Marile manevre privind aderarea ţărilor din sudul âjJEuropei la moneda unică • Universitatea "Babeş-Bolyai" îşi regîndeste programele in sensul performantei • "1997 va ii un an g re jr^ ^ g j pentru societăţile industriale mari' • interviu cu 'big. Pontpiliu Caloianu, manager general, SC "Tehnofrig,f S.A. l^UMÂRSi* Ascndtt/2 + liti-ji vuiturilor /) ♦ l’olitiai/4 4 Arta - culluni- mnitămint/5 t Omul ţi societatea /6 ♦ PublkMc/7-H ♦ Sport/12-13 ♦ l.anutmui/14 ♦ Lrctiiment/15 ♦ l'ltima ora/l 6 i, i d e CEuj ziar independent ANUL VII NR. 1894 ISSN -1220*3203 MARTI 11 FEBRUARIE 1997 16 PAGINI 600 LEI Vremea \a fi închisă. Cerul va fi mai mult noras spre seară fiind ^posibile precipitaţii mixte (ninsorir iapoviţâ). Temperatura maximă a zilei sc va situa în jurul a + 1° C iar minima dimineţii va* fi de cca -6° C, (Meteorolog de servieta Claitdiu IIERMAN). în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi. înca nu avem guvern ILIE C Ă L I A N ' trecut vremea palavrelor - dar Guvernul României încă nu a înţeles. E şi normal. Pentru că, în realitate, încă nu avem un guvern. La comenzile automobilului numit Guvern se amestecă toţi; nimeni nu mai ştie cine pune piciorul pc acceleraţie, pe fiînă, pe ambreiaj. Ar trebui să avem un minim de luciditate pentru a conduce treburile ţării. Dar toate forţele politice se înghesuie să ajungă la. comenzile automobilului guvernamental. E o buimăceală de nedescris. Din păcate, peste umerii prim-ministrului Ciorbea, peste umerii săi, la volan s-au întins braţele Băncii Mondiale şi ale FMI. Mai grav este alt fapt Un automobil are felurite instalaţii^ între care cele mai importante sînt cele de forţă, carc mişcă motorul.«■Deocamdată, dl Victor Ciorbea ţoate vorbi de oareşicare control asupra unui mic segment din conducerea automobilului., Partidele din coaliţia guvernamentală strică tot. Un ministru USD declara că nu crede că actualul guvern va mai rezista două luni. Dar asta o ştim cu toţii. De ce trebuia să o spună cel mai controversat ministruTil PD? Numai pentru că este responsabil pentru soarta flotei şi, în general, a transporturilor? Jnsul are un tupeu fară margini, şi e de presupus că don Pedro se va debarasa de el - cu condiţia ca el să nu-l aibă la mînă pe acelaşi don Pedro cu lucruri mult mai grave. Revenind la comparaţia cu automobilul, vom observa că Banca Mondială şi FMI şi-au întins braţele peste mîinile dlui Ciorbea şi ele deţin controlul volanului. Am mari îndoieli că volanul este îndreptat pe cea mai bună cale pentru noi. Dar şi dacă ar fi aşa, orice participant la trafic ştie că există semne şi semnale. La această oră automobilul guvernamental nu este capabil să semnalizeze. Adică - nu avem guvem. I I .. I Demisia lui Adrian Păunescu ar puieă grăii! liBiificarea stîngii • dedări ConstantinMarinau, tonsiiierpe Transilvania ai PSM Clujului a decis Demisia lui Adrian Păunescu din funcţia de prim- vicepreşedinte al PSM's-ar datora acuzelor formulate împotriva sa de către membri ai altor partide de stînga, opinează Constantin Marinciu, consilier pe Transilvania al partidului. Marinciu spune că Păunescu a fost contestat în primul rînd de membri ai PS, care vedeau în fostul prim-vicepreşedinte al PSM o piedică în calea realizării unităţii stîngii din România. Consilierul pe Transilvania al PSM nu doreşte să facă publice numele contestatarilor lui Păunescu. El nu neagă faptul că au existat şi persoane din PSM care au dorit înlăturarea lui Păunescu din funcţie. , ■ - V Marinciu afirmă că principalul obiectiv al PSM rămîne realizarea unificării stîngii. în acest context, consilierul pe Transilvania al partidului declară că demisia lui Păunescu poate reprezenta' un cîştig pentru cauza stîngii. “Noi îl regretăm pe Adrian Păunescu, dar numai pentru valoarea lui”, subliniază Constantin Marinciu.’ ' El afirmă ,că pentru PSM unificarea stîngii este “o necesitate istorică”. în acest sens - conform afirmaţiilor d-lui Marinciu, PSM poartă discuţii cu PSMR, PMR, PPS, PNR, PS, PDSR, PRM, PUNR, PUR, UVR, Societatea Avram Iancu “si altele”. ' D.B. a doi preoţi care au devenit Trei bâieţi sub 30 de ani vor conduce TVR Cluj Adrian Suciu, redactorul şef cunoscuţi ca adversari energici ? al postului deradio CD Napoca, ai fostului regim P.fi.S.R. aşteaptă în aceste zile numirea Cei trei au avut sîmbătă o ca director general interimar al discuţie giJ„Sţerc Gulea, Alina fvluBgiaJşi CrjstianTopescu, în cursul ,cărciş| s-a stabilit că e necesară schimbarea întregii conduceri de la T.V.R. Cluj. Numirile ccldr trei ar urma să sosească ,în> cel mult două studioului teritorial al Televiziunii Naţionale, declară surse demne de încredere din! T.V.R, Absolvent al Facullîltii dc filologie, Suciu are 26 dc am. j El a lucrat ca reporter şt rcdactor-> săptămîni. la secţia Actualităţi ^ TVR C luj;\>> Conform precedentului creat transferîndu-se, în^toainna iiii Bucureşti," Adrian Suciu, va 1995, la CD Napoca. ' fl'manitdirector interimar, pînă Aceleaşi surse precKcazăJcâ^fif'organizarea unui concurs, tripleta de conducere Sf'TVÎÎ Sursele noastre din televiziune Cluj va fi completată cu alţi doi ziarişti sub 30 de ani. Corespondentul B.B.C., Liviu Man, va prelua, se pare, funcţia de redactor şefia Actualităţi, iar Ovidiu Dărămuş, fost la Expres, postul de director economic. în special Suciu şi Man sînt declară că el are susţinerea -redactorilor şi realizatorilor tineri din TVR Cluj, care, recent, au trimis la Bucureşti un memoriu cerînd schimbarea actualei conduceri. Contactat telefonic, Suciu n-a dezminţit informaţiile noastre. ' ; „ (C.C.) Vreme de un an: Casa călăului are tim p să se dărime peste trecători Pe strada Avram Iancu nr.21, pentru -alţii - 23 (asupra numărului sînt dispute), în orice caz fostă Petofi Şandor, se află un imobil dărăpănat, care reprezintă un adevărat pericol pentru trecători. Casa datează din secolul 18, mai precis din anul 1700, şi este monument istoric, fiind prima casă cu mansardă din oraş. Imobilul este proprietate mixtă (statul deţine 76;12 la sută iar familia Parti - 23,88 la sută). Proprietarul, inginer hidrotehnician, a plecat cu aproape 30 de ani în urmă, în Germania. In prezent, din cauza uzurii normale, a neexecutării lucrărilor de reparaţii capitale şi întreţinere (de peste 70 de ani), de către foştii proprietari, clădirea ameninţă cu prăbuşirea. Pe parcursul anilor, Luminiţa PUflDEA continuare în pagina a 16-a I I I I I I I I ■ Arhiepiscopul Clujului, I Baftolomeu Ânania, ă suspendat I doi preoţi ortodocşi din dioceza I sa, informează ultimul număr al | buletinului “Viaţa Cultelor”. ■ Preotul loan Roman din . parohia. 'Cluj-Someşeni şi ■ părintele Ioan Pintea din parohia I Chintelnic-Bistriţa au devenit | deputaţi în urma alegerilor din' ■ noiembrie 1996, primul pe î listele CDR, iar cel de-al doilea, ■din partea PDSR. Decizia | arhiepiscopului Clujului a fost | luată în spiritul hotărîrii Sfîntului ■ Sinod al Bisericii Ortodoxe J Române, potrivit căreia clericii I nu trebuie să facă politică, cei | doi preoţi fiind suspendaţi pe | toată durata mandatului ■ parlamentar. - ! în baza codului de'legi I, bisericeşti, îrîaltul ierarh le poate | cere celor doi preoţi aflaţi sub | jurisdicţia sa rapoarte asupra ■ activităţii- lor legislative. [ Bartolomeu Anania consideră că I prezenţa preoţilor în Parlament | este benefică pentru Biserică | numai în măsura în care cei în ■ cauză reuşesc să impună o- ■ gîndire politică care să I corespundă, în general, cu | interesele instituţiei bisericeşti. In sp r ijin u l c i t i t o r i l o r fideli ' airiamlui”ĂDEVĂRULDECLUJ” o nouâ reţea de difuzare prmmagazmele SC ALIMENTARA TRADING SA RODICA, ADINA, BUCURA, MARA, ALINA, VIORICA, OANA, MERCUR, FELEACUL, l DOINA, STUDIO, ALBINA, RALUCA, ^FLORINA, MINERVA, ANDREEA, SIRENA, SABINA, COMPLEX OBSERVATOR, CRINA, COMPLEX. DORA, MIORIŢA/ COMPLEX S0MEŞ-BIG, LIANA, ADELA, LUMINIŢA. Vizitaţi A D E V Ă R U L şi cum păraţi de Cluj Pînă la data de 14 februarie (Inclusiv) se pot depune cereri pentru restituirea depozitelor de la BDF Banca “Dacia Felix”, în baza Legii1135/28 octombrie 1996 şi .a normelor nr.2 din... 23 ianuarie 1997, Banca “Dacia Felix” va restitui depozitele persoanelor fizice (rezidente şi nerezidente), în limita unui plafon de 10 milioane pe deponent, exclusiv dobînda aferentă. Restituirile vor fi făcute prin CEC şi de ele vor beneficia toţi deponenţii, indiferent de moneda în care sînt făcute depozitele. Pentru a fi efectuate retragerile, este nevoie de completarea unei cereri tip, pusă la dispoziţia clienţilor de unităţile BDF, î a cu BIBLIOTECA .. ENTRAL* UNIV 11 toate informaţiile necesare. Perioada de depunere a cererilor a început la 1 februarie şi se încheie, nota bene, la 14 februarie (inclusiv). Cererile _ primite după această dată nu sînt luate în considerare; “Rezultatele bune obţinute în recuperarea creanţelor dau posibilitatea BDF să efectueze în mod permanent plata dobînzilor pentru soldul depozitelor-şi disponibilităţile persoanelor fizice”, se precizează într-un comunicat semnat de preşedintele BDF, Ioan Mânccan. 44.668 de deponenţi al BDF au sume de pînă la 10 milioane de lei Banca “Dacia Felix” are, £um, 46.387 de deponenţi lane fizice, care cumulează cca 93 miliarde de lei. 42.529 de persoane fizice au depozite în lei, în sumă de cca 64 de miliarde, iar 3.858 persoane au depozite în valută (4,9 milioane de dolari). - Sînt 44.668 deponenţi persoane fizice, cu sume de pînă la 10 milioane (ce au 46 de miliarde de lei), din care 3.332 de persoane au disponibilităţi în valută (1,5 milioane dolari). Sumele retrase din depozitele în valută vor avea cursul din... 28 octombrie 1996 Persoanele fizice care au disponibilităţi în valută îşi vor putea retrage sumele la cursul din 28 octombrie 1996 (dată la’ care a fost promulgată Legea 135), respectiv 3.327 lei/ USD.Pentru diferenţa de curs, BDF oferă posibilitatea, clientului deponent să-şi -constituie im depozit în lei, la termenul solicitat, cu dobînda corespunzătoare acestuia şi: - posibilitatea plăţii permanente a dobînzilor bonificate: 50 la sută . - 3 luni, 54 la sută - 6 luni, 55 la sută - 9 luni, 56 la sută - un an. - Cine nu-şl face cerere, la banii de la BDF Persoanele care nu se pot prezenta la ghişeele ^băncii pînă la data de 14 februarie 1997, vor putea să intre în posesia banilor din sumele obţinute de bancă din . recuperări, în mod eşalonat. S-ar părea că mulţi deponenţi doresc să se retragă, însă. La finele săptămînii trecute, numărul cererilor de retragere depăşea 26.000. ' ’ A.V.
Transcript
Marile manevre privind aderarea ţărilor din sudul
âjJEuropei la moneda unică
• Universitatea "Babeş-Bolyai" îşi regîndeste programele in sensul performantei
• "1997 va ii un an g re jr^ ^ g j pentru societăţile industriale mari'
• interviu cu 'big. Pontpiliu Calo ian u, manager general, S C "Tehnofrig,f S.A.
A N U L V II N R . 1 8 9 4 I S S N - 1 2 2 0 * 3 2 0 3
M A R T I 1 1 F E B R U A R I E 1 9 9 7
1 6 P A G I N I 6 0 0 L E I
Vremea \a fi închisă. Cerul va fi mai mult noras spre seară fiind ^posibile precipitaţii mixte (ninsorir iapoviţâ). Temperatura maximă a zilei sc va situa în jurul a + 1° C iar minima dimineţii va* fi de cca -6° C, (Meteorolog de servieta Claitdiu IIERMAN).
î n p a g in a a 1 6 -a : h a rta p riv in d s ta r e a p ro b a b ilă a vremii, valabilă p e n tru azi.
înca nu avem guvernILIE C Ă L I A N '
trecut vremea palavrelor - dar Guvernul României încă nu a înţeles. E şi normal. Pentru că, în
realitate, încă nu avem un guvern. La comenzile automobilului numit Guvern se amestecă toţi; nimeni nu mai ştie cine pune piciorul pc acceleraţie, pe fiînă, pe ambreiaj. Ar trebui să avem un minim de luciditate pentru a conduce treburile ţării. Dar toate forţele politice se înghesuie să ajungă la. comenzile automobilului guvernamental. E o buimăceală de nedescris.
Din păcate, peste umerii prim-ministrului Ciorbea, peste umerii săi, la volan s-au întins braţele Băncii Mondiale şi ale FMI. Mai grav este alt fapt Un automobil are felurite instalaţii^ între care cele mai importante sînt cele de forţă, carc mişcă motorul.«■Deocamdată, dl Victor Ciorbea ţoate vorbi de oareşicare control asupra unui mic segment din conducerea automobilului., Partidele din coaliţia guvernamentală strică tot. Un ministru USD declara că nu crede că actualul guvern va mai rezista două luni. Dar asta o ştim cu toţii. De ce trebuia să o spună cel mai controversat ministruTil PD? Numai pentru că este responsabil pentru soarta flotei şi, în general, a transporturilor? Jnsul are un tupeu fară margini, şi e de presupus că don Pedro se va debarasa de el - cu condiţia ca el să nu-l aibă la mînă pe acelaşi don Pedro cu lucruri mult mai grave.
