PANORAMA - European Commission3 PANORAMA / TOAMNĂ 2018 / nr. 66 Prin aceste cuvinte rostite în...

PANORAMATOAMNĂ 2018 / nr. 66

Politică Regională și Urbană

Lituania: construirea unui

viitor mai inteligent

EXTINDEREA ÎN PLAN GLOBAL PRIN

COOPERAREA URBANĂ

INTERNAȚIONALĂ

PROIECTUL „EXCURSIE CU MAȘINA” – CE

AVENTURĂ!

2

TOAMNĂ 2018 / Nr. 66

PANORAMAÎn acest număr…

Ediția de toamnă a revistei Panorama tratează o varietate tematică amplă, de la realități urbane la cooperarea internați-onală și politica energetică.

De această dată, țara pe care o aducem în prim-plan este Litu-ania. În interviul nostru, Vilius Šapoka, ministrul finanțelor, explică modul în care a utilizat Lituania finanțarea din partea UE pentru a-și spori competitivitatea și productivitatea prin investiții în dezvoltarea afacerilor. Pentru ilustrare, sunt prezen-tate profilurile detaliate a cinci proiecte noi. Rubrica „Surprinse de cameră” explorează proiecte finanțate în regiunea germană Renania-Palatinat.

Analizăm modul în care politica de coeziune susține energia durabilă și o societate cu emisii reduse de dioxid de carbon, parteneriatele noastre strategice cu orașe din întreaga lume prin programul de cooperare urbană internațională, precum și rezultatele unui raport recent privind mediul de afaceri din Croația, Republica Cehă, Portugalia și Slovacia.

Prezentăm câștigătorii concursurilor de fotografie și de blogging #EUinmyregion din acest an și trecem în revistă proiectul „Excur-sie cu mașina”, recent finalizat, purtând discuții cu toți cei opt participanți la Berlin, în încheierea aventurilor acestora. Rubrica de proiecte vizitează Gibraltarul, România și Germania.

AGNÈS MONFRETȘef al Unității de Comunicare, Direcția Generală Politică

Regională și Urbană, Comisia Europeană

04 12 17 28

EDITORIAL.......................................................................................................... 3

PROMOVAREA UNEI UNIUNI ENERGETICE

NEPOLUANTE ȘI ECHITABILE ................................................................. 4

FINANȚAREA COEZIUNII ÎN AUSTRIA INFERIOARĂ ................... 7

UE INVESTEȘTE ÎN ORAȘELE ROMÂNIEI......................................... 8

ABORDAREA GERMANIEI PRIVIND FINANȚAREA COEZIUNII .....9

DIRECT LA FAPTE ....................................................................................... 10

RETROSPECTIVA EXCURSIEI CU MAȘINA ..................................... 12

CÂȘTIGĂTORII #EUINMYREGION ....................................................... 16

YOUTH4REGIONS ÎN LUMINA REFLECTORULUI ...................... 18

O AGENDĂ URBANĂ PENTRU UE ...................................................... 20

EUROCITIES DESPRE DIMENSIUNEA URBANĂ ......................... 22

VALORIFICAREA PARTENERIATELOR ÎNTRE ORAȘE ............... 24

LITUANIA: MIȘCĂRI INTELIGENTE .................................................... 28

HĂRȚI: ACCESIBILITATEA LA UNIVERSITĂȚI ............................... 36

SURPRINSE DE CAMERĂ ÎN RENANIA-PALATINAT ................. 38

PUNCT DE DATE: ALOCĂRILE DIN FEDR ȘI FC ......................... 40

COOPERAREA INTERREGIONALĂ DĂ ROADE ............................. 42

PROIECTE DIN REGATUL UNIT, GERMANIA ȘI ROMÂNIA .......44

Fotografie copertă: Thinkstock/Aleh Varanishcha

3

PANORAMA / TOAMNĂ 2018 / nr. 66

Prin aceste cuvinte rostite în discursul său din acest an privind starea Uniunii, președintele Juncker a reafirmat validitatea deplină a unui angajament-cheie pe termen lung al Uniunii: îndeplinirea promisiunilor privind asigurarea păcii și a pros-perității pe termen lung pentru toți cetățenii UE, oriunde ar locui și de oriunde ar proveni aceștia.

În calitate de comisar european pentru politică regională, sunt mândră să fiu în avangarda politicii UE care face posibil zi de zi acest lucru, alături de milioane de profesioniști ai politicii de coeziune din întreaga Uniune. Acest număr al revistei Pano-rama prezintă mai multe exemple valoroase de schimbări produse prin munca lor valoroasă.

Peste câteva zile, mulți dintre acești profesioniști din întreaga UE se vor întâlni din nou la Bruxelles pentru a par-ticipa la Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor, aducându-și experiența, cunoștințele și angajamentul față de o Europă mai bună și mai prosperă.

Săptămâna UE din acest an va fi însă cu siguranță una deosebită. După cum afirma președintele Juncker, există în prezent o „cerere puternică pentru Europa”, iar UE trebuie să se ridice la înăl-țimea acestei cereri. Trebuie să producă rezultate. Propunerile Comisiei Europene pentru 2021-2027, care au stabilit ambițiile noastre comune pentru noua perioadă, sunt primul pas. Dar acum este momentul să mergem mai departe și să completăm aceste propuneri cu idei și proiecte care să contureze această politică pentru deceniul următor. Tocmai aici poate fi atât de valoroasă contribuția participanților la Săptămâna UE a regiunilor și orașelor.

Participanții vor fi invitați să își împărtășească viziunile, expe-riența și gândurile pe trei teme principale:

kk nevoia unei politici de coeziune puternice după 2020, care să depășească barierele structurale, să impulsioneze capi-talul uman și să sporească calitatea vieții cetățenilor UE;

kk creșterea și dezvoltarea regională, înțelegerea și gestio-narea dimensiunii regionale a globalizării, transformarea digitală, schimbările climatice și tranziția energetică; și

kk dezvoltarea teritorială integrată, inclusiv strategiile care vizează tineretul, integrarea migranților și excluziunea socială.

Aștept cu real interes discuțiile viitoare și mulțimea uriașă a ideilor noi care vor lua naștere pe par-

cursul evenimentului. Cu siguranță că acestea vor crea un teren fertil pentru noua rundă de programe aferente politicii de coeziune și, astfel, pentru copacii care le vor asi-gura umbra atât de necesară generațiilor viitoare de europeni. Avem această res-ponsabilitate și sunt sigură că, în timp, aceste generații vor fi mândre de alege-

rile noastre și de hotărârea de a ne con-tinua drumul indiferent de dificultăți, în

orice zonă și prin orice vremuri.

CORINA CREȚU Comisarul european pentru politică regională

EDITORIAL

Copacii pe care îi plantăm azi trebuie să le ofere umbră strănepoților noștri, de oriunde ar fi ei: din răsărit sau din apus,

din nord sau din sud. Să le dea tot ceea ce le trebuie pentru a crește și a respira ușor.

4

O tranziție energetică nepoluantă și echitabilă pentru toțiTranziția Europei către o societate cu emisii reduse de dioxid de carbon devine noua realitate în teren. Propunerile pentru politica de coeziune 2021-2027 nu numai că accelerează evoluția către atingerea obiectivelor privind clima și energia, ci și susțin creșterea economică, crearea de locuri de muncă și înființarea de întreprinderi, oportunitățile de investiții și asigurarea unui acces mai echitabil la energie durabilă.

Întreaga societate trebuie mobilizată în vederea elaborării unor soluții pentru o uniune energetică nepoluantă și echi-tabilă. Fiecare parte interesată are rolul său în îndeplinirea

obiectivelor Europei în ceea ce privește clima și energia, sta-bilite de comun acord pentru 2020 și 2030, precum și în îndeplinirea angajamentelor cuprinse în Acordul de la Paris pentru limitarea schimbărilor climatice.

Tranziția energetică contribuie și la modernizarea economiei Europei. Aceasta poate să alimenteze creșterea economică, investițiile și statutul de lider în domeniul tehnologiei, să pro-moveze dezvoltarea regională, să creeze un mediu mai curat și mai sănătos și să îmbunătățească accesul la energie mai ecologică și mai sigură.

STRATEGIA PRIVIND UNIUNEA ENERGETICĂ

O uniune energetică europeană va garanta că Europa beneficiază de energie sigură, necostisitoare și favora-bilă climei. Strategia UE privind uniunea energetică, formulată în 2015, cuprinde cinci dimensiuni strâns legate, care se potențează reciproc:

kk securitate, solidaritate și încredere;

kk o piață energetică internă pe deplin integrată;

kk eficiență energetică;

kk acțiuni climatice – decarbonizarea economiei;

kk cercetare, inovare și competitivitate.

55

2020

2030

Numai pentru sectorul energiei sunt necesare în perioada 2021-2030 investiții semnificative, de aproximativ 400 de miliarde EUR, în special în ceea ce privește eficiența energe-tică, sursele de energie regenerabile și infrastructura, iar înde-părtarea de sectoarele tradiționale, precum cel al cărbunelui, va implica și costuri sociale. Politica de coeziune a UE poate ajuta regiunile și orașele să elaboreze soluții eficace pentru o tranziție echitabilă și eficientă spre energia nepoluantă, care să reflecte diversitatea condițiilor din întreaga Europă.

În perioada actuală, 2014-2020, politica de coeziune susține deja parteneriate, soluții ascendente și specializări inteligente în tehnologii și servicii cu emisii reduse de dioxid de carbon. Acestea au promovat utilizarea mai durabilă a energiei în toate sectoarele, inclusiv în cel al transporturilor, alături de creșterea accesului la rețele inteligente. Până la finalul anului 2017, finanțarea angajată din politica de coeziune pentru sprijinirea uniunii energetice atinsese aproximativ 34,5 mili-arde EUR – jumătate din finanțarea de 69 de miliarde EUR, planificată pentru perioada 2014-2020.

LOCUINȚE EFICIENTE DIN PUNCT DE VEDERE ENERGETIC ÎN LITUANIA

În Lituania, din resursele pentru 2014-2020 ale Fondului european de dezvoltare regională se investesc aproximativ 314 milioane EUR în renovarea blocurilor și a clădirilor de apartamente vechi, pentru a le spori eficiența energetică. Se estimează că modernizarea va reduce consumul de energie cu până la 60 % pentru 30 000 de familii. La finalul anului 2017 fuseseră deja renovate 750 de clădiri, benefi-ciare fiind 19 000 de familii; de asemenea, erau în curs de renovare aproximativ 400 de clădiri și se pregăteau alte 700 de lucrări de renovare.

Facilitarea unei tranziții accelerate

Propunerile privind politica de coeziune pentru 2021-2027 oferă un meniu de priorități mai succint și modern, cu accent pe o Europă inteligentă, verde, cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu un caracter social mai pronunțat, mai conectată și mai apropiată de cetățeni. Acestea aduc flexibilitate și ușurință pentru elaborarea unor abordări integrate la nivelul mai multor domenii de politică și regiuni, care să poată accelera tranziția energetică.

Concentrând investițiile asupra unui număr mai mic de teme, politica de coeziune își menține accentul pe aspectele vitale pentru competitivitate și pentru adaptările structurale la pro-vocările globalizării și la schimbările tehnologice. În același timp, aceasta evită fragmentarea resurselor, pentru a se con-centra pe transformarea economică inteligentă și inovatoare a regiunilor și pe o Europă mai verde, cu emisii reduse de dioxid de carbon.

La nivel național, guvernanța uniunii energetice obligă statele membre să întocmească un plan național integrat privind energia și clima pentru perioada 2021-2030. Acest plan face parte acum din condițiile propice modernizate propuse de către Comisie pentru politica de coeziune, alături de alte măsuri legate de eficiența energetică și de energia regenerabilă.

Într-adevăr, aspectele care țin de guvernanță și de reformă sunt vitale pentru reușită. Recomandările relevante formulate în cadrul guvernanței uniunii energetice și al semestrului euro-pean trebuie luate în calcul la toate etapele de programare și de punere în aplicare.

Inițiativa urbană europeană propusă consolidează și acțiunile actuale, pornind de la Agenda urbană pentru UE. Aceasta pro-movează investițiile inovatoare și fuzionează diferite instru-mente de finanțare pentru o abordare coerentă nouă, pe care orașele să o poată utiliza pentru a dezvolta cu mai multă


k

-20 % emisii de

gaze cu efect de seră

≤-40 % emisii de

gaze cu efect de seră

20 % energie

din surse regenerabile

≥32 % energie

din surse regenerabile

20 % eficiență

energetică

=32,5 % eficiență

energetică

OBIECTIVE PRIVIND CLIMA ȘI ENERGIA

ușurință sisteme inteligente, cu emisii reduse de dioxid de carbon. Între timp, în Interreg, programele transfrontaliere se vor putea concentra mai mult ca înainte pe cooperarea insti-tuțională, rezolvarea problemelor frontaliere și investițiile în servicii comune, toate acestea fiind importante pentru un sis-tem energetic mai durabil.

În completarea investițiilor private

Obiectivul suprem al politicii este de a crea piețe energetice viabile. Sursele de finanțare private ar trebui să acopere cea mai mare parte a investițiilor în acest domeniu, deoarece pro-iectele care vizează infrastructura sau energia regenerabilă duc la generarea de profit, iar investițiile în eficiența energe-tică duc la scăderea facturilor de energie.

Sursele publice ar trebui să se implice acolo unde eșecurile pieței duc la deficite de finanțare. Statele membre și regiu-nile trebuie să se asigure că finanțarea publică nu înlocu-iește, ci completează și susține investițiile private, ori de câte ori este relevant, în condițiile respectării normelor privind ajutorul de stat.

Având în vedere că se planifică o reducere a resurselor politicii de coeziune în perioada de programare 2021-2027, ar trebui să crească, în ansamblu, importanța instrumentelor financiare. Acest aspect este în armonie cu obiectivul general de a stimula investiții în teren, maximizând investițiile private. În același timp, se menține flexibilitatea în vederea atingerii obiectivelor gene-rale de coeziune economică, socială și teritorială ale politicii.

Eventualele componente ale activităților care nu generează venituri sau nu reduc cheltuielile ar putea fi sprijinite printr-o combinație de granturi și instrumente financiare, de exemplu pentru a contribui la promovarea tehnologiilor inovatoare sau pentru a aborda probleme sociale precum sărăcia energetică.

Stimularea sistemelor noi

Sunt necesare schimbări substanțiale în economiile și societățile noastre pentru a atinge obiectivele pe termen lung ale UE. Tran-ziția energetică nepoluantă și echitabilă necesită mai degrabă soluții sistemice decât optimizarea sistemelor existente.

Este important să se dezvolte know-how-ul și cunoștințele relevante în rândul actorilor de la toate nivelurile. Trebuie să existe o bună coordonare între toate tipurile de părți intere-sate, atât publice, cât și private, inclusiv pentru conceperea diferitor instrumente de sprijin.

Măsurile adiacente ar trebui să includă sprijinirea consolidării capacității regionale și locale de gestionare a tranziției către energia nepoluantă. Trebuie incluși toți actorii relevanți, pre-cum ONG-urile, întreprinderile, cercetătorii sau autoritățile.

În special schimbul de experiență între țări poate îmbunătăți capacitatea părților interesate publice și private. La nivelul UE, Rețeaua Autorităților însărcinate cu Gestionarea și cu Energia (EMA) are un rol util.

MAI MULTE INFORMAȚII:https://ec.europa.eu/commission/priorities/energy-union-and-climate_ro

6

https://ec.europa.eu/commission/priorities/energy-union-and-climate_ro

https://ec.europa.eu/commission/priorities/energy-union-and-climate_ro

7

„În cuvinte proprii” este rubrica revistei Panorama în care părțile interesate de la nivel local, regional, național și european își prezintă realizările din perioada 2014-2020 și își împărtășesc opiniile privind actualele discuții

cruciale despre politica de coeziune post-2020.

Panorama vă invită să contribuiți în limba dumneavoastră, mesajul transmis putând fi publicat în edițiile viitoare. Contactați-ne la adresa [email protected] pentru informații suplimentare privind orientările și termenele-limită.

PANORAMA

vă invită să

contribuiți!

ÎN CUVINTE PROPRII

Politica de coeziune favorizează dezvoltarea în Austria InferioarăAustria Inferioară este cel mai mare land al țării ca suprafață și al doilea ca populație, având 1,67 milioane de locuitori. Provocările legate de dinamismul economic, de infrastructură, de creșterea populației și de proximitatea Vienei sunt importante, ca și cele care țin de vecinătatea cu Republica Cehă și cu Slovacia.

