Pancreatita acută

“Debutul brusc, agonia inimitabilă şi mortalitatea care o însoţesc, fac ca pancreatita acută să reprezinte cea mai formidabilă catastrofă”

(Moynihan,1925)

Definiţie

Activarea intraglandulară a enzimelor pancreatice ↓ Proces inflamator acut al pancreasului ↓ Autodigestia pancreatică ± peripancreatică ↓ DURERE ACUTĂ DE ETAJ ABDOMINAL SUPERIOR ŞI

HIPERAMILAZEMIE X 3 N

Etiologie

Abuz de etanol (PA alcoolice) Cauze obstructive (PA biliară) Traumatisme (ERCP) Cauze metabolice (DZ, hipertrigiceridemie) Medicamente (diuretice, antibiotice, sulfamide) Cauze infecţioase PA ereditară PA idiopatică (10-15%)

Morfopatologie

PA edematoasă PA necrotico-

hemoragică

Tablou clinicAnamneza

Etilism cronic

Antecedente de litiază biliară

Tablou clinic: simptomatologieDURERE ABDOMINALĂ ACUTĂ

Debutbrusc (la 2-6 ore după o masă bogată în grăsimi şi alcool în PA etanolice sau după o colică biliară în PA biliară)

Localizareepigastru, mezogastru

Iradiereîn bară, semicentură, spre coloana vertebrală sau lombe

Caracterfoarte intensă, constantă, continuă, rezistentă la antalgice uzuale

Factori amelioranţiflexia trunchiului, poziţia genupectorală

Tablou clinicSimptomatologie

GREŢURI, VĂRSĂTURI Precoce Abundente Alimentare şi bilioase, niciodată fecaloide Nu calmează durerea Cedează la aspiraţie nazo-gastrică

Tablou clinicSimptomatologie

Tranzit intestinal oprit (ileus paralitic)

Şoc (în formele severe)

Febra

Icter

Examen obiectiv: semne localeCONTRAST ÎNTRE SIMPTOMATOLOGIA DRAMATICĂ ŞI SEMNELE ABDOMINALE ŞTERSE

Inspecţieabdomen destins, mobil respirator

Palparesensibilitate la palparea abdomenului superior, NU rigiditate musculară

Percuţie hipersonoritate timpanică

matitate deplasabilă pe flancuri tabla de şah Ascultaţie

diminuarea zgomotelor intestinale

Examen obiectivSituaţii particulare

Abdomen peritonitic-apărare musculară

-Blumberg pozitiv Hemoragie retroperitoneală

-Cullen (periombilical) -Gray-Turner (flancuri) Ileus paralitic

-distensie abdominală -absenţa zgomotelor intestinale

Examen obiectivSemne generale

Forme moderate Febră Tahicardie Anxietate Icter

Forme severe Encefalopatie pancreatică Hipotensiune, puls filiform Polipnee Oligoanurie

Investigaţii de laboratorModificări enzimatice amilazemie/amilazurie

Hiperamilazemia x 3N = valoare diagnostică -creşte în primele 24-72 de ore -persistă 3-5 zile -creşteri fals-pozitive: ulcer perforat, colecistită acută,

ocluzie intestinală, infarct mezenteric Hiperamilazuria -creşte paralel cu amilazemia -persistă 7-10 zile lipaza serică: x20-30 N fosfolipaza A2 serică tripsina serică elastaza-1

!

VALOAREA AMILAZEMIEI NU SE CORELEAZĂ CU SEVERITATEA BOLII!

HIPERAMILAZEMIA X 3 N ARE DOAR VALOARE DIAGNOSTICĂ!

