, sa poti avea neaparat o viata curata, desfintenie, mai aleasa si mai deosebita dect a celorlalti oameni, cu patimile vindecate,povatuindu-te numai de ndemnurile Sfntului Duh, daca voiesti sa ai numele deduhovnic adevarat, unit cu lucrul (fapta). n toate sa fii exemplu: daca vei posti, vor postisi fiii tai; daca te vei smeri, se vor smeri si ei, si-n toate vor fi dupa buna rnduiala a luiHristos, pentru ca ei cred mai mult n cele ce vad la tine cu lucrul, dect ce aud din gura


10/33

ta! Ca ochii sunt mai ncrezatori dect urechile(Sfntul Nicodim Aghioritul).Deci duhovnicul trebuie sa fie iubitor si nveselitor cu toata lumea. Sa se vada ca estiprimitor si ntelegator, si cnd au venit la tine sa-ti vada blndetea, bunatatea, iubirea, sica esti sincer doritor sa-i ajuti n procesul lor de constiinta pentru lucrul cel mai de pret:mntuirea. Sa fii (ca duhovnic) popular, sa-l convingi mai nti de acel lucru care l-ar

ngrijora: ca pastrezi taina spovedaniei lui, cu pretul vietii tale, fereasca Dumnezeu sa fiealtfel! Ca discutia este omeneasca, dar lucrarea divina. Ca esti martor cinstit cu puterea dea dezlega sufletul lui de orice pacat marturisit si ca, asa cum spune Sfntul Ioan Gura deAur: (pacatele marturisite) nu se mai iau n vedere nici la vami, nici la Judecata de Apoi.Atunci el va vedea ct a fost de mare momentul marturisirii lui.Sa-l convingi ca omul nu este acela care a gresit, ci este acesta care se caieste si sespovedeste acum. Si daca a cazut n apa adnca si e salvat, cu darul lui Dumnezeu, sirasufla linistit, nu-l mai cearta nimeni ca de ce e ud: bine ca a scapat de la pieire.n felul acesta blnd si de la inima dndu-si seama ca se savrseste cu el Taina Iertariipacatelor, si deschide sufletul cu totul; sa nu faca o marturisire rea, cumva (care l-arprimejdui mai mult), sa nu-i ramna nimic, nici pacate mari si grozave si nici cele mici,

care se cred a fi nensemnate. Dar e un lucru foarte nselator sa crezi asa ceva, pentru ca:nu este lucru mic n viata raul cel mai mic. ti va cere ajutor, sa-l cercetezi si dupa ooarecare rnduiala, si sa o faci cu toata inima, ca e fiul tau. Si sa-l asiguri ca la raspntiacea din urma, cndva, veti fi de fata, si ngerii nostri se vor bucura, si cu ei o data, sirudele, si lumea, si toata creatia lui Dumnezeu.O astfel de lucrare duhovniceasca va avea ecou si n alte suflete, si vor cerceta Biserica, siva strabate peste munti Duhul lui Dumnezeu, ncurajndu-ne spre unitate n dragostecrestina, caci credinta noastra, a crestinilor, este iubire.Duhovnicul aratndu-si ntru totul si ntru toate dragostea de parinte, adevarat sesocoteste ca moartea cu fiii lui e mai dulce dect o viata fara dnsii.

- Astazi, cnd crestinii nu mai pot tine dupa sfintele canoane postul si viata morala, n ceconditii i putem mpartasi?

- Crestinii traiesc si ei momentele lor istorice, si nu sunt lipsiti de dorinte si de grijilevietii, dar smburele de adevar ce exista n om nu se poate sa nu rascoleasca si sa nu letrezeasca acea voce a fiintei superioare din ei -constiinta. Nu cred ca exista vreun crestincare sa nu aiba un sentiment suspendat de tresarire, si care sa nu se nchine cnd audebataia clopotelor, legata de o traditie religioasa sau un eveniment deosebit. El stie (cuacea scnteie divina din el) ca acest sunet sobru, sacru si patrunzator al clopotelor cheamaviii, plnge mortii si mprastie viforele naprasnice.Canoanele ramn valabile ca niste mari faruri de orientare, sa se vada, mai ales gravitateapacatelor, ele avnd nsemnarile si subnsemnarile lor, dar trebuie cunoscut ca au sielasticitatea lor. Lupta mare este sa-i vindeci rana, nu sa-l lasi singur ani ntregi faramarile haruri ale Sfintelor Taine. Sfntul Ioan Gura de Aur zice: Ani vrei sa-i dai?Trebuie sa-l nsanatosesti! Sa ajunga la o cunostinta de sine si sa intre singur n marilebogatii ale harurilor ceresti si sa stie ca venirea Mntuitorului, Care S-a pogort pna nadncurile mizeriei omenesti, nu ca sa anihileze faptura Sa, ci pentru a o transfigura, camarea jertfa a Mntuitorului s-a facut ca sa fim iertati prin pocainta de toate pacatele, siel, crestinul, sa ramna ntr-o mare nadejde, fara sa se teama. Caci nici o nenorocire nu


11/33

nseamna ceva, si nimic nu este pierdut att timp ct credinta ramne n picioare, ct timpcapul se ridica din nou, si ct timp sufletul nu abdica (Maeterlink).Nu trebuie apasat pe o puternica nevointa prin canonisire, ci mai mult pe o intensitate aei. Nu timpul poate decide, ci calitatea vietuirii printr-o continua dispozitie sufleteasca,nednd loc la amaraciuni opace; printr-o sincera si apasata parere de rau, care-i va aduce

o mai adevarata smerenie, att de primita spre iertare si att de binefacatoare spre viziuninoi si descoperiri mai presus de ratiunea omeneasca, cu care dragostea lui Dumnezeumbogateste pe omul smerit, iar nu pe cel ncorsetat ntr-o ncorsetare si aspra nevointa.Domnul Hristos Se daruieste mai cu placere unei inimi ranite, dar caita si smerita, dectunei inimi postite si rugate, dar care desigur, si cere dreptul. Nici vaduva si nici fecioaran-au alta treapta n cer dect aceea pe care o fixeaza umilinta.Deci duhovnicul nu greseste micsornd timpul pocaintei n marea lui raspundere, caspune Sfntul Vasile Cel Mare n canonul 74: Cel care are putere de a lega si dezlega nuse canoniseste micsornd timpul pocaintei pentru cel care se caieste de buna voiespovedindu-se; ca unul ca acesta ajunge degraba la iubirea lui Dumnezeu.Cine iubeste pe fiii lui si mntuirea lor, ar trebui sa stie ca eforturile si marturisirea lor nu

nseamna chiar nimic, pentru ca tu sa nu fii n inima lui si sa nu poti face pogoramntmpartasindu-l (eventual). Iisus Hristos, milostivul nostru stapn, S-a bucurat sa bageprimul om n Rai un tlhar care L-a marturisit, Iisus Hristos care a mustrat cu asprime pemai-marii sinagogilor pentru mpietrirea lor. Le-au luat-o nainte desfrnatele, tlharii sivamesii, iertati cu blndete, si ramneau ncurajati sfintindu-si sufletele.Iata deci cum Domnul Iisus, cu aceeasi iubire si blndete, doreste sa se daruiasca fiilor luisi este amnat de rigoarea si asprimea -iarasi- a Legii. Dumnezeu este milostiv si cautapricini sa umple pe crestini de bogatia harurilor lui. Duhovnicul trebuie sa-si cerceteze fiiicu ochi patrunzatori si mna usoara, cum spune Ilie Miniatis: Spiritul omului nu-si poatentinde aripile aici pe pamnt daca nu se simte nconjurat de iubire, vesnicie sinemarginire.

- Duhovnicul care face pogoramnt la Sfnta mpartasanie, si nu urmeaza asprimeasfintelor canoane, se poate mntui?

