y

Anul al 23-leaDuminecă, 12/25 Iulie, 1915.

Nr. 31

PREŢUL ABONAMENTULUI:Pe un an . >. . . . ’ ^ cor. 40 bani.

.Pe o jumătate de an . . . 2 cor. 20 bani. România, America şi alte ţări străine 11 cor, anuaL 'Abonamente se fac la „Tipografia Poporului“ Sibiiu.

Foaie politicaApare în fiecare Duminecă.

Telefon Nr. 146.Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu.

Ţinuta Americei.Despărţită de crâncenul câmp

de răsboiu prin întinsa apă a o- ceanului, America, ar trebui să se bucure, că până în clipa de faţă, i-a hărăzit D-zeu pace şi tihnă. Ei nu văd cerul însângerat, nici mamele nu-şi petrec cu ochii în­lăcrimaţi copiii lor dragi, iar so­ţiile credincioase nu-şi blastămă pustiul şi potopul de necazuri, cari le-a adus răsboiul. Iu America e pace şi linişte. Oamenii de acolo îşi văd do treaba lor, fără să fie munciţi de atâtea gânduri negre.

Şi cu toate acestea un nor greu, pare că se ridică şi asupra acestei părţi a pământului. Duş­manii noştri încearcă să samene şi aici sămânţa urii, silindu-se a-i aţâţa pe paşnicii cetăţeni din Sta­tele Unite împotriva noastră.

Statele Unite ale Americei s’au declarat neutrale încă dela înce­putul răsboiului. Ele au făgăduit, prin aceaBta, că vor sta pe loc să nu dea mână de ajutor nici unuia dintre cei-ce se răsboiesc. Bogătanii mari ai Americei însă nu s’au ţi­nut de cuvânt. Rând pe rând, şi tot mai mult, au început să aducă arme şi muniţii pe seama Angliei, Franţei şi a Rusiei. Au întemeiat fabrici noui, văzând, cât de bine li-se plătesc aceste înspăimântă­toare mijloace de-a ucide oameni.

Astfel Germania, închisă pe mare, s’a văzut constrânsă, a ve- ghia cu vapoarele sale submarine, ca, întru-cât era cu putinţă, să nu mai îngăduie nici unui vas englez ori american, a transporta muniţii pentru duşmanii săi. In chipul a- eesta scufundând vapoare engle­zeşti, şi-au pierdut vieaţa, odată cu aceste, şi Americanii, cari au călătorit pe ele. Mai ales nimici­rea marelui vapor „Lusitama“ i-a pus pe gânduri şi li-ar fi dat prilej Americanilor să contenească cu transportul muniţiei pe seama duş­

manilor noştri. In loc de-a face aceasta Statele Unite au trimis o notă în scris Germaniei, în care cereau, ca aceasta să garanteze, că nu va mai primejdui vieaţa nici unuia din cetăţenii americani. în­suşi secretarul de stat al presiden- tului Wilson din Statele Un te, Bryan, nu a fost mulţumit cu a- ceasta notă. El şi-a dat abzicerea nevrând să-o subscrie şi spunând, că Americanii să înceteze întâm de-a mai transporta muniţii, ca ast­fel să-i silească pe Europeni de-a încheia pace, cât mai curând.

Răspunsul Germaniei, la a- ceasta notă, a fost binevoitor, dar plin de demnitate. Se declară gata a trata cu presidentul Wilson, spre a asigura vieaţa călătorilor ame­ricani.

In săptămâna trecută, apoi, şi ministrul nostru do externe, baro- nul Burian, a adresat guvernului Statelor Unite o notă, în care a- ratft, că ar fi timpul potrivit, ca America să-şi schimbe declaraţia sa de neutralitate, ţinută pună azi, în urma căreia îngăduia transpor­tul materialului de răsbom cătreduşmanii Austro Ungariei şi Ger- maniei, pe când, legătura cu Sta­tele Unite pentru noi este tăiată cu desăvârşire. Să nu mm dea muniţii nici duşmanilor noşţn, căciastfel, dâudu-le numai lor, ei calcă,de şi nu litera, d a r de «gux spi­ritul legii de neutralitate.

Amândouă notele au făcut o adâncă impresie în America. Duş­manii noştri însă a'au P™ din nou pe lucru şi sub cuvânt, că Ger­mania nu a dat satisfacţia cuvenită pentru Americanii, ce şi-au pierdutvieaţa pe „ L u c a r n a “ , aţâţi necon­tenit pe presidentul Wdson, să de­clare răsboiu Germaniei. Ştinle, ce ne sosesc din Statele Unite, arată, că acolo încă nu se gândesc la aşa ceva. Unii sunt, adecă, mulţu­

INSERATE: sâ primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI

(Strada Măcelarilor Nr. 12).Un şir petit prima-dată 14 bani, a două oară

12 bani, a treia-oară 10 bani.

miţi cu răspunsul Germaniei şi află de bine să se urmeze tratativele, spre a asigura vieaţa călătorilor din America, alţii însă nu par de loc mulţumiţi, şi cer să se dea un ultimat Germaniei şi dacă aceasta nu va da un răspuns mulţămitor, să i-se declare răsboiu. De fapt, însuşi ziarul „Times“ din Londra trebuie să recunoască, că acum ni­meni nu se poate gândi la putinţa unui astfel de răsboiu, deoare-ce neînţelegerea se va înlătura prin tratativele, ce vor urma.

Zilele viitoare, ne vor aduce răspunsul Americei, care va lămuri desăvârşit ţinuta ei faţă de noi.

I I I III - - u n * I "" I M

Transportul de muniţii prin România.

Aproape toate rmoIî Io ncmţrftf au *cn» ■Iptiiniftnn trrcutS,domol, articole do.pro faptul, că llomilnm nu mal vrea b5 Imo trecerea do mumpi pentru Tur- oia. Iată do pildă, co a acri* „Voamitche /«U udr .

Putorilo ccntralo cor dola România t r t cerea do nrmo şi muniţiuni pentru Turda. România a pus până “cu*u continuo g r e u t ă ţ i acestei cereri, j.nuta acoasa fricoăsft a României e r a do flino înţeles câtă vreme forţa armat* rusească mai ora o primejdie pentru ţara ro- mftnoaBcă Dar pnmojdiit aceaita a d.a-

P&rUprim ministrul Brătîanu, ca bunpatriot, a cârmuit corabiaprin cele mai grele B.tua i u m într unc u ib caro îi s’a părut co pentru interesele patriei sale. Şeful gu vemului ro m â n s’a arătat totdeauna con­ştient de faptul că între Românmj» puterile centrale este o alianţă obbgă-toare pentru ambele părţi. #

Până acum puterile centrale n autras urmări din această alianţă. Căci au avut in vedere, că vecinul rus poate deveni primejdios pentru România. Bu­nele legături cu Rusia — pe care re­gatul român le-a întreţinut încă înainte de izbucnirea războiului, n au fără influinţă asupra unor P^er° lC partide poUtice din România. In ase­menea împrejurări, nu era u«u lesne pentru d. Brătianu, să susţină ţinut» binevoitoare a României, chiar în pro­priul guvern, care numără partizanide ai Rusiei. . , . , .

Acum însă luciurile s au schimbat.E lucru de sine înţeles, că putenle cen­

ig 2«ÖAIA EDeORUUII

trale sunt în drept să pretindă dela un stat, care poate prin alianţele lui e obligat pentru mult mai multe înda­toriri ca să păstreze cel puţin o neu­tralitate dreaptă — care să nu depă­şească graniţele îngăduite chiar de drep­tul popoarelor. Dar drep'ul acesta nu opreşte treceroa de muniţiuni printr’o ţara neutrală, ci din contra împedicareâ acestui tranzit de muniţiuni _e în . con­trazicere cu spiritul convenţiunei noas­tre de alianţă cu România. Nu putem şi nu voim sâ cerem guvernului român şi poporului român să lucreze contra sentimentelor şi intereselor lor. Dar ce­rem ca interesele noastre să nu fie lo­vite, acolo unde pentru România na se poate produce nici o păgubire“.

România la răscruci. .Ziarului berlinez »Lokalanzeiger«

i so anunţă din Chiásso:„Magrini, distinsul colaborator al

ziarului Socolo“, a trimis ziarului său, prin telegramft, u i lu D g şi foarte inte­resant articol, despro tratativele între România şi quadruplâ-alianţs, despro ţinuta ei do acum, şi despro întreba­rea dacă România va lua parte în răsboiu.

•'Ca introducere, Magrini o silit eă recunoască isbândn po întreagă .linia a diplomaţiei germane,, alături de cea a armatei germane şi a monarhiei austro- ungare.

La Bucureşti ruspundorea pentru neintrarea până acum a Komâniei ar voi s'o pună în socoteala Italiei şi oa­menii de P(>amă ai capitalei româno sunt aproapo iâpitiţ* HiVÎnVimiiaacă Italia de trădare, îi mustră câ în tratativele, co le-a Avut guvernul din Roma cu mo­narchia austro- ungara, Italia n’a luat in seamă dorinţele naţionale româno

Magrini respinge aceasta prin con­statarea faptului, că Italia încă In a- ceoaş zi, adecă cu o lună înainto do a declara răsboiu, monarchiei austro-un­gare, a anunţat în mod oficial la Bu­cureşti încheierea acestei alianţe, doci România, deja atunci ştia, că. Italia va declara răsboiu aliatului său do odi­nioară.

. Se ştie, că Magrini o cel mai dis­tins gazetar italian caro aro legături

Iii

- .......... BOB I. - • . . .

FOIŞOARĂ1

■ » n w

S S

IiiHÜ ii ▼ ▼r X ? — —

In Războiu,,/ de Al. Citiră, — Blaj /p ,s .

înOSp?0 ,SSrllclc? de 101 pagini cu scoarţa roş;e, flacSratarea şi valurile îngrozitoare do eânge,

VSr>Sa de foc- 0 P u sesem în, vr.° ^ .z'Ie mă puteam hotărâ săp g n t^ L ‘rea „e'’ c“ tostS P»aiunea mea cunoscută pe ru lectura. Atat de dureroase sunt impresiila noaste ale tuturor, cari am jertfit, ce 3 a^ut «*j «an,p pe pământ pantnl bătaie, incât Z

“ va S S T , ” *?.?“ ^ “ 85 mai •c-va şi din simpatiile altora.

-tunuriIor ?iiu;letul Pe noî înrit lmPîr»t» ei ata‘ de mânioasa poale r’azWna, ^ ^ ^ ” Ulta lertfe »

strânsa cu guvernul său. Chiar din motivul acesta e vrednică de toată ere. dmţa afirmarea lui, că Italia deja în .. Aprilie era deoisă pentru Răsboiu, iar în luna din urmă ea numai pe faţă a mai tratat cu imperiul german şi cu monarh’a austro-nngară. Deci scopul ascuns al acestor tratative erâ tragerea pe sfoară a imperiului german şi a mo­narhiei austro-ungare14.

