37
ÎNDRUMAR DE PRACTICĂ pentru modulul REDACTAREA MATERIALELOR DE COMUNICARE Tîrgu Mureș APRILIE 2014
ÎNDRUMAR DE PRACTICĂ
pentru modulul
REDACTAREA MATERIALELOR
DE COMUNICARE
Tîrgu Mureș APRILIE 2014
ÎNDRUMAR DE PRACTICĂ PENTRU MODULUL „REDACTAREA MATERIALELOR DE
COMUNICARE”
Autori: Liliana Baciu, Ana-Maria Scîntei, Angela Săplăcan
Copertă și layout: Mugurel Gorea
Editor: Brîndușa Gorea
Acest Îndrumar de practică a fost elaborat ca parte a Subactivității 7.5. și a Subactivității 15.5 – „Derularea
primei etape a stagiului de practică cu studenţii de la specializarea Comunicare și relații publice” a
proiectului POSDRU/109/2.1./G/82716, „Practica interdisciplinară – o şansă pentru viitorul tău”.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați pe adresa [email protected]
©2014 Asociația Culturală Amphion
Practica interdisciplinară – o șansă pentru viitorul tău www.amph.ro
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Pentru mai multe informaţii despre programul de finanţare POSDRU 2007-2013, accesaţi site-ul www.fseromania.ro
1
Cuprins
1. Argument....... ...................................................................................................................................................... 2
2. Proiectul de practică interdisciplinară ................................................................................................................. 4
2.1. Scopul și obiectivele proiectului ................................................................................................................... 4
2.2. Utilitatea proiectului ..................................................................................................................................... 4
2.3. Organizarea stagiilor de practică .................................................................................................................. 6
2.4. Provocări și riscuri ......................................................................................................................................... 6
3. Contextul educațional al modulului „Redactarea materialelor de comunicare” ................................................ 8
3.1. Educația universitară și piața muncii ............................................................................................................ 8
3.2. „Practica de specialitate” – disciplină obligatorie în Planul de învățământ ................................................. 9
3.3. Obiectivele disciplinei „Practica de specialitate” .......................................................................................... 9
3.4. Competențele urmărite prin „Practica de specialitate” ............................................................................. 10
3.4.1 Competențe practice specifice ............................................................................................................. 11
3.4.2. Competențe practice transversale ....................................................................................................... 11
4. Organizarea modulului „Redactarea materialelor de comunicare” .................................................................. 12
4.1. Obiectivul modulului și metodologia de lucru ............................................................................................ 12
4.2. Desemnarea tutorelui de practică .............................................................................................................. 13
4.3. Activitățile programate ............................................................................................................................... 14
4.4. Exerciții practice .......................................................................................................................................... 16
4.5. Caietele de practică..................................................................................................................................... 17
5. Rezultatele modulului „Redactarea materialelor de comunicare” .................................................................... 18
5.1. Materiale realizate de studenții practicanți ................................................................................................ 18
5.2. Imagini surprinse în timpul modulului ........................................................................................................ 21
5.3. Feedback-ul studenților practicanți ............................................................................................................ 29
6. Concluzii ............................................................................................................................................................. 32
2
1. Argument
Orice instituție, organizație non-guvernamentală, companie din mediul privat se confruntă
zilnic cu provocări ce implică necesitatea transmiterii unui mesaj sau chiar nevoia unui
răspuns public. Comunicarea și relațiile publice se dovedesc a fi intrumente originale și
eficiente pentru a rezolva probleme, a lansa idei, a evita situații foarte dificile.
Într-un astfel de context, s-a dezvoltat de-a lungul timpului o adevărată cultură a
comunicării: când se transmite mesajul, cum, unde, în ce situație, de către cine.
Specialiștii au structurat particularilățile comunicării arătând că: orice proces de
comunicare are o triplă dimensiune: comunicarea exteriorizată (acțiunile verbale si
nonverbale observabile de către interlocutori), metacomunicarea (ceea ce se înțelege
dincolo de cuvinte) și intracomunicarea (comunicarea realizată de fiecare individ în forul
său interior, la nivelul sinelui); orice proces de comunicare se desfașoară într-un context,
adică are loc într-un anume spațiu psihologic, social, cultural, fizic sau temporal, cu care se
află într-o relatie de strânsă interdependență; procesul de comunicare are un caracter
dinamic, datorită faptului că orice comunicare, o dată inițiată, are o anumita evoluție, se
schimbă și schimbă și persoanele implicate în proces; procesul de comunicare are un
caracter ireversibil, în sensul că, o dată transmis un mesaj, el nu mai poate fi „oprit" în
,,drumul" lui către destinatar. La cele enumerate se mai pot adăuga urmatoarele: în situații
de criză, procesul de comunicare are un ritm mai rapid și o sferă mai mare de cuprindere;
semnificația dată unui mesaj poate fi diferită atât între partenerii actului de comunicare,
cât și între receptorii aceluiași mesaj; orice mesaj are un conținut manifest și unul latent,
adeseori acesta din urma fiind mai semnificativ.
Viitorul profesionist în domeniul comunicării are nevoie să cunoască fiecare element ce
definește comunicarea, stilurile funcționale ale acesteia, dar, în același timp, nu este
suficientă doar informația obținută prin teorie, ci și cunoștințele asimilate prin practică:
exerciții care simulează situații reale, discuții libere cu alți specialiști în comunicare.
De la această premisă a pornit Asociaţia Culturală Amphion, organizaţie non-
guvernamentală şi non-profit din Târgu Mureş, atunci când a conceput organizarea unui
asemenea modul de practică, adresat studenților de la specializarea „Comunicare și relații
publice”.
Modulul de practică „Redactarea materialelor de comunicare” este parte integrantă a unui
stagiu de practică complex, adresat nu doar studenților de la specializarea „Comunicare și
relații publice” ci și celor de la specializările „Teatrologie”, și „Drept”. Acest stagiu de
3
practică s-a derulat pe parcursul a doi ani universitari, 2012-2013 și 2013-2014, și a fost
cofinanțat de Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane (POSDRU), urmare a selectării proiectului propus de Asociaţia Culturală
Amphion –„Practica interdisciplinară – o şansă pentru viitorul tău”.
Valorile tradiţionale ale vieţii academice (abilităţi de cercetare riguroasă, practică
întemeiată pe evidenţă, înţelegerea naturii discernământului, capacitatea de a lua decizii
complexe şi obişnuinţa de a gândi critic) sunt de o importanţă esenţială în educaţia
socioumană, dar nu sunt suficiente în zilele noastre. Specialistul în comunicare și relații
publice, juristul sau teatrologul trebuie să interacţioneze cu lumea reală. El are de a face cu
nevoile concrete ale pieţei muncii. Mai mult decât atât, el trebuie să acționeze
interdisciplinar pentru a-și îndeplini misiunea socială.
Dacă studenţii facultăţilor cu profil real sunt mai uşor de alocat pentru efectuarea practicii
într-o fabrică sau o unitate de producţie de acest gen, pentru cei de la profil sociouman
condiţiile de practică de pe piaţa muncii sunt extrem de puţine, greu accesibile, limitative,
neatractive şi nu permit decât tangenţial dobândirea competenţelor profesionale şi
transversale cerute de universităţi.
Pe de altă parte, absolvenţii specializărilor „Comunicare şi relaţii publice”, „Teatrologie” şi
„Drept” încep să se orienteze către sectorul asociativ privat, dar sunt dezavantajaţi de lipsa
unei pregătiri practice adecvate acestui domeniu de activitate, cu un accentuat caracter
specific.
