1. Parotidita acuta supurata forme anatomo-cliniceInfectia intereseaza atat arborele canalicular cat si parenchimul glandular si este de regula unilaterala. Prezinta 3 forme anatomo-clinice:

Forma catarala, caracterizata prin infiltratie inflamatorie

Forma supurata a lobulilor glandulari si a canalului principal

Forma gangrenoasa, caracterizata prin infiltrat difuz si tesut glandular care se evacueaza si se sfaceleaza impreuna cu tesutul conjunctiv interlobular

2. Tehnica suturii primare in plagile liniare

In plagile liniare se face sutura imediat, complet, cu afrontarea corecta a marginilor. Se executa cu fire separate, subtiri, neresorbabile, preferabil neabsorbabile (par de cal, polipropilena) si ace atraumatice.

In plagile fetei trebuie luate ca repere santurile nazo-geniene, nazo-labiale, columela sau cutele frontale pentru simetria fetei.

Sunt contraindicate firele de ata sau matase (se imbiba si lasa cicatrici vizibile) si agrafele Michel (lasa cicatrici inestetice). Firele de sutura trebuie sa treaca prin marginile plagii, nu prin profunzime, sa fie cat mai dese (0,5 cm), cu nodul nu prea strans si intins.

3. Asfixia in plagile OMF modalitati de combatere

Se degajeaza caile aeriene superioare prin tractiunea limbii in afara cu degetele sau cu pensa en coeur, iar daca limba are tendinta de cadere inapoi se fixeaza cu un fir de haina sau de nasturele hainei. Se evacueaza apoi secretiile si sangele din cavitatea bucala si se degajeaza fundul gatului cu degetul invelit in compresa, cu comprese montate pe pensa sau cu aspiratorul de gura.

Dupa degajarea cailor aeriene, daca respiratia nu se reia, se trece la respiratia artificiala, cea mai activa si eficienta fiind gura la gura sau gura la nas. Se face in ritm de 18/minut, cu ajutorul practicand masaj cardiac (3/1).

In asfixia prin edem infiltrativ al planseului, al bazei limbii sau al faringelui se face:

Intubatie laringo-traheala cu sonda

Punctie traheala cu 2-3 ace sau cu un trocar la nivelul membranei intercrico-traheala (locul de traheostomie)

Traheostomie

4. Artrozele temporo-mandibulare simptome extraarticulare

In artrozele temporo-mandibulare, modificarile anatomopatologice se produc la nivelul tuturor elementelor articulatiei (condil, menisc, capsula, cavitate glenoida) prin leziuni distrofice si degenerative.

Simptome extraarticulare:

Algii faciale

Cefalee, migrene, hemispasm facial

Otalgii, vajaituri de ureche, vertij

Sialoree sau asialie

5. Pseudoanchiloza etiologie

Anchiloza reprezinta limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datorita disparitiei articulatiei temporo-mandibulare prin organizarea unui tesut fibro-osos. Pseudoanchiloza este limitarea mecanica a deschiderii gurii. Etiologie:

Traumatica (fractura arcadei temporozigomatice)

Hiperplazia procesului coronoid

Miozita osifianta, anomalii congenitale

6. Artrita acuta supurata temporo-mandibulara simptomatologie

Simptomatologie : dureri intinse cu iradieri in ureche, limitarea deschiderii gurii, tulburari functionale, tumefactie pretragiana.

Tratamentul : artrotomie printr-o incizie inaintea tragusului, antibiotice, repaus articular, apoi imobilizarea activa pt a evita anchiloza.

7. Constrictia mandibulei simptomatologie si diagnostic diferential

Este limitarea permanenta, partiala sau totala a miscarilor mandibulei, datorita unor leziuni cronice organizate care intereseaza tesuturile din jurul articulatiei temporo-mandibulare.

Simptomatologie : limitarea miscarilor de deschidere cu devieri laterale de partea leziunii.

Diagnostic diferential : cu trismusul si anchiloza temporo-mandibulara.

8. Parotidita acuta supurata diagnostic pozitiv si diferential

Diagnostic pozitiv : se bazeaza pe secretia purulenta prin Stenon.

Diagnostic diferential :

Abcesul lojei parotidiene (fara puroi in Stenon)

Adenitele intraparotidiene (debut sub forma de noduli, insotiti de tumefactie parotidiana) Litiaza parotidiana (simptomatologie specifica colicii salivare)

Osteomielita ramului ascendent (semne specifice)

Artrita temporomandibulara (durere la masticatie, tumefactie pretragiana)

9. Parotidita acuta supurata complicatii si tratament

Complicatii : fistule la piele si in conductul auditiv extern, difuziune in regiunile vecine, tromboflebite.

Tratament :

Profilactic : igiena bucala, masaj dinapoi-inainte al canalului Stenon, enzime proteolitice (tripsina, alfa-chemotripsina), antibiotice de electie (200.000 penicilina in 2 ml ser, instilata in parotida)

Curativ : antibiotice pe baza de antibiograma, cateterism pe Stenon si enzime proteolitice (tripsina, alfa-chemotripsina), antibiotice de electie (200.000 Penicila in 2 ml ser, instilata in parotida), vaccino-terapie nespecifica (vitaminoterapie), iar daca supuratia a depasit bariera acinoasa se face incizie subangulo-mandibulara.

10. Abcesul salivar simptomatologie

Supuratia se dezvolta in canalul excretor (sialodochita) sau in glanda (sialodenita) si poate difuza in loja, fiind insotita de dureri vii cu iradieri in limba, regiunea submandibulara, febra, jena in masticatie, deglutitie, tumefactia regiunii.

Orificiul canalului Warthon este proeminent, congestionat, prin el se scurge puroi.

11. Colica salivara simptomatologie Calculul se formeaza prin precipitarea sarurilor alcalino-teroase ale salivei in jurul celulelor epiteliale descuamate, corpilor straini (fibre de perie de dinti, pai), microbi, acest lucru fiind favorizat de tulburari in dinamica aparatului salivar.

Colica salivara apare in timpul meselor si este provocata de migrarea calculului si contractiile peretilor canalului. Se manifesta prin dureri spontane vii in limba si planseu, cu iradieri in regiunea temporala, tumefierea regiunii submandibulare, senzatie de uscaciune a gurii. Endooral se descrie hernia salivara datorata distensiei canalului Wharton, iar exooral apare tumora fantoma brusc, in cursul crizei si dispare odata cu aceasta.

Criza dureaza cateva minute pana la o ora si dispare spontan cu evacuarea unui jet de saliva mai sarata.

12. Parotidita acuta supurata, forma catarala simptomatologie In forma catarala, simptomatologia este urmatoarea:

Senzatie de uscaciune a gurii, tumefactie si dureri in regiunea parotidiana. Tumefactia intereseaza regiunea retromandibulara si maseterina cu maximum de bombare sub lobul urechii care este impins in afara si in sus

Impastarea dureroasa a glandei la palpare

Orificiul canalului Stenon edematiat, congestionat

Saliva vascoasa, opalescenta, amestecata cu depuneri de fibrina

Fenomenul patologic retrocedeaza sau trece in forma supurata cu stare generala alterata : febra, puls accelerat, agitatie, insomnie.13. Tumora salivara aspecte clinice Tumora salivara ia nastere in urma unor pusee repetate de submaxilita acuta, glanda fiind crescuta de volum, boselata, sclerozata. Practic, glanda este inactiva din punct de vedere functional, parenchimul fiind inlocuit cu tesut fibros.

14. Adenomul pleiomorf aspecte clinice Tumora mixta sau adenomul pleiomorf este o tumora benigna, caracteristica glandei salivare, cu incidenta de 80% in glandele parotide.

Se caracterizeaza printr-o evolutie ft lenta, 5-10-15 ani, are tendinta mare la recidiva, iar malignizarea este relativa si tardiva. Are natura dubla, epiteliala si conjunctiva, poate atinge dimensiuni gigante (15-20 cm diametru). Are culoare gri-cenusie tigrata, iar pe sectiune este translucida. Debuteaza sub forma de nodul rotund mic, de consistenta ferma, nedureroasa, mobila sub tegumente si pe planurile profunde.