Magrini continuă desvâlirile sale în ielul următor:

■♦nat ?,Ruf Îa Vera' 'Sata să1 împlinească toate pretenţiumle României. Dar Ro­mânia nu s’a lăsat a fi folosită ca u-nful P*5 / a st ru,» > uJt-Pentru princi- ,

giul ei de a decide singură momentul intervenţ.ei în războiu, atunci când prin acest pas ea nu ar pune nimic în joc..

Un ofiţer din statul maior român mi-a spus următoarele:

Armata României e mică' pentruf i r Aapăra J e0ăată 'S r s n i ţ j ţăriifăţă de Austro-üngaria şi Bulgaria deci

c u i nd ré r atG InaiDta P A n Î -c e 'f la n .cui drept al ei nu s'„ unit Cu nnnata

' fntâi Kusiá trebuio Bă fată T C0Vina> 9« să asigure Moldova faţă do un eventual atac comun al Ger- manilor ş, Austr0-Ungarilor, căci alt­minteri armata română ar fl ameninţată do primejdia, do ă fi ruptă în două Omnnif a ar™ tei române o .lipsa do muniţte şi cai

Magrini rezumează în următoarele situaţia do acum:

• — A.líanía fntro puterile centralo ,i România nu o stricată. Intre Bultm- na şi România nu s’a încheiat o înţe­legere care. să oblige Bulgaria la nou-

jrahtato Opoz,(ia .omână, caro ce,o răsboiul, a rupt orico legătură cu mi-

■ frS 1 ’"r aZ Z!i d° n fi cft,cat con- U »«cu rc ii şi în întreaga

Românie nu ho poate vorbi despro o op-n.o pubhcă. Manifestaţiilo răsboinice aui încoţat, vioaţa e regulaţii, so fac ma­n i f e s t a ţ i i ma, mult pentru, neutralitate. A c e a s t ă moleşeală a războinicilor a âtir- bit mult vaza opoziţiei şi astfel s a ’în­tâmplat, că în jurul lui Brătianu încerio ni plutească o bănuială ca si când poporul român ar aproba în mod tăcut toato faptele Iui,

^ unt ,D9* atât (i(Tre^noscaiwiro clipei care îndemnat w tncep cet.rea acestei cărticclo in-

cliirla ei m-au ” 8’BU d“ Pri»» di"vului fn* 1 lmpocat cu tonte scenele groza-latt în ini ° C8r0 aVinm ° nef,Pu,ă oroare. Si t V c l T “ î* de f j ^ ^ isroreso deo- Z de *ub Un 801 neb2nuit fia-

preţioafe, convingeri, că rezbelelep r i l l o T are; niveIarea a?P'rajunilor asu-L cea •l(I,carea 1« =«a mai înaltă treaptă,r o X S mare/ ° Z?Î 8 UnUi neam> a neamS f i , T r£zbo‘ 1 a’a ^ t ocazia să-şi ma- n fest^ze Inguş.rile lui rare, bSrbîţia, braţul dea creJcuL r); ^ în i ^ l cSrorat, n mlndna cărora s’a inspirat.mai n ^ ° DaiSprei9C0 8‘hi{e are dI Ciura celcTputT^ub n T d*E 8Ub ^ ar ?! când ai ln-din nnu"i raPeţ* ln care ni se improspitează Z l Z J t meD10ne ,mobiIizarea deIa începutul

T- trenunIe. i “ PoJob!te cu flori in- haulin,-? I C Pe U no^ r* roniinaşi ce cântAnd şi a i a 5 "ţ™ GaIi ’a ^ SAib!a ^ «0 arunce

^ :nan“Iu,T «• .a»'««« lei, cu lacrimile r 3PSrtlre 8 fet;Ior fî nevestelor ce vedeau

poate pentru ultims oară pe dragii lor, neuitlnd « arunce cu flon nici asupra geamurilor euro- n l o r * caritate cu bonete albe şi cu „crucea ro,ie la braţul stâng, tabloul gingaş, singurul

: Nr. 31

La Bucureşti aproape toţi cred. în învingerea armatelor aliate germ ane şi austro-ungare.S ?

■ i?eniu germani au lucrat m in u n a t în România şi au câştigat aceea că gazetăria română de loc nu s’a în su fle ţit pentru Italia, când aceasta a d e c la ra t răsboiul“. . >. • .. î;

Moştenitorul tronului în tre soldaţii români.

— R ăva? d in tabără . — '

La Buni vestire, regimentul nostru a fost onorat cu vizita moştenitorului de. tron C a r o lTrancisc ~Iosif, .......... - ............ ........-

Fiind martor ocular la primirş îmi ţin de datorinfă a descrie impresia, scenele; vorbele achim- bate cu soldaţii noitdi îndeosebi, cu R om ânaşii, cari ne iuteresează mai mult ca orice. M oştenito­rul de tron a trecut pe ;dinâihteă frontului, aşa

.încât , fiecare soldat l’a văzut la distanţă de 1— 2 paşi. S a oprit înaintea, multora, cu surâs vocinic pe buze, întreba numele, comuna, punând fiecă­ruia întrebări in limba sn. ;

Vă copiez cdteva scene, ca sa vă faceţi o :m!că idee de subiectele conversaţiei, redând ein- •cer limba romdncnscă aşa cum-o vorbeşte.

t)De unde c ţltu ? întreabă m ojtcni torul. „Din Slava“ răspunse leatul. » Unde a s ta « ? Lângâ Năşind, *Aha / N ăsăud. Ş t i u io, ftio* / Po altul il întreabft: >Arc cop i i < /» Undi' fo s l decorat- ? Ln Galiţin, » T r u r n o s , asta bun la D ta *. Apoi comunică căpitanului Parcălab, 8ă lo spuio romflneşto la fociori, c i E l se bucură mxtli dar ş i neam ul sc b u c u r ă f: mat m u lt când aude ca are a tâ ţia yf/ dccorofi

Apoi treco ln altft compnnio. Do obireî pune intrebflri la cei bătrâni şi dccoraţl. » D u ­mneata de unde e s t t f « întreabA chiar po un bistnţenn. Acesta măreţ ca toţi biatriţenii, xicw cu o voco Biinfltonrq: Din UiMriţa, Altpţă! > / i / ;a /flio, B istriţa tare ..frum os. în su r a t o , a r e copii? <

Tot întrebări cnri lo puno făr& ajutor. F e ­ciorii ho umpleau do bucurie, auzind 'vorbA ro ­mâneasca vorbită do o nilădiţă Impăratoafca.

Intro- decoraţi , era şi un subofiţer ovreu Afcndelso/m Aîiksa caro- fncca mari .pregătiri aăi răspundă moştenitorului ungureşte.

Moştenitorul «o apropio de el şi mare a fost surprindrea tuturor când şl po Mendelsohn îl sgrăi româneşte. Se înţelege do sine, ca tot

co dă o faţă mai prietinoasă grozavului foc nu to laşi do cetit până Ia cel din urmă. »In ra lea Zumina« In cara cântă moartta regretatului SandJ pe caro toţi îl purtăm in inimă, a cărui cădere glorioasa a inspirat atâtea pagini literare.

Cetim «Despărţire» şi ni se pare fiecSrni că am încercat aceaBta durere ca un eveniment, de caro n’am putut avea tăria nici să-l vi«ăm nu că nu va fi dat să-l trăim in această viail, oă dl Ciura şi-a pus urechia la inima noatră şi de acolo a scos lacrimile şi bătăile de inimă ca oare scrie.

In Drepturiie noastre sfârşeşte aşa de fru­mos şi înălţător:

Acum o repet, şi o repet cu toată convin- gerea sufletului meu. Nu se poate aă curgă atâta

-sânge de viteji, de geaba ! Sângele eroilor a adus totdeauna roade îmbelşugate, nu poate se aducă numai al nostru spini şi polomidă! Nu se poate! Drepturile noastre vor veni mai repede sau m«; târziu, dar vor veni cu acea certitudine, oa car« este un D zeu în cer I

„Legenda“ 1n care pustnicul Ieronim s’a coborât în noaptea de crăciun Bpriginit de ings- raşi mititei, ce îl saltau pe ar’pioarele lor de fir in linia de foc şl a c. ntenit pe soldaţi din ata- curile lor sălbatice este de o gingăşie fără păreaha,

Urme«ză moartea Căpitanului Iustin Hossu, talentul militar, eroul ce a plătit cu viaţa sa

Nr- 31fiOAlA FQBQRULU1 Pag. 6

r o m â n e ş t e trebui ** răspundă şi acest fapt a stârnit multă vtselii in rândurile noastre.

Ajung la secţ’a' mitralierelor, ş. vazându-1 Urs P dvcl cu 2 medalii principale, generalii

? comandanţii ii explicară moştenitorului nem­ţite b r a v u r i l e extraordinare ale acestui pui de

'^ M o şte n ito ru l îi intime mâna, ii mulţumi şi jjs0: »Bravo, ş i m ai departe tot aşa, tare frumos la D-ta!< iar doi căpitani' din suita princiară il cinBtiră cu câte 10 coroane.Când ajunse la mine, generalii îl informări ca mă aflu din primele zile tot în foc. Vorbind mai mult împreună despre persoana mea, moştenito­rul mă privi cu coada ochiului, lntorcându-se apoi spre mine zise: >ie/ir g u t von lh n e n ! Bravo, so, asta fru m o sc şi salutându-mă, fă­când cu capul, se depărta râzând drăgălaş, cred de barba mea respectabilă. I am zâmbit şi eu şt l-aş fi spus bucuros ceva, dacă am fi foatamândoi.

A trecut apoi la alt regiment, dar din când In când ne tot trimitea câte-o privire celora din regimentul 03, cari ne luptam cu atâta eroism.

Moştenitorul a lăsat impresia cea mai bună. Pentru fiecaro avu câta un cuvânt dulce, vorbea^ Tesel, se silea să vorbească româneşte, Unde In- timpina greutăţi ii ajuta d. căpitan Părcălab dar el repeta în^ă odată vorba.

No-a onorat mult vizita moştenitorului, laudei* Iui le t)> merităm. N e facem toţi da- t or iu ţa fard deosebire. Bucură-te neam ro­mânesc, că f i i i tă i su n t destoinici. R enu- mele soldatului român va străluci falnic dtn neam în neam, toţi suntem la înălţim ea glorioşilor noştri strămoşi.

Vani scris acest răvaş, ca aă nu peară neş.iut o pagină aşa dc frumoasă din istoria re­gimentului nostru.

S i dea Dumnoxou eă put sta mereu în front, la locul do cinste. Aproape de 12 luni in foc, mă simt tot mai tare, şi nu mă dor. »o acasă decât Ia fine» acestui uriaş războiu. Uresc viaţa de spital, voiu mai bino linia do foc, câmpul de onoare.