Plecând de la această realitate, Asociaţia Culturală Amphion a organizat stagii de practică
compuse fiecare din câte 3 module practice pentru fiecare dintre cele 3 specializări de la
care provin studenţii (prima etapă a stagiului de practică), la care se adaugă un al patrulea
modul, interdisciplinar (etapa a doua a stagiului de practică, în care studenţii exersează un
alt tip de competenţe obligatorii, şi anume competenţele transversale).
Astfel, studenţii au exersat, pe parcursul celor două etape ale stagiului de practică, toate
aspectele care ţin de viitoarea lor carieră, sub îndrumarea unor tutori care deja activează cu
succes exact în meseriile pentru care studenţii se pregătesc.
Fiecare grupă a lucrat sub îndrumarea unui tutore cu vastă experienţă, astfel încât studenţii
au avut ocazia să îşi pună în valoare atât cunoştinţele teoretice dobândite pe băncile
facultăţii, cât şi experienţa practică deja acumulată în prima etapă a stagiului de practică.
Totodată, studenților practicanți li s-a oferit prilejul să își auto-testeze abilitățile de muncă
și comunicare în echipă, fiind puși în fața unei situații identice cu cea din viața profesională
reală, de a colabora cu colegi puțin sau deloc cunoscuți, pentru atingerea unor obiective
comune. Nu în ultimul rând, studenții au avut posibilitatea să își clarifice viitoarele opțiuni
de carieră, descoperindu-și talentele, abilitățile și vocația.
Prezentul Îndrumar de practică este rodul experienței dobândite de Asociația Culturală
Amphion prin organizarea, în doi ani universitari consecutivi, a modulului practic
4
„Redactarea materialelor de comunicare”. Fiecare astfel de modul a avut o durată de 15 ore
și a avut ca beneficiari câte 30 studenți de la specializarea „Comunicare și relații publice”,
proveniți de la Facultatea de Științe și Litere a Universității Petru Maior din Tîrgu Mureș.
Credem că experiența noastră în această privință este relevantă și merită a fi împărtășită,
prin intermediul Îndrumarului de față, tuturor instituțiilor și organizațiilor care sunt
interesate în organizarea unui stagiu practic de „Redactare a materialelor de comunicare”.
Facultățile cu profil filologic, instituțiile culturale și organizațiile din sectorul cultural-
artistic pot utiliza acest Îndrumar ca pe o bază de pornire în conceperea unor stagii de
practică proprii, sau chiar ca pe un model de bună practică gata de a fi implementat.
Tocmai pentru a fi ușor de utilizat în întreprinderi similare, ne-am propus ca prezentul
Îndrumar să conțină cât mai multe elemente concrete, cu caracter aplicativ, de la
provocările și riscurile pe care le-am întâmpinat în organizarea stagiului de practică, până la
exercițiile realizate de studenții practicanți în cadrul modulului, inclusiv câteva exemple de
rezultate practice obținute de aceștia.
2. Proiectul de practică interdisciplinară
Proiectul „Practica interdisciplinară – o şansă pentru viitorul tău” se desfăşoară în perioada
1 martie 2012 – 31 iulie 2014 și este implementat de Asociaţia Culturală Amphion, în
parteneriat cu Asociația Divers, în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane, sub numărul de identificare POSDRU/109/2.1./G/82716.
2.1. Scopul și obiectivele proiectului
Obiectivul general al proiectului este organizarea, pe parcursul a doi ani consecutivi, a două
stagii de practică profesională cu 140 studenţi aflați la nivel licenţă şi masterat, de la
specializările „Comunicare și relații publice”, „Drept” şi „Teatrologie”. Proiectul îi are ca
beneficiari direcți pe cei 140 de studenţi din grupul țintă, pentru care efectuarea stagiului
de practică reprezintă o necesitate în vederea găsirii unui loc de muncă, familiarizării cu
oportunităţile şi problemele cu care se confruntă piaţa muncii actuală, prin intermediul
persoanelor cu experienţă relevantă în domeniu. Scopul urmărit prin acest proiect este ca
experienţa dobândită de studenții practicanți prin participarea la stagiul de practică să îi
facă mai mobili şi mai flexibili pe piaţa muncii.
Odată cu participarea studenţilor la sesiunile interactive, ei beneficiază de asistenţă
calificată în domeniu şi dobândesc abilități şi experienţă practică esențială pentru a se
integra pe piaţa muncii. De asemenea, prin acest proiect se urmăreşte sprijinirea
iniţiativelor de parteneriat între instituţiile universitare şi organizațiile
5
nonguvernamentale, precum şi dezvoltarea şi furnizarea serviciilor de orientare, consiliere
şi îndrumare vocațională a studenților, în sprijinul tranziţiei de la şcoală la viaţa activă.
2.2. Utilitatea proiectului
Necesitatea implementării acestui proiect de către Asociaţia Culturală Amphion derivă din
convingerea că, printr-o reală pregătire practică, se pot deschide oportunităţi de carieră şi
într-un domeniu în plină expansiune, și anume sectorul ONG.
Astfel, s-a dovedit că oportunităţile de a găsi un loc de muncă după absolvirea facultăţii sunt
reduse pentru studenţii de la specializările „Teatrologie”, „Comunicare şi relaţii publice” şi
„Drept”. O bună pregătire teoretică pentru aceste categorii de studenţi nu este suficientă
pentru a deveni eligibili pe piaţa muncii, iar pregătirea lor practică este, din păcate, în
general superficială, dacă nu chiar formală. De aceea, doar o mică parte din aceşti studenţi
îşi găsesc un loc de muncă conform calificării lor, mulţi teatrologi, specialişti în relaţii
publice sau jurişti ajungând să muncească în alt domeniu decât cel pentru care s-au pregătit.
Sectorul ONG reprezintă în ultimii ani un domeniu în continuă dezvoltare; asociaţiile şi
fundaţiile doresc să angajeze persoane calificate, bine pregătite teoretic şi practic, dar şi
flexibile, creative şi adaptabile la specificul mediului asociativ privat şi al beneficiarilor
ONG-urilor. În judeţul Mureş există peste 100 de ONG-uri care ar putea absorbi angajaţi
calificaţi în domeniile lor de interes.
Însă, după cum am arătat, absolvenţii specializărilor „Teatrologie”, „Comunicare şi relaţii
publice” şi „Drept” încep să se orienteze către sectorul asociativ privat, dar sunt
dezavantajaţi de lipsa unei pregătiri practice adecvate acestui domeniu de activitate cu un
accentuat caracter specific.
Deşi universităţile au prevăzut desfăşurarea practicii şi în cadrul unor ONG-uri, rareori
această componentă se poate materializa, întrucât există extrem de puţine ONG-uri dispuse
să primească studenţi în practică. Majoritatea ONG-urilor sunt interesate să atragă
voluntari, ceea ce este benefic pentru experienţa studenţilor ce activează ca voluntari, dar
nu echivalează cu parcurgerea unui stagiu de practică autentic.
În acest context, Asociaţia Amphion a gândit şi pus în practică proiectul „Practica
interdisciplinară – o şansă pentru viitorul tău”, care contribuie la atingerea obiectivului
general al Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, şi anume
dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei cu piaţa
muncii. Prin organizarea a două stagii de practică, în care sunt instruiţi şi specializaţi 140
de studenţi, se facilitează în mod real accesul acestor studenţi pe piaţa muncii, cu atât mai
mult cu cât studenții lucrează sub îndrumarea unor tutori care sunt specialiști cu vastă
experiență în domeniile lor de activitate, experiență pe care o împărtășesc studenților din
grupul țintă.
