+ All Categories
Home > Documents > Partea 22: Sesiunea 4 IG

Partea 22: Sesiunea 4 IG

Date post: 03-Apr-2016
Category:
Upload: freedom-through-knowledge
View: 235 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
EPRSCO Program Versiunea in limba romana
11
freedom through knowledge CONSOLIDAREA COMPETENȚELOR SOCIALE ALE PERSOANELOR CARE AU COMIS INFRACȚIUNI Sesiunea 4: DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE Această sesiune își propune să prezinte experimentul realizat de „Școala A doua șansă în Închisoarea de stat din Thessaloniki, Grecia”. A fost organizată o echipă care oferea consiliere de grup în închisoare. Tema grupului a fost Dezvoltarea abilităților de comunicare. Programul de training includea acest experiment de consiliere drept model care ar putea fi repetat de alte școli/ traineri. Consilierea Cursanților/ Persoanelor private de libertate Una dintre noutățile Școlii A doua șansă din Închisoarea de stat Diavata din Thessaloniki este serviciul de consiliere care constă într-un consilier de orientare în carieră și un psiholog- consilier. Sarcina psihologului-consilier include acordarea de sprijin psihologic cursanților în privința dezvoltării personale și sociale a acestora. Acesta asigură consiliere individuală și de grup acelor participanți care doresc, intervine și susține persoanele și grupurile care întâmpină dificultăți în a funcționa eficient în special în acest cadru educațional și, nu în ultimul rând, oferă sprijin profesorilor. În acest context, o echipă de consiliere în grup a fost organizată. Tema grupului a fost Dezvoltarea abilităților de comunicare. Tema a fost aleasă în urma analizării nevoilor și intereselor participanților. Participarea la grup a fost voluntară, iar regula de bază a fost angajamentul cursanților de prezență la sesiuni.
Transcript
Page 1: Partea 22: Sesiunea 4 IG

freedom through knowledge

CONSOLIDAREA COMPETENȚELOR SOCIALE ALE PERSOANELORCARE AU COMIS INFRACȚIUNI

Sesiunea 4: DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE

Această sesiune își propune să prezinte experimentul realizat de „Școala A doua șansă în Închisoarea de stat din Thessaloniki, Grecia”. A fost organizată o echipă care oferea consiliere de grup în închisoare. Tema grupului a fost Dezvoltarea abilităților de comunicare.

Programul de training includea acest experiment de consiliere drept model care ar putea fi repetat de alte școli/ traineri.

Consilierea Cursanților/ Persoanelor private de libertate

Una dintre noutățile Școlii A doua șansă din Închisoarea de stat Diavata din Thessaloniki este serviciul de consiliere care constă într-un consilier de orientare în carieră și un psiholog-consilier. Sarcina psihologului-consilier include acordarea de sprijin psihologic cursanților în privința dezvoltării personale și sociale a acestora. Acesta asigură consiliere individuală și de grup acelor participanți care doresc, intervine și susține persoanele și grupurile care întâmpină dificultăți în a funcționa eficient în special în acest cadru educațional și, nu în ultimul rând, oferă sprijin profesorilor.

În acest context, o echipă de consiliere în grup a fost organizată. Tema grupului a fost Dezvoltarea abilităților de comunicare. Tema a fost aleasă în urma analizării nevoilor și intereselor participanților. Participarea la grup a fost voluntară, iar regula de bază a fost angajamentul cursanților de prezență la sesiuni.

Introducere: Comunicarea

Comunicarea este un proces natural pe care îl practicăm din momentul în care ne naștem – ca dovadă, să ne amintim la bebelușii care își comunică senzația de foame, durere sau starea de emoție către cei care au grijă de ei. Pe măsură ce creștem, ne îmbogățim și repertoriul abilităților de comunicare și învățăm să comunicăm în feluri diferite, depinzând de situația în care ne aflăm. Cu toate acestea, nu putem să nu observăm că există foarte puține persoane care au, într-adevăr, abilitatea de a comunica eficient. Adeseori în procesul comunicării apar întreruperi, care, de obicei, dau naștere unui lung șir de probleme sociale, de la jigniri și furie până la divorț și chiar violență.