Vă calut cu drag.>G. Tr,< G. I. Todca.

Războiul.După co prin nouă. săptămâni nu s’au

oprit nici o ii luptelo po terenul războiului ga- liţiano-p ilon, s’a făcut un timp de linişte rela­tivii. Marşuri nespus de mari de drum, trei iupte mari şi o mulţime do bttalii mai mici au cerut

dela’ trupe sforţări, cari au pruinuit în fine un dor mare de ojină. Pierderile suferite in luptele mari din timpul ultim au trebuit înlocuite. Tre­buie de gri j i t ; pentru proviiiuni mari de muniţieşi hrana, legăturile cu partea după front trebuie făcute. S a arătat mai departe că prigonirea ne­încetată a unui duşman bătut este o escepţiune rară; A doua luptă de lângă Krasnik este o do­vadă pentru faptul ace9ta. Acolo părţi ale arma­tei arhiducelui Iosef Feedinand au reuşit a întră departe spre njrd în frontul clătinat al duşma­nului. Ruşii însă au putut aduce la timp întăriri cu calea ferată şi au trecut apoi la contra-atac. Conducătorul armatei a patra a retras deci tru­pele sale dinaintea năvalei duşmane, oare era mai număroasă, şi s’a retras până pe dealurile drept in nord dela Krasaik, unde era ajeiată poziţiunea duşmană. Acolo au t03t zădărnicite de atunci -toata atacurile dujmane, spargerea frontului nostru a dat greş. Că Ruşii ne-au ata­cat to:mai aicea, se esplică pria ameniţarea grea a pasului Lublin— Ivangorod din partea armatei a patra, prin care fapt frontul polon vestio al Ruşilor a fost primejduit din spate.

* **In Anglia şi în Franţa cercurile compe­

tente se ocupă în măsură mai maro cu stările interne alo armatelor, pentru a le pregăti mai bine pentru o nouă campanie.

In Anglia, după primirea legii pentru mu- riţie (lege, caro nsigurft o fabricaţie mare de mu­niţie), a’a lunt în discuţie şi s’a primit legea pentru registrare. Ka li obligă nu numai pe oa­meni- In vârstă până la G5 do ani, ci şi b&i*ţrt dela 15 ani înainte, npoi şi femei şi fete do a bo Înscrie în listo şi p-mi a pregăti Introducerea serviciului militar obligat. Ministrul ie conierciu Wnlter I*)ng, caro o responxnbil pentru această lego, n declarat «lXun»z\ cft lrgen accanta n’ar* nimică a faco cu serviciul obligat; scopul el e numaj do n constata, cari pereonno twbuiosc mai mult, pentru industrie sau în alto locuri decât !n oştire; prin ncrnttn să so uşureze acţiunea recrutării. I/-grn acessta fu primiţii tn redacţiu- nea a doua, abţii.Sndu-so d.la votare 170 do glasuri, un fapt rar în camera engleza.

Intr’nceea so arată rizultnUilo cele dintâi alo legii pentru muniţiune, L'oyd Goorgo a de­clarat dăunăzi în camera, că până 1« 4 Iulie ■’au înscris in noua armată pentru mumţiuno 67.500 lucrători Învăţaţi. Guvernul şi parlamen­tul lucră deci cu stăruinţă intr'acolo ca proprie­tarilor do fabrici şi muncitorilor ocupaţi cu fa­bricaţia do muniţiunc fo exprimo mulţumită naţiunii penttu lucrul făcut şi să se Invite de a

tânără, îndrăzneala sa prea mare, cu care ea aruncat asupra Ruşilor. A căzăt şi cu el a a stin» o st»a frumoasă, ce ar fi împodobit Blajul.

Pe 8 pagini se întinde bine sunătoriul discurs, oe l’a rostit cu ocazia pomului de Cră­ciun oferit soldaţilor răniţi din Blaj in spitalul distinsului meiij ar chi diecezan Dn Vasile Hâscu.

Da aci a; contiouă celea mai puternice Bchiţe, mărgăritarel« schiţelor. »Două mii de si­crie«, două mii de prunci, ce au murit de foama In timpui aât Lodzul a fost centrul operaţiunilor strategice. lata jertfa diu care a'au împletit cu­nuna de 2000 de Mii albe, cu care se decorează tabloul războiului, ca şi un stindard alb, spre care privirea noastră se ridică însoţită de un suspin dureros.

„Ioan Cioflică“ cetim şi ochii noştri se înegurează încât abia mai vedem litanie, ce fug nebune in linii piezişe pe dinaintea noastră. Re­zultatul bătăii ne egudue. Din 12 decoraţii tri­mise bravilor soldaţi in cnmpania 17 numai 2 medalii se pot împărţi, 7 viteji sunt morţi, 3 ră­niţi prin spitale. Regimentul capătă ordin de de­filare dela colonel şi companie după companie în frunte cu majorul porneso şi defilează făcând, onorurile celea mai mari acestor 2 militari dis­tinşi, mândria regimentului. Zece nici visa nu mai an vreme, de roada ostenelii lor.

In „Rănitul* se înch»agă şinele ca notele Intr’o armonie frumoasă, pj cnro n’c mai putem uita. Foate sta alături de ori ce nuvelă ca s a scris In occident. Atât e de idealist a«st rănit, ce tfa întors de pe câmpul de luptă ca sâ-ş vindece ranele primite, atât de împăcat cu soar- tea ea, incăt nu mai simţia niâ o părere de râu că trebue să se reîntoarne din nou pe cdtnpul da luptă de unde cine ştie dacă o să mai re­vină. Viaţa de altădată aşa după cum o vedea acum nu mai avea pentru el nici o ttracţie » u* tase din pâharul vrăjit al suferinţei şi sufletul lui trecusă printr’o adâncă prefacere*.

Totul, la dl Ciura este atât de simplu, curge lin, dar ajunge la inimă.

Adesea ori auzim pe cetitori spunând cândcetesc o carte, că „aşa“ şl ei pot scrie. » şa*cum scrie însă dl Ciura nu p a te sene, decacel cu dar dăruit de Dumnezeu, cel ce talan uprimit nu l’a ascunş, ci a lucrat cu el, pana 8 *făcut o comoara, cu care să poate mândri, caeste câştigată ou mânlle sale. Scrie cu dragosşi convingere ţi îţi lasă impresii adânci, cerobesc. • ,

Elena dtn ArdeaL

lucra înainte cu încordarea tuturor puterilor. In una din acesto adunări \de muiţumita a spus Lloyd Geoiga că trebue mărit conziderabil nu­mărul lucrătorilor învăţaţi şi' neinvâţaţi precum şi a muierilor, oe s’ar putea aplica la lu^ru, ca să: se pfârseascâ războiul Lntr’un timp »măsurat

Denpre rezultatul recrutărilor pentru armata din câmp nu se publică nun că cu cifre sigure, insă din din mai mulţa espumrL.ăle lui- K'tche- ner se. poate cunoaşte ca rezultatul nu este mul­ţumitor. Mintea EogU zului ne-o arată o epistolă scrisă din popor şi reprodusă în ziare engleze în c a r e ; ş « spune, că ; n u , obligaţiunea geneiala la şerviciul armelor este de lipsă pentru a în­d e m n a oamenii tineri la înttare în armată, cl numai o plata mai bună. Tinerii nu se mulţu-' meso cu o plată zilnică de un schilling (cam 1 cor. 20 de bani). Daoă un om netnsurat capătă un pund la săptămână, ' el intră cu plăoere în armată. Scrisoarea spune mai departe, că este o ruşine pentru guvernul englez şi domnu, cari au aranjat războiul, dacă nu le pasă de partea bă­n e a s c ă , adică să dea o plată îndestulătoare pen- tru soldaţi. Şi aicea deci este numai vorba de »ghes.hăftc. Insă lung timp nu mai poate dura aceasti neglijare a uuei trebuinţe mari de stat. Kitchener a spus intr’o mare cuvântare publică, că dacă va fi rezolvită chestiunea registrărilor, toţ- oamenii în staro ca să poarto armele, vor fi provocaţi de a intra in armată. Ministrul Long a’a grăbit să spuie mui departe, cit legea pentru regiatrare nu înseamnă o forţ*re din partea sta­tului, însă că guvernul Îşi rezervează libertatea do acţiunne. într’un timp mai scurt sau mat lung obligaţiunea generală la serviciu va fi Introdusă, dosi mai sunt do Inlătărat multo greutăţi faţade s in d ic a te le cari voesc «ă răspundă la introduce­rea oblignţiunii do serviciu cu grova generală.In ori co caz sistemul do voluntari trebuie să dcie do acu ni o dovmlA ultimă n puterii .alo.

Greutăţile cari sunt In ţirilo entente. so pot cunoaşte din faptul că ur. ministru după „Hal părăseşte slujba. In Anglia nu so credo ca ministeriul cel nou do coal.ţiuno va Uăi lung timp In Rusia fu scos din post ministrul do războiu Sucl.omlinow, căruia i s’a reproşat ca n'a Rtiiit in mod îndestulător «lo procurarea materia­lului do războiu pentru armată; in Franţa so impotiveşto O opoziţiuno maro contfa cabinetului Viviani, caro so Indeaptă mai alo» contra romis- tnilui de războiu Mdleraml. I-ao fac reproşe, mai ales In cereurilo senatului oă nu s a Bupus i <w iui controlului parlamentar. Mai ales mult osie criticată procurarea muniţiunii, «ervic.ul sanitar ,i Intendantura. Deocamdată înţelegerea dintre guvern şi parlament eato mai bun«, Insă cnza nu este înlăturată. Sc ştie foarte oine in F n tn ^ cât şi în Rusia şi Anglia, o i neizbânda războ­iului de i ănâ acuma nu este vina conducem mi­litare, ci lipsa unei organizaţiuni bine pregăti^ Chestiunea unui schimb de cabinet.!» F ran^ . este aşa de uşoară de rezolvit ca m Anglia sau Rusia, din cauză că republica nu arată un ea-nicter unitar in politică, şi luPu < ^ eate mai î n f o c a tă şl mai mare. O cnzâ mxn Hală în Fnnţa ar fi privită ca un pnle, de neînţelegere şi desbrgânizaţiune şi este temere J L ar putea să se apropie şi de tranşee, de L e l e majore şi conducătorii armatei, ^republicane intr-o parte a armatei şi obosea da a duce războiul mai departe, mantĂ pn pierderi de 200.000 de oameni lunar u fac gu

vemului griji matl- ,Condiţiunile nu erau prea favorabile eub

cari a aflat loc consiliul de războiu al entente în Calus. Patru miniţtri englezi şv cina can^n,

' ^ doi conducători ai armatelor Frencb şl Jo«™ ■i =ub*eful statului major italian Porro au o-d V f a i « U d - » W W — -

Pag. 4

liul de razbiiu, prezîdiat de J 0ffre 0 întărire

W din r de mare 8 ,r0n‘Uri,0r * - ^ goni, ş, anume din câuza ştirii căGermania va trimite la sfântul lunei 900 000* .™P. veel. J ™

Calais 7 ° J ’V,rdU"- »" 1 .

foaia poborului

T e l e g r a m e l e

r ă z b o i u l u i .

