PIATA DE CAPITAL)

Fundamentele juridice

Cristian GHEORGHE

Universul JuridicBucuregti

-2018-

F

a

Cuprins

ABREVTEzu .........................5

cuvrNTE oe tNcBpur ................ ..........................'l

TITLUL r. NOTTUNEA $r CARACTERTSTTCTLE prETEr DE CAPrTAL............11Secfiunea 1. Noliunea pielei de capital........ ....... liSecliunea 2. Caracteristicile juridice ale pielei de capital .......................22Secliunea 3. Corelalia reglementdrilor pielei de capital cu cele ale altordiscipline .....................25Secliunea 4. Istoric. Izvoqrele de drept obiectiv ...................27

TITLUL II. TNSTITUTII JURIDICE ........... .........................34

CAPITOLUL l.INSTRUMENTE FINANCIARE.............. ......35Secliunea I. Valori mobilicrre.... ......38

Subsecliunea 1. Titluri de capital.... .................44Subsecfiunea2.TitTuri de datorie ...................53

Secliunea 2. Instrumente ale pie{ei monetare ........................56Secliunea 3. Titluri de participare la organismele de plasament colectiv (OPC) ........57Secliunea 4. Instrumentefinanciare derivate... .....................58

Subsecliunea 1. Instrumente financiare derivate avdnd ca activ suport alteinstrumente financiare, indici qi mdrfuri .........59Subsecliunea 2. Instrumente derivate pentru transferul riscului de credit................63Subsecliunea 3. Contracte financiare penku diferenle..... ......................66

Secliunea 5. Certificate de emisii..... ..................67Secliunea 6. Servicii Si activitdli de investilii ......68

CAPTTOLUL 2. PIETE DE TRANZACTTONARE. PIATA REGLEMENTATA ..........70Sec{iunea I . Definilii. Conlinut juridic al pielei reglementale stricto sensu..... ...... .... ..1 ISecliunea 2. Sistemele alternative de tranzaclionare Si abordarea europeand............74Secliunea 3. Operalorii independenli............... .....................17

CAPITOLUL 3. CONTRACTUL DE VANZARE AVAND CA OBIECTINSTRUMENTELE FTNANCTARE. OpERATrtrNr DE prATA ....,............79

Secliunea L Specii de contracte de vdnzare .......79Secliunea 2. Conceptul de contract bursier .......82

Subsecliunea l. Lipsa unui izvor normativ expres al contractului ,,bursier" incondiliile suprareglementdrii proprii legislaliei pielei de capital..............................83Subsec{iunea2. Caractere juridice generale ......................91

s38 Piata de capital . Fundamentele -- :

Secliunea 3. Condiyiile de validitate a contractelor bursiereS ecliunea 4. Conl inuttr I (efect el e) contractului burs ier

Subsecliunea 1. Negocierea ..............Subsec{iunea 2. Compensarea...........Subsecliune a 3 . Livrar ea. Dreptul de proprietate

Secliunea 5. Varietdli ale contractului de vdnzare instrumentefinanciare ....

Secliunea 6. Ofertele publice.

TITLUL ilI. PARTICIPANTII PIETEI DE CAPITAL. ENTITATILEREGLEMENTATE

CAPITOLUL I. AUTORITATEA DE REGLEMENTARE. AUTORITATEA DESUPRAVEGHERE FINANCIARA............. ..... .:

Secliunea 1. Autoritdli consultative .......... ... . _-

Secliunea 2. Izvoarele europene..... ................ . _. -

Secliunea 3. Reglementarea internd.................. ............ .. . -.-Secliunea 4. Competenlele Autoritdlii de Supraveghere Financiard. .. .l

Subsecliunea 1. Funclia normativd ...............1r.Subsecliunea2.Puncliadeautorizare qi supraveghere.......... ..............1j:Subsec{iunea 3. Func{ia de investigare gi sanclionare ........... ..............1-i,

CAPITOLUL 2. INTERMEDIARII ......................1-;C

Secliunea l. Monopolul intermediarilor ............ .................. 161

Secliunea 2. Restriclii statutare..... ...................16-+Secliunea 3. Restricliifunclionale..... ...............11 lSecliunea 4. Intermediarii in operaliuni transfrontaliere............. ...........111Secliunea 5. Contractul de servicii Si activitiili de investilii. Reguli de conduitd.......180