Sialografia da imaginea tipica de minge tinuta in mana.

Degenerescenta maligna se anunta prin cresterea rapida in volum, fixare pe planurile vecine, dureri spontane, accentuarea vascularizatiei superficiale, modificarea consistentei, paralizie faciala (uneori). Tratamentul este doar chirurgical : enucleere, parotidectomie partiala sau totala cu conservarea nervului facial.

15. Luxatia simpla ATM aspecte clinice Se caracterizeaza prin pierderea raporturilor normale ale suprafetelor articulare.

Luxatia simpla este mai frecventa la femei, datorita laxitatii ligamentelor si a capsulei. Se produce prin coborarea fortata a mandibulei, prin traumatism pe barbie, in timpul unei extractii dentare, cascat fortat, ras. Bolnavul are aspect caracteristic, cu gura deschisa la maxim si imposibilitatea de a o inchide. Condilii se palpeaza sub tegumente, obrajii sunt turtiti, unghiul mandibulei distalizat, iar condilul nu se percepe la palpare prin conductul auditiv.

Reducerea se face prin manevra lui Nelaton : capul bolnavului sprijinit de ajutor, operatorul aplica policele pe fata ocluzala a molarilor inferiori si celelalte degete prind bine marginile inferioare ale mandibulei aplicand in jos si inapoi o forta capabila sa invinga tractiunea ridicatorilor. Imobilizarea se face cu fronda mentoniera timp de 2 saptamani.

16. Parotidomegaliile etiologie Au cauze multiple : nutritionale (gurmanzi, consumatori de paine, cartofi) sau dupa stari de denutritie cronica, toxice (intoxicatii cu plumb, iod, mercur), diabetici, cirotici, afectiuni hormonale, medicamentoase (iod), hemopatii (leucemii limfoide).

17. Parotidita acuta supurata, forma gangrenoasa simptomatologie Rara, apare la bolnavi cu stari grave, toxiinfectioase cu reactivitate prabusita

Tegumentele sunt de culoare cenusiu-violacee

Apar zone de necroza superficiala si ulceratii cu secretie sanguina purulenta, sfacele parotidiene Crepitatii gazoase

Stare generala profund alterata

18. Constrictia mandibulei etiologie Constrictia mandibulei reprezinta limitarea permanenta, partiala sau totala, a miscarilor mandibulei, datorita unor leziuni cronice organizate care intereseaza tesuturile din jurul articulatiei temporo-mandibulare.

Etiologia poate fi :

Periarticulara prin transformari sclerofibroase ale capsulei dupa supuratii articulare, traumatism, interventii chirurgicale pe articulatie

Musculara plagi musculare, corpi straini, fracturi de mandibula cu consolidare vicioasa

Cutaneo-mucoasa prin cicatrici dupa arsuri, plagi

19. Artrita cronica temporo-mandibulara factori determinanti Artritele cronice sunt foarte frecvente, aparand indeosebi la femei (1/5).

Factori determinanti : malpozitii dentare, pierderea dimensiunii verticale, lucrari protetice defectuoase, obiceiuri vicioase.

20. Anchiloza reala - etiologie Anchiloza reprezinta limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datorita disparitiei articulatiei temporo-mandibulare prin organizarea unui tesut fibro-osos.

Etiologia anchilozei reale :

Traumatica : fractura intracapsulara de condil, plagi penetrante, aplicarea forcepsului

Infectioasa : otita medie, mastoidita, osteomielita, artrita piogena

Artrite sistemice juvenile : osteoartrita, artropatia psoriazica, artrita reumatoida

Neoplazica : condrom, osteocondrom, osteom

Condromatoza sinoviala

21. Artrita cronica temporo-mandibulara factori favorizanti Factori favorizanti : traumatisme cronice mici si repetate, reumatism cronic, tulburari metabolice sau endocrine, stari alergice. 22. Falsa anchiloza etiologie Falsa anchiloza (anchiloza extracapsulara) are etiologie :

Traumatica : fibroza periarticulara dupa arsuri sau plagi, luxatia posterioara, superioara sau anterioara neredusa

Infectioasa : supuratii periarticulare

Neoplazice : fibrosarcomul capsulei, condromul, condrosarcomul

Fibroza periarticulara, iradierea, fibroza orala submucoasa, scleroza sistemica progresiva

23. Anchiloza temporo-mandibulara diagnostic diferential Trismus

Constrictie mandibulara

Fibroza orala submucoasa

Scleroza sistemica progresiva (colagenoza care determina microstomie in gura de peste si facies de Monalisa)

Fractura arcadei temporo-zigomatice

Malformatii congenitale24. Sindromul Miculitz aspecte clinice Sindromul Miculitz este o entitate clinica descrisa in grupul mare al sialozelor.

Sialozele (paroditozele) sunt manifestari in cadrul altor boli (infectii virotice, intoxicatii, stari alergice si boli de sistem) caracterizate prin hipertrofie nedureroasa a glandelor parotide, cu diminuarea secretiei salivare. Predomina la femei dupa 40 de ani. Sindromul Miculitz se manifesta prin hipertrofia simetrica a glandelor salivare si lacrimale cu scaderea secretiei.

25. Parotidita acuta supurata, forma supurata simptomatologie Dureri vii, pulsatile, iradiind in regiunile vecine (ureche, faringe, regiunea temporala) exacerbate de masticatie, deglutitie

Tumefactia devine edematoasa, difuza, extinzandu-se in regiunea geniana si temporala

Tegumentele sunt congestionate, uneori dure sau renitente, rar fluctuente, trismus moderat

Abcesele se pot deschide spontan : fistule de puroi cu saliva

Orificiul canalului Stenon este tumefiat, la presiune se scurge puroi gros in cantitate mare (diagnostic diferential cu abcesul lojei)

Rar pot sa apara si pareze faciale

26. Abcesul lojei sublinguale tratament Loja este situata in portiunea anterioara a planseului intre muschiul milohiodian si mucoasa. Comunica cu loja submandibulara prin fanta dintre milohiodian si hioglos. Loja poate fi infectata, de la procese septice dentare, litiaza canalului Wharton, corpi straini patrunsi accidental transmucos.

Tratament : deschiderea se face de regula pe cale externa submandibulara care asigura un drenaj eficient, calea endoorala avand indicatii mai restranse datorita riscului de lezare a nervului lingual.27. Abcesul limbii aspecte clinice Abcesul limbii este o colectie purulenta circumscrisa in plin parenchim lingual, localizata fie in portiunea mobila a limbii lateral intre muschii hioglosi si genioglosi, fie profund, central, intre cei 2 genioglosi, interesand atat portiunea fixa, cat si cea mobila.

Instalarea procesului septic este precedata de o serie de prodroame : cefalee, febra (38-39 grade), stare generala alterata si durere vie in limba.

Clinic, tumefactia poate cuprinde doar o portiune a limbii cu bombare maxima la nivelul marginilor, varfului, catre baza sau poate cuprinde limba in totalitate. Cresterea volumului lingual determina aparitia amprentelor fetelor orale dentare pe marginile limbii. Miscarile limbii sunt limitate pana la abolire, orice miscare declansand miscari cumplite, gura este intredeschisa, cu salivatie abundenta, halena este fetida, disfagia se instaleaza progresiv, iar fonatia este extrem de dificila.

In stadiile incipiente limba este rosie, cu consistenta ferma si sensibila la palpare, devenind treptat violacee, iar consistenta devenind fluctuenta, concomitent cu hiperestezia mucoasei care determina mentinerea arcadelor intredeschise pentru a evita contactul limbii cu arcadele dentare si cu bolta palatina.