Situaţia îa nordul monarhiei.Budapesta 16 Iulie.— Pe câmnnl J

“ “ p 'T ' . h 11 d îi” ' 5«0 * 5 5 . “ ^

r.rtpr ^ p:Pî ‘r.1- a °

‘s z T iz r t * ‘“^ w

loc “i i ? ? “ w™!

wneri 12 ofiţeri ai 1300 A, n “ ' U‘ prl" luat 3 mitralieze Cu o ; 1 d‘ f' ^ 9 ' 9> am

N istru , p^zTrzr1 ,?cerii peaiedat iarăj ocaiim,« • P ur«,‘1tofire, i-8’«de ln fa n te r i^ r !x ° ? '7 nti lui Nr. 7]<o. In re g iu n e a ^ S o c a /ΰ '***, de°3ebita vho* berp j ' (*PW Horfoal dola / > » , .

Uşurat o iifoca« «“? “■. " T 5 B’a dea' Trupele n o a ^ l * C T s l t ^ P^‘8 de sprijin duşmane Astfel n * * ' mulU,.puno' nlăţirea Bemardin •. * CUPat »' n>5-SokaJ. " <Iln »«»«Jlocită apsopi'ero do

• foat ori "ftflt Artllerîn du«n<nnăla hotarăle c*rintii*n« ^ P? firmuro cât şi I’*J fionlul JDolomitiJor ° “°!,v,ut<> mue. batalioane italiene cari *” rCflp,n> er* ma* multe «»ni,« d o , a ^ T ifii,° d0

^ 4 i^ro',8nL t ^ r ^

localităţi, po caro acosta / [ „ f * do

^ a Z ^ ~ x r » sl'tui rugeac a fost spart W-apăsări duşmanul S , CedAn?. acestei tre V isiu[a 8i r«I 'e9te poziţiiJ© din-* « * » . t S J Z l Z h c a ts - -schimbată; ‘ ^ ^ a a ţ î a ©ne-

t i i e n W n f r ’f ' Focul dear-respin3 ma; mai Z ° t oate. {r0Bturile. Am « ari duşm anul ]e a “ aî d a b e > PeC d d ilX e i. D a t j i ^ ptat !o «»»teigrele. a suferit perderi

D H o fe r .re marea Adriaticâ.

“ “« t» spre sud S ^ T ' 1*1 cri i i-^ r u l ita lian » G u£ L £ “*** Cruci’ * ixm seppe G ariba ldU şi

l ’a sc u fu n d a t. C rucişăto ru l s ’a s c u fu n d a t în d ec u rs d e 15 m inu te . — C o m a n d a n ­tu l flo tei au stro -u n g are .

Pe frontul anglo-franco-ruso- geman.

Berlin, 15 Iulie. — Pe câmpul de o/e- raţii dela vesti In Flandria sudică, spre vest dela Wttschate, am făcut m»i multe operaţii de explozii cu izbândă, Francezii ne-au ataeat In re­giunea Bouchez pe diferite locuri pornind în con­tra noastră cu forţe - în parte - foarte mari;1 am respins însă pretutindeni. La Beau se Jourî spre ost dela măerişte, precum şi in Champag­ne am împedecat atacul duşman de graBate de mână printr’un atac de mine. Duşmanul a In- cercaliţi prin atacuri repeţi te, cari s’au prelun-f P*Da noaPtea’ ca 8Î-?> reocupe poziţiile per- dute în Argoni. Ofensiva lui cuca reia a întrebuinţat muniţie din belşug aruncân-y \ . m , f0° iQt* »ouï, «’a izbit de -frontul ne-

clintit al Nemţilor.

1 , f 6 ,Inai multo Iocuri fl'au iscat îndârjite lupte de baioneta şi de granate de mâna. Duş-

sfo r tâ r f * ? âtlt CU Perde" ne0bi?nuit do “ ari forţăr i0 zadarnice. Numărul priaonerilor francezi

U T 68 de of,ieri ?i 3008 da «oldafi.Izbânda trupelor noaa,re e cu alât

Ï * Pr,Z°neni “ «*•■ d0 «ol confirmă unanim că Franceza au pregătit un maro atac in contra ron u ui no3^ din ^ cu oiaz;a 2 Dt2

14 Iulie, x, de sărbătoare naţională la ei Dea-

rrr ‘ ^ fcw‘« Ar^ > E?'nle franceze în Bois-de-Priltro

b«U i*bit de poziţiile noa8lre suferind , ^perden complete, Am nimerit un aeroplan"uş

oare p,utea pe de asupra poziţii,o" no^ Soue/tes. Aeroplanul arzând s’a prăbuşit in

* * * M en i,, A Z T Z

rânit mâniîo noastre.

de iâneiT °iw v SU‘Î0SÎ: In c,ocn'riIo u r i mici 7“ ,AnfiÎ Vinda^ ^ Krschany | n joa #In

«u. l.mon„„ Coi ofi|eri ( ,; .126 Jo '

fnr Njencn’înÛ 7 . , f ^ " ° S™ ° *[ » » P » «

violcnlo alo d u ,„ ,„ L i .S| 'W « S u v a lta I „ „ cum» (.m.l. dola Ohomka -, «ici , m fitu l .■™ 3000 do , iu(i „ |M , , mU.

pro sudvesi dola Polno am ocupat aatul Krusa

~ l ™ eMd“T no do' acol° - Sl,te eud«ni. Lipnik am fficut o ^ ° d ? ” 8U(I deU lua. opt mitralieze ^ * PnZ°n6rl «

cu sucIm rrT UDOa Prajnts nl continuăm luptele succes. Aic. am ocupat mai multe linii duş-

7 PreCUD 91 ora«ul bineîntărit Prasnis c a l a format încă de prin ultimele zile ale Iui Z

— -

,u

ra ţii BJ rf m 18 IU,ie- ~ Pe Cămt u l d* opc raţtt dela vest: I n 14 l uIie am , rf^ dmtr’un tranşeu cu ocazia unui a^ c ,Q

tădlra-“ t r ChC*’ 8Pre 8Ud d6la dmiter’ Amtîd m,c,t fncercările repede ale Francezilor de

toate P ^ fiile cucerit,. A ta-

S i ! Z a - * * " * l8'8 îndrepU‘ inim8- 1eri li a la laen m oontra noastră b ţinutul ne- niijlocit din vestul Argonilor, sfârâmat de

sn erit'm ^ ^ ^ »r r ^ r în iupteie ^ ^ ^ t . p i . p *nerf ^ 462 do Prin'°*nen. începând din 20 Iunie în A r soni Dre.

^ m i c i T n ' l T * d e l , .aCeî‘ia IaP«® cu izbândă întrerUpen- ^ terenul câ jtlg .t

precum şi dela multul material de războiţi, r* care am capturat, trupele noastre au făcut pri. *-onen 117 de ofiţeri şi 7009 de aoldaţi du|. man,. P . frontul, care trece tn A rg en i din di. »cţie ost,că, decurg numai lupte de artilerie. Aa «apins cu puţină osteneală atacurile duşmane In reg,unea Leintre, spre 0,t d.la LunevüU -e dau numai lupt« de avănpo.turi. In tinutul Gerardme aviatori, noştri au aruncat cu suc*, bombe asupra trupelor duşmane.

, f ? Câ™p u l de operaţii dela o s t: Spre ori dela Popeljani trupele noastre au trecct

f? ” ,D dire^ 'e Spre audveat dela

t»„r ^ Câ’Hpul de 0Peraţii dela sudost si­tuaţia trupelor nemţeşti e neschimbată.

Berlin, ISŢIulie. Pe câm pul de operaţii

l l a V T ' Am re8piD8 atóCUl- P» “ « Francezii Iau îndreptat in contra înălţimei de cimitar delaZ . Ne-am îmbunătăţit printr’o izbândă

mică linia, pe care am lut-o dela duşman n Pădurile argonice. Pe înălţimile de lângă es Eparges decurge încă lupta. Jn Lcrenna

trupele no «tre au respins firile dujmane dela Embermenyi (<pre ost dela Laneville), precum »1 din regiunoa Ban-dc-Sapt.

Pe câmpul de a fera ţii dela ost: Câ-

\M,, Btlm, au« u i " , “ l° tÍtM ’’. <" “ ri3020 ? " n ' " 1 Î0C' ' Bm *ual iun., î ‘ " a '' pri” "l“ ‘ “ P'J'ind to loJ .lI c «nurt „ 3 Diilralieio ; acum H p„ do,-

T " l,!" "*■'«cu aialt 1 "P"’ ,l0'" K i t l "™ «.a! prfm. po.ili, d„,m,„ S J,'n TOnlu,

eoni; S ; Î1 Vistula Iîuţii |[.au■i r " n ” ,rn^ t0R' Armatolo Ronomlilor Sc/ie t/:

L i f r ln Ior- u " j °p r r r f . ' r r r" " tonl‘ '» I».i(iilo.iai îl I a. ”A""° •™ ",c 11

" “ 7 “: *“ “ Pn™ t n . H . .,. rtripfrl

Z u " / , W “ ' Cito«' " " " r "'«>■•» l»i Cat/vil, au

„ “ V " “ »•'■UHU M lod.ya-u 7 f " ' " T - K“" ta " P^">»»IW CTPfw

J q “ " ,“ 1 « H ^ u .Z i . f i !’ JViria ^ V"'“1“ ,„roptll , i „ ,TOOnc, man„ rol, ,|e rew _

f t o . în " 1 ° ° T ^ ™“‘ >" “ ™* '«• *«™ ' d“ P, ; ! s 1 * — h »

. 6 tudottic-, Ofonaiva armaloip n .ra l .p o ™ , , W oyrslh . ^

Ut I * -lî U 6 ,n*fnt0 *** amiait ţi-a d u j^u ‘2 fom h! tiu »«“ - » p H rÍ n l K““ . " ■i ™« <!»«»■«*tând nri ‘“ T l’ri” dp,,' ' d u a l *"*■“ ’P5n"r i *m ““ P“ «»K W *? 7 ” «7 0 "■"«>«• doul mii do m.tH b d l.l . poi ni . „ IIW , •

" ' T ”“ * "P*"»* (i am p î ,ra„, n poziţia duşmană, iar spre seară a fost învin.