Revenind la comparaţia cu automobilul, vom observa că Banca Mondială şi FMI şi-au întins braţele peste mîinile dlui Ciorbea şi ele deţin controlul volanului. Am mari îndoieli că volanul este îndreptat pe cea mai bună cale pentru noi.
Dar şi dacă ar fi aşa, orice participant la trafic ştie că există semne şi semnale. La această oră automobilul guvernamental nu este capabil să semnalizeze. Adică - nu avem guvem.
I I
. . I
Demisia lui Adrian Păunescu ar puieă grăii! liBiificarea stîngii• dedări Constantin Marinau, tonsiiier pe Transilvania ai PSM
Clujului a decis
Demisia lui Adrian Păunescu din funcţia de primvicepreşedinte al PSM's-ar datora acuzelor formulate împotriva sa de către membri ai altor partide de stînga, opinează Constantin Marinciu, consilier pe Transilvania al partidului. Marinciu spune că Păunescu a fost contestat în primul rînd de membri ai PS, care vedeau în fostul prim-vicepreşedinte al PSM o piedică în calea realizării unităţii stîngii din România. Consilierul pe Transilvania al PSM nu doreşte să facă publice numele contestatarilor lui Păunescu. El nu neagă faptul că au existat şi persoane din PSM care au dorit înlăturarea lui Păunescu din funcţie. , ■ -
V Marinciu afirmă că principalul obiectiv al PSM rămîne realizarea unificării stîngii. în acest context, consilierul pe Transilvania al partidului declară că demisia lui Păunescu poate reprezenta' un cîştig pentru cauza stîngii. “Noi îl regretăm pe Adrian Păunescu, dar numai pentru valoarea lui”, subliniază Constantin Marinciu.’' El afirmă
,că pentru PSM unificarea stîngii este “o necesitate istorică”. în acest sens - conform afirmaţiilor d-lui Marinciu, PSM poartă discuţii cu PSMR, PMR, PPS, PNR, PS, PDSR, PRM, PUNR, PUR, UVR, Societatea Avram Iancu “si altele”. '
D .B .
a doi preoţi care au devenit
T r e i b â i e ţ i s u b 3 0 d e a n i v o r c o n d u c e TVR Cluj
Adrian Suciu, redactorul şef cunoscuţi ca adversari energici ? al postului deradio CD Napoca, ai fostului regim P.fi.S.R. aşteaptă în aceste zile numirea Cei trei au avut sîmbătă o ca director general interimar al discuţie giJ„Sţerc Gulea, Alina
fvluBgiaJşi CrjstianTopescu, în cursul ,cărciş| s-a stabilit că e necesară schimbarea întregii conduceri de la T.V.R. Cluj. Numirile ccldr trei ar urma să sosească ,în> cel m ult două
studioului teritorial al Televiziunii Naţionale, declară surse demne de încredere din! T.V.R,
Absolvent al Facullîltii dc filologie, Suciu are 26 dc am.
j
El a lucrat ca reporter şt rcdactor-> săptămîni. la secţia Actualităţi TVR C luj;\>> Conform precedentului creat transferîndu-se, în^toainna iiii Bucureşti," Adrian Suciu, va 1995, la CD Napoca. ' fl'manitdirector interimar, pînă
Aceleaşi surse precKcazăJcâ^fif'organizarea unui concurs, tripleta de conducere Sf'TVÎÎ Sursele noastre din televiziune Cluj va fi completată cu alţi doi ziarişti sub 30 de ani.Corespondentul B.B.C., Liviu Man, va prelua, se pare, funcţia de redactor şefia Actualităţi, iar Ovidiu Dărămuş, fost la Expres, postul de director economic. în special Suciu şi M an sînt
declară că el are susţinerea - redactorilor şi realizatorilor tineri din TVR Cluj, care, recent, au trimis la Bucureşti un memoriu cerînd schimbarea actualei conduceri. Contactat telefonic, Suciu n-a dezminţit informaţiile noastre. ' ; „ (C.C.)
V r e m e d e u n a n :
Casa călăului are timp să se dărime
peste trecătoriPe strada Avram Iancu nr.21, pentru -alţii - 23
(asupra numărului sînt dispute), în orice caz fostă Petofi Şandor, se află un imobil dărăpănat, care reprezintă un adevărat pericol pentru trecători. Casa datează din secolul 18, mai precis din anul 1700, şi este monument istoric, fiind prima casă cu mansardă din oraş. Imobilul este proprietate mixtă (statul deţine 76;12 la sută iar familia Parti - 23,88 la sută). Proprietarul, inginer hidrotehnician, a plecat cu aproape 30 de ani în urmă, în Germania. In prezent, din cauza uzurii normale, a neexecutării lucrărilor de reparaţii capitale şi întreţinere (de peste 70 de ani), de către foştii proprietari, clădirea ameninţă cu prăbuşirea. Pe parcursul anilor,
L u m in i ţa P U flD E A
continuare în pagina a 16-a
I I I I I I I I
■ A rhiepiscopul C lujulu i,I Baftolomeu Ânania, ă suspendat I doi preoţi ortodocşi din dioceza I sa, informează ultimul număr al | buletinului “Viaţa Cultelor”.■ Preotul loan Rom an din . parohia. 'C luj-Som eşeni şi■ părintele Ioan Pintea din parohia I Chintelnic-Bistriţa au devenit | deputaţi în urma alegerilor din'■ noiem brie 1996, prim ul pe î listele CDR, iar cel de-al doilea, ■din partea PDSR. D ecizia | arhiepiscopului Clujului a fost | luată în spiritul hotărîrii Sfîntului■ Sinod al Bisericii Ortodoxe J Române, potrivit căreia clericii I nu trebuie să facă politică, cei | doi preoţi fiind suspendaţi pe | toată durata m andatului■ parlamentar. -! în baza codulu i d e 'le g i I, bisericeşti, îrîaltul ierarh le poate | cere celor doi preoţi aflaţi sub | jurisdicţia sa rapoarte asupra■ activităţii- lor legislative.[ Bartolomeu Anania consideră că I prezenţa preoţilor în Parlament | este benefică pentru Biserică | numai în măsura în care cei în■ cauză reuşesc să im pună o -■ gîndire po litică care să I corespundă, în general, cu | interesele instituţiei bisericeşti.
I n s p r i j i n u l c i t i t o r i l o r f i d e l i '
a i r i a m l u i ”Ă D E V Ă R U L D E C L U J ”
o n o u â r e ţ e a d e d i f u z a r ep r m m a g a z m e l e
Pînă la data de 14 februarie (Inclusiv) se pot depune cereri pentru restituirea depozitelor de la BDF
Banca “Dacia Felix”, în baza Legii1135/28 octombrie 1996 şi
.a norm elor nr.2 din... 23 ianuarie 1997, Banca “Dacia Felix” va restitui depozitele persoanelor fizice (rezidente şi nerezidente), în limita unui plafon de 10 m ilioane pe deponent, exclusiv dobînda aferentă. Restituirile vor fi făcute prin CEC şi de ele vor beneficia toţi deponenţii, indiferent de moneda în care sînt făcute depozitele.
Pentru a fi efectuate retragerile, este nevoie de completarea unei cereri tip, pusă la dispoziţia clien ţilor de unităţile BDF, î a cu
BIBLIOTECA .. ENTRAL* UNIV 11
toate inform aţiile necesare. Perioada de depunere a cererilor a început la 1 februarie şi se încheie, nota bene, la 14 februarie (inclusiv). Cererile _ primite după această dată nu sînt luate în considerare;
“Rezultatele bune obţinute în recuperarea creanţelor dau posibilitatea BDF să efectueze în mod perm anent plata dobînzilor pentru soldul depozitelor-şi disponibilităţile persoanelor fizice” , se precizează într-un comunicat semnat de preşedintele BDF, Ioan Mânccan.
44.668 de deponenţi al BDF au sume de pînă
la 10 milioane de leiBanca “Dacia Felix” are,
£um, 46.387 de deponenţi lane fizice, care cumulează
cca 93 miliarde de lei. 42.529 de persoane fizice au depozite în lei, în sumă de cca 64 de miliarde, iar 3.858 persoane au depozite în valută (4,9 milioane de dolari). -
Sînt 44.668 deponenţi persoane fizice, cu sume de pînă la 10 milioane (ce au 46 de miliarde de lei), din care 3.332 de persoane au disponibilităţi în valută (1,5 milioane dolari).
Sumele retrase din depozitele în valută
vor avea cursul din... 28 octombrie 1996
Persoanele fizice care au disponibilităţi în valută îşi vor putea retrage sumele la cursul din 28 octombrie 1996 (dată la’ care a fost promulgată Legea 135), respectiv 3 .327 lei/ USD.Pentru diferenţa de curs,
BDF oferă posib ilita tea, clientului deponent să-şi
-constituie im depozit în lei, la termenul solicitat, cu dobînda corespunzătoare acestuia şi:
- posibilitatea plăţii permanente a dobînzilor bonificate: 50 la sută
. - 3 luni, 54 la sută - 6 luni, 55 la sută - 9 luni, 56 la sută - un an. -
Cine nu-şl face cerere, la banii de la BDF
Persoanele care nu se po t prezenta la ghişeele băncii pînă la data de 14 februarie 1997, vor putea să intre în posesia banilor din sumele obţinute de bancă din
. recuperări, în mod eşalonat.S-ar părea că mulţi deponenţi
doresc să se retragă, însă. La finele săptăm înii trecute, numărul cererilor de retragere depăşea 26.000.
' ’ A .V .
A D E V Ă R U L .d e O S u j AGENDA marţi, 11 februarie 1997 ( î )
• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Sfinţii Mc. Vlasic', Sf, Teodora împărăteasa; Calendarul greco- catolic: Sf. Blasiu, ep. m: (s. IV). Prima apari jic a Preacuratei Fecioare Maria la Loiirdes (1858); Calendarul romano-catolic: Apariţia Sf.
Fecioare Maria la Lourdes. v • Mîine: Calendarul ortodox: SfMeletie, Aihiep.Antiohiei; Sf.Mc. Hristea; Calendarul greco-catolic.
. Sf. Meletiu, arhiep.Ântiohiei (+ 381); Calendarul romano-catolic: Miercurea Cenuşii (post şi ab.); Sf.Eulalia, fc.m.
îi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind, taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus. ,
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si «îmbată la ora 11,00.
M edicină generala. Dr. M. Suciu 10 (14-16), dr. G. Răfan 12 (12-14), dr. C. Popa 13 (12-14), dr. S. Loga 14 (14-16), dr. I.. Barbâalbă 12, 14.(10- 12), <}r. L. Rasa 10 (16-17), dr. D. Stăriescu 13 (14-16), dr, D. Beldean 13 (14-16), dr. I. Boilă 10, I I , 13,14 (10-12); In terne. Dr. F. Gherman 10 (15,30-17), 12(10-12), dr.A . Iancu 11 (11-12), dr. Gh. Uza 10(13-15), dr. Cs. Szakacs 12(14-16), dr. C. Vlad 12 (14-1.6), d r. D. P îrv 10 (15 -16 ); R eum atologie. Dr. F. Bayrakdar 12, 14(14-16), d r.,I . Alb 11 (12-14), dr. C . Zotta 14 (13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor I I , 13 (10-12); C h iru rg ie . Dr. C. Cosma 11, 13 (10-12); dr. P. Pitea 13 (10-11); P e d ia trie . Dr. R. Mitea 11 (13-15), ar. M. Fritea 11 (14- 16), dr. M. B ayrakdar.14 (14-16) D erm atologie. Dr. H. Radu 13 (12-14); Psih iatrie . Dr. L. Glodan 12 (13-,15); Dr. C .Ş te fan 13 (14 -16 ); O rtoped ie . Dr. Z. Popa 10 (11-12); O .R .L . Dr. C, Râdulescu 10(12-14), dr. I. Mihali 14 (12-14); Psihologie Psih. L. Boilă 11 (15-17)." .
Programarea bolnavilor de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16- 78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea M icuşnr.3, Bl. 12, ap.12.
Î U ’T O
BIBLIOTECI■ ■ B.C.U. "L ucim B laga" (strada
Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30; duminica:
închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN-
GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîm băta şi duminica - închis7SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr. I), ORAR: funi-joi: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîm băta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţ?vineri: 9-14,45; sîmbăta si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. KogâlniceamTnr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. M EDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - în c h is . : CENTRUL - DE DOCUMENTARE EUROPEANA Si INFORM AŢII COMUNITARE LOCALE (S tr; Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- dum inica: închis. . FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: 'lupi, miercuri: 8^15; m arţi, jo i: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis. ^
■ Biblioteca Academiei^ (strada K o g âIn iceaauJ2 - 14). Orâr: luni - sîmbâtă j î - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis
B Biblioteca Germ ana (stradaUniversităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, m iercuri, jo i 12-16;”vineri - 10-16, sîmbătă-duminică -închis. " "
■ B iblioteca Am ericană (strada Universităt» 7 - 9). Orar luni - vineri 12* - 16; ■ ■ / ,■ Biblioteca Britanică (strada Avram
Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19 ; m arţi, jo i, vineri: 9 - 14; sîmbâtă şi duminică: închis■ Biblioteca "fleltai" (strada CJiniciJer
■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: IS - 19; jo i 19■ Biblioteca Centrului Cultural Francez
(strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.
■ Biblioteca Centrului Cultural German "H erm ann O berth” (str. Memorapdumulu i 111). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ B iblioteca "V aleriu Bologa" a. Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbâtă 8-13, duminică: închis.. *
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe
: sociale şi comportamentale.■ B iblio teca C reştină N*Brt>losw
(str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură crcşlină în diferite limbi).
'M is ir .■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii
30). Orar: zilnic 10*- 17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri-duminică 10-17; luni şi marţi: închis
■ M uzeul Nafional de Isto rie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: *10 - 16; luni închis.
■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (sţr. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.
. ■ Galeriile "Bastion” (Piaţa Ştefan cel Mare 5)/Luni - vineri:-9- 17; sîmbătă şi duminică: închis
■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică
.13-17; luni şi marţi închis. /■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9*
15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.
Marţi, I I februarie Programul 1; 7,00 TVM.
Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial:-Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine: franceză, engleza; 11,05 Film: Noiembrie minunat (r); 12,35 Desene animate; 13,00 Secvenţe iraniene; 13,10 Muzica pentru toţi; 13,50 Schi alpin CM - proba feminină de slalom super-uriaş; 15,00 TVR Cluj-Napoca; 15,35 Grendizer - desefle animate; 16,10 Fii tu însuţi; 16,45 Convieţuiri; 17,35 Cazuri şi necazuri în dragoste; 18,30 Tribuna partidelor parlamentare; 18,55 Medicina pentru toţi; - ■ ■ 19,25 Serial
(Franţa ’61); 12,30 Am întîlnit şi români fericiţi; 12,55 Ştirile Pro . Tv; 13,00 Fi lm: Fără inimă (SUA 1994); 15,00 Serial: .Verdict: crimă!; 16,00 Serial: Tînăr şi neliniştit; 16,45 Serial:.înrobită de iubire; 17,30 Serial: Who’s the Boss; 18,00 Ştirile Pro TV; 18,05 Sport la minut; 18,15 Serial: Cagney şi Lacey; 19,00 Ştii şi cîştigi; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Serial: Chicago Hope; 21,00 Serial: Secrete de familie; 22,00 Serial: Familia Bundy; 22,30 Serial: . M.A.S.H.; 23,00 Deşteaptă-te, române!; 0,00 Ştirile
(documentar): „Trăind cu cim panzeii”; 14,30 Ritmuri muzicale; i4,40 Gong! (r); 15,10 De lingua latina; 15,40 B ab ar- desene animate; 16,05 Serial: Top Model; 17,00 Zodia B a la n ţe i- emisiune de educaţie juridică; 17,40 Scrial:rAndrea Celeste;18.30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Pro Memoria;20.30 Formă şi culoare; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 C ăsuţa poveşti; 21,35 Orizontu:' p . culturale.^Emisiune de informare f şi com entarii- pe tem e de j-
Katts şi cîinele;20,00 Jurnal, meteo; 20,35 Ediţie specială; 20,50 Film: Maica Ioana a
• telespectatorsportive; 0,40 Film: Expediţie în epoca de piatră (r); 2,10 Serial:
îngerilor (Polonia 1961); 22,50 7 Chicago Hope (r).zile în România; 23,30 Jurnal; * s Miercuri, 12februarie23,45 Videocaseta muzicală; 0,15 Programul 1: 7,00 TVM.Gong! Emisiune de actualitate Telematinal; 8,30 La prima oră;teatrală; 0,40 Vivo Live Rock 9,20 Serial: Santa Barbara (r);Night. Concertul formaţiei 10,05 Videolexicon; 11,05Antract. - • 4 Videocaseta muzicală; 11,20
Programul 2:7,00 La prima oră; Serial: Andrea Celeste (r); 12,108,30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 Ora Desene animate; 12,40 Reflectorde muzica; 10,05 Magazin satelit; (r); 13,10 Muzica pentru toţi;11,10 Punct de întîlnire. Casă 13,50 Schi alpin CM de laromânească la Chiticaz; 11,30 Sestriere (Italia);^ 14,50 Jurnal; Teatru TV: „Lungul drum al zilei, 15,00 TVR Iaşi; 16,00 Jurnal;către noapte” de Eugene O’Neil: 16,10 Melodiile iubirii; 16,25 SchiInterpretează Teatrul Naţional din» alpin CM; 17,30 TeledisculCluj; 13,50 Serialul serialelor; muzicii populare; 18,00 Grendizer14,40 Limbi străine: franceză, - desene animate; 18,30 în faţaengleză (r); 15,40 Babar-desene^ Dvs. !; 19,30 Serial: Californiaanimate; 16,05 Serial: Top Model; visează; 20,00 Jurnal, meteo;17,00, 23 de milioane (I); 17,40 20,35 Ediţie specială; 20,50Serial: Andrea Celeste; 18,30 23 , Serial: Masada ; 21,40 Noide milioane (II); 20,00 Cu cărţile frontiere. Mica glaciaţiune; 22,20pe faţă. Noutăţi editoriale; 21,00 Serial: Frumoasa şi bestia; 23,10TVM. Mesager; 21,30 Căsuţa cu poveşti; 21,35 între da şi nu. Dialectica tranziţiei; 22,00 Credo. Anul 2000; 23,10 „Un cuplu de azi si de mîine” (teatru liric /r). i
PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 Who’s the Boss (r); 10,30 Serial: M.A.S.H' (r); 11,00 Film: Expediţie în epoca de piatră
actualitate; 22,05 Film serial; t Pro Tv; 0,20 Sport.la minut - ştiri 22,50 Uti secol de cinema. O seaiă j
cu Peter Ustinov; 23,45 Din Darul Magilor. Recital grupul Cargo; 0,15
Magazin satelit.PRO TV: 7,00 Ora 7, bună
dimineaţa ! 9,00 Serial: T înăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut 10,00',Who’s the Boss (r); 10,30 Serial: M.A.S.H; (r); 11,00 Film Povestea Emmei (Australia ’86); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Film: V e s tu l 'v e se l;. 15,00 Serial: Verdict:"crimă.!; 16,0.0 Serial: Tînăr şi neliniştit; 16,45 Serial: înrobită de iubire; 17,30 Serial Who’s the Boss;"l 8,00 Ştirile Pro Tv; 18,05.Sport la minut; 18,15 Serial: Robocop; 19,00 Ş tii şi cîştigi !; 19,30 Ştirile P ro Tv:20.00 Drificlle Steel’s: „O dată îs viaţă” (SUA 1994); 21,50 Ştirik Pro Tv; 22,00 Şerial: Familia Bundy; 22,30 Serial: M.A.S.H.:23.00 Serial: Lege şi ordine; 0,(K Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport la minut - ştiri sportive; 0,40 Film- Povestea Emmei (r); 2,20 Film: 0 dată în viaţă ( r) .;
'Redacţia nit îşi asumă respos-
.sabilitaiea pentru schimbările interveniţi in progiuMele posturilor de televiziuni.
Personalităţi în Top. Nae Caranfil; 23,30 Jurnal; 23,45 Confluenţe. Muzeul viu (III); 0,15 Întîlnirea de la miezul nopţii. ..
Programul 2: 7,00 La prima oră; 8,30 TVR Timişoara; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Caleidoscop-satelit; 11,30 Film: Maica Ioana a îngerilor (r); 13,45 National Geographic
Teatrul Nationalprezintă părţi}-; 11 februarie ora 19: Regina mama. %
Opera Maghiarăprezintă marţi, 11 februarie ora 18,30: Bărbierul din Sevilla. Abonament ,Jlonai”.
F A R M A C IIFarmacii
permanent:”Corafarm’’
serviciu l Farmacia
stb Ion MesYer/'înr. 4, telefon 17-51-05..• Garda de noapte: Farm acia
nr! 5 "CLEMATIS"; P - ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13- 63, orar 20-8. ■
RADIO CLUJMarji, 11 februarie
6,00 Bună dimineaţa (vâ spune -astăzi Delia Bob). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, dc la Cluj prezintă Florin Săsănnan. 11,00 Bulelin dc ştiri. 11,05 Salonul artelor, redactor Oana Cristea. H,30 Diapazon, rcdactor Florin Muntean. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, ediţia dc marţi: rcdactor Melania DrâganT 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului, vă ascultăm si înccrcăm să aflăm
pentru dumneavoastră. Telefonul nostru 064 / 420031, redactor Cristian Zoicaş. 13,55 Buletin dc ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară, 18,00 Radiofax, redactor .Constantin Mustaţă. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Partidele-politice, Traian Bradca. 19,20 Reporteri pe drumurile Transilvaniei - Expediţia de marţi - rcdactor Constantin Mustaţă. 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă: Florin Muntean. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului. .
Marţi, 11 februarieContact ştiri: 5,30- -
23,30 (din ord in
n m — oră: cu. excepţiaWtnCf 18,30)Buletinul
de ştiri ţi rubrica "Actualitatea "II.II.C. World Service la ora 18,00.
5,00-8,00 Bună i dimineaţa,-. România! (’?Actualitatea”, Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Remember, Informaţii diverse, 7:45 Revista Presei Ccn(rale). 8,00-14,00 Azi în Cluj- Napoca (8:10 Revista Presei Locale, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar, 9:05 Microbiografîe sonoră). 11,00- 19,00 Contact FM (Muzică non- stop, Informaţii diverse, Concursuri). 19,00-22,00 Scara la Cluj-Napoca. 19,05-19,20 Divcrtis Radio Show. 22,00-24,00 Contact Gold' - realizator Alexandru Ghcorghiaş. Emisiune dedicată muzicii anilor ’50-’80. 24,00-1,00 Contact'astronomic - realizator Dănuţ Ionescu, Emisiune realizată în dialog cu ascultătorii, răspunsuri Ia întrebări legate dc accst fascinant domeniu. 1,00-3,00 Top 50 (r).
Programul teieviziunilor prin cablufS] P O R T A LIBaaBI e x p o r t - im p o r t s .r .u . ;
LABORATOR (Biochimie - Bacttriolagic Imnnalo^c Parazitologit Determinare Rh - Test! de sarcină - Antigen HBS - Elisa T a t- Eiaminâri citologice pentru depisUrei cancerului de col uterin - Investi «aţi pentru sterilitatea feminină ?i masculini: ZILNIC, in c lu s w DUMINICA
o r e le 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 - 7Rezervare, consultaţii
, . la teL 41.41:63. j
7 - 13 FEB R U A R IE
* REPUBLICA - Space Jam - Meciul secolului - SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20) * VICTORIA - Risc maxim- SUA( 11; 13; 15; 17; 19); * ARTA - în căutarea lui Kichard- SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI:- sala A: Scven - SUA (12,45; ,15,00; 17,15; 19,30); - sala B: Cocoşată! dc la Notrc Dame -•
SUA- ( 13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT - Dragonul de aur - SUA (11; 13; 15; 17; 19).
TURDA: * FOX - Martorul incomod - SUA - premieră; TINERETULUI - între lege şi destin - India.
DEJ: - ARTA \ - Răscumpărarea ' - SUA - premieră; Sabia magică - SIJA - premieră. -
GHERLA: PACEA - îngerii păzitori - Franţa - premieră - Armata celor 12 maimuţe - SUA; Tăccrca pieilor - SUA - premieră.
Reacţii pro şi contra la ideea unui summit ‘în cinci” consacrat relaţiilor dintre NATO şi Rusia
Washingtonul a respins ideea unui summit “în cinci” (Franţa,
Marea Britanie, Germania şi Rusia) pentru a defini relaţiile dintre NATO.şi Moscova, în timp ce mai multe ţări şi-au exprimat opoziţia faţă de crearea unui “directorat al. celor mari” în cadrul Alianţei. Potrivit unor surse de încredere de la Bruxelles, ideea unei astfel de reuniuni,- în aprilie, la Paris, este susţinută de Germania şi Franţa pentru a pregăti mai bine extinderea NATO, căreia îi va fi consacrat summit-ul de la Madrid, prevăzut pentru luna iulie. Washingtonul consideră însă că “trebuie luate în seamă părerile tuturor ţărilor membre ale NATO, mici sau mari”. •
în opinia Bonnului şi Parisului, o astfel de iniţiativă ar permite occidentalilor să facă, înainte d ş reuniunea de la
. M adrid, un ansamblu de propuneri M oscovei, de la problema relaţiilor cu NATO şi
.crearea unui mecanism comun de consultări şj pînă \a reducerea arm am entelor în . -cadrul T rata tu lu i 'a s u p r a forţelor convenţionale în Europa (CFE). Reuniunea ar putea constitui, totodată, şi un prilej pentru creşterea ajutorului economic acordat Rusiei prin intermediul, de pildă, al Grupului ţărilor celor mai industrializate (G-7). Dar mai multe state membre ale NATO şi-au exprimat opoziţia faţă de constituirea unui “directorat” al marilor ţări în cadrul A lianţei. O înalta oficialitate americană a precizat, sub acoperirea anonimatului, că SUA s-au adresat Franţei încercînd să o descurajeze în a lansa oficial această initiativă.
A F P
Rusia sprţjină ideea unui “summit în cinci” asupra relaţiilor sale cu Occidentul
1,
' 4
Rusia sprijină ideea unui “summit în cinci” (Rusia, SUA, Franţa, Germania,- Marea Bntanie), în această primăvară, pentru definirea relaţiilor sale cu NATO, o propunere franco- germană care îi. divizează pe aliaţi.
PotriviK un<5r surse idiomatice, Franţa şi Germania preconizează ca acest summit să aibă loc în aprilie,, la Paris, penlru a reglementa relaţiile cu Moscova pînă lat reuniunea "la nivel în a lt a NATO, de la . Madrid, din luna iulie, la care- urmează sa fie lansat procesul de extindere a Alianţei lâ unele ţări din Europa de Est (Polonia, Ungaria şi Republica Cehă sînt favoritele primului val). O astfel
■de reuniune ar permite iniţierea unui ansamblu de propuneri destinate R usiei, a tît în ce priveşte relaţiile sale cu NATO, prin crearea unui mecanism mixt de consultări, cît şi unele aspecte de reducere a armamentelor în cadrul unei m odernizări a Tratatului cu privire la forţele convenţionale din Europa (CFE). Purtătorul de cuvînt al
tentativă de creare a unui “directorat al celor m ari” . “Această concentrare a puterilor nu este raţională şi aminteşte de perioada de dinainte de război”, a declarat ministnil belgian de externe, Erik Derycke,
. exprimîndu-şi ostilitatea faţă de un astfel d0 summit şi atrăgînd atenţia că deciziile trebuie luate în cadrul Consiliului Alianţei. îtf
; opinia Italiei, “discutarea în cinci a unui subiect care trebuie soluţionat în '16 nu este foarte utilă”, a declarat un purtător dc cuvînt al guvernului.
Statele Unite au respins iniţial această iniţiativă Washingtonul a apreciat că “trebuie şă sc ţină seama de opiniile tuturor ţărilor membre ale NATO, mari sau m ici” . Un înalt responsabil am erican a ' precizat, sub acoperirea anonimatului, că am ericanii au încercat să-i convingă pe francezi să nu prezinte oficial această propunere. Ulterior Casa Albă s-a declarat gata “să examineze” ideea unui_ “summit în cinci” , precizînd - prin purtătorul său- de cuvînt - că doreşte “să-afle
A F P , R e u te r
i Preşedinţiei ruse, -Scrghei -mai multe amănunte” despre | lastrjemski, a confirmat, la 5 această iniţiativă”.\ februarie, sprijinul Moscovei '\ faţă de o asemenea iniţiativă, pe; ţ care preşedintele Boris Elţîn .a i evocat-o îm preună cu : preşedintele francez Jacques i Chirac şi cu cancelaml german ‘ Helmuţ K ohl, singurii
conducători occidentali care l-au vizitat de la începutul acestui an. Franţa, favorabilă extinderii, dar dornică- să integreze Rusia în viitorul spaţiu european de securitate, este cu atît mai activă în actualele tratative, cu cît doreşte să evite orice hegemonie americană în Europa.