Subsecfiunea l. Obligaliile intermediarilor.......... .............185

$1. Obligaliile de informare.............. .........186

$2. Obliga{ia de executare a obiectului contractului............... .........190

$3. Diligenla in executarea obliga{iilor. Reguli de conduitd ...........192

$4. ObligaJia de raportare a intermediarului......... .......195

Subsec{iunea2. Obliga\iile clientului ................. ..............19jSubsecliunea 3. Contracte incheiate la distan!5 ................198Subsecliunea 4. Solulionarea litigiilor................. .............199

Secliunea 6. Scheme de compensare a investitorilor ...........200

CAPITOLUL 3. CONSULTANTII DE INVESTITII $I AGENTIILE DE RATING.,..2O4Secliunea 1. Cerinle statutqre ......205Secliunea 2. Cerinle profesionale .....................205Secliunea 3. Agen{iile de rating ....206

Cuprins 539

CAPITOLUL 4. TRADERrr............. ....................209

CAPITOLUL s.DEPOZITARUL CENTRAL DE VALOzu MOBILIARE (CSD) .....,211Secliunea l. Func[iile-suport necesare executdrii contractelor bursiere avdnd caobiect instrumente financiare, oltele decdt instrumentele financiare derivate ...........211Secliunea 2. Depozitarul central.... ..................216

Subsecliunea 1. Cadrul statutar....... ...............216Subsecfiunea2. Cadrul funclional .................219Subsec{iunea 3. Autorizarea depozitarului central.................. .............220Subsecliunea 4. Funclionarea depozitarului central........ .....................223

$1. Ipoteca mobiliard asupra instrumentelor financiare.....................................226

$2. Garanfiile financiare ........239$3. Poprirea qi sechestrul instrumentelor financiare................. ......241

Subsecfiunea 5. Reglementdri proprii................ ...............242

CAPITOLUL 6. CONTRAPARTEA CENTRALA $I CASA DE COMPENSARE.REGTSTRUL CENTRAL DE TRANZACTLL...... .....................244

Secliunea l. Funcliile-suport necesare executdrii contractelor bursiere qvdnd caobiect instrumentefinanciare derivate...... ......244Secliunea 2. Contrapartea centrald/casa de compensare .......................245

Subsecliunea 1. Cadrul statutar....... ...............246Subsecliunea2. Cadnil funclional .................249Subsecliunea3. Attorizarea contrap6rlii centrale/casei de compensare.................250Subsecliunea 4. Func{ionarea contrap64ii centrale/casei de compensare ...............252

Secliunea 3. Registrul central de tran2ac\ii.................. .......262

CAPITOLUL 7. OPERATORI DE PIETE REGLEMENTATE $I PIETEALTERNATIVE......... ..,.264

Secliunea l. Operatorii, participan{i specializ(4i............... .....................265secliunea 2. operatori de sistem si sisteme alternative de tranzaclionare.................2jlSecliunea 3. Operatorii autorizali de A.S.F. .....2j2

CAPITOLUL 8. OPC - ORGANISME DE PLASAMENT COLECTIV.................,.....218secliunea I. organisme de plasament colectiv in valori mobiliare (opcvM) ..........219

Subsecliunea L Fondurile de investiIii............... ..............294Subsecliunea 2. SocietSlile de investilii..... ....2gg

Secliunea 2. Societcttea de administrare a investiliilor. .... .2g4Secliunea 3. Depozitarul................ ..................301Secliunea 4. Politico de investilii a OPCVM.. ....................305secliunea 5. Alte organisme de plasament colectiv (Aopc) Fondurile deinvestiliialternative (FIA).......... ......................310

Subsecliunea 1 . Fonduri de investilii alternative . ... .. ... .. ..3 I 0

540 Piala de capital . Fundamente e

Subsecliune a 2. Administratorii de fonduri (AFIA)Subsecliunea 3. Depozitarul, politici de investilii gi raportare..... : _:

CAPITOLUL 9. ADMINISTRAREA SPECIALA $I LICHIDAREAADMINISTRATIVA....