Page 2: Partea 22: Sesiunea 4 IG

freedom through knowledge

A te exprima într-un mod care este respectuos față de tine, dar și față de ceilalți reprezintă o abilitate ce poate fi învățată, la fel ca și a asculta ceea ce îți împărtășesc ceilalți. Așadar, dezvoltarea abilităților de comunicare este, poate, cea mai importantă condiție pentru dezvoltarea și menținerea relației intrapersonale și a relațiilor interpersonale sănătoase.

Comunicarea în cadrul închisorii

Conceptul de comunicare și abilitățile necesare pentru a o practica eficient capătă un sens foarte important în contextul închisorii. Mulți dintre cursanții școlii întâmpină dificultăți atât în exprimarea nevoilor, dorințelor și gândurilor proprii, cât și în recunoașterea gândurilor, dorințelor și nevoilor celorlalți. În același timp, pe fondul condițiilor specifice de trai (răspuns minimal la drepturile de bază ale persoanelor private de libertate la sănătate fizică și psihică, folosirea ineficientă a timpului liber, suprapopularea închisorilor, conflicte etc.), sunt urmărite și comportamentele celor instituționalizați.

Scopurile grupului și Procesul

În consecință, grupul respectiv avea drept scop să îi ajute pe participanți să: a) înțeleagă conceptul de comunicare, elementele sale și procesul, b) înțeleagă rolul comunicării în relațiile lor interpersonale, c) își îmbunătățească abilitățile de comunicare și d) îmbunătățească nivelul de comunicare între membrii grupului de consiliere.

Grupul a existat timp de 7 sesiuni, fiecare sesiune ținând 2 ore.

Nouă cursanți de sex masculin au participat la sesiuni, iar rolul de coordonator de grup a fost asumat de către psihologul-consilier.

Întâlnirile au avut loc într-o clasă de școală.

Procesul grupului a fost împărțit în trei etape. În continuare, sunt prezentate analiza fiecărei etape și, de asemenea, caracterizarea scopurilor și câteva tehnici aplicate.

Etapa A: Membrii se cunosc - Contractul

Page 3: Partea 22: Sesiunea 4 IG

freedom through knowledge

Prima sesiune a grupului a avut două obiective de bază. Primul a fost să le permită membrilor să se cunoască între ei, iar al doilea – să fie identificate scopurile grupului și să fie creat contractul grupului.

Membrii fac cunoștință - Activitate experiențială:

Participanții consiliați au fost împărțiți în perechi și au vorbit unul cu celălalt, fără să se întrerupă, timp de 2 minute. Apoi, fiecare și-a prezentat perechea restului grupului. Scopul acestei activități a fost ca membrii grupului să se cunoască la un nivel mai personal.

Contractul grupului - Brainstorming:

Li s-a cerut cursanților ca, spontan, să spună ce anume cred ei că ar ajuta la funcționarea grupului, ce fel de reguli ar fi utile.

Ideea principală a fost că, pentru a funcționa și a comunica eficient, era nevoie să definim și să fim de acord asupra regulilor de bază și asupra limitelor. În felul acesta aveam dreptul și privilegiul de a ne exprima liber, aveam propriul spațiu și timp și, de asemenea, beneficiam de respect în cadrul grupului. În același timp, prin această activitate membrii aveau ocazia să își exprime așteptările și temerile în privința procesului și conținutului sesiunilor de grup.

Etapa B: Dezvoltarea temei

Următoarele cinci sesiuni s-au centrat în jurul conceptului și rolului comunicării în viața cotidiană. Concret, fiecare sesiune își propunea să exploreze și să răspundă la una dintre următoarele teme-întrebări:

1. Ce este comunicarea, care sunt elementele ei și cum se desfășoară?

2. Când nu este eficientă comunicarea?

3. Când devine eficientă comunicarea și de ce este nevoie pentru a obține eficiența?

La început și chiar înainte de a discuta definițiile, am realizat o activitate experiențială care își propunea să excludă posibilitatea a ceea ce se numește „non-comunicare”.

