1

CUPRINS

CUVÂNTUL PRIMARULUI……………………………………………………………… 3METODOLOGIA APLICATĂ…………………………………………………………… 4CONTEXTUL EUROPEAN ŞI NAŢIONAL……………………………………………. 7PARTEA I ANALIZA DE POTENŢIAL………………………………………… 14

1.1. Scurt istoric al aşezărilor comunei………………………………… 15

1.2. Date fizico-geografice…………………………………………….... 17

1.3. Amenajarea şi organizarea teritoriului……………………………. 25

1.4. Economia comunei…………………………………………………. 27

1.5. Infrastructura de mediu…………………………………………….. 35

1.6. Situaţia demografică………………………………………………... 36

1.7. Forţa de muncă……………………………………………………… 40

1.8. Învăţământul…………………………………………………………. 41

1.9. Infrastructura culturală……………………………………………… 42

1.10. Infrastructura de sănătate………………………………………….. 43

1.11. Asistenţa socială……………………………………………………. 43

1.12. Culte………………………………………………………………….. 44

PARTEA a II-a ANALIZA SWOT – OPORTUNITĂŢI ŞI RISCURI……………... 452.1. Potenţial agricol……………………………………………………... 46

2.2. Potenţial industrial…………………………………………………... 47

2.3. Potenţial turistic şi servicii………………………………………….. 48

2.4. Potenţial social………………………………………………………. 49

2.5. Arborele problemelor……………………………………………….. 50

2.6. Arborele obiectivelor………………………………………………... 51

PARTEA a III-a STRATEGIA DE DEZVOLTARE…………………………………. 52.3.1. Agricultura şi dezvoltare rurală……………………………………. 54

3.2. Dezvoltarea industriei şi a infrastructurii de afaceri……………... 56

3.3. Dezvoltarea turismului, serviciilor şi comerţului…………………. 57

3.4. Dezvoltarea infrastructurii edilitare………………………………... 58

3.5. Dezvoltarea resurselor umane…………………………………….. 59

3.6. Dezvoltarea administraţiei şi serviciilor publice………………….. 60

PARTEA a IV-a PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR STRATEGICE…………………………………..

63

2

PARTEA a V-a PROGRAME DE FINANŢARE NERAMBURSABILE…………. 665.1. Schema fondurilor accesibilă pentru Administraţia Publică

Locală………………………………………………………………… 67

5.2. Schema fondurilor accesibilă pentru zona rurală……………….. 86

PARTEA a VI-a INTERPRETAREA REZULTATELOR ANCHETEI SOCIO-LOGICE……………………………………………………………….

97

ANEXA 1 Legislaţia naţională de referinţă………………………………… 134ANEXA 2 Adrese electronice de informare……………………………….. 136

3

CUVÂNTUL PRIMARULUI

Dezvoltarea echilibrată şi durabilă a localităţilor

reprezintă unul dintre elementele esenţiale în

optică europeană. Politica europeană de

dezvoltare regională are ca obiective principale

reducerea dezechilibrelor regionale şi integrarea

activităţilor sectoriale în cadrul regiunilor pe baza

aplicării prevederilor legislative comunitare şi prin

susţinerea financiară a localităţilor. În acest mod

este posibil a se mobiliza treptat, la nivel local

întregul potenţial disponibil. Acest proces trebuie

sã rãspundã necesitãţilor specifice ale cetãţenilor

care trebuie sã aibã garanţia progresului şi a

prosperitãţii, pe care o oferã doar participarea la elaborarea proiectelor care îi

privesc. Planificarea strategicã în cadrul rural presupune un proces sistematic ce

permite conducerii unei comunitãţi sã înţeleagã numeroasele medii viitoare, în cadrul

cãrora va exista comunitatea respectivã, sã stabileascã un consens cu privire la

modul cel mai potrivit, pentru a-si atinge viziunea doritã şi sã scoatã în evidenţã

acţiunile care au cea mai mare şansã sã ducã la realizarea acesteia – toate

desfãşurându-se în limitele resurselor financiare şi umane disponibile.Dezvoltarea

armonioasã şi durabilã a comunei Glodeanu Sărat implicã necesitatea unui

parteneriat între adiministraţia publicã localã şi cetãţeni, între toţi actorii locali care

pot contribui la realizarea ei. Din acest motiv consider cã principalul merit al Strategiei

de dezvoltare a localităţilor din comuna noastră este acela de a fi reunit, pe parcursul

elaborãrii sale, într-un proces democratic şi consensual o multitudine de parteneri locali.

Doresc sã mulţumesc tuturor actorilor, care prin participarea lor, au fãcut posibilã

realizarea acestui proiect şi îmi exprim încrederea cã ideile cuprinse în Strategia de

dezvoltare a comunei Glodeanu Sărat vor contribui la crearea unui mediu democrat, cu

valenţe europene care va asigura creşterea calitãţii vieţii şi prosperitatea cetãţenilor sãi.

Stoica Neculai

Primarul comunei Glodeanu Sărat

4

METODOLOGIA APLICATĂ

Planificarea strategică este un proces în mai multe etape, prin care comunităţile

încearcă să îşi proiecteze imaginea viitorului, pornind de la o serie de certitudini,

prezente de potenţial şi resurse şi îşi trasează căi de realizare a acelui viitor. Procesul

are, din toate punctele de vedere, o importanţă la fel de critică, întocmai ca şi planul

însuşi. Etapele necesare în planificarea strategică sunt următoarele:

1. Evaluarea mediului economico-social şi a potenţialelor locale (analiza de potenţial)

2. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală

formularea scopurilor, obiectivelor şi a direcţiilor de acţiune

identificarea, evaluarea şi ordonarea măsurilor şi proiectelor după priorităţi

3. Implementarea Strategiei de Dezvoltare

dezvoltarea planurilor de acţiune

implementarea planurilor

monitorizarea şi evaluarea rezultatelor

1. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL ŞI A POTENŢIALELOR

LOCALE Echipa de proiect a iniţiat evaluarea mediului economico-social local şi a

potenţialelor existente în zonă pentru ca, pornind de la acestea, să creeze şi

implementeze politici şi programe adresate necesităţilor locale. S-a pornit de la ideea

fundamentală că forţele determinante ale dezvoltării locale sunt baza economică şi

capacitatea de dezvoltare a acesteia, având în vedere şi tendinţele externe şi

evenimentele care pot avea impact asupra acestora.

Definirea domeniilor de analiză Domeniile de analiză au fost grupate astfel: situaţia economică, poziţia

geografică, infrastructura fizică şi de comunicaţii, mediul de afaceri, patrimoniul, fiecare

din aceste domenii fiind împărţite în sub-domenii, pentru a cuprinde o gamă cât mai

largă şi reprezentativă a vieţii economico-sociale a comunei Glodeanu Sărat.

Colectarea datelor

Colectarea datelor, ca factor cheie al realizării analizei economico-sociale a

zonei, a fost un proces dificil, avându-se în vedere disponibilitatea şi accesul la date

statistice, relevante acestui scop. De aceea, acolo unde nu a fost posibilă găsirea unor

date statistice oficiale sau colectarea unor date relevante de la diversele instituţii şi

organizaţii de profil, s-au colectat date empirice. Prezentarea datelor şi informaţiilor

5

prelucrate s-a făcut astfel încât acestea să fie relevante şi relativ uşor de înţeles pentru

factorii de decizie. Abordarea problematicii pe domenii de activitate:

• constatarea stării actuale;

• identificarea tendinţelor care se manifestă pe termen mediu şi lung;

• analiza oportunităţilor restricţiilor cu indicarea soluţiilor optime în opinia noastră;

• detectarea conexiunilor stimulative care se pot stabili între diferite sectoare;

• definitivarea împreună cu forurile responsabile a portofoliului de investiţii la nivel local

şi a graficului de execuţie;

• identificarea surselor de finanţare a investiţiilor;

• tratarea integrată a problemelor de mediu;

• identificarea măsurilor de stimulare a sectorului productiv şi creştere a competitivităţii

acestuia;

• trasarea direcţiilor de acţiune pentru atragerea de investitori şi capitaluri.

Analiza SWOT

După colectarea şi prelucrarea datelor, echipa de proiect a organizat derularea

analizelor de potenţial al zonei, în vederea utilizării acestora în cadrul analizei SWOT.

Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în procesul planificării strategice

pentru identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune a

strategiei de dezvoltare. SWOT semnifică Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi şi

Ameninţări. Analiza SWOT trebuie să dea în esenţă un răspuns la întrebarea “Unde

suntem?”, aceasta implicând analiza mediului intern al zonei şi a mediului extern

general şi specific. Pornind de la rezultatele analizei SWOT, echipa proiectului a trecut

la etapa a doua de realizare a planificării strategice şi anume la elaborarea propriu-zisă

a strategiei.

2. ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Formularea misiunii, a direcţiilor strategice şi a domeniilor prioritare de acţiune

Pe baza profilului economico-social al zonei, identificat în etapa anterioară, echipa de

proiect a sintetizat misiunea strategiei de dezvoltare locală şi a identifica direcţiile

strategice şi domeniile prioritare de acţiune pentru următorii şapte ani. Strategia de

dezvoltare trebuie să răspundă la întrebarea “Unde vrem să ajungem?”

Aceste direcţii strategice şi domenii de acţiune reprezintă, practic linii directoare

aflate la dispoziţia autorităţilor locale în procesul de promovare economică a zonei, prin

măsuri care să vizeze: alegerea amplasamentelor pentru noi întreprinderi, stimularea

dezvoltării întreprinderilor existente şi realizarea investiţiilor în infrastructuri locale.

6

Principiul de bază care a guvernat procesul de elaborare a strategiei este cel al

discrepanţei dintre nevoile mari de finanţat şi resursele financiare locale extrem

de limitate.

Formularea alternativelor strategice

În vederea alegerii alternativelor strategice optime, echipa proiectului a analizat

patru opţiuni de acţiune strategică, după cum urmează:

• Strategii de tip SO, care utilizează avantajele zonei, pentru a profita la maxim de

oportunităţile oferite de mediul extern;

• Strategii de tip WO, care depăşesc slăbiciunile zonei, pentru a profita la maxim de

oportunităţile oferite de mediul extern;

• Strategii de tip ST, care utilizează toate avantajele zonei, pentru a evita sau minimiza

ameninţările mediilor exterioare;

• Strategii de tip WT, care minimizează slăbiciunile zonei şi evită sau diminuează

ameninţările mediilor exterioare.

În urma deliberării cu factorii responsabili din A.P.L., s-a hotărât că cea mai bună

alternativă strategică pentru comuna Glodeanu Sărat este cea de tip WO, ea

răspunzând cel mai bine dezideratului unei dezvoltări durabile în folosul nemijlocit al

cetăţenilor.

3. IMPLEMENTAREA ALTERNATIVEI STRATEGICE DE DEZVOLTARE

Această etapă a fost urmărită mai puţin de membrii echipei de proiect, întrucât

planurile operative de acţiune şi implementarea acestora este apanajul instituţiilor

administraţiei publice locale. Cu toate acestea, au fost estimate rezultatele efective şi

impactul aplicării Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Comunei Glodeanu Sărat

pentru a oferi apoi un mijloc de comparaţie autorităţilor locale în procesul monitorizării

implementării. Au fost de asemenea schiţate în linii generale resursele necesare

implementării strategiei, precum şi sursele de finanţare care includ componente

nerambursabile posibil de mobilizat.

7

CONTEXTUL EUROPEAN ŞI NAŢIONAL

Problemele caracteristice cu care se confruntă spaţiul naţional românesc,

evoluţia sa istorică, dinamica sa socială şi economică au făcut necesară adoptarea unei

politici specifice de dezvoltare regională. După anul 1989, în România au fost stabilite

programe specifice de dezvoltare regională pentru zonele sever dezavantajate (M-ţii

Apuseni, Delta Dunării şi judeţele Botoşani, Giurgiu si Vaslui). Totuşi, se pare că aceste

investiţii ale statului în cadrul regiunilor au fost în mare măsură efectuate pe baze ad-

hoc, atunci când au apărut solicitări exprese, fiind în mai mică măsură rolul unei politici

de dezvoltare regională definită a priori.

Baza noii politici de dezvoltare regională a fost conturată la mijlocul anului 1996,

prin „CARTA VERDE”, un document strategic, rezultat al conlucrării Guvernului

României cu Comisia Europeană si finanţat prin programul PHARE al Uniunii Europene.

Alături de analiza disparităţilor regionale din România şi a descrierii cadrului

politico-administrativ la momentul respectiv, în acest document se formulează primele

obiective de dezvoltare regională şi măsurile pentru realizarea acestora.

Obiectivele politicii de dezvoltare regională propuse în „CARTA VERDE” au fost:

• Armonizarea cu prevederile legislative existente în cadrul Uniunii Europene;

• Reducerea dezechilibrelor regionale;

• Integrarea activităţilor sectoriale în cadrul regiunilor, în vederea ridicării nivelului lor de

dezvoltare.

Armonizarea cu prevederile legislativeexistente în cadrul Uniunii Europene

Unul dintre principalele obiective politice ale Guvernului României este acela de

a reduce decalajele dezvoltării între România, privită ca macroregiune, şi cele mai

dezvoltate regiuni ale Europei. Aceasta implică alinierea legislaţiei la normele care

reglementează piaţa internă a UE şi armonizarea treptată cu normele prevăzute pentru

un stat membru, ajungându-se, în final, la acceptarea realizărilor comunitare în acest

domeniu. Se aşteaptă ca alinierea la prevederile pieţei unice să contribuie la întărirea

reformei economice şi a restructurării industriei şi să stimuleze comerţul. Un element

esenţial al acestei alinieri îl reprezintă obligativitatea, pentru România, de a îndeplinii

anumite obiective, referitoare la dezvoltarea socio-economică, intre care corectarea

dezechilibrului economic dintre regiuni are o mare prioritate.

Reducerea dezechilibrelor regionale

Decalajele între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni sunt rezultatul

„înzestrării” lor diferenţiate cu resurse naturale şi umane, precum şi al cadrelor relativ

8

specifice de evoluţie (geografice, economice, tehnologice, demografice, sociale, politice

şi culturale) care le-au modelat dezvoltarea în decursul istoriei. Aceasta a condus la

predominanţa agriculturii ca forţă economică în regiunile în care condiţiile climatice şi

pedologice au fost favorabile; a industriei grele în zonele în care s-au găsit resurse de

minereu de fier şi de cărbune şi la concentrarea ramurilor din sectorul serviciilor în

centrele administrative. Unele dintre regiunile de graniţă au beneficiat de posibilităţi mai

mari în privinţa serviciilor şi cooperării transfrontaliere (Arad, Bihor, Timiş, Satu Mare).

Forţele pieţei au tendinţa de a favoriza adâncirea decalajelor existente. Centrele

industriale sau zonele în care este prezent un puternic sector de servicii sunt, de

obicei, mai dezvoltate, în timp ce regiunile periferice cu predominanţă a agriculturii sau

cu infrastructură deficitară devin şi mai marginalizate (zone de „eşec a pieţei”).

Politicile de dezvoltare economică urmăresc „nivelarea” mediului economic prin

înlăturarea unora dintre decalajele care constituie dezavantajul socio-economic al unor

regiuni, în speranţa că înlăturarea lor artificială va duce la o creştere economică şi

socială autentică, şi care, în timp, va „stinge” necesitatea intervenţiei statului (a forţelor

„neconcurenţiale”).

Integrarea activităţilor sectoriale în cadrul regiunilor, în vederea ridicării

nivelului lor de dezvoltare

Politica regională ar putea, prin definiţie, include toate activităţile care

influenţează în mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni. În cadrul sectorului public

aceasta ar putea include schimbările produse în sectorul educaţiei şi învăţământului,

reforma pieţei forţei de muncă, îmbunătăţirea infrastructurii, protecţia şi ridicarea calităţii

mediului înconjurător, dezvoltarea întreprinderilor, transferul de tehnologie şi atragerea

investiţiior străine, dezvoltarea sectorului IMM-urilor. Fiecare dintre aceste activităţi

implică o varietate mare de actori – administraţia de stat, administraţiile locale,

ONG-urile, întreprinderi private şi persoane particulare.

DEFINIREA REGIUNILOR DE DEZVOLTARE

Unităţile de bază pentru politica regională, respectiv regiunile de dezvoltare şi ariile

prioritare, pot fi considerate ca elemente componente ale unui proces pe termen lung

de specificare si testare, pornind de la principiile care stipulează ca definirea regiunilor:

• Să fie orientată în sensul identificării problemelor teritoriale

• Să fie astfel făcută, încât să permită identificarea unor spaţii adecvate pentru anumite

tipuri de acţiuni, precum alocarea de fonduri, aplicarea diferenţiată a taxelor,

cooperare sau parteneriat, etc.

9

• Să fie realizată prin interacţiune între specialiştii în dezvoltare regională, factorii de

decizie şi populaţie la nivelul regiunilor.

La începerea procesului de elaborare şi implementare, consensul actorilor

dezvoltării regionale asupra acestor principii este mai important decât definirea

regiunilor ca atare. Subdivizarea unei ţări în regiuni se realizează, în mod normal,

pentru scopuri administrative sau de dezvoltare. Structurarea administrativă a unei ţări

pe unul sau mai multe niveluri este înfăptuită pentru a realiza o guvernare democratică

şi eventual, mai eficientă în legătură cu acele aspecte ale vieţii naţionale care pot fi

descentralizate în mod substanţial.

Subdivizarea administrativă (în multe cazuri multiplicarea numărului de unităţi

administrative) are loc în situaţiile în care aceasta este considerată de dimensiuni

inadecvate pentru a încuraja o dezvoltare eficientă sub aspectul costurilor. În România,

unităţile administrative de tipul judeţelor puteau fi considerate ca subdiviziuni de

dezvoltare, dar dezavantajul acestui mod de organizare ar fi fost un număr mare de

judeţe (42, inclusiv Bucureştiul, cu statut special, în calitate de capitală).

Dacă fiecare judeţ ar fi fost nominalizat, ca subdiviziune de dezvoltare a ţării,

divizarea posibilelor resurse între atât de multe arii-ţintă pentru dezvoltare, ar fi condus,

foarte probabil, la o utilizare distructivă sau ineficientă a resurselor.

De aceea, „CARTA VERDE” a propus ca ţara să fie structurată într-un număr mai

mic de regiuni de dezvoltare, care se formează prin regruparea judeţelor cu

niveluri/profiluri complementare de dezvoltare. Scăderea numărului de regiuni de la 42

(număr de judeţe) la 8, simplifica procesul de implementare a unor politici de dezvoltare

regională. Dezavantajul unor astfel de macro-regiuni este că acestea nu pot fi eficiente,

decât prin cooperare voluntară a unităţilor administrative (judeţele), din care sunt

formate. O astfel de cooperare nu poate fi produsul unei decizii coercitive a guvernului

central, dar poate fi încurajată prin utilizarea eficientă a programelor regionale de

investiţii, care au ca referinţă o macro-regiune şi care devin operaţionale numai atunci

când regiunile administrative au convenit să coopereze.

Diversitatea problemelor regionale impune o diversitate corespunzătoare a

unităţilor de politică regională. „CARTA VERDE” în funcţie de aria de cuprindere şi de

criteriul de structurare a propus ca unităţile de politică regională să fie:

• Subregiuni de dezvoltare, ca judeţe sau grupări de judeţe din cadrul aceleiaşi regiuni,

caracterizate prin probleme severe, cu caracter global sau specific;

• Grupări de comune sau oraşe învecinate, cu probleme similare specifice din cadrul

aceluiaşi judeţ sau din judeţe învecinate (ex: arii miniere, cu sol degradat, cu declin

industrial, cu grad ridicat de poluare, etc.);

10

• Grupări de comune sau oraşe învecinate, cu probleme similare complexe din cadrul

aceleiaşi regiuni sau din judeţe învecinate.

Reducerea disparităţilor în rezolvarea problemelor regionale implică o politică

regională cu multiple acţiuni şi unităţi teritoriale ţintă. „CARTA VERDE” a propus, ca

fiecare dintre acestea să aibă o funcţie regională distinctă:

• Regiunile de dezvoltare – pentru orientarea politicii regionale a guvernului, în sensul

reducerii dezechilibrelor teritoriale majore de dezvoltare între ariile cele mai dezvoltate

şi cele mai puţin dezvoltate; în acelaşi timp, regiunile de dezvoltare sunt cel mai bun

cadru de implementare şi evaluare a politicii de dezvoltare regională;

• Ariile prioritare – pentru structurarea unor programe specifice de dezvoltare în

domeniile industrie, agricultură, şomaj, mediu înconjurător, etc. având ca actori nu

numai guvernul, ci şi autorităţile la nivel de judeţ, comună sau oraş. Ariile prioritare,

definite ca subregiuni sau grupări de localităţi, sunt în mod deosebit utile pentru

reducerea disparităţilor intraregionale.

Ca exemple de arii prioritare identificate prin regruparea comunelor şi oraşelor cu

probleme similare, pot fi menţionate:

• Arii de sărăcie (podişul Moldovei, Câmpia Română, Sălaj şi Bistriţa Năsăud, etc.);

• Arii de declin industrial, precum cele metalurgice (Hunedoara, Caraş-Severin) sau cu

industrie chimică şi petrolieră (Ploieşti, Piteşti);

• Arii miniere (Valea Jiului, Subcarpaţii Olteniei);

• Arii cu soluri degradate;

• Arii cu probleme complexe (Munţii Apuseni, Delta Dunării).

Din punct de vedere juridic, în România, dezvoltarea regională este reglementată

de Legea 315/2002, publicata în Monitorul Oficial, partea I, nr. 577 din 29 iunie 2004.

Prin aplicarea politicii de dezvoltare regională se urmareste: impulsionarea şi

diversificarea activităţilor economice, stimularea investiţiilor în domeniul privat,

contributia la reducerea somajului şi îmbunatatirea nivelului de trai. Pentru a putea fi

implementată politica de dezvoltare regională au fost înfiinţate opt regiuni de dezvoltare

(Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru şi

Bucuresti-Ilfov). Fiecare dintre aceste regiuni este reprezentată de o Agenţie pentru

Dezvoltare Regională.

Regiunea de Dezvoltare reprezintă:

• zonă care cuprinde teritoriile mai multor judeţe constituite în baza unor convenţii

incheiate între reprezentanţii consiliilor judeţene;

11

• Cadrul de elaborare, implementare şi evaluare a politicilor de dezvoltare regională,

precum si de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările

EUROSTAT pentru nivelul doi de clasificare teritoriala NUTS 2.

Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nici nu au

personalitate juridică.

REGIUNEA DE SUD-EST Reprezintă din punct de vedere geografic şi istoric locul de îmbinare dintre

Moldova, Muntenia şi Dobrogea, aflată astfel la confluenţa istoriei şi culturii naţionale.

Structura administrativă a regiunii cuprinde 6 judeţe: Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi,

Vrancea şi Buzău. Fiind a doua regiune ca mărime din România, acoperă 35.762 Km2 ,

adică 15% din supafaţa totală a ţării. Formele de relief se regăsesc în totalitate în

regiune. Munţii Măcinului, aflaţi în est, Subcarpaţii de Curbură şi Carpaţii de Curbură,

aflati în vest şi nord-vest, reprezintă principalele formaţiuni montane. Acesţi munţi

reprezintă şi principalele surse de material lemnos, calcar, granit şi pietriş din regiune,

activităţile economico-productive din jurul acestor resurse fiind în plin proces de

dezvoltate.

Economia regiunii este alcatuită din ramuri cu caracter traditional - cum sunt

agricultura, comerţul, turismul şi serviciile – şi ramuri industriale dezvoltate în anii

‘65 – ‘70. Cele mai afectate de declinul economic şi restructurarea industrială sunt

industria siderurgică şi metalurgică, industria chimică şi industria constructoare de

maşini. Şomajul generat de către restructurarea industrială înregistrează un nivel în

permanenţă creştere.

12

Agricultura deţine o pondere importantă în economia regiunii, 40,4% din

populaţia ocupată a regiunii fiind ocupată în acest sector. Terenul agricol deţine 65%

din suprafaţa totală a regiunii. Sectorul privat deţine cea mai mare pondere a terenului

agricol şi totodată, produce cea mai mare parte a producţiei agricole (84,2% în 1997).

Regiunea Sud Est se situează pe primul loc în ţară în ce priveşte suprafaţa viilor pe rod.

În pofida potenţialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole

este scazută, datorită tehnologiilor învechite. Fragmentarea suprafeţelor arabile în

porţiuni mici este un alt obstacol în calea dezvoltării agriculturii. Potenţialul economic

scăzut al micilor ferme şi managementul ineficient al exploatărilor agricole au

determinat subdezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole.

În regiune sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale: industria petrochimică,

metalurgică, constructoare de maşini, textilă şi a confecţiilor, industria materialelor de

construcţii, industria alimentară. Regiunea se confruntă cu o serie de probleme privind

protecţia mediului înconjurator, atât datorită factorilor naturali, cât şi celor antropici:

degradarea pădurilor, poluarea marină, eroziunea plajelor, poluarea cauzată de

substanţele industriale sau de pesticide şi îngrăşăminte chimice. Una dintre problemele

de mediu cu care se confruntă Deltă Dunării o reprezintă poluarea apei fluviului. De

asemenea, colmatarea braţelor secundare ale Deltei poate produce în timp inundarea

unei mari părţi a suprafeţei de uscat din Deltă şi distrugerea acestui ecosistem. Litoralul

Mării Negre este afectat de eroziunea costieră (zona Eforie) şi de poluarea plajelor.