Secliunea l. Reglementarea Legii pielei de capitalSecliunea 2. Reglementctrea de drept european. Implementorea de drept intern....

CAPTTOLUL 1 0. EMITENTII.........Seclitrnea I. Emitenlii ale cdror valori mobiliare sunt admise la tranzactionarepe o pia{d reglententatd .

Subsectiunea 1. Emiten{ii pie{elor reglementateS ub s e c 1i une a 2 . Pro c edura admiterii 7a tr anzactionar e

Secyitrnea 2. Emitenlii ale cdror valori mobiliare sunt admise la tranzaclionaresou sunt tranzaclionate in cadrul unui sistem multilateral de tranzaclionare sausistem organizat cle tranzaclionare......... . .........3{t

TITLUL IV. PROTECTIA INVESTITORILOR lli

CAPTTOLUL l. PROTECTTA PTETELOR DE TRANZACTrONARE.........................350Secliunea 1. Transparenla pielei. Obligalii de informare pre- Sipost-tranzac{ionare .....................351

Subsec{iunea 1. Cerin}e privind transparen{a pentru locurile de tranzac{ionarein ceea ce priveqte titlurile de capital ............353Subsecfiunea 2. Cerinle privind transparenla pentru locurile de tranzactionarein ceea ce priveqte alte instrumente financiare decdt cele de capital ......................357Subsecliunea 3. Transparenla impusd altor locuri detranzac[ionare......................358Subsec{iunea 4. Alte obligalii de transparenp.............. ....360

Secliunea 2. Obligalii de informare Si raportare ale emitentilor ctle cdrorinstrumentefinanciare se tranzaclioneazd pe o piald reglementatd ........363

Subsecliunea l.Informarea continud. ..........364Subsecliunea 2. Informarea periodicd................. ..............368

Secliunea 3. Integritatea pielei. Abuzul de piald.... . ............310Subsecliunea 1. Domeniu de aplicare gi exceptdri .................. .............31-2Subsecliunea 2. Regimul informaliilor privilegiate ................. ............315

$1. Obliga{ia de publicare a informa}iilor privilegiate ........... .........3i9$2. Obligalia de a nu divulga informaliile. Obligalia de confiden{ialitate..........381

$3. Utilizarea abuzivd a informaliilor privilegiate.............. .............384Subsecliunea 3. Manipularea pielei ..............388Subsecliunea 4. Rdspunderea juridic5................, .............392

$l.Exonerdriledinmateriainformafiilorprivilegiate................. ....395

$2. Exonerdrile din materia manipuldrii pielei .......... .....................396

Cuprins 541.

Subsecliunea 5. Cumulul sancliunii penale cu sancliunea administrativ[ indreptul intem gi european.....

CAPITOLUL 2. PROTECTTA DREPTURILOR ACTIONARILOR.............................405Sec{iunea 1. Retragerea de la tranzaclionare a actiunilor societii{ilor |istate...........405

Subsecliunea l. Retragerea de latranzac\ionare de pe o pial6 reglementatd..........406

Subsecliunea2.Retragerea de latranzac\ionarea pe un sistem multilateral de

tranzac!ionare................ .............412

Secliunea 2. Guvernanla corporativd Si societdlile listate..... .................418

Secliunea j. Ofertele publice ........436

Subsecliunea 1. Ofertapublici devdnzare ....443

Subsec{iunea2. Oferta publici de cump5rare................. ....................448

$1. Oferta publicd de preluare voluntari .....................450

$2. Ofertele publice de preluare obligatorii.. ..............456

Subsecliunea 3. Retragerea aclionarilor dintr-o societate ...................463

Secliunea 4. Reguli speciale de administrqre a societdtilor listate ...... ..468

Subsecliunea 1. Participareala adunirile generale .........468

Subsec{iunea 2. Deliberarea in adundrile generale ..........484

Subsec{iunea 3. Administrarea societdlilor listate ...........491

$ 1 . Mandatul membrilor organelor de administrare .............. ..........492

$2. Puterile organelor administrative............... ...........510

Subsecfiunea 4. Modificdri esenliale ale societdlii emitente... .............516

$1. Dreptul de preferinjd ........518

$2. Aporlul in natur6..... .........521

$3. Conversia datoriilor in ac{iuni ............523

Subsecliunea 5. Drepturi financiare ale aclionarilor............. ...............525