Activitate experiențială:

Page 4: Partea 22: Sesiunea 4 IG

freedom through knowledge

Participanții au fost împărțiți în perechi. În fiecare pereche o persoană era „A”, iar cealaltă – „B”. Li s-a cerut să-și imagineze că se află împreună într-un avion și că sunt așezați unul lângă celălalt fără să aibă posibilitatea să se mute. B își dorește să comunice cu A și face orice să își îndeplinească dorința, dar, pe de altă parte, A nu vrea să comunice deloc cu B. Timpul acordat activității a fost de 5 minute.

La finalul activității, am discutat cum a fost experiența pentru fiecare membru al grupului și în ce măsură persoanele B au reușit să comunice cu cele A. Am ajuns împreună la concluzia că „Nu există non-comunicare”: fie că folosim cuvinte, mișcare, sau că stăm nemișcați, transmitem mesaje. Chiar și atunci când mesajul este că nu vrem să comunicăm.

În continuare, prin metoda brainstormingului, cursanții și-au exprimat ideile și au definit comunicarea și elementele care o formează.

În sfârșit, în încercarea de a explora și a identifica acele caracteristici care ajută și sporesc comunicarea eficientă din viața cotidiană, a fost aplicată următoarea activitate experiențială:

Participanții au fost împărțiți în două grupuri (Grupul A și Grupul B). Fiecare membru al Grupului A trebuia să amintească de o persoană cu care considera că a comunicat bine, ușor și eficient. Apoi, trebuia să discute cu restul grupului trăsăturile acelei persoane (de exemplu, comportamentul său, expresiile, cuvintele folosite etc.). La final, după ce fiecare membru își povestise experiența, au notat pe o hârtie de whiteboard caracteristicile pe care toate acele persoane le aveau în comun.

În Grupul B

În Grupul B, fiecare cursant trebuia să-și amintească de o persoană cu care considera că a avut o comunicarea slabă, dificilă și ineficientă. Apoi, trebuia să discute cu restul grupului despre trăsăturile acelei persoane (de exemplu, comportamentul său, expresiile, cuvintele folosite etc.). La final, după ce fiecare membru își povestise experiența, au notat pe o hârtie de whiteboard caracteristicile pe care toate acele persoane le aveau în comun.

La sfârșitul activității, ambele grupuri și-au prezentat paginile și au discutat ce notaseră. În concluzie, rezultatele acestei discuții au fost: în primul rând, identificarea acelor trăsături specifice pe care membrii grupului le-au identificat drept necesare pentru a comunica eficient în viața cotidiană și, în al doilea rând, identificarea aspectelor pe care ar trebui să le evite pentru a nu își submina eforturile de a avea o comunicare eficientă.

Etapa C: Încheiere – Evaluare

Page 5: Partea 22: Sesiunea 4 IG

freedom through knowledge

Ultima sesiune a grupului și-a propus să evalueze grupul și să ofere o încheiere. În consecință, fiecare cursant a avut timpul și spațiul necesare pentru a-și exprima gândurile și sentimentele în privința încheierii activităților grupului și, de asemenea, de a evalua măsura în care țelurile și așteptările sale de la grup au fost îndeplinite. În plus, după consimțământul membrilor grupului, s-a decis să se prezinte și restului cursanților din școală conținutul (nu și procesul) muncii noastre.

În continuare, este prezentat conținutul a ceea ce a lucrat grupul.

Page 6: Partea 22: Sesiunea 4 IG

freedom through knowledge

Caracteristici generale ale grupului

Loc: sala de clasă a Școlii A doua șansă din Închisoarea de stat din Diavata în Thessaloniki

Durata: 7 sesiuni

Durata fiecărei sesiuni: 2 ore

Membrii grupului: 9 participanți și 1 coordonator-consilier al școlii

Subiect de studiu: Comunicarea umană

Grupul își propune să:

1. Înțeleagă conceptul de comunicare, elementele care îl alcătuiesc și procesele sale,

2. Obțină o comunicare mai bună între persoane,

3. Îmbunătățească abilitățile de comunicare,

4. Îmbunătățească abilitățile de comunicare între membrii grupului.

Definiția „Comunicării”

Comunicarea este un proces prin care un emițător transmite mesaje și un receptor primește aceste mesaje.

Așadar, comunicarea este un proces expresiv, prin care mesajele sunt transferate, dar și un proces receptiv, prin care mesajele sunt receptate.