Fondurile de coeziune îi permit Aus-triei Inferioare să facă față mul-tora dintre aceste provocări și să

implementeze numeroase proiecte de amenajare a teritoriului, de protejare și conservare a mediului, de dezvoltare și de tehnologii noi. Economia regiunii beneficiază și ea de sprijin din partea politicii de coeziune pentru moderniza-rea întreprinderilor și crearea de noi zone pentru afaceri. Dezvoltarea econo-mică astfel rezultată a îmbunătățit ocu-parea forței de muncă în Austria Inferioară. Șomajul a atins valorile cele mai scăzute din ultimii 18 ani.

Investițiile regionale în proiecte trans-frontaliere ne permit să le transmitem cetățenilor ideea unei Europe comune. Unul dintre proiecte, „Ofensiva lingvis-tică din Austria Inferioară”, le oferă tinerilor pregătire lingvistică și intercul-turală pentru piața economică și a for-ței de muncă comună cu Republica Cehă, Slovacia și Ungaria, aflată și ea în apropiere. Alt proiect, inițiativa „Sănătate pe linie”, îmbunătățește oferta de servicii de sănătate pentru oamenii din regiuni frontaliere.

„Proiectele noastre regionale diverse sti-mulează cooperarea transfrontalieră care ne conturează identitatea europeană”, afirmă Martin Eichtinger, membru al guvernului Austriei Inferioare responsabil cu locuințele, forța de muncă și relațiile internaționale și membru supleant al Comitetului European al Regiunilor.

Austria Inferioară a fost și va rămâne o forță motrice pentru regiunile euro-pene. Pulsul Europei vine din regiuni, iar acestea sunt cele mai potrivite pentru a le transmite cetățenilor ideea unei Europe comune.

Johanna Mikl-LeitnerMembră a Comitetului European

al Regiunilor guvernatoare a Austriei Inferioare

Martin EichtingerExpert în politica regională a UE


k

mailto:regio-panorama%40ec.europa.eu?subject=

8

Investiții în orașe pentru impulsionarea dezvoltării localeMunicipiile din România sunt în favoarea unei politici de coezi-une simplificate, care are în vedere o abordare coerentă pen-tru orașe, luând în considerare că politica de coeziune repre-zintă cea mai mare sursă de spri-jin financiar privind investițiile în domeniul creșterii economice și al locurilor de muncă.

Alocarea bugetară destinată dezvol-tării urbane durabile trebuie să fie proporțională cu importanța esen-

țială a orașelor în creșterea și dezvolta-rea țărilor. Administrațiile publice locale sunt capabile să utilizeze eficient resur-sele disponibile pentru a atinge rezulta-tele scontate, adaptându-se, anticipând și răspunzând prompt nevoilor din ce în ce mai diversificate ale cetățenilor și fiind accesibile beneficiarilor și responsabile în fața acestora. Administrațiile locale sunt

cele care iau inițiativa transformării pro-priilor orașe în centre competitive și atractive pentru locuitori.

Cadrul de reglementare unic, precum și introducerea de noi criterii de alocare a fondurilor europene vor contribui la

o mai bună adaptare la realitățile, nevo-ile și prioritățile actuale ale regiunilor și ale orașelor. Consolidarea principiului parteneriatului și a rolului autorităților locale și regionale în realizarea politicii de coeziune prin implicarea activă a acestora și promovarea unor instru-mente care să stimuleze și să sprijine dezvoltarea locală prin strategii inte-grate poate contribui și mai mult la ate-nuarea riscului creșterii disparităților teritoriale.

Pentru viitorul de după anul 2020, credem în simplificarea politicii de coeziune, în concentrarea resurselor pe programe de succes, cu un bilanț pozitiv și un impact pozitiv asupra cetățenilor, și în consolidarea acțiunilor de informare și diseminare.

Robert Sorin NegoițăPreședintele Asociației

Municipiilor din România,primarul Sectorului 3 al municipiului București

În 2010/2011, împreună cu alte regiuni și organizații, Austria Inferioară a început munca pentru ca politica de coeziune să continue pentru toate regiunile UE în peri-oada de finanțare 2014-2020. În 2016, 342 de parteneri regionali și provinciali, reprezentând 83 % din populația UE-27, s-au alăturat apelului nostru de a conti-nua „politica regională a UE” după 2020.

În ianuarie 2018 i-am prezentat cererile rețelei lui Jean-Claude Juncker, președin-tele Comisiei. Împreună cu #CohesionAlli-ance a Comitetului Regiunilor, am fost activi și în cadrul negocierilor privind următorul cadru financiar multianual.

Multe dintre cererile noastre au fost incluse în noile propuneri ale Comisiei Europene pentru politica de coeziune 2021-2027. Printre acestea se numără disponibilitatea fondurilor de coeziune pentru toate regiunile, continuarea accentului pus pe cooperarea transfron-talieră, concentrarea fondurilor UE în domenii cu valoare adăugată a UE și simplificarea administrației.

Ediția a zecea a Summitului european privind inovarea, desfășurată la Parla-mentul European în 28 noiembrie, va reprezenta un nou pas. Regiunile Euro-pei vor demonstra că inovarea, ca pri-

oritate pentru creștere economică, ocupare a forței de muncă și progres, nu poate fi privită ca fiind izolată de politica de coeziune. Ambele poten-țează regiunile și orașele, pentru a garanta o Europă comună puternică și sigură pentru toți cetățenii.

9


Politica de finanțare a UE în 2021-2027 – o perspectivă germanăAutoritățile locale germane salută reformele cadrului financiar multianual (CFM) care urmăresc să îl simplifice și să îi sporească transparența, să abordeze provocări noi și să acopere deficitul de finanțare creat de retragerea Regatului Unit din UE.

CFM și regulamentele privind pro-gramele de finanțare individuale prezintă o importanță deosebită

pentru autoritățile locale. Acestea deter-mină direcția și calitatea finanțării UE pentru șapte ani. Comisia a dat dovadă de curaj propunând un buget care crește în termeni absoluți, în ciuda apelurilor de a realiza economii în toate aspectele.

Politica de finanțare a UE influențează aproape fiecare fațetă a politicilor locale, indiferent că este vorba despre promovarea unor soluții de mobilitate locală inovatoare, despre sprijinirea serviciilor de bază în comunitățile frontaliere slab populate sau despre finanțarea măsurilor de integrare pentru cele mai defavorizate sectoare ale populației. Implementarea unui proiect poate depinde întotdeauna de fondurile UE.

Prin urmare, participarea la decizii privind viitorul politicilor de finanțare este de maximă importanță pentru autoritățile locale. Organizațiile-umbrelă ale autorităților locale bavareze s-au gândit încă de la început la forma pe care ar trebui să o îmbrace finanțarea viitoare. Ele au integrat acest aspect în procesul lor de lucru și i-au împărtășit Comisiei viziunile lor.

Acum, când se discută propunerile, Comisia a încercat să răspundă multora dintre cererile-cheie. S-au depus eforturi pentru a reduce birocrația, a permite mai multă flexibilitate în stabilirea și punerea în aplicare a obiectivelor și a alinia mai bine obiectivele tematice la nevoile reale din teren. Autoritățile locale

susțin și ele aceste puncte în cadrul continuării procedurilor.

Cea mai importantă cerere a fost însă ca sprijinul să continue a fi pus la dispoziție în toate regiunile Europei, în special prin fondurile structurale și de investiții europene.

Această idee a fost preluată în totalitate de către Comisie. Autoritățile locale au primit și susținerea Parlamentului European cu o majoritate largă. Finanțarea UE nu numai că a adăugat valoare în țările de coeziune, ci asigură o coeziune sporită în toate statele membre și o populație care se identifică într-o mai mare măsură cu UE și cu ideea europeană.

Este important acum ca statele membre, pe de o parte, și Parlamentul European, pe de altă parte, să ajungă la un acord cât mai curând posibil. Ceea ce trebuie să se evite cu orice preț este o etapă amânată, fără nicio posibilitate de a solicita finanțare din partea UE.

Maximilian KleinȘef de birou, Europabüro

der Bayerischen Kommunen

Îmbunătățirea activității de afaceri în plan local accentuează concurența în plan global Al doilea raport „Doing Business” din 2018 privind Uniunea Europeană analizează mediul de reglementare și administrativ pentru cinci domenii-cheie din 25 de orașe din Croația, Republica Cehă, Portugalia și Slovacia.

Orașele UE pot juca un rol important în crea-rea condițiilor potri-

vite pentru ca firmele locale să crească și să creeze locuri de muncă. În același timp, mărimea nu contează întotdeauna. Prezentăm mai jos câteva elemen-te-cheie din a doua serie de rapoarte, publicată de către Comisie și Banca Mondială, care oferă informații valoroase pri-vind factorii favorizanți și piedicile cu care se

confruntă întreprinzătorii la înfiin-țarea și extinderea companiilor în întreaga UE.

În ansamblu, analiza – care s-a concentrat pe înființarea unei întreprinderi, obținerea autorizațiilor de construcție, aplicarea contractelor, racordarea la rețeaua electrică și înre-gistrarea proprietății – scoate la lumină neuniformități nu

doar de la un stat membru la altul, ci și în cadrul fiecăreia dintre cele patru țări discutate.

De exemplu, în Croația, întreprinzătorii din orașele mai mici Varaždin și Osijek se confruntă cu mai puține obstacole decât cei din orașele cele mai mari ale țării. Înființarea unei întreprinderi se face mai ușor în Split, obținerea autorizațiilor de construcție și racordarea la rețeaua electrică decurg cel mai bine în Varaždin, iar Osijek se remarcă prin performanțele sale în ceea ce privește înregistrarea proprietății și aplicarea contractelor.

În cele mai mari trei orașe din Republica Cehă – Praga, Brno și Ostrava –, activitatea de afaceri se desfășoară mai ușor decât oriunde altundeva în țară. Praga, capitala țării, ocupă primul loc la racordarea la rețeaua electrică și aplicarea con-tractelor, iar Brno, al doilea oraș ca mărime, depășește cele-lalte orașe în ceea ce privește autorizațiile de construcție. Un alt oraș ceh mare, Ostrava, este campionul național la înre-gistrarea proprietății.

În Portugalia, orașul Porto este primul la obținerea autoriza-țiilor de construcție. Racordarea la rețeaua electrică și aplica-rea contractelor decurg cel mai ușor pentru companiile din Coimbra, iar înregistrarea proprietății necesită mai puțină birocrație în Faro, Funchal și Ponta Delgada. Spre deosebire de celelalte trei state membre cuprinse în studiu, orașele por-tugheze individuale ocupă, în general, poziții fruntașe în dife-rite sectoare.

Prešov și Žilina sunt primele la înființarea unei întreprinderi în Slovacia. Autorizațiile de construcție se obțin mai eficient în Prešov, iar racordarea la rețeaua electrică se face mai ușor

Comparing Business Regulation for Domestic Firms in

25 Cities in Croatia, the Czech Republic, Portugal

and Slovakia with 186 Other Economies

Doing Business in the

European Union 2018:

Croatia, the Czech Republic,

Portugal and Slovakia

Publ

ic D

iscl

osur

e Au

thor

ized

Publ

ic D

iscl

osur

e Au

thor

ized

Publ

ic D

iscl

osur

e Au

thor

ized

Publ

ic D

iscl

osur

e Au

thor

ized

10

Darko Horvat, ministrul economiei, Croația Vittoria Alliata Di Villafranca, Comisia Europeană

Elisabetta Capannelli, Banca Mondială

în Žilina. Trnava se remarcă prin performanțele sale legate de înregistrarea proprietății, iar Kosice, prin cele legate de aplicarea contractelor. Ca și în Croația, orașele mai mici sunt adesea mai favo-rabile întreprinderilor, deoarece trebuie să poată concura cu capitala Slovaciei, Bratislava.

Identificarea bunelor practici

Deosebit de important este faptul că diferențele cele mai pronunțate din fiecare țară apar acolo unde autoritățile locale au autonomia cea mai mare pentru a elabora și a implementa reglementări, ca în cazul autoriza-țiilor de construcție, al racordării la rețeaua de electricitate și al aplicării contractelor. Raportul aduce argumente puternice în favoarea unor intervenții specifice, menite să fructifice opor-tunitățile existente pentru promovarea eficienței și a calității reglementării prin valorificarea economiilor de scară și prin investiții în modernizarea administrativă. În acest scop, analiza ajută și decidenții naționali și locali, identificând soluții de bune practici existente pentru a ameliora mediile de afaceri locale și pentru a ajuta companiile să economisească timp și bani.

Raportul „Doing Business” referitor la UE joacă un rol important în crearea condițiilor adecvate unor politici publice de succes și în atragerea de investiții în regiunile UE. Politica de coeziune investește cea mai mare parte a fondurilor sale în regiunile și țările mai puțin dezvoltate, al căror mediu de afaceri este, în general, mai puțin favorabil. Drept urmare, reducerea întârzierilor și a costurilor cu care se confruntă firmele va fi vitală pentru a ajuta aceste regiuni și țări să ajungă din urmă restul UE.

Atât cel de al șaptelea raport privind coeziunea, cât și raportul Comisiei privind competitivitatea în regiunile cu creștere scă-zută și cu venituri mici au accentuat necesitatea de a îmbu-nătăți administrația publică și de a spori transparența și eficiența procedurilor. De exemplu, introducerea unor plat-forme online pentru înregistrare, servicii și îndrumare este deosebit de importantă pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii să facă față cerințelor administrative și să identifice sursele de finanțare și posibilitățile de a le accesa. Reducerea timpului necesar pentru autorizațiile de construcție este vitală pentru infrastructurile-cheie.

O mână de ajutor

Comisia cooperează activ cu statele membre și cu regiunile UE pentru a spori eficacitatea investițiilor publice în teren și a debloca întregul potențial al acestora de a genera creștere economică și locuri de muncă. Împreună cu Banca Mondială s-au întreprins o serie de acțiuni comune pentru a ajuta regiunile să recupereze decalajul, mai ales în Polonia, Slovacia și Croația.

Referindu-se la concluzii, Corina Crețu, comisarul pentru poli-tică regională, a declarat: „Viitoarea politică de coeziune, pen-tru 2021-2027, va continua să sprijine eforturile statelor membre de a face din regiunile UE locuri mai atractive pentru muncă și investiții.”

Acest raport este al doilea din seria „Doing” de rapoarte subna-ționale finanțată de Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei. Prima serie, publicată în 2017, a analizat orașe din Bulgaria, Ungaria și România (Panorama 62, pagina 28).

MAI MULTE INFORMAȚIIhttps://bit.ly/2zHUk77

11


Raportul „Doing Business” referitor la UE joacă un rol important în crearea condițiilor adecvate unor politici publice

de succes și în atragerea de investiții în regiunile UE.

http://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/media/Special-Reports/DB18-EU2-Report-ENG.pdf

12

Proiectul „Excursie cu mașina” – ce aventură!Opt tineri au ajuns la finalul unei excursii de neuitat. Aceștia au cutreierat Europa în cadrul proiectului „Excursie cu mașina”, explorând proiecte și inițiative susținute de UE. Ei au descoperit că Europa înseamnă mai mult decât își imaginau și că există mai multe lucruri care ne unesc.

Pe parcursul a patru luni, călătorii au traversat Europa în echipe de câte doi, urmând patru rute: pe Mediterană, de-a lungul coastei Atlanticului, prin țările baltice și de-a

lungul Dunării. Ritmul nu a încetinit niciun moment.

Provenind din opt țări și contexte diferite, călătorii au adus fiecare o perspectivă unică asupra propriei excursii de o lună. Aceștia au traversat peste 20 de țări, au vizitat peste 50 de proiecte, au gustat mâncăruri locale incredibile, au încercat experiențe noi și și-au făcut nenumărați prieteni.

La întâlnirea de încheiere desfășurată la Berlin, toată lumea a avut prilejul de a-și povesti și compara experiențele, de la curățarea deșeurilor din Mediterană și vizitarea unui centru de arte aflat pe două fusuri orare la plimbări printre vârfuri de copaci în Lituania.

Vă simțiți inspirați să explorați și dumneavoastră Europa? Vizitați site-ul proiectului „Excursie cu mașina” pentru a des-coperi mai multe relatări din blogurile și înregistrările video ale călătorilor.