Investigaţii de laboratorModificări metabolice

Hiperglicemie Hipocalcemie Hiperbilirubinemie Creşterea TGP Creşterea LDH Acidoză metabolică Hiponatremie,hipopotasemie,

hipomagnezemie

Investigaţii de laboratorModificări hematologice

Hemoconcentraţie precoce

Anemie secundară hemoragiei retroperitoneale

Leucocitoză moderată

Scorul RANSON

La internare

1.Vârsta

2.Glicemia

3.LDH

4.TGO

5.GA

După 48 de ore

6.Ht

7.Uree

8.Calcemia

9.PaO2

10.Deficit de baze

11.Sechestrare de lichide cu deficit lichidian

Explorări imagistice Radiografia abdominală simplă Radiografia digestivă cu substanţă de contrast Radiografia toracică Ecografia abdominală Tomografia computerizată Rezonanţa magnetică nucleară Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă

(ERCP) Biopsia pancreatică percutană sub ghidaj CT Laparoscopia diagnostică

Radiografia abdominală pe gol

Ileus localizat (“ansa sentinelă”)

Ileus generalizat (nivele hidro-aerice)

Distensia gazoasă a colonului transvers cu obstrucţia sa la nivelul unghiurilor hepatic şi splenic (“colon amputat”)

Radiografie abdominală pe gol

Radiografia toracică

Opacitate lichidiană stângă sau bilaterală (pleurezie)

Ascensionarea hemidiafragmului stâng

Infiltrate pulmonare alveolare bilaterale

Ecografia abdominală

Creşterea dimensiunilor cu ştergerea conturului pancreasului (edem)

Calculi biliari Ascita pancreatică Pseudochişti

pancreatici

PancreasEcografie

Pancreatita acutăEcografie

Tomografia computerizată

“Standardul de aur” Stabilirea scorului

prognostic şi a indicaţiilor operatorii

ERCP

PA biliară

-sfincterotomie endoscopică şi extragerea calculului

ERCP

Complicaţii pancreatice

Necroză infectată Pseudochist pancreatic Abces pancreatic Flegmon pancreatic Ascita pancreatică

Complicaţii extrapancreatice Pleuro-pulmonare: pleurezie, SDRA Cardio-vasculare: şoc, pericardită, insuficienţă

cardiacă Renale: IRA Digestive: hemoragii digestive, ulcere Hematologice: CID Splenice: ruptură de splină, infarct splenic Neuro-psihice: encefalopatie pancreatică Steatonecroze sistemice: subcutan, măduvă osoasă Metabolice :hiperglicemie, acidoză, hipocalcemie

Diagnostic diferenţial Ulcer perforat

-antecedente ulceroase -contractură abdominală -pneumoperitoneu Ocluzie intestinală -durere intermitentă -vărsături fecaloide -oprirea tranzitului -nivele hidro-aerice Infarct entero-mezenteric -afecţiune cardio-vasculară -scaune sanguinolente

REŢINEŢI!

80% din PA: alcoolismul şi litiaza biliară Durerea abdominală: simptom major Palpare: abdomen sensibil difuz, fără

rigiditate Diagnostic: amilazemie x 3 N Prognostic:

Scor Ranson

CT

PANCREATITA CRONICĂDefiniţie Clinic

→dureri abdominale recurente sau persistente

→steatoree →scădere ponderală →diabet zaharat Morfologic

→inflamaţie cronică→scleroză+atrofia parenchimului glandular

Funcţional →insuficienţă pancreatică exo- şi endocrină

Etiologie Alcoolismul cronic (40-80% din cazuri)

-consumul mediu zilnic 150g alcool/zi -durata consumului 10-12 ani femei 17-18 ani bărbaţi -asocierea cu dieta hipoproteică şi hiperlipidică Tulburări metabolice

-hipercalcemie -hiperlipoproteinemie I,IV,V Fibroza chistică: cea mai frecventă cauză de PC la copil PC ereditară (AD) PC tropicală Factori obstructivi: calculi, pseudochişti, pancreas divisum PC idiopatică: 10-30% din cazuri

Tablou clinic

Durere abdominală

Insuficienţă exocrină

Insuficienţă endocrină

Pancreatita cronicăDurerea abdominală

Simptom major Sediu:epigastru, hipocondrul stâng, mezogastru Iradiere: în “bară”, transfixiant, în spate Temporal: 2 tipuri de PC (recidivantă, recurentă) Calitativ: surdă, necolicativă Cantitativ: variabil→severă Ce provoacă? - alimentaţia, ingestia de alcool Ce calmează? - aplecarea înainte, poziţia şezând