- De la nceput sa se stie ca aceste pogoraminte ce se fac sa se poata mpartasi cu SfinteleTaine nu ntr-un timp prea ndelungat cum spun unele canoane la diferite pacate maigrele, se fac cu multa si smerita chibzuiala -cu acoperirea tot a unor canoane: 74 alSfntului Vasile, 102 al Sinodului VI Ecumenic, 4 al Sfntului Grigorie de Nyssa, si cundemnurile pline de duh ale Sfntului Ioan Gura de Aur, cu experienta multor SfintiParinti care nteleg ca ntreaga Sfnta Scriptura este o dulce si frumoasa armonie, chiardaca acesti Sfinti Parinti nu au canoane date, dar nu sunt lipsiti de autoritate -sa zicjuridica- n Biserica (vezi nsemnarile canonului 87 al Sfntului Vasile cel Mare, din carese ntelege ca orice cuvnt al Sfintilor Parinti are putere canonica).n afara de aceste acoperiri, si binecuvntate si motivate procedee, spune si SfntaCumpanire din fiinta ta sa nu departezi cu asprime, dar nici sa ncalzesti cu tolerantevinovate.n marea ta raspundere, cnd vorbesti de la inima la inima, si binenteles, de la ins la ins,vei nclina mai mult sa crezi ca bunul Dumnezeu te va ndemna mai repede sprengaduinta. Nimeni nu va tolera, nsa, o dezlegare la ntmplare, si mai ales fara o


12/33

angajare a fiului ca el sa iasa din dezordinea sufleteasca pentru a ajunge la o cunostinta desine. Acest procedeu nu zideste pe fiul duhovnicesc, ci mai mult amageste, si el ramnecaldicel sau mpietrit la lucruri mari. Se spune ca cerbul pentru doua lucruri nu aleargabine: cnd e prea gras, sau cnd e prea slab. Adica nevointa multa s-ar putea sa-lslabeasca, si nepasarea si neangajarea s-ar putea sa-l ngrase (pe fiul tau). Sa tii cont ca

fiecare ins are particularitatea lui, si vei avea n vedere ct poate purta.Dar, oricum, lucrul de valoare de care trebuie sa se tina seama este ca inima nfrnta sismerita Dumnezeu nu o va urgisi. Acesta-i marele punct de plecare, Parinte Duhovnic, siacesta-i raspunsul la aceasta ntrebare care s-a pus. Si nu numai ca nu vei fi certat deBiserica sau de Dumnezeu, ci ti se va socoti ca o mare ntelepciune, daca ai reusit satrezesti n fiii tai bunatatea crestina.Nu va fi nimic usor de nu va fi bunatatea nemarginita a lui Dumnezeu si rugaciunilePreasfintei Nascatoare de Dumnezeu cu noi cu toti.

- Ct timp opriti de la Sfnta mpartasanie pe cei ce fac avort? Dar pe cei ce facdesfrnare si adulter? Dar pe cei ce practica paza si nu vor sa nasca copii?

- n cuprinsul canonului 4 al Sfntului Grigorie de Nyssa se spune: Cnd unul dinacestia si va cunoaste pacatele si se va marturisi de buna voie (de sinesi), aratnd cainta,sa i se aplice canonul cu iubire de oameni...Pravila Bisericeasca a Parintelui Nicodim Sachelarie spune, la pagina 116: Pentru ceisrguinciosi spre pocainta si a caror viata nclina spre mai bine, sta n puterea celui ceaplica canonul ca pentru folosul Bisericii, sa scurteze timpul ascultarii si sa-i aducantoarcere mai curnd, si tot acesta poate a-i si mpartasi mai curnd. Ca precum esteoprit margaritarul naintea porcilor, tot asa necuviincios este a lipsi de cinstitul margaritarpe omul curatit prin pocainta de pacat. Si pentru ca sunt ntrebat cum aplic eu canoanele,raspund ca din nceput l pun n cunostinta de cauza. Arat (cu pravila n mna), sa vada si

sa stie ct este de grav pacatul lui. Aratndu-i aceasta l ncurajez, si consider primasageata binefacatoare n inima lui, si-mi dau seama ca necunoscnd lucrul (pacatul), l-afacut cu usurinta, caci nestiinta este cea mai de seama pricina care pregateste caleaadevaratei pacatuiri. (Sfntul Agaton zice: Radacina tuturor rautatilor este nestiinta.)n canonisire efectiv am procedat cu teama, dar tinut cont de toate sfaturile usuratoarearatate mai devreme, si altele, si am dat pentru avort trei ani. Daca au facut cu farmece sifara circumstante usuratoare, mai mult de trei ani. Daca au omort prunc dupa nastere, cuvoie, de la sapte ani n sus. Se tine cont si de la data de la care n-a mai facut.Pentru desfrnare, n afara de napasta si de attea alte situatii si mprejurari fara iesire,sau de nu a participat ncurajnd lucrul, patima, dar i-ar fi adus necazuri majore,canonisesc de la un an la trei ani, cum e cazul de adulter (adica cei casatoriti, sau numaiunul din ei).Cei ce fac frauda conjugala si atentat la planurile lui Dumnezeu, adica cei ce se pazesc sanu nasca copii, pna ntr-un an.Am raspuns mai mult asa, pentru orientarea lucrurilor, dar multimea feluritelor caderischimba datele, si nu poti scrie despre fiecare, dar oricum ramn credincios celor scrise laalte ntrebari mai sus: Inima calda si inima usoara.


13/33

- Ce sfaturi duhovnicesti mai de folos dati credinciosilor si calugarilor care vin la sfintiavoastra?

- Ca pentru niste fii ai lui Dumnezeu, am ncercat sa spun la ct mai multi despre opozitie de strategie duhovniceasca n lupta noastra cu cel din afara: diavolul. Neputinta

lui mare asupra noastra este ca noi suntem si dorim mult sa fim cu Dumnezeu.Diavolul tinteste acest mare obiectiv: sa ne desparta de Dumnezeu.Nu-i va fi usor sa o faca direct, ca asa s-au ncununat multi crestini care au simtit n eiputerea credintei, stiind ca omul e facut de Dumnezeu Singur, numai pentru Dumnezeu,si nu se pot desparti de El. Satana, care n-are o clipa de ragaz, gndeste ca indirect sapoata desparti pe om de Facatorul lui. Lupta cu orice chip sa -l bage pe om n pacat,pacate de tot felul, si daca reuseste, nu nseamna ca si-a atins marele obiectiv, ci i da omare ntristare, care l face sa se considere pierdut, ca si cnd nu mai poate fi iertat si,descurajndu-se, singur se desparte de Dumnezeu, si iata, acesta-i scopul atins devrajmasul.Nu trebuie sa-ti pleci capul si sa abdici, oricare si oricum ar fi pacatul. Recunoaste-L mai

departe pe Stapnul tau milostiv, ca nici o nenorocire nu nseamna ceva daca ai credintade stnca. Nu te deznadajdui cu nici un chip. Satana, si poate slabiciunea ta, te-au nselat,dar inima nu i-ai dat-o lui si numele lui Dumnezeu din tine nu L-ai sters. Asa pacatos cumesti Dumnezeu e cu adevarat mult iubitor, si pentru ca-L recunosti, mult milostiv siiertator. Te va cauta El singur, te va gasi, te va mbratisa, te va lua pe umerii Lui, te vaduce la stna si te va iubi mai mult dect pe alte oi, pentru ca tu, de fapt, nu L-ai parasit.Aceasta o mare pozitie duhovniceasca si atunci marile tale caderi n viata ramn simpleaccidente.Recomand o nesfrsita veselie sufleteasca n ascunsul tau, ca aceasta marturiseste ca esticu Iisus Hristos n inima ta si-n respiratia ta. Inima ta va vibra mereu o rugaciune faracuvinte. Deci, o stare de stapn asupra ta si de vesela linistire, chiar daca te-ai nnoroit, ca

oricare ar fi motivul unei ntristari descurajatoare, ea este numai si numai de la diavol.Ar fi bine ca lumea crestina (mai ales) sa pretuiasca mai mult singurul timp ce-l avempentru pregatirea la moarte, si sa-si pastreze cu strasnicie inima, ca dintru aceasta suntiesiri de viata, cum spun Pildele (4,23).Cu nematerialnicie la Cel nematerialnic gndeste, si vei pricepe! Cnd interesele siconstiinta se afla n lupta, constiinta trebuie sa nvinga, ca sa ramneti fii ai luminii, fii aizilei, fii ai Harului! Multi se plng ca le lipseste harul: mai cu drept ar fi daca harul s-arplnge ca El lipseste de la multi.Dumnezeu nu cere nimic imposibil, ci prin poruncile Sale te ndeamna sa faci ce poti, saceri ceea ce nu poti si El te va ajuta ca sa poti face voia Lui.

- De ce a slabit credinta si viata morala n rndul credinciosilor si cum sa le sporimcredinta si trairea n Hristos?

- Aparent pare ca este slabita credinta, dar nu pna ntr-att. Oamenii au zilnic obligatiifamiliale, profesionale, sociale mai urgente si nu pot participa regulat la slujbelebisericesti. nsa nu sunt putini care sa nu aiba un fior de nviorator si sa nu se nchinecnd aud bataia clopotelor, ca un strigat de chemare a viilor, ca un plns al mortilor, ca oputere care mprastie n tot felul fulgerele.


14/33

O marturisesc sirurile nesfrsite de credinciosi la marile hramuri n tara noastra, care, cuo adnca nerabdare si asteapta fericiti rndul, ceasuri lungi, ca sa se nchine, sa saruteSfintele Moaste. Acestia sunt toti credinciosi tacuti, anonimi si liberi. ntr-o comunitatemare sunt si oi albe si oi negre si o credinta mai firava, si nimeni nu poate spune ca eneprihanit.