Moscova, care s-a opus oficial Şinderii NÂTO spre Est, în
"•ţDecial d in cauza presiunii clementelor naţionaliste din interiorul ■ ţării, cere să se semneze cu ca un document de natură juridică. '
Ideea unui “summit în cinci” ' a provocat deja disensiuni înv rîndul celor 16 membri ai NATO, d intre care unii au condamnai a .priori price
A F P
tiircia - ameninţată de o nouă intervenţie a militarilor în viata politică
Pericolul unei noi_interven{ii a militarilor în viaţa politică a ţării este intens comentat la Ankara, armata atrăgînd atenţia islamiştilor că nil va tolera nici o repunere în cauză a laicităţii şi ■ chemînd la ordin restul clasei politicc. : -
Militarii au reuşit să incite spiritele organizînd o paradă cu tancuri pe străzile,linui cartier islamist din apropierea Ankarei,: unde au avut loc recent manifestaţii antilaice. Presa turcă evoca deschis posibilitatea unei intervenţii militare, care, potrivit ei, ar putea fi o “lovitură de stat civilă”, respectiv un ultimatum al armatei ce ar dicta politicienilor calea pe care trebuie să o urmeze.
Demonstraţia de forţă efectuată de armată la Sincan “nu înseamnă ca aceasta va trece la o‘ lovitură de stat începînd de
mîine (.,.), ci constituie un ultim ■ avertisment (adresat clasei politice)”, scria redactorul-Bilai Cetin în “Yeni Yuzly”. Citat de acelaşi cotidian, un general"în retragere, Nevzât Bolugiray, a declarat: “Eu nu pot să afirm că nu va avea loc o lovitură de stat” dacă actuala situaţie vâ continua. Refah a repus pe tapet problema portului vălului islam ic în
-universităţi şi în instituţii * publice, interzis de legile laice ■ ale ţării, şi construirea unor moschei în locuri care simbolizează Turcia modernă, la Istanbul şi Ankara. •„Recent, cii prilejul unei "serate pentru Ierusalim”, organizată de primarul din Sincan,' Bekir Yildiz (membru al Refahj, acesta şi ambasadorul Iranului s-au ' pronunţat în favoarea “Sharia” (veşmintele islamice), ceea ce a -
provocat indignare în rîndul prolaicilor. Diplomatului iranian i-a fost remisă ,o notă de protest din< partea M inisterulu i Afacerilor Externe. Yildiz a fo s t ' destituit la 4 februarie, împotriva lui fiind emis un mandat dc arestare, la “sugestia” militarilor.
■ După incidentul de Ia Sincan, în -. rîndnl 'opoziţiei, al organizaţiilor sindicale şi presei- au început să fie lansate apeluri pentru a se pune capăt rapid coaliţiei dintre Refah şi Partidul Căii Juste (DYP, dreapta), a ministrului afacerilor externe, Tansu Ciller, alianţă considerată periculoasă pentru ţa ră / <
Turcia a cunoscut trei lovituri de stat militare în ultimele patru, decenii - în 1960,1971 şi 1980 -, toate motivate de faptul că urmăreau ‘apărarea republicii ameninţate de distrugere”.
A FP
Rachete americane destinate Thailandei • si Emiratelor Arabe Initeî
SUA s-au oferit să furnizeze Thailandei şi Emiratelor Arabe Unite (EAU) rachete aer-aer de tehnologie avansată, pentru a stimula cele două ţări să achiziţioneze avioane de luptă am ericane, informează cotidianul “New York Times”. Aceste rachete cu rază medie de acţiune (AMRAAM) nu au fost puse la dispoziţie- pînă acum decît unor state membre ale NATO. ;
Pentagonul şi-Departamentul de Stat au refuzat să precizeze
dacă Washingtonul â făcut într- adevăr o astfel de ofertă celor două ţări. : :
Thailanda exercită presiuni pentru a obţine rachete aer-aer în cadrul unui acord larg privind achiziţionarea de avioane' de vînătoâre “F/A-l 8”, în valoare de 600 milioane de dolari. . Potrivit ziarului citat, Rusia â promis că va vinde Malayeziei rachete cu tehnologie similară în cadrul programului de furnizare a avioanelor de vînătoâre MIG- 29 încheiat cu această tară în
urmă cu trei ani. 'Cotidianul “New York
Times” adaugă că, în unna unor intense dezbateri, Administraţia Clinton şi-a dat acordul pentru vînzarea de rachete AMRAAM, Emiratelor Arabe Unite, după ce‘ acest, stat a lansat o cerere de ofertă pentru achiziţionarea a 80 de avioane de vînătoâre, în valoare de 6-8 m iliarde de dolari. Emiratele Arabe Unite înclină să achiziţioneze aparate de vînătoâre “F-16”, construite de “Lockheed Martin”.
A F P
Serviciile secrete daneze nu o reuniune a parlamentului
Serviciile, secrete ale poliţiei daneze PET nu au spionat o 1 reuniune a parlamentului kurd în exil în 1996 la Copenhaga şi nu au informat autorităţile turce despre- dezbateri, a afirm at ministrul danez al justiţiei, Frank Jensen. -- V ’: Această punere la punct este
o dezm inţire a inform aţiei difuzate pe postul de televiziune danez TV2, care anunţa că PET a supravegheat.şi a. ascultat în martie 1996“această reuniune legală de ; trei zile a parlamentarilor kurzi în exil.
Materialul a fost apoi trimis în limba originală şi în traducere daneză serviciilor de informaţii de la Ankara, potrivit canalului . dc televiziune.
M inistrul a cerut ..-TV2 să “docum enteze” .! , această informaţie, precum şi pretinsa cooperare dintre poliţiile daneză şi turcă. El a precizat .că documentul prezentat de TV2 “nu dovedeşte” că există o cooperare danezo-turcă în lupta
■ împotriva terorismului. “Acest document este o scrisoare a Ministerului Justiţiei, trimisă în
aii spionat kurd în exil1994 Ministerului Afacerilor Externe, în care Turcia propune ' ca cele două ţări să coopereze în problemele privind securitatea şi lupta împotriva terorismului.,: Guvernul danez- a autorizat anul trecut această reuniune^ kurdă, în numele libertăţii de expresie şî a l apărării m inorităţilor oprim ate. Dar Danemarca a declarat că se opune terorismului internaţional, - cooperând cu alte ţări, mai ales în cadrul NATO şi al Consiliului Europei, pentru combaterea acestui llagel. ..■■■■■
Marile manevre privind aderarea ţărilor din sudul Europei Ia moneda unică
7
C otidianul “Financial Times” a publicat în numărul său din 5 februarie un articol în care se precizează că Italia va putea adera la Uniunea Economică Monetară (UEM) în anul 2000 sau 2001, în parte pentru a atenua temerile
în op in ia -experţilor, există destule confirmări neoficiale care să-i convingă că există un sîmbure de adevăr în acest articol.
Beneficiind de- o mare experienţă politică şi consideratîn mare măsură drept artizan al
germ anilor în legătură cu integrării europene, cancelarul stabilitatea Euro. P otriv it Kohl a declarat că atît Italia, cît p lanului prezentat de cotidianul britanic, un “nucleu dur” de ţări membre ale UE va intra în UEM în 1999. Italia,Spania şi Portugalia - ţări din aşa-numitul “Club Med”, cum sînt numite deseori - au‘negat că ar deţine informaţii despre un plan de acest gen, cum au făcut-o de altfel şi ministrul germ an de finanţe, Theo W aigel, şi o ^sursă guvernamentală franceză, Dar,
pentru Euro în 1999 va fi stabilită în primăvara anului 1998 de către şefii de stat şi de guvern din ţările membre ale UE, * pe baza rezultatelor economice obţinute în 1997 şi p o tr iv it’ criteriilor stabilite în Tratatul de la Maastricht”, a adăugat el. în vederea calificării pentru Euro, ţările membre ale UE trebuie în
şi Germania mai au încă multe primul rînd să-şi reducă deficitul de făcuţ pe calea spre UEM. public la 3 la sută din PIB pe.
Un purtător de cuvînt al - anul 1997. > v Comisiei Europene a precizat că în realitate, Bundesbank şi nu există.nici un plan privind bancherii germani nu doresc am înarea aderării Italiei la aderarea ţărilor- din sudulmoneda unică pentru anul 2000 sau 2001; după cum a sugerat articolul apărut în -“Financial Times”, citînd declaraţii ale unor bancheri şi ale unor cxpcrţi_ monetari europeni. “Lista ţărilor care urmează să se califice
Europei la moneda unică încă de la lansarea ei, în 1999, pentru a nu slăbi prea tare Euro în raport cu marca geţmană şi a provoca un exod.de capitai în afara Germaniei. “Bundesbank se pronunţă fără nici o nuanţă
împotriva aderării ţărilor din “Clubul M âl” (Italia, Spania, Portugalia) la Euro în 1999, Ea estimează că Euro trebuie să demareze cu Franţa, Germania, ţările Beneliixului, Austria, Irlanda şi poate Finlanda”, a spus un diplomat european. La recentul Forum de la Davos, Ernst-M oritz Lipp, membru al Consiliului director al Dresner Bank, a estimat că “Spania ar putea întruni criteriile de aderare'în .1999, dar Italia, fără îndoială, nu. Admiterea Spaniei fără Italia este imposibilă din punct de vedere politic, ceea ce va da naştere unei mari probleme. Franţa şi G erm ania vor trebui, deci, să convingă Spania să accepte să-şi amîne aderarea”.
. R e u te r
Javier Soiana a discutat
la Ankara locul Turciei în noua
arhitectură de securitate continentală
\
Secretarul general al NATO, Javier Soiana, a avut la 6 februarie convorbiri cu liderii turci, care condiţionează acordul lor pentru extinderea NATO de acceptul Uniunii Europene de a avea relaţii mai strînse cu Ankara.
Necmettin Erbakan, primul premier islamist al Turciei, a reiterat punctul de vedere al Ankarei că extinderea NATO este condiţionată de relaţiile ţării sale cu . U niunea Europeană şi cu braţul ei înarmat, Uniunea Europei Occidentale (UEO). “Ei sînt preocupaţi de transformarea NATO, în special în legătură cu rolul UEO” , a declarat Soiana. '“Cred că vom fi în stare să . lin iştim această preocupare” . Hans van Mierlo, ministrul olandez de externe, a declarat că Europa se confruntă cu dificultăţi în a admite Turcia ca membru cu drepturi depline din cauza dosarului ei priv ind respectarea drepturilor omului şi a__identităţii sale religioase. Turcia'a dorit să obţină asigurări că identitatea sa musulmană nu-i va bloca intrarea. în Uniunea Europeană.
Vizita lui Soiana a avut loc într-un moment de reluare a tensiunilor cu Grecia în problema Ciprului, Nicosia intenţionînd să cum pere rachete ruseşti pentru a contrabalansa forţa aviaţiei turce. Ankara ameninţase cu o intervenţie în cazul în care vor fi instalate aceste rachete.
Oficialităţi ale NÂTO se tem că acest conflict între itouă ţări membre ale sale, Grecia şi Turcia, ar, putea afecta planurile vde reformă ale Alianţei şi de admitere de noi membri din Europa de Est, fostă comunistă. Soiana, care a vizitat ambele ţări anul trecut, doreşte ca Ankara să accepte măsurile “de edificare a încrederii”. Se aşteaptă ca secretarul general al NATO să se deplaseze la Atena la sfirşitul lunii - ca parte a unei serii de vizite în ţările membre ale NATO înaintea summ it‘u lu i; A lianţei, programat pentru luna iulie, la care se va discuta despre extinderea ei către Est. Soiana
subliniat im portanţa Ankarei în cadrul NATO, înaintea întrevederii sale cu ministrul de externe, Tansu Ciller, şi cu oficialităţile m ilitare: Tansu Ciller avertizat că Ankara se opune prin veto extinderii Alianţei către Est, în cazul în care Turcia nu reuşeşte să dezvolte relaţii mai strînse cu Uniunea Europeană. ; : "’v . T urcia, 99 Ia sută musulmană, dar cu vederi laice, a semnat în 1963 un acord de asociere cu Uniunea Europeană, cerînd în mod oficial să fie prim ită în organizaţie încă din 1987.
A D E V A R U Ld e C l u j POLITICĂ
/ ___ •_____ ■ - ____—
m a r ţ i , 1 ! f e b r u a r i e 1 9 9 7 ( V )
P rim ă ria in te n ţio n e a ză să d ezve lea scă în că o p la că
Propunere privind textul şi lista de pe placa comemorativă ce se va amplasa pe Cetăţuie (referitoare la martirii din 1848-1849)1. Din formula de început a
lextului, propus deja, să se scoată numărul 200, deoarece'nu este o precizare (atît de ^rotundă) conformă unei ' atestări documentare. '.
Lisla românilor ucişi atunci pe Cetăţuie sau în zona Clujului este mai mare. (Numai la Iara au fost ucişi “24 de bărbaţi, 6 femei şi 3 prunci”,' cărora nu le ştim deocamdată numele).' : _ • •' 2. Din formula de început, de asemenea, să fie scpasă sintagma “stăpînirea ungară”, care este neconformă realităţii istorice prin ambiguitatea" cu care este formulată. In toamna anului 1848 şi la începutul anului 1849 românii transilvăneni nu aveau o?
■ “stăpînirc ungară”, ei âveau atunci ■, o administraţie românească. ;: Astfel, prapuri ca formula de: început să fie următoarea: v
v‘‘Pe această- înălţime, numită Cetăţuia, şi în alte locuri din zona Clujului, au fost executaţi, prin glonţ sau spînzurăloare, numeroşi ■ români, prin terorismul maghiar - cum îl caracteriza Bariţiu -,:în campania de reprimare a Revoluţiei Române de la 1848... din Transilvania”. . î-:3. în listă trebuie să figureze neapărat şi localitatea de origine
,a fiecărui martir, pentru care există date, deoarece se respecta astfel un adevăr istoric şi se redă identitatea şi personalitatea"
fiecăruia. Astfel, am constatat că în lista propusă se suprapun două nume rcprezentînd aceeaşi persoană, în cazul lui Alexandru Varga din Dragu şi Alexandru (la Bariţiu, Alexiu) Orga din Dragu. La fel, Todoruţ din Valcău este Todor din Văleni (Valcăul este astăzi Văleni).’ * ■
Eu, propun uAnătoarea listă (pentru care există atestări documentar istorice de epocă şi atestări în -publicaţii din veacul trecut).