O întrebare critică

Este posibil ca doi oameni să nu fie capabili să comunice chiar dacă se află în același loc și în același timp?

Nu, nu există „non-comunicare”!

Fie că folosim cuvinte, mișcări, expresii faciale sau că tăcem, întotdeauna transmitem mesaje (chiar și mesajul că NU vrem să comunicăm).

Comunicarea poate fi obținută prin multe căi:

Verbal;

În formă scrisă;

Page 7: Partea 22: Sesiunea 4 IG

freedom through knowledge

Prin telefon;

Mintal;

Prin artă (muzică, pictură, creații manuale etc.).

În acest grup, accentul a fost pus pe comunicarea verbală.

Comunicarea verbală constă din:

Limba vorbită, Discurs, Cuvinte;

Comunicare non-verbală (expresii faciale, mișcări, postura corporală, tonul vocii).

În plus, comunicarea depinde de:

1. Contextul în care are loc, adică, de circumstanțele specifice.

Spre exemplu, dacă cineva spune „Mă duc la o plimbare” în mijlocul unei discuții serioase transmite un mesaj total diferit de situația în care același lucru este spus către soțul/ soția care citește în liniște o carte.

2. Sincronizare

De exemplu, „De obicei, soția mea vrea să avem o discuție serioasă chiar atunci când mă uit la televizor”.

„Comunicarea” înseamnă „a accepta și a fi de acord”?

Nu întotdeauna.

Este probabil ca, prin comunicare cu alte persoane, să avem puncte de vedere diferite și să nu ajungem neapărat să fim de acord.

Cu toate acestea, în timpul unei bune comunicări, este foarte important să avem respect pentru noi înșine și pentru ceilalți.

Când nu este eficientă comunicarea?

Atunci când o persoană:

Încearcă să își impună părerea fără să respecte drepturile, gândirea și sentimentele celorlalți; când se poartă într-un mod furios, egoist și abrupt și are limbaj corporal agresiv.

Page 8: Partea 22: Sesiunea 4 IG

freedom through knowledge

Este extrem de introvertit, nu își împărtășește gândurile și/ sau sentimentele cu ceilalți și dă răspunsuri monosilabice; când nu se simte confortabil alături de nimeni și nu are încredere în alte persoane.

Este incapabil să îl înțeleagă pe „emițător” întrucât el/ ea nu este deloc atent, nu este într-o stare bună sau pentru că, pur și simplu, nu împărtășește aceleași interese sau cunoștințe.

Folosește un limbaj specific, specializat, pe care receptorul nu îl înțelege (de exemplu, limbajul folosit de avocați, medici etc.).

Se află într-un loc plin de zgomot.

Când este comunicarea eficientă?

Atunci când o persoană:

Își exprimă sentimentele gândurile și dorințele clar, fără să ignore sau să nu respecte sentimentele, gândurile sau dorințele celorlalți.

ÎL/ o ascultă pe cel/ cea cu care vorbește fără să îl/ o întrerupă.

Folosește eficient comunicarea non-verbală, adică, menține contact vizual, folosește expresii faciale, zâmbește, încuviințează din cap sau vocal, arătând astfel că este atentă.

Cere mai multe detalii atunci când un mesaj nu îi este foarte clar.

Critică într-un mod constructiv ceea ce i se spune, în loc să aibă o atitudine critică seacă. Adică, roagă ca ceva anume să se schimbe în viitor, și nu subliniază ceea ce este negativ în prezent.

Nu caracterizează negativ oamenii, ci se concentrează pe atitudini/ comportamente specifice care l-au făcut/ au făcut-o să se simtă inconfortabil.

Încearcă să câștige mai multe cunoștințe și să-și extindă raza de interes citind cărți, ziare sau ținându-se la zi cu evenimentele (urmărind emisiuni la televizor, internet sau radio). Toate acestea îl vor ajuta să pornească și să mențină o conversație.

În concluzie

Page 9: Partea 22: Sesiunea 4 IG

freedom through knowledge

Pentru o comunicare bună și eficientă este nevoie de o colecție de abilități, dintre care unele sunt dificil de învățat. Însă, în timp și prin exersare, devine mai ușor ca aceste abilități să fie dobândite.


Recommended