corpul de dardă din Moscva, inimicul landwe- tnlor ş, a rezervei noas,re. Noaptea şi-a începui «poi duşmanul retragerea spre ţlnu^j Jesanka (•PJ şud dela Zroolen). b tímp „ . TOfen-t pe en grele; sici am făcut prizoneri 2COO de soldaţi raji capturând şi 5 mitralieze. Intra Vistuta superioară şi ţinutul B ug lupta con­

tinuă sub conducerea mareşalului M ackensen.Trupele nemţeşti i-au alugat pe Ra?i de p , înălţimile dintre Pilaczkovicze (spre- aud dela PiasH) şi Krasnostovj şi au Inat cu asalt ambeie aceste localităţi. Un corp de armată d b Siberia, pe care duşmanul l'a băgat în foo ul­terior n’a putut înlătura primejdia; I’am bătutşi pe acesta făcând prizonieri mai multe mii de Ruşi,

Nr. 30

PÜAíA HOÜQKULtll

Biroul de presă despre R om ani.

a « * * a t a P e .u .a » ’ »"” ' ' ” ' ”1 “ “ “. .. A- malul riulioiu mondial a adus o

“''Im to tob»«“1“ are J*u . * P- ' « 1 d e V" ier9 ' :'!* .‘I L g .r ii f«li de oob -etiţen» roman.,

Z . dtJnţi. în mod splendid ^povestea,

lmi’ *<»tl»oaBlrS a tuturor, »mm-le inSlti- “ r. d. inimi de*pre jertfele ^ Ito-

» :i0r cari la isbucnirea răsbomlui b au ivit în ţinuturile lot u te de Români de bună voie oferind dovezi impresionante despre fraţasca bună înţelegere dintre Magh-an ţi Romanţ Acestea s’au repetat atunci, când « a p u t o

. scrisoarea ministrului prezident adres.tâ mitro- nolitului gr.-or. Meţianu, ţi i and man.festare .tucuriei, recunojtinvei ,i a dorulni de proteme a isbuonit din conducătorii diferitelor pituri ale Românimei. După acestea, natural, c ă a intrat o anumită pausă In dcclaraţiumle pa­tr io te . S'au f ă ut ele doarn la timpul s^u.iar repctarcs lor necontenită, f i r i oca.iune potri­vită, ar avea caracterul unei simple dmons^ »raţiuni Când lns& e’au arhtnt nori mai întu­necaţi pe orisont, când cu ofcn:iva raeasîâ din Carpaţi deodată a dat şi Italia tot mat mari semne despre in!enţ:unile oi duşmănoase, ţi atât Intt’o parte a presei române, c â t ţi in cercurile puse sub i n f lu e n ţ a an'.antoi s’a mani­fest tt în m<>d tot mai sgomotot i^irerea, că dupâ atacurile ne.-rcdincioa-sci Italii va urma un pas la fel a R o m â n ie i : R m â n i . din Unga­ria ţi-au ridicat do nou cuvântul în situaţia aceasta. No putem provoca la un şir întreg e declaraţiuni patrioti -o, în .lţi toaro du inimi, cari mint tot atâtea pilde splendide denpro cre­dinţa RomAnilor, despre iubirea 1 <r de patr.e şi despre marelo adovâr, că «i I ţ i leagă c a r ­tea In mod nedospsrţit do patria maghiara. A- «cetea sunt astfel do declaraţiuni, f..cuto tn zilelo luptelor mari, cari ‘n sufletol poj o.ului m.ghiar aflâ teren pn du tiv şi cari in epo a b in e c u v â n t a tă a pR ii comune, a pretcmoi, a iubirei şi a fericirii, işi vor aduoo roadele«.

I

Cum se dă lupta în răz­boiul de fată.

Zi cu zi 80 înmulţcsc documentele privitoare la uriaşul războiu ftl popoa­relor europene.

Intr’unul din aceste documente, pu­blicat de un ziar francez, găsim un ta­blou neasemănat de interesant asupra condiţiunilor cu totul extraordinare în cari sunt puse să lupte armatele mo­derne.

E vorba de scrisoarea unui „tunar“, •către nişte rade de acasă O dăm mai joa în întregime, ca un lucru trist de tot.

„Trebue să vă povestesc straşnica ..luptă de alâltăeri. Am scăpat sănătos şi teafăr, şi în clipa de faţă mă bucur de 'O odihnă bine câştigată.

Sunt sigur acuma c ă n i c i odată nu 'voi vedeă ceva mai rău în viaţa mea. .Am văzut aproape iadul. ^

Alâltăeri, deci, la orele două şiju- -mătate după ameazi am început un atao asupra.......... . In primsle ceasun tre­buiau să lucreze numai obuzele. Deci,

"timp de un ceas, am trimis asupra vrăj­maşului peste 800 de proiectile. In ce mă priveşte, am trimis 24 din 35 de fminute, eeeace e un record.

Să vă m a i spun Bgomotul câ în iád al bombardărei e lără folos, îl ghi­ciţi uşor. Am avut plăcerea să primim felicitările călduroase exprimate de co­mandant pentru cîteva mitralieze duş­mane, făcute bucăţi d« tirul nostru.

In ce mă priveşte sunt Bigur că am „băgat“ 21 de proiectile în tran­şeele germane. Până aci, nimic grozav, de vreme ce inamicul, copleşit de pro­iectile, nu răspundea. .

La orele şase, un adevărat potop cade asupra noastră. S u n t germanii cari răspund. Focul lor nu are nici pe ju­mătate asprimea noastră, dar tot e foarte primejdios. La rândul nostru nu răs­pundem. La orele 7 germanii tac. La orele 8 , e ora atacului propriu zis.

Deodată un fum albastnu se ridica şi deodată mitraliezele încep să lucreze.

Atunci văzurăm lucrul cel mai u- riasj ce se poate descrie: bombele de f o c aruncate de trupele noastre dingo, niu dau foc petrolului şi benzinei pe cari pompierii le aruncă cu pompeleasupra tranşeelor germane.

O flacără furioasă, enormă, se vede un fum negru in . nori negri, roşteUci,86 ridica spre cer 1» peste oO metri înâ rime. G rozăvie!.. Vântul e contra noaş trS, fumul n&vălejto spre noi ţi tl»că-ra se îndoieşte.. . '

Infanteriştii, la trei metru înainteamea, ca nişte draci, sau ca nişte uriaşi cu măscilo pe taţft, cu ochelarii la ochi, trner, trag necontomt pesto parapet. . .

° In vremea asta obuzele germanilor cad no.-ontenit, apoi torpile, hi un fel de pânză de obuze de 7 o trec de-asu-nra capetelor noastre. - 1 Obuzele de 105 şi 77 vrăjmaşe, mătură tranşeele in cari ne aflăm noi.«i în întunecimea fumului, şt » nopţei care se lăa*, s:mţeam atingerea schiţelorcnri treceau calde.

Gloanţrle vântură pământul tu ju­rul meu, si le aud cum întră. Şi ne­bun, cu gitul uscat, cu ochn «şi, pe dibuite, văzlnd sforţarea admirabil lor infanterişti, îmi încarc tunul «t când din rrura lui sboară proiectilul, flacăra de- tunăturei iluminează cu lumina sa roş.epe uriaşii cu mască.

E o vedenie neînchipuită, în vârteiuri de foc, do fier, de gloanţe şi do fum. Ceasuri grozave ale căror amintirete tace să tremuri!

Am tras de cinci ori în acest cup^tor, ,i mă rog l « » “ - ’” ' “ persoane tn mine: aceea care nu vrea Să se mai cunoască şi care îşi bate joc de tot, şi cea caro se gândeşte la vm şi cere lui Dumnezeu să-i dea putinţade a vă revedea.

Tunul german de 77 bubuie ne­contenit, şi ghiulele cad câte un moment dat am fost atins de schijă, credeam eu. Nu era insă dec« o piatră, aruncată pnn „ricoohet. . 1« a avut timp nici măcar să mă uit ce am la mână, şi m’am mulţumit cu consta­tarea că braţul îmi funcţiona, puteam să mă servesc de dânsul. _ _ • 3

Deodată, în umbră, văd răsărind o fiinţă, cu figura neagră de praf de puşcă, cu ochii scânteiând, care-mi strigă:

__ Ajutor... mi-e piciorul rupt...Sunt rănit în toate părţile“.

L’am împins spre un adăpost, unde,l’âu luat să-l îngrijească sanitarii.

Apoi, mi-am văzut de treabă, tră- gând mereu. In sfârşit, zdrobit de obo­seai», am Intrat şi eu tn adăpost.

Am avut mulţi morţi şi răniţi Dar si Germanii au avut de sigur.

Când poezia şi cântecele ne vorvoibi mai târziu de Uriaşii din 191 voiu înţelege înţelesul acestui cuvînt.

Mtine mă duc să mă împărtăşesc. Asta, vedeţi voi, e cea mai bună odih­nă a sufletului. Câtă pace găseşti la Masa sfântă, ca răsplată a zbuciumări- lor vieţei“... . .

Aceasta e s c r i s o a r e a tunarului tran-cez Scrisă într-un Btil simplu, dar care evoacă în destul icoana cu adevărat cu­tremurătoare a răsboiului modern, ea mai d i şi o dovadă, că tn vremuri de aceste omul numai către Dzeu se poate îndrepta. ______ ■

Veşti din Cernăuţi.Viaţa Nouă din Bucovina scrie:Cern&uţul începe iarăşi a da semne do

vieaţa. Se reîntorc refugiau cu cârdul H vezi intrând in oraş cuprinşi de îngrijorare •fetele lor poţi lesne ceti năcazurile şi neajunau rlle pe cari le-au indurat în lunga lor pribegie.

Oraşul face impresia unui lsgăr mare M - sună de of ţeri «i soldaţi, concentrsţ.

ro” * T W . » i r j r lzile do-a lându l. nu «’a ^ ‘ in n F . P n ■ ,i„in! nici o b u b u itu ri de tun şi 1

rit, do tun. toMeaunn -a 1 .*,W „ coloanei. ^ noa.lre.incereo <> 1 nam 0(liiocliUno a populaţiunU

- * *apronpo zdmo m raza or e ^ g&uInfâ ţoşarca unu. b.pl« B-> (1„ wAgon şignţhcn cu for^t. ro^alban-negracu anpllo m colonie h » deosebi do alaAeroplanele p„ I1M doi. a-

5 S din

U O rŞ ţ * S i » “

î s x ş r a - « j f f - r c s s ' s

ta p5di“ pal’'liofi san dinaintea n^giatratulu^ g* fflMerinde s u n » destula numai ^

hsrnio şi te aproji^nez d ^

îţ ş z s & îf -

i t i r i l e SăptâmînU.' Sibiiu, 22 Iulie. n.

D«orăreă «nai serge.t-m.ior «m^ţ

f»l» du-tnmul» cu m»!» “ o lu

’r .’T J i S T w l b ■>“

*>g- 6 tfbAfA RDRQRULUI

patia şi dragostea tuturor medicilor si a celor, cari îl îngrijeau, s’a recreat într’atâla, incât a putut lua parte la serbarea de decorare, aran­jată în onoarea lui.