În zonele rurale ale Subcarpaţilor de Curbură procesele de alunecare a terenurilor

despădurite sunt tot mai numeroase, iar inundaţiile periodice afectează numeroase sate

din văile râurilor Buzău şi Siret.

Populaţia regiunii era în 2005, de 2.846.379 locuitori, reprezentând 13,1% din

populaţia ţării; densitatea de 79,6 loc/kmp este sub media pe ţară (90,7 loc/kmp), cea

mai mare densitate a populaţiei fiind în judeţul Galaţi (138,9 loc/kmp), dominat de

centrul industrial şi comercial cu acelaşi nume, iar cea mai mică, în judeţul Tulcea (29,7

loc/kmp), unde condiţiile naturale şi economice sunt mai puţin propice.

Populaţia ocupată reprezenta 36,1% din total, cea mai mare parte în servicii

(44,5,%) şi agricultură (32%), urmate de industrie (23,5%). Se remarcă ponderea

ridicată a populaţiei ocupate în sectorul serviciilor în judeţele Constanţa şi Galaţi,

datorită staţiunilor turistice din lungul litoralului şi prezenţei porturilor Constanţa şi

Mangalia, şi respectiv Galaţi. Spre deosebire de acestea, în judeţul Vrancea,

aproximativ 49% din populaţia ocupată lucrează în agricultură, iar 62% din populaţia

judeţului locuieşte în mediul rural. Şomajul, cu o valoare de 6,4% (2005) depăşeşte

media ţării (5,9%). Disponibilizările din industria metalurgică (MITTAL GROUP) au

13

determinat ca judeţul Galaţi să deţină cea mai ridicată rată a şomajului (8,3%), urmat de

Buzău (7,4%) şi Brăila (6,8%). Zona rurală în totalitate este caracterizată de grave

probleme de dezvoltare cauzate atât de procesul de migrare a populaţiei tinere în marile

oraşe sau în străinătate, cât şi de lipsa infrastructurii de bază.

JUDEŢUL BUZĂU • Suprafaţa: 6.103 km²

• Populaţia: 495.325 locuitori (2005)

• Număr salariaţi: 91.054 (octombrie 2007)

• Rata şomajului: 5,4% (octombrie 2007)

• Câştig salarial mediu brut: 1.227 lei/persoană (octombrie 2007).

Judeţul Buzău are în componenţa sa 2 municipii (Buzău şi Râmnicu Sărat), 3

oraşe (Nehoiu, Pătârlagele şi Pogoanele) şi 82 de comune. La nivelul judeţului,

economia este dominată de industrie, urmată de agricultură şi de prestări de servicii.

Aici se produc în exclusivitate subansambluri de cale ferată, cea mai mare parte din

producţia de garnituri de frână şi de etanşare pentru toate tipurile de autovehicule, plase

sudate pentru construcţii, electrozi de sudură, sârmă zincată. Reprezentative pentru

industria judeţului mai sunt: producţia de geam tras, utilaje tehnologice pentru chimie şi

metalurgie, produse prelucrate din polietilenă, sticlărie pentru menaj, sticlărie de artă,

exploatarea şi prelucrarea lemnului, producţia de ulei comestibil şi zahăr.

Agricultura judeţului constituie un parametru important al activităţii economice: în zona

de câmpie se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă furajeră şi sfeclă de zahăr,

legume. Pe colinele însorite se intind podgorii renumite, vinurile locale fiind bine

apreciate în ţară şi în străinătate, mărturie fiind premiile şi medaliile obţinute la

concursuri internaţionale de anvergură. Potenţialul economic al Buzăului a determinat

multe firme importante din ţară şi de peste hotare să-şi deschidă aici reprezentante.

Avantajul principal îl constituie pozitia geo-economică, judeţul fiind situat la intersecţia

drumurilor care unesc marile provincii româneşti; acestuia i se alătură potenţialul său

natural, cât şi posibilitatea de a găsi forţa de muncă ieftină şi bine pregatită.

Potrivit analizei statistice realizate de Registrul Comerţului Buzău, în anul 2007 a

crescut cu peste 100% numărul firmelor care activează în sfera serviciilor. Totodată, în

anul 2007 numărul societăţilor comerciale nou înregistrate a crescut cu 64% faţă de

2006, fapt ce ne determină să concluzionăm că în judeţul Buzău se înregistrează

rezultate bune şi încurajatoare.

14

PARTEA A I-A

ANALIZA DE POTENŢIAL

- GLODEANU SĂRAT -

15

1.1. SCURT ISTORIC AL AŞEZĂRILOR COMUNEI

Teritoriul pe care se află azi satele comunei Glodeanu Sărat a fost stăpânit din

vechime, de diferiţi slujbaşi domneşti sau mari boieri. Prin acte de danie ori prin schimb,

acesta a fost administrat multe secole de mănăstiri care, la rândul lor, erau dependente

de Mănăstirea Dohiar din Grecia. Roadele acestor terenuri atât de fertile umpleau

hambarele Mănăstirilor Snagov, Slobozia, Căldăruşani şi Măstăneşti. Abia în urma

împroprietăririi din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, o parte din acest teren agricol a intrat

în posesia locuitorilor din Glodeanu Sărat. Cel mai vechi document istoric cunoscut de

noi până în prezent, care să amintească de teritoriul actual al comunei Glodeanu Sărat,

este hrisovul lui Petru Voievod din 25 august 1562. Prin acest act domnesc, se întăreşte

stăpânirea lui Vlad şi a fraţilor săi asupra moşiei Leuteşti, cumpărată în timpul unei

foamete mari din anii de domnie ai lui Radu Voievod Călugărul. Ocina din Leoteşti este

menţionată într-un alt hrisov, datat 30 iunie 1575-1576. Se arată că logofătul Coresi are

„ocină în satul Leoteşti, de pe locul din partea lui Tatul logofăt şi a jupăniţei lui Caplea,

fiica lui Barbu Vornic jumătate din sat şi de peste toată ocina şi din câmp, şi din pădure,

şi vatra satului din apa Amarului până în capul ocinei, cât ţine tot hotarul şi în lat din

hotar până în hotar, să împartă ocina pretutindeni pe din două". La 27 noiembrie 1611,

în cetatea de scaun a Târgoviştei, se scrie un act domnesc din porunca lui Radu

Voievod, ce întăreşte stăpânirea „lui Stan şi fratele său Anghel din Leuteşti".

Satul Pestrea, începând cu 10 septembrie 1621, prin act semnat de Măria din

Boldeşti, este dat împreună cu alte sate, silişti şi terenuri întinse anilor săi pentru a o

îngriji până la moarte. În anul 1643, moşia Leoteşti era în stăpânirea Mănăstirii

Căldăruşani. Într-un document scris în cancelaria domnească, la 28 mai, se arată că se

aleg hotarele moşiei şi se dă hrisov la mâna egumenului mănăstirii, ca nimeni să nu

aibă amestec în a o stăpâni. Numele moşiei Glodeanu apare menţionat pentru prima

dată într-un hrisov semnat de Matei Basarab la Târgovişte, în 25 iunie 1652. Prin acesta

se întăreşte stăpânirea Mănăstirii Dohiar din Grecia „asupra sfintei mănăstiri de la

Măstăneşti, hramul ei Adormirea Născătoarei de Dumnezeu, care mănăstire o au făcut

din temelia ei Apostolache comisul". Moşia Glodeanu apare consemnată şi-n documentul

din 1657 prin care jupâneasa Dumitra donează schitului lordăcheanu de pe valea

Cricovului toată partea sa de moşie. Jupâneasa declară că „scriu şi mărturisesc cu acest

zapis al al miieu cum să se ştie că am dat toată partea mea de moşie din Glodeanul la

sfânta mănăstire pentru sufletul miieu şi al părinţilor pentru pomană, ca să fie la sfânta

mănăstire." În 19 aprilie 1692, din nou se întăreşte stăpânirea Mănăstirii Dohiar asupra

16

moşiei Glodeanu şi a altora printr-un document semnat de Constantin Basarab. Se

precizează că acesta întăreşte „cartea călugărilor ce nu avut de la Matei Basarab" din

vara anului 1652. Satul Glodeanu Sărat, cea mai veche aşezare a comunei, nu are o

dată certă de înfiinţare, sursele documentare fiind diferite. Dicţionarul statistic al

României din 1941 arată că satul Glodeanu Sărat ar fi luat fiinţă în jurul anului 1500.

Afirmaţia, după cum uşor se poate constata, e aproximativă şi nu e fondată pe

documente sau urme materiale. După documentele pe care le-am cercetat până acum,

probabil că Dicţionarul s-ar putea referi la vechile aşezări dispărute, Pestrea şi Leoteşti,

care au fost localizate pe teritoriul actual al comunei Glodeanu Sărat.

Satul ar fi luat fiinţă prin anii 1700-1714, după cum spune o monografie a

comunei întocmită de un colectiv de cadre didactice din sat condus de fostul director,

învăţător Traian Gh. Dăscăleacu. Probabil că datarea s-a făcut după cum se cunoştea

din bătrâni, pentru că nu se susţine afirmaţia prin nici un document.

Autorii Marelui dicţionar geografic al României afirmă că localitatea Glodeanu

Sărat ar exista din primii ani ai secolului al XlX-lea. Teatrul de luptă al războaielor dintre

ruşi şi turci din 1806-1812 a fost prin aceste locuri, motiv pentru care populaţia s-a

risipit. După 1812, locuitorii au venit la vechea silişte, formând aşezarea Glodeanu

Sărat. Că satul de reşedinţă a comunei există de prin 1815 arată şi Istoria Daciei de

Dionisie Fotino. Cu siguranţă că Basil Iorgulescu a consultat această lucrare, anterioară

cărţii sale, pentru că data este arătată cu o toleranţă de trei ani. Dintr-un document emis

în anul 1794 în legătură cu cârciuma de pe moşia Glodeanu se deduce că satul

Glodeanu Sărat ar exista din perioada dintre războaiele ruso-turc din 1735-1739 şi

1768-1774. Celelalte sate ale comunei, Pitulicea, Căldăruşanca şi Ileana, nu au o

vechime considerabilă. înfiinţarea lor se datorează împroprietăririlor din ultimele decenii

ale secolului al XIX-lea şi de la începutul secolului al XX-lea. Ele sunt formate din

locuitori ai satului Glodeanu Sărat, cel mai vechi din cadrul comunei, care au fost

împroprietăriţi cu teren agricol din moşiile statului, foste cândva ale Mănăstirilor Snagov

şi Căldăruşani şi cei ce au cumpărat pământ în loturi mici, tot din proprietatea statului,

conform planurilor de parcelare din 1892 şi 1895. Satul Pitulicea a luat fiinţă în 1888,

Căldăruşanca în 1893, iar Ileana în 1912. În satul Căldăruşanca au fost împroprietăriţi şi

mulţi cetăţeni ai satelor din munţii Buzăului, având în posesie teren agricol în jurul satului

şi locuri de casă.

17

1.2. DATE FIZICO-GEOGRAFICE

1.2.1. Poziţia geografică Comuna Glodeanu este situată în partea de sud-est a judeţului Buzău, la graniţa

cu judeţele Prahova şi Ialomiţa.

Localităţi învecinate:

• nord-est – comuna Mihăileşti şi Florica;

• sud-vest – comuna Armăşeşti (jud. Ialomiţa);

• sud – comuna Ciocârlia (jud. Ialomiţa);

• sud-est – comuna Glodeanu Siliştea;

• vest – comuna Amaru.

Distanţa până la cele mai apropiate oraşe sunt:

• Buzău – 37 km;

• Mizil – 21 km;

• Urziceni – 20 km.

Satele comunei Glodeanu Sărat sunt amplasate în partea de est a Câmpiei

Gherghiţei, parte componentă a marii Câmpii Române, care vine dinspre Ploieşti, trece

pe lângă Mizil şi Clondiru şi se îngustează puternic în localitatea Stâlpu de lângă

municipiul Buzău. Această porţiune, numită câmpia Sărăţii, e cuprinsă în mare parte de

suprafaţa terenului care aparţine comunei.

Satele Pitulicea, Glodeanu Sărat şi Ileana sunt aşezate, în salbă, pe terasa de pe

partea stângă a pârâului Sărata, iar satul Căldăruşanca se află în partea de est a

comunei, la o distanţă de 6 km de reşedinţa comunei, pe marginea şoselei naţionale

Bucureşti - Urziceni – Buzău.

1.2.2. Relieful Teritoriul comunei Glodeanu Sărat, deşi este situat într-o zonă de câmpie, poate

fi cuprins în limitele a trei trepte: 55-65 m, zonă specifică văii Săraţii, 65-75 m şi peste

75 m. Din punct de vedere morfologic însă teritoriul pare relativ simplu. Există totuşi o

succesiune de poduri de câmpie, terase, organisme torenţiale şi alte forme

geomorfologice de detaliu care complică simplitatea în aparenţă a zonei.

Pe teritoriul comunei predomină interfluviile cu caracter plat ce sunt specifice

câmpiei. Altitudinea lor este de 70-75 m, având ca trăsătură dominantă netezimea.

Această netezime este presărată din loc în loc cu crovuri, care încep să fie din ce în ce

mai puţine în zona din apropierea văii Săraţii. Mai multe crovuri sunt în partea de

18

nord-vest şi sud-vest, de 1-2 m şi cu lungimi până la aproape 1000 m. În ele se adună

apă decât atunci când vin ploi abundente primăvara.

Legătura între o treaptă şi alta se face pe pante şi versanţi puţin înclinaţi. Versanţii de

legătură între valea Săraţii şi câmpie au şi rolul de a dirija şi colecta apele torenţiale.

Zona teraselor este reprezentată printr-o singură terasă, bine dezvoltată, cea de

65 m. Aceasta se află pe malul stâng al Săraţii, pe ea fiind aşezate satele Pitulicea,

Glodeanu Sărat şi Ileana. Terasa de pe celălalt mal, zona fostului baraj de la Pitulicea şi

din dreptul satului Glodeanu Sărat, este însă puţin conturată şi fragmentată puternic.

Din punct de vedere petrografic, sunt alcătuite din orizonturi argiloase, uneori fine, care

se dezvoltă pe circa 2-3 m adâncime. Nu au fost identificate pietrişuri decât sporadic,

dar şi acestea în alternanţă cu argilele. Acestea au culori diferite: gălbui deschis,

maroniu, galben pal etc., ceea ce denotă formarea diferită din punct de vedere

cronologic şi zonal a porţiunilor de terasă. Valea Săraţii are caracterul unui râu de

câmpie, sculptând forme geomorfologice specifice zonei de câmpie. Albia minoră

prezintă lăţimi mici până la 30 m şi cu adâncimi de 40-60 cm.

Se găsesc însă şi zone unde, din cauza slabei conturări a malurilor, apa pârâului

se revarsă cuprinzând lăţimi de 100-150 m, fără a-şi menţine o adâncime constantă,

care scade sub 30 cm. Pe de altă parte se găsesc şi maluri puternice, cum este zona

de la fostul baraj sau la sud de acesta, unde malul drept este bine conturat şi înalt de

1,5 - 2 m. Valea Săraţii fiind o vale de câmpie este destul de meandrată în unele

porţiuni. În profil transversal, această vale are aproape un caracter asimetric pe toată

întinderea, cu partea dreaptă mai înaltă şi mai abruptă. Aspectul general este însă de

văiugă puternic săpată şi dezvoltată, cu malurile uşor înclinate, în special cele din

stânga văii. Slaba fragmentare a terenului, morfologia specifică câmpiei, factorii climatici

au determinat o fragmentare mică reliefului. Sunt suprafeţe în care densitatea este sub

0,5 km pătrat şi chiar suprafeţe în care reţeaua hidrografică lipseşte. Densităţile cele

mai mari se găsesc de-a lungul văii Săraţii, acolo unde se întâlneşte un număr mai

mare de torenţi care au fragmentat local podurile de câmpie şi treapta intermediară

hipsometrică. Zona de câmpie în care se află comuna Glodeanu Sărat nu prezintă

denivelări accentuate pe suprafeţe mari. Adâncimile se află numai în jurul văii Săraţii.

Valea şi zonele alăturate faţă de podurile de câmpie (interfluvii) cunosc valori cuprinse

între 5-10 m adâncime a fragmentării reliefului. Zonele cu denivelările mai mari se

găsesc la revărsarea lacului Gârliţa în pârâul Sărata şi în partea de sud-vest a lacului

de acumulare de la Pitulicea. Dacă morfografic şi hipsometric teritoriul comunei se

încadrează prin toate elementele într-o zonă de câmpie, acelaşi lucru se poate spune

şi-n privinţa pantelor. Predomină pantele de 1° şi sub 1°, pe suprafeţe mari, fără să fie o

19

deosebire mare între zona de câmpie şi cea de vale. Pante mai mari de 2°-5° se

întâlnesc în zone de terasă, mai ales pe dreapta văii Sărata, unde asimetria începe să

devină accentuată.

1.2.3. Clima Comuna Glodeanu Sărat este amplasată în regiunea climatică sud-estică ce se

caracterizează printr-o repartiţie relativ uniformă în suprafaţă a elementelor climatice.

Tipul şi regimul climatic al comunei sunt influenţate de dezvoltarea anticiclonului

subtropical al Azorelor şi de anticiclonul euroasiatic, ca şi de activitatea ciclonică din

nordul Oceanului Atlantic şi din Marea Mediterană. Cu o frecvenţă mai redusă se

dezvoltă vara anticiclonii din partea europeană a Rusiei, care determină amplasarea

maselor de aer continental uscat şi fierbinte de la est la vest, până-n părţile noastre.

Temperatura medie anuală în Glodeanu Sărat este de 10,4° C. Luând în consideraţie

temperaturile medii lunare şi anuale, constatăm că timp de 10 luni pe an se

înregistrează temperaturi peste 0° C. Temperatura medie a lunii ianuarie se menţine în

jur de -3° C, iar a lunii celei mai calde, iulie, este de 22,4° C. Prin temperatura sa medie,

iulie reprezintă maximum anual de pe tot teritoriul comunei. Anotimpul cald, în ansamblu,

se caracterizează prin valori termice ale căror limite variază între 10 şi 23° C.

La 10 august 1951, a fost înregistrată temperatura maximă absolută de 39,6° C,

iar la 25 august 1933 cea mai coborâtă maximă lunară şi anuală de 29,4° C. Cea mai

ridicată medie lunară şi anuală a fost înregistrată la 24 ianuarie 1951, de 4,7° C, iar

minima absolută lunară şi anuală a fost de -23° C, la 24 ianuarie 1942.

Anual, în aproape 300 de zile, se înregistrează temperaturi medii diurne mai mari

de 0° C, iar dintre acestea, în 190-200 zile temperaturile medii diurne depăşesc 10° C.

în anotimpul cald, temperaturile minime depăşesc 25° C, iar în 30-40 de zile 30° C.

După cum uşor se poate constata, frecvenţa zilelor tropicale e relativ mare.

Umezeala aerului este un alt factor care trebuie luat în seamă când discutăm

despre aspectul climei din comuna Glodeanu Sărat. Datele medii arată că valoarea cea

mai mare a umidităţii se înregistrează în luna ianuarie (84%), iar cea mai scăzută

umezeală în luna iulie (56%). Izvorul principal de apă pentru atmosfera comunei îl

constituie Marea Mediterană, Marea Neagră şi Oceanul Atlantic, ai căror cărăuşi

principali sunt masele de aer oceano-maritime. Sensul circulaţiei generale se produce

în aşa fel încât vara, când este nevoie de o mai mare cantitate de umiditate atmosferică,

trec mai ales mase de aer de origine oceanică, care transportă de fapt cea mai mare

cantitate de apă dintre toate masele de aer ce se deplasează peste acesta zonă unde

este amplasată comuna.

20

Valorile medii anuale ale umidităţii absolute sunt 6,5 - 8 g/m cub. Vara, ca

urmare a creşterii temperaturii şi a intensificării evaporării, umiditatea absolută creşte de

la 10 - 13 g/m cub, în timp ce iarna scade la 3 -4 g/m cub.

Umiditatea relativă, care arată indirect gradul de saturare a aerului cu vapori de

apă, are valori medii cuprinse între 70 şi 75%. În cursul anului umiditatea relativă

oscilează, variaţiile sale fiind în sens invers celor ale umidităţii absolute. Valorile cele

mai mari se înregistrează iarna, iar cele mai mici vara. Variaţiile acestea sunt cauzate

atât de oscilaţiile termice, cât şi de deplasarea maselor de aer de origine oceanică sau

continentală deasupra teritoriului. Pătrunderea maselor anticiclonice continentale în

timpul iernii face să scadă simţitor umiditatea relativă, situaţie valabilă şi pentru

perioada de vară. Dacă aceste mase de aer persistă, se produce seceta, care are

efecte dăunătoare pentru agricultură, aşa cum a fost în vara anului 1946. În cazul când

în zonă pătrund mase de aer umed (oceanic sau marin), valoarea umidităţii relative

creşte, favorizând precipitaţiile.

Durata de strălucire a soarelui prezintă intensităţi variabile în timpul anului.

Comuna Glodeanu Sărat, fiind aşezată în Câmpia Română, beneficiază anual de

aproximativ 2000 - 2100 ore de strălucire a soarelui. Se constată că numărul zilelor

senine ajunge la 30,9% şi că durata de strălucire a soarelui înregistrează cea mai

scăzută cifră, 60 - 70 ore, în luna decembrie.

Regimul pluviometric al comunei se caracterizează printr-o medie anuală de

505 mm. În ceea ce priveşte regimul anual al frecvenţei precipitaţiilor, cele mai multe

sunt proprii semestrului cald, care dau 35-40% din totalul anual, întrunind maxime în

mod obişnuit la sfârşitul primăverii şi începutul verii. Cantitatea cea mai mare de

precipitaţii se înregistrează în iunie (75,8 mm), iar cea mai mică în ianuarie (29,3 mm) şi

februarie (24,2 mm). Primăvara cad 127,8 mm, vara 179,3 mm, toamna 112,1 mm, iar

iarna 85,8 mm. Cel mai mare număr de zile cu precipitaţii revine lunii iunie (5-12 zile).

În legătură cu evoluţia diurnă a precipitaţiilor se constată un maximum

după-amiaza, în timpul verii, legat de intensificarea convecţiei şi un minimum secundar

dimineaţa, ce se produce odată cu creşterea umezelii relative din timpul minimului de

temperatură. Se înregistrează oscilaţii mari, în timp, ale cantităţilor de apă căzute. Astfel,

într-un interval de 60 de ani (între 1896 şi 1958) au fost doi ani (1897 şi 1912), când

precipitaţiile căzute au depăşit 1000 mm, fiind deci de două ori mai mari decât în anii

normali. în alţi ani însă (1867, 1907 şi 1946), când cantităţile anuale de precipitaţii au

înregistrat valori sub 200 mm s-a simţit din plin seceta.

În cursul anului se înregistrează intervale fără precipitaţii de circa 25 de zile. Sunt

însă şi ani cu aproape 60 de zile lipsite de precipitaţii. Cantitatea maximă de precipitaţii

21

căzută în 24 de ore a fost înregistrată la 16 iunie 1948, de 78,7 mm. Cele mai

catastrofale cantităţi de precipitaţii au fost înregistrate în luna mai 1970, când în 13 zile

(12-25 mai), ploile au vărsat o cantitate de două ori şi jumătate mai mult decât cea care

cade în mod normal în această lună. Din acest motiv s-a ajuns la formarea lacurilor

temporare, inundaţii, distrugerea drumurilor, surparea caselor etc. De asemeni, ploi

foarte mari au mai căzut în luna iunie a anului 1837, după cum rezultă dintr-o carte

bisericească din satul Glodeanu Sărat. În anotimpul rece, în mod obişnuit, precipitaţiile

sunt solide. Grosimea maximă a stratului de zăpadă este de 60 - 63 cm. Cea mai mare

grosime s-a înregistrat în februarie 1954. Frecvenţa zilelor cu ninsoare este diferită, dar

trebuie să menţionăm că numărul mediu cel mai mare al acestora este în luna ianuarie.

Presiunea atmosferică prezintă variaţii pronunţate în funcţie de gravitaţie,

temperatură şi relief. Variaţia aceasta se oglindeşte fidel în ritmul iuţelii şi direcţia

deplasării maselor de aer. Teritoriul comunei se caracterizează prin presiuni medii

lunare scăzute în semestrul cald şi mai ridicate în lunile noiembrie, decembrie şi

ianuarie, corespunzând regimului continental.

Schimbările presiunii provocate de cauze diferite determină deplasarea maselor

de aer. Sistemele barice din sud-vestul şi nord-estul continentului dirijează frecvenţa şi

intensitatea marilor invazii de aer ce se deplasează asupra teritoriului comunei.

Crivăţul este un vânt care bate din partea de est sau nord-est, aducând mase de

aer rece şi dens, rezultate din anticiclonul euroasiatic terminal cu pronunţat caracter

continental.