In evolutie starea generala se altereaza progresiv, in formele profunde tumefactia extinzandu-se la nivelul bazei si planseului oral, tulburarea functionala cea mai grava fiind jena mecanica in respiratie care poate determina in cele din urma asfixie.

28. Flegmonul lingual complicatii Este un proces inflamator difuz cu tendinta la extensie catre zonele posterioare si profunde ale limbii. Este un proces septic de o gravitate deosebita cu complicatii grave in evolutie. Complicatiile apar prin extensia procesului septic sau a edemului inflamator catre glota sau laringe, putand aparea astfel crize de dispnee si asfixie acuta prin edem glotic sau prin compresiunea exercitata asupra glotei de catre volumul lingual mult marit, precum si obstructie laringiana prin infiltrarea flegmonoasa a acestuia.

29. Flegmonul difuz al planseului oral simptome locale Este cunoscut clasic in patologiesub numele de angina Ludwig.

Procesul inflamator intereseaza tesuturile care formeaza podeaua cavitatii orale, initial situat in loja sublinguala, afectand rapid si loja submentoniera, submandibulara, parenchimul lingual, difuzand in spatiul laterofaringian si groapa zigomatica.

Local apare tumefactie masiva ce cuprinde toata regiunea submandibulara bilateral, bombarea fiind mai accentuata submentonier. Tegumentele sunt in tensiune, infiltrate, edematiate, in stadii avansate aparand flictene ce contin lichid, apoi zone marmorate, livide, urmate de zone de necroza ce formeaza escare. Acestea dupa detasare lasand ulceratii sfacelizate. La palpare, tumefactia are consistenta dura, lemnoasa, in fazele avansate percepandu-se crepitatii gazoase, semn al procesului gangrenos.

Apare trismus moderat, paradoxal fata de importanta tumefactiei. Bolnavul are halena fetida, sta cu gura deschisa, saliva eliminandu-i-se printre arcadele dentare, deoarece aceasta nu poate fi inghitita din cauza disfagiei totale.Apare tumefactie mare in regiunea sublinguala, ce depaseste in sus nivelul marginii incizale a dintilor frontali, cu plicile sublinguale proeminand in creasta de cocos. Limba este marita de volum, impinsa in sus si inapoi, cu tulburari respiratorii consecutive, tulburari accentuate de edemul glotei, iar in cazurile avansate din cauza toxinelor ce ating centrii bulbari. 30. Abcesul perimandibular intern aspecte clinice Abcesul perimandibular intern sau submucos se datoreaza corpilor straini sau dintilor inferiori afectati de procese periapicale. Apare in santul pelvimandibular, imediat sub mucoasa, fara interesarea planseului.

31. Abcesul perimandibular extern aspecte clinice De obicei este produs de afectiunile apicale ale premolarilor si molarilor inferiori.

Clinic : tumefactie ce imbraca marginea bazilara sa mandibulei in semiluna.

32. Flegmonul difuz al planseului oral tratament chirurgical si general Tratament chirurgical : deschiderea larga pt a favoriza eliminarea produselor toxice si o buna aerisire a tesuturilor infiltrate, printr-o incizie in potcoava ce se intinde de la un gonion la celalalt cu sectionarea tuturor planurilor musculare. Se evacueaza un lichid fetid brun-negricios. Momentul aparitiei puroiului in plaga este notabil, intrucat denota aparitia florei aerobe.

Tratament general : terapie generala de sustinere, antibioterapie asociata in doze masive, ser antigangrenos, corticoterapie, medicatie analeptica si tonicardica si vitaminoterapie.

33. Abcesul latero-faringian diagnostic diferential si complicatii Loja se intinde pana la baza craniului in sus, in jos se deschide spre loja marilor vase, inauntru se gaseste peretele lateral al faringelui. Este impartit de apofiza stiloida si buchetul lui Riolan in spatiul prestilian si retrostilian in care se gasesc artera carotida interna, jugulara interna, nervii cranieni IX, X, XI, XII. Comunica anterior cu fosa infratemporala.

Diagnostic diferential : cu flegmonul amigdalian in care trismusul este redus sau absent. In supuratia laterofaringiana amigdala nu prezinta hipertrofie inflamatorie, ci este doar impinsa de tumefactia subiacenta.

Complicatii : erodarea vaselor mari cu hemoragii laterale, tromboflebita sinusului cavernos, supuratii mediastinale, edemul glotei.

34. Abcesul lojei parotidiene diagnostic diferential si tratament Loja parotidiana imbraca marginea posterioara a ramurii ascendente a mandibulei intinzandu-se pana la mastoida. Supuratiile acestei loji se produc prin difuzare din lojile vecine cu care comunica (obraz, groapa zigomatica, spatiul laterofaringian). Se mai poate produce pe cale limfatica de la mastoida sau conduct auditiv extern sau de la supuratiile glandei parotide insasi.

Diagnostic diferential : cu parotidita supurata in care prin canalul Stenon se evacueaza puroi.

Tratament : incizie subangulomandibulara usor recurbata. In loja se patrunde cu grija pt a nu leza parenchimul glandular, ceea ce ar duce la aparitia fistulei salivare.35. Abcesul lojei submentoniere simptomatologie Loja submentoniera este situata intre menton si hioid. Supuratiile de la acest nivel au drept cauza infectiile ce pornesc de la incisivii si caninii inferiori. De asemenea supuratia se poate produce prin difuzare din loja sublinguala sau submandibulara.

Simptomatologie : tumefactie a regiunii submentoniere cu maximum de bombare pe linia mediana unde da aspect de barbie dubla. Nu se gasesc semne endoorale.

36. Abcesul buccinato-maxilar aspecte clinice si tratament Este situat intre fata externa a mandibulei si muschiul buccinator. Are ca punct de plecare molarii inferiori, dar cel mai frecvent pericoronarita molarului de minte inferior.

Clinic : tumefactie relativ circumscrisa, placata pe fata externa a ramului orizontal mandibular, insotita de trismus. La palpare se constata prezenta unui cordon in grosimea obrazului ce merge de la nivelul colectiei posterior spre zona de infectare. Presiunea exercitata la nivelul colectiei produce eliminarea de secretie purulenta sub capusonul fibromatos al molarului de minte cauzal. Tratament : incizia endo sau exoorala in functie de bombarea maxima a colectiei.

37. Abcesul orbitei complicatii si tratament Supuratiile de la acest nivel se pot produce prin insamantare hematogena prin vena oftalmica si vena angulara, de la supuratiile dentare si geniene, prin fisura orbitara inferioara de la supuratiile din fosa zigomatica si prin pereti de la sinusurile maxilare, frontale, etmoidale.

Complicatii : panoftalmia, distrugerea nervului optic sau tromboflebita sinusului cavernos.

Tratament : trebuie instituit cat mai precoce, la primele semne de supuratie, din cauza complicatiilor grave ce pot sa apara. Consta in incizii in unghiul intern al ochiului pt colectiile de origine etmoidala, pe marginea inferioara a orbitei pt colectiile din obraz, groapa zigomatica si sinus maxilar si pe marginea superioara a orbitei pt colectiile cu punct de plecare din sinusul frontal.

38. Abcesul lojei parotidiene simptomatologie Simptomatologie : tumefierea regiunii parotide cu trismus ft puternic si stare generala septica, uneori disfagie.

39. Abcesul palatinal aspecte clinice Este situat la nivelul boltii palatine.

Clinic : bombare circumscrisa la nivelul hemiboltii palatine, ce corespunde dintelui afectat. De obicei se formeaza de la dintii cu radacinile orientate palatinal (incisivul lateral, premolarul I, molarul I si II).

