CALITATEA AERULUI ÎN JUDE UL CARA -SEVERIN Ț Ș

CALITATEA AERULUI ÎN JUDE UL CARA -SEVERIN Ț Ș

2011

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CARAŞ-SEVERIN


CALITATEA AERULUI ÎN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN – RAPORT ANUAL 2011

SUMAR

AAcesta este primul raport anual realizat într-un format enciclopedic care prezintă în exclusivitate aspectele privind calitatea aerului în jude ulț Cara -Severin, fiind destinat informării tuturorș celor interesa i de acest aspect care în trecut nu aț făcut parte din normalitatea cotidiană, institu iaț monitorizării calită ii aerului fiind relativ nouă,ț în compara ie cu, de exemplu, supraveghereaț calită ii apelor.ț

În primul rând este prezentată re eaua automatăț de monitorizare a calită ii aerului, careț

func ionează doar de câ iva ani. Urmează oț ț trecere în revistă a poluan ilor monitoriza i înț ț jude , cu efectele specifice pe care le au asupraț sănătă ii. De asemenea sunt prezentate cerin eleț ț pentru nivelurile acestor poluan i în aerulț înconjurător, care au fost preluate din legisla iaț europeană în cea românească.

Sunt prezentate comparativ pe ani nivelurile medii anuale pentru poluan ii măsura i peț ț parcursul unei perioade de func ionare relativț scurte de la înfiin area re elei automate deț ț monitorizare.



INTRODUCERE

AAlături de multele probleme cu care omenirea continuă să se confrunte acum, la începutul noului mileniu, cea a poluării aerului înconjurător nu pare a fi mai pu in serioasă iț ș este departe de a fi rezolvată, cu toate progresele incontestabile realizate în acest domeniu. După efectiv jumătate de secol de studii realizate în ările vestice asupra nivelurilor de poluan i dinț ț

atmosferă i a efectelor acestora asupra sănătă ii,ș ț se confirmă pe cale tiin ifică cât se poate deș ț limpede că o calitate mediocră a aerului duce la o stare de sănătate precară. Există efecte pe termen scurt, de exemplu asupra sistemului respirator, dar i impactul mai serios datoratș expunerii pe termen lung care poate duce la deteriorări permante ale func ionării plămânilor.ț Poluarea aerului a fost asociată cu astm, bron ităș cronică, insuficien ă cardiacă i circulatorie, i,ț ș ș nu în cele din urmă, cancer.

Particulele în suspensie sunt suspectate a avea cel mai devastator impact asupra sănătă ii.ț Ozonul i particulele în suspensie suntș responsabile de smogul pe timp de vară. În multe ări din Occident au fost realizate statisticiț

privind surplusul de mortalitate datorat nivelurilor sporite ale poluan ilor atmosferici,ț sau cu cât ar cre te speran a de via ă cumulată înș ț ț cazul aplicării unor măsuri de reducere a acestor niveluri. Provocările vremurilor actuale sunt uria e: schimbările climatice din ultima perioadăș sunt pe cale să înrăută ească problemele legateț de calitatea aerului, iar actuala criză economică globală impune men inerea echilibrului întreț dezvoltarea industrială i politicile de mediu,ș pentru a preveni scăderea drastică a nivelului de trai i, concomitent, diminuarea stării de sănătateș a popula iei. ț

Toate statele civilizate au legisla ie bineț

structurată pentru gestionarea calită ii aerului. Înț acest sens, Uniunea Europeană este un model pe care i ara noastră l-a adoptat. Directivaș ț Europeană pentru un aer mai curat în Europa afirmă:

„Pentru a proteja sănătatea umană i mediul caș întreg, este deosebit de important să fie combătute la sursă emisiile de poluan i i să fieț ș identificate i puse în aplicare cele mai eficienteș măsuri de reducere a emisiilor pe plan local, na ional i comunitar. În consecin ă, emisiile deț ș ț poluan i atmosferici nocivi ar trebui evitate,ț combătute sau reduse i ar trebui stabiliteș obiective corespunzătoare pentru calitatea aerului înconjurător, luându-se în considerare standardele, Ghidurile i programeleș Organiza iei Mondiale a Sănătă ii.”ț ț

Astfel, în România a fost înnoită legisla ia înț materie prin intrarea în vigoare a Legii nr.104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător. Acest act normativ î i propune săș asigure suportul pentru protejarea sănătă iiț umane i a mediului ca întreg prin reglementareaș măsurilor destinate men inerii calită ii aeruluiț ț înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin respectiva lege i îmbunătă ireaș ț acesteia în celelalte cazuri.

Primul pas în gestionarea problemelor de calitate a aerului constă în evaluarea calită ii aerului.ț Modalitatea cea mai bună pentru a face acest lucru este implementarea unei re ele de puncteț fixe de măsurare care să asigure o rezolu ieț spa io-temporală corespunzătoare. Din ra iuni deț ț costuri, trebuie realizat un compromis între numărul de puncte de măsurare (respectiv densitatea geografică a acestora) i numărul deș probe prelevate în unitatea de timp (cea mai dezirabilă fiind măsurarea continuă).



GLOSAR DE TERMENI

Aer înconjurător – aerul din troposferă, cu excep ia celui de la locurile de muncăț

Poluant – orice substan ă prezentă în aerul înconjurător i care poate avea efecte dăunătoare asupraț ș sănătă ii umane i/sau a mediului ca întregț ș

Nivel – concentra ia unui poluant în aerul înconjurător sau depunerea acestuia pe suprafe e într-oț ț perioadă de timp dată

Evaluare – orice metodă utilizată pentru a măsura, calcula, previziona sau estima niveluri

Valoare-limită – nivelul stabilit pe baza cuno tin elor tiin ifice, în scopul evitării i preveniriiș ț ș ț ș producerii unor evenimente dăunătoare i reducerii efectelor acestora asupra sănătă ii umane i aș ț ș mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadă dată i care nu trebuie depă it odată ce a fost atinsș ș

Nivel critic – nivelul stabilit pe baza cuno tin elor iin ifice, care dacă este depă it se pot produceș ț șț ț ș efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci, plante sau ecosisteme naturale, dar nu i asupra oamenilorș

Marjă de toleran ăț – procentul din valoarea-limită cu care poate fi depă ită aceea valoare,ș conform condi iilor stabilite în Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurătorț

Planuri de calitate a aerului – planurile prin care se stabilesc măsuri pentru atingerea valorilor-limită sau ale valorilor- intăț

Valoare- intăț – nivelul stabilit, în scopul evitării i prevenirii producerii unor evenimenteș dăunătoare i reducerii efectelor acestora asupra sănătă ii umane i a mediului ca întreg, careș ț ș trebuie să fie atins pe cât posibil într-o anumită perioadă

Prag de alertă – nivelul care, dacă este depă it, există un risc pentru sănătatea umană la o expunereș de scurtă durată a popula iei, în general, i la care trebuie să se ac ioneze imediatț ș ț