Subsecliunea 6. Audit gi informare ..............526

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 529

533iNDEX

398

TITLUL INOTIUNEA $I CARACTERISTICILE PIETEI DE CAPITAL

Sec[iunea 1

No{iunea pie{ei de capital

1. Introducere. Dreptul comercial r5mAne una dintre cele mai dinamice ramuri de

drept, prin diversitatea raporturilor juridice reglementat e, rczultatd din interac{iunile socialecrescdnde din zona economic5, dar qi din volumul normativ aflat in continu5 expansiune.Dacd dreptul civil, ca gen proxim, se bucurl de o anumitd stabilitate normativd (practicopera nornativd este cuprinsd in Codul civil, la care se adaugi legile speciale, existenteintr-un numdr relativ restrdns), ramura sa, dreptul comercial, este intr-o extindere exploziv5.inglobarea dreptului comercial in dreptul civil, ca urnare a adoptdrii sistemului unitiliidreptului privat, nu poate infrAna evolufia ramurii comerciale, chiar dacl acest lucruanuleazd in parte str[dania de codificare a dreptului civil. Aga cum in cazul unei construcliitundalia, baza clildirii, este foarte pulin aptd a suferi extensii gi modificdri majore, ins6dezvoltarea vertical[ este una deschisd, la fel fundalia unicd a dreptului civil este mult mai:ezistent6 la adaosuri in timp ce dezvoltdrile verticale, ramurile speciale de drept civil:recum dreptul comercial, au tendinla de a adduga febril ,,etaje" normative cAt mai multe...Recursul" 1a fundalia de drept comun este insS intotdeauna binevenit pentru cd acest nivelasigur[ rezistenla edificiului juridic, permite gbsirea solu{iilor juridice acolo unde nivelurilesuperioare nu au dezvoltare proprie.

Deja dreptul comercial in sine are tendinla de a sedimenta un drept comun propriu (un;taj inferior din edificiul juridic care are ca fundalie dreptul civil) qi sisteme normativesoeciale, cu o configuralie din ce in ce mai pronunfat5.

In general, maturitatea gi stabilitatea unui sistem poate fi mdsuratl in individuaTizarea,.r evidenlierea din ce in ce mai clard a unor subsisteme cu tendinle autarhice pronun{ate,:sa cum un organism superior permite uqor observarea gi rolul unor organe cu func1ii,:ecifice. Dreptul comercial este o astfel de ramur[ civild evoluatd, care, in urma unei opere.:sislative continue, prezintd o multitudine de norme cu vocalia de a alcitui un subsistem:i oluat, cu finalitate bine conturat[.

Observarea sistemului normativ comercial in general relev[ faptul cd regula cea mai:isp6nditd dupi care s-a frcut coagularea unor subsisteme normative in domeniu este aceea. :reatiilor administrative, a transplantului de autoritSli administrative in domenii comer-:.ale bine conturate, autoritdli care induc un nivel de raporturijuridice de autoritate intre ele;. participanlii la raporturile juridice civile din domeniu. in privinla etiologiei fenomenului,.: poate dezbate dac[ nevoile de reglementare (gi suprareglementare) in anumite domenii::merciale au condus la instituirea de autoritili administrative sau, in sens invers, tocmai.-stituirea acestor autorit5li a fost motorul normativizlrii excesive gi coaguldrii unui,rrsistem special de drept. Indiferent de cronologiacauzaTd a apariliei acestor domenii, se