40. Flegmonul lingual simptomatologie Afectiunea debuteaza brusc printr-un puseu febril violent de 39-40 grade, dureri deosebit de intense in limba cu disfagie si alterarea starii generale. Durerile iradiaza in ureche si chiar in umar. In perioada de stare limba este marita de volum, tumefiata, de culoare rosu-intens pana la aspect cianotic, prezentand amprentele fetelor orale dentare pe marginile sale, imobila. In functie de stadiul evolutiv, la palpare consistenta limbii poate varia de la pastoasa la duritate lemnoasa, palparea declansand dureri violente, cu atat mai intense daca se practica si tractiunea varfului limbii (semnul lui ABOUL-KER). La aceste semne se adauga imposibilitatea inchiderii gurii, sialoreea abundenta cu scurgerea salivei in afara cavitatii orale si halena fetida.

41. Flegmonul difuz al planseului oral complicatii Are evolutie grava, rapida, cu complicatii de tipul colapsului cardiotoxic, sincopa toxica bulbara, tromboflebita sinusului cavernos, infectii mediastinale pulmonare, fasceita necrozanta cervicala, septicemie etc.42. Abcesul latero-faringian tratament Incizie endoorala cand colectia bombeaza submucos, incizii exoorale arcuate subangulomandibular si paralele pe marginile anterioara si posterioara ale muschiului sternocleidomastoidian chiar pana in fosa supraclaviculara.

43. Abcesul orbitei simptomatologie Edem plpebral cu chemozis conjunctival si exoftalmie. Miscarile globilor oculari sunt reduse sau absente. Vederea este diminuata, iar reflexul fotomotor absent.

44. Abcesul lojei submentoniere tratament Incizie curba submentoniera la jumatatea distantei dintre menton si osul hioid.

45. Abcesul limbii tratament Tratamentul este in esenta chirurgical, dar trebuie sustinut de medicatie antibiotica corespunzatoare, cu spectru larg, cefalosporine sau chinolone de generatie II, III sau IV, asociate eventual cu metronidazol, terapie generala de sustinere, pacientul fiind denutrit, deshidratat (solutii perfuzabile de ser fiziologic, glucoza, aminoacizi), corticoterapie, vitaminoterapie (in special vitaminele C si E ca antioxidanti), imunoterapie nespecifica, ajustate in functie de starea generala a bolnavului si de iminenta instalarii sepsisului. In supuratiile bazei limbii deschiderea procesului septic se face pe cale exoorala printr-o incizie arcuata intre menton si hioid, se disociaza tesuturile moi cu pensa Pean si se patrunde spre baza limbii care se protejeaza endooral cu degetele mainii stangi pt a evita perforarea mucoasei linguale. Cand se patrunde in colectie se desfac bratele pensei pt a largi deschiderea si a efectua drenajul puroiului, scurgerea secretiilor facandu-se in continuare prin aplicarea unei lame sau tub de dren.

Supuratiile portiunii libere a limbii se deschid pe cale endoorala, incizia fiind precedata de punctie. Acul de punctie se lasa pe loc si serveste drept reper pt incizia care se efectueaza de o parte si de alta a acului, in lungul limbii. Adesea drenajul pe lama de cauciuc nu este necesar, evacuarea colectiei fiind asigurata de contractia musculaturii linguale intrinseci si extrinseci.

46. Abcesul lojei maseterine aspecte clinice si tratament Are ca punct de plecare dintii inferiori. Colectia poate evolua fie profund, intre fata externa a ramului ascendent mandibular si muschiul maseterin, fie superficial, intre tegument si muschi.

Clinic : tumefactie marcata a regiunii maseterine, mai redusa in localizarile profunde, cu trismus puternic.

Tratament :

incizie endoorala verticala in afara regiunii anterioare a ramului ascendent mandibular in colectiile profunde.

Incizie exoorala submandibulara de 4-6 cm in colectiile superficiale si cele profunde cu tendinta extensiva.

Drenajul extern se face dupa dezinsertia fibrelor muschiului maseter. 47. Abcesul obrazului aspecte clinice Sursa de infectare : premolarii si molarii superiori sau prin propagarea din lojile vecine.

Clinic : tumefactia masiva in masa obrazului, cu edem palpebral inferior. Poate evolua endo sau exooral in functie de compartimentul genian in care se localizeaza. 48. Abcesul fosei infratemporale evolutie si tratament Este cuprinsa intre baza craniului in sus, glanda parotida inapoi, tuberozitatea maxilarului inainte, apofiza pterigoida inauntru si fata interna a mandibulei in afara. Comunica cu loja submaxilara, parotidiana, orbita si spatiul latero-faringian. Supuratia acestei loji se poate produce de la infectii dentare, sinuzite, fracturi ale maxilarelor supurate, osteomielite sau prin propagarea din lojile vecine. Frecvent se poate produce dupa accidentele de anestezie (infectiile septice la Spix sau la tuberozitate).

Evolutie : grava, prin posibilitatea de difuzare in lojile vecine sau tromboflebita sinusului cavernos.

Tratament :

Incizii endoorale perituberozitare pe fata interna a ramului ascendent mandibular

Incizii exoorale, submandibulara cand coexista cu supuratia lojei submandibulare si laterofaringiene, sau supra/subzigomatice.

49. Abcesul perimandibular extern diagnostic diferential si tratament Diagnostic diferential : cu adenitele acute submandibulare (anamneza releva debutul nodular).

Tratament : incizie submandibulara pe maximum de bombare cu drenaj prin lama de cauciuc.

50. Abcesul vestibular aspecte clinice Apare sub forma unei bombari in vestibulul bucal corespunzand dintelui afectat. Poate fi localizat in regiunea incisiva, canina, premolara sau molara, la nivelul vestibulului superior sau inferior.

51. Abcesul lojei submandibulare simptomatologie Aceasta loja este situata in partea distala a planseului oral. Comunica cu loja sublinguala, submentoniera, zigomatica, parotidiana si spatiul laterofaringian. Supuratiile acestei loji au drept cauza procesele septice ale molarilor inferiori sau difuzarea din lojile cu care comunica.

Simptomatologie :

Exooral : tumefactie subangulomandibulara ce se extinde spre anterior stergand relieful marginii inferioare a mandibulei.

Endooral : se constata congestie cu edem al mucoasei in santul vestibular din dreptul dintelui cauzal. Apare trismus ft puternic si disfagie accentuata.

52. Abcesul obrazului tratament Incizie endoorala pe maximum de bombare cand colectia evolueaza spre interior

Incizie exoorala submandibulara cand colectia evolueaza spre exterior

Incizie combinata exo-endoorala in colectiile cu caracter extensiv.

53. Flegmonul lingual forme clinice Din punct de vedere topografic se descriu 3 forme clinice :

Flegmonul difuz al limbii

Flegmonul median al limbii, cand procesul septic este localizat intre muschii genioglosi

Hemiglosita flegmonoasa, cand procesul septic este limitat la o hemilimba de catre prezenta septului median fibros al limbii54. Flegmonul lingual tratament In formele grave poate debuta cu traheotomia de necesitate, concomitent cu terapia generala de sustinere pt a preveni instalarea sepsisului.

In formele limitate, drenarea procesului septic se face pe cale endoorala ca in abcesul lingual, impunandu-se irigatii antiseptice abundente de mai multe ori pe zi.

In forma difuza, abordul este exooral, suprahioidian, prin incizie larga in potcoava cu deschiderea larga a tuturor lojetelor si fundurilor de sac unde este cantonat procesul septic insistand asupra celor declive din vecinatatea laringelui si glotei.

Drenajul se asigura pe tuburi de cauciuc, la nevoie dispuse chiar in tuburi de orga, asemanator situatiei din flegmonul difuz al planseului oral.

55. Flegmonul difuz al planseului oral simptome generale Starea generala este deosebit de grava, toxico-septica, facies palid pamantiu din cauza hemolizei. Un semn clinic important ce tradeaza gravitatea bolii este discordanta dintre puls si temperatura, care apare in fazele terminale ale bolii si denota epuizarea resurselor de aparare a organismului (febra 37,5 grade cu tahicardie ce se accentueaza progresiv, pulsul devenind mic, neregulat si chiar nepalpabil).