IGNAT AITONEANU, IOAN AITONEANU, ACHIM ALEŞTEANU, BENIAMIN BANCU, ILIE BÂLAI din Dragu, IOAN BĂLAI din Dragu, IRIMIE BĂLAI din' Dragu, PETRE BĂLAI din Dragu, TODOR BĂLAI din Dragu, TODOR BECKE, IOAN BERARIU, GEORGE' BIŞCĂ, VASILE BURCĂ din'Som esu" Cald, TOADER CENAN, ’ VASILE CHIOREANU, IOAN COZMA din Apahida, ILIE CUIBUS din Măcicaş, VASILE CUTEANU, NICOLAE DAN, .MAXIM DETEŞANU „din Sărmaş, DUMITRU FISCUTEANU, ŞTEFAN GREBLĂ din Sărmaş,
KOVATS din Sâmpetru Almaşului (ţigan-neoun-garus), ~ IOÂN MĂRGINEAN din Apahida, IOAN MEŞTER "din Vultureni (ţigan- neoungarus); IOAN MICLE din Dragu; IOAN MOLDOVAN din Nuşfalău (judele satului), ŞTEFAN MORA din Simioneşti (preot ortodox), FILIMON MOROŞIANU, ALEXANDRU
' ORGA din Dragu, IOAN PAVEL, IOSIF PAVEL, LUCA POP din Săunaş, MIHAI POP. din Nuşfalău (preot greco-catolic), IOAN PROSTEÂNU, VASILE REŞIERU, ; ■ IOAN ŞOMEŞFĂLEAN, r SIMTON SUCIU' din Adalin, MACAVEI SABĂU din Sărmaş, VASILE ŞIPOSIU,: TODOR din Văleni, VIRAG JANOS din Fodora (ţigan : neoungarus).
' 4. Deşi pe Cetăţuie există o . placă comemorativă ce aminteşte
de martiriul învăţatului sas,
din 7 februarie a.c.) si anume “MASIMILIAN COVACIU, IOAN FECHETE NEGRUŢIU - protopop greco-catolic al Clujului (?) MOLDOVEANU - paroh în Uioara şi ALEXIU MOLNAR”, situaţia corectă din p u n c t de vedere istoric este următoarea: jVlasimilian Covaciu este una şi aceeaşi persoană-cu Kovâts Miksa,' “românizat” de Bariţiu, de altfel pe bună dreptate, deoarece deşi este menţionat ţigan - neoungarus, el apare în matricolele româneşti greco-catolice, luptînd, desigur pentru cauza românească şi nefiind revendicat de unguri în matricolele lor, Ioan Fechete Negruţiu a murit la adinei, bătrîneţi, la 4 decembrie 1888 (Bariţiu se referă la martiriul .lui, pentni că acest protopop a fost scos din locuinţa sa din Cluj în toamna anului 1848 de către
GRIGORE din Feiurdeni, 'pentru libertate, pentruDARCU HĂRSAN din Năoi, drepturile sasilor si românilor".PETRU HOBOLE din Sieu Măre, V asile LECHINŢANTODOR- IANCU din Dragu, — ^— ;VAS1L1CĂ IANCU din ,Dragu,- P.S. în legătură cu humeleILIE din Feiurdeni, CONDRATE care “s-au mai găsit” de cătreKESZUTSO din Sărmaş, MISKA “Mesagerul Transilvan” (vezi nr.
Ştefan Ludwig Roth, poate că ar ' “honvezi călări şi pedeştri şifi bine să se scrie la sfîrşit, pe' “tîrît pe străzile Clujului, printrenoua placă propifsă următoarele, insulte şi lovituri din partea
“Demna de^eşnica amintire plebei (ungare) şi a miliţieieste şi jertfa învăţatului, sas, kossuthiene”, anchetat şiŞTEFAN LUDWIG ROTH, ucis terorizat, dar nu a fost omprît;tot atunci pe această Cetăţuie, Â lexiuM ohjar (preotul dinnumai pentru că s-a pronunţat Alecuş) şi Moldovanu; preotul
din Uioara (azi Ocna Mureş), au fost ucişi tot atunci, dar nu la Cluj, relatarea despre moartea lor este dată de canonicul român Manfi din Blaj; în februarie 1875.
comitete şi comiţi extrapărlâmeutare'şi extra-civice, cu . preponderenţă explicit: politică, aparţine unui sistem care intenţionează ocolirea societăţii • civile şi poate avea că efect chiar ' eludarea legii. Oricîte comitete şi comiţii anticorupţie, anticriză şi ..i anti-anti s-ar crea, cîtă vreme nu sc va întări 'cadrul constituţional şi instituţional statal, nu. se va moderniza şi eficientiza procesul legiferării ş i ; al aplicării legilor şi mi se va consolida încrederea fiecărui cetăţean în justeţea legii şi corectitudinea aplicării ei, eradicarea problemelor care motivează propunerea unor asemenea comitete rămîne doar un deziderat carc se va concretiza .numai îu delaţiuni zgomotoase ş i ; penibile partituri politice. De aceea, P.N.R.'susţine „că'ar fi cazul ca partidele politice parlamentare şi extraparlamentare să devină un sprijin sincer al acţiunii dezvoltării şi modernizării statului de drept în România, Totodată, P.N.R. încurajează exprimarea comunitară în chestiunile corupţiei, crizelor dc tot felul şi tuturor aspectelor importante pentru cetăţenii ţării şi activizarea întregii socictăţi civile pentru eliminarea acestor stări societate maligne, inclusiv pentru evitarea politicianismului desfăşurat şi prin astfel de comitete şi comiţii păguboase,
BIROUL DE PRESĂ
Comunicat OTNL. Vineri, 14 februarie, ora 15,30, la sediul PNL (B-dul F.roilor, nr. 6-8), va avea loc adunarea generală a organizaţiei municipale Cluj-Napoca dc tineret a PNL pentru informare în Icgâturâ-cu activitatea organizaţiei în perioada 1994-1996 şi alegerea structurii dc conducere. -
Ţ ă r ă n iş t i i n u a u î n c ă o m p e n lr u I n s p e c to r a tu l ş c o l a rP.N.T.C.D. nu are deocamdată
o propunere pentru funcţia, de inspector şcolar general, aşteptînd ca eventualii candidaţi" să elaboreze un proiect managerial al postului, după cum a solicitat m inisterul Învăţămîntului. -
: Schim barea \ actualului inspector, Victor Drăgoi, a fost una din priorităţile declarate ale prefectului"Alexandru Fărcaş. El- a înaintat la Bucureşti numele lui Emil Sitaru ca propunere de înlocuire a lui Drăgoi. Invocînd m otive fam iliale, Sitaru a. renunţat în cele. din urmă la candidatură, aşa'încît scaunul lui
D răgoi nu , este ameninţat mopentan de nici un pretendent '
Procedura de înlocuire a actualului inspector general a devenit mai complicată printr-o decizie a ministerului învăţămîntului.; Ministerul. cere
inspector. Nici o înlocuire a unui; director de serviciu descentralizat din judeţul Cluj nu a avut loc săptămînă trecută, prefectul;justificînd reacţia ■întîiziată a Bucureştiului prin
: problemele pe care le întîmpinăfiecărui candidat să depună itn ministerele1 în elaborareaproiect mangerial al postului la programelor de reformă. >care rivneşte. Prefectul declară -Surse dcînne de încredere dincă va ţria proiectele primite, P.N.Ţ.C.D, arată că Alexandrualegînd două sau trei pe care le Fărcaş insistă pentru schimbareava trimite la Bucureşti în vederea ' lui Valentin Cimpoiu, directorconcursului. El spune că această la Direcţia de finanţe, şi seopunemodalitate, dp desemnare a ' înlocuirii directorului de lanoului inspector general este cea RENEL; solicitată .vehement demai corectă şi că nu e nici o Iuliu Păcurariu, liderul local algrabă în schimbarea actualului P.D. : (C .C .)
Dl Grigore Verebei se întreabă:
î
“Scandalul bugetului”, bîlbîit de primul ministru, a stupefiat opinia' publică românească.Dezvăluirile premierului Ciorbea sînt de natură să paralizeze buna credinţă1 a oamenilor politici dc la nivel teritorial. Trecînd peste moment, dl Grigore Verebei^ prim vicepreşedinte al Comitetului Judeţean al PSM Cluj, a acceptat o discuţie pe temă, vizînd atingerea adusă protecţiei sociale.,
. - î n problemele protccţici sociale, nu vi se pâre că PSM s-a cantonat în espectativă?
- Dimpotrivă. După alegeri, liderii PSM au subliniat deseori imperativul adoptării unui pachet de măsuri coerent şi realist de protecţie/securitate socială. * în ideea că redresarea şi vigoarea economiei româneşti tot cei mulţi le vor făptui. Dar nu prin himere colective. Pentru a evita să fim taxaţi de populism şi ipocrizie, noi n-am oferit predici politice, ci soluţii din programul partidului. în acest timp, partidele, de guvernămînt s-au luptat pe fotolii şi scaune; cele din opoziţie să-şi refacă rîndurile şi să încheie oarece coaliţii. Cu promisiunile , cabinetului Ciorbea, brodate în coadă de peşte, au rămas să se lupte sindicatele. Este neloial ş i, o deturnare de compeţenţă să le arunci lor mănuşa. Mai ales după “joia neagră”; cînd speranţele sînt bîntuite de secetă. Politicienii se fac - a nu vedea că în Balcani evenimentele, dau în clocot; se
, sting lumini şi se aprind ruguri.Tensiuni de acest gen ar fi astăzi fatale pentni România,. Să ne ferească Dumnezeu de mersul’ racului;-
: - Mă tem de zile mai sumbre.1 de noi, să ne hrănim cu Şă aşteptăm pachetul Guvernului. . produse de noi, să dăm faun ir|Ţ Nu vreau să spun că programul ^româneşti pentru m edicam entîfi PSM este fără- greşeli. însă; oî'străine. Pentni asta, în Parlam ekp] trebuie înţeles că protecţia socială1 - nu.avem trebuinţă de pliscoted
■reparatorie: de paragrafe, e i <k ■legi; < de asumarea unc: responsabilităţi, de credinţa î: durabilitatea facerilor prin sine Nu mă refer doar la oamenii
: puterii sau ai opoziţiei, ci Ia tot oamenii României,
- Deci, pot fi evitate tensiunii Sociale?
-- Dacă sîntem realişti im va izbucni. Şi nici -im sînt de dorit Atîta timp, însă, cît n-a făcu nimic din cele promise, c e e
galopanta, paupenzare, atrofierea simţului civic. Austeritatea o practicăm de peste 50 de ani, dai nu în spitale, internate, cantine studenţeşti. Să fim noi chiar abonaţi la sărăcie? Să acceptăm supuşi o antipolitică socială? Tombolele, loteriile," concursurile cu succese de mucava sînt paleative, scurmătorii în pubele, drogaţii, hoţii şi tîlharii aii devenit o realitate jignitoare. Ss sperăm că ' accelerarea reformei va schimba faţa realităţii. însa. nărăviţi cu promisiuni, avem dreptul şi la scepticism.
- Nu ţineţi seama de sprijinai : UE, Băncii Mondiale, 'FMI?
- Bineînţeles că ţin. Dar ca de orice promisiuni condiţionate. ; împrumuturile âr fi benefice. Si nu fim, însă naivi. La Davos auc că s-au îmbulzit mulţi străini si investească în România, dacă ns vom avea greve. Cum adică? Ş
'c e alte condiţii m ai pn: ofertanţii? Zbaterea p en tn intrarea în UE şi NATO este desigur motivată. D ar ce au cîştigat Grecia şi Turcia d in asta? Tot în eşalonul din spate sînt. >’ci
- să -riu Tiităm iă “nici un fagure riu' se .clădeşte fără albine^: Şi avem resurse materiale şi umane pentru refacerea stupilor. Putem să ne-'îmbrăcăm cu haine făcute
nu-i uri act de fifantropie, de binefacere,' de abonament la “cutia milei”. Este o funcţie majoră a statului de drept. Prin care îşi protejează şomerii - tot
t mai numeroşi în viitor! -, copiii şi tinerii, pensionarii, bolnavii, creatorii d r idealuri şi valori spirituale - toate categoriile sociale defavorizate. Care, la rîndul lor, au creat sau vor crea:, protecţie/ socială. Alocaţiile, compensările, indexările trebuie apropiate de nevoile minime ale oamenilor. Altfel, nu mai e vorba de austeritate, ci de subnutriţie
putem acorda încredere dlt: Ciorbea şi Guvernului?
A d rian ARION
P.S.D.R. protesteazăPartidul Social Democrat Român,
organizaţia judeţeană Cluj, protestează, împotriva faptului că primarii şi - viceprimarii social-democraţi din localităţile: judeţului Cluj au fost convocaţi de către conducerea judeţeană a P.Di (F.S.N.) fără acordul' şi încunoştiinjafea-noas'tră. -
Atragem atenţia că Uniunea Social Democrată, în conformitate cu Protocolul
de constituire este din două partide: P.D. (F.S.N.) şi P.S.D.R. în consecinţă, toate hotărîrile şi acţiunile ce privesc această Uniune se iau de coniUn acord, în cadrul unei Comisii judeţene paritare. Şi pe... viitor; vom respinge toate demersurile, ceea ce ar putea da impresia că U.S.D. funcţionează pe principiile partidului unic.
P r e ş e d in te , V a ie r PO PA
Marko Bela ar - . f i trebuit să participe...Gheorghe Funar a afirmat, sîmbătă, la
Tîrgu Mureş, că preşedintele UDMR, Marko Bela, ar fi trebuit să' accepte invitaţia dc a participa la aniversarea ccl<5r şapte ani dc la înfiinţarea Uniunii Vatra Românească. Preşedintele PUNR consideră că ar fi fost mult mai bine ca Marko Bela să participc şi să constate cl singur situaţia dc la Vatra Românească, penlru a evita să fie dezinformat în legătură cu problemele discutate în cadrul
în legătură cu recentele, sondaje de opinie, care arată o scădere a popularităţii PUNR, Funar a declarat că acestea nu - sînt relevante.
La aniversarea cclor şapte, ani de la înfiinţarea Uniunii Vatra Românească au participat preşedintele Uniunii, Zcno Opriş, preşedintele PUNR, Gheorghe Funar şi vicepreşedintele Valeriu Tabără.
Marko Bela a participat, sîmbătă şi duminică, la şedinţa Consiliului
îpJîlnirii membrilor Uniunii dc la Tîrgu Reprezentanţilor UDMR, desfăşurată la , Mureş. Tîrgu Mureş. ,
P . U I R . C lu j c o n s i d e r ă î n c h i s
c a z u l S a b i n a F u n a rP r e ş e d i n t e l e
organizaţiei judeţene a P.U.N.R: .declară că Sabina Funar îşi păstrează calitatea de membru al partidului şi că, din punctul de vedere al filialei, subiectul este, închis. Victor Romulus . Constantinescu mai
Funar- asupra căreia ea a jcvcnit ulterior- nu a fost discutată la şedinţa de vineri a Biroului Executiv Judeţean, desfăşurată, potrivit relatării preşedintelui, înlr-o atmosferă destinsă.
Declaraţia lui Constantinescu o contrazice pe cca a fiii
Ioan Gavra, secretar^ general al.P.U.N.R. Gavra . precizase anterior că Sabina Funar şi-a- pierdut calitatea de membru cînd a înaintat cererea de retragere şi s-a decjarat împotriva unei eventuale , reînscrieri a sale în partid. •. Biroul - Executiv
spune că cererea de ‘ Judeţean a convocat pentru retragere a Sabinei sîmbătă, 15 februarie,,
Consiliul Judeţean al partidului care va face o analiză a rezultatelor alegerilor locale ş i: generale şi va discuta strategia de viitor a P.U.N.R. Constantinescu dcclară că P.U.N.R. are automat statutul de partid în opoziţie, pentru că nu. face parte din . arcul
7, guvernamental, dar va fi de acordi cu hotărîrile Guvernului apreciate a fi în folosul ţării.