Trebuie slujbe zilnic la biserici, peste tot, cu predici calde, neobositoare siexemplificatoare, si sa nu fie cu nici un chip prilejuri smintitoare. Nimic nu va fi maifrumos ca un slujitor al lui Hristos cu viata plina de asezare duhovniceasca, nevinovat,senin, blnd, cu ochi de lumina ngereasca. Un copil n bratele tatalui sau a strigat tare, nbiserica, spre uimirea tuturor, cnd a iesit preotul n vesminte din Altar: Tata, iata unDoamne-Doamne viu! (nu ca cei de pe perete).Inima curata, nevinovata, a acelui copil a aratat simplu, dar tare, ca Dumnezeu, Care neiubeste cape lumina ochilor ne cerceteaza peste tot, ne cauta peste tot, ne cheama: Venitila Mine cei osteniti si mpovarati si adapostiti-va la blnda si smerita mea inima, ca eusunt singura Cale, singurul Adevar, si singura, nesfrsita si fericita Viata!Pe lnga cuvinte libere folositoare sa li se recomande carti folositoare, mai cu deosebire

pe cele ce amintesc de fericirea sfintilor cu ngerii de sus, de viforul ispitelor, precum side grozava si nesfrsita ardere a iadului. Si cine va avea din ntelepciunea cea mare, i sevor lumina inima si calea!...Fericitul Augustin spune: Pentru cine vrea sa creada, am o mie de motive, pentru cel cenu vrea, n-am nici unul! Singurul motiv este moartea!

- De ce ne temem de moarte si cum putem spori n noi bucuria vietii vesnice?

- Se tem de moarte doar cei care nu s-au pregatit deloc de viata cu Hristos. Dar nu esterau ca se tem, ca prin aceasta se recunoaste viata vesnica, si frica e un nceput dentelepciune. Si asa vor pune pasi spre cunoastere si mireasma, adunnd flori din gradina

duhovniceasca a Bisericii lui Hristos. Se spune ca sunt trei categorii de crestini mntuiti.nti, este categoria fiilor care fac voia lui Dumnezeu din iubire. A doua, este categorianegustorilor care fac fapte bune pentru plata de la Hristos. A treia, este categoria robilorcare fac de frica cele ale lui Dumnezeu. Ce bine ar fi sa ne depasim mereu, sa ne silim, caeste singura vreme cnd bataia inimii noastre poate cuceri ntreg cerul!...Ce zici, frate crestine, te prinzi sa te silesti la o alergare att de salvatoare si la o ajungereatt de laudata de nesfrsite cete ngeresti si sa vezi slava Maicii Domnului, care nestiutade tine, te-a plns si te-a ocrotit, si n cinstea aceasta, n lumina cerurilor deschise, te vancununa ca pe un biruitor Hristos Domnul?Cu adevarat spune Sfntul Pavel: Ca nu sunt vrednice suferintele de acum fata debucuriile ce ni se vor descoperi noua. Iar sfrsitul filosofiei este sa stii ca trebuie sacrezi (Geibel). Sa stii sa mori linistit!

- Ce sfat si cuvnt de folos mi dati mie si fiilor duhovnicesti ai preacuviosiei voastre?

Sa ne iubim cu adevarat unii pe altii.Sa ncercam sa iubim pe toata lumea; si pe aceea care se zice ca e rea.Sa iubim, sa iubim mult, si sa iubim frumos.Sa iubim rana si pe cel care ne-a facut rana.


15/33

Sa stim sa furam pe Hristos de la dusmanii nostri. El sta ascuns la cei care ne suntdusmani. Nu poti fi gazda lui Hristos daca nu-ti sunt dragi cei care l tin ascuns dacainima ta nu este un mic cer al iubirii.Lui Hristos I se cuvin primele roade ale tuturor lucrurilor, dar mai cu seama primeleroade ale iubirii!

Iar pentru raspunsurile mele date n graba, dar cu cel mai bun gnd, att spun: Milostiv fiimie, Doamne!

Protosinghel Arsenie Papacioc - 15 ianuarie 1984

II

1. Cu ce fapte bune trebuie sa se ntrarmeze mai nti fratii care doresc sa intre nnevointa monahala?

- Cel dinti lucru, si nainte de orice, trebuie sa stie cel venit n viata monahala ca este ointrare fara de ntoarcere. Sa ramna ntr-o definitiva statornicie. Sa stie ca cinstea aceastaeste fara de asemanare, sa-I slujeasca lui Hristos, daruindu-I-se cu totul, asemeneangerilor. Nu singura nalta ntelegere i va pastra statornicia n cinstea de a sluji luiHristos, daruit ca monah, ci neaparat sa simta ca o face dintr-o necesitate sufleteasca.Partea aceasta ce tine de inima va trebui cultivata si ncurajata n relatiile ce le avem cuncepatorii. Lucrul acesta sa fie n atentia tuturor vietuitorilor din mnastire. n inima, zic,unde cu harul lui Dumnezeu, sunt toate fortele biruitoare din om, cum se zice la Pilde (4,23): Pazeste-ti inima mai mult dect orice, caci din ea tsneste viata.Pe fondul acestei linistite statornicii, va veni noilor ncepatori o eliberare ct mai totala delume, si Bunul Dumnezeu le va darui n toata viata lor multe bogatii duhovnicesti

necunoscute de ei si i va umple de o supraomeneasca bucurie.2. Care este virtutea hotartoare a noilor ncepatori, cu care vor putea sa biruiasca ispitelesi patimile cele dinauntru si cele din afara?

- De la nceput Dumnezeu a creat pe om cu aceasta puternica si mult discutata nsusire -vointa libera. Aceasta ni se cere mai nti: sa vrem sa biruim ispitele. Si, miscnd, vaveni nentrziat harul.Rugndu-ne intens lui Dumnezeu, voind si ostenindu-ne mereu, harul nu va lipsi de lanoi. Iata unde este taina de nceput si de totdeauna a biruintei noastre. Harul este denatura divina - energie necreata, spune Sfntul Grigorie Palama.

Din primii pasi spre viata monahala, plina de taine si ntelesuri preafrumoase, noulncepator este bine sa-si ndrepte inima si sa-si nsuseasca o aleasa evlavie, nedifuzata sinadajduita catre Maica Domnului. Apoi, mereu, cu bucuria n inima, sa se recunoasca a-ifi un fiu iubitor si nevinovat si Maica Domnului i va preaarata ct de mult se va bucuraa-i fi Mama.O fiica mbunatatita se ruga Maicii Domnului, zicnd: Maica Domnului, arata-te a-mi fimama! Iar Maica Domnului i-a raspuns: Arata-te a-mi fi fiica!


16/33

3. Ce patimi trebuie sa lepede ncepatorii mai nti din inima lor ca sa poata gusta dinbucuria vietii duhovnicesti?

- Sa lepede mai nti patima care este mai aproape de el - care-l stapneste cu mai multatarie. Sa stie ca va trebui sa lupte mpotriva tuturor patimilor, dar cu mai multa atentie si

ntrarmare cu acele patimi care l nconjoara si anume l pndesc. n lupta lui sa fieconvins ca nu va fi singur, cernd cu inima de foc ajutorul lui Dumnezeu, al MaiciiDomnului, al ngerului pazitor si al oricarui sfnt spre care are evlavie.Lupta este pe toata viata, dar nimic nu-i mai frumos si mai maret dect sa fii stapnulpropriei tale vieti si sa lupti si sa biruiesti, avnd alianta deplina cerul ntreg. ndrazniti,Eu am biruit lumea! - zice Domnul nostru Iisus Hristos si zice pentru fiecare dintre noi,vazndu-ne pe toti stapni alaturi de El.

4. Daca un nou ncepator nu iubeste rugaciunea si slujbele bisericesti, poate devenicalugar? Cum trebuie calauziti fratii ncepatori ca sa poata spori n rugaciune?

- Daca nu iubeste rugaciunea si slujbele bisericesti, nseamna ca a venit de acasa fara saaiba macar o inima de crestin. Este mai greu sa-i porti pe unii ca acestia, daca-i primesti.Se spune simplu despre calugar ca este un crestin bun si se considera ca a plecat lamnastire pentru o viata mbunatatita n traire, unde rugaciunea trebuie deprinsa a fi chiarnentrerupta.Se constata, de altfel, la toti ncepatorii un dor de rugaciune chiar exagerat, zic derugaciuni lungi ngenuncheate, necunoscnd celelalte valoroase mpliniri din traireamonahului: ascultarile nesfrsite cu o singura daruire, posturile cu o mare dreapta-socoteala si, mai ales, sa fie sprijin cu o inima buna pentru necazurile sau neajunsurileunora. Daca noul ncepator nu vrea si nu simte nevoia sa se roage, nici alte fapte bune cetin n ansamblu de trairea n mnastire nu le va putea mplini, nici pe departe. Adica, nu

se cuvine ca un vietuitor daruit lui Hristos si Maicii Domnului sa astepte mntuirea faranici o trezvie a inimii si fara nici un dor ngeresc; ntr-o lenevire ca aceasta vietuind, ardori totusi sa-i cada mana cereasca de sus?Chiar daca le vom arata bunavointa, nu vor ramne pna la urma n mnastire, ca n-auroadele si darurile sfintelor rugaciuni, care nu se face niciodata n zadar, fara un raspuns.Pe unii ca acestia i vneaza cu usurinta cumplitele ispitiri diavolesti, dndu-le dor delume.Ce frumos este sa te ncadrezi n versuirea cntata nentrerupt n biserica: Toata suflareasa laude pe Domnul!