Anticiclonul subtropical al Atlanticului acţionează din partea de sud şi sud-

vest, mai cu seamă vara, dând naştere Austrului sau Sărăcilă, cum îi spun locuitorii

comunei şi cei din jur. Deşi este de origine oceanică, Austrul este sărac în precipitaţii,

fiindcă trece peste multe obstacole muntoase.

Băltăreţul deplasează masele de aer din sud-est, acţionând mai mult vara. El

aduce nori de ploaie. Vânturile au, în general, o viteză moderată, dar uneori, mai ales

iarna, Crivăţul atinge şi chiar depăşeşte 100 km/oră, viscoleşte puternic zăpada care

blochează căile de comunicaţie şi distruge vegetaţia arborescentă. Odată cu zăpada

sunt spulberate şi particole de sol, dezrădăcinându-se astfel culturile semănate în

toamnă.

Teritoriul comunei Glodeanu Sărat se caracterizează printr-un climat

continental excesiv cu temperatura medie, anuala de 10,4° C şi precipitaţii medii

anuale de 505 mm. Verile şi iernile sunt relativ lungi, iar primăverile şi toamnele

scurte.

22

1.2.4. Resursele naturale În subsolul comunei se află rezerve de petrol şi gaze naturale care sunt parţial în

exploataţie.

1.2.5. Reţeaua hidrografică Comuna este situată în bazinul hidrografic a pârâului Sărata. Complexitatea

condiţiilor geologice, litologice şi de relief au oferit posibilitatea de formare şi dezvoltare

a unor acumulări de ape subterane cu mare însemnătate economică. Apele

suprafreatice sunt localizate în zona de aeraţie în perioadele ploioase ale anului, la

adâncimi sub 1 m, răspândite în soluri, depozite deluviale, luncă.

Apele freatice au fost identificate în terasele aluviale, depunerile aluvionare de

luncă, pe interfluvii, în adâncimi variabile cuprinse între 1- 6 m. Datorită adâncimii mici,

au fost interceptate prin puţuri, cu mare uşurinţă, constituind astfel sursa principală

de alimentare cu apă a locuitorilor din comună. Sursa de alimentare a straturilor de

apă freatică o constituie precipitaţiile, adăugându-se, în zona de luncă, şi infiltraţiile apei

din albia pârâului Sărata. Lipsa unor foraje de mare adâncime pe teritoriul comunei n-a

permis evaluarea rezervelor de apă din adâncime.

Reţeaua hidrografică a comunei este slab reprezentată, tributară fiind pârâului

Sărata, afluent al Ialomiţei. În procesele scurgerii rolul principal revine climei, care, prin

precipitaţii, vânt, evaporaţie etc., influenţează rezervele de apă ale Săraţii. Între factorii

care favorizează apariţia scurgerii, elementul de bază îl constituie precipitaţiile. Media

precipitaţiilor din zonă fiind de 505 mm face ca în timpul verii debitul apei să fie destul

de mic. Singurul curs de apă, care străbate teritoriul comunei de la un cap la altul (de la

nord la sud), este pârâul Sărata ce se varsă în Ialomiţa, lângă Urziceni. Suprafaţa

bazinului său hidrografic este de 1388 km pătraţi, iar lungimea pârâului ajungând la

75 km. Pârâul Sărata izvorăşte din partea de est a dealului Istriţa, de la altitudinea de

circa 380 m, în apropiere de localitatea Sărata Monteoru. După câţiva kilometri cu pante

apreciabile, la Gura Săraţii iese din zona dealurilor subcarpatice, începându-şi astfel

drumul şerpuitor spre sud, cu pante destul de mici.

Primii săi afluenţi, Pietroasa (suprafaţa 71 km pătraţi, lungimea 16 km) şi

Năianca (suprafaţa 85 km pătraţi, lungimea 25 km) sosesc din partea dreaptă, iar din

stânga Glaveşul (suprafaţa 79 km pătraţi, lungimea 9 km). Dar afluentul său cel mai

dezvoltat este Ghighiul (suprafaţa 573 km pătraţi, lungimea 44 km), care porneşte tot din

Istriţa şi curge în direcţia sudică, până la confluenţa cu Bălana, afluent din dreapta

(suprafaţa 190 km pătraţi, lungimea 34 km). Pe parcurs mai primeşte apele pârâului

Tohăneanca (suprafaţa 64 m pătraţi, lungimea 16 km).

23

Din partea de nord-est a satului Glodeanu Sărat izvorăşte pârâiaşul Jirlău.

Pârâiaşul are o lăţime de peste 1 im lungimea de aproape 1 km. Prin 1950, pe albia

acestui pârâiaş se amenajaseră câteva heleşteie de peşte, dar n-a dat randamentul

scontat şi s-a renunţat după câţiva ani la utilizarea lor. Jirlăul se varsă pe partea stângă

a Săraţii, cam pe la jumătatea satului Glodeanu Sărat, în apropierea fostului pod de

lemn, pe care locuitorii treceau, pe jos sau cu căruţele spre terenurile agricole din partea

de nord. Scurgerea lichidă a pârâului Sărata este redusă datorită pantelor destul de

moale ale reliefului. Alimentarea cu apă se datoreşte ploilor şi zăpezilor în proporţie de

40 - 60%. Iarna, datorită temperaturii scăzute, pârâul este alimentat aproape exclusiv

de ape subterane. Abia primăvara, odată cu topirea zăpezilor, scurgerea are valori mai

ridicate. Volumul scurgerii anuale este de circa 4.000.000 m cubi, ceea ce rezultă că, pe

valea Săraţii, se pot amenaja acumulări de apă destul de mari. Cu câţiva ani în

urmă, s-a ridicat un baraj în dreptul satului Pitulicea, formându-se astfel un lac de

acumulare cu o suprafaţă de 125 hectare şi o capacitate de 2.400.000 m cubi care putea

iriga 1350 hectare.

Lacul Gârliţa, situat între satele Glodeanu Sărat şi Pitulicea, cu o suprafaţă de 5

ha şi o adâncime de peste 1 m, colectează o parte din şuvoaiele de apă produse de ploi

sau din topirea zăpezilor. În acest lac, sunt drenate, prin canale, apele care băltesc pe

terenul din partea de est a comunei. Fiind diferenţe de nivel, o parte din apa Gârliţei, se

varsă în pârâul Sărata, formându-se o luncă inundabilă.

1.2.6. Soluri Solurile specifice comunei sunt cernoziomurile şi aluviunile din lunca pârâului

Sărata. Existenţa cernoziomurilor degradate, ca şi a unor resturi ale unei păduri de

stejar, indică faptul că teritoriul comunei este situat într-o zonă de trecere de la silvostepă

la stepa propriu-zisă, specifică părţii de est a Câmpiei Române.

Solurile se diferenţiază în primul rând în funcţie de forma de relief pe care s-au

format, cât şi de vegetaţia ce a contribuit la formarea lor. Solurile, în general, s-au

format în condiţii de silvostepă, cu precipitaţii ce au favorizat dominanta curentului

ascendent mai mult sau mai puţin de vegetaţia lemnoasă.

Pot fi grupate în mai multe categorii solurile comunei datorită acţiunii intense

biologice, eroziunii versanţilor ce au dus la formarea cernoziomului ciocolatiu slab

erodat şi slab levigat de timpul stat sub influenţa ploilor şi colmatării cu materiale de pe

versanţi aduse de apele de scurgere. Repartizarea tipurilor de sol se prezintă astfel:

24

cernoziom ciocolatiu carbonatic lutos, 19 ha (0,4% din suprafaţa totală de 5424 ha);

cernoziom ciocolatiu lutos format pe loess, 670 ha (12,5% din suprafaţa totală);

cernoziom ciocolatiu slab erodat format pe depozite loesseide, 28,6 ha (0,6%);

ceronoziom slab levicat lutos format pe depozite loesseide, 737 ha (13,8%);

cernoziom slab levigat, slab erodat, lutos format pe dep. loesseide, 13,2 ha (0,2 %);

cernoziom mediu levigat lutos format pe depozite loesseide, 3261 ha (60,8%);

cernoziom mediu levigat degradat, texturat lutos luto-argilos format pe depozite

loesseide, 158 ha (2,9%);

cernoziom mediu levigat colmatat format pe loess remaniat, 58 ha (1,1%);

sol aluvial slab humificat şi salinizat format pe aluviuni, 109 ha (2%);

sol aluvial cernoziomic lutos format pe aluviuni, 33,5 ha (0,6%);

sol aluvial mediu puternic humificat şi slab salinizat, 2,6 ha (0,05%);

sol aluvial cernoziomic puternic levigat lutos format pe aluviuni, 57,7 ha (1,1%);

solunceac lutos, luto-argilos format pe aluviuni, 3,8 ha (0,05%);

cernoziom levigat puternic, podzolit şi gleizat, 10 ha (0,2%).

1.2.7. Flora şi fauna Vegetaţia reprezintă o componentă principală în cadrul diferitelor unităţi natural-

teritoriale, sintetizează şi exprimă calitatea peisajului, fiind foarte sensibilă la acţiunile

elementelor climatice. Teritoriul comunei face parte din zona de silvostepă cu unele

elemente stepice. Vegetaţia lemnoasă e slab reprezentată. Salcâmul e singurul care

apare răzleţ pe întinsele terenuri agricole. Vegetaţia ierboasă e însă mai bogat

reprezentată. Aici găsim păruşcă, colilie, peliniţă, pirul, holera, scaietele, fusta

rândunicii, mohorul, costreiul etc. Vegetaţia de luncă este împiedicată să se dezvolte

datorită nivelului ridicat al pânzei freatice încărcate cu săruri. Singura specie lemnoasă

întâlnită în luncă este cătina, dar şi ea apare foarte rar. De asemenea, pe marginea

pârâului Sărata se mai întâlnesc aninul negru, salcia şi plopul. în bălţile formate de

pârâu şi-n mlaştini, predomină stuful, papura, rogozul, menta acvatică şi cucuta.

Potrivit formelor de relief, caracterului vegetaţiei şi condiţiilor ecologice locale,

fauna terestră a comunei Glodeanu Sărat se încadrează în fauna zonei de stepă. Dacă

speciile faunistice sunt puţine, numărul de forme este totuşi mare. Specifice sunt

rozătoarele, deoarece găsesc aici un mediu de viaţă prielnic, hrana din abundenţă şi

lesnicioase condiţii de construire a adăposturilor. Dintre acestea, reprezentativ este

popândăul-comun, dar mai vătămători sunt hârciogul, şoarecele-de-câmp, cu înmulţiri

excepţionale, şi orbetele. Mai puţin reprezentativi sunt iepurii şi vulpile.

25

Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici, cele mai numeroase sunt acelea care-şi

fac cuibul pe pământ: ciocârlia-de-câmp, ciocârlia-mare, presura-de-grădină, prepeliţa şi

potârnichea. În ultimii ani au apărut graurii, în număr impresionant, care aduc mari

pagube viţei-de-vie. Atmosfera este săgetată de prigorii, care zboară în zboruri mici,

mai ales în apropierea apei, iar dumbrăvencile, destul de rare, se aşează din loc în loc

pe firele de telefon. La toate acestea trebuie să adăugăm şi cârdurile de ciori ce fac

multe stricăciuni agriculturii. Reptilele sunt reprezentate de şopârle şi şerpi neveninoşi.

Alte animale sălbatice sunt nevăstuicile şi dihorii. Insectele sunt de diferite feluri.

Predomină însă ortopterele: cosaşii, lăcustele şi greierii.În lunca Săraţii şi în lacul

Gârliţa, fauna este reprezentată prin şerpi de apă şi broaşte de lac. Dintre păsările de

aici amintim: lişiţa, raţa sălbatică, barza, sitarul şi altele. În apa Săraţii şi a Gârliţei,

fauna ihtiologică este bogată şi variată. Elementele mai des întâlnite sunt: svurluga,

crapul, bibanul, carasul, roşioara, coracuda şi tiparul. Peisajul natural al teritoriului

comunei Glodeanu Sărat a suferit importante modificări în urma intervenţiei omului.

Astfel, s-au defrişat perdelele de protecţie alcătuite din salcâmi şi odată cu aceasta s-a

modificat şi structura solului, în urma lucrărilor agricole executate. Aceste modificări,

cărora li se adaugă şi altele, ca de exemplu şoselele, construcţii, amenajări pentru

irigaţii etc., fac ca teritoriul comunei să se înscrie în zone geografice antropizate.

1.3. AMENAJAREA ŞI ORGANIZAREA TERITORIULUI

Suprafaţa de teren aflată în administrarea comunei este de 5.902 hectare.

Planul Urbanistic General (PUG) este întocmit în urmă cu 9 ani, urmând a fi reactualizat

în luna decembrie 2009. Cea mai importantă modificare a PUG faţă de situaţia iniţială

este trecerea a 110 hectare teren din extravilan în intravilan şi are ca destinaţie

construcţii P+1 şi suprafaţa aferentă de curţi. Destinaţiile terenului comunei în funcţie de

categoria de folosinţă sunt următoarele:

Tabel nr. 1. Clasificarea terenurilor în funcţie de categoria de folosinţă

Categoria de folosinţă (ha) Teritoriul administrat Total Agricol Păşuni Vii Ape Drumuri Construcţii şi curţi Neproductiv

Extravilan 5.325 4.845 76 146 198 54 - 6

Intravilan 577 - - - - 146 431 -

Total 5.902 4.845 76 146 198 200 431 6

% din total 100% 82,20 1,28 2,47 3,35 3,39 7,30 0,01

26

Din analiza tabelului rezultă că cea mai mare parte a terenului (82,20%) are

destinaţie agricolă, construcţiile şi curţile reprezentând doar 7,30%. Ca stare a

terenurilor este de remarcat faptul că suprafeţele de apă sunt într-o stare de degradare

accentuată, deşi reprezintă un potenţial imens pentru turism şi agricultură.

Gospodării şi locuinţe

Satele comunei au o formă poligonală, cu o structură de tip „adunat” dar fără un

aspect de aglomerare. Gospodăriile au curţi spaţioase în care sunt amplasate sere şi

alte culturi, precum şi adăposturi pentru animale. Predominante sunt construcţiile din

paiantă şi chirpic fără etaj. În peisajul urbanistic au început să apară construcţii noi pe

cadre din beton, cu aspect de vilă care sunt utilate la un nivel de confort comparabil cu

zonele rezidenţiale ale oraşelor. Terenul de 110 hectare, cu destinaţia construcţii de

locuinţe P+1 va schimba în următorii ani peisajul urbanistic al comunei. Este de

remarcat aici şi exigenţa edililor comunei în domeniu. Un aspect deosebit de important

este costul acestor locuinţe în lipsa utilităţilor (apă curentă, canalizare, gaze). Fiecare

locuinţă va cheltui suplimentar pentru asigurarea acestora cu foraje pentru apă curentă,

instalarea de centrale termice proprii, fose septice, etc., ceea ce ar putea face

neatractivă zona. Un program coerent al Administraţiei Publice Locale de echipare

cu utilităţi înlătură aceste costuri suplimentare cu efecte favorabile asupra

gradului de atractivitate a localităţii.

Tabel nr. 2. Situaţia locuinţelor şi clădirilor – recensământ 2002

Satul Glodeanu Sărat Căldăruşanca Pitulicea Ileana Total

Numărul clădirilor 972 277 379 209 1.837

Numărul locuinţelor 981 276 386 209 1.852

Numărul camerelor de locuit

2.943 782 1.058 577 5.360

Suprafaţa camerelor de locuit în mp

32.147 8.046 12.600 5.866 58.659

Numărul gospodăriilor 916 249 382 200 1.747

Suprafaţa medie locuită este de 12,38 m.p./persoană şi poate fi apreciată ca

satisfăcătoare.

Construcţii edilitare:

Sediul Primăriei; Agenţia C.E.C.;

Sediul Poliţiei; 4 Dispensare;

Agenţia P.T.T.R.; 2 Cămine culturale.

27

Zone afectate spaţiilor verzi

Există un singur parc amenajat în satul Căldăruşanca, cu o suprafaţă de 2.000 m.p.

Baze sportive

În comuna Glodeanu Sărat este amenajată o bază sportivă multifuncţională cu o

suprafaţă de 10.000 m.p. pe care se desfăşoară o activitate sportivă intensă datorită

Asociaţiei Sportive din localitate. Mai există un teren de fotbal în satul Căldăruşeanca,

dar care nu este întreţinut şi amenajat corespunzător.

1.4. ECONOMIA COMUNEI

Cadrul economic al localităţilor din componenta comunei este caracterizat prin

urmãtoarele aspecte generale:

• Valori ale unor indicatori ai dezvoltãrii economice sub cele existente la nivel de ţară;

• Preponderenţa agriculturii;

• Declinul ocupaţiilor şi meşteşugurilor tradiţionale;

• Apariţia şi dezvoltarea iniţiativei private locale.

Agenţii economici de pe teritoriul comunei sunt în număr de opt. Capitalul acestor

firme este privat şi în proporţie de 100% autohton, iar acţionarii firmelor cu sediul social

în comună sunt toţi localnici. Administraţiile locale din perioada 1990-2008 nu au iniţiat

nici un fel de măsuri pentru atragerea de investitori din alte zone ale ţării sau din

străinătate şi nici nu s-au preocupat de îmbunătăţirea mediului de afaceri local. Agenţii

economici existenţi activează în domeniul agriculturii şi în comerţ. Domeniul serviciilor

este reprezentat de firme din afara localităţii (transport, cablu, interne, etc.), acoperind o

paletă redusă din nevoile comunei. Alte domenii precum industria, turismul, cea mai

mare parte a serviciilor practic nu sunt reprezentate în comună. Factori care impetează

ritmul de dezvoltare locală şi diversificarea activităţii economice sunt: lipsa

infrastructurii, resursele financiare limitate şi reacţia negativă a cetăţenilor faţă de forme

asociative. În acest mod un potenţial economic uriaş nu poate fi mobilizat în folosul

locuitorilor comunei. Agenţii economici de pe teritoriul comunei sunt:

• S.C. GLIA PREST S.R.L. Societatea deţine un parc de utilaje agricole pentru

prelucrarea a 266 hectare teren agricol.

• S.C. PITULICEA SERV S.R.L. prelucrează 100 hectare teren agricol cu utilaje proprii.

• S.C. AGRO OPREA S.R.L. este cea mai mare firmă cu profil agricol din comună.

Prelucrează 510 hectare teren agricol pentru care posedă mecanizarea necesară.

28

• S.C. LARA AGRICOM S.R.L. prelucrează 104 hectare teren arabil cu utilaje proprii.

Societatea are ca obiect de activitate şi comerţul cu pesticide.

• S.C. PROPAN S.R.L. Societatea este specializată în prelucrarea produselor agricole,

deţinând în proprietate o moară şi o brutărie.

• S.C. SIMION PROD S.R.L. prelucrează printr-o moară de grâu şi porumb din

producţia locală.

• S.C. SEMPEST S.R.L. este specializată în comerţul cu pesticide şi îngrăşăminte

chimice.

• S.C. CIUPITU S.R.L. are ca obiect de activitate morăritul.

Toate aceste societăţi se încadrează conform criteriilor de clasificare (cifră de afaceri,

valoarea activelor, numărul de angajaţi) în categoria microîntreprinderilor. Cu excepţia

S.C. SIMION PROD S.R.L. care are 7 angajaţi, celelalte societăţi au între 2 şi 5

salariaţi. Rezultă de aici o capacitate redusă de ocupare a forţei de muncă. Există în

comună şi o presă de ulei deţinută de o persoană fizică. O formă de comerţ organizată

la nivelul comunei este târgul săptămânal (vinerea), dar care dispune de o amenajare

precară. Aspectul concurenţial care defineşte o economie de piaţă puternică nu există

la nivelul niciunui domeniu economic reprezentat. Spre exemplu, în domeniul cel mai

reprezentat, cultivarea mecanizată a pământului, firmele de profil acoperă împreună

doar 980 hectare din cele aproximativ 4.300 hectare pământ arabil afectat culturilor de

câmp.

Concluzii:

Economia comunei se află într-un stadiu incipient;

Spiritul antreprenorial este slab dezvoltat în rândul populaţiei tinere;

Resursele financiare sunt limitate, în special, datorită productivităţii reduse în

agricultură;

Efortul combinat administraţie-cetăţeni-întreprinzători va pune treptat în valoare

potenţialul uriaş de dezvoltare de care dispune comuna.

29

1.4.1. Agricultura Agricultura constituie ramura economică cea mai dezvoltată a comunei care

absoarbe 85% din populaţia activă. Suplimentar mai lucrează în agricultură pensionarii

şi elevii. Dezvoltarea agriculturii se datorează în principal, solului format preponderent

din diferite tipuri de cernoziom. Condiţiile climatice sunt relativ prielnice, cantităţile de

precipitaţii anuale situându-se la 500 mm, ceea ce conduce pe timp de vară la un deficit

de apă în sol. Caracteristic agriculturii locale este fărămiţarea proprietăţii. Doar 980

hectare de teren agricol care reprezintă 19% din total este cultivat de firmele care au

parcuri de utilaje. O altă caracteristică este nivelul redus de productivitate care alături

de preţul scăzut de comercializare a produselor agricole contribuie la obţinerea de

venituri modeste. Acest fapt conduce la un nivel redus de capitalizare, ceea ce nu

permite achiziţionarea unor tehnologii moderne.

Dotarea tehnică a agriculturii

1. Utilaje mecanizate

• Tractoare: - 45 CP = 68 buc.;

- 46 – 55 CP = 4 buc.;

- 56 – 65 CP = 54 buc.;

- peste 65 CP = 15 buc.

Total = 141 buc.

• Pluguri = 108 buc.;

• Combine = 14 Buc.;

• Semănători păioase = 9 buc.;

• Discuri = 15 buc.;

• Semănături culturi prăşitoare = 32 buc.;

• Maşini ierbicidat = 9 buc.;

• Cositori mecanice = 14 buc.;

• Motocositoare = 25 buc.;

• Cultivatoare = 35 buc.;

• Grape = 35 buc.

2. Utilaje cu tracţiune animală

• Pluguri cu tracţiune animală = 450 buc.;

• Căruţe = 630 buc.

De remarcat că dotarea tehnică permite executarea lucrărilor pe întreaga suprafaţă.

Utilajele cu tracţiune animală sunt folosite pe suprafeţe restrânse şi în curţi.

30

Culturi de câmp În lipsa unui sistem de irigaţii, producţia la hectar cunoaşte variaţii foarte mari în

funcţie de condiţiile climaterice. Relevantă în acest sens este comparaţia între un an

ploios (2005) şi unul secetos (2007).

Tabel nr. 3. Analiza comparativă a producţiei agricole

Suprafaţa (ha) Producţia totală (to)

Producţia medie (kg/ha) Nr.

crt. Cultura 2005 2007 2005 2007 2005 2007

Diferenţă procentuală

(%) 1. Grâu 4.225 3.875 15.938 3.759 3.770 970 - 288% 2. Porumb 2.766 2.175 13.830 1.740 5.000 800 - 525% 3. Floarea

soarelui 544 816 997 653 1.830 800 - 44%

Din tabel rezultă o variaţie foarte mare a producţiei care este la grâu de -288%,

la porumb de -525%, iar la floarea soarelui de -44%. De asemenea se constată o

restrângere a culturilor de grâu şi porumb în favoarea culturii florii soarelui.

Grâu Porumb Floarea soarelui

0

1000

2000

3000

4000

5000

2005/2007 2005/2007 2005/2007

Variaţia producţiei la ha în funcţie de condiţiile climatice

Media producţiei la hectar între cei doi ani (ploios şi secetos) constată situarea la

grâu şi porumb sub media pe ţară obţinută în perioada 2000-2005 pentru cele două

culturi.

Tabel nr. 4. Comparaţia cu producţia medie pe ţară

Nr. crt. Cultura Producţia medie

Glodeanu Sărat Producţia

medie pe ţară Diferenţă absolută

1. Grâu 2.370 kg/ha 2.508 kg/ha - 138 kg/ha 2. Porumb 2.900 kg/ha 3.150 kg/ha - 250 kg/ha

În lipsa unui sistem de irigaţii în anii secetoşi nu se pot valorifica condiţiile de sol

extrem de favorabile culturilor de câmp şi nici aplicarea unor tehnologii agricole

moderne de mare productivitate.

31

Legumicultura

Legumicultura reprezintă o îndeletnicire de tradiţie a locuitorilor comunei, primele solarii

apărând în anii ’70. În prezent producţia anuală de legume este estimată la 50.000 tone.

Desfacerea producţiei se face în pieţele

oraşelor apropiate şi în târgul organizat în

comună. Nu există în zonă capacităţi de

conservare sau prelucrare a legumelor.

Suprafaţa cultivată cu legume este de

aprox. 800 hectare. Un impediment pentru

legumicultură îl constituie infestarea

stratului freatic aflat la 1-6 metri adâncime

cu substanţe chimice şi de altă natură.

Efectul poluării constă în uscarea plantelor şi în deteriorarea calităţii legumelor.

Principalele legume care se cultivă în zonă sunt tomatele şi pepenii pentru care sunt

afectate cele mai mari suprafeţe cultivate. Producţia legumicolă cunoaşte aceleaşi

variaţii mari în funcţie de condiţiile climatice ca şi culturile de câmp.