Preşedintele P.U.N.R.Cluj afinnă că la nivelul B iroului Judeţean Executiv există o foarte
• bună colaborare şi ci ^toate hotărîrile se ian practic prin consens. "Controversele din presă, în care sînt antrenaţi şi-clujeni d i i \ ^ conducerea partidula nu îi implică decît pc
' aceştia, 1 fiecare cu responsabilităţile sale, şi nu afectează‘Colaborareaîn structurile judeţene” p r e c i z e a z i Constantinescu.
C a iu s CHIOREAN
I
' î ln
TsJ marţi, 11 februarie 1997 ARTA-CULTURA-INVA TAMINT ADEVARULlde CBui I
( Matematicianul Nicolae ABRAMESCUr*Iii
• O ju m ă ta te de secol de- la m oarte
K l
X
i I
î lI ll
11
« i i i !
r i Am avut fcricita ocazic de a răsfoi cartea .I 1 scnsă în limba franceza cu titlul ”Notre-Dame ' ;i J de Lourdes”, autor, celebrul avocat parizian de, |
| la sfîrşitul secolului trecut, Henri Lasserre. IS> Volumul cuprinde, pe lîngă descrieri amănunţite .w I ale cazurilor de vindecare miraculoasă prin Ih | intermediul apei de la Lourdes, o mică localitate | S, | dm Franţa, şi atestările medicale ale unor~| î: comisii de mediei de inare reputaţie europeană,î* I unu dintre ei'membri ai Academiei de Ştiinţe I* | Medicale din Franţa, creştini sau atei. | | I Argumentaţia cărţii sc întemeiază şi pe discuţiile i | personale ale autorului volumului cu oameniiS I în cauză, vindecaţi cil apa de la Lourdes. Despre II I ce este vorba? ; ’ ' ' | | , Editura "Slgnata* din Timişoara a editat .
' cartea "Apariţiile Fecioarei Maria la Lourdes”. ■11 de R.Lanrcnti şi A.Hoppe, în traducerea Măriei || C.Tereza. Argumentul "forte” al acestei cărţi. | ’* sînt în mare parte concluziile "Biroului Medical . p din Lourdes” care atestă vindecările u n o rJ l^ig ladii incurabile, pevbază de^acte, analize, | ■
/biografii; starea bolnavilor înainte de venirea I| . la Lourdes etc. Analiza apei; de Ta Lourdes, .| l întreprinsă de zeci de ori în diferite laboratoare I| | de specialitate, nu indica agenţi minerali |- 1 existenţi în;apele termale, Din contră, apa din i
grota de Ia. Lourdes măsoară şi astăzi 12-144 1 grade.'Din anul 1890 pînă în 1929 s-au întocmit I4 1 4.500 de procese verbale asupra unor vindecări j■ ■ | inexplicabile: (Se exclud bolile nervoase), i j Acest birou medical din Franţa catolică a fosti I format din medici- de diferite confesiuni I■ | religioase şi idei filosofice. Cartea celor doi | i | autori relevă evenimente prea bine cunoscute .* în multe părţi ale lumii: la 11 februarie 1858, ‘1 1 deci cu 139 de ani în urmă, Maria, mama Iui |:' | hm Cristos îşi face prima apariţie la grota de I
4 I la Lourdes, în faţa fetiţei de 14 ani Bernadetta .. Sonbirous. între 11 februarie 1858 şi 16 iulie Iî I ale aceluiaşi an au fost - scriau autorii cărţii - |
1 | 18 arătări ale Măriei. Acolo, în grota de la r î . Lourdes, a apărut un izvor minunat... Lourdes' • a devenit de atunci un Toc de pelerinaj I
j | recunoscut de milioane de oaiyeni. Anual vin |la Lourdes circa patru milioane de pelerini, din i care 50.000 bolnavi.
Putem crede în minuni ? IE m iliu D R A G E A |
| | PS Numeroase cărţi de ştiinţă contemporană i, '.consideră organismul uman un "universî I energetic-emoţional-informaţional-spiritual”. ‘ I ;j | Marele matematician şi informatician Paul |j | Constantinescu, care a scris cartea "Sisteme i j | ierarhizate, Rolul informaţiei în geneză ş i J; I dezvoltare” Editura. Academiei - 1986, afirma |; | la o întrebare: "Divinul poate fi exprimat în ,|1 | limbaj matematic”. Poate această afirmaţie să i ] . i' ajute pc unii să răspundă la întrebarea noastră: •'i I Putem crede în minuni? , ' |
A fost un îndrăgostit de matematică, cu o putere de muncă extraordinară, cu o pasiune deosebită de a împărtăşi din propriile-i . cunoştinţe. Manifestînd respect faţă de cei ce doreau să înveţe,/a fost el însuşi respectat şi iubit pentru calităţile umane cu care era înzestrat.' Acesta a fost profesorul univ. dr. Nicolae ABRĂMfeSCU (n. la 31 martie 1884,, la Tîrgovişte), de Ia a cărui moarte' se împlinesc, astăzi, 50 de ani. * .' - . ,
“A făcut parte din prima serie de profesori âi Universităţii clujene, din anii de însufleţire de dupâ Marea Unire” - nota, sub semnătura^ prof. Caius Iacob, cotidianul ; independent din Cluj, “Tribuna nouă”, în 15 februarie 1947. Licenţiat în matematici al Universităţii bucureştene, a fost profesor secundar, şi-a luat doctoratul.în'Matematici în 1921, a fost conferenţiar la Şcoala Politehnică din Bucureşti şi, la recomandarea acestei şcoli, a fost detaşat la 1; noiembrie 1921 la Universitatea’ română din Cluj. Titularizat ca profesor al Universităţii
.clujene la 15 februarie 1923, profesorul Abramescu a ocupat, succesiv, catedrele de Geometrie analitică, Geometrie descriptivă şi infinitezimală^'reunite în 1938 în catedra de Geometrie. “împreună cu ' regretaţii profesori Aurel Angelescu şi Gb. Bratu, a fost dintre acei ce
au pus ■ bazele învăţăm intului rom ânesc al m atem aticilor superioare la Cluj” - se mai -menţionează în articolul citat.' ■
Dintr-un impresionant “curriculum vitae", ce ne-a fost pus la dispoziţie', rezultă că profesorul a publicat lucrări originale asupra “Polinoamelor ortogonale”; “Serii de polinoame de o variabilă şi de două variabile complexe”;" “Determinare’ de funcţii Olomorfe în domenii date”; “Serii după inverse de polinoame de o variabilă şi de dpiiă variabile complexe”; “Mişcarea unei figuri plane variabile cu conservare de similitudine sau arie” etc.,-etc. şi lista ar putea continua cu cele peste 50 de lucrări de matematici superioare publicate în reviste de specialitate din ţară şi de peste hotare, cu cele 50 de articole de matematici elementare, cu cărţile'pentru învăţămîntul secundar. ' A publicat, Scriind personal, cursuri' litografiate pentru studenţi (Algebră ‘ superioară, Geometrie analitică, Geometrie descriptivă, Geometrie vectoriala, Geometrie neeuclidiană. Mecanică etc.), ă organizat şi condus Biblioteca Seminarului de matematici.
Profesoral Abramescu a fost' membru al Societăţii de Matematică şi al celei de Astronomie din Franţa,' al Circolo matematico di Palermo şi al Unione Matematica Italiana; al societăţii similare din Germania şi România, me'mbru referent la
“Zentralblatt fiir Mathematik” şi “Mathematical Reviews”. Pentru
• merite deosebite pe tărîm didactic şi ştiinţific, a fost ales-membru al Ordinului,Coroana României,în grad* de ofiţer, prin Decret al Regelui Ferdinand I (30 dec. 1922), i s-a conferit, prin Decrete al Regelui Carol
' Muncii pentrp 25 de ani în serviciul Statului” (4 iulie 1932) şi semnul" onorific “Răsplata Muncii pentru 25! de ani în serviciul Statului” (13 oct. 1941). !
Reproducem pentru cititorii noştri;In premieră absolută un fragment din • scrisoarea >•' pe care m arele: matematician român G. jŢiţeica a : adresat-o, la 7 octombrie 1926, mai : tînărului-său coleg, profesorului
’ N.Abramescu, de la Universitatea ■■ clujeană:;“îmi închipui că la Cluj,
în atmosfera universitară senină în careva găsiţi, continuaţi să lucraţi. Sunteţi datori, ca adevăraţi şoldaţi, sâ 'ţine ţi drapelul sus. Ţineţi legătura cu străinătatea, aş putea zicc cu străinătăţile, deoarece e bine să publicaţi în toate.părţile. E bine
. să se ştie câ în Ţara noastră se face ştiinţă. E cea mai bună, cca m ai" serioasă- şi cea mai sigură propagandă. Bineînţeles trebuiesc publicate numai lucruri serioase”.
-' Cît de adevărate şi de actuale apar ;;
vorbele marelui savant şi astăzi, la 71 de ani de cînd au fost scrise! v
Documentul, împreună cu alte acte originale, ne-au fost puse la dispoziţie, pentru documentare; de dl ing. Ioan Miclea, nepotul profesorului Abramescu, gest de nobleţe pentru care îi mulţumim./ Transmitem, în finalul acestor aduceri aminte, propunerea domnului ing. Ioan Miclea, adresată Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, de a fi declaraţi “Cetăţeni de onoare”, post-mortem, toţi oamenii de ştiinţă, cultură şi artă, astăzi dispăruţi, care în timpul vieţii- şi-au adus o _ contribuţie notabila la sporirea prestigiului naţional şi internaţional al municipiului nostru.
M ic h a e la B O C U
Marginalii Universitatea ’ 'B a b e s -B o ly a iîşi regîBideşte programele In sensul
9 9
Deşi asupra unora dintre problemele prezentate la’ recenta conferinţă de presă de la Rectoratul U.B.B. ne-am opritînrelatările noastre anterioare, cîteva se cer, totuşi, nuanţate, motiv pentru care ne vom referi astăzi la: s V ' : r
1 1 '11.
• Regulamentul general al burselor studenţilor, adoptat în reuniunea din 3 ' februarie a.c. a Senatului Universităţii;’ ■: prevede, printre altele: Universitatea. acordă, în condiţiile legii; din fondul de burşe de la bugetul statului, burse de merit, burse de studiu, burse de ajutor social. Bursele de merit ş i ; bursele de studiu se acordă în funcţie de. rezultatele obţinute, la învăţătură, în raport cu fondul de burse, alocat de Ia bugetul statului şi cuantumul bursei.' Bursele de ajutor, social se acordă la cerere, în . condiţiile regulamentului adoptat. Din venituri proprii extrabugetare,'Universitatea va acorda burse speciale, în conformitate cu\ hotărîrea Senatului;; atribuirea acestora făcindu-se: pe bază de concurs. De
, asemenea, din buget şi din resurse extrabugetare, Universitatea va putea acorda burse excepţionale, tot potrivit’ hotărîrii Senatului. Pe baza unoţ,.*, contracte individuale, cu studenţii, - diferite persoatic juridice pot acorda burse de firmă. Personalităţi şi fundaţii... naţionale sau internaţionale pot acorda burse care să Ic poarte numele, atribuite prin concurs. Toate categoriile de burse vor fi acordate pe durata a lO luni, exceptind două luni de vacanţă • în aceeaşi reuniune a Senatului a fost' adoptat şi noul Regulament general al
cazarii studenţilor, care modifică în totalitate procedura post-belică .; perpetuată pînă de curînd. Astfel, căminele din proprietatea Universităţii se alocă defmitiv.facultăţitor, se cazează exclusiv studenţi de la cursurile dc zi, cu domiciliul la cel mult_20 km de*
. municipiul: Cluj-Napoca, familii dc studenţi în care ambii'parteneri sînt ‘ studenţi; asistenţii şi preparatorii pot fi cazaţi pe durata a cel mult patru ani; >■
" camerele de cazare din cămine vor fi repartizate facultăţilor după criteriul efectivului: de studenţi; cazarea în cămin se face exdusiv prin dispoziţie a decanului facultăţii ce gestionează spaţiul respectiv; orice deteriorare de obiecte în cămine se recuperează prin imputare în maximum 10 zile de la constatarea ei. Atunci cînd autorul n-a putut fi identificat, comunitatea studenţilor căminizaţi ai facultăţii respective achită, în termen de 10 zile, la caseria Universităţii, contravaloarea pagubei. Acesta, alături de altele, poate fi un prim pas pe calea aducerii căminelor noastre îa mult-visatele standarde internaţionale! Regulamentele prezentate vor intra în vigoare în anul universitar 1997/1998. . • . .
Admiterea 1997. Pentru organizarea acesteia pregătirile sînt, practic, încheiate, a subliniat prof,univ.dr.:.