12 Titlul l. Noliunea gi caracteristicile pietei de capital

obsery5 uqor fapful cd aceste ,,autoritdti" preiau cu entuziasm sarcini de reglementare indomeniile lor, crednd cu perseverentd o ,,masd criticd" de materie normativl care tinde sdabsoarbl un numlr cdtmai mare de subiecte de drept. Laturapozitivd,a acestui fenomeneste reprezentati de individualizarea unui subsistem de drept prin forla ,,centripet5,,exercitatd de gravitalia autoritdtii normative, fo4i care asigurd coeziunea gi unitateasubiectelor de drept aflate in c6mpul de reglementare. Latura negativd este insd ugor deobservat: astfel de autoritdli administrative au tendinla de ,,autojustificare" a existenlei prinlegiferare continu[, care tinde sI devind covdrgitoare, complex5 qi ... inutil6. Mai mult, degicompetentele de reglementare ale unor asemenea autorit5li sunt intotdeauna limitate dedrepful normativ cu rang de lege, av6nd fie caracterul de,,aplicare alegil,,, fie rezidd inputeri punctuale qi bine delimitate de lege, autoritdlile administrative vor forla intotdeaunalimitele competentelor lor, avdnd tendinla de a umple orice lacund sau interstiliu dinlesltura normativi (cu rang de lege), prezentdnd sindromul care s-ar putea numi ,,oroare devid" sau alergia spaliilor goale.

Ne reamintim faptul cd norma juridicd are o vocalie general[, aga inc6t orice sistemnormativ este, prin concep{ie, un sistem ,,interstitia1", o structurd care nu-gi propune sIsorteze qi sd evalueze in mod direct fiecare raport juridic concret. Finalitatea normei rezidd,tocmai intaza mare de cuprindere qi refuzul alunecdrii in particular.Datd,in sarcina uneiautoritS{i administrative, norna juridicd va fi multiplicatd cu sdrguinf[ pentru traducereatiparului ei pentru cdt mai multe raporturi juridice concrete. in acest mod activitateaautoritSlii va fi nu numai laborioasr, dar gi una de Sisif. o adevdratd pedeapsr.

2. Autoritdlile administrative implantate in teritoriul dreptului civil, odat[ cu inglobareadreptului comercial, marcheazd. de obicei maturitatea unui subdomeniu particular dar giinteresul deosebit de care se bucur[ in ochii legiuitorului raporturile juridice din zonarespectivd' Supravegherea legalitdlii conferitl acestor autoritSli este dublatd de competentenormative exprese. O astfel de autoritate este una din,,mdrcile" unui subdomeniu comercialbine individualizat.

Banca Nalional5 a RomAniei, Autoritatea de Supraveghere Financiard, ConsiliulConcuren{ei etc., toate reprezintd confirmiri ale unor domenii comerciale bine conturate.Individualizarea unor astfel de domenii qi dezvoltarea lor independentl este dati in modnecesar de atribuliile organului administrativ. Degi orice astfel de subdomeniu iqi revendiciindividualitatea prin specificul raporturilor juridice acoperite, marca incontestabild aseparlrii este tocmai autoritatea administrativdplantatd in interiorul s6u. tn ultimd instan!6,aceste protuberanle din cdmpul comercial semnalizeazl crealii normative cu regim de legecomercialS special[. Atdt organismele administrative, impreunl cu normele lor de instituire,cdt qi reglementdrile speciale aferente reprezintdadaosuri comerciale cu tendinle autarhice.

Situalia drepfului comercial este cu atAt mai aparte cu cdt ,,dreptul comun", civil, estereptezentat de un corp normativ inchis: Codul civil. Legiuitorul romAn nu mai este, in modpoate nedrept, interesat de modemizarca qi addugirea la acest colpus, inclusiv prinadoptarea unui nou cod comercial. Departe de a nega sistemul unitalii dreptului civil, unnou cod comercial ar putea reprezenta o codificare utilS a normelor civile din subramuracomerciali' Oricum domenii normative care apa4ineau in mod tradi{ional acestui corpus au

Noliunea pielei de capital 13

rdmas reglementate independent, cu excluderea 1or din cod (societSlile cunoscute in modtradilional ca ,,comerciale", de exemplu). Caracterul inchis al Codului civil duce la exclu-derea, practic, a tuturor subdomeniile care au cunoscut o dezvoltare separatd, fard a avea

aprioric o vocalie de subdomenii distanlate de corpusul comercial. Urmdnd aceastilogic6,se vorbeqte de un drept societar sau de un drept al insolvenlei ca domenii individualizate,deqi locul 1or este intim legat de dreptul comercial clasic sau actual.