Pancreatita cronicăInsuficienţa exocrină

După 10-20 de ani de evoluţie a PC

Când? –parenchim restant10%

Steatoree

Scădere ponderală

Malabsorbţie vitaminică: A,D,E,K

Pancreatita cronicăInsuficienţa endocrină

Scăderea rezervelor de insulină

↓ Scăderea toleranţei la glucoză ↓ Diabet zaharat clinic manifest

-complicaţie frecventă: hipoglicemia

Examen obiectiv

Sensibilitate la palparea abdomenului: punctul Mallet-Guy

Deficit ponderal

Subfebrilitate

Icter mecanic

Paraclinic

Nu există încă testul ideal, cu sensibilitate şi specificitate maximă, ieftin, lipsit de riscuri, cu disponibilitate largă care să stabilească diagnosticul de PC în stadii precoce şi să facă diagnosticul diferenţial cu neoplasmul de pancreas!!!

Explorări paraclinice

Explorări biologice

Explorări imagistice

Teste pentru aprecierea funcţiei pancreatice exocrine

Explorări biologice

Amilaza şi lipaza serică ↑ Tripsinogenul seric ↓ Polipeptidul pancreatic ↓ Toleranţa la glucoză ↓ Testul Schilling + : malabsorbţia de vitamină B 12 Foafataza alcalină ↑ Bilirubina serică ↑

Explorări imagistice

Radiografia abdominală pe gol Radiografia gastrointestinală cu substanţă de

contrast Ecografia abdominală Computer tomografia Rezonanţa magnetică nucleară Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă

(ERCP) Ecoendoscopia

Examenul radiologic

Radiografia abdominală pe gol

-calcificări pancreatice Radiografia gastrointestinală cu

substanţă de contrast

-lărgirea cadrului duodenal

-creşterea spaţiului retrogastric

-coborârea joncţiunii duodenojejunale

Pancreatită cronicăRx pe gol

Ecografia abdominală

Dilatare Wirsung > 3 mm Chisturi > 1 cm Calcificări pancreatice

Modificări de contur, dimensiuni şi structură ale pancreasului

Modificări ale CBP Calculi, colecţii, ascită, semne de HTP

Pancreatita cronicăEcografie

Tomografia computerizată

Chisturi pancreatice

Calcificări

Litiază pancreatică

Modificări de formă, volum, contur, structură la nivelul pancreasului

Pancreatită cronicăCT

ERCP

Evidenţierea sistemului canalar

-stenoze şi dilatări ductale succesive: “lanţ de lacuri”

Nu permite întotdeauna diagnosticul diferenţial de neoplasmul de pancreas

Pancreatita cronicăERCP

Ecoendoscopia

Permite diagnosticul PC incipiente, care nu au modificări la ERCP

Teste pentru apreciera funcţiei pancreatice exocrine

Teste de stimulare a pancreasului exocrin

Teste pentru evaluarea digestiei în lumenul intestinal

Teste de stimulare a pancreasului exocrin Testul la secretină- CCK volumul secreţiei este normal debitul de bicarbonat scadeTestul este pozitiv când este distrus min 60 % din

pancreasul exocrin, dar înainte să apară steatoreea

Testul cu pancreolauryl

Testul bentiromidei excreţia în urină a metaboliţilor bentiromidei scade

Teste pentru evaluarea digestiei în lumenul intestinal

Creşterea cantităţii de grăsimi în scaun

>7 g/24 ore = steatoree

Creşterea azotului fecal

>2,5 g/24 ore = azotoree

Pancreatita cronicăComplicaţii

Pancreatice (diabet zaharat, cancer pancreatic)

Obstrucţia sistemului de drenaj pancreatic (pseudochisturi, chisturi)

Compresiunea şi stenoza organelor adiacente (CBP, stomac, duoden, colon)

Complicaţii vasculare (HTP prin tromboză de venă portă sau splenică)

Serozite enzimatice (ascită, pleurezie, fistule)