Andrei Maiga, rectorul U.B.B. în anul universitar următor, instituţia intră în admitere cu 95; de secţii şi colegii, reprezentînd cea mai extinsă listă de specializări din întreaga ţară. Cîteva secţii noi (autorizate): Fizică medicală (la Fizică), - Managementul instituţiilor europene (la Facultatea de Studii Europene), Teologie-iconografie (la Teologie greco-catolică); Colegiul; European.de Administraţie - la Bistriţa etc. Cîteva _alte secţii sînt în curs de autorizare. Învăţămîntul se desfăşoară în limba română, precum şi' îri limbile maghiară şi germană,-la secţiile care pregătesc profesori. în funcţie, de solicitări, vor fi alocate locuri şi pentru candidaţii romi, la secţia de Asistenţă socială. ,
Avînd în vedere faptul că organizarea admiterii costă Universitatea, anual, vreo două miliarde de lei (!), a fost înaintată M.î. o propunere privind schimbarea formei de concurs. Conform Cartei Universităţii "Babeş-Bblyai”, s-a solicitat ca ierarhia candidaţilor să se stabilească pe baza mediei Ia bacalaureat, corelată cu notele la discipline corelate cu profilul facultăţii (formularea aparţine U.B.B.). Răspunsul din partea M.î.-este,aşteptat în următoarele două săptămîni. în cadrul conferinţei de ■ presă,. prof.univ.dr. Mircea Muthu, prorector, s-a referit la cîteva dintre acordurile de cooperare internaţională în care este antrenată U.B.B. Cum de cele mai multe ori la conferinţele, de presă este readusă în
discuţie problema reînfiinţării Universităţii maghiare la Cluj-Napoca, dnii rector Andrei Marga şi prorector Paul Szilagy şi-au exprimat cu claritate punctul de vedere: "Studenţii români şi maghiari susţin actuala structură a Universităţii, care poate rezolva toate problemele care apăr. U.B.B. a dat imaginea unei. instituţii culturale de factură umanistă, ecumenică, m odernă, cu o stru c tu ră nonconflictuală” (prof. Marga); "Majoritatea celor cu care m-am consultat s-au exprimat pentru! a lucra şi în continuare în structura comună”, fără a fi sigur că aceasta este opinia tuturor - a subliniat prof. Szilagy. în cadrul U.B.B. nu s-a pus problema separării celor- două universităţi. De altfel, ”în întîlnirea pe care am avut-o cu profesorii şi studenţii
.maghiari ; s-au discutat problemele Universităţii şi nu ale scpaiării, deci despre învăţămînt în limba maghiară în cadrul Universităţii şi nu separat” , a precizat dl prorector. :
M . B O C U
Un mare spectacol, în pregătire, la GherlaPopulaţia oraşului Gherla
Veste în mare “fierbere". La-3- /®cputul primăverii se aşteaptă
sosirea în urbea de pe Sofhcş a unei delegaţii numeroase din orăşelul francez ’fzetire^ localitate înfrăţită cu. Gherla. Vor veni în România peste.100 de persoane, printre ei aflîndu-se şi membrii unui grup folcloric. Pentm a nu dezminţi nici de această dată tradiţionala
ospitalitate transilvană, gherlenii doresc să fie la înălţimea aşteptărilor. Şi cei de la Casa de cultură se pregătesc cu multă ambiţie. După cum ne-a declarat zilele trecute directorul instituţiei, ing. ban Miheştean, taraful şi dansatorii Ansamblului “Ardealul”, s-au pus pe treabă şi repetă seară de seară în vederea susţinerii unui spectacol în colaborare cu grupul folcloric cc -va însoţi delegaţia
din Yzetire. Acest spectacol va avea loc pe scena Casei de cultură din ccntrul oraşului şi lâ el vor fi invitate şi oficialităţile celor , două localităţi înfrăţite. Desigur, nu vor lipsi cîntecele şi dansurile populare de pe valea Someşului Mic, dar nici folclorul de pe meleagurile franceze,
SZEK ELY C s a b a
Instrumente de navigaţie descoperite pe coasta PortugalieiDouă instrumente de navigaţie
din secolul al XVII-lea, care au aparţinut probabil unei caravele .
. eşuate pe coasta Portugaliei în drum- spre India, au fost descoperite recent de o echipă de arheologi subacvatici aparţinînd Institutului portughez, aj patrimoniului (IPPAR)- transmite France Press. .
Potrivit arheologului Filipe Vicira de Castro, cele două ■ instrumente (astrolab), precum şi monedele, fragmentele de porţelan şi de ceramică chinezească ar aparţine ambarcaţiunii "Nossa
. Senhora dos Martires”. Ele au fo st'
găsite în apropierea fortului Sao Juliao de Barra de la vărsarea fluviului Tago, unde anterior au mai fost descoperite un tun de fier,o ancoră, resturile unei punţi de navă şi diferite recipiente cu piper. Totuşi, datorită celor peste 20 de naufragii care au avut loc în trecut în această zonă, identificarea cu
precizie a navei este foarte dificili ; Piesele scoase la suprafaţă vor fi expuse în pavilionul Portugaliei de la Expoziţia universală din anul 1998 de la Lisabona, consacrată celei de-a 500-a aniversări a descoperirii rutei Indiei, prin sudul, Africii, de către navigatorul portughez Vasco da Gama. poMms)
Universitatea Populară.- Astăzi, 11 februarie, la ora 17: Cercul de naturism; la ora 17,30 expunerea: “Reportaje din Canada”. Prezintă cu diapozitive ing. Ştefan Wagner.
ADEVARULide Gluj OMUL SI SOCIETATEA marţi, i 1 februarie 1997 (TYj
Au început din noii să crească.Cîte un pic, şi n-au mai stat]
Preţurile, pe piaţa ţărănească, au devenit o realitate amară. Cu sacoşe mai mult sau mai puţin. pline, cu tarabe pe care bluzele^ turceşti stau alături de morcovii sicanilor, economia din piaţă- naşte discuţii, controverse şi chiar patimi. ’ .
La primele ore ale dimineţii, piaţa dejeană este aglomerată la fel ca întotdeauna..La mărfurile- industriale^ - ţigări, cafea*. dulciuri, detergenţi,îmbrăcăminte, autohtone sau de import - preţurile au săltat mai puţin spectaculos. în schimb, ţăranii, ”au majorat” (justificat sau nu) toate preţurile, dar mai ales la produsele lactate, aliniindu-se probabil Ia Piaţa Europeană! Motivul; “Nu trebuie să ne acoperim şi noi cheltuielile? Ce, benzina nu s-a scumpit?” (Rusu Ioan, comuna Căşei), Bineînţeles, cumpărătorii au o cu totul altă părere. Maria Popan, pensionară, mi-a spus: “Sînt în stare să ia şi pielea de - pe om. Ieri s-au anunţat > majorările şi azi au şi scumpit
Cum şi pe ce criterii, n-am să înţeleg niciodată. Abia mă descurcam cu pensia, de-acuin, nu ştiii cum va fi...”.
Centea Maria, producătoare din Gîlgău, m-a lămurit: “S-a scumpit motorina şi eu am maşină, atunci şi cartofii mei sînt mai scumpi. Dacă la vecinu’ e 1.300, n-o să fiu eu mai proastă să dau cu 1.000!” Iar vecinul de tarabă a completat: “Deocamdată nu ne-am făcut socotelile să vedem dacă ikşim sau nu în cîştig. Cînd lo-om face, s-af putea să mai adăugăm ceva la preţ.' Şi noi mîncăm aceeaşi pîine ca orăşenii!”.
La întrebarea dacă vor mai avea vînzare în aceste condiţii, mi s-a răspuns scurt şi concentrat: toata lumea trebuie să mănînce!; Dincolo de părerile împărţite, de cererea'(m are) şi oferta (mică), rămînem cu speranţa că într-o zi preţurile vor reflecta cu adevărat ceea ce le determină: munca şi nu specula cu oricechip.
M a g d a le n a VAIDA.
Una dintre cele mai nocive surse de poluare la ora actuală este cea cu plumb şi cadmiu. Această sursă de poluare, care reprezintă un mare pericol pentru populaţie provine de la traficul deosebit de intens, mai ales pe unele artere din Cluj-Napoca. __uîn urmă cu mai bine de. 10
ani, un grup de cercetători de la Institutul de cercetări biologice din Cluj-Napoca - Tiberiu Piciu, M. Preda şi St. Gallo - a efectuat un studiu privind poluarea cu metale grele a municipiului nostru. Avînd în vedere natura , sursei de poluare, studiul s-â efectuat pe artere stradale ce împînzesc45 km, rccoltîndu-se probe de sol dintr-un număr de 104 puncte. Interpretarea rezul-' ţaţelor s-a facut_ pentru fiecare element poluant în parte, stabi- lindu-se zonele de maximă concentraţie a acestora. Valea largă a Someşului Mic favorizează scurgerea maselor de aer rece montan şi staţionarea acestuia în culoarul depresionar timp destul de îndelungat. La data respectivă cînd s-a efectuat studiul, peste
U N S T U D I U N E C E S A R
C e r c e tă to r u l ş t i in ţ i f ic p r in c ip a l T ib e r iu P ic iu p r o p u n e u n s tu d iu n e c e s a r r ,
30 la sută din suprafaţa oraşului. era afectată de o poluare cu plumb mult mai mare decît cea admisă. In intersecţiile solicitate intens de circulaţia auto concentraţiile depăşesc şi de 4 ori limitele admise. Datorită lipsei, unor centuri rutiere pentru oco-
, lirea municipiului de către autovehiculele ce tranzitează mai multe străzi, zone mari sînt afec-
- tate de poluarea cu metale grele.In cazul poluării cu cadmiu
situaţia'..'este asemănătoare.'
Conţinutul dc cadmiu în so! este mult peste limita admisă.; Cercetătorul principal Tiberiu Piciu susţine că ar fi necesar să se repete studiul amintit pentru a avea o im agine reală a pericolului la care sîntem supuşi, dată fiind creşterea traficului auto de cîteva ori, ceea ce ridică indicele poluării cu metale grele - la cote greu de imaginat cu efecte dezastruoase asupTa
.oamenilor şi a vegetaţiei (molizii din raza oraşului care au trecut
de 50 de ani, se usucă) şi putea fi stabilite măsuri pent- însănătoşirea atmosfere municipiului. Menţionăm că,; prezent, faţă de indicele nona de spaţiu verde amenajat c, acces nelim itat de 26 m; locuitor, nu avem decît 3,84 v ttr locuitor, faţă de i mp/loci^V spaţiu verde amenajat în zcalî de locuit, dispunem de 1 n ţl ? locuitor; avem abia 1,6 nţ K locuitor de terenuri de educat fizică şi sport în loc de 5 nţ numai 3,06 mp în loc de 11 ij de grădini şi parcuri şi 4,27 nţ locuitor, în loc de 16 mp de za de agrement. Trist este faptul acest raport şi aşa deficitar t r degradează în continuare în b. să se îmbunătăţească. La sfîrşit anului trecut, la nivelul ClujuL au fost dezafectate aproximat
' 153 ha de spaţii verzi şi terenr dejoacă.
Efectuarea unui nou studiu, p care Institu tu l de cerceta biologice este dispus să-l facă l-ar putea efectua în două ct^ nu ar costa măi mult. de l
, milioane lei, dar ar fi deona- utilitate. • ■ ' v
1.1
I n i cir de lem ne - 250.000 Ie!
în ultima vreme», s-a intensificat comerţul cu lemne de foc. în spatele unor aprobări legale, s-a dezvoltat o adevărată mafie a lemnelor de foc. v
în comuna Gîrbou s-au aplicat normele legale în vigoare - adică s-au marcat arborii care pot fi tăiaţi şi au fost' repartizaţi solicitanţilor. Unii dintre aceştia în lipsă de bani, şi-aii vîndut cantitatea de lemne repartizată. Cumpărători s-au găsit <cu duiumul. Numai că aceştia fumpără ieftin şi vînd scump.- Astfel, o căruţă de lemne în care se pot încărca în:jur de 1,50 metri cubi de lemne, suficiente pentru a face foc într-o sobă cam o lună şi jumătate, ă ajuns să fie vîndută cu 230.000-250.000 lei. Pentru cei care deţin mijloace de transport, afacerea este foarte rentabilă. Dl Gergely Ştefan, paznic la păşunea comunală, ne mărturisea că în salul Tureaunde există aproximativ 70 ha păşune, împădurită, cam 30 ha au fost defiişatc.Dar cantitatea de lemn provenită din defrişări nu ajunge pentru toţi solicitanţii. Cererea fiind mare, se lură ca în codru.
. Comerţul cu lemne a ajuns o afacere deosebit de rentabilă, mai ales că -perspectiva introducerii gazului .metan în Comună este foarte îndepărtată. Din nefcricire, jaful pădurilor noastre, care se practică pe scară largă, produce dereglări greu de remedial într-un timp scurt a sistemului ccologic. .“Plata” o vor achita generaţiile viitoare, dar daca acum nu sc vor lua măsurile ncccsarc, nota va fi foarte împovărătoare.
' ( i r . )
c Răcnetul furnicii J
PROSTIA Ui PURTĂTORSpunea, acu-s cîteva seri, un
domn la televiziune, un domn ta'care i-am scăpat numele... pe jos, dar care se ocupă de sondaje în populaţie (de anibele sexe) nemedicalecă e o . ruşine să spunem “protecţie socială” f!) ■ v
Hai, Văsălie, că-i mai bună ca aia lui Tăriceanu (ideea, bineînţeles) care se exprima că cei fară maşină mică n-au grija benzinei, că doar nici autobuz •. nu folosesc, probabil...
Deci, cum să-i spunem "protecţiei sociale"? Şi tot dumnealui a bălmăjit ceva “ajutor naţional” sau un vers
'din Mahabkarata, că tot acolo era.:: De asta ne doare acum capul, de asta suferă "'păturile defavorizate ale societăţii", care nu au cu ce să-şi “autoneze” o pîine, ori să disjungă: ori mîncăm cartofi cu barabule sau picioci? _ -
Enervează şi pe bună dreptate, încliftaţii suprastructurii, conducători de instituţii bugetare, din subordinea unor alte instituţii, care, hrîndu-le, ţin de ministrul cutare, prima pe stînga cum ieşi - în Pata RîL Exprimarea lor rece, ţeapănă, doctă, măreşte exasperarea multora care din puţinul ce-l ynţeleg. nu pricep mai nimic. ' '
Dacă a prezentat Victor Ciorbea starea 'naţiunii, în cuvinte clare şi neumblate-n
Calorifere reci, la GherlaLa sfirşitul săptămînii
trccutc, în cclc 1.200 de apartamente din carticru| gherlean “între ape”, oamenii pur şi simplu îngheţau de frig. Agentul termic asigurat dc Centrala termică a SC“Sortilcmn” SA (fostul CPL)a lipsit, iar apa caldă se serveşte în continuare doar din 2 în 2 zile. Locatarii
'blocurilor din cel mai'mare cartier al oraşului Gherla sînt nemulţumiţi de accastă situaţie neplăcută, dar şi de indiferenţa edililor locali, carc la începutul anului au promis multe lucruri frumoase cetăţenilor gherleni.
Promisiunile au “îngheţat”, iar revolta oam enilor se încălzcştc pc zi ce trece.;.
S Z .C s .
neologisme, i s-a sărit în cap, mai ales de către cei care sînt croitorii împăratului gol, artizanii petardelor fumigene. Este o artă perversă şi nu la îndemînă oricui de a vorbi solemn generalităţi şi, în fond, de ă nu spune nimic. Sigur, supra-licitarea populismului, a retoricii neaoşiste este la fel de păguboasă şi dşişderi o dovadă de dispreţ a unora ajunşi să caute găina de ouăle 24 de carate; le doresc, ca prin dosarele deschise,: să f i nimerit şi un ou strîmb, moale şi cald, aducător de noro’ace. - .
Aşadar, stimaţi concitadini, de la oraşe şi sate! Vria inflaţionistă perturbatoare ă fenomologiei trănziţioniste,. afectează şi inefabilul pensiilor, stînjeneşte contractarea unor medicamente la preţuri de acces şi reprezintă o obnubilare a precarităţii vîrstei a treia, marginalizată de-centrifuga unui social dezemptoriu. Iminenţa fatidică a gonflării preţurilor se exacerbează în cotidian. Iaca, beleaua...
Cu alte cuvinte, sînteţi săraci, oameni buni şi;, nu din vina voastră, mulţi singuri, mulţi bolnavi, ori cu mulţi copii lasaţi în grija lui Dumnezeu. Celor
■ care beneficiază doar de protecţie zero, mai marii ă la le oferă răbdări natur (prăjite, nu, fiindcă uleiul e scump) şi prafuri de adormit pe timp nelimitat. ~
Chiar singuri de tot nu sînteţi: haideţi să zîmbim, că e politic...