Tabel nr. 5. Analiza comparativă a producţiei legumicole

Suprafaţa (ha) Producţia totală (to)

Producţia medie (kg/ha) Nr.

crt. Cultura 2005 2007 2005 2007 2005 2007

Diferenţă procentuală

(%) 1. Tomate 50 120 1.800 1.200 36.000 10.000 - 260 2. Pepeni 115 196 3.920 3.040 20.000 7.200 - 178

Variaţiile producţiei inserate în tabel sunt foarte mari, ceea ce afectează

veniturile cultivatorilor existând riscul, în anii nefavorabili, de nerecuperare a cheltuielilor

efectuate.

Creşterea animalelor Această îndeletnicire este oarecum marginală. Nu există la nivelul comunei nici o

fermă agrozootehnică, animalele fiind crescute în gospodării. Suprafaţa de păşune este

de 76 hectare, iar cea cultivată cu plante de nutreţ este de circa 100 hectare.

32

Tabel nr. 6. Numărul de animale

Nr. crt. Specii de animale Număr de animale

1. Bovine 598 (550 vaci + 48 jun.) 2. Ovine 689 3. Caprine 77 4. Porcine 400 5. Cabaline 623 6. Păsări pentru carne 14.184 7. Familii albine 130

Sistemul de irigaţii Încercările de creare a unui sistem de irigaţii s-au făcut în anii ’70 prin construirea

unui baraj pe râul Sărata, dar apa cu un conţinut ridicat de sare este dăunătoare

plantelor. Bălţile care ar satisface parţial nevoia de irigaţii sunt colmatate şi s-au

acoperit izvoarele care le alimentau.

Concluzii:

Sub aspectul proprietăţii, agricultura este fărâmiţată, iar formele de asociere acoperă

doar a 5-a parte din terenul agricol existent.

Lipsa capitalurilor împiedică implementarea de tehnologii moderne.

Mecanizarea existentă acoperă necesarul de lucrări.

Agricultura ocupă 85% din populaţia activă.

Veniturile din agricultură sunt reduse.

Legumicultura constituie punctul forte.

Creşterea animalelor este în declin.

Dependenţa producţiei de condiţiile climatice în lipsa unui sistem de irigaţii.

1.4.2. Industria Este slab reprezentată în comună şi se rezumă la 4 capacităţi care prelucrează

primar cereale: două mori de făină şi mălai, o moară de făină şi o brutărie. Raportat la

potenţialul locului este extrem de puţin. Slaba dezvoltare a industriei are implicaţii

negative şi asupra forţei de muncă ocupate.

1.4.3. Turismul şi serviciile Ramura turistică este reprezentată doar de o singură unitate şi anume Hanul

Căldărusanca care asigură cazare şi servicii de servire a turiştilor (ofertă limitată). Este

33

frecventat în special, de persoane aflate în tranzit pe drumul european E85, între Buzău

şi Urziceni.

Hanul Căldărusanca

Bălţile din comună care oferă cel mai mare potenţial turistic sunt dezafectate.

Serviciile sunt reprezentate slab la nivelul comunei şi într-o paletă restrânsă,

fiind asigurate de firme cu sediul social situat în alte localităţi.

1.4.4. Infrastructura de transport Singura formă de transport de care dispune comuna este cel rutier. Pe teritoriul

comunei există următoarea reţea de drumuri:

• Drumul european E 85 = 11 km;

• Drumul judeţean Dj 102B = 6 km;

• Drum comunal Dc 35 = 13 km, din care 3 km asfalt;

• Drumuri săteşti, din pământ = 111 km.

Suprafaţa ocupată de drumuri este de 146 hectare.

Cele mai apropiate oraşe sunt:

• Mizil = 21 km;

• Urziceni = 20 km;

• Buzău = 37 km.

Transportul în comun către aceste localităţi este asigurat de firme care îşi au sediul în

Buzău şi Mizil.

34

La nivelul comunei sunt înregistrate:

• 700 autoturisme, revenind 1 autoturism la 7 persoane;

• 18 autoutilitare cu capacitatea între 1-3,5 tone;

• 1 autocamion de mare tonaj.

1.4.5. Utilităţi Reţeaua de distribuţie apă potabilă

Comuna dispune de o reţea stradală de 50 km din care mai funcţionează doar 11

km. Puţurile de alimentare a reţelei stradale sunt forate la 250 metri adâncime, unde

pericolul contaminării apei este minim. Marea majoritate a populaţiei consumă apă din

fântâni care se alimentează din stratul acvifer aflat la 1-6 metri adâncime, cel mai expus

poluării cu substanţe chimice folosite în agricultură.

Reţeaua de canalizare şi epurare a apelor uzate nu există. Apele menajere

sunt deversate aleatoriu prin curţi, grădini sau şanţuri. Nu există nici rigole pentru

scurgerea apelor pluviale.

Reţeaua de distribuţie gaze naturale

Comuna nu dispune de o asemenea reţea. Există posibilitatea alimentării cu

gaze, o conductă magistrală traversând teritoriul comunei. Sursa de încălzire o

constituie majoritar lemnul şi cărbunele. În cazul locuinţelor noi, tip vilă s-au montat

centrale termice individuale.

Reţeaua de cablu TV este asigurată de firme din afara comunei: S.C. Star Sim,

S.C. Dolce, S.C. Digi şi S.C. Focus Sat. Reţeaua este extinsă în toate localităţile.

Reţeaua de internet

Situaţia este aceeaşi ca şi în cazul reţelei de cablu TV. Firmele care distribuie

internet sunt S.C. Star Sim şi Romtelecom. Numărul abonaţilor este însă mic datorită

dotării reduse cu calculatoare a populaţiei. Internetul mai este distribuit prin reţeaua

mobilă Zapp împreună cu servicii de telefonie.

Reţeaua de telefonie fixă aparţine Romtelecom.

Reţeaua de alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică se face din linia electrică aeriană de secţionare

nr.7 şi nr.8, aflate în preajma satului Căldăruşanca, nu departe de Hanul Ovidiu. Pe

teritoriul comunei, sunt 12 posturi de transformare. La Pitulicea se află, în centrul

satului, un punct de exploatare al Sucursalei Distribuţiei şi Furnizării Energiei Electrice

Buzău Sud din cadrul S.C. Electrica Ploieşti.

35

Consumul casnic de energie electrică este conform statisticilor ultimilor ani de

150 kw/locuitor, o medie cu mult sub cea naţională. Explicaţia este dată de numărul

redus de electrocasnice din dotarea gospodăriilor, situaţie explicată în principal, de

veniturile modeste ale populaţiei. Pentru populaţia în vârstă de peste 60 de ani care

reprezintă 38% din total, mai apar şi reticienţele privind utilizarea tehnologiilor moderne.

Nu există nici o sursa alternativă de energie electrică.

Concluzii:

• dotarea cu utilităţi prezintă o situaţie cronică;

• lipsa utilităţilor afectează starea de sănătate şi confortul locuitorilor;

• fără utilităţi minimale zona nu este atractivă pentru investitori;

• resursele financiare limitate ale bugetului local nu permit iniţierea unui plan de

amploare pentru dotarea cu utilităţi;

• rezolvarea parţială a problemei utilităţilor poate crea tensiuni sociale.

1.5. INFRASTRUCTURA DE MEDIU

În Planul Urbanistic General sunt prevăzute 4 platforme x 5.000 m.p. pentru

depozitarea gunoiului menajer. Comuna nu dispune de mijloacele necesare

colectării şi transportului gunoiului, fiecare gospodărie ocupându-se de acest lucru.

Platformele amenajate sunt supraîncărcate şi se studiază, în prezent, varianta asocierii

cu staţia ecologică de la Ulmeni.

Gunoiul de grajd este depozitat în fiecare gospodărie pe platforma proprie,

izolată empiric pentru a preveni scurgerile. Dejecţiile lichide şi chimicalele utilizate în

solarii se scurg în pânza freatică care prezintă un grad ridicat de infestare. Pânza

freatică a comunei este aşezată pe trei straturi: primul la 1-6 m adâncime, al doilea la

8-9 m, iar al treilea la 18-20 m. Influenţa negativă a infestării pânzei freatice se

manifestă în două moduri:

• asupra plantelor care se usucă;

• asupra sănătăţii oamenilor care, conform specialiştilor, suferă o diminuare a imunităţii

la a doua şi a treia generaţie.

Concluzii:

• situaţia mediului este gravă şi necesită acţiuni de amploare în timp scurt;

• rezolvarea problemelor de mediu implică fonduri financiare mari;

• este necesară declanşarea la nivelul comunei a unei campanii de conştientizare a

populaţiei.

36

1.6. SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ

Potenţialul uman reprezintă cea mai importantă avuţie al oricărei organizaţii sau

colectivităţi, de efortul fizic şi intelectual al populaţiei depinzând valorificarea resurselor

materiale şi băneşti disponibile. Surprinzând în timp dinamica populaţiei se poate

constata modificări de substanţă privind numărul locuitorilor, ponderea segmentelor

reprezentative, etc. Baza analizei o constituie datele statistice din documentele oficiale

întocmite cu ocazia efectuării recensămintelor. La recensămintele populaţiei făcute

după 1900, populaţia este în continuă creştere: în 1912 = 2.473 locuitori, 1930 = 3.175

locuitori, 1948 = 4.515 locuitori, 1956 = 6.281 locuitori, 1966 = 6.680 locuitori şi 1974 =

7.414 locuitori. Populaţia actuală a comunei este de 4.736 locuitori, conform

recensământului din 2002.

În perioada 1974-1989 populaţia a rămas relativ constantă, după care a început

un declin accentuat datorită migrării, în special, a tinerilor spre alte localităţi din ţară şi

peste hotare care le oferă condiţii mult mai bune de muncă şi confort.

O altă mişcare, după 1989 a fost în sens invers. Mulţi dintre locuitorii comunei

care lucrau, în principal, pe şantierele din ţară s-au întors după închiderea acestora şi

au revenit la vechea îndeletnicire de agricultori.

Dinamica populaţiei comunei (1948-2002)

47364515

62816680

7414

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

1948 1956 1966 1974 2002

Se observă din grafic că populaţia actuală este la un nivel comparabil cu cel

înregistrată în 1948, fiind în scădere faţă de 1974, anul cu cel mai înalt nivel al

37

populaţiei, cu peste 36%. În ceea ce priveşte repartiţia populaţiei în profil teritorial,

aceasta este neuniformă, cea mai mare aglomerare existând în reşedinţa comunei,

satul Glodeanu Sărat.

Tabel nr. 7. Repartiţia populaţiei pe localităţi

Pondere (%)

Nr. crt.

Localitatea Bărbaţi Femei Total

Bărbaţi Femei 1. Glodeanu Sărat 1.231 1.276 2.507 49 51 2. Căldăruşanca 331 349 680 48,7 51,3 3. Pitulicea 498 503 1001 49,75 50,25 4. Ileana 286 266 548 52 48 5. Total (comună) 2.342 2.394 4.736 49,5 50,5

Repartiţia pe sexe la nivel global este relativ echilibrată, cu un plus pentru femei,

cu excepţia satului Ileana unde bărbaţii au o pondere superioară cu 4 procente. În cifre

relative ponderea populaţiei pe localităţi este următoarea: Glodeanu Sărat = 52,94%;

Pitulicea = 21,13%; Căldăruşeanca = 14,36%; Ileana = 11,57%.

Repartiţia populaţiei în profil teritorial

11,5714,36

21,13

52,94

0

10

20

30

40

50

60

Glodeanu Sărat Pitulicea Căldăruşeanca Ileana

Unul dintre cele mai importante aspecte ale analizei populaţiei este cel al

procesului de regenerare, respectiv de îmbătrânire. Consecinţele acestui proces

vizează mutaţii complexe în ceea ce priveşte forţa de muncă, capacitatea de

autoîntreţinere, întreţinere a celorlalţi membrii ai familiei, profilul social, tradiţii,

comportament social, relaţionare, etc.

38

Tabel nr. 8. Repartiţia populaţiei pe grupe de vârstă Nr. crt. 0-14

ani 15-19

ani 20-29

ani 30-39

ani 40-49

ani 50-54

ani 55-59

ani Peste 60 ani Total

1. Bărbaţi 353 98 201 351 296 132 119 792 2.342 2. Femei 339 106 191 325 185 109 130 1.009 2.394 3. Total 692 204 392 676 481 241 249 1.801 4.736

Pondere % 4. Bărbaţi 51 48 51 52 61,5 55 48 44 49,5 5. Femei 49 52 49 48 38,5 45 52 56 50,5 6. Ponderea

grupei în total populaţie

14,61 4,30 8,27 14,27 10,15 5,08 5,25 38,07 100%

Analiza tabelului pune în evidenţă, următoarele aspecte:

• Segmentul cel mai numeros este cel peste 60 ani care cuprinde 1801 persoane.

• Segmentul cel mai slab reprezentat este cel între 15÷ 19 ani. Explicaţia este dată de

faptul că tinerii după absolvirea gimnaziului pleacă în mediul urban pentru a-şi

continua studiile sau pentru a se angaja.

• Comparând segmentul peste 60 de ani (1.801 persoane) cu „segmentele de înlocuire”

(0÷14 ani, 15÷19 ani, 20÷29 ani) care împreună însumează 1.288 persoane, se

constată o tendinţă de depopulare a comunei. Această tendinţă se accentuează şi

prin plecarea celor care îşi încheie studiile gimnaziale. Statistica ultimilor ani arată că

2/3 din aceştia nu mai rămân în comună.

Studiul relativităţii populaţiei, înserată în tabel, confirmă tendinţa de îmbătrânire şi

depopulare a zonei. Ponderea cea mai mare în total populaţie o deţine segmentul peste

60 ani cu 38,07%, iar cel mai slab reprezentat este segmentul 15÷19 ani cu 4,30%.

39

14,61

4,3

8,27

14,27

10,15

5,08 5,25

38,07

0

5

10

15

20

25

30

35

40

0-14 ani 15-19ani

20-29ani

30-39ani

40-49ani

50-54ani

55-59ani

Peste 60ani

Ponderea grupelor de vârstă

În comună se înregistrează ca medie anuală 100 de decese, 15 naşteri şi 30 de

căsătorii. Datorită mentalităţii şi moralităţii locale, divorţurile sunt foarte rare, aproximativ

unu la doi ani. Raportarea la media pe ţară prezintă următoarea situaţie:

Tabel nr. 9. Analiza comparativă a principalelor grupe de vârstă

Nr. crt. Grupa de vârstă Glodeanu Sărat Media pe ţară Deferenţe

nefavorabile 1. 0 – 14 ani 14,61% 17,8% - 3,19% 2. 15 – 64 ani 56,07% 63,4% - 7,33% 3. Peste 65 ani 29,32% 18,7% + 10,62%

Situaţia este nefavorabilă pentru grupa de vârstă formate din copii şi şcolari

(-3,19%) şi pentru cea a populaţiei apte de muncă (-7,33%). Surplusul pe populaţie

peste 65 ani (+ 10,62%), confirmă afirmaţiile anterioare privind îmbătrânirea populaţiei

comunei. Aspectul pozitiv legat de acest fapt este cel al creşterii speranţei de viaţă

peste media pe ţară.

Prognoză! Într-un orizont de 15 ani, echivalent cu segmentul de regenerare, dacă

condiţiile socio-economice actuale se menţin, se vor produce următoarele mutaţii la

nivelul populaţiei:

scăderea prin decese = 1.500

creşteri prin naşteri = 225

scădere prin plecarea

tinerilor absolvenţi de gimnaziu = 125

Populaţie: 4.736 – 1.500 + 225 – 125 = 3.336 ( - 29,56%)

40

În plus, ponderea populaţiei peste 60 ani va creşte prin trecerea în acest segment a

celor cuprinşi actualmente în grupa 50 – 59 ani. Proporţional, va scădea şi forţa de

muncă activă, având în vedere faptul că ocupaţia de bază, agricultura este extrem de

solicitată fizic. În consecinţă, se impune adoptarea unui plan de măsuri socio-

economice, coordonat de Administraţia Publică Locală prin care să se stimuleze

stabilizarea populaţiei tinere, creşterea natalităţii şi revenirea populaţiei băştinaşe

care a migrat în mediul urban. Migraţia populaţiei este reprezentată de persoane care vin sau pleacă din

localitate în diferite scopuri pentru perioade de timp mai lungi sau mai scurte.

Persoanele care vin temporar pe teritoriul comunei sunt estimate anual în jurul cifrei de

130. Scopul venirii acestor persoane este obţinerea unor venituri ca zilieri la culesul

legumelor şi porumbului. Cei care pleacă temporar sunt estimaţi la aceeaşi cifră cu

persoanele care vin şi sunt reprezentaţi de meseriaşi şi intelectuali care activează în

alte localităţi.

Minorităţi. În comună există o comunitate rromă formată din 729 persoane

(recensământul Primăriei din august 2008), ceea ce reprezintă 15,39% din populaţie.

Minoritatea rromă este dispusă compact în plan teritorial. Majoritatea rromilor lucrează

în agricultură, iar o mică parte practică comerţul şi activităţi artistice (lăutari). Un număr

de 9 familii trăiesc din ajutor social.

1.7. FORŢA DE MUNCĂ

Populaţia ocupată lucrează în proporţie de 85% în agricultură, iar 15% în

domenii ca: învăţământ, sănătate, servicii, comerţ. Pensionarii pot fi consideraţi parţial

activi, aceştia lucrând în agricultură pe măsura forţei fizice şi a stării de sănătate.

Trendul populaţiei active se află în scădere, dacă în 1966 aceasta reprezintă

55% din populaţie, în 1974, 50%, iar în prezent ponderea a scăzut la 45%. O asemenea

situaţie nu trebuie să îngrijoreze atât timp cât se utilizează mijloace mecanizate şi

creşte productivitatea muncii. Tendinţa de scădere se va accentua dacă nu apare un

reveniment economic care să stopeze migraţia tinerilor.

Capacitatea de reconversie a forţei de muncă Segmentul de populaţie între 20 şi 40 ani, care este format din 1.550 persoane,

are un nivel satisfăcător de studii şi în mare parte calificări în domenii ca mecanica,

construcţii, etc. Având în vedere receptivitatea la nou a acestei categorii de populaţie,

prin cursuri de recalificare se pot însuşi alte meserii, precum şi modul de aplicare de noi

tehnologii, mai eficiente economic.

41

Spiritul antreprenorial constituie punctul cel mai slab al forţei de muncă din

comună. Cauzele care conduc la această situaţie sunt multiple:

• lipsa unei tradiţii de familie;

• modul haotic în care s-a făcut trecerea la economia de piaţă;

• etica afacerilor, îndoielnică după 1989;

• mediul economic neconcurenţial;

• reticienţa populaţiei faţă de orice formă asociativă.

Concluzii: Potenţialul uman al comunei este unul ridicat şi care va putea fi pus în

valoare printr-o conlucrare interactivă între autorităţi, antreprenori şi piaţa locală

a forţei de muncă.

1.8. ÎNVĂŢĂMÂNTUL

Formele incepiente ale învăţământului de masă sunt atestate documentar încă

de la sfârşitul secolului XVIII. Astfel se face menţiunea, în monografia şcolii, întocmită la

începutul anuluzi 1950 de învăţătorii Gheorghe Iordache şi Traian Dăscălescu, că

măriminosul preot Rusu, prin 1798, ar fi început “un curs pentru deprinderea citit-

scrisului şi socotitului, pe lângă care se mai învaţă şi elemente ale muzicii bisericeşti”.

Învăţământul organizat s-a înfiinţat mult mai târziu: 1903 în Glodeanu Sărat,

1930 în Căldăruşeanca, 1931 în Pitulicea şi în 1948 în satul Ileana. Populaţia şcolară a

evoluat odată cu dezvoltarea comunei. Dacă în anii ’80 frecventau şcoala 1.143 de elevi

şi 258 copii erau înscrişi la grădiniţă, după anii ’90, situaţia a luat o turnură nefavorabilă.

Conform statisticilor şcolare, în anul de învăţământ 2003-2004 şi 2007-2008, situaţia

era următoarea:

Tabel nr. 10. Învăţământul preşcolar Nr. copii Nr. grupe Grădiniţa cu

program normal 2003/2004 2007/2008 2003/2004 2007/2008 Glodeanu Sărat 90 104 4 4 Ileana 23 18 1 1 Pitulicea 45 43 2 3 Căldăruşanca 24 21 1 1 Total 182 186 8 9 Tabel nr. 12. Elevi clasele I-VIII

Clasa Şcoala I II III IV V VI VII VIII Total

Glodeanu Sărat 42/35 30/32 30/40 31/37 28/36 2244 33/35 38/34 254/288

Ileana 3/4 4/4 4/5 2/5 - - - - 13/18 Pitulicea 18/15 14/16 16/12 11/17 13/24 12/22 17/17 12/19 113/142

42

Căldăruşanca 6/6 6/8 6/6 3/8 - - - - 21/28 Total 69/60 54/60 56/63 47/67 41/60 34/66 50/52 50/53 401/476 Tabel nr. 13. Încadrarea învăţământului

Cadre didactice Total Calificate Necalificate Debutanţi Definitivat Gradul

II Gradul

I Cumul funcţie

Educatoare 8/9 7/9 1 - 6/5 -/3 1/1 - Învăţători 14/15 14/15 - 5/- 6/- 1/13 2/2 - profesori 18/21 16/21 - 6/3 6/12 4/5 -/1 2/- Se constată o tendinţă de creştere a elevilor de +75 şi a copiilor de grădiniţă de +5,

ceea ce reprezintă un început de revigorare a populaţiei tinere. Problema de fond

rămâne în continuare, migrarea tinerilor după absolvirea studiilor gimnaziale spre

localităţile urbane.

Infrastructura şcolară este formată din 4 şcoli generale, astfel:

clasele I-VIII – Glodeanu Sărat şi Pitulicea;

clasele I-IV – Căldăruşanca şi Ileana

Dotările şcolilor:

Glodeanu Sărat:

• 16 săli de clasă;

• 3 laboratoare nedotate corespunzător (chimie, biologie, informatică);

• sală de sport modernă;

• bibliotecă.

Pitulicea:

• 8 săli de clasă;

• un laborator de informatică;

• o bibliotecă;

• o sală sport improvizată într-o sală de clasă.

Ileana: o sală de clasă;

Căldăruşanca: 2 săli de clasă.

1.9. INFRASTRUCTURA CULTURALĂ

Cămine culturale sunt în număr de două:

• Glodeanu Sărat care dispune de un minim de dotări;

• Căldăruşanca denumit Casa Fraternităţii şi care a fost construit în 1993 împreună cu

francezii din localitatea Saint-Polais.

Schimburile culturale româno-franceze continuă şi astăzi devenind tradiţionale.

Dotarea Casei Fraternităţii constă într-o sală de spectacole/cinema, un cabinet medical

43

şi un post de poliţie. Partea franceză a avut contribuţia cea mai importantă la ridicarea

lăcaşului de cultură, precum şi la întreţinerea acestuia.

Biblioteca comunală este amenajată în comuna Glodeanu Sărat şi cuprinde un

fond de carte de 6.800 volume. Utilizatori activi sunt în număr de 472, formaţi în

principal, din copii şi pensionari.

Monumente istorice

În curtea Primăriei Glodeanu Sărat este construit Monumentul eroilor comunei

din Războiul de Independenţă şi din primul Război Mondial. Un alt monument se află în

construcţie în satul Pitulicea.

Activitatea culturală este restrânsă, cea mai animată perioadă fiind cea a

sărbătorilor şcolare de iarnă, ocazie cu care se perpetuează tradiţiile populare locale.

1.10. INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE

În comună sunt trei dispensare la Glodeanu Sărat, Pitulicea şi Căldăruşanca. În

Căldăruşanca mai funcţionează şi un cabinet medical dotat de francezii din Saint-Polais

şi deservit de medicul local. În Glodeanu Sărat şi Pitulicea s-au înfiinţat două farmacii

particulare ca puncte de lucru a S.C. Farm Raluca S.R.L.

Personal medical:

medici = 2;

asistente medicale = 2;

farmacist = 1.

Starea sănătăţii locuitorilor se pune, în prezent, cu acuitate având în vedere

poluarea chimică a stratului acvifer şi lipsa utilităţilor.

Numărul de locuitori ce revine pe un medic este de 2.368.

Comparativ cu media pe ţară care este în mediul rural de 1.417 loc/medic, iar

în mediul urban de 378 loc/medic, rezultă un deficit de cel puţin un medic şi o

asistentă medicală.

1.11. ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Se află sub regim de asistenţă socială un număr de 142 familii care însumează

400 persoane. Efortul financiar al bugetului local pentru aceste familii este de

44

aproximativ 200 milioane lei/lună. Persoanele asistate care sunt apte prestează muncă

în folosul comunităţii câte 14 zile/lună.

Persoanele cu dizabilităţi sunt în număr de 50, din care:

• gradul I = 30 persoane cu probleme grave;

• gradul II = 20 persoane cu probleme uşoare.

Persoanele de gradul I, sunt asistate de 5 angajaţi permanenţi şi de 25 persoane

care primesc indemnizaţii de însoţitor.

1.12. CULTE

În comună există două mari culte: “ortodox” şi “adventişti de ziua a Şaptea”.

Cultul adventist a apărut în comună în anul 1930 şi are în prezent peste 500 adepţi.