6
Proiectul, aflat în concordanţă cu principalele priorităţi stabilite în Strategia Europeană de
Ocupare, şi anume îmbunătăţirea pe termen lung a adaptabilităţii forţei de muncă,
reprezintă o noutate, deoarece nu s-a mai realizat un proiect de asemenea anvergură, cu
reunirea studenţilor de la diferite facultăţi pentru realizarea unui stagiu de practică
interdisciplinară.
2.3. Organizarea stagiilor de practică
Stagiile de practică din ambii ani de implementare a proiectului au fost organizate în două
etape distincte.
a) Etapa I – a presupus efectuarea unui număr de 45 de ore de practică și s-a concretizat
prin parcurgerea a câte trei module specifice fiecarei specializări, prin intermediul cărora
am urmărit ca studenții să dobândească competențele profesionale specifice prevăzute în
Fișa disciplinei „Practică de specialitate” a facultății de proveniență. Fiecare modul specific a
fost conceput pentru derulare pe parcursul a 15 ore de practică.
Astfel, în cadrul fiecărui stagiu de practică, câte 30 studenţi de la specializarea „Comunicare
și relații publice” din cadrul Facultății de Științe și Litere au parcurs modulele Redactarea
materialelor de comunicare, Concepere text științific și Editare de carte. Similar, câte 10
studenţi și masteranzi de la Facultatea de Teatru, specializarea „Teatrologie” / „Teatrologie.
Impresariat artistic”, și-au exersat cunoștințele de specialitate dobândite pe băncile
facultății în cadrul modulelor Impresariat artistic, Producție multimedia și Organizare de
evenimente. În fine, câte 30 studenţi de la specializarea „Drept” au dobândit competențe
practice specifice domeniului lor de interes în cadrul modulelor Înființare și funcționare
ONG, Protecția juridică a dreptului de proprietate intelectuală și Lobby și advocacy.
b) Etapa a II-a a stagiului de practică a urmărit dobândirea competențelor transversale
prevăzute în Fișa disciplinei „Practică de specialitate” a facultății de proveniență.
Această etapă a avut o durată de 15 ore, iar studenţii de la cele 3 specializări au fost grupați,
prin tragere la sorți, în 10 „ONG-uri” virtuale, fiecare cu câte 1 student/ masterand de la
Teatrologie, 3 studenţi de la Comunicare și relații publice şi 3 studenţi de la Drept. Fiecare
echipă a primit sarcina de a funcţiona într-un „ONG” virtual, fiecare student din cadrul
echipei contribuind la succesul comun cu competențele profesionale specifice specializării
sale1.
2.4. Provocări și riscuri
Una dintre cele mai serioase provocări pe care le ridică organizarea și implementarea unui
proiect de practică interdisciplinară de anvergura celui desfășurat de Asociația Culturală
Amphion în cadrul proiectului „Practica interdisciplinară – o șansă pentru viitorul tău” sunt
legate de planificarea coerentă a modulelor de practică, astfel încât să rezulte un program
1 Pentru informații suplimentare, vă rugăm să consultați Îndrumarul de practică pentru modulul „ONG virtual”.
7
de practică convenabil pentru studenții tuturor celor 3 universități implicate. În concret,
calendarul modulelor de practică a fost realizat ținând cont de:
Structura anului universitar al fiecărei Universități (cu diferențe destul de
semnificative de suprapunere a perioadelor de sesiune / de vacanță);
Planul de învățământ al facultăților de la care proveneau studenții practicanți, respectiv
numărul de ore de practică obligatorie prevăzut pentru fiecare specializare în parte și
alocarea acestora pe an de studiu, în semestrul I, în semestrul al II-lea sau în ambele
semestre;
Orarul fiecărei specializări, pe ani de studiu și semestre.
A constituit o provocare și corelarea concretă a competențelor practice solicitate de
facultățile de proveniență ale studenților practicanți, cu competențele practice oferite de
Asociația noastră ca partener de practică, cu atât mai mult cu cât specializările studenților
(Teatrologie, Drept și Comunicare și relații publice) presupun rute de studiu destul de
diferite. Am depășit această dificultate prin gruparea competențelor profesionale în cadrul
celor 3 module specializate oferite studenților în etapa I și a celor transversale – în cadrul
modulului „ONG virtual”. Beneficiul neașteptat al acestei soluții a fost acela că studenții
fiecărei specializări au beneficiat de o pregătire practică suplimentară înainte de a se reuni
în grupe interdisciplinare, iar această acumulare de experiență practică s-a dovedit mai
mult decât utilă în cadrul etapei a II-a a stagiului de practică.
Încă din faza de concepere a proiectului, am fost conștienți de faptul că riscul major în
implementarea sa este dezinteresul grupului țintă, cu atât mai mult cu cât, din nefericire,
majoritatea studenților sunt obișnuiți cu stagii de practică mai mult formale. Pentru a
preveni riscul absenteismului și al lipsei de interes, am adoptat un plan de măsuri succesive:
conștientizarea studenților din potențialul grup țintă cu privire la importanța
practicii de specialitate în formarea lor profesională, prin întâlniri repetate ale
echipei de proiect cu studenții celor 3 specializări vizate;
organizarea unor module de practică atractive, cu relevanță majoră pentru
cariera vizată de studenții practicanți;
selectarea unor tutori extrem de bine pregătiți profesional și cu o vastă
experiență practică, specialiști de renume în domeniile lor de activitate;
motivarea studenților selectați în grupul țintă, prin acordarea de subvenții
acelora care au absolvit cu succes stagiul de practică;
efectuarea unor vizite de studiu la potențiali angajatori din domeniul de
specializare al studenților din grupul țintă, suplimentar față de orele de practică
propriu-zise;
acordarea de servicii de consiliere vocațională și orientare profesională fiecărui
student din grupul țintă al proiectului.
8
3. Contextul educațional al modulului „Redactarea
materialelor de comunicare”
3.1. Educația universitară și piața muncii
Competitivitatea capitalului uman este direct influenţată de nivelul de educaţie, iar
creşterea competitivităţii capitalului uman poate fi obţinută prin dobândirea de cunoştinţe
şi competenţe pe tot parcursul vieţii, prin educaţie şi formare continuă. Educația
universitară reprezintă, în acest context, o formă superioară de pregătire pentru piața
muncii.
În general, instituțiile de învățământ superior nu dispun de fonduri pentru a realiza stagii
de pregătire practică pentru studenţi. Tocmai de aceea, proiectul derulat de Asociația
Culturală Amphion a constituit o oportunitate importantă pentru tinerii studenţi, de a
beneficia de un stagiu de practică de o asemenea anvergură, de a-şi dezvolta şi pune în
valoare aptitudinile şi talentele, de a fi îndrumaţi de tutori cu o vastă experienţă în domeniu,
oferindu-li-se astfel şansa de a se afirma, fiindu-le astfel transferul pe piaţa muncii.
De asemenea, implementarea acestui proiect poate fi un bun exemplu pentru încurajarea
parteneriatelor între universităţi, ONG-uri, instituţii publice, în scopul demarării unor
proiecte pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, dezvoltarea tinerelor talente și potențarea
dezvoltării resurselor umane din propria comunitate.