Prag de informare – nivelul care, dacă este depă it, există un risc pentru sănătatea umană la oș expunere de scurtă durată pentru categorii ale popula iei deosebit de sensibile i pentru care esteț ș necesară informarea imediată i adecvatăș

Contribu ii din surse naturaleț – emisii de poluan i care nu rezultă direct sau indirect din activită iț ț umane, incluzând evenimente naturale cum ar fi erup iile vulcanice, activită ile seismice,ț ț activită ile geotermale, incendiile de pe terenuri sălbatice, furtuni, aerosoli marini, resuspensia sauț transportul în atmosferă al particulelor naturale care provin din regiuni uscate

Limită de detec ieț – concentra ia minimă în aer a unui contaminant (poluant) care poate fiț determinată printr-o anumită metodă analitică

Poluant primar – contaminant care este emis direct în atmosferă

Poluant secundar – contaminant care se formează din al i poluan i prezen i în atmosferăț ț ț



ABREVIERI

APMCS – Agen ia pentru Protec ia Mediului Cara -Severinț ț ș

TSP – engl. Total Suspendended Particulate Matter, particule în suspensie fără discriminare dimensională

PM10 – engl. Particulate Matter up to 10 microns, particule în suspensie cu diametrul aerodinamic până la 10 microni

ppb – păr i contaminant per miliard păr i aerț ț

ppm – păr i contaminant per milion păr i aerț ț

ng/m3 – nanograme contaminant per metru cub aer

µg/m3 – micrograme contaminat per metru cub aer

mg/m3 – miligrame contaminant per metru cub aer



RE EAUA JUDE EANĂ DE MONITORIZARE A CALITĂ IIȚ Ț Ț AERULUI

ÎÎn anii 90 evaluarea calită ii aerului se realizaț prin utilizarea de metode manuale de prelevare i analiză i, în mod indirect, pe bazaș ș

inventarelor de emisii raportate de unită ileț industriale. Parametri măsura i se limitau laț dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), amoniac (NH3) i pulberi în suspensie (TSP).ș Existau câteva puncte fixe de prelevare în municipiul Re i a. De asemenea se realizauș ț prelevări de scurtă durată din diverse puncte din jude afectate evident de poluare atmosferică. Seț ob inea un tablou destul de estompat al situa ieiț ț calită ii aerului. Performan ele metodelorț ț utilizate erau modeste. La începutul anilor 2000 au fost utilizate, simultan cu vechea re eaț manuală din municipiul Re i a, analizoareș ț automate de gaze care măsurau dioxid de sulf, amoniac i – pentru prima dată – ozonul deș joasă altitudine, la precizia i sensibilitatea cuș care se făceau măsurători în Occident de circa 20 - 30 ani încoace. Totodată au început iș primele studii ale nivelurilor de PM10 prin folosirea prelevatoarelor standardizate cu cap de prelevare normat special în acest scop. Astfel putem vorbi de prima „sta ie automată” careț func iona în incinta sediului APMCS i măsuraț ș SO2, NH3 (ulterior NO2), O3 i PMș 10.

La sfâr itul anilor 2000 reţeaua de monitorizareș a calităţii aerului, pentru judeţul Cara -Severin,ș a fost reproiectată funcţie de rezultatul evaluării preliminare a calităţii aerului efectuată de Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului (CECA) conform HG 586/2004 – privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului (SNEGICA).

Ca urmare a acestei evaluări a rezultat că la nivelul judeţului Caraş-Severin sunt necesare minimum 5 staţii automate pentru monitorizarea calităţii aerului care să asigure o rezolu ieț spa io-temporală corespunzătoare pe cuprinsulț

jude ului.ț

În prezent re eaua jude eană ț ț cuprinde 5 puncte fixe terestre de măsurare a poluan ilorț atmosferici, organizate ca sta ii automate, careț necesită un minim de interven ie umană. Dateleț generate de sta iile automate ajung din oră înț oră la un server aflat la sediul APMCS. Re eauaț jude eană este componentă a re elei na ionaleț ț ț care cuprinde 142 de sta ii distribuite în toateț jude ele ării. Ora ele cu peste 100000 locuitoriț ț ș au mai mult de o sta ie, conform legisla iei înț ț materie. De ex. Timi oara are 5 sta ii.ș ț

O sta ie automată pentru monitorizarea calită iiț ț aerului se compune din următoarele componente:

− cabină izolată termic care găzduie teș echipamentul tiin ific i sistemeleș ț ș auxiliare

− analizoare automate pentru CO, NOx, O3, SO2, BTEX, PM10

− linii de prelevare cu sisteme de condi ionare i protec ieț ș ț

− prelevator pentru PM10 cu accesoriile aferente

− sta ie meteo compusă din senzori meteoț i sistem electronic de achizi ieș ț

− sistem de achizi ie a datelor generate deț analizoare

− sistem de transmitere a datelor către server bazate pe protocol GPRS

− sistem pneumatic (pompe i tubulaturăș din teflon)

− sistem de distribu ie electrică i UPS deț ș mare capacitate

− sistem de condi ionare a aerului dinț interiorul cabinei

− butelii de calibrare cu gaze etalon− sistem de generare a aerului zero utilizat

în calibrări manuale− automatică pentru verificarea indicativă

a răspunsului analizoarelor



Cu toate că sta iile func ionează fără asisten ăț ț ț umană, datorită complexită ii i func ionăriiț ș ț continue „24/7” este absolut necesară o activitate programată de între inere i reglajț ș . În acest sens fiecare sta ie este vizitată cel pu in oț ț dată la două săptămâni de către tehnicienii de sta ii pentru: înlocuire consumabile, recoltare iț ș înlocuire set filtre pentru prelevarea PM10, verificări ale func ionalită ii sistemelorț ț susmen ionate, recalibrări ale analizoarelor cuț gaze etalon. Frecvent apar situa ii neprevăzuteț de disfunc ionalitate până la defectare totalăț care cer interven ii la fa a locului. În acest fel seț ț

asigură corectitudinea intrinsecă a datelor generate, ca parte a procesului de asigurare a calită ii măsurărilorț .

O activitate de mare importanţă este validarea datelor generate de staţiile automate. Validarea datelor reprezintă un filtru uman prin care sunt eliminate acele date care sunt eronate contextual. Cu alte cuvinte, sunt păstrate doar acele date care sunt plauzibile, respectiv reflectă scopul pentru care a fost instalată staţia respectivă.

Tabelul 1.1 Valori măsurate de sta ia CS-1 Re i a în anulț ș ț 2011 (medii anuale)

CO NO2 SO2 O3 PM10 Pb Cd As Ni0,19 mg/m3 14,66 µg/m3 8,09 µg/m3 45,09 µg/m3 29,05 µg/m3 0,06 µg/m3 9,9 ng/m3 3,0 ng/m3 3,6 ng/m3

Tabelul 1.2 Valori măsurate de sta ia CS-2 O elu Ro u în anul 2011 (medii anuale)ț ț ș

CO NO2 SO2 O3 PM10 Pb Cd As Ni0,70 mg/m3 11,18 µg/m3 12,86 µg/m3 37,05 µg/m3 24,67 µg/m3 0,07 µg/m3 8,2 ng/m3 1,9 ng/m3 0,5 ng/m3



Sta ia CS-1ț este amplasată în municipiul Re i a,ș ț pe Strada Petru Maior. A intrat în func iune înț 2007. Este de tip industrial, fiind menită să evalueaze impactul poluării atmosferice din surse industriale asupra zonelor locuite.