MAI MULTE INFORMAȚIIhttps://roadtriproject.eu/

https://roadtriproject.eu/

13


„Când mă gândeam la Europa, îmi venea în minte imaginea unui drapel albastru cu stele galbene – și,

la urma urmei, Europa înseamnă pur și simplu țări împreună. Un mozaic de popoare

diferite, dar cu oameni la fel.”Louis (21 de ani, Belgia, Ruta mediteraneeană)

„Schimbarea constantă a peisajului,

a drumului, fiecare zi nouă, fiecare prieten

nou, acestea sunt lucrurile pe care le prețuiesc cel mai mult… Sunt mândru că sunt din Ecuador, sunt mândru că locuiesc în Lituania, iar acum sunt mândru să fiu rezident european.”Fabian (25 de ani, ecuadorian care locuiește în Vilnius, Lituania, Ruta Atlanticului)

„Esența pe care o poți desprinde din excursia cu

mașina este cum pot oamenii să lucreze împreună, cum pot țări

diferite să coopereze. Cu toții putem coopera și putem face ca lucrurile să iasă bine.”

Achilleas (22 de ani, Grecia, Ruta baltică)

„Am învățat multe: despre Europa, despre mediul, natura și oamenii

de aici. „Am fost inspirată și impresionată și sper că înregistrările

video vor avea același efect asupra voastră.”

Yldau (24 de ani, Țările de Jos, Ruta Atlanticului)

„Am învățat atât de multe despre mine însămi, despre cine sunt, despre

diferitele țări și culturi, despre istoria acestora, prin ce au trecut și

ce doresc să le aducă viitorul.”Susann (21 de ani, Estonia,

Ruta Dunării)

„Pentru mine, proiectul «Excursie cu mașina» înseamnă stabilirea unei legături cu oamenii pe care îi întâlnim în drumul nostru. Mai înseamnă călătorie, descoperirea unor lucruri noi.”Luna (23 de ani, Spania, Ruta baltică)

„Ar trebui să ne amintim mereu toate

aceste proiecte pe care le-am vizitat; în spatele lor

se află oameni care vor să aducă o schimbare în societate.” Luisa (26 de ani, Germania, Ruta mediteraneeană)

„Nu-ți fie teamă să vorbești cu oamenii. Tocmai despre asta

e vorba, despre a aborda pe

toată lumea!”Kenneth (20 de ani, Irlanda, Ruta Dunării)

k

1414

Podul Rio-Antirrio, Golful Corintului (Grecia)

Cum să devii un pescar finlandez veritabil, Tornio (Finlanda)

Gabarage: cel mai cool magazin de design

din Viena (Austria)

PlantCult, Salonic (Grecia)Vinovert: degustare de vin

la Bordeaux (Franța)

O nouă sală de concerte în Szczecin (Polonia)

Conserve de pește artizanale în Burela

(Spania)

15

14 aprilie-12 mai

28 iulie-25 august

23 iunie-21 iulie

19 mai-16 iunie


15

Andere Baustelle, identificarea unei cariere alternative la Ulm (Germania)

Yldau și Fabian

Louis și Luisa

Kenneth și Susann

Achilleas și Luna

16

#EUinmyRegion le-a permis cetățenilor să descopere mii de proiecte finanțate de UE și să transmită relatări despre acestea prin intermediul unor concursuri de blogging și de fotografie.

Cel mai bun mod de a răspândi informații despre impac-turile proiectelor și ale programelor UE este de a-i face pe cetățeni să le descopere pe cele din apropierea lor.

Tocmai aceasta este esența #EuinmyRegion: o ocazie de a învăța, de a vă implica, de a participa și de a câștiga.

Campania este organizată în jurul a patru inițiative: Zilele por-ților deschise ale proiectelor UE, un concurs de blogging, un concurs de fotografie și un test online. Aceste activități încura-jează cetățenii să viziteze și să descopere proiecte finanțate de UE, postând apoi în rețelele sociale imagini, articole de blog, înregistrări video și experiențe legate de acestea.

Zilele porților deschise și blogurile

Ediția din acest an a Zilelor porților deschise ale proiectelor UE s-a desfășurat în principal în luna mai. Beneficiarii fondurilor UE au întâmpinat sute de mii de cetățeni în peste 2 000 de locații de proiecte răspândite pe întreg cuprinsul Uniunii Europene.

Concursul de blogging a încurajat transmiterea de relatări – postări de blog sau înregistrări video – în orice limbă a UE

despre proiecte cofinanțate de UE. Dintre cele 120 de mate-riale participante, juriul a ales trei câștigători: Radu Dumi-trescu din România, pentru relatarea sa personală privind proiectul Săptămâna Europeană a Tineretului Erasmus+; Amaury Bisiaux din Franța, care a călătorit cu trenul prin Europa și a descris noua inițiativă DiscoverEU; și Maria Giner Soler din Spania, care a relatat despre IMM-uri inovatoare susținute prin fonduri regionale.

Câștigătorii vor putea participa la un curs de comunicare în domeniul UE, desfășurat la Bruxelles pe parcursul a trei săp-tămâni în octombrie 2018.

Testul și fotografiile

Opt fericiți câștigători ai testului online privind cultura și tradițiile europene au primit fiecare câte un coș cu delicatese europene.

Concursul de fotografie atrage atenția asupra unor investiții vitale realizate în regiunile Euro-pei grație Uniunii Europene. Pen-tru a participa la concurs, au

făcut și trimis o fotografie a unui proiect cofinanțat de UE. Dintre cele 530 de imagini transmise, juriul a selectat cele 30 de fotografii câștigătoare pe baza calității estetice, a cre-ativității și a relevanței față de tema concursului.

Povestea proiectelor finanțate de UE, spusă mai departe

Un spital din Kalisz (Polonia): efecte ale lucrărilor de modernizare termică – Andrzej Kurzynski

17


Câștigătorii sunt:

kk Florian Juritsch;

kk Fabrice Serodes;

kk Lyubomila Dimitrova;

kk Sophie Pedroso;

kk Emmanuel Lemaignen;

kk Marjorie Baque;

kk Adrien Staquet și Sophie Balzing;

kk Michael Lamla;

kk Michail Amoiridis;

kk Carmela Gioia;

kk Filippo Cioffi;

kk jGiovanni Sogari;

kk Giuseppe Pignotti și Margherita Maggi;

kk Aigars Ievins;

kk Alex Kaousche;

kk Bram Gesink;

kk Adrian Krać;

kk Andrzej Kurzynski;

kk Karolina Nawrot și Michał Szkudlarek;

kk Eduardo Ventura și Hugo Alexandre dos Santos Couto;

kk Maria Gabriela Riglea și Vasile Stoica;

kk Marek Vcelka;

kk Susanna Včelková și Patrik Vaclavik;

kk Zane Sime.

Fotografiile au fost compilate acum într-o expoziție care face turul Europei. Etapa inițială va avea loc la Bruxelles în cadrul Săptămânii europene a regiunilor și orașelor, în luna octom-brie 2018.

MAI MULTE INFORMAȚIIwww.euinmyregion.eu

Urmele stelelor în spatele silozurilor de nămol deshidratat la stația de epurare a apei uzate

Barreiro/Moita, Portugalia – Eduardo Ventura

Port de Vilanova i la Geltrù, Spania: pescar curățându-și recipientele pentru homari

și ambarcațiunea – Sophie Pedroso

Furnale în Belval (Luxemburg) – Alex Kaousche

http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/communication/euinmyregion

YOUTH4MEDIA

Programul Youth4Regions media susține dezvoltarea generației următoare de jurnaliști specializați în politica regională. Programul îi încurajează pe acești tineri europeni să comunice pe tema proiectelor finanțate de UE.

O oportunitate excelentă pentru generația mai tânărăPrezentăm mai jos primele dintre cele patru texte câștigătoare ale concursului de blogging YOUTH4MEDIA pentru tinerii jurnaliști.

Având 437 000 de locuitori, Kirklees se află în West York-shire, în nordul Angliei, și se află pe locul 11 ca mărime între districtele cu administrație locală din Regatul Unit.

Zona a primit cel puțin 20 de milioane GBP (aproximativ 22 de milioane EUR) în ultimii 10 ani, în principal din partea Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, inovarea și proiectele pentru întreprinzătorii tineri.

FEDR a investit 1,8 milioane GBP pentru a transforma o fostă uzină de gaz în Parcul de Afaceri Bretton din Dewsbury, care, la rândul său, a creat aproximativ 130 de noi locuri de muncă și numeroase întreprinderi noi și prospere.

Cel mai cunoscut și mai de succes proiect a implicat Youth Enterprise Centre (Centrul pentru Antreprenoriatul în Rândul Tinerilor – KYEC) din Kirklees, finanțat parțial prin programul pentru 2007-2013 al FEDR. Înființat în cadrul Creative and Media Studio School (Școala de Creație și Mass-media), centrul a beneficiat de peste 4,9 milioane GBP pentru a le oferi elevilor cu vârste între 14 și 19 ani competențele și sprijinul financiar de care au nevoie pentru a-și demara o afacere proprie.

18

Elevii au învățat cum să întocmească un plan de afaceri și cum să își înființeze compania. Școala a administrat și câteva firme de „tranzacționare de probă”, pentru ca elevii să își facă o idee despre relațiile cu clienții și rezolvarea pro-blemelor reale. Obiectivul lor a fost de a crea un plan de afaceri robust, pe care să îl prezinte în fața unui juriu format din experți în afaceri. Cei ale căror planuri erau bine întocmite aveau șansa de a obține un grant de 5 000 GBP pentru a-și înființa și administra propria companie, sprijiniți de un consultant de afaceri și un mentor.

Până în prezent, programul a ajutat 67 de tineri întreprinzători să demareze o afacere în regiunea Kirklees. Printre aceștia se numără și Zoe Ann, care a studiat arta foto-grafică la Universitatea Huddersfield pentru că își dorise mereu să fie fotograf de nunți. Când încă era studentă, la 18 ani, și-a înfi-ințat compania cu ajutorul KYEC. A absolvit apoi facultatea în 2017 și s-a ocupat de compania sa cu normă întreagă, folosind cunoștințele și grantul din program.

Max Lockwood a ajuns să fie menționat în presa din Yorkshire în 2015, când planul său de afaceri a câștigat un grant. Tână-rul întreprinzător cu sindrom Down a lansat OUR T-SHIRT cu scopul de a conștientiza lumea în legătură cu maladia sa genetică. Unele dintre modelele sale de tricouri au la bază cromozomul 21, un astfel de model conținând o claviatură muzicală cu 20 de clape negre și una roșie. De asemenea, firma imprimă pe tricouri și modelele sau imaginile furnizate de către clienți.

Maria Ward-Brennan are 21 de ani și este din orașul Carrickmacross, aflat în Comitatul Monaghan al Repub-

licii Irlanda. În prezent, este studentă la jurnalistică în ultimul an la Univer-sitatea din Huddersfield din West York-shire, Regatul Unit. Referindu-se la interesele sale, ea menționează călătoriile, lectura și politica și speră să se mute în Franța în viitor.

FEDR a contribuit la crearea de locuri de muncă și la înființarea de întreprinderi în zona Kirklees… Dar ce va aduce

viitorul, acum că Brexitul este iminent?

19


FEDR a contribuit la crearea de locuri de muncă și la înființarea de întreprinderi în zona Kirklees și în întregul Regat Unit, oferind generației tinere o oportunitate unică. Dar ce va aduce viitorul, acum că Brexitul este iminent? Având în vedere că finanțarea din partea UE va fi sistată în martie 2019, nu se știe clar de unde va

veni finanțarea întreprinderilor noi.

Și cine va finanța oportunitățile de inovare precum cele asigurate de programul KYEC? Nimeni nu pare să știe cum va arăta viitorul pentru firmele locale din regiunea Kirklees, care va fi nevoită în curând să se descurce fără finanțarea europeană.

20

RELATĂRI URBANE

Descoperiți Agenda urbană pentru UE!

1 Consultați Panorama nr. 58, pagina 4: http://ec.europa.eu/!xN38Yu2 https://ec.europa.eu/futurium/en/content/pact-amsterdam3 https://ec.europa.eu/futurium/en/urban-agenda

Agenda urbană pentru UE este o abordare europeană integrată și coordonată, axată pe aspecte urbane, implicând actori atât la nivelul UE, cât și la nivel național, regional și local.

AU1 s-a născut în mai 2016 prin Pactul de la Amsterdam2. În acest document, miniștrii UE responsabili cu proble-mele urbane au convenit să se concentreze pe trei piloni

care țin de formularea și aplicarea politicilor UE: o mai bună legiferare, o finanțare mai bună și cunoștințe mai bune.

Bazată pe principiul solidarității și al proporționalității, inițiativa a reunit autorități și organizații ale părților interesate urbane, regionale, naționale și europene din întreaga Europă cu același obiectiv: de a găsi răspunsuri comune la numărul tot mai mare de provocări urbane.

De la lansarea AU s-au înființat 12 parteneriate3: startul inițiativei l-au dat în 2016 parteneriatele vizând incluziunea migranților și a refugiaților, calitatea aerului, locuințele și sără-cia urbană. Cele mai multe dintre acestea sunt în curs de a-și pune în aplicare planurile de acțiune. Cele create în 2017, care vizează tranziția digitală, economia circulară, mobilitatea urbană și locurile de muncă și competențele în economia locală, au formulat și ele propuneri concrete sub forma unor (proiecte de) planuri de acțiune, care sunt acum în faza de implementare sau de perfecționare.

Cele mai tinere parteneriate, a căror activitate vizează tranziția energetică, adaptarea la schimbările climatice, achizițiile publice inovatoare și responsabile și utilizarea durabilă a terenurilor și soluții bazate pe natură, s-au alăturat comunității AU în vara anului 2017 și lucrează în prezent la proiecte de planuri de acțiune, preconizate a se finaliza anul viitor. Toate parteneriatele au consultat opinia publică în perioada de pregătire a acestor planuri de acțiune, solicitând feedback online înainte de finalizarea și recunoașterea acestora de către statele membre.

Agenda urbană pentru UE este conștientă de importanța dise-minării. Prin urmare, comunicarea cu publicul larg se face nu numai prin sondaje publice, ci și printr-un website dedicat, pe Twitter, prin e-mail, printr-un buletin informativ și prin eveni-mente ale parteneriatelor.

Ediția viitoare a Săptămânii europene a regiunilor și orașelor este încă un exemplu de întâlnire dintre AU și public: la eveni-mentul din acest an, vizitatorii pot afla mai multe în Colțul urban, găzduit în colaborare cu EUROCITIES, cu Centrul Comun de Cercetare (JRC), cu URBACT, cu Acțiuni Urbane Inovatoare (UIA) și cu URBIS. Prin jocuri, prezentări, networking și experiențe de realitate virtuală se vor prezenta câteva dintre numeroasele idei privind creșterea calității vieții în zonele urbane.

MAI MULTE INFORMAȚIIhttp://www.urbanagendaforthe.euTwitter: @EUUrbanAgendaE-mail: [email protected]

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/panorama/pdf/mag58/mag58_ro.pdf

https://ec.europa.eu/futurium/en/content/pact-amsterdam

https://ec.europa.eu/futurium/en/urban-agenda

https://twitter.com/EUUrbanAgenda

21


ACADEMIA URBANĂ DE INTEGRARE

Academia urbană de integrare4 este una dintre primele acțiuni care vor fi implementate. Elaborată de parteneriatul privind incluziunea migranților și a refugiaților, aceasta este menită să fie un mediu european strategic de învățare pentru profesioniștii și decidenții politici care lucrează în domeniul integrării la nivel local, regional și național și să ofere oportunitatea de a crea rețele inter pares concentrate asupra unor probleme de integrare similare la nivelul UE. Prima ediție, organizată la Bruxelles în 16-18 aprilie 2018, a fost un succes. A doua ediție se va desfășura în primă-vara anului 2019.

4 https://europa.eu/!qM49GV

„Agenda urbană este un instru-ment participativ, favorabil incluziunii, al cărui scop este de a realiza o Europă mai bună. Agenda își are punctul de pornire pe teren, dând glas orașelor pentru ca acestea să poată intra în dialog direct cu statele membre și cu Comisia

Europeană […], libere să își exprime nevoile, conștiente că fac parte dintr-un proces experimental nou. Este inte-resant și dificil în același timp, pentru că orașele medii și mici probabil că nu sunt obișnuite să lucreze pentru UE […], dar este o oportunitate cu adevărat excelentă să […] facă parte din acest mecanism nou, să pună în aplicare inițiative care lucrează la o viziune comună pentru o strat-egie nouă în vederea proiectării în comun a unei zone urbane noi, capabile să facă față într-un mod mai conș-tient temelor prioritare.”