56. Abcesul fosei infratemporale simptomatologie Exooral semne sterse, usoara tumefactie a obrazului sau a regiunii temporale mai tarziu, edem al pleoapei inferioare, chemozis, usoara exoftamie Endooral trismus ft puternic cu tumefactia pe fata interna a ramului mandibular sau perituberozitar.57. Abcesul lojei submandibulare diagnostic diferential si tratament Diagnostic diferential : cu submaxilita supurata in care se gaseste scurgerea de puroi prin canalul Wharton.

Tratament : incizie submandibulara de 5-6 cm situata la 2 cm in interiorul marginii bazilare. Se sectioneaza planurile cutanat si muscular si se patrunde in colectie. Drenajul se face cu lama de cauciuc 2-3 zile. Se poate folosi si calea endoorala cu o incizie in santul mandibulo-lingual distal in cazul colectiilor ce se dezvolta in recesul lojii. Dupa incizie se instituie mecanoterapia activa si pasiva.

58. Abcesul palatinal diagnostic diferential si tratament Diagnostic diferential : chistul de maxilar in faza de exteriorizare si supuratie, gomele luetice infectate.

Tratament : incizie cu excizie eliptica in felie de pepene sau drenaj parodontal atunci cand colectia este aproape de festonul gingival.

59. Abcesul perimandibular intern tratament Incizie pe mucoasa sublinguala la nivelul maximei bombari, cat mai aproape de mandibula.60. Abcesul laterofaringian simptomatologie Exooral : redusa, usoara tumefactie retro si subangulomandibulara.

Endooral : trismus moderat, tumefactie a pilierului anterior amigdalian, bombare faringiana unilaterala cu ingustarea istmului orofaringian. Apare disfagie precoce, accentuata, deglutitia devine imposibila, aproape si pt lichide, iar starea generala este alterata.

61. Abcesul vestibular diagnostic diferential si tratament Diagnostic diferential : chistul de maxilar in faza de exteriorizare sau supuratie.

Tratament : incizie pe maximul de bombare cu drenaj prin lama de cauciuc pt 24-48 de ore.

62. Abcesul palatinal aspecte cliniceIdem 39.

63. Abcesul lojei sublinguale simptomatologie Bombare unilaterala a regiunii sublinguale cu impingerea limbii pe partea opusa, plica sublinguala proeminand in creasta de cocos. La palpare bimanuala se percepe impastarea jumatatii corespunzatoare a planseului bucal. Se insoteste de disfagie accentuata, jena in fonatie si masticatie.

64. Odontomul simptomatologie si aspecte radiologice Simptomatologie : pot da compresiune pe nervul alveolar.

Radiografic : imagine radioopaca de condensare osoasa.

65. Carcinomul planseului bucal simptomatologie Poate fi primitiv sau secundar de la cancerul limbii sau mandibulei. Simptomatologie : debuteaza ca o ulceratie superficiala sau fisura care se indureaza sau ca nodul interstitial, apoi evolueaza sub forma ulcero-infiltrativa sau vegetanta. Leziunea invadeaza precoce mandibula, limba si loja submandibulara. Apar tulburari functionale ft accentuate, rigiditate, hipersalivatie, fetiditate accentuata.

66. Cancerul buzelor etiologie si forme anatomo-patologiceEtiologie : radiatii solare (cheilita actinica), iritatii locale, diskeratoze, leucoplazii.

Anatomopatologic : epiteliom spinocelular, bazocelular si epitelioame glandulare de la glandele salivare mici.

67. Cancerul buzelor localizare si debut Localizare : superficiala sau interstitiala, de regula la jumatatea distantei intre linia mediana si comisura, apoi se extinde si da adenopatii precoce submentonier si submandibular. Debut : pe rosul buzelor sub forma de fisura, proeminente verucoase, acoperite de cruste, apoi ulceratie, cu baza si marginile indurate.

68. Cancerul buzelor aspecte clinice in perioada de stare Forma vegetanta : forma proliferativa, polilobata, proeminenta, dura, neregulata, rosie-violacee, sangeranda, cu fisuri si cruste

Forma ulcerativa (distructiva) : pierdere de substanta cu contur neregulat, margini reliefate, indurate, rosii-violacee, baza infiltrativa, fundul ulceratiei acoperit de cruste spre tegument si necrotic spre mucoasa (alb-cenusiu), cu muguri vasculari sangeranzi.

69. Carcinomul planseului bucal localizare si anatomie patologica Localizare : in regiunea sublinguala, mai rar anterior si ft frecvent posterior. Anatomie patologica : de regula spinocelular, rareori aparand carcinoame glandulare.

70. Odontomul clasificare Este format din tesuturi dentare adulte (smalt, cement, dentina). Clasificare : Odontoame satelite (extradentare) : Coronare (localizate pe colet), Corono-radiculare (localizate pe colet), radiculare (localizate pe radacina)

Odontoame izolate : unice (mici conglomerate din tesut dentar in grosimea osului) si difuze (dispuse difuz in os)

71. Adamantinomul forme anatomo-patologice Adamantinomul este o tumora de origine dentara, dezvoltata din :

Resturile organului adamantin (smalt)

Resturile celulare inclavate in maxilar

Celulele foliculului dentar inainte de eruptieAre 2 forme :

Adamantinomul solid : este incapsulat, se prezinta ca o tumora alb-cenusie, renitenta

Adamantinomul chistic : este constituit dintr-o aglomeratie de mici formatiuni endoosoase cu aspect de ciorchine de strugure, cu 1-2 chisturi mari inconjurate de mici chisturi pline cu lichid filant, citrin, hematic.

72. Leucoplazia studiul evolutiei leziunilor Studii efectuate pe leziuni leucoplazice induse artificial si asupra carcinoamelor consecutive arata o progresie a leziunilor din momentul inceperii aplicarii continue a agentului carcinogenetic, dupa cum urmeaza:

Hipercheratoza dupa 4-6 saptamani

Leucoplazie cu hipercheratoza microscopica si displazie dupa 6-8 saptamani

Carcinom in situ dupa 8-10 saptamani

Carcinom invaziv dupa 10-12 saptamani

Odata instaurata displazia, degenerarea maligna este inevitabila, chiar daca se intrerupe actiunea agentului carcinogenetic.

73. Carcinomul mandibulei, forma profunda aspecte clinice Forma profunda tenebranta are debut endoosos, la inceput bolnavul acuzand dureri difuze, atipice, dureri dentare, iradiante, apoi dintii se mobilizeaza si se extrag. Dupa extractii, plagile alveolare nu se mai inchid, apar ulceratii destructive, care se acopera de muguri carnosi, sangeranzi si ft durerosi. Prin suprainfectare devin murdare, fetide, apar sfacele si tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului mentonier (anestezia buzei inferioare si a mentonului), adenopatia submentala, submandibulara si carotidiana.

74. Carcinomul suprastructurii aspecte clinice Debuteaza in celulele etmoidale sau pe peretele superior al sinusului maxilar, iar tumora invadeaza repede orbita.

Obiectiv apar secretii nazale sanghinolente, nevralgii suborbitare, cefalee, edem palpebral, chemozis. Apar deformatii ale regiunii geniene, protruzia globului ocular cu scaderea vederii si ulceratii cutanate. Radiologic se observa distructie osoasa, lacunara, floconoasa, cu aspect de os muscat.

75. Carcinomul obrazului localizare si aspecte clinice Localizare : la debut apare pe mucoasa, pe linia interdentara, in santurile vestibulare, la comisuri, interstitial sau cutanat.

Debutul poate fi sub forma de nodul, iar in perioada de stare evolueaza sub forma de :

Ulceratie : pierdere de substanta, neregulata, cu fund murdar, margini neregulate si baza dura

Infiltrat tumoral : bloc indurat, limitarea deschiderii gurii, trismus, tulburari de masticatie, fonatie, halena fetida.