Inspectorul general al artileriei, arhiducele Leopold. Salvator şi-a exprimat derinţa de a decora însuş pe viteazul sjldat. La ssrbare au mai luat. parte arhiducele Blanca, Margareta, Imaculata, arhiducele Hubert şi prinţul Don Jaime de Bourbon.

Decorat, Crăciun a cerut} să l se permitS, aă vadă pe »bunul lui împărat» şi a fâst plăcut mişcat când arhiducele a acordat, ca rugămintea

. să i ea facă cunoscută damnitorului. ArhiducesaBlanca i-a predat o tabachere decorată cu mo­nogramul ei cu şi o czroana.

Ziarele ilustrate vieneze, pe lângă articole elogioase, publică şi fotografia decoratului, /v. I-

Iarăşi vom avea făină de grâu curat’In numărul de alaltaeri al munitorului oficial a apărut o ordinaţiune, care prevede scoaterea din vigoare -a ordinului referitor Ia amestecarea fainei

de grâu, precum şi de alte cereale. De-acum înainte se vn putea coace deci fără nici o tea­mă de pedeapsa legii pâine din făină curată de grâu şi de săcară.

Lipsă m are de muniţii în Rusia. Din Berlin se anunţi : Ziarele din New-York pub­lici comunicatul unui corespondent din Chicago, numit Bass, reîntors do curând de pe frontul niBos'-. LI spuno că Rujil ar suferi do o nşa mare lipsă de muniţiuni, încât mii do oameni nearraaţi sunt aduşi po front spre a fî armaţi cu puţtilo şi cartuşelo celor căzuţi. Bas* ar U văzul câte 5* 00 do oameni aşteptând in spatele lin'ei do luptă spro a fi armaţi.

Tranzportiil cerealelor din Romflnia Cetim in organul oficial al guvernului român »\»torul«: O t începerea de Lunea trecuta (29 Iunie v.) a intrat în vigoare nouile măeuri luate in mierea transportului cerealelor pentru export.Wci un vagon românesc nu va mai eşi din ţari. CercaleJo vor fi transportato până la frontiere fia d.nct prin calo ferată, fio cu căruţ*. Trena- portol cerealelor cu căruţa va fi permij din gă­rii« urmfitoaro: Vârciorova, Tg. Jiu, R.-Vadului, Câmpulung, Azugn, Nchoisşi, Darmăneşti, Ta- I«nca, Piatra-Neamţ, Omşti, Burdujeni, Bucegi »» Dorobo,. Erporlatorii vor plăti o suma do 200 le. do fiecare vagon pentru repararea drumurilor Nor fi traneportale cam 300 vagoane pe zi.

«rrin.-f1 d0' Iea ,mPru mut de război. Suba au f K p e n ' rU Tfll (i° i,ea îm P ™ w de războ-

u înch*m t in U n g a ria cu « im a do 1 m tliardf i 120 milioane de coroane. In amândouă Im-prumutunle do războiu Ungaria a dat 2300 mi£ 3 i M?* « « • - . 1 : i ° ° ; •uimeci nu ea aşteptat.

Un ţăran român scapă un Iren din- m i . a y i h r . a * , r» I V „ , P£ “J '

^are apare In CAmpvloagul Bucovinei; A fost T» timpul Crăciunului, când Ruşii pe neaşteptata

, j U D C â o J , „ pP i r .

U o f, 1» « h . l m a ee du™ dela Haina 1. Don,a.

w T " c i Raîii ■“ ! i »•» I » 'o mnlti UD. tren d,° Hstna 8?re Dorna ducândw u ir v-14* i”ire “**■“ <'• < » » * * * ■

« s t “ p" hsu,i' "-"•p**»*®.linie, a trenului. _

S, re «fiaee de pornirea acestui tren tn * P* eospodarul Ioan Nuţu d ’ ‘n*

«nm» c e , „ h * 4 " hTmtea trenulu ca «X l toa Ina*« P 0 « .« rt U „ î P,” ,n' 55 ^«i pn .d s u»„uL „ T ”!,' d“PS e *r i " i “**« “L Srzr r«“toarce k Hatna A tfel a ? * ÎD'

<«n trenul ei oqto tCapat Bce3t brar ţă-' 0*“ ,U “ « » I» «1 J d . prinioan

sigură. Ruşii, văzânduse înşelaţi, s’au răzbunat asupra unui păzitor dela gara Părhăuţi, în care presupuneau pe acela , care a oprit (renul, bă- tându-1 amarnic şi prădându-i totul. Fapta aceasta frumoasă a. lui Ioan Nuţu meriţă toată lauda şi recunoştinţa! -'

! , .D ar pentru cei lipsiţi. Parohul Ioan Rusu din Juncul pe jos s binevoit a dărui Ia fondul »Azilului-or/elinah al „Reuniunii ro­mâne de înmormântare din Sibiiu« pantru ada- post'rea orfanilor şi a bătrânilor noştri scăpătaţi, spoi la „Legatul Ilarie Chendiu pentru aju- trrarea cooiilor lipsiţi din Dârloa, aplicaţi la me­serii; la »Legalul Dr. Ion Borcia« pentru ajutorarea copiilor lipsiţi din Sâligte, aplicaţi la meserii; Ia „Fondul A u re l Vlaicu< pf-ntrii stipendiarea tinerilor meseriaşi la înmulţirea cu­noştinţelor în străinătate şi la »Fondul A .

I B echm lzt pentru cumpărarea şi împărţirea de cărţi folositoare între meseriaşi, cestea din urmă Întemeiate de „Reuniunea sodalilor români din Sibiiu“ şl Ia fiecare câte cor. 2.40, sau în total 12 cor, Pentru prinos aduce sincere mulţumite, în. numele Reuniunilor a-ninîite prezidentul lor, Vtclor Tordăţianu.

Cheltuellle de războiu ale Franţei»Deutsche Tageszeitung. află, că în comiaia ca­merei din palatul Bourbon s’au comunicat urmă­toarele: In cazul când războiul do faţa ar dura Până Ia 1 Ianuarie 191G, s’ar prăpădi un sfert din Introrgn av .r, naţionala a Franţei, caro e preţuită Iu 300 miFardo. Aci sunt cuprinse şi cheltuelilo do războiu, caro până ln nnul nou vor atinge rif,« do 40 miliarde. Comunicarea aceasta, c*ro a fost făcută da cătră minierul do tinanţo Pibot, n lăsat o impreaiuno adâncă.

Fiul Iui Kosuth nu se întoarce acasă. După cum so ştie, unicul fiu ln viaţă al lui Ludovic Knmuih, trăieşte Iq Italia, undo o director la cado furat*', Glnd a izbusnit războiul lumea ma­ghiara s’a aşteptat, ca fiul mardni patriot să so întoarcă acasă, în patria sa adeavărata. Teodor Kosauth a doclarat Insă, că rămâne ln Italia, undo a trăit şi pânâ acum. Unelo din gnzotolo ungureşti, sunt cu tot droptul, supărato po acest urmaş alui Kosjutb.

Japonezii nu vor să lupte în Europa„ VoBaicho Zeitung“ află din Sîockolm că nouilo înccrcăn alo Quadruplicoi do a îndupleca Japo­nia să facă o expediţuno în Europa a dat cu totul groş. Guvernul Japonez, după informaţiile primito din Petrograd, a rojpins definitiv propu- norea do a lua parto la o acţiune armată afară din graniţele Asiei. Ambasadorul japonez din Pe- trograd, 'Nontbne a doclarat pe faţţ că Japonia nu are nici un interes politic în Europa.

Cursul de şoferi al sta tu lu i. Din 2 şi 8 August se ţine un nou cura pentru şoferi In Budapesta. Amănunte dă pob'ţ:a oraşului, uşa Nr. 2. \ icecăp;tanul Dr. Jauernig.

Anunţ. Dela economatul seminarului archi- diecezan »Andreian« (strada Măcelarilor Nr. 24) ee pot cumpăra fereatri vechi, cuptoare şi dife­rite alte ferării, unelte şi alte obiecte vechi.

Libel de depuneri p e rJu t. S’a perdut pa drumul dela Do»tat până la Cuntia în ziua da 6 Iulie a. c. un libel da depunere al „ Albi­nei^ Nr. 38.827, cartes 39, pag. 455 despre K.1150. — Pâgubaşiul se roagă ca cel ce a aflat libelul să* 1 trimită la „Albina“ in Sibiiu, nefran­cat, neavând pentru el nici o valoare acel libel.

Cartofi ca leac. Până acum s’au mâncat puţini cartoS (crnmpeni). Vremea războiului, însă în Germania şi la noi !n Monarhie, dej'când e obb'gată lumea să mănânce aşa numita »pâne de războiu«, ga trec mulţi cartofi. împrejurarea aceasta s’a dovedit ca o adevărată binecuvântare pentru mulţi bolnavi. Un doctor danez a arătat

Hi. 30

cu dovezi ştiinţifice, că mânearta de mulţi cg, tofi a înlăturat multe boale de stomac si ma{e' Războiul a scos la iveală c ă d e ş i puterea de nutnre a cartofilor nu e prea mare, totuş, ames­tecaţi cu alte nutrimente cartofii uşurează mig-,tuirea, cum de altfel oricare om poate vedea la sine însuşi. r a

•Chestia p aşapoarte lo r în România.

Oficioasele guvernului român publică următorul comunicat: .

In urma ştirilor publicate, aluoem Ia cu- nojtinţa generală că nu a’a • schimcat nici una 1 ° !®P°z,t'^® piivltoare la liberarea paşapoarte.

[ or. Nu se liberează paşapoarte, oamenilor mal men 0 47 de ani, fără autorizaţia ministerului e războiu. Ofi.erii de rezervă, chiar şi după

această etate, sunt datori să prezinte autorizaţia ministerului de răsboiu. Numai doamnele fac excepţie.;

Scutiţii, dispenzaţii şi refjrmaţii vor avea de asemenea autorizaţia ministerJului de râ.boiu.

N enorocire de aviaţie Ia CotrocenIDin Bucureşti se anunţă: Marţi după amiază pe la orele 6'45 o nenorocire care mulţămită unei întâmplări fericite nu a avut ua deinodă- mânt tragic, a’a pjtresut h p1rJul de aviaţie dela CotrocenI. Pd un aparat „Farman“ de 8> de cai puteri s’au urcat loxjten-ntul R îto jju şi sublocotenentul Patriciu. Acesta din urmă îji dăduse Sâmbăta trecută ex1menul do p :lot ?i urma să primească dela d. Iojot. Rătescu noui învăţături do liniă bunei conduceri a unui apa­rat de zburat, Totul a mers cât ae poate do bine.. Zborul a foit făcut In condiţiuni mulţumitoare Şi cei doi aviatori au coborât pe platou să ate- nsese. Fio că motorul nu n funcţionat regulat . fio că nu n fost oprit la vreme, aparatul odată* njuru la pământ nu a putut fi oprit ci a mera Inn.nto şi a’a izbit cu putere de împrejmuirea psrcului do aviaţie. Ceilalţi aviatori co urmăriseră zborul şi nterisarca celor doi ofiţori aviatori au alergat In grabă în ajutorul celor doi camnrazi.