Sta ia CS-2ț este amplasată în ora ul O elu Ro u,ș ț ș pe malul râului Bistra. A intrat în func iune înț 2007. Este de tip industrial, fiind menită să evalueaze impactul poluării atmosferice din surse industriale asupra zonelor locuite.

Tabelul 1.3 Valori măsurate de sta ia CS-3 Moldova Veche în anul 2011 (medii anuale)ț

SO2 Benzen PM10 Pb Cd As Ni12,04 µg/m3 4,15 µg/m3 26,59 µg/m3 0,02 µg/m3 3,1 ng/m3 2,3 ng/m3 1,1 ng/m3

Tabelul 1.4 Valori măsurate de sta ia CS-4 Buchin în anul 2011ț (medii anuale)

NO2 SO2 Benzen PM10 Pb Cd As Ni22,57 µg/m3 16,41 µg/m3 4,4 µg/m3 24,34 µg/m3 0,01 µg/m3 1,4 ng/m3 0,8 ng/m3 0,7 ng/m3

Tabelul 1.5 Valori măsurate de sta ia EM-2 Semenic în anul 2011 (medii anuale)țCO NO2 SO2 O3 Benzen PM10

0,07 mg/m3 6,21 µg/m3 3,76 µg/m3 48,45 µg/m3 4,18 µg/m3 11,47 µg/m3



Sta ia EM-2ț este amplasată pe Muntele Semenic. A intrat în func iune în 2009. Este de ț tip control de fond, fiind prevăzută a face parte din reţeaua europeană EMEP, organizaţie care se ocupă cu evaluarea nivelului de fond al poluan ilor atmosferici i semnalarea episoadelor deț ș transport de poluan i emi i de surse aflate la mareț ș depărtare de punctele de măsurare (cel pu in de ordinulț sutelor de kilometri). În acest sens, are un pronun at rolț tiin ific. Majoritatea staţiilor din reţeaua EMEP suntș ț

amplasate la distanţe mari de zone industriale sau rezidenţiale (de ex. vârf de munte, faleză marină, pădure, etc.), multe dintre acestea fiind similare cu staţiile internaţionale de cercetare întâlnite în zonele arctice.

Sta ia CS-4ț este amplasată pe marginea arterei de circulaţie DN 6, în localitatea Buchin. A intrat în func iune în 2009. Este de ț tip trafic, fiind menită să evalueaze impactul poluării produse de autovehicule asupra zonelor locuite.

Sta ia CS-3ț este amplasată în localitatea Moldova Veche, pe marginea drumului spre Moldova Nouă. A intrat în func iune în 2009. Este de tip ț fond urban, fiind menită să evalueaze nivelul poluării atmosferice în mediul urban, fără a se concentra pe surse specifice. Cu alte cuvinte o astfel de sta ie nuț discriminează între contribu iile date de traficul dinț localitate, sistemele de încălzire reziden iale,ț activitatea întreprinderilor mici, lucrările de construc ie, etc.ț

POLUAN I MĂSURA I CU ANALIZOARE AUTOMATE (DATEȚ Ț ORARE)

Dioxid de sulf (SO2)

DDioxidul de sulf (SO2) este un gaz incolor cu miros de chibrituri arse. Prin oxidare, dioxidul de sulf poate forma chiar i aerosoli de acidș sulfuric. Pe lângă aceasta, dioxidul de sulf este un precursor al sulfa ilor, una dintreț componentele principale ale particulelor în suspensie.

Termocentralele, topitoriile de metale neferoase i fabricile de acid sulfuric sunt contributoriiș

principali ai emisiilor antropogene de SO2. Alte procese industriale (rafinarea i eiului,ț ț fabricarea cimentului, etc.) sunt în mai mică măsură responsabile de acest poluant. Sectorul transporturilor nu contribuie semnificativ. Erup iile vulcanice reprezintă sursele naturaleț cele mai importante.

Expunerea la niveluri ridicate de SO2 crează dificultă i în respira ie i exacerbeazăț ț ș afec iunile respiratorii i cardiovasculare.ț ș Persoanele suferind de astm, afec iuniț pulmonare cronice sau cardiace sunt cele mai sensibile la SO2. Dioxidul de sulf poate vătăma arborii i culturile agricole. Dioxidul de sulf, laș fel ca NO2, este i un precursor al ploilor acide,ș contribuind pe această cale la acidifierea solurilor, lacurilor i cursurilor de apă,ș accelerând coroziunea clădirilor i reducândș vizibilitatea. Dioxidul de sulf poate duce la formarea de particule microscopice, care au implica ii serioase privind sănătatea iț ș contribuie la schimbările climatice.

Pentru măsurarea nivelului de dioxid de sulf din

aerul înconjurător APMCS utilizează spectrofotometria de fluorescen ă în ultravioletț , procedura fiind bazată pe prevederile standardului SR EN 14212.

Din punct de vedere legal, în cazul neîndeplinirii condiţiilor precizate în tabelul 2.1, se trece la aplicarea planurilor de calitate a aerului (Legea 104/2011).

În cazul apropierii de nivelul pragului de alertă în proporţie de 90%, se declanşează procedura de desfăşurare a acţiunilor prevăzute de planul de acţiune pe termen scurt. Acesta, în esenţă cuprinde măsuri menite a remedia situaţia creată în maximum 3 zile (de ex. restricţionarea traficului, oprirea activtiăţii anumitor agenţi economici).

Depăşirea repetată şi sistematică a valorilor limită face necesară aplicarea planurilor de calitate a aerului. În acest sens demersurile sunt mai complicate, calendarul acţiunilor desfăşurându-se pe o perioadă de aproximativ 5 ani. Aici poate fi vorba de ex. de o ajustare mai fină a activităţilor economice desfăşurate într-o comunitate, care de cele mai multe ori necesită investiţii substanţiale sau se impune o revizuire a strategiei naţionale într-un anumit sector (de ex. cel al transporturilor).

Facem precizarea că legislatorul a introdus aceste cerinţe cu marjă suficientă încât sănătatea populaţiei să nu aibă de suferit în cazul unor uşoare depăşiri ale nivelurilor respective.