Credem că rezultatele acestor stagii de practică interdisciplinară pot constitui o platformă
de pornire în crearea parteneriatelor pentru realizarea proiectelor sau stagiilor de practică
în regim interdisciplinar şi implementării acestei metode inovative în spaţiul universitar
românesc, cu rezultate benefice pentru studenți – viitorii profesioniști ai României.
Organizarea stagiilor de practică interdisciplinară a condus la creşterea relevanţei
rezultatelor învăţării dobândite pe parcursul ciclului universitar, fiind astfel în deplină
concordanță cu obiectivele urmărite de Universități prin instituirea în Planul de Învățământ
a disciplinei „Practică de specialitate”:
- creşterea gradului de ocupare pentru studenţii din învăţământul universitar;
- creşterea adaptabilităţii tinerilor absolvenţi la cerinţele pieţei muncii.
9
3.2. „Practica de specialitate” – disciplină obligatorie în Planul de învățământ
Practica de specialitate nu este facultativă pentru studenţi, ci constituie o disciplină
obligatorie, cuprinsă în Planului de învăţământ, având specificate obiective, competenţe
vizate, metode de evaluare şi numărul de credite transferabile alocat, în conformitate cu
sistemul Bologna.
Astfel, în Planul de învățământ nivel licență pentru anul II al Universității Petru Maior din
Tîrgu Mureș, Facultatea de Ştiinţe şi Litere, Specializarea Comunicare şi relaţii publice,
este prevăzut un timp total de 60 de ore de practică, pentru care se alocă 2 credite.
În vederea planificării unui stagiu de practică, numărul de ore de practică impus de
Universitate prin Planul de învătământ trebuie corelat cu numărul de ore de practică oferite
prin module specifice și comune, astfel încât la finalul stagiului de practică, aceste ore să fie
parcurse integral.
În cadrul proiectului „Practica interdisciplinară – o șansă pentru viitorul tău”, numărul total
de 60 de ore de practică / an universitar pentru specializarea „Comunicare și relații publice”
a fost împărțit în mod egal pentru fiecare modul oferit, astfel: 15 ore de practică efectuate la
modulul „Redactarea materialelor de comunicare”, 15 ore pentru modulul „Editare de
carte”, 15 ore pentru modulul „Concepere text științific” și 15 ore pentru modulul „ONG
virtual” – modulul comun de practică interdisciplinară.
Din experiența acumulată, putem spune că numărul de ore efectuate pentru un anumit
modul poate fi diferit, în funcție de competențele care se urmăresc a fi dobândite prin
parcurgerea stagiului. Asociația noastră, în urma consultărilor cu Universitatea Petru Maior
din Tîrgu Mureș, a considerat că asigurarea unui număr egal de ore este optimă pentru
acumularea de experiență practică pentru studenții și de la specializarea „Comunicare și
relații publice”.
3.3. Obiectivele disciplinei „Practica de specialitate”
Obiectivele fiecărei discipline din Planul de învățământ, inclusiv ale disciplinei „Practică de
specialitate”, sunt stabilite de universități printr-un document intitulat „programa analitică”
sau „fișa disciplinei”.
În cazul Facultății de de Ştiinţe şi Litere din cadrul Universității Petru Maior din Tîrgu
Mureș, fișa disciplinei „Practică” cuprinde următorul obiectiv general al disciplinei obiective
pentru studenții de la specializarea „Comunicare şi relaţii publice”:
Analiza critică a cunoştinţelor de specialitate, interpretarea şi transferul creativ al
acestora în vederea rezolvării de probleme prin utilizarea adecvată a limbajului
specific în comunicarea cu medii profesionale diferite şi utilizarea NTIC.
10
În ceea ce privește obiectivele specifice prevăzute în fișa disciplinei „Practică”, acestea sunt
definite astfel:
Adecvarea strategiilor, a valorilor şi a atitudinilor civice, interpersonale, interculturale
şi sociale la segmentarea publicului;
Utilizarea cu discernământ şi probitate ştiinţifică a surselor de informare, stabilind
criterii şi metode standard de evaluare a calităţii şi a limitelor folosirii contextuale a
diverselor tehnologii în comunicarea mass-media şi RP;
Realizarea şi promovarea prin mass-media a unui produs de relaţii publice formulând
un discurs mediatic pentru categorii diferite de public în legătură cu diverse modalităţi
de soluţionare a unei probleme de RP;
Abordarea critică şi aplicarea diferenţiată, de la caz la caz, a criteriilor, metodelor şi
modelelor de evaluare folosite în managementul comunicării şi al relaţiilor publice;
Utilizarea instrumentarului retoric, argumentativ şi semiotic pentru identificarea unor
disfuncţionalităţi în comunicarea mass-media şi RP şi eliminarea acestora;
Elaborarea unor proiecte profesionale în vederea gestionării situaţiilor de comunicare,
mediere, negociere şi dezbatere publică cu ajutorul mijloacelor de informare publică;
Utilizarea eficientă şi adecvată a conceptelor şi a strategiilor de comunicare şi PR în
conceperea unor proiecte personale şi de echipă, manageriindu-şi timpul şi
monitorizându-şi activitatea.
3.4. Competențele urmărite prin „Practica de specialitate”
Prin această disciplină obligatorie, se urmărește ca studenții să deprindă anumite
competențe practice, necesare pentru formarea lor ca viitori profesioniști. În general,
universitățile grupează aceste competențe în două categorii: competențe profesionale /
specifice / de specialitate și competențe transversale / generale.
Și în cazul Universității Petru Maior din Tîrgu Mureș, Fișa disciplinei „Practică” a studenților
de la specializarea „Comunicare și relații publice” face o asemenea distincție, între
competențe specifice (a căror atingere am realizat-o prin modulele „Redactarea
materialelor de comunicare”, „Editare de carte” și „Concepere text științific”) și competențe
transversale (asigurate prin modulul comun de practică interdisciplinară).
11
3.4.1 Competențe practice specifice
Competențele practice specifice care trebuie dobândite de studenții de la specializarea
„Comunicare și relații publice”, pe baza cărora a fost concepută derularea modulului
„Redactarea materialelor de comunicare”, sunt următoarele:
- Dezvoltarea unor aptitudini şi comportamente de exprimare culturală;
- Analiza şi interpretarea tipurilor diferite de audienţă/ public implicate în
comunicarea mass-media şi relaţii publice;
- Identificarea, compararea şi utilizarea strategiilor de comunicare eficientă, scrisă şi
orală, în limba română.
3.4.2. Competențe practice transversale
Competențele practice transversale care trebuie dobândite de studenții din cadrul
specializării „Comunicare și relații publice ”, a căror dobândire a fost asigurată prin
parcurgerea etapei a II-a a stagiului de practică (modulul comun „ONG virtual”) sunt
următoarele:
- Abordarea în mod realist, cu argumentare atât teoretică, cât şi practică, a unor
situaţii-problemă cu grad mediu de complexitate, în vederea soluţionării eficiente şi
deontologice a acestora;
- Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă cu îndeplinirea unor sarcini de
coordonare pe paliere diverse;
- Utilizarea corectă a metodelor de lucru şi a etapelor unui proiect.