Dintre aceste subdomenii comerciale care iqi reclamd independentd, poate cea maiproeminentd pozilie este delinut[ de dreptul pie{ei de capital. Chiar in mod tradilional,aceastd ramur6 juridicI nu a intrat sub umbrela normativi a Codului comercial qi cu at0t

nai pulin a Codului civil prezent, cunoscdnd o dezvoltare separatd. in prezent granileledomeniului sunt putemic conturate de atribuliile organului s6u administrativ autonom

-\utoritatea de Supraveghere Financiard), dar in primul rdnd de creatia legislativl impre-s-onantd oferitd pielei de capital.

Dac[ in prezent se poate argumenta cd ,,federalizarea" dreptului comercial in interiorulJ:eptului civil este prematuri qi inoporfunS, probabil cd atunci cdnd acest 1ucru va fi general

:;ceptat dreptul pielei de capital va fi cea mai vizibild noud entitate cu ascendentd: rmercialS.

3. Con(inutul economic al domeniului piefei de capital qi con{inutul juridic.?:rcepfia comund a,,pie\e7" este locul unde se efectueazd schimburi comerciale cu mdrfuri..:u alte valori economice.

Pulin mai sofisticat, economicl, ea reprezint[ spa]iul real sau virtual de intAlnire a

: =rerii cu ofefia, unde, prin mecanismul negocierii, se formeazl tranzac\ia, contracful, cu..:rnenii sdi principali: prelul qi cantitatea mdrfurilor. Noliunea economicd poate si se

:::a$eze de locul de desfEqurare a ac{iunii, definind doar volumul cererii qi ofertei2.

-{colo unde marfa tranzac\ionatd este, in esenld, capitalul, in mod direct sau prin

-::rmediul instrumentelor financiare create in scopul fluidizdrii transferurilor intrim in: : rreniul pielelor ,,financiare", ca domeniu generic.

In func{ie de specializarea pielelor economice, a substanlei tranzac\iilor, mediul.:rnomic distinge intre piala de capital, pia{a financiard3, pia{a monetarS, piala ipotecard.:: \stfel de distinclii sunt create de reglementdri speciale, care qi-au trasat cu precizie:.:ctul gi raporlurile juridice reglementate.

Unele dintre delimitari sunt exclusive, negdnd suprapunerea dintre piele. Abordarea::.ericand in domeniu, care a statuat cu claritate o astfel de distinclie o perioadd indelun-..:i. gi-a extras solu{ia din criza din 1929-1933, cdnd intrepdtrunderea dintre piala de

. Pentru o accepliune economicd, a se vedea: G. Anghelache, Piala de capital: caracteristici, evolulii,-.-':actii, Ed. Economic6, Bucuregti, 2004; G. Anghelache, Bursa Si piala extrabursierd, Ed. Economicd,: -:rregti, 2000; I. Stancu, Finanle, Ed. Economicd, Bucureqti, 1997;1.Popa, Bursa, voi. I gi ll, Ed. Adev5rul,: -:..re9ti,1993.

: Totalitatea rela{ii1or generate de actele de vdnzare-cumpirare (DEX 2009); sfera cilculaliei mSrfurilor,. :'::3a gi oferta de mErfuri (DEX 1998).

:' Abordarea economici consideri piata financiard genul suprem care are ca specii (dupd maturitatea---.:irurilor) piala monetari gi valutar[, pe de o par1e, qi pia{a de capital, de asigurdri qi imobiliarS, pe de altl:..-:: rl. Stancu, D. Stancu, Finanle corporath;e cu Excel, Ed. Economicd, Bucureqti, 2012,p. a3).

1.4 Titlul l. Noliunea gi caracteristicile pielei de capital

capital qi pia{a creditului, qi cdderea primei, a molipsit profund intreg mediul economrc.

Drept urmare, cele doud piele au fost clar demarcate, jucitorilor ,,bancari" fiindu-le refuzatd

participarea in mod direct in industria valorilor mobiliarel.O prim[ viziune a pie]ei de capital iqi are izvorul in concep{ia dihotomicd instauratd de

Legea Glass-steagall in Arnerica. in separarea strictd a doud domenii eminamente

financiare din raliuni de proteclie qi izolare a riscurilor. Cele doui domenii apa\in,juridic,dreptului comercial qi privesc actele qi operaliunile bancare qi actele gi operaliunile privindvalorile mobiliare.