REŢINEŢI! PC: boală inflamatorie progresivă şi ireversibilă

insuficienţă exo- şi endocrină Cauza cea mai frecventă: consumul cronic de etanol Algoritm de diagnostic:#durere#steatoree > 7 g grăsimi în scaun/24 ore#scădere ponderală#diabet zaharat#Rx abdominal pe gol#ecografie/CT Diagnosticul diferenţial de neoplasmul de pancreas

este dificil, neexistând un test sigur

Tratament - obiective

Ameliorarea/dispariţia durerii Corecţia insufienţei pancreatice exocrine Echilibrarea diabetului zaharat Tratamentul complicaţiilor

Opţiuni terapeutice

Măsuri generale Tratament medical Tratament intervenţional Tratament chirurgical Transplant de celule pancreatice

Măsuri generale

Aport caloric 2500-3000 kcal/zi – hiperprotidic, hipolipidic, hipoglucidic

Mese fracţionate

Suplimente de vitamine liposolubile

Măsuri generale

Suprimarea consumului de alcool

Suprimarea fumatului

Tratament medical

Etiologic Substituţie enzimatică

Analgezic

Complicaţii

Tratament etiologic

Excluderea consumului de etanol Îndepărtarea factorilor stenozanţi (pancreatita

obstructivă) Corticoterapie (pancreatita autoimună)

Tratament analgezic

Medicamentos (analgezice,suplimente enzimatice, antisecretorii, antioxidante)

Endoscopic (stent) Blocaj percutan neural (sub control eco/CT) Chirurgical (denervare chirurgicală, operaţii

de drenaj, rezecţii)

analgezice

Administrare preprandială Opioide/nonopioide Dependenţa de narcotice De evitat morfina Antidepresive

Substituţia enzimatică

Insuficienţa exocrină

Insuficienţa endocrină

Substituţie enzimatică

Doza minimă 30 000UI lipază/masă

TOATĂ VIAŢA

Tratament de substituţie endocrină

Diabet pancreatopriv – diabet cu necesar redus de insulină, NU antidiabetice orale

Riscul crizelor hipoglicemice!

Tratament endoscopic

Decompresiune canalară (sficterotomie endoscopică, dilatare de stenoze, plasare de endoproteze)

Tratamentul pseudochistelor (chistogastro/duodenostomie)

Tratament chirurgical -indicaţii

Controlul durerii Complicaţii

Pseudochist

Obstrucţii duodenale/biliare

Fistule

Tratament chirurgical

Wirsungojejunostomie laterală Rezecţii pancreatice

Rezecţii cefalice

Pancreatectomie distală

Pancreatectomie totală Derivaţii bilio-enterice

Cancerul pancreatic

A patra cauză de deces prin tumori maligne

A doua cauză de mortalitate prin tumori digestive

Cancerul pancreaticFactori de risc

Vârsta: 80% - 60-80 de ani Sexul: mai frecvent la bărbaţi Pancreatita cronică:

hiperplazie→displazie→carcinom Diabetul zaharat: 60-80% din pacienţii cu CP Alimentaţia hiperproteică Fumatul: 30% din CP Factorii genetici: inactivarea genelor de supresie

tumorală (p16, p53, DPC 4)

Cancerul pancreaticMorfopatologie

70% pancreas cefalic

20% pancreas corporeal

10% pancreas caudal

Cea mai frecventă tumoră pancreatică:- adenocarcinomul ductal

Tablou clinic

Durere abdominală Scădere ponderală Icter obstructiv Diabet zaharat Tulburări psihice Tromboflebita migratorie (semnul Trousseau) Hemoragii digestive Manifestările metastazelor

Tablou clinic Durerea abdominală

75% din localizările cefalice şi 90% din localizările corporeale şi caudale

Localizare: epigastru Iradiere: hipocondrul stâng, hipocondrul drept,

posterior Caracter: progresivă, cvasipermanentă, chinuitoare Factori agravanţi: decubit dorsal, postprandial Factori amelioranţi: aplecare în faţă, poziţie şezând,

poziţie genupectorală, decubit lateral

Tablou clinic Scăderea ponderală

90-100% din bolnavi: > 10% din greutatea corporală

Anorexie: aversiune faţă de carne Malabsorbţie pentru grăsimi (steatoree) şi

pentru proteine (edeme) Greţuri, vărsături (invazia stomacului,

duodenului, MTS peritoneale)