Structura populaţiei după religie:

• ortodoxă = 4.209;

• româno-catolică = 1;

• penticostală = 4;

• baptistă = 8;

• adventistă de ziua a Şaptea = 509;

• Altă religie = 4;

• Total = 4.736 Lăcaşe de cult:

• 4 biserici ortodoxe;

• 4 biserici adventiste

Prima atestare documentară despre lăcaşuri de cult datează din 1775 şi se

referă la “Monastirea Căldăruşanca”.

Relaţiile dintre membrii cultelor

Între adepţii celor două religii există relaţii paşnice, de toleranţă reciprocă. O

dovadă este faptul că au un cimitir comun. De-a lungul timpului nu s-au înregistrat

situaţii conflictuale majore şi nici nu sunt indicii pentru conflicte mocnite. Nu s-au

semnalat nici discriminări pe motive religioase la angajări sau în relaţiile cu autorităţile.

45

PARTEA A II-A ANALIZA SWOT

- OPORTUNITĂŢI ŞI RISCURI -

46

ANALIZA SWOT POTENŢIAL AGRICOL

Puncte tari Puncte slabe Suprafaţă agricolă utilizabilă extinsă Regiune cu potential agricol mare Apariţia firmelor locale de cultivare

mecanizată a pământului pe suprafeţe mari Populaţie activã şi neocupatã

numeroasã Costuri relativ reduse ale forţei de

muncă Conditii climatice favorabile Regiune cu sol fertil – predomină tipurile

de cernoziom (peste 90%) Tradiţie în legumicultură a locuitorilor

comunei Reputaţia pe care o are comuna pe o

arie întinsă în privinţa producţiei legumicole Relaţii comerciale favorabile cu pieţele

oraşelor învecinate Tendinţa de a se trece la producţia

intensivă

Atitudinea ostilă a populaţiei pentru forme asociative Nu sunt implementate tehnologii

moderne Slaba dotare a producãtorilor cu

mijloace de producţie performante Lipsa sistemului de irigaţii Uzura avansatã a bazei tehnico-

materiale Exploataţii de dimensiuni mici care

conduc la randamente scãzute la hectar Grad redus de prelucrare a produselor

agricole Productivitate scãzutã a muncii în

agriculturã Capacitãţi reduse de prelucrare a

producţiei Nivel relativ scãzut al motivãrii

salariaţilor Pânză freatică poluată

Oportunităţi Ameninţări Interes în creştere pentru produsele

ecologice atât în România cât mai ales în Uniunea Europeanã Posibilitatea accesãrii de fonduri

nerambursabile pentru agriculturã atât pentru sectorul public cât si pentru cel privat Facilitãţile oferite dupã 2007, în cadrul

Politicii Agricole Comune şi a Politicii de Dezvoltare Regionalã Cotele negociate de România cu

Uniunea Europeanã Punerea în valoare a potenţialului agricol

în direcţia agriculturii durabile şi ecologice Creşterea puterii de cumpărare în zonele

urbane Creşterea preţurilor la produsele agricole

ca urmare a cultivării pe suprafeţe tot mai întinse a rapiţei pentru obţinerea de biodisel

Eroziunea şi degradarea calitãţii solului Eliminarea subvenţionãrii directe a

agriculturii Creşterea preţurilor la principalele

materii prime consumate în procesul tehnologic Concurenţa liberã a produselor

româneşti cu cele din alte state europene, odatã cu intrarea în Piaţa Comunã Închiderea unor unitãţi agricole şi

zootehnice datoritã neconcordanţei cu standardele de calitate şi siguranţã alimentarã impuse de Uniunea Europeanã Migrarea forţei de muncă tinere

47

ANALIZA SWOT POTENŢIAL INDUSTRIAL

Puncte tari Puncte slabe Populaţie activã şi neocupatã

numeroasã Patrimoniu fizic (existenţa terenului şi

dotărilor minime pentru crearea de unităţi de procesare a produselor agricole şi zootehnice) Forţă de muncă cu capacitate de

reconversie = 1.549 persoane între 20-49 ani (33% din total populaţie) Existenţa unor importanţi producători

agricoli Nivel redus al taxelor şi impozitelor

locale Profil favorabil al întreprinderilor

industriale (flexibilitate datoritã dimensiunilor mici şi capitalului privat) Materii prime agricole în cantităţi mari Zonă legumicolă importantă Implicarea autorităţii publice locale în

stimularea mediului de afaceri

Producţie industrialã slab reprezentată şi nediversificatã Concurenţã redusã sau nulã pe toate

ramurile industriale Mare parte a industriei se bazeazã pe

agricultură (morărit şi panificaţie) Indice scãzut de dezvoltare industrială a

zonei Nivel redus al dezvoltãrii I.M.M.-urilor Absenţa unui mecanism de stimulare a

producţiei industriale Interes scazut pentru zona datorita slabei

dezvoltãri economico-sociale Nivel relativ scãzut al motivãrii salariaţilor Costuri ridicate pentru realizarea

produselor datorate tehnologiilor învechite Infrastructură de utilităţi

necorespunzătoare Neimplicarea anterioară a autorităţii

publice locale în stimularea mediului de afaceri

Oportunităţi Ameninţări Apropierea de oraşe importante cu

piaţă de desfacere Parteneriat public-privat

Poziţionare bunã în judet din punct de

vedere comercial Creşterea continuã a economiei

nationale pe parcursul ultinilor ani Posibilitatea accesãrii de cãtre IMM-uri

a fondurilor europene Posibilitatea accesãrii de cãtre

administratia publicã localã a fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii de afaceri

Lipsa resurselor pentru finanţarea investiţiilor Instabilitate legislativã în domeniul

economic care nu favorizeazã dezvoltarea afacerilor Insuficienţa resurselor bugetare pentru

stimularea mediului de afaceri Necorelarea responsabilităţilor transmise

în finanţare cu resursele bugetare aferente Competiţie regională pentru surse de

finanţare nerambursabilă Fondurile nerambursabile pentru industria

alimentară acoperă o paletă redusă

48

ANALIZA SWOT POTENŢIAL TURISTIC ŞI SERVICII

Puncte tari Puncte slabe Potenţialul turistic ridicat datorat cadrului

natural Densitate ridicatã a populaţiei Forţă de muncă cu capacitate de

reconversie = 1.549 persoane între 20-49 ani (33% din total populaţie) Valorificarea tradiţiei în domeniul

legumicol prin agro şi ecoturism pentru care există o cerere mare pe termen lung, atât pe plan naţional cât şi internaţional Zonă de transit intens prin vecinătatea cu

drumul E85

Promovare insuficientã a potenţialului turistic Lipsa mijloacelor financiare si investiţii

mici, lipsa unui mecanism de finanţare pe termen lung Lipsa investiţiilor strãine în turism Infrastructura deficitarã, calitatea slabã

a drumurilor Calitate redusã a serviciilor şi

standardelor în turism Lipsa infrastructurii necesare Suprafeţele de apă în jurul cărora s-ar

putea concentra zonele turistice sunt neamenajate Lipsa educaţiei ecologice a populaţiei

Oportunităţi Ameninţări Valorificarea superioarã a potenţialului

turistic local prin amenajarea unor zone de agrement Integrarea în UE şi posibilitatea accesãrii

fondurilor structurale pentru pensiuni şi hoteluri Posibilitatea dezvoltãrii prin atragerea de

investiţii straine Potenţialul ascendent de creştere a pieţei

serviciilor Dezvoltarea sectorului privat generator

de locuri de muncã Cresterea economicã ce va genera

cresterea veniturilor populaţiei şi implicit creşterea numãrului de turişti Tendinţa pieţei turistice şi a serviciilor

pentru standard ridicat care poate aduce venituri mari Finanţări nerambursabile pentru

organizarea activităţii turistice de către administraţia publică locală Introducerea în circuitul turistic a

gospodăriilor

Folosirea în micã mãsurã a potenţialului turistic Imaginea nefavorabilã a României este

o piedicã în atragerea investiţiilor strãine Exodul forţei de muncã şi fluctuaţia

personalului Utilizarea ineficientã a unor fonduri

destinate dezvoltãrii turismului local Costul ridicat al investitiilor în turism în

lipsa infrastructurii Volum semnificativ al economiei

subterane în sfera serviciilor ceea ce afectează veniturile bugetului local

49

ANALIZA SWOT POTENŢIAL SOCIAL

Puncte tari Puncte slabe Grad ridicat de toleranţã, nivel redus de

conflicte sociale între cetăţeni; Sprijin financiar din partea administraţiei

publice pentru serviciile de asistenţã socialã Repartiţie echilibratã ca numãr de

persoane deservite/cabinet medical Reţea de învãţãmânt şcolar dezvoltatã

Profesionalismul instructorilor şi cadrelor

didactice Relaţii de înfrăţire cu localităţi din U.E.

Bilanţ demografic general negativ; Lipsă acută de locuri de muncă, ratã

mare a şomajului; Modestă dotare tehnico-materialã din şcoli Numãr redus de obiective culturale şi cu

activitate restrânsă Lipsa implicãrii societãţii civile în

sprijinirea administraţiei pentru rezolvarea problemelor sociale comunitare Nivel redus de instruire a unei mari părţi

a populaţiei Număr mare de locuitori care vieţuiesc

din ajutor social Oportunităţi Ameninţări

Programe de integrare socialã a persoanelor şi minorităţilor defavorizate social finanţate de Uniunea Europeană Creşterea numãrului persoanelor cu

pregãtire profesionalã superioarã în cadrul populaţiei apte de muncã Deschiderea spre metodologii

educaţionale noi Colaborare pe plan local între

administraţie, instituţii şi organizaţii non-guvernamentale Dezvoltare economică cu efecte de

scădere a ratei şomajului

Tendinţa accentuată de îmbătrânire a populaţiei şi depopularea zonei Migrarea cadrelor didactice din

învãţãmânt cãtre alte domenii de activitate Migrarea cadrelor medicale

Migrarea tinerilor spre zone care oferă

condiţii de muncă şi confort sporite Spor natural negativ

Imposibilitatea de creştere a capacitãţii

de generare a veniturilor locale, care afecteazã direct capacitatea administraţiei de a investi în sectorul social Menţinerea stării de sărăcie pentru un

segment important de populaţie

50

Populaţie sãracã

Venituri preponderent din gospodării de subzistenţă

Presiune asupra bugetului local

Activitate economică redusã

Spor natural negativ

Pensii mici

Infrastructura edilitarã slabã

Investiţii reduse în infrastructurã

Migraţia tinerilor

Îmbătrânirea populaţiei

Depopularea zonei

Posibilităţi reduse de angajare pe plan local

Reacţia negativă a populaţiei faţă de orice formă de asociere

Slabă popularizare a potenţialului local

Legumicultură Turism Resurse agricole

Lipsă capitaluri

Arborele problemelor

Consecinţe nefavorabile

Cauze

51

Venituri crescute ale populaţiei

Procent ridicat populaţie ocupatã

Forţã de muncã calificatã conform cerintelor

Venituri crescute la bugetul local

Activitate ecomică crescutã

Ofertã educaţionalã şcolarã racordatã cerinţelor

Întinerirea populaţiei

Spor natural pozitiv

Diversificarea economiei locale

Infrastructura edilitarã amelioratã

Creşterea investiiilor în infrastructurã

Oprirea exodului populaţiei tinere

Măsuri de revenire a tinerilor plecaţi

Planing familial

Educaţie antreprenorială Popularizarea potenţialului local

Legumicultură Turism Resurse agricole

Atitudine favorabilă a populaţiei faţă de formele asociative

Arborele obiectivelor Consecinţe favorabile

ACŢIUNI

ACŢIUNI

52

PARTEA A III-A STRATEGIA DE DEZVOLTARE

53

PRINCIPII STRATEGICE

Viziunea strategică: Glodeanu Sărat o comună europeană, cu un ritm de

dezvoltare alert şi competitiv pe termen lung care să unească locuitorii săi într-o

comunitate sigură şi să le ofere noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă într-un mediu natural protejat şi întreţinut prin educaţie

şi interes pentru viitor. Misiunea strategică: Administraţia locală are ca ţel să creeze o comunitate

dinamică şi performantă bazată pe o creştere economico-socială reală, cu localnici care

să se identifice cu ei înşişi.

DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE

Crearea, extinderea şi modernizarea infrastructurii utilitare ca o condiţie

apriori pentru dezvoltarea de ansamblu a comunei

Stimularea creşterii economice şi diversificarea acesteia astfel încât întregul potenţial disponibil să fie valorificat

Creşterea atractivităţii şi esteticii comunei Promovarea unei administraţii locale moderne, eficiente şi inovative

DOMENII PRIORITARE DE ACŢIUNE

Agricultură şi dezvoltare rurală

Dezvoltarea industriei şi a infrastructurii de afaceri

Dezvoltarea turismului, serviciilor şi comerţului

Dezvoltarea infrastructurii edilitare

Dezvoltarea resurselor umane

Dezvoltarea administraţiei şi a serviciilor publice

54

3.1. AGRICULTURA ŞI DEZVOLTARE RURALĂ • Susţinerea creării de ferme legumicole vegetale, animale şi mixte prin care se asigură

creşterea randamentelor culturilor şi eficienţa sectorului agricol;

• Dezvoltarea pieţei terenurilor agricole pentru a creşte suprafaţa medie a unei

exploataţii, ca o condiţie de bază pentru acumularea de capital şi introducerea de

tehnologii moderne;

• Înfiinţarea de unităţi de procesare a produselor vegetale şi animale obţinute în

regiune, prin concesionarea către societăţile interesate a terenurilor aflate în

proprietate publică;

• Crearea premiselor pentru realizarea unei agriculturi ecologice prin reabilitarea şi

extinderea sistemelor de irigaţii şi prin încurajarea transferului de tehnologii favorabile

mediului;

• Dezvoltarea infrastructurii rurale prin accesarea de fonduri din surse româneşti şi

internaţionale;

• Creşterea nivelului de viaţă al locuitorilor spaţiului rural prin încurajarea dezvoltării de

activităţi alternative (meşteşuguri, artizanat, apicultură, sericicultură, creşterea

ciupercilor, etc.);

• Modernizarea pieţelor agricole din comună, dezvoltarea de noi pieţe şi organizarea de

târguri periodice de produse agricole, meşteşuguri şi produse artizanale;

• Susţinerea de cursuri de formare pentru tinerii fermieri corelată cu acordarea de

asistenţă şi consultanţă permanentă (eventual în cadrul unui incubator de afaceri

agricole) acordată persoanelor interesate în dezvoltarea de activităţi agricole;

• Stimularea folosirii forţei de muncă necalificate din zonă în cadrul exploataţiilor

agricole, fermelor zootehnice şi unităţilor de procesare înfiinţate în localitate;

• Mobilizarea cetăţenilor pentru constituirea în forme asociative de cultivare a

pământului şi comercializare a produselor;

• Acţiuni concrete ale Administraţiei Publice Locale (APL) pentru rezolvarea

problemelor de infrastructură şi de mediu;

• Înfiinţarea sistemului de irigaţii pentru legumicultură prin foraje de mare adâncime;

• Declanşarea unei campanii pentru a determina tinerii să revină în comunitate;

• Sprijinirea gospodăriilor individuale pentru integrarea în circuitul comercial.

Indicatori de monitorizare:

• Evoluţia producţiei la hectar pe culturi;

• Creşterea veniturilor populaţiei care lucrează în agricultură;

55

• Creşterea suprafeţei agricole inclusă în forme asociative;

• Randamentul tehnologiilor nou introduse, comparativ cu cele anterioare;

• Suprafaţa ocupată de culturi ecologice;

• Suprafaţa irigată;

• Suprafaţa amenajată prin lucrări funciare;

• Numărul de cursanţi care au obţinut noi calificări;

• Forţă de muncă necalificată angajată;

• Numărul de persoane care au migrat spre activităţi non-agricole din localitate;

• Rezultatele economico-financiare ale firmelor cu profil agricol;

• Număr ferme de subzistenţă care accesează fonduri europene.

3.2. DEZVOLTAREA INDUSTRIEI ŞI A INFRASTRUCTURII DE AFACERI

• Atragerea investitorilor prin crearea de facilităţi şi urmărirea realizării investiţiilor

propuse;

• Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, urmare a facilităţilor acordate,

precum şi prin atragerea acestora la proiecte bazate pe investiţii publice;

• Dezvoltarea de capacităţi industriale noi în câteva sectoare cheie în care zona

dispune de resurse şi avantaje comparative şi competitive importante: industrie

alimentară, industrie meşteşugărească, marochinărie etc.;

• Creşterea competitivităţii firmelor prin stimularea îmbunătăţirii calităţii produselor şi

prin promovarea acestora pe piaţă la preţuri accesibile;

• Facilitarea implementării standardelor de calitate în unităţile productive din sectorul

industrial;

• Stimularea mediului de afaceri prin înfiinţarea de centre de consultanţă, instruire si

formare continuă, centre de afaceri, generarea de noi afaceri, dezvoltarea

parteneriatului public-privat;

• Încurajarea parteneriatelor între sectoarele privat, de cercetare şi al administraţiei

publice;

• Reconversia forţei de muncă şi orientarea ei către acele domenii în care există un

deficit al forţei de muncă în zonă;

• Amenajarea unei zone industrial-comerciale dotată cu utilităţile necesare, construcţii,

etc., care conduce la realizarea investiţiilor private cu un cost mai redus.

Indicatori de monitorizare:

56

• Numărul de investitori stabiliţi în zonă;

• Domenii în care se realizează investiţii noi;

• Ponderea producţiei agricole prelucrată de societăţi băştinaşe;

• Gradul de prelucrare locală a producţiei agricole;

• Rezultatele economico-financiare a firmelor cu profil industrial;

• Numărul de angajaţi.

3.3. DEZVOLTAREA TURISMULUI, SERVICIILOR ŞI COMERŢULUI

• Promovarea potenţialului turistic al comunei, facilitarea accesului la informaţie şi la

produsul turistic;

• Crearea unui organism instituţional specializat cu atribuţii de promovare a turismului

local şi cu rol de integrator al tuturor actorilor interesaţi;

• Conştientizarea cetăţenilor de avantajele introducerii propriei gospodării în circuitul

agroturistic;

• Stimularea investiţiilor în turism;

• Amenajarea bălţilor ca principal potenţial turistic;

• Dezvoltarea infrastructurii turistice;

• Diversificarea ofertei turistice cu noi posibilităţi de agrement şi refacere;

• Stimularea creării de IMM-uri prestatoare de servicii pentru agenţii economici şi pentru

populaţie;

• Elaborarea de circuite turistice în zonă şi promovarea lor;

• Dezvoltarea parteneriatului public-privat

• Cooperare, dialog şi sprijin pentru cooperarea de afaceri locală, prin:

- informarea întreprinzătorilor cu privire la modalităţile de obţinere a finanţărilor

necesare dezvoltării afacerii, în contextul integrării României în Uniunea Europeană;

- pregătirea întreprinzătorilor în vederea asumării de către aceştia a tehnicilor şi

instrumentelor moderne de management, în scopul abordării afacerii şi regândirii

modului de acţiune, pornind de la principiile de management al proiectului;

- organizarea de manifestări de tip Ziua Recoltei sau Ziua legumiculturii, la care să fie

invitate persoane de pe o arie largă, prin care să se facă cunoscute produsele locale, în

special, cele legumicole.

Indicatori de monitorizare:

57

• Forme de turism noi apărute;

• Număr unităţi turism înfiinţate;

• Număr de unităţi comerciale noi;

• Pachetul de servicii oferit;

• Număr angajaţi localnici;

• Gradul de amenajare a punctelor de interes turistic;

• Număr gospodării introduse în circuitul agroturistic;

• Gradul de promovare a produsului turistic Glodeanu Sărat.

3.4. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE • Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă potabilă în toate localităţile comunei;

• Înfiinţarea reţelei de canalizare şi epurare a apelor uzate;

• Reabilitarea drumurilor, trotuarelor şi construcţia de rigole;

• Modernizarea şi extinderea bazei sportive;

• Realizarea parţială a independenţei energetice a comunei prin valorificarea resurselor

vegetale din zonă (producţie biogaz pentru producerea de energie electrică şi

termică);

• Reabilitarea termică a clădirilor edilitare;

• Modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public;

• Realizarea unui sistem de management integrat al deşeurilor.

• Modernizarea unităţilor de învăţământ prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor;

• Dezvoltarea serviciilor sociale şi de sănătate prin modernizarea şi dotarea

corespunzătoare a dispensarelor, asigurarea numărului de medici necesar şi

facilitarea accesului persoanelor izolate la aceste servicii;

• Păstrarea, conservarea zonelor de verdeaţă existente şi extinderea spaţiilor verzi;

• Elaborarea cadastrului imobiliar-edilitar;

• Reactualizarea Planului Urbanistic General (P.U.G.) a Planului Urbanistic Zonal

(P.U.Z.) şi a Planului Urbanistic de Detaliu (P.U.D.)

Indicatori de monitorizare:

• număr kilometri reţea apă şi canalizare realizaţi;

• număr gospodării branşate la reţelele de apă şi canalizare;

• număr kilometri drum modernizat;

58

• număr kilometri trotuare şi rigole realizaţi;

• număr străzi pe care există iluminat public;

• cantitatea de deşeuri menajere şi animale care este prelucrată ecologic.

3.5. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE • Promovarea măsurilor active pentru stimularea ocupării forţei de muncă, dezvoltarea

unor politici moderne de resurse umane;

• Promovarea programelor de instruire având ca scop extinderea viziunii sau

înţelegerea problemelor din anumite domenii de activitate;

• Asigurarea corespondenţei pe termen lung între nevoile de evoluţie în carieră ale

angajaţilor şi posturile disponibile;

• Asigurarea unei strategii normative, reeducaţională, susceptibilă de a afecta sisteme

de valori şi atitudini cu scopul de a face faţă ritmului accelerat al schimbărilor;

• Sprijin pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii cu activitate în

sectorul productiv, ca sursa de locuri de muncă;

• Dezvoltarea de noi calificări care să corespundă evoluţiilor economice din zonă;

• Calificarea şi recalificarea şomerilor şi în special a grupurilor sociale vulnerabile

(femei, minorităţi, persoane cu handicap, etc.) şi oferirea unor posibilităţi reale de

acces la piaţa muncii;

• Utilizarea fondurilor europene afectate finanţării proiectelor vizând dezvoltarea

resurselor umane;

• Promovarea unui învăţământ deschis, corelat cu nevoile de calificare;

• Prevenirea emigrării populaţiei tinere;

• Asigurarea accesului tinerei generaţii la locurile de muncă posibilă prin acţiunile

concrete de stimulare a dezvoltării economico-sociale;

• Dezvoltarea spiritului antreprenorial, în special, în rândul tinerilor.

Indicatori de monitorizare:

• Programe de instruire şi reconversie profesională iniţiate;

• Număr cursanţi pentru fiecare din formele de învăţământ iniţiate;

• Număr locuri de muncă create în activităţi non-agricole;

• Stabilizarea populaţiei tinere;

• Evoluţia infracţionalităţii;

59

• Forme asociative apărute şi numărul de locuitori cuprinşi în aceste forme.

3.6. DEZVOLTAREA ADMINISTRAŢIEI ŞI A SERVICIILOR PUBLICE

Pentru a atinge obiectivele propuse, Primăria comunei Glodeanu Sărat ţine cont

de întărirea capacităţii instituţionale în cadrul nivelelor ei de execuţie şi decizie prin

diferite acţiuni cum ar fi: atragerea resurselor financiare, îmbunătăţirea sistemului de

gestionare a resurselor umane, nivelul de pregătire şi specializare al lor, etc., acestea

constituind o preocupare permanentă.

Printre priorităţile Primăriei comunei Glodeanu Sărat se regăsesc:

• administrarea cu operativitate şi eficienţă a problemelor de interes general;

• aplicarea reformei în sistemul administraţiei publice locale;

• reorganizarea activităţii aparatului propriu, al direcţiilor şi serviciilor publice;

• eficientizarea şi creşterea calitativă a serviciilor;

• asigurarea cadrului necesar informatizării şi comunicării la timp a informaţiilor

necesare cetăţenilor;

• permanentizarea dialogului cu cetăţenii, atragerea maselor de cetăţeni la rezolvarea

problemelor localităţii prin organizarea de dezbateri publice.

Administraţia locală se va preocupa de implementarea unui sistem eficient de

asistenţă socială, care va viza:

• Iniţierea unui program în parteneriat cu Biserica pentru asistarea bătrânilor;

• Desemnarea unui consilier cu problemele minorităţilor;

• Crearea unui centru pentru familii în care să se dezvolte programe de consiliere şi

ajutorare (planning familial);

• Elaborarea si implementarea unor planuri de intervenţie (de subvenţionare locală,

materială şi financiară, a unor cheltuieli pentru familiile defavorizate), în baza unor

standarde elaborate de Sistemul Public de Asistenţă Socială (S.P.A.S.) şi în urma

unui recensământ local, realizat prin intermediul anchetelor sociale.