Tabelul 2.1 Cerin e pentru nivelul dioxidului de sulf din aerul încojurător, conform Legii 104/2011ț

Prag de alertă Valoare-limită orară Valoare-limită zilnică500 µg/m3, după 3

ore consecutive350 µg/m3; a nu se depă i mai multș

de 24 ori într-un an125 µg/m3; a nu se depă i mai multș

de 3 ori într-un an calendaristic

Tabelul 2.2 Concentra ii medii anuale de ț SO2 înregistrate în judeţul Caraş-Severin, µg/m3

Locaţia 2008 2009 2010 2011CS-1 Re i aș ț 2,94 9,64 6,06 8,09CS-2 O elu Ro uț ș 5,12 6,96 8,30 12,86CS-3 Moldova Veche - - 23,24 12,04

CS-4 Buchin - - 12,18 16,41EM-2 Semenic - - - 3,76



Ştiaţi că? Un frigider vechi de 15 ani consumă dublu decât un frigider modern cu

certificare A O maşină modernă de spălat rufe consumă 1/3 din energia folosită de o

maşină veche fără tobă, cu încărcare pe deasupra.

2008 2009 2010 20110

5

10

15

20

25

Poluan i gazo i în aerul înconjurătorț șPoluan i gazo i în aerul înconjurătorț șDioxid de sulf

CS-1CS-2CS-3CS-4EM-2

Anul

µg/m

3

Particule în suspensie (PM10)

TTermenul „particule în suspensie” este larg utilizat pentru a descrie un amestec de particule solide microscopice i picături lichideș suspendate în aer. Particulele în suspensie se clasifică în func ie de diametrul aerodinamic, înț principal datorită efectului diferit asupra sănătă ii al particulelor de diverse diametre. ț

Monitorizarea particulelor mai mici de 10 microni (PM10) este deosebit de importantă. Aceste particule au probabilitatea cea mai ridicată de a fi inhalate i depozitate în păr ileș ț cele mai profunde al plămânilor (regiunea toracică). APM CS folose te ș simultan două metode pentru a măsura nivelul acestor particule în aerul înconjurător. Pentru a ob ine ț rezultate rapide (valori medii orare), se utilizează metoda nefelometrică, aparatul fiind bazat pe fenomenul împră tierii luminii de către aerosoli.ș Dezavantajul acestei metode este dat de posibilitatea de alterare a răspunsului instrumentului electronic, fapt care necesită o

recalibrare pe baza metodei de referin ă. Aceasăț metodă din urmă, numită metoda gravimetrică, face uz de un prelevator cu care un anumit volum din aerul înconjurător este aspirat timp de 24 ore, particulele antrenate în prelevator fiind re inute pe un filtru din fibre de cuar .ț ț Concentra ia de particule inhalabile esteț calculată din masa particulelor colectate iș volumul de aer prelevat. De asemenea materialul atmosferic re inut pe filtrele de cuarț ț este supus analizei chimice pentru determinarea con inutului de metale grele. Dezavantajulț metodei gravimetrice constă în faptul că se ob in ț valori medii zilnice, rezultatul fiind cunoscut abia peste câteva zile, fiind necesar un tratament special asupra filtrelor, aplicat în laborator, premergător i ulterior prelevării.ș

Metoda gravimetrică pentru măsurarea nivelului de PM10 în aerul înconjurător este considerată metodă de referin ă i este bazată pe prevederileț ș standardului SR EN 12341.

Tabelul 2.3 Cerin e pentru nivelul particule în suspensie PMț 10 în aerul încojurător, conform Legii 104/2011

Prag de alertă Valoare-limită zilnică Valoare-limită anualăNu este stabilit 50 µg/m3; a nu se depă i mai mult de 35 ori într-un anș 40 µg/m3

Tabelul 2.4 Concentra ii medii anuale de ț PM10 înregistrate în judeţul Caraş-Severin, µg/m3

Locaţia 2008 2009 2010 2011CS-1 Re i aș ț 30,68 20,01 21,89 29,05CS-2 O elu Ro uț ș 24,92 21,90 22,48 24,67CS-3 Moldova Veche - - 33,44 26,59

CS-4 Buchin - - 21,00 24,34EM-2 Semenic - - - 11,47



Monoxid de carbon (CO)

MMonoxidul de carbon (CO) este un gaz incolor, fără miros, fără gust, otrăvitor la concentra ii ridicate. Gazul poate pătrunde înț circuitul sangvin i diminua capacitatea deș transport a oxigenului către organe i esuturi.ș ț Persoanele cu afec iuni cardiace sunt deosebitț de sensibile la CO. Expunerea la niveluri ridicate de CO este asociată cu înrăută ireaț vederii, diminuarea capacită ii de muncă, deț

învă are i a efectuării activită iilor complexe.ț ș țMonoxidul de carbon este produs în primul rând prin arderea incompletă a combustibilor fosili. În general transporturile sunt responsabile de peste 80% din totalul emisiilor de CO.

Monoxidul de carbon este măsurat prin spectrofotometrie de absorb ie în infraro uț ș , în deplin acord cu prederile standardului SR EN 14626.

Tabelul 2.5 Cerin e pentru nivelul monoxidul de carbon din aerul încojurător, conform Legiiț 104/2011

Prag de alertă Valoare-limită pentru protec ia sănătă ii umaneț ț

Nu este stabilit 10 mg/m3; medie mobilă calculată pe o perioadă de 8 ore



2008 2009 2010 20110

5

10

15

20

25

30

35

Particule în suspensie în aerul înconjurătorParticule în suspensie în aerul înconjurătorFrac ia PM10țFrac ia PM10ț

CS-1CS-2CS-3CS-4EM-2

Anul

µg/m

3

Ştiaţi că?

O particulă de PM10 este de circa 7 ori mai mică decât diametrul mediu al părului uman.

Tabelul 2.6 Concentra ii medii anuale de ț CO înregistrate în judeţul Caraş-Severin, mg/m3

Locaţia 2008 2009 2010 2011CS-1 Re i aș ț 0,15 0,15 0,14 0,19CS-2 O elu Ro uț ș 1,06 0,14 0,11 0,70CS-4 Buchin - - 0,75 -EM-2 Semenic - - - 0,07



2008 2009 2010 20110

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

Poluan i gazo i în aerul înconjurătorț șPoluan i gazo i în aerul înconjurătorț șMonoxid de carbon

CS-1CS-2CS-4EM-2

Anul

mg/

m3

Ştiaţi că? Un vehicul neoptimizat poate emite de 20 ori mai mulţi poluanţi decât

unul reglat corespunzător. Un kilometru cu autobuzul costă de 3-4 ori mai puţin decât cu un

autoturism. Un minut de mers în gol al motorului consumă mai mult carburant decât

la pornire. Mersul la viteze ridicate nu este doar ilegal, creşte şi consumul de

carburant. La 120 km/h consumul de carburant poate creşte cu până la 20% decât la viteza de 100 km/h.

Compu i organici volatili (COV)ș

CCompu ii organici volatili (COV)ș sunt emi iș în atmosferă dintr-o varietate de surse antropogene i naturale. Câteva surseș antropogene importante cuprind vehiculele, arderea combustibilor fosili, fabricarea o elului,ț rafinarea petrolului, realimentarea vehiculelor la sta iile de carburan i, utilizarea solven ilor înț ț ț industrie i gospodării, aplicarea materialelorș peliculogene, fabricarea materialelor sintetice (de ex. materiale plastice, covoare), procesarea produselor alimentare, activită ile agricole,ț prelucrarea i arderea lemnului. Vegeta ia caș ț sursă contribuie cel mai mult la emisiile naturale de COV-uri.