76. Carcinomul mezostructurii aspecte clinice Are punct de plecare in sinusul maxilar, debuteaza prin dureri vagi ca in sinuzita, cu scurgeri lichidiene sanghinolente prin narina respectiva, cacosmie, nevralgie suborbitara si este unilateral. Tardiv se instaleaza anestezia hemibuzei.

In stadiul de evolutie, tumora creste mult in dimensiuni, deformeaza obrazul si palatul posterior, dintii se mobilizeaza si in final invadeaza groapa zigomatica.

77. Carcinomul limbii aspecte clinice in perioada de stare Ulceratie vegetanta, neregulata, cu margini ingrosate, dure, proeminente, cu burjeoni rosietici si sfacele cenusii fetide ce infiltreaza in baza, sangereaza usor. Apar dureri nevralgiforme, imobilitate, invazia planseului, lojii submandibulare si epiglotei. Bolnavul prezinta tulburari de fonatie, masticatie, deglutitie, adenoaptie unilaterala, apoi bilaterala si bloc ganglionar.

78. Carcinomul infrastructurii aspecte clinice Debuteaza pe creasta alveolara sub forma unei ulceratii infiltrative care se extinde progresiv in suprafata si in profunzime, usor sangeranda, cu aspect murdar, foarte dureroasa. Alteori are forma vegetanta.

79. Forme de debut ale tumorilor maligne OMF Localizare :

Leziuni de suprafata pe mucoasa sau piele

In grosimea partilor moi (limba, planseu, obraji) sau dure (os)

In cavitatile anexe : sinus, fose nazale

Se pot prezenta sub forma de :

Eroziuni, fisuri, ulceratii (pe suprafata mucoasei)

Formatiuni de tip proliferativ

Formatiuni nodulare, interstitiale

Leziuni profunde de tip distructiv sau proliferativ, endoosoase sau in cavitatile profunde

80. Carcinomul limbii factori predispozanti si forme anatomo-patologice Factori predispozanti : consumul exagerat de alcool distilat, fumatul >40 tigari/zi, ulceratii provocate prin iritatii cronice, leucoplazie, lichen plan, glosite cronice.

Localizare : margini, fata ventrala, varf, baza sau insterstitial.

Anatomo-patologic : cel mai frecvent carcinom verucos si, mai rar, adenocarcinoame si cilindroame.

81. Carcinomul limbii forme de debut In forma ulcerativa : eroziune sau ulceratie pe marginile limbii, ft dureroasa In forma interstitiala : nodul intraparenchimatos sau infiltrat tumoral difuz

82. Carcinomul obrazului evolutie si tratament Evolutie : rapida la formele mucoase, cu invazie precoce a maxilarelor, perforatia obrazului, adenopatii, hemoragii repetate.

Tratament : exereza larga cu margine de siguranta, evidare ganglionara completa cu radioterapie de contact (Chaoul), plastia defectului in sedinta sau in timpul II cu orostoma deliberata, radioterapie profunda sau semiprofunda, telecobalt, betatronoterapia, implante interstitiale cu ace de Radiu, Iridiu sau Aur radioactiv.

83. Carcinomul obrazului factori predispozanti Intoxicatii cronice : exo/endogene (lues, TBC, tabagism) Leziuni cronice : microtraumatisme repetate, carii, proteze dentare

Ulceratii proliferative

Cicatrici post-lupice, postcombustionale

Keratopatii de tip diskeratozic (leucoplazie, lichen plan)84. Cancerul buzelor evolutie si diagnostic diferential Evolutie : ganglioni mariti de volum, mobilizabili, nedurerosi, duri la grupele ganglionare submentoniere, submandibulare sau jugulocarotidiene, uneori bilateral. Tumora se extinde la toata buza, invadeaza comisura, obrazul, osul mandibular, ganglionii se fixeaza, se instaleaza casexia canceroasa.

Diagnostic diferential : cu TBC, sancrul sifilitic, ulceratii traumatice.

85. Chisturile sebacee aspecte clinice Tumorile chistice se dezvolta din glandele regionale, resturi epiteliale, embrioane, exceptional parazitare.

Chisturile sebacee se formeaza prin obliterarea lenta a canalului excretor al glandei sebacee (sunt mai frecvente pe obraz, buze).

86. Carcinomul mandibulei, forma superficiala aspecte clinice Forma superficiala sau ulcero-vegetanta incepe cu o ulceratie a mucoasei care se adanceste si se extinde in suprafata si se acopera de vegetatii conopidiforme sangerande. Osul sufera procese destructive, cu adevarate cavitati endoosoase, care rup corticala si invadeaza partile moi, iar pielea devine aderenta si se ulcereaza.

87. Hemangioamele forme anatomo-clinice Hemangioamele cresc din endoteliul vascular formand vase, sunt de obicei congenitale si se dezvolta dupa nastere. Au aspect de tumori rosii sau albastrui-violacee (in functie de proportia de oxigen din sange).

Forme anatomo-clinice :

Pete simple lenticulare

Hemangioame stelate continand un vas central cu vase radiale

Pete omogene colorate rosu-violaceu pete de vinhemangioame tuberoase (aspect tumoral, proeminente, polilobate, depresibile, isi modifica volumul cu pozitia capului)

Hemangioame cavernoase (profunde, lacuri sanguine)

Se pot tromboza formand cicatrici fibroase sau pot produce fleboliti prin impregnari de calciu.

88. Adamantinomul evolutie si complicatii Evolutie : crestere excesiva, deformata, dureri prin compresiunile nervoase, poate degenera malign si recidiveaza usor. Complicatii : ulceratie, infectarea tumorii, fractura de maxilar.

89. Carcinomul mandibulei aspecte radiologice Radiologic, se observa rarefierea osoasa difuza, aspect de os poros, os ros de soarece, os muscat cu margini neregulate la nivelul corticalei.

90. Adamantinomul aspecte radiologice si diagnostic diferential Radiologic : un chis mare inconjurat de chisturi mici (imagine de baloane de sapun).

Diagnosticul diferential : cuprinde chisturile de maxilar, odontomul, tumora cu mieloplaxe, sarcomul.

91. Carcinomul obrazului forme anatomo-patologice Carcinom spinocelular, bazocelular, mixt si nediferentiat

Nevocarcinoame

Cancere glandulare (adenocarcinoame si cilindroame)

92. Leziuni leucoplazice induse artificial sub actiunea agentului carcinogenetic Subiectul 72.

93. Chisturile mucoide aspecte clinice Chisturile mucoide (mucocelul, chistul de retentie salivara) au urmatoarele caracteristici :

Se formeaza prin obliterarea canalului excretor al glandei salivare

Se dezvolta pe buze, obraji, limba

Se prezinta ca formatiuni emisferice proeminente de 4-8 mm, acoperite de o mucoasa subtire, transparenta, de culoare albastra-verzuie

Se deschid spontan, frecvent, evacuandu-se un lichid filant, vascos, mucos ca albusul de ou.

94. Sindromul Besnier-Boeck-Schaumann simptomatologie Este considerat o afectiune a sistemului reticulo-endotelial si are o simptomatologie polimorfa, manifestata prin : Leziuni cutanate nodulare (sarcoidele Boeck)

Leziuni ale mucoasei valului amigdalelor, faringelui, sub forma de noduli alb-galbui cu lizereu rosu

Tumefierea glandelor parotide bilateral

95. Sindromul Gougerot-Sjogren simptomatologie Prezinta tripla simptomatologie (salivara, oculara, articulara):

Asialia se insoteste de toate manifestarile secundare

Sialografia are imagine de arbore mort

Manifestarile oculare constau in keratoconjunctivita uscata, senzatie de arsura oculara si corpi straini, fotofobie, conjunctive rosii, uscate, mate, putand sa apara leziuni corneene

Manifestari articulare, de la artralgii pana la poliartrite cronice evolutive

Forma secundara poate asocia artrita reumatoida, LES, polimiozita, sclerodermie sau ciroza biliara primara.

96. Cementoblastomul stadializare Se dezvolta din celulele cementoblastice ale parodontiului, iar raportul localizarii mandibula maxilar este 9/1.