12
4. Organizarea modulului „Redactarea
materialelor de comunicare”
4.1. Obiectivul modulului și metodologia de lucru
Obiectivul general urmărit în derularea modulului de practică „Redactarea materialelor de
comunicare” a constat în exersarea anumitor competențe specifice prevăzute în Fișa
disciplinei „Practică”. În concret, practica efectuată de studenți în cadrul acestui modul și-a
propus atingerea și dobândirea următoarelor competențe specifice:
Identificarea, compararea şi utilizarea strategiilor de comunicare eficientă, scrisă şi
orală, în limba română;
Analiza şi interpretarea tipurilor diferite de audienţă/ public implicate în comunicarea
mass-media şi relaţii publice;
Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă cu îndeplinirea unor sarcini de
coordonare pe paliere diverse;
Dezvoltarea unor aptitudini şi comportamente de exprimare culturală.
Organizarea modulului a pornit de la corelarea competențelor specifice prevăzute în Fișa
disciplinei „Practică”, cu activitățile practice și exercițiile planificate împreună cu Cadrul
didactic supervizor desemnat de Organizatorul de practică (Universitatea), Coordonatorul
de practică al Partenerului de practică (Asociația Culturală Amphion) și tutorele desemnat
de Partenerul de practică pentru derularea modulului. Fiecare pas preconizat pentru
atingerea acestor obiective specifice, de la stabilirea activităților programate și până la
repartizarea pe ore a exercițiilor practice, a fost analizat și convenit prin colaborarea dintre
acești trei factori.
Modalitatea concretă în care s-a realizat corelarea competențelor cu practica propusă spre
derulare este consemnată în Portofoliul de practică, anexă a Convenţiei-cadru încheiate în
temeiul Ordinului Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3955/09.05.2008, între
Organizatorul de practică, Partenerul de practică și student. Vom prezenta în continuare
cele mai importante coordonate de desfășurare a modului „Redactarea materialelor de
comunicare”.
13
4.2. Desemnarea tutorelui de practică
Un rol deosebit de important în organizarea și derularea oricărui modul de practică destinat
studenților îl are tutorele / îndrumătorul de practică. O excelentă pregătire profesională a
acestuia, corelată cu experiența practică îndelungată în domeniul profesional pentru care se
pregătesc studenții practicanți, sunt premise esențiale pentru ca tinerii participanți la
modul să beneficieze în mod real de orele de pregătire practică.
Conștientizând importanța alegerii celor mai potriviți tutori de practică, Asociația Culturală
Amphion a analizat cu atenție problema desemnării acestora și a optat pentru specialiști de
marcă în domeniile de practică avute în vedere, persoane cu care Asociația Culturală
Amphion colaborează de mai mulți ani și care și-au dovedit nu numai competența
profesională, ci și abilitatea de a îndruma tinerii studenți.
Pe parcursul organizării și derulării modului de practică „Redactarea materialelor de
comunicare”, tutorele are următoarele sarcini și responsabilități:
- Realizarea de exerciţii practice de redactare a materialelor de comunicare;
- Coordonarea studenţilor în cadrul modulului practic „Redactarea materialelor de
comunicare”.
- Dezvoltarea aptitudinilor studenţilor în cadrul modulului practic „Redactarea
materialelor de comunicare”.
- Evaluarea studenţilor și semnarea fişelor de evaluare.
Pentru modulul „Redactarea materialelor de comunicare”, tutorele desemnat pentru anul I
de implementare a proiectului – în baza pregătirii profesionale, a experienței practice și a
colaborării anterioare cu Asociația Culturală Amphion – a fost domnul Nicolae Tomulețiu.
Nicolae Tomulețiu este purtător de cuvânt în cadrul S.C.
Compania Aquaserv S.A., și consultant relații publice și
comunicare pe proiectul POS Mediu – Extinderea și reabilitarea
rețelelor de alimentare cu apă potabilă și canalizare din județul
Mureș implementat de Compania Aquaserv, cu o vastă experiență
profesională în domeniul comunicării și mass-media. A pregătit
practic studenții de la specializarea „Comunicare și relații
publice”, în cadrul modulului „Redactarea materialelor de
comunicare” și a coordonat o grupă formată din 7 studenți de la 3
specializări diferite în cadrul modulului „ONG virtual”.
14
În anul II de implementare a proiectului, tutorele desemnat în baza acelorași criterii a fost
domnul Simion-Cosmin Blaga-Zătreanu.
Cosmin Blaga este cunoscut mureșenilor ca jurnalist,
realizator de emisiuni, moderator a numeroase dezbateri
televizate și specialist în comunicare. Între 2012 și 2014 a fost
consilier personal al prefectului de Mureş, cu atribuţii de
purtător de cuvânt al Instituţiei Prefectului-Judeţul Mureş, iar
din 2014 până în prezent este șeful Biroului de Relaţii Publice şi
Comunicare al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu-
Mureş. Cosmin Blaga este proprietar al revistei „Lumea
Copiilor” și consultant pe strategii de imagine pentru la două
ONG-uri mureșene. A pregătit practic studenții de la
specializarea „Comunicare și relații publice”, în cadrul
modulului „Redactarea materialelor de comunicare” și a
coordonat o grupă formată din 7 studenți de la 3 specializări
diferite în cadrul modulului „ONG virtual”.
4.3. Activitățile programate
În cadrul modulului „Redactarea materialelor de comunicare”, studenții practicanți au
desfășurat activități specifice, menite să se poată aplica în practică, adică:
- Elaborarea unor comunicate de presă
- Elaborarea unor articole de presă
- Interviuri
- Emisiuni radio / TV
- Film de prezentare
- Întocmirea strategiei de comunicare internă a ONG-ului stabilind:
- Scopul strategiei
- Principiile de comunicare internă şi acţiunile de susţinere
- Acţiuni în vederea îmbunătăţirii comunicării interne
- Aspecte de implementare
15
- Identificarea obiectului cercetării departamentului de relaţii publice şi comunicare
din cadrul ONG-ului
- Elaborarea planului metodologic prin:
- stabilirea obiectivelor cercetării
- alegerea tehnicilor de cercetare (exemplu: elaborarea ghidurilor de
observaţii, a ghidurilor de interviu, construirea de chestionare, analize
de conţinut etc.)
- eşantionarea
- Realizarea anchetei propriu-zise – aplicarea instrumentelor pe teren
- Analiza şi interpretarea datelor
- Elaborarea raportului de cercetare
- Elaborarea campaniei de relaţii publice pentru un ONG
- Elaborarea strategiei de publicitate a ONG-ului
- Identificarea unor posibile situaţii de criză în ONG şi elaborarea unor strategii de
comunicare pentru diminuarea lor
- Evaluarea posibilelor conflicte la locul de muncă – cauze şi efecte
- Medierea conflictelor organizaţionale
Cu alte cuvinte, la finalizarea acestui modul din cadrul stagiului de practică, studenţii au
trebuit să demonstreze că sunt capabili să:
Identifice, compare şi să utilizeze strategiile de comunicare eficientă, scrisă şi orală,
în limba română
Analizeze şi interpreteze tipurile diferite de audienţă / public implicate în
comunicarea mass-media şi relaţii publice
Aplice analiza critică a cunoştinţelor de specialitate, interpretarea şi transferul
creativ al acestora, în vederea rezolvării de probleme prin utilizarea adecvată a
limbajului specific în comunicarea cu medii profesionale diferite
Aplice tehnicile de muncă eficientă în echipă cu îndeplinirea unor sarcini de
coordonare pe paliere
Dobândească aptitudini şi comportamente de exprimare culturală
16
4.4. Exerciții practice
Pentru ca studenții să dobândească în mod real competențele specifice avute în vedere, în
cadrul fiecărui modul au avut de îndeplinit sarcini profesionale concrete, pentru
îndeplinirea cărora au lucrat în mod individual sau pe echipe, sub îndrumarea și
supravegherea tutorelui. Pentru fiecare astfel de exercițiu a fost alocat un anumit interval
de timp, astfel încât toate sarcinile profesionale să poată fi îndeplinite / toate competențele
să fie atinse în intervalul total de 15 ore alocat unui modul.