Tablou clinic Icterul obstructiv neoplazic

80% din CP cefalice Compresia + invazia tumorală a CBP Icter colestatic complet, lent progresiv # prurit # afebril # urini hipercrome, scaune acolice # semnul Courvoisier-Terrier: colecist

mare, destins, palpabil, nedureros

Examen obiectiv

Deficit ponderal Icter sclero-tegumentar + leziuni de grataj Hepatomegalie Semnul Courvoisier-Terrier Splenomagalie Ascită Masă tumorală abdominală palpabilă

Cancerul pancreaticMetastaze

Hepatice

Peritoneale

Pulmonare

Osoase

Cancerul pancreatic cefalic

Icter progresiv + prurit

Hepatomegalie

Courvoisier-Terrier

Scădere ponderală

±durere abdominală

Cancerul pancreatic corporeal

Durere abdominală

Scădere ponderală

Tromboflebită migratorie

± icter

Cancerul pancreatic caudal

Durere abdominală

Tromboflebită migratorie

Tulburări de glicoreglare/diabet zaharat

Absenţa icterului

Explorări diagnostice

Explorări hematologice şi biochimice

Explorări imagistice

Examenul morfopatologic

Markeri tumorali Markeri genetici

Probe de laborator

Sindrom anemic VSH ↑ Glicemie ↑ Bilirubină ↑ FA, GGT ↑ Amilaza, lipaza serică ↑ Testul la secretină-CCK: scăderea debitului

enzimatic, cu păstrarea debitului de bicarbonat Markeri tumorali: CA 19-9

Explorări imagistice

Rx baritat eso-gastro-duodenal Ecografia abdominală Tomografia computerizată Rezonanţa magnetică nucleară ERCP Ecoendoscopia

Ecografia abdominală

Tumori > 2 cm

MTS hepatice

Dilatarea căilor biliare, a canalului Wirsung

Neoplasm de pancreasEcografie

Explorări imagistice

CT: mai performantă decât ecografia

ERCP: acurateţe 90-100%

-stenoză canalară unică, neregulată

Ecoendoscopia: cea mai performantă metodă pentru diagnosticul CP mic (2 cm)

Neoplasm pancreatic

CTCT EcoEDSEcoEDS

Neoplasm pancreaticCT

Splenomegaliile Splina: organ limfatic

specializat să anihileze agenţii patogeni din sânge

Lungime:12 cm Lăţime: 7 cm Regiuni specializate în

producerea Ac Sistem reticulo-endotelial

pentru înlăturarea particulelor şi bacteriilor învelite de Ac

Splenomegaliile Clinic # palpare: -semidecubit lateral drept/decubit

dorsal -5 grade # percuţie: -decubit lateral drept între coasta a

noua şi coasta a unsprezecea Paraclinic #ecografie #CT #RMN #scintigrafie

SplenomegalieEcografie

SplenomegalieCT

SplenomegaliileEtiologie

Hiperplazie/hipertrofie prin nevoie crescută de funcţionalitate splenică

Congestie vasculară pasivă datorată HTP

Infiltrare cu celule maligne, macrofage încărcate cu lipide sau glicoproteine

SplenomegaliileEtiologie

Splenomegalia congestivă: creşterea volumului de sânge cu distensia organului

- HTP prin blocaj hepatic (ciroză hepatică) - HTP prin blocaj prehepatic (tromboză de venă

portă) Splenomegalia infecţioasă: prin reacţia sistemului

limfo-monocitar -septicemii -endocardită infecţioasă -mononucleoză

SplenomegaliileEtiologie

Splenomegalia din afecţiunile hematologice

- leucoză cronică

- leucoză acută

- MMM

- limfoame Hodgkin/non-Hodgkin Splenomegalia din afecţiunile hemolitice

- sferocitoza ereditară

- talasemie

- anemii hemolirice imunologice

SplenomegaliiEtiologie

Splenomegalia din afecţiuni imunologice - LES - sarcoidoză Splenomegalia din afecţiuni metabolice infiltrative - amiloidoză - boala Gaucher Splenomegalia din afecţiunile splenice primare - tuberculoză - chist hidatic - abces splenic

LGC: cea mai mare splenomegalie!