Evolueaza in 3 stadii :

Stadiul osteolitic fibromatos

Stadiul cementoblastic (de organizare)

Stadiul de maturare (masa de cement)

Creste extensiv, deformeaza maxilarul, include dintii vecini pe care ii mobilizeaza, determinand dureri spontane. Radiologic variaza in functie de stadiu, iar tratamentul consta in extirpare.

97. Leucoplazia nodulara, patata sau eroziva aspecte clinice Leucoplazia nodulara (patata sau eroziva) este o leziune mixta alba si rosie, in care, pe o suprafata de mucoasa atrofica (eritroplazica) sunt dispersati mici noduli cheratozici. Aceasta forma este cea mai importanta datorita riscului mare de degenerare maligna (peste 2/3 din cazuri releva displazie epiteliala sau carcinom la examenul histopatologic).98. Leucoplazia simpla sau omogena aspecte clinice Leucoplazia simpla (omogena) defineste o leziune, localizata sau difuza, reprezentata de o pata alba, cu consistenta usor crescuta, cu suprafata incretita, brazdata de linii fine, crapata sau papilomatoasa.

99. Eritroplazia clasificarea dupa Mashberg Granulara, rosie, catifelata, cheratinizata pe toata suprafata sau doar la periferie

Negranulara, fara cheratinizare sau cu minima cheratinizare100. Ranula aspecte clinice Ranula (grenouilleta sau broscuta) este o tumora chistica a planseului bucal, cu aspect de gusa de broasca, avand continut filant ca albusul de ou. Are originea in resturile embrionare ale canalului tireoglos sau arcurilor branhiale. Apare la tineri si copii, evolueaza lent, apoi creste rapid pana la 6-8 cm. Lichidul se deosebeste de saliva prin faptul ca nu contine ptialina si rodanat de potasiu.

Aspectul clinic : are forma unei tumori ce bombeaza sublingual unilateral.

Diagnosticul diferential : cu chisturile dermoide care sunt mediane si au continut pastos.

101. Leucoplazia verucoasa aspecte clinice Leucoplazia verucoasa descrie leziuni albe cu suprafata acoperita de numeroase papile ce pot fi cheratinizate, in literatura intalnindu-se chiar termenul de hiperplazie verucoasa, iar pt formele intinse, generalizate, denumirea de papilomatoza orala florida.

102. Glositele acute superficiale aspecte clinice si simptomatologie Sunt reprezentate de inflamatii acute de cauza infectioasa localizate la nivelul mucoasei linguale. Germenii cel mai frecvent intalniti sunt streptococii, stafilococii, micrococii, pneumococii.

Aspectul clinic intalnit corespunde leziunilor erozive sau ulcerate ale epiteliului, circumscrise, pe fondul unei mucoase eritematoase, tumefiata, uneori acoperita cu pseudomembrane alb-galbui.

Simptomatologia asociata cuprinde durere, disfagie accentuata, sialoree, adenopatie satelita si ascensiuni ferile.

103. Hemangioamele clasificare Subiectul 87.104. Candidoza cronica atrofica aspecte clinice Cuprinde stomatita de proteza si cheilita angulara.105. Chisturile parazitare aspecte clinice Sunt ft rare, iar diagnosticul este dificil.

Chisturile hidatice au o membrana periferica, ft subtire, iar in interior contin un lichid clar ca apa de stanca in care plutesc hidatide (carlige specifice). Reactia Cassoni sau Weinberg-Pirvu sunt specifice.

Se pot localiza la nivelul limbii, planseului oral sau parotidei.

Tratamentul este chirurgical, consta in extirpare.

106. Epulidele simptomatologie Sunt tumori carnoase, localizate pe procesul alveolar, gingie, au evolutie lenta, nu dau metastaze, nu dau adenopatii si sunt cauzate de iritatii cronice. Simptomatologie : aspect inmugurit, rosu-violaceu, moale sau dur, pediculate sau sesile, mobilizeaza dintii din zona tumorii, au dimensiuni de 1-5 cm.

Tratamentul : extirparea si electrocoagularea marginilor gingivale.

107. Chisturile radiculare aspecte clinice Chisturile radiculare se dezvolta la varful radacinii dintilor cariati, resturilor radiculare, datorita infectiilor apicale cronice.

Au o membrana ce contine la interior un lichid sero-citrin cu cristale de colesterina. Ating dimensiuni de 1-8 cm si deformeaza osul, exteriorizandu-se. Pot provoca fractura patologica, infectie sau chiar degenerare maligna.

108. Eritroplazia clasificarea dupa Shear Eritroplazie omogena (simpla)

Eritroplazie mixta cu pete de leucoplazie

Eritroplazie granulara sau patata, pe care majoritatea o considera identica cu leucoplazia patata.109. Eritroplazia aspecte clinice si localizare Termenul se refera la o zona de mucoasa rosiatica, cu suprafata catifelata, ce nu poate fi clasificata pe baza examenului clinic sau HP ca fiind provocata de un proces inflamator sau de alt proces patologic.

Localizarea orala cea mai frecventa este pe fata ventrala a limbii, planseul oral, valul palatin, pilierii anteriori. Este o leziune de gravitate importanta.

110. Lichenul plan aspecte clinice Lichenul plan este o dermatoza relativ frecventa cu localizare atat cutanata cat si mucoasa. Boala afecteaza mai frecvent subiectii peste 40 ani, in majoritate femei. Localizarea predilecta este la nivelul mucoasei jugale, dorsului limbii si pe gingie.

Clinic, tipurile de leziuni intalnite sunt striuri, zone atrofice, eroziuni si placarde.

Forma reticulara de lichen plan se prezinta fie sub aspectul unor striatii albe (ale lui Wickham), adesea reliefate, cu aspect dantelat, fie sub aspectul de striuri radiare. Printre aceste arii cheratinizate isi pot face aparitia papule albicioase, iar la nivelul limbii, obrajilor si gingiilor se pot observa placarde de culoare alba care cu greu pot fi diferentiate de leucoplazie.

Zonele atrofice sunt acoperite cu un epiteliu subtire, eritematos, uneori putandu-se combina cu striuri.

Leziunile erozive sunt considerate de Brightman o complicatie a procesului atrofic prin distructie epiteliala. Acest aspect poate persista sau se poate acoperi cu un strat fin galbui de fibrina.

Placardele se intalnesc ocazional, in special in stadiile incipiente ale afectiunii si se localizeaza predilect pe dorsul limbii.

Toate tipurile de leziuni orale intalnite in lichenul plan au tendinta la localizare bilaterala.

111. Candidoza acuta atrofica aspecte clinice Cuprinde stomatita la antibiotice si o serie de alte situatii care asociaza, unor leziuni pseudomembranoase minime, aparitia de leziuni mucoase rosietice cu aspect atrofic. Aparitia sa trebuie suspectata la orice pacient care a urmat tratament indelungat cu antibiotice cu spectru larg si acuza senzatie de arsura la nivelul limbii, gust amar, limba incarcata si dureri in gat.

112. Leziuni premaligne mai frecvente intalnite in cavitatea orala enumerare113. Factori predispozanti in aparitia candidozei orale dupa Brightman Terapia indelungata cu antibiotice care determina alterari ale mucoasei orale

Administrarea excesiva de colutorii cu antibiotice

Xerostomia secundara terapiei cu anticolinergice sau din sindroamele sialotice

Radioterapia dupa cancere ale extremiratii cefalice

Corticoterapia (topica sau pe cale generala)

Iritantii locali (lucrari protetice neadaptate, aparate ortodontice, fumatul)

Varsta (infantilism, senilitate)

Stari fiziologice (sarcina) si stari patologice debilitante

Deficite imune congenitale (timomul, agammaglobulinemia Swiss-Bruton, sd candidozei endocrine, candidoza cronica familiala cutaneo-mucoasa, sd DiGeorge-Nezelof)

Deficite imune dobandite (DZ, leucoze, limfoame maligne, transplantul de maduva osoasa, HIV, chimioterapia 114. Candidoza acuta pseudomembranoasa aspecte clinice In mod normal candida este prezenta in flora orala inca de la nastere sau apare la scurt timp post partum in urma contactului fatului cu mucoasa genitala a mamei.