Și în cadrul modului „Redactarea materialelor de comunicare”, studenții de la specializarea
„Comunicare și relații publice” au învățat să aplice practic cunoștințele academice
dobândite, prin intermediul unor asemenea sarcini de lucru.
Cu titlu exemplificativ, redăm în continuare setul de exerciţii practice gândite pentru
modulul „Redactarea materielelor de comunicare”:
1) Exercițiu pe grupe (6 grupe de câte 5 studenți)
În cadrul acestui exercițiu, cei 5 studenți din fiecare grupă constituie departamentul de comunicare și relații publice din cadrul unui ONG. Fiecare grupă va elabora o strategie de publicitate pentru un ONG, pentru a promova imaginea și acțiunile organizației, pe baza următoarelor etape:
a) Stabilirea obiectivelor strategice
b) Identificarea categoriilor de public țintă
c) Identificarea celor mai eficiente mijloace de comunicare
d) Stabilirea instrumentelor de comunicare publică
e) Alocarea bugetului
f) Evaluarea strategiei
Fiecare grupă va prezenta strategia elaborată în fața celorlalte grupe.
2) Aceleași grupe vor elabora în continuare campania de relații publice pentru ONG-ul ales, având în vedere specificul organizației și principalele probleme cu care se confruntă acest tip de organizații (dezinteresul factorilor de decizie politică și administrativă, lipsa de informare și dezinteres în ceea ce privește voluntariatul, nivel scăzut al donațiilor și sponsorizărilor, etc.). Se vor atinge următoarele etape:
a) Definirea problemelor
b) Analiza situației existente
c) Stabilirea obiectivelor campaniei
d) Identificarea categoriilor de public țintă
e) Stabilirea strategiilor și a tacticilor de comunicare
f) Stabilirea calendarului de lucru
g) Stabilirea bugetului
h) Metode de evaluare
17
Fiecare grupă va prezenta campania elaborată în fața celorlalte grupe.
3) Fiecare grupă va simula un eveniment de comunicare publică pentru ONG-ul lor (interviu, emisiune TV, conferință de presă, dezbatere publică, etc.) abordând o problemă cu care se confruntă organizațiile neguvernamentale în contextul social actual.
4) Fiecare student în mod individual va redacta un comunicat sau un articol de presă, publicat ca urmare a evenimentului public organizat mai sus.
5) Grupele de studenți constituite anterior vor elabora o strategie de comunicare internă pentru ONG-ul lor, care să ofere o viziune comună asupra activităților organizației și să asigure stabilitate și continuitate. Strategia de comunicare internă trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:
a) Scop
b) Principii de comunicare internă și acțiuni de susținere
c) Metode de îmbunătățire a comunicării interne
d) Implementarea metodelor
6) Fiecare grupă, reprezentând departamentul de comunicare din cadrul ONG-ului lor va elabora o cercetare sociologică și, prin formularea ipotezelor de cercetare, folosind metodele și tehnicile de cercetare sociologică din domeniul relațiilor publice și comunicării, va analiza și interpreta diversele tipuri de public implicate în comunicarea mass-media și relații publice. Se vor urma etapele de mai jos:
a) Identificarea obiectului cercetării
b) Elaborarea planului metodologic: - stabilirea obiectivelor
- alegerea tehnicilor de cercetare
- eșantionarea
c) Realizarea anchetei
d) Analiza și interpretarea datelor
e) Elaborarea raportului de cercetare
7) Studenții se vor împărți în 5 grupe de câte 6 studenți. În cadrul fiecărei grupe, 3 studenți au sarcina de a identifica minim 3 situații de criză ce pot apărea în cadrul unui ONG, ceilalți 3 studenți vor identifica, pentru fiecare situație de criză, minim 1 strategie de comunicare pentru diminuarea ei. În continuare, cei 3 studenți din urmă vor avea sarcina de a identifica minim 3 posibile conflicte la locul de muncă (cauze și efecte), în timp ce primii 3 studenți vor identifica, pentru fiecare posibil conflict, cel puțin 1 metodă de mediere.
4.5. Caietele de practică
Pentru fiecare modul din cadrul stagiilor de practică, am creat câte un Caiet de practică, pe
care l-am pus la dispoziția fiecărui student practicant.
Caietul de practică reuneşte setul complet de documente întocmite pe parcursului
procesului de organizare şi desfăşurare a stagiului de practică al studenţilor.
Caietul este personalizat de către fiecare student practicant prin înscrierea manuală a
datelor personale şi completarea cu informaţii relevante, prin ataşarea documentelor
solicitate în spaţiile indicate.
18
Totodată, studenții au utilizat spaţiile special prevăzute pentru descrierea activităţilor de
practică desfăşurate şi a mediului de lucru.
Evaluarea făcută de tutore fiecărui student practicant a fost de asemenea consemnată în
acest caiet, care constituie un document unitar de evaluare, control şi validare a activităţi de
practică și fundamentează nota acordată pentru disciplina „Practică de specialitate” şi
obținerea creditelor aferente.
5. Rezultatele modulului „Redactarea materialelor
de comunicare”
Avem convingerea că rezultatele parcurgerii fiecărui modul de practică dintre cele
organizate de Asociația Culturală Amphion în cadrul proiectului „Practica interdisciplinară –
o șansă pentru viitorul tău” se vor concretiza în viața profesională a studenților noștri
practicanți, sub forma unui plus de experiență, a unei cunoașteri aprofundate a domeniului
de studiu exersat și a unei abilități superioare de operare cu instrumentele specifice
profesiei.
Ne-am format această convingere atât observând „produsele” realizate de studenți în cadrul
stagiului de practică, cu nimic mai prejos decât cele realizate de profesioniști, cât și în urma
interacțiunii directe cu studenții practicanți, care s-au arătat extrem de mulțumiți de stagiul
de practică și foarte încrezători în beneficiile acestuia pe termen lung.
În această secțiune, ne propunem să oferim cititorului câteva exemple de rezultate concrete
obținute de studenți în cadrul modulului „Redactarea materialelor de comunicare”, însoțite
de imagini surprinse în timpul desfășurării activităților practice, precum și câteva observații
personale ale studenților practicanți și evaluări făcute de aceștia asupra stagiului de
practică.
5.1. Materiale realizate de studenții practicanți
În cadrul modulului „Redactarea materialelor de comunicare”, studenții au întocmit, sub
îndrumarea tutorelui, numeroase documente specifice acestei activități (comunicate de
presă, plan de comunicare, flyere etc.). Cu titlu de exemplu, redăm în continuare două
comunicate de presă, un plan de comunicare și un pliant concepute și redactate de studenții
practicanți.
19
20
21
22
23
5.2. Imagini surprinse în timpul modulului
Întrucât imaginile sunt de multe ori mai sugestive decât cuvintele, prezentăm în continuare
câteva ipostaze de muncă surprinse în timpul modulului „Redactarea materialelor de
comunicare”:
24
25
26
27
28
29
5.3. Feedback-ul studenților practicanți
Pentru a măsura gradul de satisfacție al studenților practicanți și pentru a ne îmbunătăți
modul de organizare a stagiilor de practică, am inclus în Caietele de practică ale studenților
un formular prin care aceștia își pot exprima observațiile personale în urma parcurgerii
fiecărui modul de practică. De asemenea, i-am rugat pe studenții practicanți să facă o
evaluare asupra calității stagiului de practică.