Administraţia locală va implementa un sistem responsabil şi eficient de

guvernare locală, care va viza:

• Înfiinţarea Centrului de informare pentru cetăţeni: se va ocupa de informarea

cetăţenilor şi preluarea solicitărilor acestora, eliberarea actelor cerute, primirea şi

expedierea corespondenţei, asigurarea circulaţiei documentelor şi urmărirea acestora

în Primărie. Acest Centru în care informatica joacă un rol crucial (aplicarea principiilor

de e-guvernment) aduce beneficii de ambele părţi:

60

• Pentru administraţie conduce la obţinerea şi furnizarea de date statistice de mare

acurateţe obţinute în timp real la creşterea transparenţei actului administrativ şi la

reducerea corupţiei;

• Pentru cetăţean se reduc costurile şi timpul de obţinere a documentelor necesare şi

se diminuează erorile administrative.

• Înfiinţarea Centrului de promovare a turismului: se va ocupa cu promovarea

turismului, de odihnă şi de week-end, va servi şi va integra acţiunile tuturor actorilor

interesaţi: administraţia publică locală, investitori şi potenţiali investitori în turism,

agenţi economici, turişti.

• Editarea Buletinul informativ InfoPrimǎria: va fi editat lunar sau trimestrial de

Primărie şi distribuit gratuit cetăţenilor prin intermediul Centrului de Informare

Cetăţeni, punctelor de difuzare a presei, prin poştǎ, direct pe stradǎ cu ajutorul

voluntarilor.

• Amplasarea Avizierelor, care vor fi utilizate dupǎ ideea Primăria Glodeanu Sărat

mai aproape de cetăţeni! şi vor afişa cele mai recente informaţii despre activitatea

administraţiei. Ele vor fi amplasate în zonele aglomerate ale oraşului.

• Editarea Site-ului – este instrumentul prin care adminstraţia localǎ se face cunoscutǎ

atât cetăţenilor oraşului, dar şi celor care accesează Internetul şi doresc sǎ cunoască

comuna Glodeanu Sărat.

• Dezbaterile publice – Primăria Glodeanu Sărat va organiza serii de dezbateri publice

pe diverse teme: Strategia de dezvoltare economico-socialǎ, Strategia energeticǎ,

Echiparea cu utilităţi a comunei, Înfiinţarea unei structuri de favorizare a afacerilor, la

care să participe cetăţeni din toate categoriile sociale şi grupele de vârstǎ.

• Întâlniri - reprezentanţii administraţiei se vor întâlni periodic cu reprezentanţii

asociaţiilor de fermieri, oameni de afaceri, reprezentanţii cultelor religioase, cadre

didactice, persoane defavorizate, minorităţi.

Implicarea şi participarea cetăţenilor în comunitate este necesarǎ într-un

sistem democratic şi reprezintă soluţia idealǎ pentru armonizarea relaţiilor dintre

administraţie si cetăţeni prin combinarea celor trei elemente: informare –

comunicare – implicare.

Consolidarea capacităţii instituţionale este un proces de durată în care

administraţia publică, acolo unde este cazul, trebuie să acţioneze pentru schimbarea

atitudinii funcţionarului public faţă de cetăţean pentru o imagine mai bună a

administraţiei publice în comunitate.

61

Deoarece posibilităţile comunităţii sunt limitate, atât sub aspect tehnic cât şi

financiar, se impune:

• Colaborarea cu Consiliul Judeţean Buzău pentru cuprinderea unor lucrări de utilitate

publică în Master Planurile Judeţene;

• Colaborarea cu localităţile învecinate pentru realizarea unor Asociaţii de Dezvoltare

Intercomunitară.

Indicatori de monitorizare:

• Număr cetăţeni deserviţi de Primărie;

• Scurtarea timpului pentru obţinerea unor acte;

• Număr de petiţii rezolvate;

• Numărul de reclamaţii înregistrate;

• Numărul funcţionarilor publici integraţi într-o formă de pregătire profesională;

• Număr de întâlniri organizate cu cetăţenii;

• Numărul de participanţi la dezbateri;

• Numărul de acţiuni realizate în parteneriat cu şcoala, biserica, oameni de afaceri, alte

localităţi.

62

PARTEA A V-A PROGRAME DE FINANŢARE

NERAMBURSABILE

63

5.1. SCHEMA FONDURILOR ACCESIBILĂ PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

Europene

Programul Naţional de Dezvoltare Regională Programul

Operaţional Regional Programul Operaţional Sectorial

Buget de stat

O.G. Nr. 7/2006

H.G. nr. 577/1997 Administraţia Fondului pentru

Mediu

64

5.1. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Măsura 125. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii. Tipuri de investiţii eligibile: a. Infrastructură rutieră şi feroviară: - agricolă - construirea şi/sau modernizarea drumurilor de acces, drumurilor agricole de

exploataţie, inclusiv lucrări de marcare, semnalizare şi avertizare;

- forestieră - construirea şi/sau modernizarea drumurilor de acces, drumurilor forestiere,

inclusiv lucrări de marcare, semnalizare şi avertizare, căi ferate forestiere.

b. Gestionarea resurselor de apă: - reţele de alimentare cu apă inclusiv sursa de apă - construire şi/sau modernizare,

inclusiv lucrări de protecţie a staţiilor de pompare;

- reţele de canalizare - construire şi/sau modernizare;

- sisteme de irigaţii - construire şi/sau modernizare inclusiv lucrări pentru staţiile de

pompare şi de contorizare;

- lucrări de drenaje – construire şi/sau modernizare;

- lucrări de combaterea eoroziunii solului - construire şi/sau modernizare;

- lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (numai pentru cele mai mici cursuri de apă -

pârâuri) - construire şi/sau modernizare.

c. Alimentarea cu energie electrică - construire şi/sau modernizare

d. Lucrări de corectare a torenţilor, situate în fond funciar agricol şi forestier -

construire şi/sau modernizare

e. Comasarea terenurilor agricole şi forestiere: - operaţiuni tehnice şi juridice privind comasarea terenurilor agricole şi forestiere

− lucrări de îmbunătăţiri funciare pentru îmbunătăţirea exploatării terenurilor

Valoarea fondurilor acordate:

• 1.000.000 euro/proiect pentru toate investiţiile

• excepţie corectare torenţi pentru care se acordă 1.500.000 euro/proiect Procentul de finanţare: 100% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Măsura 313. Încurajarea activităţilor turistice. Tipuri de investiţii eligibile:

65

- construirea, modernizarea şi dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare şi

vizitare turistică, etc.

- dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice;

- amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de interes public etc.

- investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu

ecartament îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat

etc.), recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;

- investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”,

„al olăritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.).

Valoarea fondurilor acordate: 200.000 euro/proiect. Procentul de finanţare: 100% din valoarea cheltuielilor eligibile

Măsura 3.2.2. Renovarea şi dezvoltarea satelor.

Tipuri de investiţii eligibile:

- Înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes

local ce aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriu căreia se afla;

- Înfiinţarea, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de apă sau apă uzată – captare, staţii

de tratare, alimentare, canalizare, staţii de epurare – pentru localităţile rurale având sub

10.000 de locuitori;

- Înfiinţarea şi extinderea reţelei de joasă tensiune şi/sau a reţelei publice de iluminat;

- Achiziţia sau dotarea cu echipamente de producere de energie regenerabilă în scop

public;

- Înfiinţarea şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz către alte localităţi

rurale care nu sunt conectate la reţea;

- Înfiinţarea, extinderea şi îmbunătăţirea platformelor de depozitare a deşeurilor şi

dotarea cu echipamente de management al deşeurilor;

- Înfiinţarea şi amenajarea spaţiilor de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spatii

de joacă pentru copii, terenuri de sport etc.);

- Renovarea clădirilor publice (ca de ex. primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spatii

pentru organizarea de târguri;

- Investiţii noi în infrastructura socială şi dotarea aferentă pentru centre de îngrijire

copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;

- Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea

locală şi amenajarea de staţii de autobuz;

66

- Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice – pentru

deszăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.;

- Investiţii de renovare, modernizare şi utilarea aferentă a aşezămintelor culturale –

biblioteci, cămine culturale, centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale

etc. (inclusiv achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale

utilizate de acestea în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial),

achiziţionarea de echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi

montaj aferente;

- Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural (în

conformitate cu Lista Monumentelor Istorice, grupa B) şi natural (peşteri, copaci

seculari, cascade etc.) din spaţiul rural;

- Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu

posibilitatea de valorificare a acestora şi punerea lor la dispoziţia comunităţii;

- Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.

Valoarea fondurilor acordate: - 1.000.000 Euro/proiect în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de bază dacă

beneficiarul este un consiliu local;

- 3.000.000 Euro/proiect în cazul în care beneficiar este o asociaţie de dezvoltare

intercomunitară;

- 2.500.000 Euro/proiect în cazul unui proiect integrat (care presupune cel puţin două

acţiuni de investiţii) al cărui beneficiar este un consiliu local;

- 6.000.000 Euro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este o asociaţie

de dezvoltare intercomunitară;

- 500.000 Euro/proiect în cazul unui proiect de investiţii privind serviciile de bază pentru

populaţie, amenajarea spatiilor de interes public, realizarea studiilor sau investiţiilor

legate de protejarea patrimoniului cultural şi natural de interes local.

Procentul de finanţare: 100% din valoarea cheltuielilor eligibile.

67

5.2. Programul Operaţional Regional Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local. Domeniul de intervenţie 4.1 – Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală Tipuri de investiţii eligibile:

• Construirea/modernizarea/extinderea de clădiri şi anexe aferente, exclusiv pentru

activităţi de producţie şi servicii pentru firme;

• Construirea/extinderea infrastructurii rutiere din interiorul structurii de sprijinire a

afacerilor şi a drumurilor de acces;

• Crearea/modernizarea/extinderea utilităţilor de bază din interiorul structurii de

sprijinire a afacerilor;

• Crearea infrastructurii necesare accesului la internet (conectarea la reţele

broadband, cablarea clădirii)

• Dotarea cu echipamente a structurilor de sprijinire a afacerilor construite/modernizate/extinse;

• Promovarea structurii de sprijinire a afacerilor (activităţi implementate pentru a

asigura atragerea IMM-urilor şi ocuparea spaţiilor din cadrul structurii).

Valoarea fondurilor acordate: între 200.000 – 25.000.000 Euro

Procentul de finanţare: 50% din valoarea cheltuielilor eligibile

68

Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local Domeniul major de intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe

Tipuri de investiţii eligibile:

• Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea clădirilor de patrimoniu;

• Restaurarea, protecţia şi conservarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale

exterioare;

• Refacerea/amenajarea căilor de acces (pietonale şi carosabile) către obiectivele

reabilitate, în interiorul zonei de protecţie a acestora;

• Lucrări şi dotări pentru asigurarea iluminatului interior şi exterior, a iluminatului de

siguranţă precum şi a celui decorativ;

• Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor;

• Amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului turistic de patrimoniu

reabilitat;

• Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de

climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);

• Modernizarea utilităţilor aferente obiectivului de patrimoniu (energie electrică,

alimentare cu apă, canalizare);

• Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil

• Amenajarea zonelor de protecţie prin delimitarea şi împrejmuirea obiectivelor de

patrimoniu (acolo unde este cazul);

• Construcţia utilităţilor anexe (parcare, grup sanitar, reclame şi indicatoare);

• Amenajarea/marcarea de trasee turistice/itinerarii culturale la obiectivele turistice de

patrimoniu reabilitate;

• Construcţia/reabilitarea/amenajarea căii de acces către obiectivul turistic de

patrimoniu reabilitat.

Valoarea fondurilor acordate: între 500.000 – 25.000.000 Euro.

Procentul de finanţare: 98% din valoarea cheltuielilor eligibile.

69

Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Domeniul de intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice Tipuri de investiţii eligibile: a) Activităţi privind infrastructura de turism de utilitate publică:

• Reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv utilităţile din corpul

drumului;

• Construirea/modernizare puncte (foişoare) de observare/filmare/fotografiere;

• Reabilitarea străzilor în staţiuni balneare, climatice şi balneo-climatice;

• Reabilitarea/modernizarea reţelei de utilităţi din corpul străzii;

• Construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice

naturale;

• Amplasarea de panouri de orientare şi informarea turistică;

• Crearea /reabilitarea parcurilor balneare, parcuri – grădină;

• Construire piste pentru cicloturism.

b) Activităţi privind infrastructura de turism publică/privată, care intră sub incidenţa regulilor ajutorului de stat

• Crearea, modernizarea, dotarea (inclusiv cu utilităţi) a bazelor de tratament din

staţiunile balneare, climatice şi balneo-climaterice, inclusiv a salinelor

terapeutice;

• Crearea şi dotarea platformelor de campare, inclusiv a utilităţilor specifice

(grupuri sanitare, apă curentă, iluminat etc.);

• Modernizare şi extindere structuri de cazare şi utilităţi conexe;

• Dotare structuri de cazare cu echipamente specifice;

• Construire piscine, ştranduri, bazine de kinetoterapie;

• Construire terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, echitaţie;

• Creare porturi turistice, inclusiv a debarcaderelor amplasate pe lacuri de

agrement;

• Amenajări specifice sporturilor nautice;

• Amenajări pentru practicarea pescuitului sportiv.

Valoarea fondurilor acordate: între 200.000 – 25.000.000 Euro.

Procentul de finanţare: 85% din valoarea cheltuielilor eligibile.

70

5.3. Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice Tipuri de investiţii eligibile: Realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice prin

valorificarea resurselor regenerabile de energie:

• Biomasă

• resurse hidroenergetice

• solare

• eoliene

• biocombustibili

• resurse geotermale

Valoarea fondurilor acordate: 20 milioane euro/proiect. Procentul de finanţare: 98% din valoarea cheltuielilor eligibile.

71

5.4. Programul Operaţional Sectorial - Dezvoltarea Capacităţii Administrative

Axa prioritară 1: Întărirea intervenţiilor de politici publice în

administraţie centrală

Acţiuni eligibile:

• Elaborarea metodelor şi a cadrului instituţional (inclusive planificare strategică şi

bugetare) specifice unei abordări orientate pe politici sectoriale, conducând la

îmbunătăţirea regulamentelor (şi reducerea costurilor administrative) în

administraţie publică;

• Training pentru specialiştii implicaţi în procesul de elaborare a politicilor publice,

în ministere şi în administraţiile publice locale;

• Training pentru procesul de planificare strategică (incusiv bugetarea

programelor) pentru personalul de la nivelul managerial din administraţiile publice

locale şi centrale, inclusive consilii inter-ministeriale şi formarea de formatori.

Procentul de finanţare: 100%.

72

5.5. Programul Operational Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane Axa prioritară 2 – Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii

Acţiuni eligibile:

• programe/scheme de învăţare bazate pe muncă („work based learning”) pentru

elevi şi studenţi;

• sprijin pentru parteneriate între şcoli/universităţi/întreprinderi;

• orientare, consiliere şi coaching, care să sprijine tranziţia de la şcoală la viaţa

activă;

• monitorizarea inserţiei tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii;

• acţiuni inovative, cu scopul de a îmbunătăţi tranziţia de la şcoală la viaţa activă.

Valoarea fondurilor acordate: 50.000 – 500.000 euro Procentul de finanţare: 100%.

73

Axa prioritară 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare Domeniul Major de Intervenţie 5.1 – Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare

Acţiuni eligibile: 1. Personalizarea măsurilor active pentru:

• căutarea unui loc de muncă;

• orientare profesională, consiliere şi pregătire profesională;

• acţiuni de motivare şi dezvoltare profesională (inclusiv programe de tip ucenicie

şi programe care sprijină dezvoltarea încrederii, stimei de sine);

• planuri de reintegrare;

• activităţi de plasare la locul de muncă;

• activităţi de motivare.

2. Creşterea mobilităţii ocupaţionale şi geografice a persoanelor inactive pentru a

beneficia de toate oportunităţile existente de ocupare şi pentru sporirea coeziunii

regionale;

3. Corelarea între calificările individuale, educaţie, potenţialul de muncă şi oportunităţile

pe piaţa muncii:

• realizarea de diagnostice privind piaţa muncii

• dezvoltarea de curricule alternative corelate cu experienţa de lucru;

• realizarea unei medieri între capacitatea individuală şi oportunităţile de muncă;

• înfiinţarea de job clubs.

4. Promovarea ocupării în rândul tinerilor şi şomerilor de lungă durată prin scheme

inovative de măsuri active:

• promovarea sistemelor duale de finanţare a ocupării (sprijin către individ şi

angajator);

• furnizarea de scheme duale de pregătire profesională combinate cu exercitarea

cunoştinţelor dobândite la locul de muncă (inclusiv de tip ucenicie).

5. Acordarea de sprijin financiar angajatorilor prin subvenţionarea salariilor pe o

perioadă de timp, în vederea angajării persoanelor din grupul ţintă;

6. Furnizarea de programe vizând:

• implicarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în activităţi publice;

• sprijin pentru locuri de muncă temporare în sectorul public (acestea pot fi locuri

de muncă în sprijinul comunităţii pentru persoanele care beneficiază de asistenţă

74

socială din partea autorităţilor locale, precum şi pentru persoanele care nu pot

obţine un alt loc de muncă pe piaţa muncii).

7. Furnizarea de programe care vizează creşterea gradului de conştientizare pentru

angajatori şi traineri;

8. Sprijinirea din punct de vedere financiar în scopul dezvoltării “parteneriatelor pentru

ocupare deplină” la nivel naţional, regional, local şi sectorial;

9. Furnizarea de sprijin financiar pentru elaborarea de studii, analize, prognoze privind

situaţia pe piaţa muncii şi alte teme relevante

Valoarea fondurilor acordate: minim 15.000 euro Procentul de finanţare: 100%.

75

Axa prioritară 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare Domeniul major de intervenţie 5.2. – Promovarea sustenabilităţii pe termen lung în zonele rurale în termenii dezvoltării resurselor umane şi a ocupării

Acţiuni eligibile:

• Furnizarea de sprijin pentru dezvoltarea de programe integrate pentru educaţie,

formare profesională, ocupare şi alte oportunităţi de sprijin pentru locuitorii din

mediul rural, vizând reducerea activităţii în agricultura de subzistenţă;

• Furnizarea de măsuri pentru promovarea mobilităţii ocupaţionale, sectoriale şi

geografice a forţei de muncă pentru a beneficia de toate oportunităţile de

ocupare şi a creşte coeziunea regională;

• Furnizarea în mediul rural de măsuri de acompaniere pentru a intra şi a se

menţine pe piaţa muncii (sprijin pentru membrii de familie dependenţi, servicii de

asistenţă şi alte activităţi asociate care îl încurajează pe individ să participe pe

piaţa muncii);

• Furnizarea de programe care sprijină crearea de noi locuri de muncă/noi forme

de ocupare şi crearea de locuri de muncă, inclusiv pentru lucrătorii independenţi,

în mediul rural.

Valoarea fondurilor acordate: minim 15.000 euro Procentul de finanţare: 100%.

76

Axa prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale Domeniul Major de Intervenţie6.1 – Dezvoltarea economiei sociale

Acţiuni eligibile:

• Dezvoltarea instrumentelor şi mecanismelor necesare pentru implementarea

conceptului de economie socială;

• Sprijinirea dezvoltării formelor specifice economiei sociale;

• Promovarea ocupabilităţii şi adaptabilităţii persoanelor slab calificate şi

persoanelor supuse riscului de excluziune socială;

• Integrarea în comunitate a grupurilor vulnerabile supuse riscului de excluziune

socială, prin formele economiei sociale;

• Creşterea gradului de conştientizare cu privire la rolul economiei sociale;

• Dezvoltarea capacităţii şi sustenabilităţii unităţilor de economie socială pentru a

se adresa mai bine nevoilor comunităţii;

• Promovarea de parteneriate între toţi actorii implicaţi în dezvoltarea comunităţii

prin activităţi de economie socială (instituţii publice, mediul de afaceri, alte

organizaţii);

Valoarea fondurilor acordate: minim 15.000 euro Procentul de finanţare: 100%.

77

Axa prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale Domeniul Major de Intervenţie 6.2. – Îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile la sistemul de educaţie şi pe piaţa muncii

Acţiuni eligibile:

• Dezvoltarea unor programe specifice axate pe (re)integrarea pe piaţa muncii a

persoanelor de etnie rromă, a persoanelor cu dizabilităţi, a tinerilor peste 18 ani

care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului;

• Programe de dezvoltare a calificărilor de bază, a altor tipuri de calificări, a

pregătirii profesionale pentru grupuri vulnerabile;

• Programe de stimulare a angajatorilor pentru angajarea persoanelor aparţinând

grupurilor vulnerabile;

• Dezvoltarea unor programe de pregătire profesională specifică pentru personalul

ONG-urilor care activează în domeniul incluziunii sociale;

• Sprijinirea dezvoltării unor locuri de muncă protejate în întreprinderi

Valoarea fondurilor acordate: minim 15.000 euro Procentul de finanţare:

• Pentru angajare persoane defavorizate: 50%

• Pentru angajare persoane cu dizabilităţi: 60%

78

Axa prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale Domeniul major de intervenţie 6.3 – Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii

Acţiuni eligibile:

• Sporirea numărului calificărilor pentru femei şi a programelor de dezvoltare

pentru a sprijini femeile în dobândirea de abilităţi prin frecventarea programelor

de pregătire profesională;

• Sprijinirea femeilor pentru a se angaja în sectorul afacerilor;

• Programelor specifice pentru femeile interesate în alegerea unei noi cariere sau

pentru cele interesate în iniţierea unei afaceri proprii;

• Promovarea ocupabilităţii femeilor din mediul rural;

• Campanii de conştientizare şi schimb de bune practici în şcoli şi întreprinderi cu

privire la roluri nestereotipe de gen, inclusiv campanii pentru femei, în special

pentru cele din mediul rural şi cele aparţinând grupurilor cu nevoi speciale;

• Programe de sprijin vizând eliminarea stereotipurilor de gen în societate, în

special prin mass-media;

• Furnizarea de sprijin şi campanii de conştientizare cu privire la violenţa

domestică.

Valoarea fondurilor acordate: minim 15.000 euro. Procentul de finanţare: 100%

79

Axa prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale Domeniul Major de Intervenţie 6.4 – Iniţiativele transnaţionale pe piaţa incluzivă a muncii

Acţiuni eligibile:

• Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatului la nivel european în scopul

creării unei pieţe incluzive a muncii;

• Dezvoltarea de programe comune pentru promovarea ocupării;

• Testarea noilor metode pentru combaterea discriminării şi inegalităţilor pe piaţa

muncii;

• Promovarea ghidurilor privind bunele practici în domeniul ocupării;

• Înfiinţarea de parteneriate transnaţionale şi parteneriatului la nivel european în

scopul creării unei pieţe incluzive a muncii;

• Înfiinţarea de parteneriate privind schimbul de experienţă pentru adaptarea

formării profesionale la noile tehnologii;

• Schimbul de bune practici în domeniul dezvoltării resurselor umane, ca parte a

parteneriatelor transnaţionale;

• Crearea de programe cu asistenţă tehnică specializată, inclusiv pentru

reintegrarea şomerilor de termen lung şi a familiilor multi-discriminate;

• Promovarea transferului de expertiză privind incluziunea socială şi ocuparea

şomerilor de termen lung;

• Dezvoltarea de studii transnaţionale comparative.

Valoarea fondurilor acordate: minim 15.000 euro Procentul de finanţare: 100%

80

5.6. O.G. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural Tipuri de investiţii eligibile: a) Baze sportive – proiecte tipizate

Valoarea fondurilor acordate: 525.000 lei, inclusiv TVA/proiect b) Constricţia/extinderea/modernizarea de poduri, podeţe sau punţi pietonale;

c) Constricţia/extinderea/modernizarea de platforme pentru deşeuri;

d) Constricţia/extinderea/modernizarea de sisteme de canalizare a apei şi/sau staţii de

tratare a apelor uzate;

e) Constricţia/extinderea/modernizarea de sisteme de alimentare cu apă.

Valoarea fondurilor acordate: 40.000 – 4.000.000/proiect.

5.7. H.G. nr. 577/1997 privind instituirea Programului pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor Tipuri de investiţii eligibile:

• pietruire drumuri de interes local clasate de pământ (care pot fi comunale sau

judeţene);

• îmbrăcăminţi bituminoase pe drumurile de interes local de pământ sau pietruire;

• refacerea îmbrăcăminţilor pe drumurile de interes local pietruite, asfaltate sau cu

îmbrăcăminţi bituminoase, degradate;

• amenajarea intersecţiilor cu alte drumuri, acostamentelor, corecţia elementelor

geometrice, execuţia de şanţuri colectoare şi de dirijare a apelor pluviale;

• construcţia de poduri şi podeţe, ziduri de sprijin şi consolidări de taluzuri;

• sisteme centralizate de alimentare cu apă, reţea canalizare, staţie de epurare.

Notă: Proiectele se acordă prin înscrierea pe listele anuale de finanţare întocmite de

Consiliul Judeţean.

81

5.8. Administraţia Fondului pentru Mediu – O.U.G. nr. 196/2005 Tipuri de investiţii eligibile: a) Prevenirea poluării:

• instalaţii şi echipamente pentru prevenirea şi controlul integrat al poluării; sisteme

şi echipamente noi pentru monitorizare;

• echipamente noi de reţinerea emisiilor pentru unităţi industriale sau care îşi

reprofilează ori diversifică activitatea;

• echipament de monitorizare în vederea prevenirii poluării;

• instalaţii reducere emisii COV exhaustare.

