Întrebări despre

BOALA PARKINSON

Cât de des trebuie să meargă un

bolnav de Parkinson la neurolog

pentru a efectua controalele

periodice?

În mod normal, pentru majoritatea pacienţilor este suficient un

control la 4-6 luni. În anumite cazuri, cum ar fi cazurile în care

apar modificări ale tratamentului antiparkinson sau alte

probleme de acest fel, controalele pot fi mai dese, de exemplu

la fiecare 30 sau 60 de zile.

Când se pune diagnosticul de

boală Parkinson, trebuie început

imediat şi tratamentul

medicamentos?

Nu neapărat, neurologul va decide în ce moment este cel mai

bine să înceapă tratamentul medicamentos şi mai ales ce

medicamente trebuie administrate, în funcţie de fiecare pacient

în parte după vârstă, locul de muncă şi stilul de viaţă.

Care este cel mai bun tratament pentru boala Parkinson?

În acest moment există multe tipuri de medicamente pentru Parkinson. Având în vedere că boala se

manifestă diferit la fiecare persoană, tratamentul trebuie să fie individualizat foarte atent şi adaptat

fiecărui bolnav, în timp putând fi modificat în funcţie de nevoile pacientului şi de evoluţia bolii.

Majoritatea medicamentelor pentru Parkinson sunt medicamente simptomatice, ele asigurând

controlul şi dispariţia simptomelor specifice bolii. Pentru unele dintre ele există şi studii care au

demonstrat că pot avea eventuale efecte neuroprotectoare care ar putea fi utile pentru încetinirea

evoluţiei bolii. Medicamentele, în general, funcţionează mai bine dacă sunt administrate în funcţie de

un program regulat stabilit împreună cu neurologul, adăugând şi activitate fizică regulată, o

alimentaţie adecvată şi odihnă în timpul nopţii. Majoritatea medicamentelor antiparkinson acţionează

asupra dopaminei care este un neurotransmiţător necesar pentru controlul motricităţii şi coordonării.

Efectele secundare cele mai frecvente sunt greaţă, dureri de stomac, scăderea tensiunii arteriale,

halucinaţii şi mişcări necontrolate ale capului sau ale arterelor, numite dischinezii. Cel mai bun

tratament este acela care asigură cel mai bun control al simptomelor în 24 de ore cu cele mai puţine

efecte colaterale şi care este şi cel mai simplu şi uşor de administrat.

Ce medicamente se

folosesc în mod normal

pentru boala Parkinson?

Există o varietate de opţiuni de tratament care sunt stabilite de

doctorul neurolog în funcţie de anumiţi factori: vârsta pacientului,

anii de boală, efectele secundare, necesităţile funcţionale şi

profesionale, sociale şi familiale ale pacientului. Odată stabilit

tratamentul, acesta trebuie verificat şi eventual modificat în timp,

efectuând controale periodice pacientului şi urmărindu-i evoluţia.

Unul dintre medicamentele cele mai puternice pentru Parkinson este

Levodopa. De câţiva ani este disponibil un tratament foarte eficace

pe bază de Levodopa şi Carbidopa gel, administrat printr-o pompă de

infuzie continuă la nivel intestinal. Infuzia este stabilită în funcţie

de necesităţile pacientului şi este permanentă de dimineaţa până

seara, asigurând stimularea optimă pentru fiecare pacient şi

eliminarea totală a medicamentelor administrate pe cale bucală.

Pompa de infuzie se utilizează uşor şi poate fi gestionată de pacient

sau de un asistent de familie. (video) Eventuala variaţie a

parametrilor trebuie să fie urmărită de medicul neurolog.

Care sunt avantajele

administrării direct în

intestin?

Avantajele acestui tratament sunt multe, primul este posibilitatea

de a reduce foarte mult fluctuaţiile motorii şi posibilitatea

eliminării medicamentelor pe cale bucală. Dezavantajele sunt în mod

esenţial caracterul invaziv al procedurii care prevede poziţionarea

cateterului prin orificiul efectuat pe cale endoscopică la nivelul

stomacului. Aceasta este oricum o intervenţie efectuată cu anestezie

locală şi folosită foarte frecvent.

Iar în ceea ce priveşte alte medicamente?

Există medicamente care stimulează partea

creierului unde acţionează dopamina, păcălind

astfel creierul care crede că îi este administrată

aceasta. In general, medicamentele din această

categorie sunt mai uşoare, dar duc într-o măsură

mai mică la o dezvoltare de afecţiuni motorii.

Unele dintre aceste medicamente sunt sub formă

de plasturi sau cu eliberare lentă, deci pot fi

administrate o dată pe zi. Plasturii sunt foarte

comozi în situaţiile în care pacientul nu poate să

înghită sau nu se poate hrăni cum este cazul

intervenţiilor chirurgicale. Apomorfina este un

medicament injectabil foarte puternic şi cu

acţiune foarte rapidă. Medicamentul injectabil

este uşor de utilizat şi sigur. (video) Cu o minimă

instruire, chiar şi pacienţii, soţii acestora sau

alţi membri ai familiei pot învăţa cum să

administreze medicamentul folosind siringile

preumplute.

Este adevărat că Levodopa

ar trebui să fie evitată cât

mai mult?

Chiar de la descoperirea acesteia, Levodopa continuă să fie

medicamentul cel mai utilizat pentru vindecarea de Parkinson. Pe de

o parte, Levodopa este medicamentul cel mai eficace împotriva

simptomelor de Parkinson şi asigură imediat o calitate mai bună a

vieţii pacientului, pe de altă parte folosirea prematură a acestui

medicament pare a fi corelat cu dezvoltarea mai rapidă a

fluctuaţiilor motorii. Soluţia terapeutică cea mai des utilizată de

către mulţi experţi este aceea de a trata boala în faza incipientă cu

medicamente mai uşoare şi de a adăuga Levodopa atunci când este

nevoie pentru a optimiza îngrijirea pacientului. Pentru pacienţii care

au peste 70 de ani, însă, este indicat să se înceapă direct

tratamentul pe bază de Levodopa.

Pot fi efectuate intervenţii

chirurgicale în boala

Parkinson?

Tehnica chirurgicală standard în acest moment pentru Parkinson este

stimularea cerebrală profundă. Aceasta constă în introducerea unor

electrozi într-un punct specific al creierului prin utilizarea

rezonanţei magnetice şi a urmelor neurofiziologice. Un dispozitiv

generator de impulsuri este conectat la electrozi şi pus sub pielea

din zona pectorală. Stimulii electrici generaţi de acest dispozitiv

stimulează creierul ca şi cum ar fi fost dopamina şi asigură şi o

regresie cel puţin parţială a majorităţii simptomelor parkinsoniene.

Pacienţii cărora le-a fost montat acest sistem trebuie să fie foarte

atenţi la efectul câmpurilor magnetice cum ar fi detectoarele de

metal din aeroporturi şi să evite şocurile electrice şi folosirea

dispozitivelor electrice, precizând tot timpul prezenţa acestui sistem

chiar şi la dentist.