5. Care sunt cele mai grele patimi cu care trebuie sa se lupte monahii si, mai ales,ncepatorii? Cum anume le pot birui?

- As ndrazni sa spun ca pentru multi veniti la mnastire cea mai grea ispita estenestatornicia. Acesti diavoli cotropitori doresc sa te smulga de pe pozitie. n planul delupta duhovniceasca, cel dinti lucru este sa-ti determini precis pozitia. Si tu, venit nviata monahala, esti pe cea mai nalta culme, n cel mai de vrf cuvnt al Sfintei Scripturi,n acel: Vrei sa fii desavrsit? Asa o numeste Sfntul Vasile cel Mare. Aceasta dorintasi ncadrare monahala este cea mai nesuferita de diavolii din toata crestinatatea. La


17/33

mnastire se vine cu un dor mare, cum se spune, ca o nebunie pentru Hristos, de a serastigni pentru El, de a suferi ocara, lovirea, prigonirea si nfrngerea marelui dusman,orgoliul, si se pazeste si se ncearca sincer spre marea nadajduitoare a mntuirii, smeritasmerenie si vei simti adevarata libertate dorind sa iubesti cu adevarat pe toti. Adica saprimesti umilinta, spinii coroanei lui Hristos, cuiele, sulita si moartea pentru El. Asa ti

vei usura patimile grozave si vei fi cndva si undeva un mic mntuitor, lucrnd att lamntuirea ta, ct si la a altora. Diavolii nestatorniciei nu vor putea birui pe unii ca acestia,care, ispititi, mai mult se vor ncununa.O alta patima foarte primejdioasa, care se strecoara att de usor si pare a se motiva mereusi si face loc imediat ntre toti este vorbirea de rau. Sunt convins ca cei mai multi care sipierd sufletele si le pierd pentru aceasta nenfrnare mpatimita a limbii. Nu stii savindeci, dar stii sa deschizi, ca orice ucigas, rana! Suprema porunca - iubirea - estepropovaduita, ntarita si traita de Mntuitorul, ca o arvuna a luminii si frumusetiimparatiei cerurilor. Ca iubire si mila este ntreg crestinismul! Dar aceasta nemuritoareiubire este urmarita de rautatea - mica sau mare - a vorbirii de rau, viermele neadormitcare ti roade tainic inima si zilele mntuirii tale.

Acest vierme al urii ucide-l, iubite frate calugar sau crestine, si iubeste tare pe Hristos,Care te asteapta n inima fratelui tau pe care l sagetezi mereu.Patima vorbirii de rau destrama unitatea mnastireasca si societatea crestina si se facevinovat de moarte cel ce ataca ce a ntemeiat Hristos pe cea mai trainica temelie - Iubireasi Credinta. Un barbat sfnt, spune n Patericul vechi, a vazut pe oarecine pacatuind si,lacrimnd cu amar, a zis: Acesta a gresit astazi, iar eu voi gresi mine, negresit. Apoiacesta se va pocai cu adevarat, iar eu nu ma voi pocai niciodata! Desi l-a vazut chiarpacatuind, s-a osndit pe sine, iar pe acela l-a vazut ndreptat. De aceea zic ca gndirea,soptirea si vorbirea de rau sunt patimi care aduc mari neajunsuri ntregii obsti crestinesti.Toate patimile sunt primejdioase si de toate trebuie scapat, pentru ca oricare din ele ar fine poate pierde sufletul. Timpul este scurt si viata este una si se duce repede. Deci sa nune mai ngrijim de altceva dect de plns peste plns si smerenie peste smerenie, ca samblnzim pe Iisus Hristos, Stapnul nostru.Cu toata strajuirea Pazeste-ti inima mai mult ca orice, ca dintru aceasta tsneste viata(Pilde 4, 23).

6. Ce trebuie sa nvete mai nti duhovnicii pe ucenici, pe fratii ncepatori?

- Socot ca este bine ca mai nti fratii ncepatori sa cunoasca marea nsemnatate amonahismului, deci marea importanta a transformarii ntregii lor fiinte. Apoi sa-sinvioreze inima si sa stie ca intrarea n mnastire nu este un simplu refugiu pentrusufletele slabe sau pentru neputinciosi. Sfntul Vasile cel Mare se ntreaba: Care estecuvntul cel mai de vrf al Sfintei Scripturi sa-l pot ajunge? Si-l remarca undeMntuitorul spune tnarului bogat: Vrei sa fii desavrsit? Lasa-ti toate si vino dupa Mine!Iata un prim si mare scop al calugarului - mergerea spre desavrsire. Cine are aceastasupraomeneasca dorinta si plecare este umplut de mari haruri si aduce o veselie fara denume ngerilor si ntregii mparatii ceresti si, mergnd pna la capatul vietii strns legatde acest temei al Sfintei Scripturi, va trai si n el vesnic, cu adevarat o supraomeneascabucurie.Calugarii se mai numesc ngeri ai pamntului, cin ngeresc, mirese ale lui Hristos,


18/33

mucenicie alba si parca Sfnta Scriptura nu ar fi att de mbogatita fara ndemnurile lao lupta sufleteasca spre desavrsire a acestor fiinte omenesti care-s facute dupa chipul siasemanarea lui Dumnezeu. Este stiut ca totul este posibil daca vrei sa mergi pe un drumatt de naltator. Ca daca vrem sa pornim, harul, adica puterea divina de sus, este cu tinenedespartit si cine poate fi mpotriva ta si care te poate birui, daca Stapnul cerului si al

pamntului este cu tine?Iubite frate, care ai venit la slujba ngereasca n cinul monahal, nici o cinste nu este maimare ca aceasta. Adica sa te daruiesti si sa jertfesti lui Dumnezeu n curatenie tot ce estebun si frumos, ca si n mnastire ti se descopera usor chipul de cunoastere al pacatului,adica a tot ce este urt. Aici putem umbla cu grija sa fim curati fata de iubirea luiDumnezeu. Aici si numai aici te poti ncadra si ncinge cu autoritate n unelepreafrumoase rnduieli care-ti pot da un nume nou, o minte ascutita si o inima daruitoareca sa fii omul lui Dumnezeu Care ti pregateste sa-ti dea n dar ntreaga Lui mparatie sivei putea sa calci peste diavolii care vor sa te calce acum. Atotputernicul nostruDumnezeu, Creatorul, Biruitorul si Luminatorul a tot si a toate, iubeste inimile curajoasesi ne acopera cu mireasma necunoscuta de lume si, ca sa nu ne descurajam, zice cu drag

ca un parinte mult prea mult iubitor: Cine se leaga de voi, de lumina ochilor Mei seleaga.Mnastirea este un mic cer al pamntului si este o cinste pentru toata lumea pamntului.Frumusetea este ca aici se pot cuceri cerul si pamntul, tot ce-i mai frumos, tot ce-i multfolositor, tot ce-i puternic, tot si toate, pentru ca-L cucerim pe nsusi Dumnezeu, Care nise daruieste total. De secole ntregi s-a putut vedea ca toate aceste preaplacute ,,Bune-vestiri" s-au putut mplini de oameni ca noi, ca puterea unor astfel de oameni este de laDumnezeu, Caruia i purtam chipul si asemanarea Sa si Care ne-a mbogatit cu tot harulSau. O ntoarcere de la mnastire spre lumea nepasatoare, fara de nici, o explicatie,spunem, va fi asemenea unei caderi luciferice. Sunt, frate crestine, crede-ma, doua feluride bucurii care nu se pot uni una cu alta. Tu nu vei putea a te bucura aici pe pamnt deplaceri trecatoare si vinovate, iar n cer a mparati cu Iisus Hristos. Atunci faradelegea siva astupa gura sa (Ps. 106, 42).

7. Care este semnul duhovnicesc ca au sporit fratii ncepatori?

- Mai nti au o veselie nevinovata ct mai continua. Apoi si dau seama ca ascultarilesunt o mare mplinire calugareasca unde si ncearca fiecare taierea voii si o fac faracrtire si cu drag. ntreaba cu interes sa cunoasca si se vede n ei o cainta adevarata ngreseli si nempliniri. Nu duc vorba si nu aduc venin n chiliile lor. Se simt cu rvna larugaciune, la citiri si cntari, la biserica si peste toate se simte n ei un duh de smeritacugetare n toate miscarile lor, un duh evlavios si simti ca prezenta lor te odihneste.