Muguetul (margaritelul) este prototipul infectiei orale cu candida. Apare atat la copii cat si la adulti, la NN manifestandu-se sub forma unor placarde aderente la mucoasa, albe sau alb-albastrui, cu tendinta la extensie la intreaga mucoasa orala si chiar circumorala. Leziunile intraorale sunt de regula nedureroase, se pot indeparta fara dificultate, suprafata restanta fiind intens eritematoasa si chiar sangeranda.

La adult sunt prezente arii de mucoasa eritematoasa dureroasa in timp ce placardele alb-albastrui sunt slab reprezentate.

Simptomatologia de debut poate include un gust neplacut in gura si chiar pierderea gustului, ca si senzatia de arsura, de regula inainte de aparitia pseudomembranelor.

115. Tumora cu mieloplaxe evolutie si diagnostic diferential Este o pseudotumora giganto-celulara, centrala, endoosoasa.

Evolutie : benigna, poate recidiva dupa extirpari incomplete.

Diagnostic diferential : cu chisturile maxilare, epulisul, sarcomul maxilarului.

Tratament : extirparea cu rezectie osoasa in os sanatos.

116. Tumora cu mieloplaxe aspecte anatomo-patologice si radiologice Anatomo-patologic : formatiune carnoasa, plina, boselata, care distruge osul si se exteriorizeaza luand forma vegetanta.

Radiologic : imagine de fagure de albine (imagine polichistica cu chisturi mici separate prin septuri osoase).

117. Candidoza cronica hipertrofica aspecte clinice Asociaza atat leziuni orale, cat si cutanate. Forma extrema, leucoplazia candidozica, se manifesta sub forma unor pete albe, ferme, dispuse pe buze, obraji si limba si prezinta un risc de degenerare maligna superior leucoplaziei simple.

118. Fracturile condilului aspecte clinice Sunt impartite in subcondiliene joase si subcondiliene inalte (transcervicale). Se produce scurtarea ramului ascendent cu inocluzie frontala, contact molar prematur, ocluzie in 2 timpi si devierea mentonului de partea afectata.

119. Tehnica suturii primare in plagile endoorale In plagile endoorale care nu pot fi suturate complet, pt evitarea aderentelor la nivelul santurilor periosoase, este indicat tratamentul cu mese iodoformate (care nu se imbiba si nu se altereaza) timp de 8-10 zile, favorizand granularea secundara.120. Fracturile Le Fort II simptomatologie Linia de fractura, bilateral, trece prin oasele nazale, apofiza ascendenta a maxilarului superior, podeaua orbitei, apoi coboara prin peretele anterior al sinusului pe osul malar, pana la apofiza pterigoida. Osul maxilar este desprins de craniu (disjunctie cranio-faciala joasa). Simptomatologie :

Echimoze palpebrale, suborbitare si conjunctivo-bulbare bilateral

Echimoze in fundul de sac vestibular superior

Deformarea fetei prin infundarea etajului mijlociu

Emfizem subcutanat genian bilateral

Epifora (scurgerea lacrimilor pe obraz)

Epistaxis anterior bilateral

Mobilitate a maxilarului in bloc cu nasul si cu podeaua orbitei

121. Tehnica suturii primare in plagile parotideo-maseterine Plagile parotideo-maseterine pot duce la instalarea fistulelor salivare, motiv pt care in plagile glandulare se face sutura in 2-3 planuri cu pansament compresiv, iar in plagile canalului Stenon se va reface continuitatea sau se va face derivatia endoorala a salivei.

Pansamentul in plagile OMF trebuie sa fie cat mai sus pt a nu se imbiba cu secretii. Trebuie mentinut cu benzi si suprimat cat mai repede, lasand plaga descoperita.

122. Tehnica suturii primare in plagile perforante si penetrante Sutura incepe la mucoasa, se aplica firele de catgut la planul muscular si in final se sutureaza tegumentele.

123. Fractura Le Fort I sau Guerin simptomatologie Linia de fractura trece bilateral prin orificiile nazale, fosa canina, tuberozitate si apofiza pterigoida in 1/3 inferioara.

Simptomatologie : echimoza in potcoava a mucoasei vestibulare si mobilitate in sens transversal a portiunii inferioare a maxilarului.

124. Fracturile ramului ascendent aspecte clinice Dupa directia liniei de fractura pot fi : Verticale, cu deplasari minime si simptomatologie redusa

Oblice

Orizontale, cu deplasari importante ale fragmentelor, incalecandu-se cranio-caudal, ceea ce duce la scurtarea ramului vertical al mandibulei.

Acest lucru se manifesta clinic prin :

Inocluzie frontala (spatiu intre dintii frontali superiori sau inferiori)

Contact molar prematur (molarii de partea ramului scurtat iau contact prematur fata de restul arcadei dentare)

Ocluzie in 2 timpi (in primul timp iau contact molarii de partea afectata, apoi restul arcadei)125. Dispozitive pentru imobilizare de urgenta a fracturilor mandibulare enumerare Bandajul mento-cefalic, fronda mentoniera, ligaturile de sarma, atele de sarma monomaxilare, ligaturile intermaxilare, dispozitive perfectionate.

126. Traumatismele maxilo-faciale etiologie Frecventa cea mai ridicata este la barbatii intre 20-40 ani.

Etiologie :

Accidentele de circulatie : sunt cele mai frecvente, cu tendinta la crestere datorita inmultirii autovehiculelor. Se caracterizeaza prin gravitatea leziunilor, polifracturi ale masivului facial frecvent asociate cu leziuni ale neurocraniului, zdrobiri osoase, traumatisme dentare multiple.

Agresiunile : reprezinta un procent mic din traumatismele OMF, apar preponderent la barbati, sunt reprezentate de leziuni ce intereseaza mandibula, osul malar si arcul zigomatic si creasta alveolara frontala a maxilarului.

Accidente de munca : sunt leziuni ft variate, de la simple fracturi de rebord alveolar pana la distructii intinse si zdrobiri

Accidente produse de animale : se produc prin lovituri de copita de cal, muscaturi sau impunsaturi, mai frecvent la copii, caracterizate prin zdrobiri ale partilor moi si ale arcadelor alveolodentare, deseori asociate cu leziuni ale neurocraniului.

Accidente de sport : se intalnesc leziuni osoase ce intereseaza regiunile proeminente ale fetei (menton, os malar, arc zigomatic, piramida nazala).

127. Complicatiile precoce ale traumatismelor oaselor maxilare Supuratii

Tetanos

Tromboflebita de sinus cavernos

Fistule salivare

128. Anchiloza temporo-mandibulara simptomatologie Miscarile mandibulei sunt complet suprimate (in formele fibroase sunt permise miscari de 0,5-1 cm)

Tulburari de alimentatie si de fonatie

Semne obiective : la copii se produce retrognatie, micrognatie, laterognatie, atrofii musculare

In anchiloza unilaterala, barbia este deviata inapoi si de partea bolnava. In anchiloza bilaterala, mentonul este sters, barbia infundata, aspect caracteristic de profil de pasare, dintii inclinati vestibular si in evantai.

La palpare nu se percep miscari in articulatie, se percepe insa blocul osos pretragian.

129. Transportul accidentatilor maxilo-faciali Se face in pozitie sezanda, cu capul usor aplecat la piept. Nu se face in decubit dorsal, datorita riscului de obstructie faringo-laringiana prin caderea limbii, aspiratie de secretii sau cheaguri.

Daca sunt inconstienti sau in stare de soc, transportul bolnavilor se face in decubit lateral pt favorizarea circulatiei cerebrale si scurgerea secretiilor.