Stefania Manca

Coordonatoare a Parteneriatului privind adaptarea la schimbările climatice

„Pentru ca mesajul nostru să ajungă și la orașe din afara parteneriatului nostru, partic-ipăm la întruniri ale coordona-torilor, la sesiuni de networking și la evenimente externe pre-cum seminarul Procura+, care s-a desfășurat anul acesta la Oslo, sau Săptămâna europe-

ană a regiunilor și orașelor, care va avea loc în octombrie la Bruxelles.”

Valentina Schippers-Opejko

Coordonatoare a Parteneriatului privind achizițiile publice inovatoare și responsabile

„Acțiunile pe care le prezentăm sunt acțiuni concrete pentru realizarea unui oraș în care locuitorii și întreprinzătorii pornesc nu de la ideea de deșeuri, ci de la ideea de resurse cu valoare economică și socială permanentă. Un oraș în care centrele de resurse urbane sunt niște focare de activitate socială și economică unde locuitorii și întreprin-derile se întâlnesc și colaborează la gestionarea circulară a resurselor. Legislația europeană stimulează autoritățile locale, companiile și investitorii să valorifice la maximum toate tipurile de deșeuri, precum și apa. […] De asemenea, există și instrumente accesibile care ghidează orașul prin diferitele posibilități de finanțare și asistă finanțatorii care sunt interesați să își direcționeze fondurile spre investiții în tranziția circulară.”

Håkon Jentoft

Coordonator al Parteneriatului privind economia circulară

CALENDARUL DE LUCRU PENTRU UN PARTENERIAT (APROXIMATIV TREI ANI)

1.Inventarierea (identificarea

activității existente și a surselor de finanțare și de

know-how existente)

2.Identificarea blocajelor și

a potențialului

3.Elaborarea

unui plan de acțiune (un set de acțiuni concrete și o foaie de parcurs pentru

aplicarea acestora)

4.Punerea în aplicare

a planului de acțiune

5.Evaluarea

parteneriatului

https://ec.europa.eu/futurium/en/inclusion-migrants-and-refugees/urban-academy-integration

22

Sunteți implicat în mai multe parteneriate pentru Agenda urbană. Ce pași viitori sunt importanți pentru a aprofunda implicarea orașelor în conceperea și punerea în aplicare a politicii urbane?

EUROCITIES s-a angajat să sprijine Agenda urbană pentru UE. Este un moment de referință crucial pe drumul către o abordare mai cuprinzătoare și mai practică a aspectelor urbane în Europa.

Pentru prima dată, orașele dialoghează cu guvernele naționale și cu serviciile Comisiei Europene pentru a face politi-cile și programele mai utile în ceea ce privește provocările urbane. Parteneria-tele vin cu propuneri practice de îmbu-nătățire a legiferării, a finanțării și

a cunoștințelor privind prioritățile comune ale UE, precum calitatea aerului, reutilizarea deșeurilor, acțiunile climatice sau integrarea refugiaților.

La conferința HABITAT III, UE și-a expri-mat angajamentul de a pune în aplicare Agenda drept contribuție a sa la Noua agendă urbană a ONU. Considerăm că statele membre și instituțiile UE au o responsabilitate comună de a-și îmbu-nătăți participarea la inițiativă și sprijinul acordat acesteia pentru obținerea unor rezultate utile și tangibile.

Un pas următor ar fi replicarea metodei de lucru în context național sau regional. Unele state membre și regiuni testează asemenea inițiative, dar metoda de lucru s-ar putea aplica și mai larg, de exemplu în programarea politicii de coeziune.

Care sunt principalele îmbunătățiri ale noului cadru al politicii de coeziune în ceea ce privește promovarea unei abordări cu adevărat integrate, specifice fiecărei zone?

Apreciem faptul că propunerile Comisiei pentru noul cadrul al politicii de coeziune reflectă multe dintre recomandările gru-pului la nivel înalt pentru simplificarea fondurilor structurale și de investiții europene. Pe lângă reducerea poverii pentru beneficiari, acestea eficientizează considerabil gestionarea fondurilor, ceea ce ar trebui să permită accelerarea demarării și a implementării.

De asemenea, salutăm ideea de repro-gramare intermediară pentru a răspunde mai bine la noile provocări. În plus, preco-nizăm că statele membre vor aprecia

Integrare pentru inovareRețeaua EUROCITIES cuprinde peste 140 dintre cele mai mari orașe din Europa și peste 40 de orașe partenere. Marton Matko, consultant de politică în cadrul EUROCITIES, evaluează cele mai recente acțiuni ale Comisiei privind politica urbană.

23


flexibilitatea oferită de noul obiectiv de politică pentru dezvoltarea teritorială inte-grată. Suntem însă dornici să vedem garanții mai puternice pentru implicarea cuvenită a orașelor și a autorităților locale în formularea priorităților programelor.

Care este cel mai important lucru care lipsește din dimensiunea urbană a politicii de coeziune post-2020 propuse?

Ne îngrijorează în mod real unele modifi-cări care contravin unei abordări integrate, specifice fiecărei zone. Pe lângă îndepăr-tarea de fondul de dezvoltare rurală, sun-tem foarte dezamăgiți că Fondul social european Plus pare să abandoneze cu totul abordarea teritorială integrată.

Drept urmare, orașelor le-ar putea fi extrem de dificil să pună bazele unor pro-grame complexe, care să implice atât dotări fizice, cât și servicii de sprijin, cum ar fi încurajarea incluziunii sociale și a integrării în cartierele defavorizate. EUROCITIES propune modificări atât la prevederile comune, cât și la reglementă-rile FSE+, care ar permite combinarea cu mai multă ușurință a fondurilor, sprijinind strategii urbane și teritoriale integrate.

În al doilea rând, am dori ca normele privind concentrarea tematică să sprijine mai bine orașele în demersurile de a face față provocărilor urbane printr-o abordare integrată. Propunem sporirea accentului pe aspectele climatice și pe investițiile verzi, care ar trebui să includă și mobilitatea urbană durabilă.

În paralel, cerem mai multă flexibilitate la selectarea celorlalte obiective de politică și o ușoară reducere a praguri-lor în ansamblu. Orașele folosesc poli-tica de coeziune pentru a inova la nivelul tuturor obiectivelor de politică, de exemplu utilizând tehnologiile digi-tale pentru a îmbunătăți accesul la serviciile sociale și de mobilitate.

Practic, am dori să vedem o ambiție și mai mare de a inova în guvernanța urbană. O mare parte a politicii de coe-ziune este investită în orașe și în sub-urbii. Cu toate acestea, aproximativ 8 % din FEDR se investește folosind o metodă de lucru inovatoare, bazată pe strategii cuprinzătoare concepute și implementate de autoritățile urbane împreună cu un spectru larg de părți interesate locale. Deja se văd rezulta-tele acestei metode. Oficialii din orașe au început să lucreze în echipe inter-departamentale, cu implicarea comu-nităților locale, iar orașele principale și cele învecinate colaborează acum în beneficiul regiunii mai largi.

Aceasta este, probabil, una dintre cele mai importante inovații sistemice din politica de coeziune. Prin urmare, propu-nem creșterea alocării pentru dezvolta-rea urbană durabilă de la 6 la 10 % din FEDR și extinderea acesteia la FSE+.

Comisia propune să le ofere un sprijin coerent orașelor începând din 2020. Cum intenționează EUROCITIES să contribuie la Inițiativa urbană europeană? De ce este atât de important ca orașele să își abordeze provocările într-o manieră integrată?

Abordarea integrată nu este un concept abstract. În realitate, oamenii trăiesc în locuri precum cartierele urbane, orașele mici sau satele izolate, nu în silozuri de politică. Pentru a ajuta cartierele defa-vorizate să devină mai propice pentru locuit este nevoie de colaborare între diferite departamente municipale, cum ar fi cele responsabile cu locuințele, cu serviciile sociale, cu infrastructura, cu mobilitatea și cu mediul.

Orașele testează mereu modalități noi de a colabora și de a implica locuitorii pentru a concepe împreună soluții. Tre-buie să le oferim oficialilor locali com-

petențele adecvate și să sprijinim experimentarea pentru a mări acest potențial de inovare. URBACT și Acțiuni urbane inovatoare au realizat multe în acest domeniu și ar trebui consolidate. Inițiativa urbană europeană ar putea întări sinergiile dintre aceste programe și ar putea crea o legătură atât de nece-sară cu politica de coeziune generală.

Merită să ne amintim că îmbunătățirea coordonării instrumentelor UE se numără printre obiectivele principale ale Agendei urbane pentru UE. Rețeaua EUROCITIES este foarte dornică să exploreze împreună cu DG REGIO moda-litățile în care am putea contribui cel mai bine la creșterea utilității Inițiativei urbane europene pentru orașe. Sprijinim toate îmbunătățirile practice care ajută politica de coeziune să apropie Europa de cetățenii săi.

MAI MULTE INFORMAȚIIwww.eurocities.eu

Abordarea integrată nu este un concept abstract. În realitate, oamenii trăiesc în locuri precum cartierele urbane,

orașele mici sau satele izolate, nu în silozuri de politică.

24

Ronald Hall, expert extern superior și fost consilier principal al DG REGIO, prezintă perspectiva personală asupra programului de cooperare urbană internațională.

Mai mult de jumătate din populația lumii trăiește acum în orașe. Centrele urbane sunt sursa creșterii și a dez-voltării. Ca atare, acestea reprezintă un magnet pen-

tru locuitorii din zonele rurale aflați în căutarea unor oportunități de a-și mări veniturile, de a accesa servicii de calitate, precum cele de învățământ și de sănătate, și de a le asigura un viitor mai bun copiilor lor.

Această trecere de la activitățile cu productivitate scăzută din zonele rurale, în principal agricultura tradițională, la cele cu mai multă valoare adăugată din zonele urbane, în pro-ducție și în numeroase sectoare ale serviciilor, este o com-ponentă-cheie a modului în care se dezvoltă economiile. Aceasta este traiectoria parcursă de-a lungul istoriei de toate țările cele mai dezvoltate ale lumii și, drept urmare, este și modelul pe care îl adoptă în practică țările emergente de pe întregul glob.

A existat însă un preț pentru beneficiile urbanizării rezultate în special din modelul consumator de resurse al dezvoltării

urbane care a caracterizat creșterea națiunilor industriale în secolul al XX-lea. Acestea au dus la epuizarea resurselor natu-rale – inclusiv a naturii înseși – și la poluarea aerului, a apelor curgătoare și a oceanelor, fapt ce amenință acum calitatea vieții în metropolele din lumea dezvoltată.

Pentru țările în curs de dezvoltare și emergente – în care urbanizarea și creșterea economică merg mână în mână – este important să fie pe deplin înțelese lecțiile desprinse din lumea industrială. În acest fel, în politica urbană a țărilor emergente se poate ține cont atât de bunele practici pe care le-au elaborat autoritățile naționale și municipale în ultimele decenii, cât și de greșelile comise de-a lungul istoriei.

În căutarea scenariului de avantaj reciproc

O asemenea cooperare creează situații avantajoase pentru toți cei implicați. În timp ce națiunile industriale au multe de demonstrat după un secol sau mai mult de urbanizare, la fel de adevărat este și că țările emergente, poate mai puțin influențate de tradiție, au numeroase soluții inovatoare pe care le pot împărtăși economiilor industriale. Într-adevăr, unele dintre cele mai mari centre urbane ale lumii se găsesc în economiile emergente ale unor țări precum China, India și America Latină.

Construirea relațiilor de la oraș la oraș pentru un viitor mai durabil

Yokohama (Japonia)

25

Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene a desfășurat oficial 14 dialoguri de politică regională și urbană, inclusiv cu șase „parteneri strategici” ai UE (China, Rusia, Brazilia, Mexic, Japonia și India), precum și cu țări din cadrul Parteneriatului estic (Ucraina, Moldova, Georgia), din America Latină (Argentina, Chile, Peru, Columbia) și din Sistemul de Integrare Central-Americană (SICA).

Chiar și în lipsa unor asemenea acorduri, s-a dezvoltat o colaborare cu alți parteneri strategici, precum Canada și Africa de Sud, și cu grupări regionale precum CARICOM (Comunitatea Caraibelor), ASEAN (Asia), SACU (Africa Australă) și UEMOA (Africa de Vest).

Dar poate că nevoia covârșitoare de cooperare și de schimb de cunoștințe vine din interesul comun de conservare a pla-netei înseși, interes care depășește granițele țărilor și ale continentelor. Există o nevoie urgentă de a dezvolta împreună un model de urbanizare durabil, care să conserve natura și resursele naturale și să reducă emisiile care ne poluează ora-șele, dăunează sănătății copiilor noștri și contribuie la încăl-zirea globală. Iată de ce urbanizarea durabilă ocupă un loc central între obiectivele de dezvoltare durabilă adoptate de Organizația Națiunilor Unite, care au generat, la rândul lor, Noua agendă urbană (NUA) adoptată de peste 170 de țări la Quito, în Ecuador, în 2016.

UE privește cu multă seriozitate provocarea urbanizării dura-bile. Reprezentând UE la Quito în 2016, comisarul pentru poli-tică regională, Corina Crețu, a exprimat angajamentul UE de a investi cunoștințe și resurse în promovarea NUA. Acest demers are atât o dimensiune internă în cadrul UE, unde a dus la elaborarea Agendei urbane a UE pentru a orienta progra-mele de dezvoltare urbană în cele 28 de state membre, cât și, așa cum vom vedea mai jos, o dimensiune externă prin relațiile diplomatice ale Uniunii cu țările din afara UE.

O forță pentru dezvoltare urbană durabilă

Factorul-cheie pentru promovarea dimensiunii externe în pre-zent este programul de cooperare urbană internațională (IUC) (2017-2019), care are o componentă esențială ce sprijină autoritățile municipale din UE și din afara UE să cola-boreze la teme de dezvoltare urbană durabilă. IUC are la bază cinci ani de acțiuni-pilot, îndeosebi în cadrul proiectului „Orașe ale lumii” al UE și al proiectului URBELAC.

IUC stabilește platforme de cooperare urbană cu China, India, Japonia, America Latină și America de Nord. Programul său marchează maturizarea politicii UE pentru a promova coope-rarea internațională între orașe. Prin cooperarea de la oraș la

oraș din cadrul IUC, aproximativ 70 de orașe participante de fiecare parte stabilesc noi acorduri de cooperare de la oraș la oraș pentru o dezvoltare urbană durabilă. Acest lucru implică întocmirea unor planuri locale de acțiune pentru o dezvoltare urbană integrată. În mod fundamental, aceste planuri acordă prioritate cooperării în sectoarele cuprinse în Agenda urbană a UE și în NUA.

Pe baza experienței proiectului „Orașe ale lumii”, orașele folo-sesc o abordare multilaterală, aplicând experiența și cunoștin-țele autorităților publice, ale întreprinderilor, ale comunității de cercetare și ale societății civile. URBACT, propriul program al UE pentru networking urban, se folosește drept sursă-cheie de cunoștințe și experiență în sprijinul planificării acțiunilor locale.

În cadrul proiectului „Orașe ale lumii” (2015-2018), mai multe orașe din UE au colaborat în perechi cu orașe similare din Canada, China, India, Japonia, Coreea de Sud, Indonezia, Vietnam, Australia și Africa de Sud. Perechile au făcut schimb de experiență cu privire la teme precum dezvoltarea inteligentă a orașelor, efi-ciența energetică, gestionarea deșeurilor, mobilitatea durabilă etc. În cadrul proiectului URBELAC (2011-2019), aflat acum la începutul celei de a patra ediții, Comisia Europeană și Banca Interamericană de Dez-voltare susțin orașe din UE și din America Latină și zona Caraibelor (ALC). Proiectul a creat o rețea UE-ALC care promovează schimbul de experiență, analizele compar-ative și formularea de planuri de acțiune. Atât „Orașe ale lumii”, cât și URBELAC reprezintă rezultatul tangibil al sprijinului pentru diplomație internațională acordat de Parlamentul European la nivelul orașelor.


k

Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, ținând un discurs cu ocazia unei vizite recente în China

26

IUC de la oraș la oraș a dus la dezvoltarea unor proiecte-pilot comune, iar între autoritățile publice, agențiile de cercetare și reprezentanții mediului de afaceri de ambele părți s-au sem-nat memorandumuri de înțelegere pentru a asigura viitorul acestor proiecte pe termen lung.