8. Ati cunoscut noi ncepatori si monahi tineri sporiti n viata duhovniceasca? Prin cevirtuti anume?

- Da, ct mi-a fost cu putinta, am cunoscut, spre bucuria mea, multi frati, nu de preamulta vreme veniti n mnastire, cu sufletele daruite lui Hristos, ncurajati si nveselitipentru mila aratata de Dumnezeu ca sunt considerati si recunoscuti ca fii ai mnastirii.Mai nti, ca o virtute mult graitoare, la multi se remarca aceasta bucurie, prin faptul ca


19/33

nu-si masoara ascultarile cu puterile proprii si nu dau napoi. Desigur, ei sunt convinsi caascultarea (porunca) este de Sus, dupa cuvntul Domnului, Care zice: Cine asculta de voi,de Mine asculta, si au credinta ca vor fi ajutati, caci la Dumnezeu totul este cu putinta.Ascultarile, fara ndoiala si fara crtire, sunt un act al unei inimi viteze, al unei educatiide credinta intensa si dau o nadejde ascutita ca Dumnezeu nu te va nsela cnd spune:

Fara de Mine nu puteti face nimic.Oricare frate sau monah cu astfel de convingeri de credinta si cu inima viteaza poaterezolva lucruri grele n ascultarile sale, care poate i-ar depasi masura puterilor proprii.Mai mult ca oriunde, n ascultarile facute cu inima si dragoste s-a lasat vazuta putereaharului lui Dumnezeu. Au fost frati ascultatori care au legat fiare salbatice, care au dat lao parte pietre uriase ca stnca, au trecut -pentru ca asa era ascultarea- pe deasuprarurilor, sau au fost purtati pe spatele pestilor si n-au conceput sa nu asculte. Acesti eroiai taierii voii au n toata fiinta lor o veselie ascunsa, au cugetari smerite si au o prezentan toate inimile necajite, fie chiar si rautacioase, caci ei doresc sa vada n fiecare ins toatefrumusetile omenesti. Acestia sunt respectuosi, liberi, fara de teama si au o mare nadejdela Preasfnta Stapna Maica Domnului, zicnd: nvredniceste-ma sa te laud n veci, o,

Sfnta Fecioara!9. Care este semnul ca am reusit sa biruim si sa scoatem din noi patima mndriei si aiubirii de sine?

- Cred ca niciodata nu va putea fi un semn, ca definitiv, ca mndria este scoasa. Omulsmerit nu se vede niciodata ca-i smerit. Lupta aceasta de o viata ntreaga, simtita, rupta,dreapta si cinstita o stie si o va ncununa Dumnezeu. Apoi, acestui diavol al mndriei,plin de o nesuferita duhoare, nu-i va fi deloc usor ca atta si se arunca singur n foc cu unsuflet care doreste si stie sigur ca nu va putea vedea si mparati cu Hristos fara de osmerita smerenie.

Spune Sfntul Ioan Scararul ca diavolul trufiei alunga pe toti ceilalti diavoli si el tinelocul la toti. Toata Scriptura si toata marea sfatuire a Sfintilor ncercati n lupta cu acestdiavol cotropitor al mndriei ne spun ca fara harul de sus nu se va putea birui aceastapatima. Bunul Dumnezeu a spus cu tarie ca acest mare har nu-l va da dect celor smeriti,cum spune n Sfnta Evanghelie ca: celor smeriti le da har!Masura de curatire a inimii este masura de izbucnire a simtirii catre Dumnezeu. Ct descumpe sunt ndemnurile oamenilor ncercati si ct rau poate pricinui o rnduiala dupacum l taie capul pe fiecare! Pentru putina noastra osteneala si smerenie cu ce alese darurisuntem nvredniciti! Nu va mai fi iubire de sine, adica mndrie, cnd uimirea va vacuprinde si veti vedea ct de mare este mila lui Dumnezeu pentru noi pacatosii. Oricaruiostenitor n Hristos i putem spune: Smereste-te, ca ai pentru ce!Blndetea si rvna pentru toate cele bune, nemnierea si urmarirea pacii, nu a dreptatii,sunt semne de nemndrie. ndreptatirea de sine nu poate fi laolalta cu smerenia siDumnezeu se arata, nu att celor ce se ostenesc, ct celor simpli si smeriti.

10. Cnd anume cunoastem ca am sporit n rugaciune si smerenie?

- Sporesti n rugaciune si smerenie atunci cnd simti nevoia sa te rogi asa cum simtinevoia de aer si apa. Exista o chemare ascunsa n tine care te ndeamna continuu sa ceri,


20/33

sa multumesti si sa lauzi pe Creatorul tau, Eul din tine care se vrea la Tatal si la Mamalui. El doreste sa se biruiasca pe sine, dar se vede slab si neputincios. El nu vrea sa fierob, adica mpatimit, purtnd un nume att de mare -de crestin-, ci se vrea lnga Stapnulsi Rascumparatorul sau. Astfel, sufletul se trezeste n om si simte cum inima ranita de dorse apropie de Dumnezeu sa comunice. Asa ncep marile treziri spre viata n Dumnezeu.

Ecoul acesta armonios pe care-l auzi n tine este semnul ca esti viu si vrei sa rami omulviu n bucuria harului Celui datator de viata. Sfntul Ciprian zice: Cum vrei sa fii auzitde Dumnezeu cnd nu te auzi nici pe tine nsuti? Sau Spune-mi unde esti atunci cndnu te afli nlauntrul tau? Si iarasi Darul anume si face loc (n noi), pe masura ce setrezeste eul nostru si sunt dezradacinate patimile. Cnd inima se va curati de patimi,atunci se va nflacara simtirea catre bunul Dumnezeu.Totul este zidit de darul Sfntului Duh, fiindca darul li se da ntotdeauna preambelsugatcredinciosilor. Cei ce I s-au daruit Lui fara de ntoarcere sunt calauziti de El si El singur izideste asa cum stie.Dumnezeu este ascuns n poruncile sale. Cei care l cauta pe Domnul, l gasesc pe masuramplinirii lor. Lui Dumnezeu i trebuie numai inima si i este de ajuns, daca ea va sta

deschisa cu evlavie n fata Lui. Rugaciunea nencetata tocmai n aceasta consta, sa neaflam ntotdeauna cu evlavie n fata lui Dumnezeu. Iar peste aceasta stare, pravila,rugaciunea citita nu face dect sa puna lemne pe foc.Dumnezeu este un Dumnezeu al inimii; roaga-te, deci, cu simtire! De unde as ntelege caDumnezeu nu este att un Dumnezeu al mintii, ci al inimii, spun Sfintii Parinti.Puterea rugaciunii nu sta n cutare sau cutare cuvinte -vorbe-, ci n felul cum sesavrseste. Aceasta grija, preocupare de finete sufleteasca continua, aduce o retragere ntine neprovocatoare si smerita n toate.

11. Cum putem dobndi duhovniceste pe fratii care nu au rabdare si se mnie repede?

- Trebuie mai nti sa ntelegem cauzele care-i fac nerabdatori si mniosi pe frati. Apoitrebuie sa le vorbim cu multa bunatate si blndete si chiar cu un fel de apreciere,aratndu-le si cele bune ale lor. Ct de nesuferite si primejdioase sunt aceste doua:nerabdarea si sora ei, mnia, care ti anuleaza toata frumusetea asezarii sufletului tau sitoata agonisirea duhovniceasca!Cineva a vazut pe altcineva care se caznea sa deschida un lacat la o usa si nu puteanicidecum, de unde a nceput ncet, ncet, sa-l cuprinda o mnie asa de mare, ca se dadeacu capul de usa si facea spume la gura. Si a zis cel care privea degradanta scena: n veacn-o sa ma mnii macar ct de putin si o sa fac orice efort pentru a-mi stapni firea de om,ca am vazut ct de urt i sta omului mnios. Deci noi, cum zic Sfintii Batrni aiPatericului, daca ne supunem patimilor, cu nimic nu ne deosebim de nchinatorii la idoli.Ca cei ce se biruiesc de iuteala si se robesc de mnie si nu taie de la sine tulburareapatimii, acestia se leapada de Iisus Hristos si au n sine pe Marte ca dumnezeu si senchina idolului turbarii ca si elenii. Iar cei ce au biruit acestea si le-au izgonit de la sinesi s-au nfrnat de ele, acestia au calcat idolii si s-au lepadat de nchinarea dumnezeilorcelor multi si s-au facut mucenici fara de snge. De se va ntmpla ntre tine si altulcuvnt de scrba si va tagadui cuvntul, nu-l atta pe el, zicnd ca ai spus! Ca se ntoarcesi zice: Asa am zis. Si ce? si se face mare cearta. Ci lasa cuvntul si se face mare pace;ca pacea este de patru ori mai mare dect dreptatea. (Sfntul Ioan Scararul - Cuvnt


21/33

despre mnie - Filocalia nr. 9).Iarasi zice un batrn ca cel ce se nedreptateste de voie si iarta pe aproapele, fiu este allui Hristos; iar cel ce nici nu nedreptateste, nici se nedreptateste, este al lui Adam; iar celce nedreptateste, sau dobnzi cere, sau nseala, fiu este al diavolului. Trebuie sa-tincalzesti sufletul racit de ura, de nerabdare si mnie prin a rabda pe fratele tau, ca sa

rami omul lui Dumnezeu, ca unul ca acesta iarta si se roaga sa-si astmpere foculmniei. nca multe alte ispite te asteapta sa le arzi -cu focul harului Sfntului Duh- si sarami un om al iubirii si al pacii.