Hipersplenism

Alterarea funcţiilor imunologice ale splinei Splenomegalie Hiperplazie reticulo-endotelială Hiperplazia măduvei osoase Anemie normocitară, normocromă Leucopenie Trombocitopenie

Sindromul anemicDefiniţie

Morfologic modificări cantitative (reducerea numărului de

hematii circulante) modificări dimensionale (mărime şi formă) modificări cantitative (modificări ale Hb conţinute

în eritrocite) Funcţional modificarea transportului oxigenului de către

hematii → fenomene de hipoxie şi tulburări de troficitate

Sindromul anemicCauze

Pierderi de sânge (acute/conice)

Carenţe (fier, vitamina B12, acid folic)

Distrucţie excesivă a hematiilor (hemoliză acută/cronică)

Hipo/aplazii medulare

Sindromul anemicSimptome şi semne

Comune oricărei anemii Particulare anumitor

forme de anemii

Sindromul anemicSimptome

Cardio-vasculare - palpitaţii - dispnee de efort - dureri anginoase Neuro-psihice - astenie - vertij → lipotimie - scotoame - parestezii

DigestiveDigestive - glosodinie- glosodinie - disfagie- disfagie - tulburări dispeptice- tulburări dispeptice - tulburări de tranzit- tulburări de tranzit

Sindromul anemicSemne

Cutanate

paloare cutanată

tulburări trofice ale fanerelor Cardio-vasculare

tahicardie

suflu sistolic II/VI funcţional Digestive

glosită Hunter

hepatomegalie/splenomegalie

Explorarea sindromului anemic

Numărul de globule roşii Hb, Ht – gradul de anemie Constantele eritrocitare: V.G., VEM, HEM,

CHEM Reticulocite Frotiul de sânge periferic Frotiul de măduvă hematopoetică

Sindromul anemicClasificare

Anemii hipocrome, microcitare A. feriprivă A. sideroblastică Anemii hipercrome, macrocitare A. megaloblastică A. nemegaloblastică Anemii normocrome, normocitare A. post-hemoragică A. hemolitică A. din boli generale: inflamaţii, neoplasme A. aplastică

Anemia feriprivă

Lipsa fierului

↓ Sinteză deficitară a Hb

↓ Hematopoeză ineficientă

Anemia feriprivăCauze

Aport alimentar redus Necesar crescut de fier (sarcină, neoplasm,

inflamaţii cronice) Pierderi cronice de fier (digestive, genitale) Tulburări de absorbţie în segmentele

proximale ale intestinului subţire

Anemia feriprivăTablou clinic

Sindromul anemic Sindromul funcţional datorat lipsei fierului tulburări digestive - glosită - stomatită angulară - disfagie (sindrom Plummer Vinson) modificări ale tegumentelor şi fanerelor - tegumente palide/uscate - păr friabil, calviţie/alopecie - plato-/koilonichie

Anemia feriprivăExamen de laborator

Examenul sângelui periferic

Mielograma

Anemia feriprivăExamenul sângelui periferic

Hb ↓↓ Er şi Ht ↓ Frotiu: # microcitoză # hipocromie → anulocite # anizo-poikilocitoză Reticulocite ↓ Indici eritrocitari: VEM ↓, CHEM ↓, HEM ↓ Fier seric ↓ Leucocite N Trombocite N

Anemia feriprivăMielograma

Nu este necesară pentru diagnostic

Hiperplazie eritroidă

Eritroblaşti feriprivi: margini zdrenţuite

Sideroblaşti ↓

Anemia sideroblastică Lipsa de utilizare a fierului

Cauze

congenitale

dobândite ( cloramfenicol, alcool)

Anemia sideroblasticăExamen de laborator

Sânge periferic

Er, Hb, Ht ↓ hipocromie microcitoză fier seric ↑ Măduvă osoasă

sideroblaşti ↑↑

Anemii macrocitare hipercrome

Megaloblastice: carenţă de vitamina B12 şi/sau acid folic

# macrocitoză periferică

# megaloblaşti în măduva osoasă Nonmegaloblastice: ciroza hepatică

# macrocitoză periferică

# absenţa megaloblaştilor

Anemii megaloblastice

Carenţă de vitamina B 12 Anemia Biermer (absenţa F.I.) Anemii parabiermeriene (gastrectomie,

fistule intestinale, botriocefaloza, boala Chron)

Carenţă de acid folic Sarcină Aport alimentar redus Tulburări de absorbţie

Anemia Addison-Biermer

Absenţa F. I.