Un exemplu de urmat

De pildă, în cadrul IUC, s-a creat o pereche între orașul Parma (Italia) și Fredericton (Canada). Departamentul de patrimoniu și planificare urbană, creștere și servicii comunitare al orașului canadian cooperează cu Oficiul pentru oportunități egale și cu Oficiul pentru proiecte europene din Parma. Urmărind dezvol-tarea democrației locale, cele două părți lucrează la identifica-rea barierelor care împiedică participarea politică a grupurilor marginalizate și a principalelor cauze ale acestor bariere, pre-cum și la posibile politici și mecanisme de a le elimina și de a crea un mediu urban mai favorabil incluziunii.

Orașul Bologna (Italia) colaborează cu Austin (Statele Unite) la diverse aspecte, de la dezvoltarea unui sistem local de alimentație mai sănătos și creșterea eficienței utilizării resur-selor până la sporirea rezistenței la schimbările climatice. Aspectele care țin de guvernarea municipală se află pe primele locuri ale agendei. De exemplu, Austin a tras concluzia că Biroul său de sustenabilitate și Biroul de dezvoltare economică trebuie să dezvolte o coordonare mai strânsă.

Rotterdam (Țările de Jos) colaborează cu Surat (India). Orașele se concentrează pe abordarea aspectelor legate de gestionarea apei, cum ar fi asigurarea calității apei potabile, atenuarea polu-ării apei ca urmare a reziduurilor industriale, protecția împotriva inundațiilor și tratarea eficace a apelor uzate. Surat a găsit în orașul Rotterdam un partener expert, cu o bogată experiență în gestionarea apei. La rândul său, Rotterdam a găsit în Surat un oraș care are de abordat probleme la o scară mult mai largă, fapt ce a inspirat deja orașul olandez să își schimbe perspectiva asupra provocărilor cu care se confruntă.

MAI MULTE INFORMAȚIIhttp://europa.eu/!Pr79bvhttp://www.iuc.eu/http://world-cities.eu/

Există o nevoie urgentă de a dezvolta împreună un model de

urbanizare durabil, care să conserve natura și resursele naturale și să reducă emisiile care ne poluează

orașele, dăunează sănătății copiilor noștri și contribuie la

încălzirea globală.

Medellin, Columbia Udaipur, India Zhengzhou, China Montreal, Canada

http://www.iuc.eu/

http://world-cities.eu/

27


Mannheim formează pereche cu Chongqing în cadrul IUC Care a fost valoarea adăugată a participării orașului Mannheim la programul IUC? Care sunt principalele rezultate pentru dumneavoastră?

Prin sprijinul continuu din partea echipei IUC și a Comisiei Europene și colaborând cu Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă (CNDR) din Republica Popu-lară Chineză, cooperarea eficace, inclu-siv vizitele de schimb efectuate de ambele părți, a permis realizarea unor progrese rapide în relația noastră cu Chongqing. În plus, IUC a generat mult interes față de acțiunile noastre împre-ună cu China, care a fost preluat de mass-media, orașul Mannheim bucurân-du-se astfel de atenție internațională. Rezultatele inițiale, cum ar fi inaugura-rea legăturii feroviare directe dintre Mannheim și Chongqing, planificată a avea loc în octombrie 2018, precum și o conferință internațională la nivel înalt, care se va organiza în 2019 în cooperare cu jurnalul german de comerț Handelsblatt, reprezintă realizări majore după numai 16 luni de implementare a proiectului.

Care este locul orașului în cooperarea internațională? Credeți în ideea de „diplomație a orașelor”?

Orașele sunt actori principali în ceea ce privește implementarea de soluții noi și, astfel, îmbunătățirea calității vieții cetă-țenilor acestora. Schimbul internațional dintre asemenea actori-cheie permite elaborarea unor idei inovatoare și func-ționează ca multiplicator de cunoștințe. Când orașele sunt implicate în strategii internaționale, acțiunile întreprinse sunt, de obicei, mai practice, mai pragmatice și mai orientate spre soluții, iar proba-bilitatea urmăririi unor interese pur poli-tice scade. Probabil că mai ales într-o perioadă de intensificare a sentimentu-lui antieuropean și a tendințelor națio-naliste, conducătorii orașelor și ai regiunilor pot îndeplini un rol-cheie în facilitarea construirii de punți și a depă-șirii acestor nemulțumiri. Prin urmare, în opinia mea, diplomația orașelor ar trebui să devină parte integrantă a politicilor externe ale Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

Ce sfaturi i-ați da primarului unui oraș european în legătură cu prima participare la programul IUC?

Programul IUC așteaptă o implementare rapidă, iar în acest scop oferă cu regu-laritate asistență tehnică, îndrumare și sprijin financiar. Mai mult, în cazul ora-șului Mannheim, am constatat că spriji-nul la nivel înalt primit atât de la Comisia Europeană, cât și de la CNDR din China ne-a permis accesul direct la decidenți și la reprezentanți de vârf ai mediului de afaceri, care sunt mult mai dificil de contactat în cazul unor acțiuni desfășurate numai la inițiativa unui oraș. Prin urmare, recomand cu convin-gere participarea la programul IUC ori-cărui oraș care intenționează să se implice mai mult în economia globală prin impulsionarea cooperării internați-onale, într-un mod care să producă rezultate rapide și cuantificabile. În plus, recomand implicarea întreprinderilor și a partenerilor de cercetare din plan local chiar de la începutul procesului, deoa-rece multe dintre acțiunile și obiectivele din cadrul proiectului nostru IUC sunt rezultatul unei mese rotunde cu compa-nii locale și cu parteneri chinezi pentru corelarea reciprocă a obiectivelor și a intereselor.

Christian Specht, prim-viceprimar al orașului Mannheim

28

Având o suprafață de 65 300 de kilometri pătrați și aproape trei milioane de locuitori, Lituania este cea mai mare și mai sudică dintre cele trei republici baltice. Situ-

ată în Europa de Est, pe coasta Mării Baltice, aceasta se înve-cinează cu Letonia la nord, cu Belarus la sud și la est, cu Polonia la sud și cu Rusia (exclava Kaliningrad) la sud-vest.

Având numeroase lacuri mici dispersate și câmpii cu sol fertil, printre resursele naturale ale țării se numără terenurile arabile, turba și chihlimbarul. În anii care au trecut de la aderarea la UE, Lituania și-a schimbat dramatic orientarea exporturilor către piețele UE – până la 70 % în 2017 pentru mărfurile de origine lituaniană. Cu toate acestea, guvernul derulează o campanie foarte vizibilă pentru a atrage investiții străine în țară și pentru a dezvolta mai departe piețele de export.

În 2017, produsul intern brut (PIB) a crescut cu 3,9 %, iar în 2018 se previzionează o creștere cu 3,2 %. Datorită locației sale geografice avantajoase, țara are legături de transport foarte bine dezvoltate, un port maritim modern, o rețea de TI în plin avânt și o forță de muncă cu studii înalte, dar ieftină.

Economia privată bine dezvoltată a Lituaniei este orientată spre sectoarele producătoare și ale serviciilor, inclusiv industria alimentară, industria petrolului și cea chimică, TI, serviciile financiare, transporturile, construcțiile, biotehnologiile, cerce-tarea și dezvoltarea, precum și turismul.

Curba învățării

Cu o rată a șomajului de 7 % în 2017 și o forță a muncii tota-lizând 1,467 milioane de persoane, condițiile pieței muncii continuă să se îmbunătățească. Țara este printre cele mai educate de pe continent, având proporția cea mai ridicată de absolvenți în segmentul de vârstă de 30-34 de ani, potrivit Eurostat. Studiile online se bucură de o mare popularitate, iar aproape toți profesioniștii tineri cunosc limba engleză.

Infrastructura, o mentalitate favorabilă afacerilor, rezervorul tot mai vast de talente și salariile care se numără printre cele mai mici din Europa prezintă o mare atractivitate, în special pentru investițiile străine. Cu toate acestea, Lituania trebuie să se concentreze pe creșterea dinamismului și a competiti-vității companiilor și pe adaptarea sistemului de educație și formare la nevoile pieței muncii.

În 2016, cele mai importante sectoare economice ale Lituaniei erau: comerțul angro și cu amănuntul, transporturile, serviciile de cazare și de alimentație (32,2 %); industria (22,1 %); și administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea umană și activitățile de asistență socială (14,5 %).

Principalul său produs de export este petrolul rafinat, urmat de îngrășăminte, grâu, utilaje și echipamente, produse chimice, mase plastice, textile și produse alimentare. În comparație cu media UE, țara are un sector producător de amploare, bazat mai ales pe industrii cu tehnologie de bază și medie.

Lituania: identificarea unei căi mai inteligente către creșterea regionalăDe la aderarea sa la UE în 2004, Lituania și-a îmbunătățit semnificativ sectorul de comerț și de afaceri, pentru a întruni standardele exigente ale Uniunii. Deși investițiile UE au contribuit la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă, această țară aflată în tranziție trebuie să se concentreze acum pe afaceri și pe învățământ pentru a-și spori competitivitatea atât în plan intern, cât și internațional.

29


Sectorul TIC este în plin avânt și a atras deja câteva dintre cele mai mari companii de tehnologie din statele baltice, teh-nologiile laser, biotehnologia, nanotehnologia și știința mate-rialelor având un rol tot mai proeminent în economia țării.

De-a lungul timpului, agricultura a avut un rol social și eco-nomic important în Lituania, situându-se pe locul al doilea ca mărime între sectoarele economiei țării. Terenurile agricole reprezintă în prezent 60 % din suprafața totală, suprafața forestieră fiind de 32 %, iar proporția populației care locuiește în zone rurale fiind de 42 %.

După aderarea la UE în 2004, sectorul a trecut printr-o reformă radicală pentru a îndeplini standardele foarte înalte ale Uniunii privind siguranța produselor alimentare. În 2016, produsele agricole și alimentare, inclusiv cerealele, cartofii, sfecla de zahăr, inul, legumele, carnea de vită, laptele, ouăle, carnea de porc, brânzeturile și peștele, au reprezentat 19,4 % din exporturile Lituaniei. Agricultura ecologică este și ea în creștere, suprafața utilizată în acest scop fiind a doua ca mărime dintre statele baltice. k

Sursele datelor geografice: Limitele NUTS: Asociația EuroGeographics Suprafața terestră: Agenția Europeană de Mediu Orașe/orașe mai mari: REGIO-GIS Rețeaua rutieră: TomTom

30

IMPACTUL INVESTIȚIILOR PRIN POLITICA DE COEZIUNE ÎN LITUANIA

O CONVERGENȚĂ RAPIDĂ SPRE MEDIA UE: în perioada 2004-2016, Lituania a avansat pe traiectoria de convergență cu 25 de puncte procentuale, de la aproximativ 50 % din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE în 2004 la 75 % în 2016. Aceste cifre arată că țara a atins pragul dintre regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție. Fără investițiile din partea UE, PIB-ul pe cap de locuitor ar fi fost cu aproape patru puncte procentuale mai mic.

ATENUAREA IMPACTULUI NEGATIV AL CRIZEI ECONOMICE ȘI FINANCIARE: Fondurile UE nu numai că au contribuit la creșterea PIB-ului și a ocupării forței de muncă, ci au ajutat și la reducerea impactului negativ al crizei economice recente. În perioada respectivă, acestea au ajutat la menți-nerea investițiilor publice la un nivel rezonabil (în perioada 2010-2012, fondurile UE au reprezentat aproape 80 % din totalul investițiilor publice în Lituania).

LOCURI DE MUNCĂ MAI MULTE ȘI MAI BUNE: în 2015, rata ocupării forței de muncă între persoanele de 15-64 de ani a crescut cu aproximativ 1,4 puncte procentuale, în timp ce rata șoma-jului a scăzut, în medie, cu 2,3 puncte procentuale. Mai mult, 61 % dintre locurile de muncă create sunt considerate a fi de calitate ridicată sau foarte ridicată (adică locuri de muncă care necesită calificări mai înalte și creează mai multă valoare adăugată). În plus, aproape jumătate (47 %) dintre locurile de muncă create sunt considerate permanente.

ÎMBUNĂTĂȚIRE SUBSTANȚIALĂ A ACCESULUI IMM-URILOR LA FINANȚARE: Fondurile UE au jucat un rol esențial în finanțarea IMM-urilor în perioada de criză a creditelor provocată de criza eco-nomică – ajutând multe întreprinderi să supraviețuiască. Aproximativ 60 % dintre împrumuturi au fost utilizate pentru susținerea capitalului circulant, păstrând firmele pe linia de plutire. De asemenea, finanțarea din partea UE a menținut investițiile în tehnologii noi și în îmbunătățirea proceselor de producție. În perioada de programare 2007-2013, 11 000 de IMM-uri au dobândit acces la finanțarea investițiilor, iar 2 400 de companii private au folosit fonduri ale UE pentru a inova.

STANDARDE DE MEDIU ÎMBUNĂTĂȚITE: un număr substanțial de depozite de deșeuri neconforme cu standardele UE au fost închise, în timp ce volumul deșeurilor reciclate a crescut cu peste 10 puncte procentuale. În perioada 2011-2015, ca rezultat al dezvoltării infrastructurii de aprovizionare cu apă și de epurare a apei uzate, procentajul populației neracordate la rețeaua de epurare a scăzut cu 24 %, iar proporția populației neracordate la rețeaua de alimentare cu apă a scăzut cu 15 %.

CONTRIBUȚIE LA OBIECTIVELE PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE, ÎN SPECIAL ÎN DOME-NIUL EFICIENȚEI ENERGETICE: Fondurile UE sunt principala sursă de finanțare pentru măsurile privind eficiența energetică a clădirilor de apartamente. Până la sfârșitul anului 2015, 4,4 % dintre clădirile construite înainte de 1993 fuseseră renovate. Până la sfârșitul anului 2014, măsurile de eficiență energetică implementate la 5,4 % dintre clădirile publice reduseseră totalul consumului anual de energie cu aproape 3 %.

ASIGURAREA ACCESULUI LA INTERNET ÎN BANDĂ LARGĂ FOARTE RAPID: Finanțarea din partea UE a contribuit la crearea infrastructurii de internet în bandă largă a Lituaniei. În 2012, internetul în bandă largă acoperea 97 % din teritoriul țării, iar 35 % dintre toate serviciile electronice fuseseră create cu ajutorul fondurilor UE.

31


O SOLUȚIE INOVATOARE ALIMENTEAZĂ POTENȚIALUL ORAȘULUI VISAGINAS

Visaginas are în continuare mult de oferit, deși centrala nucleară Ignalina, în trecut principalul angajator al orașului, și-a încetat activitatea. Pentru economia orașului este vitală tranziția de la un oraș monoindustrial tipic la un centru regional modern, cu un mediu favorabil pentru afaceri.

În cadrul acestui proces este în curs de creare un parc in-dustrial nou, pentru a genera soluții tehnologice inovatoare și a favoriza inovarea în producție. Obiectivul proiectului Smart Park Visaginas este de a transforma o fostă bază militară într-o locație pentru industria inovatoare.

Proiectul include curățarea terenului și eliminarea sau re-organizarea clădirilor și a infrastructurii degradate. Locația regenerată va găzdui întreprinderi mici și mijlocii, precum și proiecte de cercetare și de dezvoltare experimentală. De asemenea, proiectul vizează să atragă investiții majore în zonă.

De exemplu, principalul producător european de dispozitive medicale de asistare respiratorie investește 10 milioa-ne EUR pentru a-și construi a doua unitate de producție în Lituania. În prima etapă a dezvoltării, compania inten-ționează să recruteze aproximativ 200 de specialiști în inginerie, producție și cercetare și dezvoltare.

Filiala din Visaginas a companiei, care deja dezvoltă partene-riate în cadrul orașului, intenționează să mărească numărul de angajați la 1 000 pe parcursul următorilor 10 ani. Din 2016, aceasta organizează stagii de practică în domeniul mecatronicii pentru elevii școlii profesionale locale.

Pentru implementarea proiectului s-au alocat peste 2,9 milioane EUR, suma oferită de UE fiind de aproape 1,3 milioane EUR.