Anumitor compu i organici volatili (COV) li seș acordă aten ie specială deoarece joacă un rolț important în formarea ozonului de joasă altitudine i a particulelelor în suspensie.ș Compu ii organici volatili care contribuie laș formarea ozonului, au în general o durată de via ă scurtă în atmosferă. În contrast, COV-urileț care sunt cel mai pu in reactive în procesul deț formare a ozonului pot fi transportate pe distan e foarte lungi deoarece prezintă timpi deț înjumătă ire lungi în troposferă.ț

O categorie aparte de compu i organici volatiliș o reprezintă hidrocarburile aromatice u oareș , a a-numita frac iune ș ț BTEX (benzen, toluen, etilbenzen, xileni).

Benzenul este o hidrocarbură aromatică volatilă cu miros puternic, adesea plăcut, utilizată în primul rând la producerea materialelor plastice i a altor produse chimice. Cantită i mari deș ț

benzen se ob ine din i ei, fie prin extrac ieț ț ț ț directă din anumite tipuri de i ei brut, fie prinț ț tratarea chimică a benzinei. Benzenul este clasificat ca un cancerigen uman.

Toluenul este a hidrocarbură aromatică folosită pentru a produce chimicale, explozibili, coloran i i mul i al i compu i. Este utilizat caț ș ț ț ș solvent pentru cerneluri i tu uri, vopsele,ș ș lacuri, ră ini, produse pentru cură at, cleiuri iș ț ș adezivi. Toluenul se găse te în benzină iș ș carburantul de avia ie. Diverse studii au scos laț lumină faptul că toluenul afectează sistemul nervos central al oamenilor i animalelor; cuș toate acestea, există dovezi pu ine pentru aț putea fi clasificat drept cancerigen.

Etilbenzenul este o hdrocarbură importantă pentru industria petrochimică, mai cu seamă un intermediar în fabricarea polistirenului, material folosit astăzi pe scară largă la izolarea termică a clădirilor. Este la fel de nociv ca toluenul.

Xilenul este un amestec de 3 izomeri (orto-xilen, meta-xilen i para-xilen). Xilenul seș produce din petrol i gudron de cărbune, iar peș cale naturală se formează în timpul incendiilor forestiere. Xilenul este utilizat ca solvent i înș tipografie, fabricarea cauciucului, prelucrarea pieilor, precum i ca agent de cură are, diluantș ț pentru lacuri i vopseluri. Xilenul este unș depresant al sistemului nervos central, dar nu a fost clasificat drept cancerigen.

Gazele de e apament ale motoarelor cuș combustie reprezintă sursa principală de BTEX. Compu ii BTEX sunt ș foarte reactivi în procesul de formare a ozonului de joasă altitudine i aș particulelor în suspensie.

APMCS folose te ș metoda gazcromatografică pentru măsurarea nivelurilor de benzen, toluen, etilbenzen i xileni. Instrumentul este unș analizor BTEX dedicat cu func ionare automatăț continuă, generând de asemenea valori orare. Este capabil „să simtă” concentra ii mai mici deț 1 µg/m3.



Tabelul 2.7 Cerin e pentru nivelul benzenului din aerul încojurător, conform Legii 104/2011ț

Prag de alertă Valoare-limită anuală pentru protec ia sănătă ii umaneț ț

Nu este stabilit 5 micrograme/m3

Tabelul 2.8 Concentra ii medii anuale de ț benzen înregistrate în judeţul Caraş-Severin, µg/m3

Locaţia 2010 2011CS-3 Moldova Veche 3,68 4,15CS-4 Buchin 3,48 4,40EM-2 Semenic - 4,18



Ce pot să fac eu? Evită pe cât posibil să foloseşti produse derivate din ţiţei, cum ar fi

vopsele, solvenţi şi agenţi de curăţare. Acestea conţin compuşi organici volatili care contribuie la smogul fotochimic.

Pentru deplasări foloseşte bicicleta dacă e posibil.

2010 20110

0,51

1,52

2,53

3,54

4,5

Poluan i gazo i în aerul înconjurătorț șBenzen

CS-3CS-4EM-2

Anul

µg/m

3

Oxizi de azot (NO2, NO, NOx)

DDioxidul de azot (NO2) este un gaz brun-ro iatic cu miros în epător, care în atmosferă seș ț transformă în acid azotic gazos i nitra i. Joacăș ț un rol principal în reac iile din atmosferă careț produc ozon de joasă altitudine, componentă principală a smogului. De asemenea, dioxidul de azot reac ionează în aer i formează compu iț ș ș organici care contribuie la formarea de particule fine. Astfel se manifestă atât ca poluant primar, cât i ca poluant secundar.ș

Toate procesele de combustie i descărcărileș electrice în atmosferă generează oxizi de azot (NOx), NO2 fiind o componentă. Printre pricipalele surse de NOx se numără sectorul transporturilor, o elăriile electrice, centraleleț

electrice i alte industrii. ș

Dioxidul de azot poate irita plămânii i slăbiș rezisten a acestora la infec ii. Persoanele careț ț suferă de astm i bron ită prezintă sensibilitateș ș sporită la NO2. Depunerile de acid azotic, format prin transformarea chimică a NO2 în atmosferă, contribuie la acidifierea lacurilor iș solului. Acidul azotic poate duce la corodarea metalellor, decolorarea materialelor textile, degradarea cauciucului, deteriorarea arborilor iș culturilor agricole.

Analizorul care măsoară nivelurile de oxizi de azot în aerul ambiental se bazează pe principiul chemiluminescen ei, în acord cu standardul SRț EN 14211.

Tabelul 2.9 Cerin e pentru nivelul dioxidului de azot din aerul încojurător, conform Legii 104/2011ț

Prag de alertă Valoare-limită orară Valoare-limită anuală pentru protec ia sănătă ii umaneț ț

400 µg/m3, după 3 ore consecutive

200 µg/m3; a nu se depă i mai multș de 18 ori într-un an calendaristic 40 µg/m3

Tabelul 2.10 Concentra ii medii anuale de ț NO2 înregistrate în judeţul Caraş-Severin, µg/m3

Locaţia 2008 2009 2010 2011CS-1 Re i aș ț 15,94 9,70 13,90 14,66CS-2 O elu Ro uț ș 6,22 10,11 13,36 11,18CS-4 Buchin - - 20,29 22,57EM-2 Semenic - - - 6,21



Ozon de joasă altitudine (O3)

OOzonul de joasă altitudine (O3) este un gaz format atunci când oxizii de azot (NOx) iș compu ii organici volatili (COV) reac ioneazăș ț în prezen a luminii solare. În timp ce ozonul deț joasă altitudine (sau troposferic) prezintă importan ă majoră pentru protec ia mediului iț ț ș a sănătă ii, ozonul de provenien ă naturală dinț ț stratosferă este benefic deoarece ac ionează caț un scut împotriva radia iei ultravioleteț periculoase care asaltează Terra.