Aparatul fusose sfărâmat cu desăvârşire ţi de sub sfărâmăluri au foit scoşi coi doi ofiţeri, cari din fericire nu a’au ales decât cu răni u ' şoare. Locotenentul Ratoscu aro o rană la cap Ia nas şi o egârieturâ în partea stânga a piep^ tului Sublocotenentul Patriciu aro câteva sgârio- turi la cap şi la mână. Cu o ambulanţă n so­cietăţii do ealvaro coi doi aviatori au fost trans- portaţi^Ja spitalul Brâncovonosc, do unde, după co li s’au făcut legăturile, ău fost duşi fiecare Ia locuinţa sa.

Caz de m oarte. Primim următoarele: Vechiul abonent »1 preţuitului D-voastră «iar

,J C,eorK» “ răposat In Cluj. ln urma unui morb grou In etate do 47 do ani. Răposatul a fost un om vradnic, oconom bun şi harnic. A servit mulţi ani ca prim curator la biserisa. Fiind el curator s’a ed'flcat şcosla din sat. In decur­sul edificării a jortfit mult timp acelui aşeză­mânt cultural, fără să murmure, la din contră a îndemnat şi po alţii cât a putut. Pe răposatul 11 deplânge soţia, cu caro a împărţit vieaţa ln timp de 24 de ani, şi 8 copii, dintre cari cel mai maro şi.a perdut sănătatea pentru tron şi patrie*

Când se va sfârşi războiul ? Un cola- borator al ziarului »Figaro« a făcut socoteala,, că pacea ee va Încheia la 11 Noemvrie, anume aşa ca socotind anii războiului din 1870/71.

18701871 3741

a împărţi suma In 2 membri, şi adunând cifrele-Z T ? I U! i 3 + 7 ) a dflt 8111118 10 al , ' ^ Î ) a at cceace ne spune că pacea

ea încheiat la 19 Maiu (luna a 5-a). După £cest model socoteşte:

. 1914 1915 3829

primul membra (3-f-S) ne dă 11, al doilea <H-9) iarăşi l l ? ceeace înseamnă 11 Noemvrie I Cine nu crede să aştepte cu răbdare până ce se va oonvinge!

D espre oraşul Stryi. Nouă luni de silea durat damnia rusească în oraşul gaUfîau Sryî. Urmele acestei stăpâniri se văd mai ales acum- după alungarea duşmanului. Clădirile n’an su­ferit mult, intr’nn suburbiu totuşi s’au prăbujit şi ^au ars numeroase casa in urma inciierăcilor crâncene ale ultimelor lupte. Parcul oraşului e

Nr. 30POAIA POSQRU'Lia Pag.'

totál ütmeit, ^aídoaeala'^ este desiâcuţft ş ^ tâ lp i rfelinarelor răsturnaţiv Se vede lamunt, că ila iestatsa S í rázbóiúl a 'cutreierat loou" J : ^ oraşului, cât a domnit W era sufocata. ParteOonsiderabUa a familiilor plecai. ^O am em t^-masi acasă, nu .?» » Ţ T + ^ !oentra a ‘ nu f i -expuşi şicanelor ruse,ti. Marfanegustorilor refugiaţi a fost vândută da rü?v.Ca­sele cetăţenilor refugiaţi a'a mobile scumoe fi codare s’au J u ra t Oe nu a a putut fura a’a sfarmat în- bucăţi. .Dala cetăţeni... râmaşi în oraş s’a luat toate lucrurile de argint « aur, bani şi valori. N< îi rutenii n au fost cru- L ti Funcţionări- austriaci, lipsiţi de leafa, trăim 5 mizerie Alimentele de altcum nu erau scumpe Şi se .găseau incantitV.e îndestulătoare. Deţmen s’au făcut numeros)se, toate in scop e a s ■ bani Mulţi or.í?eul evrei, ruteni, poloni şi „ mani' au fost duşi cu forţa in Rusia. Astăzi re- S ^ n c e p U veni 1« orn?. S 'au^ to rs tofităţih au-triace, şi viaţa normala ş.-a reluat cursul. ___

Szám: 1953—1915. 2153

■pályázati hirdetmény.A szászcsorl (Szobon vm) körjegy­

zői óllá* nyugdíjazás folytán iireso- déíben j<">vóa tirra* pályázatot hirde tek é< felhívom mindazokat a k>k ezen iVli'nt elnyerni óhajtják, hogy kérvényüket-az-íbáiy.-z riien feU/.J- rtlvof.- évi aagustus lló 45 ighoz-

rzúm a ljúk be.-^ * ’ , r-- Ké öbb beé. koz# ké-vényektt fi- pvel*Tnbo nem fogok venüi. • * v ' A kî‘>rj".tryz'H*'glicz ttrtoz'k Szá-z- c?ór niékhelyon kJyi'il ésSeheskákom. ku/.d^’

■'•■'''“'■'Ultime ştiri.> - 'Telegramele noastre din cele două •zile din urmă ne aduc veşti foarte in ­teresante. Lupta;. se desfăşură tot mai înverşunat. Ruşii, nu-şi mai pot ţinea liniile. Se retrag în Polonia rusească de pe întreg irontul lor, pe care l-au ocupat mai multe luni de zile. Trupele noastre au ocupat oraşul Râdom, iar cele nemţeşti sunt în preajma liniei ie rate, ce duce. dela Radom spre.Ivan-.. gorod. Iii luptele'de aici e lăudată „in­fanteria din . Ardeal-* — care, în cea mai mare parte, după cât ştim, se al­cătuieşte din Români.

In aacelaş timp armata lui Hinden- burg - împinge. p e R u ş i îndărăt şi t i nord do râul Vistula, O raşele-ruseşti câd, unîd după altul. Ştiri ce vin din toate părţile, întăresc tot mai m ult cre­dinţa în noi, că zilele oralului Varşovia sunt numărate. - .: J . /■'' *

Italienii de câteva z le au început un atac furios pe toată-linia.- Trupele

> noastre se ţin b ine,şi*1 resping pretu­tindeni po duşman; Se vede, că Italienii ar vrea sa ne rupă frontul. • >= .- ■'

Redactor responzabil: Dr. loan BrOŞU. Pentru editura responzabil: loan Hereş*

.. Tiparul: .T ipografia Poporu lu i“

iWîz corti«rcian|ilor români.Suisomnitul având în Mereurea (Er-

d61yszerdahe;y) privălie de manufectu- ră, specerie şi băcănie, la mobilizare find şi eu Indat, am fost silit a-t i iu- cbido prăvălia avută, iar marfa am păs- trato bine. Do prezent mai am multă, marfă, po care o dan eftin după timpul de faţă. In special manufactură şi multo alto mărunţişuri foarte tebuinciossc pen­tru ori i?i c« prăvălie. Prăvălia am ţinut-o 1 */* aa, marfa atuncia am-cumpărat o nouă, prima cualitate >:ija eă nu-i vccl»i* turi. ea prim celo ma^izinuri, ci marfă noui ca d n fabrică), toată lu Viirc bună. L)î prezent am mutat-o iu

T3;

% % % m h

—"v..... . “"“«»i'u iu satul n*t*iPoiana Nr. 6-iG, (ronjiutul S:l>iulni> tindo o prijejti) soţifţ Şi ti.fodiui ţi virulc. -

filai obs<+‘-, ră m.rfă ' ii preţurile rele

fizet«'-«, 210 kor." lakbér, Í260 kur..-| úti általány, ‘-’00 kor. f.ué<i ó v hl- 1 cin'ui általány, 190 kor. biv. í-zoIr.i tar­tó i áltíiliiiiy ét n irt'iL’áiimunká'aUk után h vm. ftz'ibá'yieudolé.-bon j■állapított t-zjdh't-i dijuk.. A vál in/. i'H nupjá; kv-iibb f<.Tchiu'ii»- -r ,,r '

Sr.á,,í«brf,4191 íi évi jalim 1;^v A j.Vá-i' f">->znli:;birA :

• G rncf, k.

d e u ia r e

nCfiKiiui'> ' .................—--- - > « vAz állás i'iv.vlalpia:-2000 k;)rini | , am eu de pre/.cnt nu p*Ms. (j;n.í loa’o

■ ............. ’ ! ridica1 o. H«»i{ pe comercianţi noştri amiccri’cta marf.i şi si y.-ţ cf'nViUíre d«' ale- j vár. Vresu S'p-drsf.r in ctl mai n>’urt j tunp Diiritorii ?ă po; adre-a mie Rici au H<iţ ci in I’ni.ma Cu DumitruOprcnil népfOMcelii f nmlürsík' In Verni- rea Kr.lc'r-Şzrrd-ilie y (Sjct-rn nn'jryi'l

PuiilicDtiune de licitaţiune.

Haine de J

a c a să r n fa ră din <iasS E lisav c ta O h e r in a t r l^ ^ FIukr: 7

' • 2157 ’ .- :

In moara, din Turnişornm li|»n& intlntii do un nju'-or «au d<i un servitor. Iohann E ckenw ărte r.

2\TA

S ’a perdut,o i a p â r o ş i e î n c h i ­s ă do pe hotarul Corbului (Ivorbi). Semnul e o potcoavă de fier po pi­ciorul din dărfipt şi po coama dea­supra o pată a lb a . Piciorul stâng şchioapă dar nu tare. Cine va afla o

teă o înştiinţeze la Elisjbeta Jlaig!- nean din Korbi u. p. Als6uc?a cam. Făgăraşului, de undo va primi cinste frumoasă. ' ‘ 2144

Co iiMia Hufiiltl, In urma abziftrri I a’Anil.itnriuiri! moViilizat Iimlnlfll iKer I jnann o arAtirU'A*a. di» nmt Dumf- j necâ in 1 August 1915 la 11 orc ji a. m. n ranrrl tr;<> comun li p» cate» li*1tsţitinei j-nblicp ciSj'it'tia cor.iniială j de fiiib Nr. cane; 7'> In paricf ctl 1 '< | i-ulinâ; şj 2 t,jviiiţi; in etaj cu-'! rtlJ1- ; şi culmi ţo tiiiij>ul din 1 ' Aninat lO;S 1 ţ âaft :n Hi re a anului de Incr- j

. i.irea rizhfiului şi do Incheiarc*'picci. j Ins rel mai târziu'* afllilni J‘)t!î .■ j

Preţul strigirel c iilfO rrr. raditi c ; 10V«-' (’ uidiţiunile tio licitaţinne 'tS’i C-‘- puse r«dcrei puhl;c<> in canctUr-A comu­nală. • '< ;

llifiild, in 10 Iulie 10:C>. l ’r n i n r i a c o m u n s l .A._

Toma Sora, - Aurel Miilea,primarii) . n n t i r iu

croitor dc bărbaţi , SIBIIU, s t r a d a C i s n ă d i e i Tsr.. 1 2

recomandă p. t. publicului c e le m a l n o t te « io fe io n m u ii ni i a r n a jw

a s o r t im c f î ţ .