12. Tinerii ncepatori, din lipsa de educatie, sunt de obicei superficiali n credinta sinevointa. Promit repede, dar fac putine. Cum trebuie sa-i dobndim duhovniceste pentruHristos? Ce metode recomandati?

- Acesti tineri trebuie sa nteleaga cuvntul Sfintei Scripturi care spune: Vai de cel ce facelucrul Domnului de mntuiala. Acestia, se vede, nu cunosc nici ce este iadul, nici ce esteraiul. Sa-i apropiem cu inima calda. Sa le explicam si lor ca Domnul nostru Iisus Hristos

sta ascuns n poruncile Sale si, n masura n care le mplinesti, n masura aceea ti sedaruieste si El. Si ct este de greu sa-L avem ntreg pe Stapnul a toata faptura n inimilenoastre! Ca spus este: Fara de Mine nu puteti face nimic! Si Scriptura n-o putem desfiintasi nici sa credem ca o putem mplini cu jumatati de masura. Domnul si Mntuitorul nostrune vrea ntregi. Numai satana ne vrea vicleneste doar un singur vrf de deget, ca stie el,vicleanul, ca asa ne poate stapni toata fiinta.Alt timp de pocainta nu mai este, iar sfrsitul nu ne va fi plin de mila sau trguiala. Ciatunci va fi nfricosarea cea mare, cnd se va arata nu mila, ci dreptatea, ca zice:nspaimntator lucru este sa fii judecat dupa dreptate de un judecator fara ndurare.Apoi, n aceasta sfnta gradina, care este mnastirea, se afla cu prisosinta toate roadeleposibile pentru fericita viata vesnica. Acum e ziua mntuirii (2 Cor. 6,2). Acesta este

veacul pocaintei, acela al rasplatirii. Acesta este al faptelor si al rabdarii, acela almngierii. Acum Dumnezeu este ajutatorul celor ce se ndreapta de la calea raului, iaratunci va fi nfricosat cercetator al faptelor, cuvintelor si gndurilor omenesti. A cui estemunca, ale aceluia sunt roadele. Cinstea si cununile se cuvin nvingatorilor, nsa dupacuvntul Apostolului: Nu numai ca se cade sa nvingem, ci sa ne si luptam dupa lege (2Tim. 2, 5).

l3. Prea Cuvioase Parinte Arsenie, uneori lucrurile se prezinta si invers. Sunt ncepatorihotarti si iubitori de nevointa si vrstnici apasati de gnduri si cuprinsi de nesimtireduhovniceasca. Ce ne spuneti despre acestia? De ce unii vrstnici nu pot spori n lucrareduhovniceasca? Ce trebuie sa faca acestia?

- Pentru tinerii cu mare rvna catre nevointa spunem ca se bucura Hristos de rvna lor,dar l pot si ntrista daca n lucrarea lor n-au masura - adica dreapta judecata n nevointa.Ca vor putea cadea n ispita cea de-a dreapta, cu cele bune exagerate, care ramn faramireasma trezviei inimii, care ar putea fi un scop mplinit. Este o vorba batrneasca laromni: Munca nu se face numai cu puterea, ci mai mult cu socoteala.Iar vrstnicilor care nu pot spori n lucrarea duhovniceasca sau nu vor, le spunem tuturorca viata le este nca mai scurta si Judecatorul este lnga usi. Celor ce le convine sa creada


22/33

ca vor trai nca mult, Mntuitorul le spune: Astazi de veti auzi glasul Meu, sa nu senvrtoseze inimile voastre Si cine poate crede ca fara veste nu-l poate lovi o caramida,o boala necrutatoare, un traznet sau o muscatura nveninata? Atunci, sigur, moartea va fimarele dascal al trezviei, dar, vai, va fi prea trziu. n cer nu mai este pocainta.

14. Unii ncepatori si chiar vrstnici si pierd repede elanul, barbatia, rvnaduhovniceasca n lupta cu ispitele. Pentru ce patimesc aceasta ispita si cum pot dobndidin nou rvna, barbatie, ncredere?

- Viata duhovniceasca se observa si la sfinti ca este n zig-zag. Urca si coboara, dar decele mai multe ori nu-i mare primejdie, ca prin cobors harul lucreaza mai ncetinel sioamenii se smeresc. Parerea de rau si smerenia sunt nemasurat mai mari dect ispravileelanului nevointelor. Cum spune preafrumos Apostolul Pavel: Cnd sunt slab, atunci sunttare, recunoscnd prin aceasta ca lucreaza harul mai mult n cei smeriti, ca smerenia nneputinta este mai sigura, lucratoare. M-am folosit de sfatul unor Sfinti Parinti care spunca nu este bine sa doresti daruri mari, ci sa te multumesti cu daruri mici, ca este

necuviincios sa-ti zadarasti fiinta ta duhovniceasca, comportndu-te ca un om plin demndrie si grozavindu-te. Psalmul 130 spune: Doamne, nu s-a naltat inima mea, niciochii mei, nici n-am umblat ntru cele mari, nici ntru cele mai minunate dect mine (Ps.130,1)Dar nu trebuie sa fim nici nepasatori, fara de lucrare si interes, ca si cum am sta ntr-untron nchipuit, asteptnd, cum se zice, Vocatia, harul de-a gata. Lucrul care ti-ar aduce omare nadejde si un echilibru linistitor este o stare de trezvie fara echivoc, o permanentaluare aminte de sine. Atunci nu te-ai certa sau te-ai cerceta pretentios cu harurile luiDumnezeu.Pe cei ce-si pierd repede elanul, dar sunt de buna credinta si stiu ca fara harul luiDumnezeu nu se poate face nimic, si totusi se considera parasiti, i ncurajam sa ramna

ntr-o continua nadejde si liniste sufleteasca, recunoscndu-si neputintele, smerindu-seadevarat cu inima.Unii ca acestia vor vedea curnd iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Ca cine se lasantreg n mna lui Dumnezeu, Care este de toate ntru toate, nu-i moare nimic, nu-i pieremimic, ci toate i traiesc, toate i slujesc.

15. Cum putem cstiga pentru Hristos pe fratii care sunt slabi n fapte bune si nu austatornicie, ascultare si rabdare?

- Trebuie sa le zicem cu toata inima acestora, ca sa ne mntuim sufletele noastre, desprenfatisarea omului naintea Judecatorului, despre nvinuirea, cercetarea si despresentinta ce o rosteste dreptul Judecator, Iisus Hristos, care va veni n persoana, n ceasuln care nu gndesti (Luca 12, 40).Cu cel bun va fi plin de iubire, iar cu cel rau, nfricosator, zice Fericitul Augustin. Cefrica l va cuprinde pe cel ce va vedea pentru prima oara pe Mntuitorul, si nca mnios!Cine va sta naintea mniei Lui? Ziua aceasta - ziua mniei, cum zice cntarea.Mnia Judecatorului va fi o prevestire a osndirii tale si va fi o spaima si suferinta maimari dect atunci cnd te-ai afla chiar n iad.O, frate, cu att mai mare tortura va simti sufletul la vederea lui Hristos, pe Care n viata


23/33

L-a dispretuit sau cu lenevire I-a neglijat poruncile ! Nici o nadejde de a-L maimblnzi. Sa ceri ndurare, cnd vei fi judecat chiar pentru dispretuirea ndurarii ! Ce seva ntmpla dar?, ntreaba Fericitul Augustin. Unde va fugi pacatosul cnd deasupra luiare pe Judecatorul mnios, sub el iadul deschis, la dreapta pacatele ca acuzator, la stngaduhurile rele care sunt gata la executie si nlauntrul sau mustrarile constiintei?

Cugetnd la toate acestea, cum se mai poate ca fratii si oricare dintre noi sa fie cu voiaslabi si nepasatori, nestatornici n ascultari si fara rabdare ?

16. Cum putem vindeca sufleteste pe cei care crtesc, defaima, vorbesc de rau peaproapele si nu-si stapnesc gndurile, limba si pntecele?