Prezentăm în continuare o transcriere a câtorva dintre observațiile și evaluările culese din
Caietele de practică.
Primul stragiu de practică (2012-2013)
Budai Adrienn-Renata:
Observații personale: Am dobândit experiență de organizator și redactor de materiale
publicitare/ pentru media.
Evaluarea generală asupra calității stagiului de practică: În cadrul acestui stagiu de practică
mi-am completat cunoștințele teoretice dobândite în facultate și în plus am reușit să aplic
aceste cunoștințe în mod practic. A doua zi m-a entuziasmat foarte mult și am dobândit noi
competențe, cum ar fi competențe redacționale, organizatorice etc.
Diana-Alexandra Cioba:
Observații personale: Punerea în practică a unor lucruri pe care le știam doar logic, teoretic,
cum ar fi comunicatul de presă.
Evaluarea generală asupra calității stagiului de practică: Am dobândit experiență și am
învățat lucruri importante care mă ajută pe perioada studiilor și poate chiar la un loc de
muncă.
Bianca-Roxana Dobai:
Observații personale: Am învățat cum să întocmesc un plan de comunicare într-un ONG și am
abordat diferite teme interesante.
Observații personale: Mi-am îmbunătățit cunoștințele în ceea ce privește un pliant, afiș,
comunicat de presă, conferință de presă, articol de presă și le-am exersat practic.
30
Alexandra-Paula Man
Evaluarea generală asupra calității stagiului de practică: În cadrul stagiului de practică am
învățat lucruri neștiute de mine, pe care cu siguranță nu aș fi avut ocazia să le învăț în altă
parte. Nu credeam că se va pune în practică ceea ce am învățat teoretic și asta nu are decât să
mă bucure. În concluzie am avut parte de o experiență unică și specială.
Anca-Flavia Moldovan
Evaluarea generală asupra calității stagiului de practică: În aceste zile am reușit să aplic
practic ceea ce mi s-a predat în mod teoretic și consider că acest lucru constituie un posibil
avantaj pentru angajări ulterioare.
Lenuța-Georgiana Moldovan
Evaluarea generală asupra calității stagiului de practică: Prima parte a acestui stagiu de
practică m-a ajutat să îmi dezvolt cunoștințele despre cum și când funcționează și este nevoie
de persoane de la Relații Publice. De asemenea pot să îmi fixez mai bine dorințele despre
viitorul meu în acest domeniu, dar și să îmi evaluez tot ceea ce am dobândit în urma acestui
stagiu. Am dobândit, cred eu, experiență care mă va ajuta în cariera viitoare.
Ioana Moldovan (Pascariu)
Evaluarea generală asupra calității stagiului de practică: Informație foarte bine structurată,
cu aplicare practică. M-a ajutat la fixarea cunoștințelor dobândite. Mi-a plăcut diversitatea
materialelor utilizate pentru exemplificări. Prezentare profesionistă și axată pe calitate.
Alexandra Morari
Evaluarea generală aspura calității stagiului de practică: În general a fost o bună comunicare
între tutore și grup, am putut pune în practică ceea ce am învățat, fără să rămânem doar cu
partea teoretică.
Alina-Daniela Nistor
Evaluarea generală asupra calității stagiului de practică: În cadrul acestui stagiu de practică
am avut posibilitatea de a pune în practică cunoștințe teoretice aprofundate în diferitele
cursuri ale specializării mele. Am avut șansa de a lucra în echipă și de a dobândi noi
competențe.
Oana-Roxana Oltean
Observații personale: În primul rând am obținut experiență și am învățat lucruri care cu
siguranță mă vor ajuta pe parcurs.
31
Alexandru-Vlăduț Poptămaș
Observații personale: În cadrul practicii de azi am dobândit cunoștințe noi și am făcut
demonstrații de conferință de presă precum și de interviu, lucruri absolut benefice.
Evaluarea generală asupra calității stagiului de practică: Calitatea stagiului de practică a fost
una benefică, pentru că am putut observa și lucruri practice pe care le știam doar teoretic
până în momentul de față.
Ștefana-Maria Purcar
Observații personale: Tehnica de predare a fost mai mult decât interesantă, iar lucrările
practice ne-au pus în valoare aptitudinile și creativitatea personală.
Evaluarea generală asupra calității stagiului de practică: În cadrul stagiului de practică
desfășurat în cele două zile am reușit, alături de tutore și colegi, să parcurgem foarte multe
noțiuni teoretice pe care le-am pus în practică cu mare succes. Ne-am confruntat cu situații pe
care le putem întâlni oricând, odată ce suntem angajați.
Adriana Roiban
Observații personale: Mi-am făcut o idee exactă despre cum ar trebui să arate o campanie de
relații publice.
Evaluarea generală asupra calității stagiului de practică: Am dat un interviu pentru prima
dată; activitățile au fost interactive; am învățat lucruri noi (ex. conferința de presă).
Csilla Sebesi
Observații personale: Mi-am îmbunătățit competențele în ceea ce privește realizarea afișelor,
campaniilor de relații publice, a comunicatelor.
Cristina-Ioana Șerb
Evaluarea generală asupra calității stagiului de practică: Datorită stagiului de practică am
învățat cum să elaborez diferite materiale de presă, mi-am îmbogățit vocabularul și am reușit
să port o comunicare liberă cu colegii mei, mi-a plăcut foarte mult, deci chiar am învățat ceva
și îmi pare bine că m-am hotărât să fac această practică.
Mirela Tăran
Observații personale: Consider că mi-am îmbunătățit practic cunoștințele, prin realizarea
materialor, simularea conferinței, dar și pe baza observațiilor aduse de tutore.
Evaluarea generală asupra calității stagiului de practică: Acest stagiu de practică m-a ajutat
să îmi fixez mai bine cunoștințele legate de redactarea materialelor de comunicare , dobândite
32
pe parcursul anului I și al semestrului I din anul II. Aplicarea directă și concretă a acestora
reprezintă, cred, un avantaj pe viitor. A fost interesant de observat desfășurarea unei
conferințe de presă, a unui interviu ulterior, dar și realizarea articolului de presă, a
comunicatului de presă, a afișului, pliantului...
Eveline Theil
Evaluarea generală asupra calității stagiului de practică: În cadrul acestui stagiu de practică,
am învățat cum se organizează o conferință de presă. Punerea în practică a tuturor
cunoștințelor teoretice este un plus pentru mine pentru că astfel am curaj să vorbesc în fața
unui public, să îmi exprim punctul de vedere. Am avut de învățat și am rămas cu ceva!
Al doilea stragiu de practică (2013-2014)
Diana-Alina Aldea
Observații personale: Mi-a plăcut cursul, deoarece a fost foarte interactiv, fiecare persoană a
fost implicată și consider că aceasta este cea mai practică metodă de a învăța. Cea mai
interesantă parte a cursului mi s-a părut aceea când am oferit un mic interviu în fața camerei.
Totodată astăzi am învățat cum să scriu un comunicat de presă și o știre de televiziune.