ă ţilcsosite chiar acum. p e «d e to & rh a ţi stoi«-din cari se .l-xcci=U ^cele mai moderne vvstn u i . ,recum : S a c k o , J in su e i* .n e de- KHtOii. c u iM ^ lu n lu-rtt.

meriţi. n«<ut;'.uk ^pftrtU w iuH ,?! j .K .ţj ; ■<»»«*.; • . • M atli totdeauna .« ;

Asupra r c v «• r c > i :> " f f '1'" ftctlonate lo alt-litttO u.cn,i”>' r«»* mit: a atraay .îeo ,e :>*tn - -1ic«,.» a Oti. do ni in i 1 ‘*olY-nii — *« en/.u«i t*« u*Kcr» ţk c o « r«- <:,i c v* ■

de uniformă, «lupi r — ' r >1 ‘Itnm ita ni.’.i nouă

C a s adin str. L cd trerR Is,r*-17 ,1-n t tr . R c i s b a c l i g , . Nr.d Q v â n x a r c . A «in S a g g a s s c N r . 15.

• ţi că“!' 13 .«uni i 'întreba

Caut ol n e v a stă !Subscrisul fund numai singur caut

o nevastă ori fată mai in ttiţc_p mă la 30 '35 de ani caro posede un atestat !despre' purtarea, morală esemplară şi caro diipune de un capital cel B 6000 cor. ori do o avere, — rentru do ai preda birtu - Cafana, - de a me­naja -n c a s a mea propr o po timpulcăt voi sta l i miliţie ţi do mi }oi reîn­toarce dcli răsboiu inpaco şi Îmi va con­veni persoani şi purtarea ci (reciproc) ovoi lua-o de soţi*. ' , .

I)oritoar-'lo s& sî adreseze la subicn- sul i ât ilecurân 1 aUturănd posa din ur­mi precum şi adro-a co-cctl.

Podele se vnr rclnapoia la ficcare. Sil viu ste tan c imercmnt şi lio-olicr l» > tg-

\ »zeatiiubâ y comitatul Toroutal.

L em n e de. F o cş l do

T L u c r u .S t e j a r t â n ă r b i n e u s c a t

j ^ > C o r o a n e HtAnj»>uul in l i.'iilur*1. 1 5 5 C o r * . Vagonul cu : 10.0' o Ktrr. î n fit rea t ii prednte (Imi «lllţill Vtir;»-vl.| '• 'A»'inm«"i nm 1 0 . 0 0 0 b U - ! t u c i }' 600 iţră-r .tzi b< h ' nmcfl- '! cu daribr k w .\ I’ă lUriw fdrpnrUî .'2 % k ’l inietn i i staţia jVurpod. lr-’ :-,

M arinescuSibiiu. (NBpV'zebcti).

S . M<V u r p o d Ián;:»

..............■■■•■■■"•"■■’“■■V/;"”****D e s c h i d e r e d e p r a . ' w a U e . «

parfumerie * ZIt^t-vT ’•

PARFÜM ÉRIA AU G U STIjS, ;t„ _us „ „ s “ • j

- mn!f.a5 « . .i» u ; “ î

ştSunti morar,- *de meserie şi mă [pricep la ori-ce moară mânată de apă.- Caut deci un Ioc potrivit, Sunt în vârstă de 47,

-ani şi am o avere tnişcâtoare de 2000 - cor. de-aşi găsi, m’aşi căsători cu o •văduvă sau o fată mai înaintată in

-’Vârstă. La dorinţă pot trimite şi po- -za. Informaţii la administraţia foii.

Un tinăr-din familie bunS, absolvent: de 3 £au 4 class«' gimnaziale, reale sau civile, află loc de prâcticant la firma loan Comşa &. Fiu Selişte. (Sze-

/listye).

cu 50% mai ieftinăCa-fe» cm ţitoâj'e »m ericani, foarte arom»-

S tic# ii care d i mult. U» •îcn îe ţ de probi (5 chilop-Mne) %t trimite pe l in g i r de 11 cor., o jum itate kilogram tdu de -

p r im e i r a n g cer. J .2 ) franco CU r» m b a r^

Mulţumirea garantând!M. Ş A P IB A .

IL Export de cafea şi teiu, tn Buda-,5 - pest VI. Revay-utca. 24

(u scopul dc căsătorie!■ caut cunoştinţa UDei d-şore până la eta- ’• tea de 24 ani, de statură mijlocie, făp­

turi frumoasă, cultă, cu caracter bun: bine crescctâ, casnică şi econoamă bani cn ceva aTere. . (

Eu sunt meseriaş june de 27 ani, mij- j Iociu, sergent major reangajat, solid, fire bnnă, cu salar indestulitor şi la 10 000

: cor. avere.Epistole serioase prdvăznţe.^cu^ foto­

grafia rog a se trimite sub ,Viaţi.feri- i cită“ la administraţia acestei foi. La caz j de neconvenire retrimit epistola _ şi foto- i grafia înapoi. Discreţia e ches' ie de o- | noare din ambele părţi. i

, ţ i ctnmae reumatism, boale femeeştij şi DlCVSUdetridce alt m'orb caVe derivă din sânge, comandaţi

N a l t h e r T a b l e t e ,acesta este leacul bel mai bun din lume - - -

Garanţie:r inai vindeca ii reînapoiăm banii plătiţi.

r i s r ' j j f . » 3M ţ ^ ^’ Preţul pentru una cura Cor. b.^

A gentura G e n e ra la :Aurel Popescu

S ib i iu , P i a ţ a m i c ă 2 5

P«g. 8íRÖAIA RDPÖRULUI

Nr. 31

= - ^ — b e:Cd mai vechiu şi mai marc institut financiar românesc.din Austro-Ungaria

• — - — -

imtiuiY ni MjiHtfHiniiir

r

institut de credit şi de economii în Sibiiu

Filiale: ES igSSSyS towSSSlfeAgenturi: g r ^ V a r ^ Ţ e i c a - ^ ^

A

Capital so c ie ta r.......................................ronduri de rezerrâ şl penziunl Portofel de cambii . . . . împrumuturi blpote<5are . . . .

®Pr e f r u c t i f ic a r e . . . Scrigurl fondare în drculaţlune

,JC 6,000.000- »» 2,350.000*-n 1 *’,700.000*- „ 12,400*400*-„ 24,500.000*- „ 10,000.000*-

Primcşie depuneri fir m* spre fructificare cu « 3 ~ í>_ _ ‘L0!

d i.p t term inal de .bzicere . p l« li„J ,nsuşi < ln rt„ ^

= Berea albă şi neagră din =Bereria delaT rei-Stejari

în SIBIIUeste foarte bună şi gustoasă!

■ ■ «B H ■

Această bere e căutată şi se bea cu plă­cere de tofl cari o cunosc» atât la oraşe cât şl la sate

124_WWAW»W'PiJ'ill uiiuiij,i nţi|lüuyjpjWfl

MtWt.iir3t.

Ci berea ■■ ° ° noastră e foarte căuta- t i se poate redea ăi de acolo ca cam - părătorii m înmulţesc* ■ mereu ■■■■■ O

«ea.« asemnări de bani Ia Americaşi îngnjeşfe mcassări de c c c u r l ş i a s i g n a f i u n l asupra oricărei pieli, mijloceşfe foi felul d e a f a c e r i d e b a n c ă . — Orice informa[iuni se dau gralis si proml alât de Centrala din Sibiiu, cât şi de filialele Şi agenturile institutului.

Direcfiunea.763

s

MOBILE*C pot CORIXtiaa ia

EMIL PETRUŢIU~~ Fnhrir*S An — _______________

l u c r a i « s o l i d ş l c o n ş f l e n f l o s

te po t com anda la

rr?

------- Fabrică dc mobile __SIBirU — NAGYSZEBEN, .^ sir. Sării 37SCT EZ3 IISSSD I

Specialis! în: M O B IL E D E T O T F E L U L

pentru tineri nou căsătoriţi, m obilări de hoteluri, vile, institute, ca­

fenele şl restaurajiuni™ Tele>on Nr- *7 s “ legă tu ra In comitatul întreg

BSaK2B2BK2|Ajdjerpropriu de tapiserieSe lucrează după planuri artistice

J U L I U S G R A V E N H O R S T ,- = = curelar în O r â ş t i e - S z â s z v â r o s , =

recom andă onora tu lu i pub lic

A te lie ru l s e u de c u r e l i r i e , s e l l r i e s i c o f e tă r ie .UDdc so excenU ori ce fel do lucrări aparţinătoare acesfoi b ranşe cu

9BBT preţuri Toarte moderate. ^Mi

Waoozin bonat * ~ rbrî n,° ptn,ni curcl° p°Dtru °pincî> »«»• ^1 I I U I J U U II I u u y i i i . eoferârle; prtcum ţ i In flrtîcoli pentru cărutat ei 11 ’ 8port ?1 T0,aj ţl *It0 *rtico*c d* B»'»ntorie cu preţuri moderate

mare asortiment: & t^ T , \ ţ ~ l2î5>1s„%,Sl •*d0 •“«*“»**>•»-loft’in0 * r n r î i “ ^ ? br&D?0d.0 “ «mite , , reparam™ lor bo « » c u tă prom t şi Ieftin.— Curele pentru maşini, curclo de cusnt şi IcPa t perm anent ln d e p o r it .

Comande prin postă se efectuesc promp şl conştiincios.Cuniprtr şl rând tot telul Calfe ml ucenici sc

de piei verxl. prlmcic.

Săpunul de lapte de crin Steckeilpf erdalnl Bergmann k Co.. ‘teschen o/Ctbc

bîn ! ? '“ *'• ” ,r,,p*Ddlr« omlţraM .HrtaW Oi■ ■ •tlacrca « a , | , .V o n \u l% n , T " * c "

f l probâtt creral de crin MtVtr»• ('» fníiV'* 11 ţ*C,.'>“erl1 ttc-A»tm«ne*>■ r«comin4aE i? . .-.W.VrM J i l S V Â Î . lUfe claftV*. “ r* “ - ««V» - J" “ ‘

r e n u m it e l e G H E T E T Ü R Ü L„ T U R U L '4

F a b rică de ghete societate pe acţiî

în T IM IŞ O A R A .^ Cea mai mare fabrică 1 de ghete în monarhie.

C OND UC Bl H EÜ @ P R E T U T I N D E N I

130 sucursale proprii.Anual se fabrică:

9 0 0 .0 0 0 părechi.1200 muncitori şi

Impiegaţi.

agazin sucursală: în SIBIIU, - Strada Cisnădiei Hr. 31 ti

£%î