Valoarea finanţării: min. 50.000 lei - max: 20.000.000 lei. b) Reducerea impactului asupra atmosferei, apei si solului:

• înlaturarea efectelor produse de procesele geomorfologice gravitationale

(alunecari de teren, prabusiri, etc.);

• protectia apelor subterane;

• proiecte pentru captarea/reducerea COV (exhaustare, desprafuire, etc);

• protectia si gospodarirea retelei hidrografice, inclusiv domeniul lacustru;

• lucrări de ameliorare/reabilitare a solurilor poluate cu ţiţei şi produse petroliere şi

lucrări de depoluare a apelor subterane şi de suprafaţă, inclusiv a celor lacustre;

• perdele forestiere pentru protecţia împotriva pulberilor şi zgomotului. Valoarea finanţării: min. 50.000 lei - max: 20.000.000 lei c) Reducerea nivelurilor de zgomot:

• întocmirea hărţilor de zgomot;

• echipamente/tehnologii care determină reducerea nivelului de zgomot.

Valoarea finanţării: min. 10.000 lei - max. 1.000.000 lei d) Protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare, staţiile de epurare pentru

comunităţi locale:

• staţii de tratare a apei;

• staţii de epurare a apei uzate;

• amenajarea/modernizarea captărilor de apă;

• echipamente/tehnologii privind reducerea consumurilor de apă.

Valoarea finanţării: min. 50.000 lei – max. 10 milioane lei.

82

e) Creşterea producţiei de energie din surse regenerabile:

• instalaţii de producere a energiei din surse regenerabile (sursa regenerabilă de

energie = conf. Definiţiei din HG nr. 443/2003).

Valoarea finanţării: min. 50.000 lei - maxim 20.000.000 lei f) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră:

• echipamente de captare/stocare/reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Valoarea finanţării: min. 50.000 lei – max. 10 milioane lei.

83

5.2. SCHEMA FONDURILOR ACCESIBILĂ PENTRU ZONA RURALĂ

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală Măsura 112. Instalarea tinerilor fermieri. Beneficiari persoanele care:

a) Au vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţiile agricole, ca

şi conducători (şefi) ai exploataţiei;

b) Deţin sau se angajează să dobândească competenţe şi calificări profesionale în

raport cu activitatea care urmează să o desfăşoare;

c) Prezintă un Plan de afaceri pentru activităţile agricole din cadrul exploataţiei.

Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de înfiinţare şi/sau preluare prin

transfer de proprietate şi/sau arendă a unei exploataţii agricole pentru prima dată, în

calitate de conducător (şef) de exploataţie.

În cazul instalării, solicitantul, trebuie sa aibă domiciliul în zona rurală în care îşi va

desfăşura activitatea.

În cazul arendării aceasta trebuie să fie de lungă durată.

Volumul sprijinului: Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub forma

de primă, numai dacă înfiinţează sau preiau o exploataţie agricolă înregistrată în

Registrul Exploataţiilor Agricole, a cărei dimensiune minimă, poate fi:

− 20 ha pentru culturi de câmp (cereale şi plante tehnice);

− 4 ha pentru: pomicultură, horticultură şi floricultură;

− 1 ha teren agricol şi minim 40 familii de albine pentru o stupină.

Sectorul de creştere a animalelor şi păsărilor trebuie să aibă disponibil şi terenul aferent

producerii furajelor (1 ha/UVM) pentru bovine, oi, capre şi cabaline.

- 1000 broileri sau 200 curcani/serie şi 3 ha teren agricol;

- 400 găini ouătoare/serie şi 3 ha teren agricol;

- 5 UVM pentru exploataţii de creştere a bovinelor, oilor, caprelor, porcinelor şi 5

ha teren agricol pentru baza furajeră;

Pentru dimensiunile minime prezentate, sprijinul pentru instalare este de 25.000

Euro/exploataţie.

Pentru dimensiuni mai mari decât cele prezentate, sprijinul va fi de 40.000

Euro/exploataţie.

84

Sprijinul acordat prin această măsură este complementar acţiunilor prevăzute în cadrul

altor Fonduri

Măsura 1.2.1. Modernizarea exploataţilor agricole. Pot beneficia de fonduri nerambursabile pentru modernizarea exploataţii agricole:

− persoane fizice autorizate (PFA)

− asociaţii familiale autorizate (AF)

− persoane juridice (PJ)

Prin FEADR se pot acorda fonduri nerambursabile între 45%-75% din valoarea eligibila

a proiectului.

Valoarea maximă a finanţării nerambursabile este de 1.000.000 euro/proiect.

Investiţiile pentru care se vor acorda fonduri nerambursabile:

- Construirea si/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricola la

nivel de fermă, inclusiv şi cele pentru protecţia mediului;

- Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din

domeniul agricol inclusiv utilităţi si racorduri necesare proiectului;

- Construirea şi/sau modernizarea fermelor de vaci de lapte încadrate în sistemul cotei

de lapte;

- Construirea şi/sau modernizarea serelor; - Achiziţionarea de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii,

echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate se accepta si în leasing;

- Achiziţionarea directă sau în leasing de noi mijloace de transport specializate,

necesare activităţii de producţie;

- Achiziţionarea terenurilor pentru construcţii cu scop productiv, a căror valoare nu

depăşeşte 10% din valoarea eligibilă a proiectului.

- Înfiinţarea plantaţiilor viticole pe suprafeţe cu drept individual de replantare, drept de

plantare provenit dintr-o rezervă sau a unui drept de plantare nouă;

- Înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie şi pomi fructiferi;

- Investiţii pentru producerea şi/sau utilizarea durabilă a energiei regenerabile în cadrul

fermei;

- Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei; - Investiţii necesare adaptării pentru agricultura ecologică;

- Investiţiile de modernizare/reabilitare necesare alinierii la standardele comunitare.

Se acceptă şi contribuţia în natură pentru înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi

şi de viţă de vie, într-un procent de până la 20% din valoarea eligibilă a proiectului.

85

Măsura 122. Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii. Beneficiari: Proprietari/deţinători de pădure sau asociaţiile acestora, comune, oraşe,

municipii deţinătoare de pădure sau asociaţiile constituite de acestea.

Se sprijină investiţiile în pădurile care se supun regimului silvic şi pentru care sau

elaborat amenajamente silvice, potrivit legislaţiei naţionale şi care sunt obligatorii.

Sprijinul se va acorda pentru acţiuni care contribuie la creşterea valorii economice a

pădurilor şi pentru investiţii în echipament de recoltare.

Cheltuielile eligibile, care se pot finanţa sunt cele care conduc la creşterea valorii

economice a pădurilor, precum:

- materialul de plantat, costurile de instalare a culturilor şi îngrijirea acestora în primii 5

ani de la plantare pentru îmbunătăţirea compoziţiei arboretelor în concordanţă cu tipul

fundamental de pădure;

- lucrările de îngrijire şi administrare a arboretelor;

- lucrări de îmbunătăţire a calităţii solului din pădure;

- echipamente pentru recoltarea seminţelor forestiere;

- maşini, utilaje, echipamente şi instalaţii pentru activitatea de producere a puieţilor

forestieri, gospodărirea pădurilor, inclusiv pentru activitatea de recoltare a produselor

forestiere (lemnoase şi nelemnoase) prin metode ecologice;

- construcţia şi/sau modernizarea clădirilor administrative şi operaţionale;

- echipamente hardware şi software;

- costuri generale ale proiectului reprezentând: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi

consultanţi, studii de fezabilitate, achiziţionarea de patente şi licenţe;

- investiţii în producerea de material forestier de reproducere de calitate.

Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi

50% din totalul cheltuielilor eligibile.

În zonele defavorizate (LFA) şi în siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 60%

din totalul cheltuielilor eligibile.

Plafonul maxim al sprijinului pentru un proiect nu poate depăşi 1.000.000 euro.

86

Măsura 1.2.3. Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere.

Pot beneficia de fonduri nerambursabile pentru modernizarea exploataţiilor agricole:

• Pentru investiţii cu specific agricol - Microîntreprinderi şi I.M.M. şi alte întreprinderi

care au mai puţin de 750 angajaţi şi o cifră de afaceri care nu depăşeşte

200 milioane euro;

• Pentru investiţiile cu specific forestier – Microîntreprinderi care au mai puţin de

10 angajaţi şi o cifră de afaceri, care nu depăşeşte 2 milioane euro.

Valoarea fondurilor:

• 50% din costurile totale de investiţie aprobate ale proiectelor şi o valoare a sprijinului

până la 750.000 euro pentru micro-întreprinderi şi unităţi de colectare, depozitare,

condiţionare şi refrigerare a produselor agricole deţinute de cooperative şi grupuri de

producători;

• 45% din costurile totale de investiţie aprobate ale proiectelor şi un sprijin financiar de

până la 2.000.000 euro pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii.

• 50% din costurile totale de investiţie aprobate ale proiectelor şi un sprijin

nerambursabil până la 2.000.000 euro pentru unităţile din sectoarele lapte şi carne,

care au programe de restructurare până în 2009;

• 25% din costurile de investiţie aprobate ale proiectelor şi un sprijin nerambursabil

până la 2.000.000 euro pentru întreprinderile care nu intră în categoria de mai sus,

dar al căror număr al angajaţilor nu depăşeşte 750, iar nivelul cifrei de afaceri este

inferior sumei de 200 milioane de euro.

Se acordă fonduri nerambursabile: Pentru produsele agricole:

• Construirea, modernizarea şi achiziţionarea de clădiri şi alte activităţi necesare pentru

infrastructura rutieră internă, utilităţi şi racorduri necesare realizării proiectului;

• Construcţii noi şi/sau modernizări pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite

frigorifice en-gross;

• Achiziţionarea de noi utilaje, instalaţii, echipamente, aparate, şi costuri de instalare;

• Construcţia şi modernizarea de laboratoare;

• Achiziţionarea de noi mijloace de transport specializate;

• Achiziţionarea terenurilor pentru construcţii cu scop administrativ şi de producţie, care

nu depăşesc 10% din valoarea eligibilă a proiectului.

87

Pentru produse forestiere:

• Construcţii noi şi modernizări pentru toate categoriile de clădiri, necesare realizării

proiectului, inclusiv utilităţi şi branşamente care nu depăşesc 10% din valoarea

eligibilă a proiectului;

• Investiţii noi pentru clădiri, instalaţii, maşini şi echipamente şi/sau modernizarea şi

retehnologizarea capacităţilor existente pentru obţinerea de produse noi, pentru

respectarea standardelor de mediu şi pentru producerea de combustibil ecologic;

• Investiţii noi pentru achiziţionarea de mijloace de transport specializate pentru unităţile

de procesare, depozitare şi marketing.

Mai pot fi finanţate:

• Organizarea şi implementarea sistemelor de management a calităţii şi de siguranţa

alimentară;

• Cumpărarea de tehnologii (know-how), achiziţionarea de patente şi licenţe pentru

pregătirea implementării proiectului;

• Costurile generale ale proiectului reprezentând: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi

consultanţi, studii de fezabilitate, taxe de certificare pentru pregătirea implementării

proiectului;

• Achiziţionarea de software.

Măsura 141. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă.

Beneficiari: Persoane fizice şi persoane fizice autorizate care deţin terenuri agricole în

proprietate, care desfăşoară activităţi agricole, sunt în vârstă de până la 62 de ani şi

care prezintă un Plan de afaceri pentru restructurarea exploataţiei agricole.

Viitoarea viabilitate economică a fermelor de semi-subzistenţă se defineşte prin

creşterea valorii producţiei cu 20% faţă de nivelul de bază, după o perioadă de trei ani

de la acordarea sprijinului.

Volumul sprijinului. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este de 1.500 de

euro/an/fermă de semi-subzistenţă.

Durata sprijinului. Sprijinul se acordă pentru o perioadă de maxim 5 ani pentru cererile

aprobate înainte de 31 decembrie 2013.

88

Măsura 142. Înfiinţarea grupurilor de producători. Beneficiari: Grupuri de producători recunoscute oficial până la 31 decembrie 2013.

Domeniul de acţiune al măsurii îl constituie încurajarea înfiinţării şi funcţionarii

administrative a grupurilor de producători, recunoscute în conformitate cu prevederile

legislaţiei naţionale în vigoare, ceea ce va conduce la:

a) Adaptarea producţiei la cerinţele şi exigenţele pieţei;

b) Asigurarea comercializării în comun a produselor, inclusiv pregătirea pentru vânzare,

centralizarea vânzărilor şi distribuţia produselor cu ridicata;

c) Creşterea valorii adăugate a producţiei obţinute în comun şi o mai bună gestionare

economică a resurselor şi rezultatelor obţinute;

d) Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveşte informaţiile asupra producţiei, în

special cu privire la cantitate, calitate şi tipul ofertei, acordându-se o atenţie deosebită

produselor obţinute în cantităţi corespunzătoare pentru industria prelucrătoare şi pentru

reţeaua de comercializare.

Principalele criterii de recunoaştere ale grupului de producători sunt: - Să se înfiinţeze la iniţiativa producătorilor agricoli şi forestieri;

- Grupul de producători să fie constituit dintr-un număr minim de membri care se

angajează să valorifice în comun producţia obţinută;

- Să se prevadă în actul constitutiv sau în statut obligaţiile membrilor şi ale grupului de

producători;

- Să dispună de organe de conducere şi mijloace tehnice care să-i permită să asigure

managementul comercial şi financiar pentru funcţionarea grupului de producători.

Tipul sprijinului: În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin public nerambursabil de 100%, conform

anexei Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.

Suma acordată prin această măsură se calculează anual în funcţie de valoarea

producţiei anuale comercializate de către grupul de producători recunoscut.

Schema de sprijin pentru grupurile de producători este următoarea: • Rate anuale acordate în primii 5 ani de la data recunoaşterii grupului de producători;

• Sprijinul va fi calculat pe baza producţiei comercializate anual de către grupul de

producători, astfel:

a) 5%, 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei comercializate de până la 1.000.000

euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an;

89

b) 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% şi 1,5% pentru valoarea producţiei comercializate care

depăşeşte 1.000.000 euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al

cincilea an.

• Sprijinul nu va putea depăşi următoarele plafoane:

− 100.000 euro - Anul I

− 100.000 euro - Anul II

− 80.000 euro - Anul III

− 60.000 euro - Anul IV

− 50.000 euro - - Anul V

Plata primei rate va fi făcută la un an, după data la care grupul de producători este

recunoscut.

Măsura 312. Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi. Beneficiari: micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei

(CE) nr. 361/2003 (având mai puţin de 10 angajaţi şi o cifra de afaceri anuală netă sau

active totale având o valoare de până la 2,0 milioane euro); persoane fizice

(neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca pâna la data semnării

contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică

autorizată şi să functioneze ca micro-întreprindere. Investiţii eligibile: 1. Investitii în activităţi non-agricole productive cum ar fi:

• Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de

uz gospodăresc, produse odorizante etc.);

• În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase - începând de la stadiul de

cherestea (ex. mobila);

• Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje.

2. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor

activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, olăritul,

brodatul, confecţionare instrumente muzicale tradiţionale etc.), precum şi marketingul

acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi).

3. Servicii pentru populaţia rurală, cum ar fi:

• Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie;

90

• Servicii de conectare si difuzare internet;

• Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport)

protecţie fitosanitară, însamântare artificială a animalelor;

• Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice.

Cerinţe generale: • Micro-întreprinderile să-şi desfăşoare activitatea în spaţiul rural;

• Micro-întreprinderile star-up trebuie să fie înregistrate în spaţiul rural;

• Cel puţin 50% din angajaţii unei micro-întreprinderi trebuie să aibă domiciliul stabil în

spaţiul rural;

• Scopul investiţiei trebuie păstrat cel puţin 5 ani de la finalizarea proiectului;

• Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului sau dreptul

de concesiune pe o perioada de cel puţin 10 ani;

• Beneficiarul să declare pe proprie răspundere faptul că suma totală a ajutorului public

nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 euro (100.000 euro

pentru activităţile din sectorul transportului rutier) pe o perioadă de până la 3 ani fiscali.

Procentul de finanţare este de 70%.

Măsura 313. Încurajarea activităţilor turistice. Investiţii eligibile:

• construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice

(structuri agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o

micro-întreprindere) având până la 15 camere:

Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism,

nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu

minimum 3 margarete (definite în conformitate cu legislaţia naţională);

Pentru investiţiile în agro-turism structura de primire turistică trebuie să atingă

nivelul de confort şi calitate a serviciilor aferente echivalent cu minimum

1 margaretă (definite în conformitate cu legislaţia naţională).

• construirea şi modernizarea infrastructurii aferente capacitaţilor de cazare, precum

sisteme de apă/apă uzată, achiziţionare de echipamente de producere a energiei din

surse regenerabile, etc.

• elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul

promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare, etc.

Beneficiari: - microîntreprinderile

91

Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil

va fi de până la:

• 70% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depăşi 70.000 euro/proiect în cazul

proiectelor de investiţii în agro-turism;

• 50% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depăşi 200.000 euro/proiect pentru alte

tipuri de investiţii în turismul rural. Axa Leader Implementarea strategiilor de dezvoltare locală:

• Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier;

• Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural;

• Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale

• Implementarea proiectelor de cooperare;

• Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea

teritoriului;

• Construcţie parteneriate public-private.

Acţiunea Leader va funcţiona începând cu anul 2009.

92

PARTEA A VI-A INTERPRETAREA REZULTATELOR

ANCHETEI SOCIOLOGICE

93

Raport de cercetare

Concepţia anchetei sociale s-a dorit a fi o temă de cercetare în spiritul celor

iniţiate de Project Europa Regional.

Obiectivele generale pe care şi le-a propus cercetarea de faţă sunt

• identificarea nevoilor economice şi sociale ale comunităţii;

• starea de spirit generală cât şi pe categorii de vârstă;

• stabilirea priorităţilor strategice ale comunei în funcţie de cerinţele cetăţenilor;

• calitatea vieţii, problemele familiale şi a diferitelor grupuri sociale;

• sursele şi mărimea veniturilor cetăţenilor ca o condiţie apriori pentru ridicarea

standardului de viaţă şi de confort;

• percepţia despre locul în care trăiesc;

• nivelul de încredere în instituţii şi personalităţi publice;

• participarea cetăţenilor la dezbaterea problemelor colectivităţii şi gradul de angajare în

rezolvarea acestora.

ATENŢIE! Ancheta socială se bazează pe percepţia locuitorilor asupra unor evenimente şi pe obiectivitatea acestora.

Pornind de la scopurile propuse, chestionarul de anchetă socială a fost

sistematizat pe următoarele domenii:

A. Sursele de venit şi proprietatea:

1. Care sunt suresele de venit şi existenţă ale d-voastră?

2. Aveti pământ în proprietate?

3. Deţineţi utilaje agricole mecanizate?

4. Comercializaţi produsele agricole şi animale obţinute în gospodăria d-voastră?

B. Utilităţi necesare şi protecţia mediului:

1. Sunteţi dispus să plătiţi pentru a vă branşa la apă potabilă şi canalizare?

2. Sunteţi dispus să plătiţi pentru a vă branşa la reţeaua de gaze?

3. Unde deversaţi apa uzată?

4. Unde depozitaţi gunoaiele menajere?

5. Cum apreciaţi starea drumurilor din localitate?

6. Există iluminat public în zona în care locuiţi?

7. Ce credeţi că ar trebui modernizat şi dezvoltat în localitatea d-voastră?

C. Încredere în instituţii, personalităţi şi angajare în dezbaterea problemelor

comunităţii:

94

1. În ce instituţii aveţi încredere?

2. În care dintre personalităţile publice ale comunei aveţi încredere?

3. Cum apreciaţi relaţiile cu funcţionarii publici din Primărie?

4. Aţi participat la dezbateri publice cu primarul, consiliul local despre viitorul localităţii?

D. Asistenţă sanitară şi socială:

1. Cum apreciaţi asistenţa sanitară din localitatea d-voastră?

E. Activitatea culturală:

1. Aveţi cunoştinţă de vreun eveniment cultural care s-a desfăşurat în localitatea

d-voastră?

F. Alte probleme de semnalat:

1. Ce alte probleme noi aveţi de semnalat – precizaţi?

Organizarea anchetei sociale

Concepţia iniţială a fost cea de a detecta pe lângă aspectele de ordin general şi

pe cele specifice fiecărei localităţi din comună. S-a pornit de la ideea că în

colectivităţile mai mici (Ileana şi Căldăruşanca) apare un sentiment de frustrare,

considerându-se nesemnificative şi deci, de neluat în seamă, problemele lor fiind

sacrificate în favoarea colectivităţilor mari. Acelaşi sentiment poate să apară în cazul

minorităţilor, a cultelor, etc.

Constatări din teren: nu există un sentiment de frustrare a locuitorilor legate de mărimea colectivităţii

minorităţii sau culte;

o mare parte a cetăţenilor au cerinţe de confort reduse;

cetăţenii, în mare parte, nu percep efectele negative de mediu (apă infestată cu

substanţe chimice, netratarea corespunzătoare a gunoiului, etc.) asupra sănătăţii lor şi

a generaţiilor următoare;

numărul redus al celor care consideră că nimeni nu se implică în realizarea

problemelor comunităţii (1,1%);

în rândul comunităţii rrome, s-a detectat un sentiment puternic de integrare în

comunitate (“vrem să fim şi noi la fel cu ceilalţi”).

Procedura aplicată. Deoarece nu s-au semnalat probleme diferite între

localităţile comunei, s-a decis prelucrarea şi interpretarea datelor statistice ale anchetei

sociale pe două paliere:

I. Interpretarea generală pe eşantioane de vârstă reprezentative;

II. Interpretarea pe categorii de vârstă.

95

I. Interpretarea generală pe eşantioane de vârstă

reprezentative A. Surse de venit şi proprietatea

1. Care sunt sursele de venit şi existenţă ale d-voastră?

53

9,45

19,1

6,2112,24

0

10

20

30

40

50

60

Agricultură Comerţ Din afaralocalităţii

Ajutor social Pensii

Ponderea cea mai mare a locuitorilor comunei îşi asigură veniturile din agricultură.

Persoanele de vărstă activă (19,1%) obţin venituri din activităţi desfăşurate în alte

localităţi.

2. Aveti pământ în proprietate?

45,63

17,75

36,62

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Da - sunt proprietar În arendă Nu am pământ

Un procent însemnat din populaţia comunei (36,62%) declară că nu are pământ, iar

17,75% în lipsa mijloacelor mecanizate şi a imposibilităţii de a munci au dat pământul în

arendă.

96

3. Deţineţi utilaje agricole mecanizate?

79,72

20,28

Da Nu

Cea mai mare parte a populaţiei (79,72%) datorită situaţiei financiare nu deţine mijloace

mecanizate de cultivare a pământului.

4. Comercializaţi produsele agricole şi animale obţinute în gospodăria d-voastră?

39,1752,6

8,23

Da Nu Parţial

Majoritatea locuitorilor (52,6%) sunt preocupaţi de a produce pentru piaţă, doar un

procent redus (8,23%) produc pentru uzul propriu (gospodării de subzistenţă).

97

B. Utilităţi necesare şi protecţia mediului:

1. Sunteţi dispus să plătiţi pentru a vă branşa la apă potabilă şi canalizare?

67,75

32,25

Da Nu

Cea mai mare parte a populaţiei (67,75%) a înţeles necesitatea dotării cu utilităţi şi sunt

dispuşi să se racordeze la apă şi canalizare. Cei care au dat un răspuns negativ

(32,25%) motivează că au venituri reduse şi nu îşi pot permite suportatea cheltuielilor.

2. Sunteţi dispus să plătiţi pentru a vă branşa la reţeaua de gaze?

71,43

28,57

Da Nu

Şi pentru acest tip de utilitate există interes în rândul populaţiei. Cei care au dat un

răspuns negativ au invocat acelaşi motiv ca şi în cazul apei potabile.

98

3. Unde deversaţi apa uzată?

3,89

37,5

58,61

Rigole, şanţuri Grădină Altele

În lipsa unui sistem de canalizare, apele uzate sunt deversate aleatoriu, cu efecte

negative asupra mediului şi sănătăţii oamenilor.

4. Unde depozitaţi gunoaiele menajere?

7,8

61,231

La groapa de gunoi În grădină Alte locuri

Procentul mare (61,2%) al celor care depozitează gunoiul menajer în alte părţi decât la

gropile de gunoi amenajate se explică prin neînţelegerea consecinţelor negative a

nerespectării Normelor de mediu.

99

5. Cum apreciaţi starea drumurilor din localitate?

43,86

9,65

46,49

Foarte bună Bună Proastă

Cei mai mulţi locuitori care apreciază drept proastă starea drumurilor (43,86%) sunt

situaţi în localităţile Căldăruşanca şi Ileana. Cel mai mare procent (46,49%) apreciază

drept bună starea drumurilor.

6. Există iluminat public în zona în care locuiţi?

59,6540,35

Da Nu

Un procent de 40,35% declară că în zona în care locuiesc nu există iluminat public.

100

PARTEA A IV-A PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR

STRATEGICE

101

Domeniu de intervenţie: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE ŞI DE AFACERI Titlul

proiectului Surse de finanţare Plafon

maxim de finanţare pe

proiect

Prioritate*

PNDR

Măsura 322

2,5 mil. euro

O.G. nr.7/2006 4 mil. lei 1.