MIȘCĂRI INTELIGENTE LA UNIVERSITATEA DIN KLAIPĖDAProiectul „Dezvoltarea nucleului văii marine și reîn-noirea infrastructurii de studiu (JURA), faza a II-a” a fost desfășurat în campusul Universității din Klaipėda. Cercetarea și dezvoltarea generală și teh-nologică și infrastructura inovării sunt analizate într-o clădire nouă de laboratoare științifice și susținute cu echipament de CD, totul contribuind la reînnoirea și dezvoltarea infrastructurii de CD în sectorul special-izării inteligente.

Cea mai recentă infrastructură de CD a fost alocată pentru cercetare științifică, comercializarea CD și cercetarea tehnologică marină și a mediului marin în cadrul dezvoltării (tehnologice) experimentale în domeniul biomedicinii, al științelor fizice și al inginer-iei, valorificând bine laboratoarele proaspăt dotate.

Printre rezultatele proiectului se numără crearea a 80 de locuri de muncă de profil general în cadrul noii infrastructuri de CD, precum și înființarea a patru laboratoare științifice, dintre care trei sunt complet dotate. În ansamblu, proiectul a consolidat activitățile de cercetare, stimulând încheierea unor noi acorduri de cooperare în domeniul științei și al cercetării cu alte entități economice, precum instituții de cercetare și întreprinderi, impulsionând astfel procesele de com-ercializare a CD.

Proiectul a fost finanțat din fondurile structurale ale UE și din bugetul de stat.

k

ÎMBINAREA COMPETENȚELOR LA CENTRUL COMUN DE ȘTIINȚE ALE VIEȚII DIN VILNIUS

În capitala Lituaniei s-a înființat un centru modern care se ocupă de cercetare, de studii și de dezvoltarea tehnologică în domeniul bioteh-nologiei și al medicinei moleculare. An de an, acesta pune la dispoziție dotări de cercetare pentru peste 200 de cercetători, peste 160 de doctoranzi, circa 80 de tehnicieni și aproximativ 300 de absolvenți de facultate sau de masterat. De asemenea, centrul cuprinde un „bioin-cubator”, unde se află start-upuri care implică studenți și cercetători.

Centrul a devenit un exemplu al unui nou tip de colaborare la niveluri multiple între instituțiile de învățământ și întreprinderi. Acesta a costat 41 075 805 EUR, din care 37 757 019 EUR au fost acordați din FEDR, și este menit să

atragă mai mulți studenți în domeniul emergent al biotehnologiilor și al medicinei moleculare și să le dezvolte acestora competențele practice în legătură cu prioritățile de specializare inteligentă.

De asemenea, centrul găzduiește personalități ale lumii științifice: profesorul S. Klimašauskas a primit de curând grantul pentru cerce-tători avansați din partea Consiliului European pentru Cercetare, iar în 2016, profesorul V. Šikšnys a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru chimie.

MAI MULTE INFORMAȚIIwww.gmc.vu.lt

BANDA LARGĂ AJUNGE ȘI ÎN ZONELE RURALEPe parcursul implementării proiectelor RAIN și RAIN-2, s-au instalat cabluri de fibră optică pe o distanță de 9 132 de kilometri. În prezent, 98,7 % din populația Lituaniei are acces la servicii în bandă largă. Oportunitățile create de aceste proiecte sunt deja la dispoziția operatorilor de rețea, pentru ca aceștia să le furnizeze servicii utilizatorilor finali: școli, biblioteci și centre de internet publice din zonele rurale, administrații locale, locuitori și întreprinderi din zonele rurale.

Beneficiarii numără, în total, aproximativ 1 milion de locuitori din zonele rurale, datorită infrastructurii RAIN, construite cu un calendar de 20 de ani. FEDR a furnizat 72 857 822 EUR din totalul sumei de 81 696 552 EUR alocate pentru „Rețeaua de tehnologie a informației în bandă largă în zona rurală”.

Această infrastructură a deschis posibilitățile de a accesa, potrivit nevoilor, nu doar text, ci și sunet și imagine, printr-un serviciu continuu, fiabil și sigur. Rețeaua în bandă largă este astfel concepută încât viteza sa să poată crește fără ca acest lucru să presupună costuri semnificative.

RAIN-2 a fost unul dintre cei cinci câștigători ai premiilor acordate în 2015 de Comisia Europeană pentru internet în bandă largă, un juriu format din experți internaționali nominalizând proiectul ca fiind cel mai bun la categoria „Impact social și economic și disponibilitate”.

MAI MULTE INFORMAȚIIwww.placiajuostis.lt/en

32

http://www.gmc.vu.lt/

https://www.placiajuostis.lt/en

CU VITEZĂ SPRE AURUL OLIMPIC LA KLAIPĖDAPiscina ultramodernă de la Klaipėda reprezintă încă o etapă semnificativă în dezvoltarea activităților de sănătate și în aer liber ale zonei urbane. Făcând parte din viziunea ambițio-asă a orașului, construirea piscinei la standarde olimpice a început acum aproximativ un deceniu, cu sprijin puternic din partea sportivilor profesioniști ai regiunii, ca răspuns la rezultatele înotătorilor l ituanieni la concursurile internaționale.

Administrația orașului a ales o abordare mai amplă și a decis să construiască un centru multifuncțional destinat atât pro-fesioniștilor, cât și locuitorilor acestui oraș sportiv.

O premieră în statele baltice, piscina a fost creată folosind soluții tehnologice avansate. S-a acordat mare prioritate soluțiilor ecologice pentru proiectarea piscinei: clădirea se înscrie în clasa A+ de eficiență energetică și găzduiește instalații solare care produc electricitate pentru centrul mul-tifuncțional, precum și o stație de încărcare pentru vehicule electrice etc.

Piscina respectă standardul FINA: are lungimea de 50 de metri, 10 culoare de înot, blocuri de pornire, un sistem de cronometrare și o zonă mai înaltă cu scaune pentru spectatori.

Mai mult decât o simplă piscinăCu toate acestea, misiunea de bază a centrului este de a asigura activități de educație non-formală, de sănătate și de agrement. Una dintre soluțiile tehnologice utilizate este posibilitatea de a schimba adâncimea și temperatura apei astfel încât bazinul să poată fi adaptat cu ușurință pentru lecțiile de înot ale copiilor sau pentru activitățile sportive ale femeilor însărcinate, pentru gimnastică acvatică, pentru persoane cu dizabilități și pentru vârstnici.

O altă caracteristică distinctivă a piscinei este un bazin de nouă metri adâncime pentru scufundări, care va fi utilizat drept centru de instruire specială. Aici își vor putea dez-volta abilitățile membrii forțelor navale lituaniene, spe-cialiștii naționali în arheologie subacvatică, cunoscuți pentru cercetările lor din Marea Baltică, și scufundătorii care desfășoară operațiuni de salvare.

Contractul pentru lucrările de construcții s-a ridicat la 16,6 milioane EUR, din care 11,6 milioane EUR s-au alo-cat din fondurile structurale ale UE pentru implementarea proiectului, 4 milioane EUR au reprezentat contribuția municipalității Klaipėda, iar restul de 1 milion EUR a provenit din bugetul de stat.


33

34

Zburăm mai sus și mai rapid, împreună

Vilius Šapoka, ministrul finanțelor din Lituania, discută modul în care folosește țara sa investițiile UE pentru a susține competitivitatea și productivitatea.

Lituania valorifică bine fondurile UE pentru perioada 2014-2020. Care sunt exemplele de referință și beneficiile pentru lituanieni?

Principala noastră prioritate actuală este să creștem competitivitatea și producti-vitatea națională. Investim mai mult în CD, în inovare, în IMM-uri și în dezvolta-rea TI. Alături de investițiile UE am atras 463,8 milioane EUR de investiții private pentru a sprijini întreprinderile din țară.

Datorită investițiilor în infrastructura informatică, suntem și pe primele locuri din lume în ceea ce privește viteza cone-xiunii la internet.

Viziunea mea este ca Lituania, pe care unii o numesc deja „Li-teh-nia”, să fie cel mai favorabil mediu fiscal pentru investițiile și dezvoltarea din domeniul înaltei tehnologii. Acest lucru înseamnă locuri de muncă bine plătite și un rol de lider al țării noastre în ceea ce privește tehnologiile financiare, laserele, energia regenerabilă, biotehnologiile și dezvol-tarea companiilor din sectorul tehnolo-giei financiare.

Lituania nu este deloc prea mică pentru a fi un asemenea lider – contează mai puțin mărimea și mai mult oamenii talen-tați, deschiderea față de idei noi și o vizi-une clară. În acest context, îmi amintesc o poveste despre o mamă iubitoare, care vrea ca fiul său să zboare în siguranță, încet și la mică altitudine. Nici tânărul pilot, nici Lituania nu doresc acest lucru. Dacă vrei să zbori, trebuie să zbori sus și rapid!

O astfel de Lituanie văd eu în viitor: o țară curajoasă, cu oameni inteligenți și educați, care zboară sus și rapid și partajează.

Cum ajunge politica de coeziune la economia reală a Lituaniei, consolidând competitivitatea în afaceri și crearea de locuri de muncă?

Din 2014 până în 2020, alocăm 1 mili-ard EUR pentru a promova dezvoltarea antreprenoriatului și a afacerilor, pro-ductivitatea în afaceri, inovarea și cer-cetarea, transnaționalitatea, exportul și dezvoltarea afacerilor în regiuni, redu-cerea consumului energetic în industrie și competitivitatea resurselor umane. De asemenea, susținem companiile să

investească în noi tehnologii de produc-ție, în inovarea proceselor și în digitali-zare, în tranziția către „Industria 4.0”.

În ciuda coinvestițiilor semnificative din FEDR în cercetare și inovare, Lituania rămâne în urmă în ceea ce privește creșterea productivității. Ce măsuri ia guvernul pentru abordarea acestei probleme?

Potrivit datelor primare pentru 2017, producția nominală pe oră lucrată pro-priu-zis a înregistrat cel mai rapid ritm de creștere în Lituania (11 %) dintre toate statele membre ale UE. Suntem pe locul 16 dintre cele 190 de țări cuprinse în raportul „Doing Business 2018” al Băncii Mondiale. Reforma noas-tră din 2016-2017 a ameliorat condițiile de afaceri. Un nou sistem fiscal, în vigoare din 2019, va favoriza puternic creșterea economică și atragerea de companii străine în Lituania. Până în 2021, impozitarea forței de muncă din Lituania va fi cea mai competitivă dintre statele baltice. Pentru dezvoltarea teh-nologiilor financiare, am creat un mediu de reglementare atractiv și flexibil.

35


Investițiile UE sunt alocate la fiecare etapă a ciclului inovării. De asemenea, folosim investițiile UE pentru o coope-rare mai activă a sectorului public cu întreprinderile.

O abordare inovatoare a fondurilor structurale și de investiții europene a dus la utilizarea fondurilor de tip revolving și a altor instrumente de inginerie financiară. Ne puteți da un exemplu de îmbinare din Lituania, adică de utilizare a diferitor fonduri și forme de finanțare pentru abordarea unei anumite probleme?

Continuăm să ne dezvoltăm instrumen-tele financiare. Am alocat 224 de mili-oane EUR din fonduri ale UE pentru a ajuta întreprinderile să obțină finanțare, în special pentru investiții în capital cor-porativ. Printre măsurile de creare a unui mediu de reglementare mai bun se numără asistența finanțată de guvern pentru investitorii străini, sistemul cărții albastre, inițiativa vizei de pornire pentru întreprinderile nou-înființate și varianta cea mai recentă a Codului Muncii din Litu-ania, care le acordă o flexibilitate sporită atât întreprinderilor, cât și angajaților. Pentru a moderniza locuințele în vederea creșterii eficienței energetice, am emis titluri de stat (obligațiuni ecologice) și am alocat 500 de milioane EUR reprezentând asistență din partea UE prin intermediul unor instrumente financiare.

Lituania a reușit să realizeze o convergență impresionantă în direcția PIB-ului mediu al UE pe cap de locuitor, în condițiile în care disparitățile dintre regiunile lituaniene s-au menținut sau chiar s-au exacerbat în comparație cu situația anterioară aderării la UE. Cum priviți acest fenomen? Ce măsuri ia guvernul pentru inversarea acestei tendințe?

Elaborăm strategii de specializare regio-nală, bazate pe analiza punctelor forte și a punctelor slabe, pentru a atrage între-prinderi și oameni în regiuni. Investițiile UE ne-au ajutat să creăm o infrastructură de calitate. Dorim să încurajăm munici-palitățile să o utilizeze cât mai eficace, pentru a crea noi locuri de muncă și a atrage noi investiții. Așadar, avem în plan introducerea unui nou sistem de sti-mulente financiare pentru municipalități, precum și a unei metodologii noi pentru planificarea investițiilor.

Cum poate contribui administrația lituaniană la obiectivul comun de simplificare a politicii de coeziune pentru autorități și pentru beneficiari?

În primul rând, este necesară revizuirea regulamentelor la nivelul UE. La nivel național, revizuim, simplificăm și opti-mizăm procesele administrative pentru instituții și pentru beneficiari. De ase-menea, folosim soluții informatice

foarte avansate, care reduc povara administrativă și simplifică punerea în aplicare a proiectelor.

Privind spre următoarea perioadă de finanțare din fondurile ESI, 2021-2027, cum vedeți evoluția priorităților politicii de coeziune și a mecanismelor de punere în aplicare în Lituania?

Trebuie să continuăm investițiile în capi-talul uman – învățământ și competențe, inovare și CD, sănătate, colaborarea din-tre sectorul afacerilor și sectorul cerce-tării și alte domenii – pentru a realiza creșterea favorabilă incluziunii pentru țara noastră și a recupera decalajul față de media UE. Politica de coeziune cu alo-cări financiare adecvate și o obligație de cofinanțare care reflectă realitatea eco-nomică a unei țări este vitală pentru atin-gerea acestor obiective. Este necesar să accentuăm în continuare orientarea spre rezultate, flexibilitatea, proporționalitatea și simplificarea politicii de coeziune.

O astfel de Lituanie văd eu în viitor: o țară curajoasă, cu oameni inteligenți și educați, care zboară sus și rapid și partajează.

36

Accesibilitatea la universități variază între regiuni și teritorii

Accesul convenabil la învățământ superior poate fi un atu important pentru dezvoltarea și atractivitatea regională. În general, universitățile sunt larg răspândite pe întregul

teritoriu european. Pe baza criteriului unei distanțe maxime de 45 de minute cu autoturismul, 82 % din populația UE+AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb) locuiește aproape de locația principală a uneia sau a mai multor universități.

Cu toate acestea, peste 22 % din regiunile NUTS-3, reprezen-tând 14 % din populație, au acces relativ scăzut la universități (mai puțin de jumătate din populația acestora).

Guadeloupe Martinique

Canarias

Guyane

Açores

Mayotte Réunion

Madeira

Access to a university main campus, 2014

<10

10 - 50

50 - 75

75 - 90

90 - 95

95 - 100

no data

Share of population, in %

Access to a university main campus within 45 minutes of travel byroadSources: ETER register, OpenStreetMap, TomTom, Eurostat,REGIO-GIS

© EuroGeographics Association for the administrative boundaries

0 500 km

REGIOgis


Canarias

Guyane

Açores

Mayotte Réunion

Madeira

Access to a university main campus, 2014

<10

10 - 50

50 - 75

75 - 90

90 - 95

95 - 100

no data

Share of population, in %

Access to a university main campus within 45 minutes of travel byroadSources: ETER register, OpenStreetMap, TomTom, Eurostat,REGIO-GIS


0 500 km

REGIOgisAccesul la un campus universitar principal, 2014

Proporția din populație în %

Sursa: Registrul ETER, OpenStreetMap, TomTom, Eurostat, REGIO-GIS

Guyana

Mayotte Réunion

MadeiraAzore

Insulele Canare

Guadelupa Martinica

37


Universitățile pot juca un rol important și în funcțiile sociale și economice asigurate de orașe. În medie, stu-denții înscriși la universități reprezintă peste 6 % din

populația orașului. Proporțiile sunt mai ridicate în special în orașele de mărime medie (având între 250 000 și un milion de locuitori). În 38 de orașe, procentajul numărului studenților din populația orașelor depășește 20 %. Multe dintre aceste orașe – cum sunt Bologna (IT), Oxford (UK), Cracovia (PL) și Leuven (BE) – găzduiesc de sute de ani universități.

Această analiză combină date din Registrul european al învă-țământului superior (ETER) cu distribuția spațială a populației la nivelul unor celule-grilă de 1 km² și cu timpii de călătorie cu autoturismul estimați la nivelul întregii rețele rutiere.