Anemie a vârstei înaintate, cu instalare lentă, foarte bine tolerată

Anemia BiermerTablou clinic

Sindrom anemic Paloare cerată Sindrom digestiv Glosita Hunter Gastrita atrofică → adenocarcinom gastric Tulburări de tranzit (diaree) Hepato/splenomegalie Sindrom neurologic Sindrom pseudotabetic Sindrom piramidal

Anemie BiermerGlosita Hunter

Anemia BiermerExamen de laborator

Examenul sângelui periferic

Mielograma

Alte investigaţii

Anemia BiermerExamenul sângelui periferic Er ↓↓ Hb, Ht ↓ Indici eritrocitari: VEM↑ HEM↑ Reticulocite ↓ Frotiu:# megalocite# hipercromie# anizopoikilocitoză# eritrocite cu incluzii ( corpi Howell, inele Cabot) ±megaloblaşti

Anemia BiermerExamenul sângelui periferic

Seria albă

-leucopenie

-neutrofile hipersegmentate

Seria trombocitară

-trombopenie

-megalotrombocite

Anemia BiermerMielograma

Hiperplazie eritrocitară

Megaloblaşti - asincronism de maturaţie nucleocitoplasmatică

Gigantocite (metamielocite mari)

Anemia BiermerInvestigaţii suplimentare Concentraţia serică de vitamină B 12 ↓ Testul Schilling + Fier seric ↑ Bilirubina indirectă ↑ Ac anti celulă parietală Ac antifactor intrinsec Aclorhidrie histamino-refractară EDS: gastrită atrofică

Răspuns spectaculos la administrarea de vitamină B12 !

Anemia posthemoragică acutăTablou clinic

Paloare extremă Sete Transpiraţii Tahicardie, puls filiform Hipotensiune Lipotimie ortostatică

Anemia posthemoragicăTablou hematologic

Stadiul I - Er, Hb, Ht ↑ - Leucocite ↑ - Trombocite ↑ Stadiul II - Er, Hb, Ht ↓ - Reticulocite ↑ - Leucocite ↓ - Trombocite ↓ Stadiul III N

Anemia aplastică

2 mecanisme: Aplazia sistemului hematopoetic Dislocarea sistemului hematopoetic

(neoplasme, limfoame, leucemii) 2 forme: Idiopatice Secundare (citostatice, radioterapie, infecţii

virale)

Anemia aplasticăTablou clinic

Sindrom anemic

Leucopenie: sindrom infecţios

Trombocitopenie: sindrom hemoragipar

Anemia aplasticăTablou hematologic

Examenul sângelui periferic Anemie normocromă Reticulocite ↓ Leucopenie Trombocitopenie Mielograma

Hipocelularitate medulară

Anemii hemoliticeFactori intraeritrocitariA. ereditare:#defect de membrană

(sferocitoza)#eritroenzimopatii (deficit de

G6-PDH)#hemoglobinopatii (siclemia,

talasemia)

A. câştigate(hemoglobinuria paroxistică nocturnă)

Factori extraeritrocitari Mecanism imunologic

Mecanism nonimunologic

Anemii hemolitice Tablou clinic

Paloare

Icter cu scaun hipercolorat, urini hipercrome

Splenomegalie

Anemii hemoliticeTablou paraclinic

Anemie normocromă, normocitară Reticulocitoză Hiperbilirubinemie indirectă Stercobilinogen ↑ Urobilinogen ↑ Hipersideremie

Scăderea duratei de viaţă a eritrocitelor 90 zile

☺

♥