Aparent nenaturali, separarea lor a reprezentat concluzia unei crize putemice gi nu este

nicio surprizd, cd ultima crizd a readus in disculie solufii normative pe piafa financiard.

Specificul crizei din 2007-2010 este acela cd piala creditului este cea cate a generat

pierderile, piald care a indus insd efecte gi mai putemice in piala de capital. Rdspunsul

american, deqi nu a mers p6'ndla magnitudinea separlrii totale a pielelor, a fost reprezentat

de interzicerea implicdrii bdncilor in acliuni speculative care nu sunt in beneficiul clienfilor.Cel pulin ca reguld, a fost interzisdtranzaclionarea,,pe contul blncilor" a resurselor atrase

de la clien{i2. Regula aintratin vigoare din anul2015.Reglementarea pielei de capital trebuie sd priveascd la aceste abordiri ciclice, cel pu{in

din perspectiva izoldrii obiectului propriu de studiu.

4.Yiziunea prezentl a pie{ei de capital qi a pie(ei monetare. Solu}ia european[inprivinla actorilor de pe cele doud piele a fost din start una opusl celei americane, inintlmpinarea ideilor de globalizare, libertate economicd Si armonizare european5. Serviciilede intermediere financiard sunt in mod natural accesibile bincilor, instituliile de creditrdm6ndnd sub supravegherea autorit[lii bancare, impun6ndu-li-se doar respectarea

cerinlelor normale de operare pe o piali reglementatS, specifice pielei de capital. Dublaautorizare (pentru piala bancar5 gi cea de capital) este exclusd - autoritatea competentd a

pie{ei de capital neavdnd atribulii de autorizare asupra b6ncilor -, excluderea de principiudin obiectul reglement[rii (al directivelor cu impact in privin]a serviciilor de intermedierefinanciar[) fiind una expres63. Cu alte cuvinte, actorii din pie]ele reglementate specifice

I Glass Steagall Act (193 3) - reprezentdnd patru capitole din legea bancard din acel an - Banking Act 193 3

- conlinea o separare clarI intre b[ncile comerciale, bdncile de investilii (activdnd in piala de capital) qi asigurdri.

Astfel, Secliunea 16 interzicea bdncilor comerciale angajarea in majoritatea activitdlilor de intermediere

financiarS; Secliunea 20 intenicea afilierea intre bdnci qi societdfi de intermediere; Secliunea 21 interzicea, inreplici, societAtilor de investilii angajarea in activite! bancare gi Secliunea 32 interzicea angajaJilor, directorilor,administratorilor societetilor de intermediere financiard de a presta activitdfl gi pentru o banc[ comerciali dinsistemul federai.

in prezent insf,, ,,schisma" a fost mult atenuatd: Gramm-Leach-Bliley Act (1999) aeliminat Secliunile 16 9i32, ante-prezentate, precum gi restricliile privind afilierea.

2 Volcker Rule se refer6 la secliunea $ 619 dirl Dodd Frank Wall Street Reform and Consumer ProtectionAct (codifrcatdin Titlul 12 U.S. Code, art. 1.851), ini{ial propusi de economistul american (fost preqedinte al US

Federal Reserve) Paul Volcker. Regula interzice bdncilor americane sd facd investilii speculative in numepropriu, dar folosind fondurile clienlilor.