MAI MULTE INFORMAȚIIETER: https://www.eter-project.com


Canarias

Guyane

Açores

Mayotte Réunion

Madeira

University students by city, 2014% of population

< 2.5

2.5 - 5

5 - 10

10 - 20

20 - 30

>= 30

No data

Urban centre population< 100000

100000 - 250000

250000 - 500000

500000 - 1000000

1000000 - 5000000

>= 5000000

Students enrolled at ISCED 5-7 level at universities having theirmain site in or nearby the city.Sources: European Tertiary Education Register ETER, Eurostat,OpenStreetMap, REGIO-GIS


0 500 km

REGIOgis

Studenții în funcție de oraș, 2014


Canarias

Guyane

Açores

Mayotte Réunion

Madeira

University students by city, 2014% of population

< 2.5

2.5 - 5

5 - 10

10 - 20

20 - 30

>= 30

No data

Urban centre population< 100000

100000 - 250000

250000 - 500000

500000 - 1000000

1000000 - 5000000

>= 5000000

Students enrolled at ISCED 5-7 level at universities having theirmain site in or nearby the city.Sources: European Tertiary Education Register ETER, Eurostat,OpenStreetMap, REGIO-GIS


0 500 km

REGIOgisStudenții în funcție de oraș, 2014

% din populație Populația centrului urban

Sursa: Registrul european al învățământului superior ETER, Eurostat, OpenStreetMap, REGIO-GIS

Madeira

Mayotte

Guyana

Réunion

Azore

Insulele Canare

Guadelupa Martinica

< 100 000

100 000-250 000

250 000-500 000

500 000-1 000 000

1 000 000-5 000 000

> = 5 000 000

https://www.eter-project.com/#/home

03

06

07

02

0501

04

38

SURPRINSE DE CAMERĂ ÎN RENANIA-PALATINAT

Datorită FEDR, în perioada 2014-2020, Renania-Palatinat ajută proiectele concrete prin finanțarea cercetării și dezvoltării, prin sprijinirea IMM-urilor, precum și prin măsuri de îmbunătățire a protecției climei și prin proiecte transfrontaliere. FEDR este un pilon important în cadrul promovării de către Renania-Palatinat a economiei regionale, inclusiv a inovării, permițând companiilor, municipalităților, centrelor de cercetare și cetățenilor să beneficieze de politica de coeziune a UE.

06

07

05

04

11

12

10

09

08

01 Compania Dr. Boy a conceput un instrument de divizare modular care permite fabricarea universală atât a pieselor formate prin injecție, cât și a diferitor corpuri goale în interior.

02 În districtul Eifel din Bitburg-Prüm s-au marcat 14 rute de drumeții, acoperind peste 220 de kilometri de peisaje stâncoase, păduri dese și lunci înflorite.

03 Compania EWM a dezvoltat soluții pentru sudarea conformă cu Industria 4.0, reușind astfel să creeze locuri de muncă și să crească vânzările.

04 Fischer a produs un sistem care reduce consumul de energie și de apă dulce și folosește căldura disipată pentru încălzirea circuitelor, economisind anual peste 80 de tone de CO2.

05 Gründungsbüros a dezvoltat și înființat birouri comune de finanțare pentru universități din Kaiserslautern, Koblenz, Landau, Mainz și Trier.

06 Un dispozitiv medical nou, dezvoltat de iRT Systems GmbH, poate verifica în timp real distribuția dozei prescrise pentru un pacient pe parcursul iradierii.

07 Schreinerei Gerlach a dezvoltat centrul de prelucrare pe bază de CNC (comandă numerică) pentru creșterea competitivității și crearea unui spațiu de muncă permanent.

08 SD Blechtechnologie a investit în unitatea sa de producție și și-a sporit eficiența energetică, economisind cel puțin 40 de tone de CO2 pe an.

09 Proiectul Wanderwunder Moselsteig Weinbergspfad a construit o rută de 365 de kilometri de-a lungul râului Mosela, de la Perl la Koblenz, care face legătura între zone rurale și de interes cultural.

10 În cadrul Robotix, cooperarea transfrontalieră creează sinergii în predarea și cercetarea în domeniul roboticii, înființând un cluster de cercetare permanent pentru robotica industrială.

11 Partenerii SESAM din Lorena, Saarland, Luxemburg, Renania-Palatinat și Belgia creează oportunități de dobândire a unor competențe-cheie pe o piață transfrontalieră a muncii.

12 Proiectul SeRaMCO efectuează o analiză chimică a agregatelor reciclate utilizate în producția de beton puternic, durabil și stabil.

MAI MULTE INFORMAȚII

FEDR Renania-Palatinat: www.efre.rlp.de Interreg: https://mwvlw.rlp.de/de/themen/wirtschafts-und-

innovationspolitik/interreg/


39

https://www.efre.rlp.de/

https://mwvlw.rlp.de/de/themen/finanzierung-und-foerderung/interreg

https://mwvlw.rlp.de/de/themen/finanzierung-und-foerderung/interreg

40

PUNCT DE DATE

Calcularea punerii în aplicare a FEDR în 2007-2013 și a alocării din FC

La sfârșitul verii anului 2018, Comisia a publicat imaginea financiară actualizată a punerii în aplicare a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) în 2007-2013 și a alocărilor din Fondul de coeziune (FC).

În ciuda provocărilor cu care s-a confruntat Uniunea Euro-peană în perioada de programare 2007-2013, punerea în aplicare financiară a FEDR și alocările din FC au atins

97,7 % la sfârșitul verii anului 2018, procesul de încheiere decurgând normal.

Statelor membre (SM) li s-au pus la dispoziție 270,9 mili-arde EUR la începutul cadrului financiar multianual (CFM) 2007-2013 prin FEDR și FC, pentru cofinanțarea de proiecte cu valoare adăugată ridicată în ceea ce privește reducerea dezechilibrelor dintre regiunile UE. Acest pachet semnificativ a fost canalizat prin două obiective principale: convergența, pe de o parte, și competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă, pe de altă parte. S-a formulat și un al treilea obiec-tiv pentru sporirea cooperării transfrontaliere (TF) dintre SM.

Cât s-a plătit și cât s-a pierdut?

În primii trei ani ai ciclului bugetar s-au efectuat plăți în avans în valoare de 23,9 miliarde EUR, pentru ca programele să poată începe fără întârzieri cauzate de constrângeri financiare. În plus, rambursarea de către Comisie a cererilor primite între 1 ianuarie 2007 și 31 martie 2017 (2018 pentru noul SM: Croația) s-a ridicat la 231 de miliarde EUR, cu aplicarea unui prag de 95 % (cu excepția Greciei), care a rezervat restul de 5 % din alocare pentru tratamentul la încheiere.

Această rezervă protejează interesele contribuabililor din UE asigurând recuperarea corespunzătoare a sumelor plătite către SM. Din acest procentaj restricționat de 5 % (sau mai mult în cazul SM care nu au cerut rambursări până la nivelul pragului), s-a plătit suma de 6,1 miliarde EUR către 19 SM+TF până la finalul verii anului 2018 și s-au dezangajat (pierdut) 2,6 mili-arde EUR pentru 14 SM+TF în ceea ce privește programe deja încheiate sau preîncheiate.

Această cerere s-a datorat nerevendicării de către SM a restului de 5 % în cererea finală sau unor nereguli constatate de către auditorii Comisiei. În cazurile în care rezerva de 5 % nu acoperea sumele neconforme achitate, s-au aplicat recuperări suplimen-tare de 12,3 milioane EUR în ceea ce privește două SM+TF.

Punerea în aplicare a alocărilor din FEDR și FC în funcție de tipul de tranzacție

milioane EUR FC FEDR Total general

Alocarea inițială 70 075,0 200 822,2 270 897,2

Prefinanțare 7 478,9 16 413,4 23 892,3

Plăți intermediare 58 730,0 172 221,9 230 951,9

Plăți de încheiere 2 204,6 3 926,4 6 131,0

Dezangajări (n+2/n+3)

209,7 809,0 1 018,6

Dezangajări la încheiere

790,1 1 786,7 2 576,9

Recuperări la încheiere (31.8.2018)

– 12,3 12,3

Alocare încă deschisă (31.8.2018)

661,6 5 664,8 6 326,4


41

Date fiind amploarea preconizată a investițiilor și accentul pe obținerea de rezultate eficiente, Comisia a asigurat disciplina financiară și a stimulat execuția bugetară accelerată prin regula de dezangajare „n+2/n+3”. Potrivit acestei reguli, ter-menul-limită pentru consumarea unui angajament anual „n” a fost data de 31 decembrie a celui de al doilea an, cu excepția SM al căror PIB din 2001 până în 2003 a fost sub 85 % din media UE-25, termenul acestora fiind data de 31 decembrie a celui de al treilea an.

Pentru a contracara impactul crizei financiare, Comisia a permis exceptarea de la această regulă în cazul angaja-mentului pentru anul 2007, împărțindu-l în șase și adău-gând câte o șesime din angajamentul bugetar pe 2007 la

angajamentul bugetar pe 2008 și la cel pe 2013. Pentru a acorda o flexibilitate sporită, s-a achitat un supliment de 10 % la cererile rambursate în cazul SM afectate cel mai puternic de criza financiară, permițând etapizarea proiec-telor între perioadele financiare multianuale și operarea unor modificări ale programelor în vederea adaptării la noile provocări fără a afecta obiectivele de politică. Cu toate acestea, 12 SM+TF au pierdut 1 miliard EUR ca urmare a regulii de dezangajare „n+2/n+3”.

Mai jos este prezentată o imagine globală, în funcție de SM și de tipul de tranzacție, datele complete privind sumele fiind disponibile pe platforma de date deschise a fondurilor ESI. http://europa.eu/!Pv48jv

Aveți vreo preferință privind subiectele viitoare ale rubricii PUNCT DE DATE a revistei Panorama?

Există vreun set de date financiare pe care ați dori să îl includem în Platforma de date deschise a fondurilor ESI?

Dacă da, trimiteți un e-mail la: [email protected]

AT BE BG CB CY CZ DE DK EE ES FI FR GR HR HU IE IT LT LU LV MT NL PL PT RO SE SI SK UK

De-commitments

6,9 0,4 4,3 2,9 3,4 1,4 0,2 0,5 0,3 12,6 0,1 0,9 0,0 8,8 2,0 2,4 1,1

Recoveries at closure

0,1 0,0 0,0

Allocation still open (31/8/2018)

0,1 5,6 0,7 0,4 1,2 1,6 5,0 3,6 0,3 4,7 5,0 6,1 7,0 5,0 1,2 1,1 2,6 3,5

Closure / Pre-closure payments

2,8 1,3 2,3 5,0 3,4 2,0 5,0 3,5 4,2 5,0 0,5 5,0 5,0 5,0 5,0 3,8 5,0 3,0 5,0 0,5

Interim payments

82,7 86,5 84,1 86,0 85,4 82,5 87,5 87,5 84,7 85,2 87,5 87,5 92,5 57,8 83,4 87,5 84,1 84,6 87,5 84,6 85,4 87,5 85,7 87,3 79,6 87,5 85,4 85,5 87,4

Pre-financing

7,5 7,5 9,6 8,3 9,6 9,5 7,5 7,5 10,3 7,5 7,5 7,5 7,5 24,6 10,4 7,5 7,5 10,4 7,5 10,4 9,6 7,5 9,3 7,7 10,5 7,5 9,6 9,5 7,5

0 %

10 %

20 %

30%

40 %

50 %

60 %

70 %

80 %

90 %

100 %

680,1990,3

5.488,2

8.090,0492,7

22.751,9

16.108,0254,8

3.011,9

26.600,4977,4

8.054,7

15.846,5723,1

21.292,1375,4

21.027,3

5.747,225,2

3.947,3728,1

830,0

57.178,2

14.558,2

15.528,9934,5

3.345,3

9.998,7

5.392,0

% d

in a

loca

rea

iniți

ală

Alocarea inițială (milioane EUR)

Dezangajări

Recuperări la încheiere

Alocare încă deschisă (31.8.2018)

Plăți de încheiere/preîncheiere

Plăți intermediare

Prefinanțare

Sursa: Fondurile structurale și de investiții europene – date

Punerea în aplicare a alocărilor din FEDR și FC în funcție de tipul de tranzacție și de statul membru

mailto:REGIO-A3-BUDGET-TEAM%40ec.europa.eu?subject=

mailto:REGIO-A3-BUDGET-TEAM%40ec.europa.eu?subject=

Cooperarea interregională dă roade!La începutul anului 2018, Interreg Europa a decis să analizeze schimbările de politică și efectele pe care le produc proiectele de cooperare interregională. Într-un raport recent s-au publicat dovezi ample ale beneficiilor.

Colaborarea cu partenerii este benefică – mai ales când aceștia fac schimburi de posibile soluții și bune practici. Soluțiile testate într-o parte a Europei pot deveni acce-

leratori ai schimbării în alte regiuni implicate în proiecte de cooperare interregională.

Interreg Europa este un program paneuropean de cooperare interregională, cofinanțat de Fondul european de dezvoltare regională. În proiectele Interreg Europa, organizații nonprofit publice și private din întreaga Europă colaborează la politici de dezvoltare regională.

Cooperarea lor este „la nivel de idei”. Aceste organizații fac schimb de experiență și de bune practici cu parteneri de proiect și cu părți interesate relevante pentru politică, pentru a găsi împreună soluții la provocările regionale.

Dat fiind timpul necesar pentru materializarea rezultatelor, dovezile au fost culese de la predecesorul programului, INTERREG IVC, care a cofinanțat proiecte de cooperare interre-gională în perioada 2008-2014.

Un studiu desfășurat în rândul partenerilor și interviuri reali-zate cu un grup selectat au permis identificarea unor exemple de cooperare la nivel de idei care a dus la o schimbare reală. Douăzeci de relatări cuprinse în reportaj arată cum inspirația partajată între proiecte poate produce schimbări și îmbunătățiri.

Exemple de cooperare benefică

Proiectul PROSESC a ajutat un incubator din comitatul Norfolk din Regatul Unit să își dezvolte viziunea privind inovarea, să transfere bune practici germane privind sprijinirea inovării în lanțul de aprovizionare și să devină centrul inovării la nivelul comitatului.

În FIN-EN, instituția financiară a regiunii italiene Lombardia a elaborat un set nou de instrumente financiare și un sistem informatic pentru aplicarea acestora, pentru raportare și moni-torizare, mulțumită bunelor practici transferate din Regatul Unit.

Fără Hybrid Parks nu s-ar fi amenajat aceste grădini. Amenajarea de spații verzi nu era

un lucru obișnuit în Malta. Hybrid Parks a fost impulsul pentru obținerea know-how-ului.

Malcolm Borg, Heritage Enterprise, Hybrid Parks

42

Prin proiectul MOG, Agenția Centrală de Inovare Regională Transdanubiană din Ungaria a dezvoltat un sistem de mobi-litate care conectează persoanele, bunurile și serviciile din zonele rurale cu orașele din jurul acestora. Aceste bune practici transferate din Germania au contribuit la reducerea depopulării rurale a regiunii și a poluării mediului.

În VITOUR LANDSCAPE, bunele practici din Italia și din Austria au ajutat Asociația pentru Patrimoniul Mondial din Valea Rinu-lui Mijlociu Superior din Germania să dezvolte activități și inițiative pentru o mai bună protejare și conservare a patri-moniului natural.

MAI MULTE INFORMAȚII https://www.interregeurope.eu/projectresults

43

Buna practică a constat în faptul că inițiatorul mărcii, un catalizator, a demonstrat

că se poate. Oamenii din Austria au explicat față în față cum se poate realiza. Fără acest schimb

nu am fi ajuns atât de departe.

Nico Melchior, Asociația pentru Patrimoniul Mondial din Valea Rinului Mijlociu Superior, VITOUR LANDSCAPE


PARTAJAREA BUNELOR PRACTICI… ȘI A SUCCESULUIk În România, clusterele folosesc un nou sistem de sprijin pentru a-și îmbunătăți managementul, pe baza bunelor practici

învățate de la parteneri din Franța, Austria și Ungaria (CLUSTERIX).

k În Austria, orașul Linz are un nou spațiu de colaborare pentru industriile culturale și creative, inspirat de bune practici din Finlanda (CREA.RE).

k În Regatul Unit, Oakenshaw a sprijinit construcția unei structuri eoliene care îi aduce comunității venituri pentru alte proiecte eficiente din punct de vedere energetic, grație experienței învățate de la partenerul danez (RENERGY).

k În Suedia, Linköping a dezvoltat o abordare de grădinărit urban și de învățare în aer liber pentru a spori coeziunea socială în comunitatea locală, cu ajutorul unui partener italian (Hybrid Parks).