Bianca Alina Aron
Evaluare generală asupra calității stagiului de practică: În cadrul practicii efectuate, pot
spune că am învățat lucruri folositoare în viitor. Am atins obiectivele stabilite la începutul
zilei, am simulat interviuri, știri, conferințe de presă. Toate acestea ne vor ajuta în posibilul loc
de muncă. Tutorele a fost deschis, degajat și ne-a îndemnat mereu să avem încredere în
calitățile noastre.
Ioana Alexandra Bendreș
Evaluare generală asupra calității stagiului de practică: În urma modulului am dobândit noi
cunoștințe, dar lucrul cel mai important pentru noi a fost faptul că am aplicat practic cum se
realizează un interviu, un comunicat de presă, prezentarea unui eveniment / știre. Am putut
vorbi liber, iar tutorele a fost la dispoziția noastră pentru a ne răspunde și a ne da sfaturi.
Ovidiu Vlad Borcheș
Evaluare generală asupra calității stagiului de practică: Stagiul de practică a fost organizat
foarte bine, lucrările, exercițiile practice s-au desfășurat într-un mod bine organizat și
interesant. Consider că am învățat multe lucruri utile pe care în viitor le voi aplica la locul de
muncă.
33
Floarea Cristina Frandeș
Evaluare generală asupra calității stagiului de practică: Datorită activităților desfășurate, am
început să capăt mai multă încredere în forțele proprii. Totul a fost de o calitate înaltă, am fost
sfătuiți, învățați și totodată îndrumați. Am pus întrebări și am primit răspunsuri pe măsură, cu
toții am fost sinceri și deschiși.
Alexandra-Ramona Măcicășan
Observații personale: A fost o experiență nouă, tot ce am făcut a fost diferit de ceea ce am
făcut până acum. Sunt sigură că ne vor folosi în viitor mai ales elaborarea strategiilor de
publicitate și știrile de televiziune pe care le-am redactat. Am avut ocazia să și vorbim în fața
camerei, ceea ce ne va ajuta în viitor dacă vom lucra în domeniu. Consider că este foarte
important să cunoaștem și să putem utiliza în mod corect limbajul verbal, scris și paraverbal, a
fost un exercițiu foarte bun faptul că am exersat vorbitul în public.
Evaluare generală asupra calității stagiului de practică: A fost foarte interesant tot ce am
făcut împreună cu tutorele Cosmin Blaga, se vede că este pregătit și vrea într-adevăr să ne
învețe cât mai multe. Temele abordate sunt importante în dezvoltarea noastră din viitor și
sunt sigură că ne vor ajuta foarte mult. Vorbitul în fața camerei a fost mai dificil, dar până la
urmă asta va face parte din job-ul nostru viitor, a fost bine că am experimentat asta acum și
nu vom mai fi așa de emoționați când vom fi puși într-o situație de acest fel. Pe total – foarte
mulțumită de tot ceea ce ni s-a prezentat.
Alexandra-Teodora Marc
Observații personale: Prima zi a fost impresionantă și a întrecut toate așteptările mele. Am
primit o serie de informații noi și utile specializării pe care o urmez. Aceste informații au fost
transmise corespunzător de oameni cu experiență în domeniu.
Evaluare generală asupra calității stagiului de practică: Stagiul de practică este foarte bine
structurat și este foarte interesant, astfel încât atrage atenția tuturor studenților. Am
dobândit foarte multe informații noi, având în vedere că au fost doar primele două zile de
practică, informații care ne sunt foarte utile, având în vedere specializarea pe care o urmăm.
Consider că informațiile primite și practica pe care am efectuat-o zilele acestea vor fi foarte
utile la angajare. Stagiul de practică a avut așa un impact bun, încât abia aștept să văd ce vom
face și săptămânile viitoare.
Giulia-Anamaria Matei
Evaluare generală asupra calității stagiului de practică: Consider că stagiul de practică s-a
realizat mai bine decât aș fi crezut, am învățat cum să pun în practică teoria dobândită la
facultate. Am căpătat forțe noi, încredere în mine, lucruri de care cu siguranță voi avea mare
nevoie pe viitor.
34
Georgeta-Lăcrămioara Moldovan
Observații personale: Cursul practic a fost foarte interactiv. Am discutat cu tutorele probleme
legate de redactarea materialelor de comunicare. Sunt mulțumită și aș mai repeta această
experiență.
Evaluare generală asupra calității stagiului de practică: Întregul modul a fost interactiv. Am
realizat atât exerciții verbale, cât și scrise. Sunt mulțumită de activitățile desfășurate. Sunt de
părere că mă vor ajuta pe viitor.
Renata Moldovan
Evaluare generală asupra calității stagiului de practică: Modulul a fost foarte interesant,
educativ, am învățat multe lucruri noi, tutorele a întreținut o atmosferă plăcută, iar toate
tacticile pe care le-am însușit sunt foarte importante pentru viitorul nostru profesional. Mă
bucur că pot lua parte și că putem lucra cu oameni care ne ajută foarte mult.
Ovidiu-Claudiu Muntean
Evaluare generală asupra calității stagiului de practică: Am rămas plăcut surprins de ceea ce
am făcut în stagiul de practică, deoarece am învățat lucruri noi... a fost ceva nou pentru mine,
pentru că ceea ce am făcut s-a făcut practic, lucru ce contează foarte mult la profilul pe care îl
urmez la facultate și pe care ar trebui să se pună accent. Modul în care au fost prezentate
lucrurile a contat foarte mult, am reușit să trec peste o barieră pe care am întâlnit-o de foarte
multe ori în viață, adică să mă rușinez, lucru de care am trecut în momentul în care am fost
pus în situația de a susține o conferință. Am așteptat foarte mult această practică și îmi doresc
și pe viitor să continui pentru a acumula cât mai multă experiență.
35
6. Concluzii
Comunicarea este definită ca fiind un ansamblu de acțiuni care au în comun transmiterea
de informații sub formă de mesaje, știri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise, între
interlocutori. Termenul de „comunicare” este legat de existența noastră ca oameni, mai apoi
ca societate.
În societatea contemporană, necesitatea comunicării nu mai are nevoie de argumentare,
importanța ei se impune de la sine. Provocările cărora trebuie să le răspundă omul modern
privind comunicarea au fost acoperite în bună măsură în aspectele lor cele mai importante,
fiind ilustrate modalitățile în care comunicarea vine în întâmpinarea nevoilor societății
noastre actuale.
Modulul de practică „Redactarea materialelor de comunicare” se dorește a fi un sprijin
pentru viitori specialiști în comunicare, oferindu-le acestora atât informații teoretice
despre comunicare, cât și ocazia de a pune în practică cele studiate, cu ajutorul tutorilor,
experiența acestora fiind fundamentală pentru realizarea obiectivelor propuse prin
parcurgerea modulului.
Studenții, viitorii profesioniști în relațiile cu presa, generația următoare de angajați în biroul
de comunicare al unei societăți comerciale sau instituții publice, au avut ocazia să descopere
prin exercițiile realizate resurse proprii, cunoștințe, abilități care le-au confirmat că
alegerea domenului comunicării nu a fost întâmplătoare și nici de regretat. Tinerii studenți
au înțeles că în evoluția acestei lumi, comunicarea – ca domeniu de activare pe piața muncii,
nu este ușoară, dar este atrăgătoare și plină de provocări.
Ne exprimăm speranța că prezentul Îndrumar de practică, rodul experienței dobândite de
Asociația Culturală Amphion prin organizarea, în doi ani universitari consecutivi, a
modulului practic „Redactarea materialelor de comunicare”, poate fi de un real folos tuturor
acelora care intenționează să organizeze stagii de practică similare.