Reabilitare şi extindere reţea apă

potabilă

Înfiinţare reţea canalizare

Staţie epurare H.G. nr.577/1997

A

PNDR

Măsura 322

2,5 mil. euro

2.

Pietruire drumuri şi închidere cu

tratament bituminos H.G. nr.577/1997

A

3. Construcţie/extindere/ modernizare

poduri, podeţe

O.G. nr.7/2006 4 mil. lei A

4. Reabilitare sistem iluminat public PNDR

Măsura 125

1 mil. euro A

5. Construcţie/extindere/modernizare

platformă deşeuri

O.G. nr.7/2006 4 mil. lei

6. Lucrări de depoluare a apelor

subterane şi de suprafaţă

Administraţia

Fondului pentru

Mediu

20 mil. lei B

7. Bază sportivă – proiecte tipizate O.G. nr.7/2006 525.000 lei

inclusiv TVA

B

8. Înfiinţare sistem irigaţii, modernizarea

drumurilor de exploataţie

PNDR

Măsura 125

1 mil. euro B

9. Înfiinţarea infrastructurii de afaceri

(clădiri, utilităţi, drumuri etc.)

POR

Axa 4

25 mil. euro B

10. Asigurarea independenţei energetice

a comunei - producţie biogaz

POS-CCE

Axa 4

20 mil. euro B

11. Dotarea Căminului Cultural M:C.C. 10 mil. lei B

12. Renovarea şi modernizarea şcolilor şi

grădiniţelor

M.E.C.T A

13. Modernizarea şi dotarea

dispensarelor

Ministerul Sănătăţii A

14. Înfiinţare reţea gaze naturale PNDR

Măsura 322

2,5 mil. euro A

* Prioritatea A exprimă cerinţele cetăţenilor determinate prin ancheta socială

102

Domeniu de intervenţie: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI ASISTENŢEI SOCIALE

Obiective specifice

Titlul proiectului

Surse de finanţare

Dezvoltarea ofertelor de educaţie relevante pentru nevoile individuale de învãtare şi piaţa muncii

POS DRU Axa 1

1.

Educaţie şi formare profesionalã de calitate în sprijinul creşterii economice şi ocupãrii Furnizarea de educaţie adulţilor de cãtre

unitãţile şcolare POS DRU Axa 1

2 Implementarea unui sistem eficient de asistenţă socială

Crearea unui centru pentru familiei în care să se dezvolte programe de consiliere şi ajutorare (planning familial)

POR Axa 2

Creşterea conştientizãrii şi atitudinii pozitive cu privire la cultura antreprenorialã

POS DRU Axa 3

Dezvoltarea şi promovarea abilitãţilor manageriale moderne, în special pentru IMM-uri

POS DRU Axa 3 3.

Creşterea adaptabilitãţii forţei de muncã şi a întreprinderilor

Sprijin pentru demararea unei afaceri POS DRU Axa 3

Program integrat: educaţie, formare profesională, ocupare şi alte oportunităţi pentru reducerea activităţii în agricultura de subzistenţă

POS DRU Axa 5

Promovarea mobilităţii ocupaţionale, sectoriale şi geografice a forţei de muncă

POS DRU Axa 5

Acompanierea individului pentru participarea la piaţa muncii

POS DRU Axa 5

4.

Promovarea sustenabilităţii pe termen lung în zonele rurale în termenii dezvoltării resurselor umane şi a ocupării

Crearea de noi locuri de muncă/noi forme de ocupare în mediul rural

POS DRU Axa 5

Integrarea în comunitate a grupurilor vulnerabile supuse riscului de excluziune socială, prin formele economiei sociale

POS DRU Axa 6

Integrarea pe piaţa muncii a persoanelor de etnie rromă, a persoanelor cu dizabilităţi

POS DRU Axa 6

Promovarea ocupabilităţii femeilor din mediul rural

POS DRU Axa 6

5.

Promovarea incluziunii sociale

Furnizarea de sprijin şi campanii de conştientizare cu privire la violenţa domestică

POS DRU Axa 6

103

7. Ce credeţi că ar trebui modernizat şi dezvoltat în localitatea d-voastră?

21,4919,2

1816,41

14,9

10

0

5

10

15

20

25

Apă, canalizare Asfaltareadrumurilor din

localitate

Iluminat public Amenajareadispensarelor

Modernizareaşcolilor,

grădiniţelor

Îmbunătăţireatransportului în

comun

În opinia cetăţenilor comunei investiţiile prioritare sunt reţeaua de apă şi canalizare şi

asfaltarea drumurilor din localităţi.

C. Încredere în instituţii, personalităţi şi angajare în dezbaterea problemelor

comunităţii:

1. În ce instituţii aveţi încredere?

54,96

23,84

14,27

0

10

20

30

40

50

60

Primărie Biserică Consiliul Local Poliţie

Instituţiile în care cetăţenii au cea mai mare încredere sunt Primăria şi Biserica.

104

2. În care dintre personalităţile publice ale comunei aveţi încredere?

7,04

57,2935,67

Primar Preot Poliţist

Clasamentul încrederii se păstrează ca şi în cazul instituţiilor cu menţiunea că

încrederea în Primarul comunei este superioară faţă de cea a instituţiei pe care o

reprezintă.

3. Cum apreciaţi relaţiile cu funcţionarii publici din Primărie?

11,89 16,11

72

Foarte bune Bune Necorespunzătoare

Cea mai mare parte a populaţiei (72%) apreciază ca bune relaţiile cu funcţionarii

Primăriei.

105

4. Aţi participat la dezbateri publice cu primarul, consiliul local despre viitorul localităţii?

33,43

66,57

Da Nu

Procentul de 66,57% a celor care nu s-au implicat în dezbaterea problemelor

comunităţii, denotă o angajare civică redusă. Se impune pentru noile autorităţi locale

mobilizarea cetăţenilor în dezbaterea şi aplicarea proiectelor comunitare.

D. Asistenţă sanitară şi socială:

1. Cum apreciaţi asistenţa sanitară din localitatea d-voastră?

20,17

46,78

31,28

1,77

05

101520253035404550

Foartemulţumitoare

Mulţumitoare Nemulţumitoare Nu cunosc

Activitatea personalului medical are o apreciere pozitivă în condiţiile în care pe medic

revine un număr dublu de pacienţi faţă de media în spaţiul rural pe ţară. Procentul cel

mai mare de nemulţumiţi este situat în localităţile Căldăruşeanca şi Ileana.

106

E. Activitatea culturală:

1. Aveţi cunoştinţă de vreun eveniment cultural care s-a desfăşurat în localitatea

d-voastră?

17,21

82,79

Da Nu

Cea mai mare parte a locuitorilor nu sunt interesaţi de activitatea culturală (82,79%).

F. Alte probleme de semnalat: Printre alte probleme semnalate de locuitorii comunei se află:

îmbunătăţirea asistenţei medicale,

dotare cu salvare,

maşină pompieri,

locuri de joacă pentru copii,

locuri de distracţie,

târg amenajat,

întărirea ordinii publice,

sistem de irigaţii.

107

II. Interpretarea pe categorii de vârstă

Categoria de vârstă 18-29 de ani

A. Sursele de venit şi proprietatea:

1. Care sunt sursele de venit şi existenţă ale d-voastră?

35,8

19,4

34,32

10,48

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Agricultură Comerţ Din afara localităţii Ajutor social

Procentul cel mai mare la această categorie de vârstă obţin venituri din agricultură

(35,8%). Un alt procent comparabil cu cel din agricultură (34,32%) obţin venituri din

afara localităţii. Procentul celor asistaţi social (10,48%) denotă existenţa unui şomaj

ridicat în zonă.

2. Aveti pământ în proprietate?

14,28

7,14

78,58

01020304050607080

Da - sunt proprietar În arendă Nu am pământ

Majoritatea tinerilor (78,58%) nu sunt proprietari de pământ.

108

3. Deţineţi utilaje agricole mecanizate?

10,29

89,71

Da Nu

Deşi tinerii au în majoritate calificări tehnice, nu au posibilităţi financiare de a-şi

achiziţiona mijloace mecanizate de cultivare a pământului.

4. Ce credeţi că ar trebui modernizat şi dezvoltat în localitatea d-voastră?

21,68

19,27 17,6715,26 15,66

10,46

0

5

10

15

20

25

Apă, canalizare Asfaltareadrumurilor din

localitate

Iluminat public Amenajareadispensarelor

Modernizareaşcolilor,

grădiniţelor

Îmbunătăţireatransportului în

comun

Ordinea priorităţilor este aceeaşi ca şi la situaţia generală. Tinerii solicită îmbunătăţirea

transportului în comun deoarece un procent însemnat dintre ei îşi desfăşoară activitatea

în alte localităţi.

109

Încredere în instituţii, personalităţi şi angajare în dezbaterea problemelor

comunităţii:

1. În ce instituţii aveţi încredere?

54,33

24,67

14,346,66

0

10

20

30

40

50

60

Primărie Biserică Consiliul Local Poliţie

Instituţia administrativă şi cea spirituală prezintă cel mai mai mare coeficient de

încredere.

2. În care dintre personalităţile publice ale comunei aveţi încredere?

30,3262,93

6,75

Primar Preot PoliţistCoeficientul de încredere în personalitatea primarului (62,93%) este net superioar

celorlalte personalităţi din comună. A treia personalitate de încredere în viziunea

tinerilor este poliţistul.

110

3. Cum apreciaţi relaţiile cu funcţionarii publici din Primărie?

12,91 11,29

75,8

Foarte bune Bune NecorespunzătoareCea mai mare parte a tinerilor apreciază pozitiv activitatea funcţionarilor din Primărie.

4. Aţi participat la dezbateri publice cu primarul, consiliul local despre viitorul localităţii?

22,22

77,78

Da Nu

Majoritatea tinerilor (77,78%) se arată dezinteresaţi de problemele colectivităţii în care

trăiesc.

111

Categoria de vârstă 30-39 de ani

A. Sursele de venit şi proprietatea:

1. Care sunt sursele de venit şi existenţă ale d-voastră?

52,5

18,75 20

8,75

0

10

20

30

40

50

60

Agricultură Comerţ Din afara localităţii Ajutor social

Ponderea veniturilor sunt asigurate din agricultură (52,5%).

2. Aveti pământ în proprietate?

40,62

14,07

45,31

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Da - sunt proprietar În arendă Nu am pământ

Ponderea celor care au pământ în proprietate (40,62) este semnificativ mai ridicat decât

în cazul segmentului de vârstă 18-29 de ani.

112

3. Deţineţi utilaje agricole mecanizate?

23,72

76,28

Da Nu

Procentul deţinătorilor de utilaje mecanizate (23,72%) este foarte redus pentru această

categorie de vârstă.

4. Ce credeţi că ar trebui modernizat şi dezvoltat în localitatea d-voastră?

18,7217,35

18,73

15,5214,16

15,52

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Apă, canalizare Asfaltareadrumurilor din

localitate

Iluminat public Amenajareadispensarelor

Modernizareaşcolilor,

grădiniţelor

Îmbunătăţireatransportului în

comun

Investiţii prioritare în viziunea acestei categorii de vârstă sunt reţeaua de apă şi

canalizare, iluminatul public şi asfaltarea drumurilor.

113

Încredere în instituţii, personalităţi şi angajare în dezbaterea problemelor

comunităţii:

1. În ce instituţii aveţi încredere?

47,87

32,27

13,41

6,45

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Primărie Biserică Consiliul Local Poliţie

Instituţiile cu cel mai mare nivel de încredere sunt în ordine Primăria şi Biserica.

2. În care dintre personalităţile publice ale comunei aveţi încredere?

33,4960,28

6,23

Primar Preot Poliţist

Ordinea încrederii personalităţi se menţine ca şi la segmentul de vârstă anterior cu mici

abateri procentuale.

114

3. Cum apreciaţi relaţiile cu funcţionarii publici Primărie?

67,24

17,2415,52

Foarte bune Bune Necorespunzătoare

Relaţiile cu funcţionarii publici sunt apreciate pozitiv.

4. Aţi participat la dezbateri publice cu primarul, consiliul local despre viitorul localităţii?

30,26

69,74

Da Nu

Absenteismul de la dezbaterile publice este foarte ridicat (69,74%).

115

Categoria de vârstă 40-49 de ani

A. Sursele de venit şi proprietatea:

1. Care sunt sursele de venit şi existenţă ale d-voastră?

65,17

7,86

19,1

7,87

0

10

20

30

40

50

60

70

Agricultură Comerţ Din afara localităţii Ajutor social

Agricultura constituie principala sursă de venit pentru această categorie.

2. Aveti pământ în proprietate?

46,38

15,94

37,68

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Da - sunt proprietar În arendă Nu am pământ

Ponderea proprietarilor de pământ creşte faţă de segmentele anterioare.

116

3. Deţineţi utilaje agricole mecanizate?

22

78

Da NuDeşi procentul de proprietari de pământ este mai mare, deţinătorii de utilaje agricole

mecanizate reprezintă un procent foarte redus (22%).

4. Ce credeţi că ar trebui modernizat şi dezvoltat în localitatea d-voastră?

24,7919,14 20,25

15,81

12,1

7,91

0

5

10

15

20

25

Apă, canalizare Asfaltareadrumurilor din

localitate

Iluminat public Amenajareadispensarelor

Modernizareaşcolilor,

grădiniţelor

Îmbunătăţireatransportului în

comun Priorităţi de investiţii: apă şi canalizare, iluminat public, asfaltarea drumurilor.

117

Încredere în instituţii, personalităţi şi angajare în dezbaterea problemelor

comunităţii:

1. În ce instituţii aveţi încredere?

48

29

12,510,5

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Primărie Biserică Consiliul Local Poliţie

Ordinea încrederii se păstrează ca şi la celelalte categorii de vârstă.

2. În care dintre personalităţile publice ale comunei aveţi încredere?

6,38

63,4230,2

Primar Preot Poliţist

Sunt agreate aceleaşi personalităţi ca şi segmentele anterioare fără schimbări

procentuale semnificative.

118

3. Cum apreciaţi relaţiile cu funcţionarii publici din Primărie?

72,88

225,12

Foarte bune Bune Necorespunzătoare

Aprecierile sunt majoritar bune (72,88%).

4. Aţi participat la dezbateri publice cu primarul, consiliul local despre viitorul localităţii?

36,84%63,16%

Da Nu

Absenteismul este majoritar, dar mai redus decât la segmentele de vârstă anterioare.

119

Categoria de vârstă 50-59 de ani

Sursele de venit şi proprietatea:

1. Care sunt sursele de venit şi existenţă ale d-voastră?

69,74

2,63

23,68

3,95

0

10

20

30

40

50

60

70

Agricultură Comerţ Din afara localităţii Ajutor social

Ponderea celor care-şi asigură veniturile din agricultură este semnificativ mai mare

decât în cazul segmentelor anterioare.

2. Aveti pământ în proprietate?

58,82

25,01

16,17

0

10

20

30

40

50

60

Da - sunt proprietar În arendă Nu am pământ

Majoritatea sunt proprietari de pământ (58,82%).

120

3. Deţineţi utilaje agricole mecanizate?

40,3859,62

Da NuProprietarii de utilaje agricole deţin cea mai mare pondere din total populaţie (40,38%).

4. Ce credeţi că ar trebui modernizat şi dezvoltat în localitatea d-voastră?

19,72

16,4318,3

14,55 14,5516,45

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Apă, canalizare Asfaltareadrumurilor din

localitate

Iluminat public Amenajareadispensarelor

Modernizareaşcolilor,

grădiniţelor

Îmbunătăţireatransportului în

comun

Ordinea de prioritare: apă şi canalizare, asfaltarea drumurilor şi iluminatul public.

121

Încredere în instituţii, personalităţi şi angajare în dezbaterea problemelor

comunităţii:

1. În ce instituţii aveţi încredere?

48,21

31,79

12,67

7,33

0

5101520253035404550

Primărie Biserică Consiliul Local Poliţie

Clasamentul încrederii în instituţii este acelaşi ca şi la segmentele anterioare.

2. În care dintre personalităţile publice ale comunei aveţi încredere?

29,2662,74

8

Primar Preot Poliţist

Primarul şi preotul constituie personalităţile cu cea mai mare încredere.

122

3. Cum apreciaţi relaţiile cu funcţionarii publici din Primărie?

18,51 11,12

70,37

Foarte bune Bune Necorespunzătoare

Activitatea funcţionarilor din Primărie este bine apreciată.

4. Aţi participat la dezbateri publice cu primarul, consiliul local despre viitorul localităţii?

27,78

72,22

Da Nu

Se manifestă acelaşi dezinteres pentru probleme publice ca şi în cazul segmentelor de

vârstă anterioare.

123

Categoria de vârstă 60-69 de ani

A. Sursele de venit şi proprietatea:

1. Care sunt sursele de venit şi existenţă ale d-voastră?

46

3,956,58 9,21

34,26

05

101520253035404550

Agricultură Comerţ Din afaralocalităţii

Ajutor social Pensii

În această categorie ponderea veniturilor se realizează din agricultură şi pensii.

2. Aveti pământ în proprietate?

62,96

12,94

24,1

0

10

20

30

40

50

60

70

Da - sunt proprietar În arendă Nu am pământ

Ponderea este reprezentată de proprietarii de pământ.

124

3. Deţineţi utilaje agricole mecanizate?

30,76

69,24

Da NuDeţinătorii de utilaje ocupă o pondere însemnată comparativ cu celelalte segmente.

4. Ce credeţi că ar trebui modernizat şi dezvoltat în localitatea d-voastră?

21,94 20,91

17,34 17,3414,8

7,67

0

5

10

15

20

25

Apă, canalizare Asfaltareadrumurilor din

localitate

Iluminat public Amenajareadispensarelor

Modernizareaşcolilor,

grădiniţelor

Îmbunătăţireatransportului în

comun Ordinea priorităţilor este apă şi canalizare, asfaltarea drumurilor şi iluminatul public.

125

Încredere în instituţii, personalităţi şi angajare în dezbaterea problemelor

comunităţii:

1. În ce instituţii aveţi încredere?

3842,94

11,84

7,22

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Primărie Biserică Consiliul Local Poliţie

Instituţia cu cel mai mare nivel de încredere este Biserica.

2. În care dintre personalităţile publice ale comunei aveţi încredere?

42,32 51,32

6,36

Primar Preot Medic

Ordinea încrederii în personalităţi se menţine ca şi la segmentul de vârstă anterior cu

mici abateri procentuale.

126

3. Cum apreciaţi relaţiile cu funcţionarii publici din Primărie?

70,59

19,69,81

Foarte bune Bune Necorespunzătoare

Relaţiile cu funcţionarii publici sunt apreciate pozitiv.

4. Aţi participat la dezbateri publice cu primarul, consiliul local despre viitorul localităţii?

36,36

63,64

Da Nu

Reprezintă grupa de vârstă cu cea mai mare participare la dezbaterile publice.

127

Categoria de vârstă 70 şi peste

A. Sursele de venit şi proprietatea:

1. Care sunt sursele de venit şi existenţă ale d-voastră?

23,91

0 0

15,21

60,88

0

10

20

30

40

50

60

70

Agricultură Comerţ Din afaralocalităţii

Ajutor social Pensii

Principala sursă de venit o constituie pensia completată cu venituri din agricultură.

2. Aveti pământ în proprietate?

64,28

21,44

14,28

0

10

20

30

40

50

60

70

Da - sunt proprietar În arendă Nu am pământ

În această grupă se găseşte ponderea cea mai mare a proprietarilor de pământ.

128

3. Deţineţi utilaje agricole mecanizate?

7,27

92,73

Da NuReprezintă grupa cu cel mai mic procent de deţinere de utilaje agricole, situaţie

explicabilă prin diminuarea capacităţii fizice odată cu înaintarea în vârstă.

4. Ce credeţi că ar trebui modernizat şi dezvoltat în localitatea d-voastră?

24,79

19,1420,25

15,81

12,1

7,91

0

5

10

15

20

25

Apă, canalizare Asfaltareadrumurilor din

localitate

Iluminat public Amenajareadispensarelor

Modernizareaşcolilor,

grădiniţelor

Îmbunătăţireatransportului în

comun Ordinea priorităţii este apă şi canalizare, iluminatul public şi asfaltarea drumurilor.

129

Încredere în instituţii, personalităţi şi angajare în dezbaterea problemelor

comunităţii:

1. În ce instituţii aveţi încredere?

29,97

53,27

10,37 6,39

0

10

20

30

40

50

60

Primărie Biserică Consiliul Local Poliţie

Cea mai mare încredere este în Biserică cu 53,27%.

2. În care dintre personalităţile publice ale comunei aveţi încredere?

43,2448,45

8,31

Primar Preot Medic

La această categorie de vârstă nivelul de încredere înclină spre preot.

130

3. Cum apreciaţi relaţiile cu funcţionarii publici din Primărie?

77,77

15,556,68

Foarte bune Bune Necorespunzătoare

Activitatea şi imaginea funcţionarilor publici este pozitiv.

4. Aţi participat la dezbateri publice cu primarul, consiliul local despre viitorul localităţii?

13,63

86,37

Da Nu

Este grupa de vârstă cu cea mai redusă implicare în problemele comunităţii. Psiholog, CRISTINA VLAD Master în Resurse Umane

131

PRIORITĂŢI INVESTIŢIONALE ÎN OPINIA POPULAŢIEI PE CATEGORII DE VÂRSTĂ

21,68

18,72

24,79

19,72

21,94

24,79

17,67

17,35

19,14

16,43

20,91

19,14

19,27

18,73

20,25

18,3

17,34

20,25

15,26

15,52

15,81

14,55

17,34

15,81

15,66

14,16

12,1

14,55

14,8

12,16

18-29 ani

30-39 ani

40-49 ani

50-59 ani

60-69 ani

Peste 70 ani

Apă, canalizare Asfaltare drumuri Iluminat public Amenajarea dispensarelor Modernizarea şcolilor

132

Anexa nr. 1

LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ DE REFERINŢĂ

Transportul şi infrastructura de transport

• O.G. nr. 19/1997 privind transporturile, republicată şi actualizată

• O.G. nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, actualizată

• O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

• O.G. nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de călători

• H.G. nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea

dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice – conţine referiri la

transportul public local

• Legea nr. 51/2006 a serviciilor publice comunitare de utilităţi publice

Alimentări cu apă şi canalizare

• Legea nr. 107/1996 – legea apelor

• H.G. nr. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor

comunale, alimentarea cu apă a satelor, conectarea satelor la reţeaua de

electrificare şi la reţelele telefonice

• H.G. nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea

dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice – conţine referiri la serviciul

de alimentare cu apă

• Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice

• Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

Gestionarea deşeurilor

• H.G. nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea

dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice – conţine referiri la serviciul

de salubrizare

• Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice

• Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor

• O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor

133

• H.G. nr. 621/20005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Iluminatul public

• H.G. nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea

dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice – conţine referiri la serviciul

de salubrizare

• Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice

• Legea nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public

Comunicaţii. Servicii poştale. Telefonie

Acte normative şi administrative cu aplicabilitate generală

• Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire

la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice

• Ordinul nr. 184/2004 a Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor

pentru aprobarea Documentului de politică şi strategie privind implementarea

serviciului universal în sectorul comunicaţiilor electronice

Comunicaţii1

• O.U.G. nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor

telefonice

• O.G. nr. 34/2002 privind accesul la reţelelor de comunicaţii electronice şi la

infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora

Servicii poştale

• O.G. nr. 31/2002 privind serviciile poştale.

Alimentarea cu energie termică

• Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică.

Dezvoltarea instituţională

• Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale2, cu modificările şi

completările ulterioare

1 Actele normative menţionate nu stabilesc în mod expres obligaţii care revin autorităţilor administraţiei publice locale în acest domeniu, însă prevăd direcţiile de dezvoltare pentru acest serviciu 2 Autorităţile administraţiei publice locale pot constitui asociaţii de dezvoltare comunitară în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 215/2001

134

Servicii sociale

• Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială

Amenajarea teritoriului

• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

135

Anexa nr. 2

ADRESE ELECTRONICE DE INFORMARE

Instituţie sau organizaţie Pagină Internet

Ministerul Economiei şi Finanţelor www.mefromania.ro

Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor www.mie.ro

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale www.mapam.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură www.apia.org.ro

Agenţia de Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit www.apdrp.ro

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile www.mmediu.ro

Programul Operaţional Regional www.inforegio.ro

Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii

Economice

www.minind.ro

Administraţia Fondului pentru Mediu www.afm.ro

Ministerul Municii, Familiei şi Egalităţii de Şanse www.mmssf.ro

Ministerul Transporturilor www.mt.ro

Agenţia Naţională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România www.animmc.ri

Portalul Uniunii Europene www.europa.eu

Reprezentanţa Comisiei Europene în România www.infoeuropa.ro

Portalul de informare privind licitaţii de proiecte Finanţare.ro www.finantare.ro

Portalul de informare privind finanţări nerambursabile Pont.web www.granturi.ro

Euractiv România www.euractiv.ro

Portalul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice www.e-licitatie.ro

Comisia Naţională de Prognoză www.cnp.ro

Institutul Naţional de Statistică www.insse.ro

Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală www.edrc.ro