3 Directiva privind serviciile financiare reglementeazi situalia instituliilor de credit intr-un mod pozitiv,preciz6nd expres normele aplicabile gi acestor institulii. Directiva 20041391CE,, MiFID I (privind pielele

instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor S5l6lllCEE qi 93l6lCEF. ale Consiliului qi a Directivei20001121CE a Pariamentului European qi a Consiliului qi de abrogare a Directivei 93l22lCEE a Consiliului), art.

l.loliunea pielei de capital 15

:omeniului pielei de capital iqi pdstreazd regimul propriu de autorizare al domeniului in:;re s-au ndscut, frrd a neglija insi regimul normativ de evolutie in domeniul pie{ei de

::pital.Deqi aceasti viziune nu este in pericol de schimbare, fenomenele qi manifestirile

.:-diate, din pdcate pe viu, in timpul crizei din 2007-2010, au indus legiuitorului european

-;r oia stringentd de retrasare a regulilor, cu accent pe domeniul pielei creditului.Viziunea europeani rSmAne una integratoare. Piala de capital este mai degrabd un

: -nct de confluenli a pielelor monetare cu pielele financiare (ale instrumentelor financiare):-:. prisma actorilor ei, un loc de intdlnire a jucdtorilor specializafi: bdncile comerciale, pe

:e o parte, gi firmele de investilii, intermediarii in instrumente financiare, pe de aTtd parte.

in acest mod blncile europene tind spre dimensiunea unor b[nci universale, cu aptitudine

tinanciarS generalS pe piala monetar[ qi cea a instrumentelor financiare. Viziunea este una

accentuat concurenliald, insl concluziile crizei americane din prima jumdtate a secolului::ecut, ca qi cea mult mai recent[, impreund cu misurile induse de aceasta, nu pot fi::norate.

Raportul Liikanen. in anul 2012, tn grup de experfi, condus de Erkki Liikanen, a:doptat un raportr axat in principal pe nevoia de restructurare a sectorului bancar al Uniunii,;rr care priveqte in mare parte qi domeniul pielei de capital pe care activeazd bdncile

-:ir ersale. Acest raport identificd riscuri ale activitSlilor sistemului bancar care lin de

::erconectivitatea dintre activitatea clasici bancard qi comerlul cu instrumente financiare.l.: cele cinci propuneri finale, reline atenlia prima propunere, care priveqte domeniul pielei:: capital. ,froprietary trading", inleleasd ca o tranzac{ionare pe cont propriu, trebuie

-:.:rsferatd unei entititi legale separate dac6 aceastd activitate reprezintd o parte importantd: ectivitd|i b6ncii. Este gAndit un prag pentru delimitarea entit[tii noi: daci activitatea::spectivd reprezintd un procent de cca 15 %-20 o/o din activele bSncii sau peste 100

::.iiarde de euro. Aceastd mdsurd este de natur[ sd asigure faptul c5 tranzaclionarea dincolo:. aceste limite este suportatd din resursele proprii ale bdncii gi este separatl de depozitele:::ase de banc5. Ca rez,tltat, depozitele clienlilor nu vor suporta riscul activitAlii de

::rzactionare. Totugi modelul european al bdncii universale va fi pdstrat neatins cAt timp:.;riir&re? are un prag inalt, iar entitatea supus[ separdrii poate rdmAne in acelaqi grup:::rar. in acest mod pozilia concuren{ial[ a bSncii nu va fi afectati. Trebuie observat faptul- " :ina in prezent propunerile raportului nu au gdsit reflectare normativd.

5. Pia{a de capital ca obiect de studiu juridic. Juridic, piala de capital poate acopert

-.:i multe ipostaze Ei conceptualizdri. Are o accepliune de institulie juridicS, de ansamblu

:iin. 2: ,,Urmdtoarele dispozilii se aplicd qi instituliilor de credit autorizate in temeiul Directivei 2000ll2lcE:,:rnci cdnd acestea fumizeazi unul sau mai multe servicii de investilii qi/sau exerciti una sau mai multe activitili:: investi{ii: (...)". Din anul 2018, odati cu abrogarea Directivei 20041391CE, se va aplica art. 1 a1in.3 dinl:rectiva MiFID II (2014l65l[lE):,,Urmitoarele dispozilii se aplicd qi instituliilor de credit attorizate in temeiull:rectivei 20131361UE in cazul in care acestea fumizeazi unul sau mai multe servicii de investilii gi/sau

::sligoarf, una sau mai multe actividti de investilii: (...)". i" acest mod instituliile de credit rdmdn supuse-._lulilor de autorizare proprii, dar implicarea lor pe piala de capital (IIrd restric{ii) atrage respectarea nivelului- rnnativ propriu acestor piefe.