Ozonul este un gaz lipsit de culoare i miros laș concentra iile tipice întâlnite în aerulț înconjurător, i reprezintă o componentăș

principală a smogului. De i ozonul nu este emisș direct în atmosferă, formarea i transportulș ozonului sunt procese care depind puternic de condi iile meteorologice. Modificarea tiparelorț meteorologice contribuie la diferen ele înț concentra iile orare, zilnice, sezoniere i anuale.ț ș În Emisfera Nordică nivelurile ridicate pentru ozon sunt tipice pe vreme însorită i caniculară,ș în perioadele mai – septembrie, în orele de după-amiază.

Măsurarea concentra iei ozonului în aer se faceț prin fotometrie în ultraviolet, a a cumș precizează standardul SR EN 14625.

Tabelul 2.11 Cerin e pentru nivelul ozonului din aerul încojurător, conform Legii 104/2011ț

Prag de alertă Prag de informare Valoare- intă pentru protec ia sănătă iiț ț ț umane

240 µg/m3, timp de 3 ore

consecutive

180 µg/m3; a nu se depă i maiș mult de 24 ori într-un an

120 µg/m3; ca medie mobilă pe 8 ore; a nu se depă i mai mult de 25 ori într-un an calendaristicș



Pentru informaţii actuale vizitaţi www.calitateaer.ro

2008 2009 2010 20110

5

10

15

20

25

Poluan i gazo i în aerul înconjurătorț șPoluan i gazo i în aerul înconjurătorț șDioxid de azot

CS-1CS-2CS-4EM-2

Anul

µg/m

3

Tabelul 2.12 Concentra ii medii anuale de ț O3 înregistrate în judeţul Caraş-Severin, µg/m3

Locaţia 2008 2009 2010 2011CS-1 Re i aș ț 52,12 44,85 39,63 45,09CS-2 O elu Ro uț ș 29,15 49,06 29,00 37,05EM-2 Semenic - - - 48,45



Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie0

10

20

30

40

50

60

70

80

Ozon de joasă altitudine în sezonul caldStaţia CS-1 Reşiţa - evoluţie anuală

2008200920102011

µg/m

3

2008 2009 2010 20110

10

20

30

40

50

60

Poluan i gazo i în aerul înconjurătorț șPoluan i gazo i în aerul înconjurătorț șOzon de joasă altitudine

CS-1CS-2EM-2

Anul

µg/m

3




102030405060708090

100

Ozon de joasă altitudine în sezonul caldStaţia CS-2 Oţelu Roşu - Evoluţie anuală

2008200920102011

µg/m

3

Cum pot să-mi protejez copii în cazul unui nivel ridicat de ozon în aer? Nu-i lăsa să desfăşoare activităţi fizice intense în acele zile. Nu-i lăsa în preajma zonelor cu trafic auto intens. Motoarele vehiculelor

reprezintă principala sursă de poluare a aerului cu precursori ai ozonului.


10

20

30

40

50

60

Ozon de joasă altitudine în sezonul caldStaţia EM-2 Semenic

2011

µg/m

3

INDICII DE CALITATE A AERULUI ÎN JUDE UL CARA -Ț ȘSEVERIN

IIndicele de calitate a aerului este o modalitate simplistă i generalizată pentru a descrieș calitatea aerului, fiind adresată publicului larg iș nu speciali tilor. Există indice global i indiciș ș specifici. De asemenea vorbim de indici orari iș indici zilnici. Indicele global se stabile te peș baza indicilor specifici pentru fiecare poluant considerat. Nu to i poluan ii măsura i de oț ț ț anumită sta ie sunt lua i în considerare în acestț ț scop, ci doar dioxidul de sulf (SO2), dioxidul de azot (NO2), ozonul (O3), monoxidul de carbon (CO) i pulberile în suspensie (PMș 10), fapt care conferă o oarecare subiectivitate acestei caracterizări. Totu i, este un mod destul de bunș de reprezentare a implica iilor calită ii aeruluiț ț asupra sănătă iiț . Pentru a stabili un indice global este nevoie de miniumum 3 indici specifici. Poluantul cu indicele specific cel mai mare dictează valoarea indicelui global.

Valorile pe care le pot lua indicii globali iș specifici sunt cuprinse în următoarea scară:

Implica ii asupra sănătă ii:ț ț

1 - excelent Fără implica ii asupra sănătă iiț ț

2 - foarte bun Fără implica ii asupra sănătă iiț ț

3 - bun Pot apărea u oare irita ii;ș ț persoanele cu probleme respiratorii sau circulatorii ar trebui să limiteze exerci iile înț aer liber

4 - mediu Pot apărea u oare irita ii;ș ț persoanele cu probleme respiratorii sau circulatorii ar trebui să limiteze exerci iile înț aer liber

5 - rău Persoanele sănătoase sunt evident afectate; persoanele cu probleme respiratorii sau circulatorii i vârstnicii arș trebui să stea acasă

6 - foarte rău Persoanele sănătoase sunt evident afectate; persoanele cu probleme respiratorii sau circulatorii i vârstnicii arș trebui să stea acasă

Indicele specific pentru dioxidul de sulf

Domeniul de concentra ii orare,ț µg/m3

Indice specific

0,0 – 49,9 1 - excelent50,0 – 74,9 2 - foarte bun

75,0 – 124,9 3 - bun125,0 – 349,9 4 - mediu350,0 – 499,9 5 - rău

> 500 6 - foarte rău

Indicele specific pentru dioxidul de azot


Indice specific


100,0 – 139,9 3 - bun140,0 – 199,9 4 - mediu200,0 – 399,9 5 - rău




Indicele specific pentru ozon troposferic


Indice specific


80,0 – 119,9 3 - bun120,0 – 179,9 4 - mediu180,0 – 239,9 5 - rău


Indicele specific pentru monoxidul de carbon

Domeniul de concentra ii orareț din ultimele 8 ore, mg/m3

Indice specific

0,0 – 2,9 1 - excelent3,0 – 4,9 2 - foarte bun5,0 – 6,9 3 - bun7,0 – 9,9 4 - mediu

10,0 – 14,9 5 - rău> 15 6 - foarte rău

Indicele specific pentru pulberi în suspensie

Domeniul de concentra iiț zilnice, µg/m3

Indice specific

0,0 – 19,9 1 - excelent20,0 – 29,9 2 - foarte bun30,0 – 49,9 3 - bun50,0 – 79,9 4 - mediu80,0 – 99,9 5 - rău


Tabelul 3.1 Calitatea aerului reflectată prin indici de calitate la staţia CS-1 Reşiţa în anul 2011

Total zile cu date valide

Nr. zile cu indice 1

(„excelent”)


(„foarte bun”)

Nr. zile cu indice 3 („bun”)


(„mediu”)

Nr. zile cu indice 5 („rău”)


(„foarte rău”)

351 44 216 83 6 2 0

Tabelul 3.2 Calitatea aerului reflectată prin indici de calitate la staţia CS-2 Oţelu Roşu în anul 2011