- Cu iubire vesnica te-am iubit pe tine, zice Dumnezeu. Frate draga, Dumnezeu din iubirete-a ales din multimea attor oameni. Ti-a dat viata si te-a asezat n lumea aceasta. Toti cucare traiesti sunt alesii Lui pe care i iubeste si i apara. Sunt lnga tine, ca laolalta sa vaiubiti si prin aceasta se va vedea teama si iubirea de Dumnezeu. Cerul si pamntul si toatefiintele striga nencetat ca iubesc pe Dumnezeu. Soarele, luna, stelele, muntii, izvoarele,

florile si toata faptura se pare ca striga: Iubiti pe Dumnezeu, iubiti opera lui Dumnezeu !Ce zici de toate astea? Crezi si nu-L iubesti? Te poti gndi sa iubesti altceva dect peHristos? Si totusi, iata, tu vorbesti de rau pe cei pentru care Domnul S-a jertfit sa ledovedeasca ca-I iubeste si cine i loveste, l loveste si pe Rascumparatorul lor.Gndurile noastre, mai degraba sa se ndrepte spre facerea lumii, spre blestemata caderen pacate, spre rascumpararea noastra vesnica de catre un Dumnezeu pe Cruce, ca saavem parte, straduindu-ne, sa iubim pe toata lumea, oricum ar fi, ca toti sunt facutifrumosi numai pentru singur Dumnezeu.Iubite frate, care esti stapnit de iubirea de sine, crezi ca nu va veni vremea la o naripareduhovniceasca si aripile, fiind ntinse, nu vor putea zbura din cauza nemiloasei tale

lacomii?Nu te poate obliga nimeni sa duci o viata de mare ascet, care, dupa unii, pare o nebunie,ea fiind de fapt o sfnta nebunie, dar ai putea spune de la cte lucruri bune te-ai lipsit npreocuparea de azi, ca o fiinta aleasa cu nume mare si frumos, tinnd cont de subtietateasufletului n rugaciuni, meditatii, daruiri si multe altele, pentru armonia cu cei cu caretraiesti?Deci, ori paraseste placerile pacatoase si vei cstiga viata de veci, pe care sa ne-oadaugam n fiecare zi, ori traieste ngreunat de patimi, care te duc la nesimtire, spre omoarte vesnica. Alege, iubite frate!

17. Este vindecare si mntuire pentru cel mndru si iute din fire? Cum poate fi dobnditpentru Hristos?

- Da, este vindecare si mntuire si pentru cel mndru, dar va trebui sa traiasca ntr-o marefrica de Dumnezeu, ca zis este cu strasnicie: Domnul celor mndri le sta mpotriva! Acestpacat este cel mai urt de Dumnezeu. Este pacatul luciferic care a adus caderea unei cetentregi de ngeri si i-a facut lipsiti total de darurile lui Dumnezeu. Sunt draci nesuferiti,urti, vicleni, fiinte cu ura desavrsita si blestemati pe vecii vecilor. Aceasta este soartatuturor celor ce se ncred n puterile lor, mai presus de toti, ngmfati, nemilosi, urti de


24/33

semenii lor, ndrazneti si fara rusine. Daca Dumnezeu a luat darul de la ei, vor fi din ce nce mai mult ntr-o asemanare cu diavolul.Frate, tu stii Scriptura -ca Dumnezeu numai celor smeriti le da har- si zici ca te vei lasamai trziu de patima naltarii de sine, dar nu bagi de seama ca ntr-aceasta sufletul tau sepierde deja?

Poti sa arunci un margaritar de mare pret n apa, zicnd ca-l vei cauta mai trziu? Dardaca nu vei putea sa te smeresti cu adevarat ca sa primesti darul mntuirii tale? Ca sascapi de mndrie, ai nevoie de rugaciune, de plns si parere de rau adevarata. Aceasta esteun dar de sus; dar daca Dumnezeu nu-ti da aceasta parere de rau? Daca vine moartea sinu-ti lasa timp ? Ziua de mine, zice Fericitul Augustin, n-a promis-o Dumnezeunimanui; poate sa ti-o dea, poate sa nu ti-o dea!Laudarosenia, semetia, iutimea -care este o fiica a mndriei-, dispretul si placerea sa fiivestit si grozav si altele asemenea toata maduva omului o pierd si l lasa sec. Smeriti-va, iubiti frati, ca altfel nu veti putea gusta bunatatile mparatiei Mele!, zice DomnulAtottiitorul.Sa ntrebam pe attea suflete marete, bogate, pe toti nvatatii, principii si mparatii care

deja au trecut la cele vesnice, sa-i ntrebam ce le-a mai ramas acum din maretia,desfatarile si stapnirea lor? Toti, frate, vor raspunde: Nimic, nimic ! O, omule; ziceFericitul Augustin, tu pretuiesti ceea ce are omul aici; baga nsa de seama la ceea ce ducecu sine! Cnd moare, nu ia nimic altceva cu sine dect un cadavru greu mirositor si ohaina zdrentaroasa ce va putrezi mpreuna cu el.

18. Cum putem dobndi n viata, n mnastire, pacea sufletului? Cum o putem pastra ninima noastra si s-o dam si altora? Care sunt foloasele pacii duhovnicesti si din ce faptebune se naste ea?

- Simti uneori ca vine un duh linistitor, eliberator n inima. Pacea nu vine dect numai si

numai atunci cnd, mai mult sau mai putin, simti ca doresti cu adevarat sa nu testapneasca nici o patima. Simti nevoia sa te controlezi, sa fii ct mai treaz fata de oricelucru vatamator, ct de mic. Vei simti o bucurie tainica si o cuviincioasa ndrazneala sprebunul tau Stapn, sa nu-L superi si sa-ti ntinda mna salvatoare mereu, si aceasta ntr-oplacuta si nenvinsa atentie a ta. Eliberarea aceasta o ai pentru ca stii sa faci nu ce vrei tu,ci numai ce-I place lui Dumnezeu. Ct de aproape si de cobortor este Dumnezeu pentruinimile acestea! Cum se spune: Se lauda mila asupra judecatii. Si, iarasi, se bucurasufletele alese sa spuna: Fiindca Dumnezeu din firea Sa este bunatate nemarginita,dorinta Lui cea mai fierbinte este sa ne faca si pe noi partasi fericirii Sale.Iata ca pacea este o mica mparatie cereasca n om pe care n-o putem cuceri dect fiindluptatori smeriti si viteji, multiubitori, liberi fata de tot ce e rau si numai tinnd mnainimii noastre spre mna inimii Stapnului. Si daca, oameni fiind, gresim, poateDumnezeul nostru ne pedepseste n viata aceasta ca sa ne crute n cealalta. 0,Dumnezeule, mniatu-Te-ai si Te-ai milostivit spre noi! (Ps. 59, 3). si iarasi: Dat-ai celorce se tem de Tine semn ca sa fuga de la fata arcului, pentru ca sa se mntuiasca cei iubitiai Tai (Ps. 59, 4).Ramn multe negraite si frumoase despre tine, scumpa si mult dorita pace sufleteasca,dar simt nca placerea sa-ti mai daruiesc o mica coronita ! A zis ucenicul unui mareparinte nvatat : Ce fericit esti, parinte, ca stii attea lucruri si eu, un biet om simplu, nu


25/33

stiu nimic! Tu poti sa te faci mai sfnt dect mine! Auzi, i raspunse atunci parintele, dacao batrna simpla stie a iubi pe Dumnezeu mai mult dect mine, ea poate ajunge la un maimare grad de sfintenie dect mine. Sa ne folosim de smerenia si pacea celor simpli! Sescoala cei nenvatati si rapesc cerul, spunea cineva. Fericit este cel ce pricepe lucrul si-si mntuieste sufletul sau.

Sfntul Ioan Gura de Aur spune: sa mergem la morminte si asa vom cunoaste si vomdobndi mai usor pacea sufletului.

19. Ce legatura este ntre pacea inimii si constiinta curata? Cum le putem dobndi peamndoua n mnastire, n viata?

- Cnd constiinta nu este curata nici inima nu poate avea pace. Ele sunt ntr-oindestructibila relatie. Poate ca inima sa fie mpatimita si sa produca neliniste constiintei.Constiinta se elibereaza extrem de mult atunci cnd pastram cu tarie pacea sufleteascampotriva dezordinii din noi. Chiar daca n-am mplinit ntru totul idealurile noastre lamasura zilei, sa pastram n noi si sa ramnem credinciosi principiului: o traire vie,

nesovaitoare. Daca nu-L marturisesti pe Iisus Hristos naintea oamenilor n momentele cese ivesc, atunci nu-L marturisesti nici naintea sufletului tau, pentru a-L consideraAdevarul desavrsit pe care zici ca l doresti si vrei sa-I slujesti, iata, rami caldicel, canu a zice, ci a lucra nseamna a ajunge.Mergnd pe drumul cel mare si bun mpotriva chemarilor rusinoase si comode ale firii,nca fiind pe drum, te simti mult eliberat de constiinta si inima se considera oarecumajunsa, se bucura si ncep sa iasa din ea puteri de viata, avnd cu plinatate n ea harul celmult linistitor.Sa nu-ti muncesti oare constiinta singur, mergnd dupa puterea ta spre desavrsire, pentruca nu ai ajuns ca nu se poate ajunge usor? Lupta este de o viata, nu te ispiti singur.Smereste-te mereu, caci vaznd Domnul Pacii silinta ta, dar si linistea ta, vei fi

binecuvntat cu toata bunatatea si numele bun, din marea Marea si Dreapta Judecata siIubire ale lui Dumnezeu, si te va stapni un sentiment al vesniciei si aceasta, iubite frate,nu este putin lucru. Sa veghezi mereu asupra ta, fara nici un duh naltator, si oriunde tevei gasi, fata de marile chemari inima ta se va bucura si cu rugaciunile PreasfinteiNascatoare de Dumnezeu vei ramne un om al Crucii - un fiu al nvierii.