EFECTELE COOPERĂRII INTERREGIONALE

150 de proiecte

INTERREG IVC

200 de răspunsuri

la sondaj

20 de relatări

privind rezulta-tele proiectelor

80 % raportează

o schimbare a politicii în regiunea lor

71 % dintre schimbări au dus la noi proiecte sau inițiative

https://www.interregeurope.eu/projectresults/

Proiectul „Centrală electrică pe baza energiei valurilor” și-a valorificat locația marină pe Stânca Gibraltar, un teritoriu britanic de peste mări, pentru a genera și a furniza electricitate în rețeaua locală. Pe lângă contribuția la comercializarea energiei valurilor în întreaga lume, proiectul a creat și oportunități de locuri de muncă pentru mai multe industrii locale.

Premiul Energy Globe se acordă proiectelor care fie con-servă și protejează mediul și resursele noastre, fie se concentrează asupra energiei regenerabile și asupra

unor bune practici sustenabile. Finanțat din Fondul european de dezvoltare regională, proiectul-pilot ECOWAVE a demonstrat că energia valurilor este o soluție eficientă și economică pen-tru locațiile care sunt prea mici pentru a permite montarea de panouri solare și centrale eoliene.

Centrala ECOWAVE a fost montată pe un fost debarcader de pe Stânca Gibraltar, folosit pentru muniție în cel de al Doilea Război Mondial. Flotoarele cu o formă deosebită sunt fixate pe debarcader cu ajutorul unor „brațe” robuste: pe măsură ce flotoarele se ridică și coboară ca urmare a mișcării valurilor, se transmite lichid biodegradabil către o centrală terestră, unde are loc conversia în presiune hidrostatică. Aceasta rotește un generator pentru producerea de energie nepoluantă și transmiterea acesteia către rețeaua Gibraltarului.

Legături comerciale

Într-o altă premieră a proiectului, s-a reușit racordarea cen-tralei-pilot care utilizează energia valurilor la rețeaua electrică a Gibraltarului fără nicio fluctuație a furnizării și fără nicio avarie. După ce a depășit mai multe bariere în calea comer-cializării în industria energiei valurilor, ECOWAVE își valorifică tehnologia inovatoare și locația terestră pentru dezvoltarea

unei centrale electrice pe bază de energie regenerabilă cu un cost semnificativ mai mic decât al încercărilor anterioare din domeniul energiei valurilor.

Proiectul-pilot a redus și efectele condițiilor meteorologice extreme de pe mare prin faptul că a construit cea mai mare parte a centralei pe uscat, pentru mai multă ușurință în ceea ce privește accesul și mentenanța. Sistemul poate reacționa și la date transmise în timp real de flotoare – iar când înălți-mea valurilor depășește capacitatea de lucru a sistemului, acesta ridică automat flotoarele deasupra nivelului apei, urmând a-și relua funcționarea după ce trece furtuna.

Energie verde

S-au depus eforturi semnificative și pentru a garanta că ECOWAVE respectă cerințele regiunii privind mediul înconjurător și turismul. Instalată pe un dig neutilizat, centrala electrică nu prezintă niciun risc pentru circulația navelor, este mai puțin vizi-bilă de pe țărm și de pe plajele principale și nu poluează fonic.

Sistemul nu cauzează perturbări ale vieții din mediul marin local, deoarece plutește la suprafață și este conectată numai la debarcader (care este o structură construită de om), nu și la fundul mării. Mai mult, lichidul biodegradabil pe care îl utilizează centrala este nepoluant.

Turismul și comerțul Gibraltarului au beneficiat și ele de rege-nerarea debarcaderului anterior închis, acesta fiind deschis acum vizitatorilor.

După ce a înregistrat 13 brevete noi și a depășit recordul mon-dial de ore de racord la rețea acumulate, compania Eco Wave Power intenționează să construiască o centrală electrică teres-tră de 5 megawați, care va asigura 15 % din necesarul de electricitate al acestui teritoriu britanic de peste mări.

MAI MULTE INFORMAȚIIhttp://www.ecowavepower.com/

INVESTIȚIA TOTALĂ 224 497 EUR

CONTRIBUȚIA UE 67 349 EUR

PROIECTE

ECOWAVE CÂȘTIGĂ 2018 PREMIUL ENERGY GLOBE PENTRU GIBRALTAR

44

http://www.ecowavepower.com/

Un vechi depozit de deșeuri a fost transformat într-un nou reper al orașului Hamburg. Dealul Energetic din Georgswerder le oferă locuitorilor și vizitatorilor orașului german energie regenerabilă, un centru de informare și spațiu verde.

Expoziția internațională de construcții din Hamburg a con-ceput și implementat numeroase proiecte pentru dez-voltarea durabilă, ecologică și echilibrată din punct de

vedere social a zonelor din interiorul orașelor. Printre acestea se numără un concurs de reamenajare a unui fost depozit de deșeuri din districtul Georgswerder, pe cea mai mare insulă fluvială din Europa, aflată pe Elba. Proiectul a fost finalizat în 2013, pe baza planului desemnat câștigător.

De la un deșeu toxic la un simbol al energiei regenerabile

Zeci de ani se aruncaseră deșeuri menajere și deșeuri indus-triale toxice în depozitul din Georgswerder. La sfârșitul anilor 1970, depozitul deja nu mai funcționa, însă s-au constatat scurgeri de dioxine în apa subterană. Se impuneau măsuri ample de securizare a depozitului înalt de 40 de metri și a subsolului cu o membrană din plastic impermeabilă. Lucrările tehnice s-au desfășurat pe parcursul mai multor ani, pentru a securiza zona și a proteja apa subterană.

Zona a fost acoperită apoi cu sol, iar în prezent este un deal verde, cu lunci și arbuști. Profitând de condițiile de vânt exce-lente, în anii 1990 s-au instalat pe deal primele turbine eoli-ene. Acum, turbinele eoliene de înaltă performanță și panourile solare aprovizionează cu energie electrică mii de gospodării.

Dealul Energetic este deschis publicului din 2013. Cei care doresc mai multe informații pot vizita un centru de informare cu ecrane multimedia interactive, pentru a afla istoria locului și cum a fost transformat acesta.

De asemenea, vizitatorii pot afla despre gestionarea modernă a deșeurilor, despre metodele de reciclare și alte informații – mai ales că clădirea permite vederea de aproape a echipa-mentelor tehnice și a instalațiilor pentru tratarea apei subterane și pentru producerea energiei regenerabile. Centrul este eficient din punct de vedere energetic.

Dealul Energetic se alătură spațiilor verzi ale districtului Geor-gswerder. Oamenii pot urca dealul și se pot plimba pe o pro-menadă curbată aflată în vârf, pentru a se bucura de aerul curat și de vederea impresionantă la port și la centrul orașului. Traseul asigură un spațiu modern pentru diferite activități.

Acest „traseu al orizontului” este gândit sub forma unui cerc alb care înconjoară dealul și se observă de departe – un reper pen-tru Hamburg. Noaptea, acesta este iluminat cu leduri. Bucla este construită din materiale reciclabile, iar forma sa infinită simbo-lizează importanța reciclării și a economiei circulare.

MAI MULTE INFORMAȚIIhttps://www.facebook.com/energieberggeorgswerder/

INVESTIȚIA TOTALĂ 9 140 000 EUR

CONTRIBUȚIA UE 4 435 703 EUR

PROIECTE

„DEALUL ENERGETIC” REGENERABIL DIN HAMBURG LĂRGEȘTE ORIZONTURILE

45


https://www.facebook.com/energieberggeorgswerder/

O infrastructură ultramodernă pentru cercetarea fizicii fotonucleare și a aplicațiilor acesteia folosind tehnologii laser va fi pusă în funcțiune în 2019 în orașul Măgurele.

Realizată în cadrul proiectului „Infrastructura luminii extreme – fizică nucleară (ELI-NP), aceasta face parte dintr-un demers european mai amplu, care cuprinde și

infrastructuri din Ungaria [„ELI – Attosecond Light Pulse Source” („ELI – Sursă de impulsuri luminoase la nivel de atosecunde”)] și din Republica Cehă [„ELI-Beamlines” („ELI – Fascicule”)].

S-au instalat echipamentele pentru cele două brațe ale siste-mului laser de mare putere al infrastructurii și a început testa-rea a trei fascicule laser – capabile să producă niveluri de putere de 100 de terawați, 1 petawatt și 10 petawați. Un sistem de transport al fasciculelor laser este și el în construcție.

Legături comerciale

Unele laboratoare din cadrul infrastructurii, cum sunt cele pentru optică și pentru producția de ținte experimentale, sunt deja funcționale. Laboratorul pentru ținte are o serie de echi-pamente pentru producerea de structuri la scară micro și nano – inclusiv un sistem pentru fabricarea de nanostructuri pe ținte solide, pentru o mai bună absorbție a impulsurilor laser – și se modernizează permanent.

Cercetătorii de la acest laborator au început să pregătească ținte pentru experimentele inițiale cu lasere de mare putere. Labora-torul participă, de asemenea, la programe educaționale de mas-terat și doctorat în domeniul micro- și nanotehnologiilor.

Se fac progrese și în ceea ce privește instalarea sistemului de fascicule gama al infrastructurii, precum și construirea instru-mentelor pentru experimentele pe fascicule gama, unele instrumente fiind deja gata de utilizare. O prioritate în acest domeniu este realizarea de experimente pentru fasciculele gama de mică și mare intensitate. Cercetătorii ELI-NP cola-borează pe această temă cu un comitet științific internațional și au derulat un experiment pregătitor reușit la Universitatea Duke din SUA. Aceste studii vor continua la ELI-NP.

Experimentele privind fluorescența de rezonanță nucleară (NRF) – un proces prin care un nucleu absoarbe și emite raze gama – constituie o nișă de cercetare specifică a infrastructurii. Echipamentele acesteia vor putea detecta eficient razele gama în prezența unor radiații puternice, iar tehnica NRF va fi utilizată pentru tomografie și radiografie 3D de precizie, care fac posibilă vizualizarea formei interne sau a secțiunilor transversale ale obiectelor. Aceasta este o tehnică atractivă pentru analiza nedi-structivă a unei varietăți ample de materiale.

De asemenea, este în curs de dezvoltare un dispozitiv numit detector cu semiconductori de siliciu, care să măsoare reacții relevante pentru evenimente astronomice precum Big Bang sau exploziile supernovelor.

Peste 150 de cercetători din 26 de țări lucrează acum la ELI-NP, iar recrutarea la nivel internațional este în plină des-fășurare, astfel încât să se ajungă la 300 de angajați până în 2020. Un sistem de acces deschis va pune noua infrastructură la dispoziția oamenilor din ceilalți piloni ELI, precum și a unor oameni de știință externi.

MAI MULTE INFORMAȚIIhttp://www.eli-np.ro/

INVESTIȚIA TOTALĂ 310 946 691 EUR

CONTRIBUȚIA UE 255 933 558 EUR

PROIECTE

ÎN ROMÂNIA SE DESCHIDE O INFRASTRUCTURĂ DE CERCETARE DE VÂRF ÎN DOMENIUL LASERULUI ȘI AL FIZICII NUCLEARE

46

http://www.eli-np.ro/


47

FOTOGRAFII (PAGINI):

Coperta: Vedere aeriană asupra orașului Vilnius (Lituania) ©

Thinkstock/prosign

Pagina 3: © Uniunea Europeană

Pagina 4: © iStock/vencavolrab

Pagina 6: © iStock/ronstik

Pagina 7: Martin Eichtinger © Philipp Monihart

Pagina 8: © Municipiul București (România)

Pagina 9: © EuropaBüro der Bayerischen Kommunen

Paginile 10, 11: © Banca Mondială

Paginile 12-15: © Uniunea Europeană

Pagina 16: Spital din Kalisz (Polonia) © Andrzej Kurzynski; Câștigător

al testului online © Uniunea Europeană

Pagina 17: Port de Vilanova i la Geltrù (Spania) © Sophie Pedroso;

Furnale în Belval (Luxemburg) © Alex Kaousche; Urmele

stelelor în spatele silozurilor de nămol deshidratat

(Portugalia) © Eduardo Ventura

Pagina 18: © iStock/GilesMetcalfe

Pagina 19: © Maria Ward Brennan

Pagina 21: © Stefania Manca; © Håkon Jentoft; © Valentina

Schippers-Opejko

Pagina 22: © Eurocities

Pagina 24: © Thinkstock/shirophoto

Pagina 25: © Uniunea Europeană

Pagina 26: Medellin © Thinkstock/jtinjaca; Udaipur © Thinkstock/

Babul Bhatt; Zhengzhou © Thinkstock/tenglong guo;

Montreal © Thinkstock/rabbot75_ist

Pagina 27: © Orașul Mannheim

Pagina 28: © iStock/Krivinis

Pagina 31: © Smart Park Visaginas; © Jura

Pagina 32: © Centrul de Științe ale Vieții

Pagina 33: © Municipiul Klaipėda

Pagina 34: © Ministerul Finanțelor din Lituania

Pagina 38: 1 © Dr.Boy; 2 © Eifel district of Bitburg-Prum;

3 © EWM; 4 © Fischer; 5 © Grundungsburos;

6 © iRT Systems GmbH; 7 © Schreinerei Gerlach;

8 © SD Blechtechnologie; 9 © Moselsteig Weinbergspfad;

10 © Robotix; 11 © SESAM; 12 © SeRamCo

Pagina 44: © Eco Wave Power Ltd

Pagina 45: Energieberg © Stadtreinigung Hamburg

Pagina 46: © ELI-NP

18-19 OCTOMBRIE Sofia (BG)

Ediția a șaptea a Forumului anual EUSDR

19 OCTOMBRIEBruxelles (BE)

Politica de coeziune post-2020 și tranziții către sustenabilitate

20-21 NOIEMBRIE Innsbruck (AT)

Ediția a doua a Forumului anual EUSALP

AVIZ JURIDIC

Nici Comisia Europeană, nici vreo persoană care acționează în numele Comisiei Europene nu este responsabilă pentru posibila utilizare a următoarelor informații.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018

Versiune tipărită: ISSN 2443-9010

Versiune PDF: ISSN 1830-933X

© Uniunea Europeană, 2018

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.

Politica privind reproducerea documentelor Comisiei Europene este reglementată prin Decizia 2011/833/UE (JO L 330, 14.12.2011, p. 39).

Pentru orice utilizare sau reproducere a imaginilor sau a altor materiale care nu fac obiectul drepturilor de autor ale UE trebuie solicitată direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.

Printed in Belgium

Această revistă este tipărită pe hârtie reciclată în limbile engleză, franceză, germană, bulgară, greacă, spaniolă, italiană, polonă și română. Revista este disponibilă online în 22 de limbi la adresa: http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/information/publications/panorama-magazine/

Conținutul acestui număr a fost finalizat în septembrie 2018.

AGENDĂ

http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/information/publications/panorama-magazine/

http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/information/publications/panorama-magazine/

Comisia Europeană Direcția Generală Politică Regională și UrbanăComunicare – Agnès MonfretAvenue de Beaulieu/Beaulieulaan 1 – B-1160 Bruxelles/BrusselE-mail: [email protected]

PĂSTRAȚI LEGĂTURA

http://ec.europa.eu/regional_policy/ cohesiondata.ec.europa.eu

@EUinmyRegion

EUinmyRegion

flickr.com/euregional

EUinmyRegion

euinmyregion

ec.europa.eu/commission/2014-2019/ cretu_ro@CorinaCretuEU

KN-LR-18-066-RO

-N

mailto:regio-panorama%40ec.europa.eu?subject=

https://cohesiondata.ec.europa.eu

https://cohesiondata.ec.europa.eu

https://twitter.com/EUinmyRegion

https://www.facebook.com/EUinmyregion/?fref=ts

https://www.flickr.com/search/?text=euregional

https://www.youtube.com/c/EUinmyRegion

https://www.instagram.com/euinmyregion/

https://ec.europa.eu/commission/commissioners/2014-2019/cretu_ro

https://twitter.com/CorinaCretuEU

Date post:	02-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

PANORAMA - European Commission3 PANORAMA / TOAMNĂ 2018 / nr. 66 Prin aceste cuvinte rostite în...

Documents