(„excelent”)


(„foarte bun”)



(„mediu”)



(„foarte rău”)

275 43 188 38 6 0 0



Pentru informaţii actuale vizitaţi www.calitateaer.ro

Tabelul 3.3 Calitatea aerului reflectată prin indici de calitate la staţia CS-3 Moldova Veche în anul 2011



(„excelent”)


(„foarte bun”)



(„mediu”)



(„foarte rău”)

316 112 84 81 19 10 10

Tabelul 3.4 Calitatea aerului reflectată prin indici de calitate la staţia CS-4 Buchin în anul 2011



(„excelent”)


(„foarte bun”)



(„mediu”)



(„foarte rău”)

105 59 35 11 0 0 0



56% 33%

10%

Calitatea aerului în Buchin în 2011Procentaj din totalul zilelor anului

ExcelentFoarte bunBunMediuRăuFoarte rău

13%

62%

24%

2%1%

Calitatea aerului în Reşiţa în 2011Procentaj din totalul zilelor anului


16%

68%

14%2%

Calitatea aerului în Oţelu Roşu în 2011Procentaj din totalul zilelor anului


35%

27%

26%

6%3%3%

Calitatea aerului în zona Moldova Veche - Moldova Nouă

în anul 2011Procentaj din totalul zilelor anului


Tabelul 3.5 Calitatea aerului reflectată prin indici de calitate la staţia EM-2 Semenic în anul 2011


Nr. zile cu indice 1 („excelent”)

Nr. zile cu indice 2 („foarte bun”)


Nr. zile cu indice 4 („mediu”)


Nr. zile cu indice 6 („foarte rău”)

211 18 177 16 0 0 0



Se poate pune întrebarea „De ce nu avem aer de calitate excelentă, în majoritatea timpului, pe vârf de munte?”. Răspunsul este legat de existenţa emisiilor naturale de compuşi organici volatili de origine biogenă, provenite de la vegetaţia abundentă din zonă. Aceste substanţe chimice naturale, în timpul sezonului cald, prin reacţii chimice complicate generează niveluri semnificative de ozon sub acţiunea luminii solare, fapt care contribuie la înrăutăţirea indicelui global de calitate a aerului.

De altfel, şi la celelalte staţii, factorii principali care au cauzat indici de calitate „foarte bun”, „bun” şi „mediu” au fost nivelurile relativ ridicate de ozon de joasă altitudine şi PM10.

9%

84%

8%

Calitatea aerului pe Muntele Semenic în 2011Procentaj din totalul zilelor anului


POLUAN I MĂSURA I ÎN FRAC IUNEA PM10Ț Ț Ț

Plumb

PPlumbul este un metal moale i foarte greu,ș fără luciu metalic. Se tope te cu u urin ă. Esteș ș ț utilizat în bateriile acide, muni ie, aliaje de lipitț i ecrane antiradia ie. În mediul înconjurătorș ț

este redistribuit prin dezagregarea rocilor iș mineralelor, erup ii vulcanice, utilizareaț anumitor pigmen i, unită ile de metalurgieț ț extractivă neferoasă, fabricarea o elului. To iț ț compu ii plumbului prezintă toxicitate ridicată,ș în special cei organometalici. În ărileț industrializate s-a renun at definiv la utilizareaț tetraetilplumbului ca aditiv al benzinei pe la

începutul anilor 2000, România aliniându-se în acest proces. În acest moment, singurele ări dinț lume care mai utilizează benzină aditivată cu tetraetilplumb sunt Birmania, Afganistan, Algeria, Irak, Coreea de Nord i Yemen. Astăziș nu există loc de pe glob unde să nu existe plumb în atmosferă, sol sau vegeta ie. Cu toate acestea,ț în majoritatea ărilor se înregistrează niveluri aleț plumbului cu 99% mai reduse decât la începutul anilor 80. Plumbul poate afecta sever sistemul nervos, poate induce avort spontan, poate reduce fertilitatea masculină, i poate reduceș capacitatea cognitivă a copiilor.

Tabelul 4.1 Cerin e pentru ț nivelul plumbului din aerul înconjurător, conform Legii 104/2011

Prag de alertă Valoare-limită anuală pentru protec ia sănătă ii umaneț ț

Nu este stabilit 0,5 micrograme/m3

Tabelul 4.2 Concentra ii medii anuale de ț Pb înregistrate în judeţul Caraş-Severin, µg/m3

Locaţia 2009 2010 2011CS-1 Re i aș ț 0,037 0,043 0,060CS-2 O elu Ro uț ș - 0,075 0,070CS-3 Moldova Veche - 0,010 0,020CS-4 Buchin - 0,010 0,010



2009 2010 20110

0,02

0,04

0,06

0,08

Metale grele în aerul înconjurătorMetale grele în aerul înconjurătorPlumbPlumb

CS-1CS-2CS-3CS-4

Anul

µg/m

3

Cadmiu

CCadmiul este un metal greu moale, care se tope te u or. De asemenea poate fi adus laș ș fierbere fără prea mult efort (sub 800 ºC). Utilizarea cadmiului în tehnică a scăzut foarte mult în zilele noastre, nemai fiind utilizat în Occident pentru pigmen i i acopeririț ș anticorozive. Principalele aplica ii constau înț bateriile nichel-cadmiu i panourile fotovoltaiceș cu telurură de cadmiu. Legislatorii doresc

eliminarea completă a cadmiului din tehnică, întrucât efectele negative asupra sănătă ii suntț severe i numeroase: disfunc ii renale, reduceș ț densitatea osoasă, leziuni pulmonare, cancer. În Europa i în cadrul rela iilor comerciale ale UEș ț cu celelalte state, este în prezent în vigoare noua legisla ie REACH care prevede un regim foarteț sever pentru manipularea i restric ionareaș ț cadmiului i materialelor care con in cadmiu.ș ț

Tabelul 4.3 Cerin e pentru nivelul cadmiului din aerul înconjurător, conform Legii 104/2011țPrag de alertă Valoare- intă anuală pentru protec ia sănătă ii umaneț ț ț

Nu este stabilit 5 nanograme/m3

Tabelul 4.4 Concentra ii medii anuale de ț Cd înregistrate în judeţul Caraş-Severin, ng/m3

Locaţia 2009 2010 2011CS-1 Re i aș ț 1,54 2,84 9,90CS-2 O elu Ro uț ș - 5,30 8,20CS-3 Moldova Veche - 0,59 3,10CS-4 Buchin - 0,21 1,4