20. De ce S-a numit Fiul lui Dumnezeu Cuvnt si Domnul Pacii?

- Iata, sunt plin de sfiala si neputincios sa raspund la aceste ntrebari care au fost si nuimirea ngerilor, cum spune Sfnta Scriptura: Taina cea din veac ascunsa si de ngerinestiuta. Cum as putea eu patrunde aceste taine si adevaruri pe care le traim, le simtim sine supunem lor pna la moarte -pentru ca sunt adevarate-, dar nu le putem ntru totulcuvnta si ntelege. mi cer cuvenita iertare si cu o sincera nadejde n Harul divin spun sieu la masura puterii mele, dar si a rvnei si a dragostei inimii mele.Zice Sfntul Ioan Evanghelistul: La nceput era Cuvntul si Cuvntul era la Dumnezeu siDumnezeu era Cuvntul. Acesta era ntru nceput la Dumnezeu. Toate prin El s-au facutsi fara El nimic nu s-a facut din ce s-a facut (Ioan 1,1-2). Dumnezeu este Cuvntul: Sentelege, adica Se simte, pe Sine nsusi nentrerupt ca Stapn.Deci ntr-o permanenta simtire de Sine a trimis pe Fiul - Dumnezeu Cuvntul sa fie aratat


26/33

-si prin El, Tatal- la toata faptura, caci toata faptura are n felul ei o simtire de sine.Dumnezeu -Cauza cauzelor- S-a varsat pe Sine n lume prin Fiul -Dumnezeu Cuvntul-,Care a luat chip smerit de om, ca sa fie cunoscut prin cuvnt ca Fiu al Tatalui. Eu sunt nTatal si Tatal este n Mine. Cuvintele pe care vi le graiesc Eu nu le spun de la Mine, ciTatal Care salasluieste n Mine, El nsusi face aceste lucruri (Ioan 14, 10).

Cuvntul este marea si desavrsita putere de afirmare, ca omul si ntreaga Creatie, ndeplina simtire de sine, sa cunoasca pe Creatorul lor. Prin Cuvntul si prezenta DuhuluiSfnt s-a cunoscut nalta simtire, traire si relatia ntre Ziditor si zidire.Prin Dumnezeu Cuvntul S-a varsat Dumnezeu spre cunoastere si toata firea cuvinteazacu Marele Eu, Cel Ce S-a fiintat si Se simte pe Sine. Dumnezeu Cuvntul a facut sa secunoasca, pe ct este cu putinta, marea taina a cauzei, a tot ce exista. Tatal a trimis pe FiulSau sa-L faca cunoscut si sa fie auzit si ascultat ca un Dumnezeu Creator al cerului si alpamntului cu toata frumusetea si podoaba lor. Eu le-am aratat lor numele Tau (Ioan 17,26).Daca n-ar fi venit Dumnezeu Cuvntul n sfintita Sa lucrare, ntreaga faptura nu s-ar ficunoscut pe sine si nici n-ar cuvnta prin simtire de sine si nici n-ar fi declansat atta

miscare, limpezire de o nalta finete a constiintelor, de cunoasteri adnci si chiar de undelicat proces de despatimire a ngerilor (descoperindu-li-se noi taine).Prin aceasta mai presus de fire ntrupare a lui Dumnezeu Cuvntul, Fiul Omului a facutca n noi si-n toate sa se recunoasca faptul ca exista tainic o continua cuvntare divinantru Sine. Toata creatura lui Dumnezeu are puterea Cuvntului n ea si-L rosteste potrivitfirii si nsusirii proprii si Dumnezeu a dat omului sa desluseasca limbajul acestora.Cuvntul, pe de alta parte, este puterea divina din faptura -si tocmai de aceea sa nesimtim n raspunderea ce-o avem tari si liberi- si este auzita ca o continua veriga misticade aur n lantul nesfrsit al cunoasterilor.Cum se spune: S-a varsat Hristos n buzele tale. Buze ale lui Hristos le-a numitScriptura. Daca ramneti n cuvntul Meu, sunteti cu adevarat ucenici ai Mei si veticunoaste adevarul, iar adevarul va va face liberi. Dumnezeu Cuvntul simte nevoia de aSe arata pe Sine, ca ntreaga Creatie sa vina si sa fie mpreuna n simtire, adevar sivesnica fericire. Dumnezeu Cuvntul nu ne-a adus (prin cuvnt) numai comunicare, luarela cunostinta. El ne-a adus mai mult dect ne-a pierdut Adam, ne-a adus puterea dediscernamnt si puterea de a birui raul, de a accepta suferinta si de a iubi pe vrajmasi.Cuvntul divin este puterea de comunicare a adevarului vietii. Prin El, DumnezeuCuvntul, este trezita toata faptura, care si-a recapatat cunostinta de sine ntr-o formatainica, si tinde si traieste glorios n simtirea Stapnului. Fiinta superioara, omul, a pututcunoaste ca poarta n sine pe Creatorul sau. Dumnezeu Tatal S-a varsat prin graiul FiuluiSau, ca oamenii sa cunoasca ntelepciunea, iubirea desavrsita pentru om, calea spre El silupta neadormita cu puterile raului.Dumnezeu Cuvntul nu este mpartit n doua persoane, ci este acelasi Fiu si Unul Nascut- Dumnezeu Cuvntul, precum ne-au aratat proorocii si Sfintii Parinti. Prin unire,renastere si renviere cu Hristos se descopera n noi, n potential si desfasurare, chipulmistic al Fiului Omului - Dumnezeu Cuvntul adica sa te simti pe sine ntr-olinistitoare vibratie a ntregii tale fiinte si cu totul n comuniune si dialog cu DumnezeuCuvntul, fara zgomot, si ntr-o supraomeneasca bucurie - momentul mistic al uniriimicului eu cu Marele Eu ntr-o nedespartire, neamestecare, neasemanare.Ct despre Fiul lui Dumnezeu ca Domn al pacii, va zic ca Domnul nostru Iisus Hristos a


27/33

biruit moartea. A biruit raul si pe domnul raului (satana). ...toata firea cea potrivnica afugit si oastea vrajmasului s-a domolit, diavolul a cazut, sarpele s-a calcat si balaurul s-astrivit, prin care neamurile ce Te-au marturisit s-au luminat si s-au ntarit n Tine,Doamne, prin care viata s-a aratat, nadejdea s-a ntemeiat, credinta s-a ntarit, Evanghelias-a propovaduit, prin care omul cel pamntesc s-a nnoit, creznd n Tine, ca cine este ca

Tine, Dumnezeu Atotputernic? (Sfntul Vasile cel Mare).Deci Domnul a biruit pacatul n tot adncul lui care tulbura, razboia si nelinistea sufletele,si tot ce este n lume s-a eliberat de razvratitorul si cotropitorul diavol. Domnul IisusHristos domneste peste toata fiinta, peste toata firea din cer si de pe pamnt ca Domn alPacii, pentru ca a adus iubirea n lume si a dat putere de biruinta tuturor sa fie liberi si sasimta n ei si n afara de ei Pace. Pacea Mea dau voua; nu precum va da lumea, ci castapni si biruitori peste turbatii si razboinicii diavoli.ndrazniti, Eu am biruit lumea, zice Domnul, si mpacati, purtam si noi n inimi, ca fiiadevarati, pe Domnul Pacii.

21. Cum trebuie sa folosim cuvntul dumnezeiesc ce ni s-a ncredintat, mai ales noua,

preotilor si pastorilor, spre pastorirea si mntuirea sufletelor omenesti?- Preotul trebuie sa ramna permanent ntru aceasta neegalata demnitate sacra. El poartaprin marele har preotesc puterea divina ca savrsitor a

Date post:	31-May-2018
Category:	Documents
Upload:	argatu
View:	246 times
Download:	0 times

Ne Vorbeste Pr[1].Arsenie Papacioc, Vol.1

Documents