Ştiaţi că? Chiar în cele mai îndepărtate arhipeleaguri din Pacific au fost măsurate

concentraţii de plumb de circa 0,02 µg/m3

2009 2010 20110

2

4

6

8

10

Metale grele în aerul înconjurătorMetale grele în aerul înconjurătorCadmiuCadmiu

CS-1CS-2CS-3CS-4

Anul

ng/m

3

Arsen

AArsenul este un metaloid moale care în aer se oxidează cu u urin ă, mai ales dacă este încălzit,ș ț producând fum deosebit de toxic, cu miros de usturoi. În trecut compu ii arsenului erauș folosi i ca insecticide, bactericide i fungicide.ț ș Foarte pu ine ări mai utilizează astăzi compu iț ț ș ai arsenului pentru conservarea lemnului (de ex. Malayezia). În schimb, continuă să fie folosi iț compu i ai arsenului ca stimulatori de cre tereș ș a păsărilor în ferme, în special în SUA. Arsenul intră în cantitate redusă în compozi iaț plumbului din acumulatorii acizi cu plumb. Alte

utilizări includ alicele pentru arme de foc, produsele pirotehnice, aliajele speciale iș circuitele electronice pentru computere. Actualmente, aproape singurele ări care maiț fabrică arsen i compu i ai arsenului suntș ș China, Chile, Peru i Maroc. Majoritateaș unită ilor din SUA i Europa au fost închise dinț ș motive ecologice. Arsenul i compu ii săiș ș afectează sistemul nervos periferic, cauzează îmbătrănirea pielii i cancer. În atmosferă esteș emis de unită ile care extrag metale neferoase,ț o elării, termocentrale, erup ii vulcanice.ț ț

Tabelul 4.5 Cerin e pentru nivelul arsenului din aerul înconjurător, conform Legii 104/2011ț

Prag de alertă Valoare- intă anuală pentru protec ia sănătă ii umaneț ț ț


Tabelul 4.6 Concentra ii medii anuale de ț As înregistrate în judeţul Caraş-Severin, ng/m3

Locaţia 2010 2011CS-1 Re i aș ț 1,54 3,00CS-2 O elu Ro uț ș 0,94 1,90CS-3 Moldova Veche 2,00 2,30CS-4 Buchin 0,33 0,80



Ştiaţi că? Tutunul are o capacitate uluitoare de a concentra cadmiul din sol. Aşa

se face că pentru populaţie, aproape singura sursă de cadmiu este fumul de ţigară. Se estimează că circa 10% din conţinutul de cadmiu al unei ţigarete este inhalat prin fumat.

În mod paradoxal, carenţa totală de cadmiu din organism dă naştere la afecţiuni severe.

Nichel

NNichelul este un metal greu cu luciu argintiu. Se oxidează greu i se tope te la temperaturiș ș ridicate. Circa 60% din produc ia mondială seț folose te la producerea o elului inoxidabil.ș ț Utilizările nichelului i a aliajelor sale suntș foarte diverse în tehnică: recipiente pentru

lichide, evi, ustensile de bucătărie, magne i,ț ț monezi, corzi de chitară, catalizatori, etc. Unele persoane fac alergii la contactul cu monede şi bijuterii care conţin nichel. Compu ii nicheluluiș sunt deosebit de toxici, provocând îndeosebi afec iuni pulmonare, alergii i cancer.ț ș

Tabelul 4.7 Cerin e pentru ț nivelul nichelului din aerul înconjurător, conform Legii 104/2011

Prag de alertă Valoare- intă anuală pentru protec ia sănătă ii umaneț ț ț




Ştiaţi că? Poluarea cu arsen a aerului a scăzut foarte mult faţă de anii 80,

datorită restructurării sau modernizării activităţilor din metalurgia extractivă, în special a neferoaselor. Majoritatea locaţiilor de pe Terra înregistrează niveluri de circa 1-3 ng/m3.

În schimb poluarea apei cu arsen este un fapt de actualitate. Se estimează că circa 57 milioane oameni beau apă freatică contaminată (niveluri > 10 ppb) pe cale naturală, acviferele respective fiind situate în preajma depozitelor minerale de arsen.

2010 20110

0,5

1

1,5

2

2,5

3

Metale grele în aerul înconjurătorMetale grele în aerul înconjurătorArsenArsen

CS-1CS-2CS-3CS-4

Anul

ng/m

3

Tabelul 4.8 Concentra ii medii anuale de ț Ni înregistrate în judeţul Caraş-Severin, ng/m3

Locaţia 2010 2011CS-1 Re i aș ț 0,70 3,60CS-2 O elu Ro uț ș 0,89 0,50CS-3 Moldova Veche 1,24 1,10CS-4 Buchin 0,30 0,70

Pentru măsurarea nivelurilor acestor metale, APMCS utilizează spectrometria de absorb ieț atomică, urmând o procedură bazată pe standardul SR EN 14902.



Ştiaţi că? În 2008, Societatea Americană pentru Dermatite de Contact a declarat

nichelul ca alergen al anului.

2010 20110

1

2

3

4

Metale grele în aerul înconjurătorMetale grele în aerul înconjurătorNichelNichel

CS-1CS-2CS-3CS-4

Anul

ng/m

3

PROBLEME ŞI CONCLUZII

DDatorită întreruperilor frecvente în furnizarea energiei electrice, capturile de date înregistrate de staţii nu se ridică la nivelul cerut de Comisia Europeană. Cu alte cuvinte, sunt generate mai puţine date decât ar trebui pentru o perioadă de timp dată. Acest fapt duce cel puţin la o calitate mai slabă a întregului proces de monitorizare a poluării atmosferice.

Cu toate acestea, din relativ scurta perioadă de funcţionare a noului sistem de monitorizare se poate trage concluzia: calitatea aerului nu reprezintă nicidecum o problemă gravă pentru judeţul Caraş-Severin. Există loc de mai bine în mod evident. Cu câteva excepţii (siderurgia şi unităţile miniere ieşite din circuitul economic), sectorul industrial nu mai reprezintă un contributor important la poluarea atmosferică. Rolul principal a fost preluat de traficul auto.

Totodată există încă lacune de cunoaştere. Până acum, la nivel de judeţ nu a existat vreun program de monitorizare a mercurului, hidrocarburilor aromatice policlice, a

particulelor fine (PM2,5 şi PM1), a hidrocarburilor alifatice, a aldehidelor şi cetonelor. Aceasta presupune costuri foarte ridicate, cel puţin de ordinul sutelor de mii de euro doar pentru implementarea sistemului, fără a pune la socoteală întreţinerea.

Staţia EM-2 Semenic nu funcţionează aşa cum ar trebui. Deocamdată nu este echipată cu instrumente care să asigure o rigoare ştiinţifică demnă de o staţie tip EMEP.

Este mai greu de realizat o analiză a ultimilor 10 ani în privinţa calităţii aerului pe întregul cuprins al judeţului Caraş-Severin deoarece nu deţinem date comparabile care să acopere o asemenea perioadă. În schimb, se poate spune fără a greşi că în municipiul Reşiţa, calitatea aerului este categoric mai bună decât acum 10 ani. La fel de adevărat este că e loc de mai bine.

Comparativ cu alte zone din România, judeţul Caraş-Severin se situează mai bine în privinţa calităţii aerului, în principal datorită gradului de industrializare mai slab.



Date post:	21-Nov-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

CALITATEA AERULUI ÎN JUDE UL CARA -SEVERIN Ț Ș

Documents