C ornel U D R EA
- P.S. în ideea că aveţi o imaginaţie sănătoasă, vă propun in cadrul rubricii “Să
, vorbim corect româneşte!" să definiţi noţiunea de coctail suedez, care va fi cît de curînd dar nu mai repede, aplicată la ■cantină săracilor. > ' ' , ■
“ C a r e h o t ă r î ţ i n u s î n t s u p u s e a p e l u l u i ? ”
- Noua legislaţie, ne relatează P.A;, a introdus printre căile de atac şi APELUL, care n-a existat înainte de Revoluţia din ,1989.J A avut un proces la tribunal şi â declarat, apel împotriva unei hotărîri care nu era supusă acestei căi de atac. V-aş ruga să informaţi cititorii “Adevărului de Cluj”, carşJiotărîri judecătoreşti nu pot fi atacate cu apel, persoanele care, po t uza de această cale de atac şi termenul de declarare a apelului?
• - Sînt puţine hotărîri care nu pot fi atacate cu apel. Astfel, în art 361 cod procedură penală se arată; nu pot fi atacate cu apel, sentinţele pronunţate de judecători privind infracţiunile de. deţinere, înstrăinarea s a u . portul, fără drept, de arme ascunse ori de arme militare precum şi a muniţiei pentru astfel- de arme, sentinţele . pronunţate de tribunalele militare 'p riv ind aceleaşi infracţiuni, precum şi cele privitoare la ordinea şi disciplina militară, sancţionate de lege, cu pedeapsa închisorii de cel mult doi ani, sentinţele pronunţate de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, sentinţele pronunţate de secţia penală şi secţia militară ale
Curţii Supreme de Justiţie, sentinţele de dezinvestire. încheierile date în primă instanţă pot fi atacate cu apel numai o data cu fondul. Persoanele care pot face apel sînt următoarele: inculpatul, în ce priveşte latura penală şi latura civilă. împotriva
Răspundem cititorilor?
sentinţei de achitare sau dc încetare a procesului penal,: inculpatul poate declara apel şi în ce priveşte temeiurile achitării sâu încetării procesului penal; partea vătămată, în cauzele în care acţiunea penală se pune în mişcare la plingerea prealabilă, dar numai în ce priveşte latura penală,, partea civilă şi partea civilmente responsabilă, în ce priveşte latura civilă; martorul, expertu l, in te rp re tu l şi a p ă ră to ru l, cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora, precum şi orjce persoană ale cărei interese legitim e au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei. Apelul poate fi declarat, în condiţiile legii, şi de către reprezentantul legal, de
către apărător, iar pent inculpat, si de soţ.
TERMENUL DE APEL k de 10 zile, dacă legea nu dispn altfel. Pentru procuror, terne;
. curge de la pronunţare. încc. •' în care procurorul nu a pârtie la dezbateri, termenul curgs la înregistrarea la parchf adresei de trimitere a dosan. Pentru partea care a fost prezet y la dezbateri sau la p r o n u n ţ termenul curge ae la pronunfef- Pentru părţile care au.lipsită | la dezbateri, cît şi la pronunţ \ precum şi pentru inculpa! deţinut ori pentru incurii militar în termen, militar i
: term en redus, rezerv ' concentrat, elev al Unei înstit militare de învăţămînt, on per: inculpatul internat într-un cc: de reeducare sau într-un ins: medical educativ, care au I;1 de la pronunţare, termenul cc de la comunicarea copiei dr . dispozitiv. în cazul prevăzut s art, 362 lit e calea de atac p. fi exercitată de îndată d. ' pronunţarea încheierii prin c;; s-a dispus asupra cheltuid " judiciare şi cel mai tîrziu in ,zile de la pronunţarea senE ! prin care s-a soluţionat car
J u r i s t , Io n GHERCIC
Preşedintele Emil Constantinescu aprobă eforturile de îmbunătăţire a imaginii ţiganilor,
afirmă APVăzuţi în mod de-acum tradi
ţional drept ticăloşi în România, ţiganii din această ţară au discutat modalităţile de îmbunătăţire a imaginii lor, un demers apreciat de preşedintele- Emil Constantinescu, comentează AP, relatînd despre reuniunea romilor, desfăşurată sîmbătă la Sibiu, într-o rară demonstraţie de unitate a comunităţii, Ioan Cioabă, regele romilor, a inaugurat un centru de alfabetizare şi pregătire profesională, la ceremonie participînd politicieni, oficiali guvernamentali, reprezentanţi ai minorităţii maghiare şi ofiţeri de poliţie, transmite A P... Oficial, afirmă sursa citată, în România trăiesc mai puţin dc jumătate dc milion dc ţigani, însă numărul real al acestora este
apreciat ca fiind de cîteva. ori mai mare.
Unii ţigani nu au certificate de naştere, alţii nu au un domiciliu stabil, iar mulţi dintre aceştia nu recunosc că fac parte din accst grup etnic despre care
. se presupune că ar fi venit în Europa, sosind din' India,.în u rm ă,cu peste şase secole. Ţiganii nu-şi trimit adesea copiii la şcoală, fie pentru ca migrează permanent, fie pentru că accst lucru nu face parte din tradiţiile lor. Situaţia educaţiei la ţigani s-a înrăutăţit după căderea lui Ccauşescu, cînd a fost abrogată legea privind obligativitatea acestei minorităţi de a-şi trimite copiii la şcoală, afirmă AP.
După o întrevedere avuiă cu preşedintele Emil
Constantinescu, regele Cx şi-a exprimat optimismu. minoritatea pe care o repre se poate integra mai buK societatea românească. I declarat agenţiei AP că sper: guvernul să adopte o t
ţiganii sînt întotdeauna f , concediaţi”, a adăugat el. ^
Ţiganii, apreciază AP, cele mai multe ori acuzaţi f;' jfurluri, tîlhării şi violenţii deosebire de celelalte niinft' ei nu sînt organizaţi. Nu£'|’' un adevărat partid al ţig^ iar rivalităţile dintre dive' clanuri au făcut di11, prezentarea unui mesaj coi" în societatea românească j comunistă, afirmă suna a-
7 ) m a r ţ i , 1 1 f e b r u a r i e 1 9 9 7 PUBLICITATE aj, NAPWA:lu™cri i6;s b i4;tc i 7M4!SuBREDAC'PATllRDA!iI luni-vintriX-16;t«l/(ax31-4 î-23;SUBREDACŢIADEJ:luntvineri 8-16; tcl/fax21-60-75.ADEVĂRULde CSui
fără dobindă!^ M A R l i R E D U G E R I D E P R E q p U R I ^
v In z A r i In r a t e f A r A d o b A n d Ai i i iM m m
ACHITĂRI in t e g r a l e
| # . - d u m n e a v o a s t r ă -
Str. Oaşului nr. 42AteL: 433555,136822 ^3
ORAR 8 - 18 '........................................................................... IU
H a la A g ro a l im e n ta ră i V ite a z u l
plefii tel: 132897
ORAR 9 - 1 8
M o Mihaiin tra re a prin sp a te le
I etaj.l’ ‘ ii
IM P O R T A N T : La achitări integrale : reduceri de prej de 5%transport la domiciliu, urcat ;i montat GRATUIT!!!
M A I C O M E R C IA L IZ Ă M :PARCHET, PALUX, ARACET, LAC, DILUANT, CLEI DE OASE SALTELE RELAXA, ANTIGEL PUR, SCULE DIN IMPORT PENTRU LEMN
PRINTINQ E u s u n t o
a s e r M i n o l t a .Precizia mea produce printuri desăvârşite, j
Atac rapid prin formă şi prin preţ*,
îm ilas adversarele fără ripostă.
Sunati-mă!Veţi câştiga alături de mine.
___ CLUJ: Tel: 064/19.93.22, Fax: 064/19.90.36• Tel: 064/19.32.13: - ORADEA: Tel/Fax 059/13.18.73: :. W g S 3 Tel: 059/43.62.81; Tel: 059/44.29.27 ■
SATU MARE: Tel: 061/72.11.11 i MINOLTA * Of ertă excepţională pân ă la 31 i03.1997.
PagePro 6 | | j (6 pagini/minut)
(763748)
Grupul Şcolar Industrial C.M. Deja n u n ţ ă ;
' { ORGANIZAREA LICITAŢIEI - atru executarea unui acoperiş cu pod la internatul şcolar
nr.T, situat înincinta şcolii, str.N.Iorga nr.5. Ofertele se vor depune la,secretanatul şcplii.pînă la data dc 28:02.1997.
Informaţii .suplimentare se pot obţine de la direcţiunea şcolii, telefon 213143. r iuis82.r
DISTRIBUŢIA TRANSILVANĂ ARI DEPOZIT
G R O S- ■ ' s• - ' * N
S .C . P R E S S V ITA L S .R .L . i
* tineri dinamici,posesori autoturism pentru ■.>
activităţi de vînzări şi marketing în 'judeţele limitrofe.
. C o n d iţii d e s a la r iz a r e d e o s e b ite .
Interviul va avea loc vineri, 14 februarie ora 9 la sediul firmei din Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr’14.
Relaţii suplimentareilă Wl§415544^41554ă
C a l c u l a t o r u l - o n e c e s i t a t e 1 C u a ju to ru l n o s tru A C U M a v e ţi p o s ib ilita te a sa il c u m p a ra ti si d u m n e a v o a s tra
• I B M 3 8 6 D X , 6M b ,: 1201 ]D ,V G A color , P re t: 2 . 1 5 0 .9 0 4 le i (inclusiv T V A ) ~ j
• I B M 3 8 6 S X , 2M b , 60H D , V G Â color " c P re t: 1 . 7 1 1 .0 0 0 Ic i (inclusiv T V A )
• I M P R I M A N T A matriciala A 3 P re t: 6 8 9 .8 2 6 le i (inclusiv T V A )
C O N C O R D Computers RemarketingS tr .O b s e rv a to ru lu i N r . 109/23 T e l : 1 2 3 8 5 5
DISTRIBUŢIA TRANSILVANAU N P W 1 A|| D E P OZIT
S.C. PR ESSVITA L S .R .L .
S C - R O t I C O M S R L■ x C i U j - ■ 'A n g a jează '
A G E N Ţ I V ÎN Z Ă R I.f ; f -
. cu experienţăS crisorile de in te n ţie înso ţite de C u rricu lu m
v itae se v o r depune la sed iu l f irm e i d in str A v r a m Iancu n r.38 .- Interviul va avea loc în data de13.02.1997
' intre oreie 11-17. (300i3,
S C R E X C O N D A S AS tr M a şin iş tilo r 135 C lu j-N apoca ' '.v .
A n g a je a z ă p e n tru fa b r ic a d e R Ă C O R IT O A R E TU R EN I, u rm ăto ru l p e rs o n a l: ^
- INSTALATORI; - ' j- FOCHIŞTI autorizaţi pînă la 10 bari. f S e a s ig u ră tran sp o rtu l d e la fab rică la C lu j-N apoca
c u m a ş in ile so c ie tă ţii . ,SA L A R II A T R A C T IV E !
C ererile s e v o r d e p u n e p în ă la d a ta d e 14 feb ru arie a .c . la s e d iu l s o c ie tă ţ i i . ' -
In fo rm a tii la tfel. 4 3 2 7 6 0 - 4 3 2 7 6 1 &
Str. D. Bărceanu nr. 1 =(intersecţie Str. Traian cu P-ţa Abator) £
tel.: 433.304, 432.762
^PipETERGENŢI^PASTEFAmOASBflf d u ix iu r i I p r o d u s e DELARGCONSUM ® F R U C Â D E iD IS T R ffiU IT O R U M C ® l
CLUJENI vi se pregăteşte cevadin Cinema DACIA
V ă o feră IN T R A R E OWATITTTĂm arţi-vineri şi duminică
sîm bătă - 5.000 Ici.PROGRAM 2 1 -0 5
f ' : I NT E RNE T . C A F E - zilnic 9-18,/ REZKRVĂRI tel. 165.998.
. ____ Ţinuta obligatorie. Ambiantă intimă.
E N E R G O L V Xdistribuitor naţional al surselor
dc iluminat produse de concernul ger man
Q Ş R A M iang ajează
L U C R Ă T O R I C O M E R C I A L Ipentru m a g a z in cu p r o f i l e lec tric . E x p e rie n ţa
în d o m en iu co n stitu ie un avan ta j.Relaţii suplimentare la sediul firmei din
str.Donath nr.l82, tel. 420-450 sau 18-17-11.
â ^ f tT iUL PUBLICITATE '< O U J-N AlkKA: luni-vineri 8-16; sîmbăl ă 9-14; tel/tai 19-73-04; ŞUBREDACŢIATURDA: luni-vineri 8-16; tcl/fax31-43-23; SIJBREDACJTADEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax21-60-75 marţi, 11 februarie 1997 ( 8
Se dau: 28 februarie = o dată limită.40% =o reducere3700 m2 =o suprafaţă pentru care
se dă bătălia
"T R A N S ffiM N IELEM EN TE A JU TĂ TO A R E: - p a r c a r e , p a z ă , m a n ip u la re m ă r f u r i , b a r
te le fo n , s p a ţi i d e d e p o z ita re ş i d e r e c la m ă .
Se cen - numărul de impulsuri telefonice necesare stabilirii unei întâlniri de afaceri, la tel. 414482 sau 416632 int. 122
- viteza de deplasare a en - grosistului spre str. Traian Vuia nr. 210 Cluj (vis-a-vis de aeroport).
unul dintre posesorii de spaţiu cu 40% reducere, în cel mai mare centru comercial EN -GROS din Cluj.
l i f i i yM m ş m i w t m m t A
S U C U R S A L A C L U J
prin Tribunalul Cluj 1v in d e Ia lic ita ţie p u b lică
un VEHICUL UNliMOG U 1600 MERCEDES BENZ,an fabricaţie 1992, cu următoarele accesorii
- măturătoare;^ '■ ' v - p lug pentru zăpadă;
- împrăştietor sare şi nisip;' / - pom pă apă şi noroi;
‘ - agregatspălare canale. ■Plata contravalorii bunurilor se va face imediat după adjudecare, prin
instrumente bancare specifice. ’ ,Licitaţia va avea loc în data de 17.02.1997, ora 10, la sediul BÂNCOREX
SA din Cluj-Napoca, str.Gh.Doja nr.8. .Adjudecarea la licitaţie se va face cu clauza ”VĂZUT ŞI PLĂCUT”. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul BANCOREX ŞA din
Cluj-Napoca, str. Gh.Doja nr.8 sau la telefon 064/ 195253şi 064/192944.
$
F o n d u l N a t io n a l d e In v e s tiţi i v ă p r o p u n e t r e i p a ş i s p r e c l i p e d e r e l a x a r e
f f
^ \c u m , citind acest anunţaţi făcut deja primul pas spre o viaţa mai relaxată. Cum o mare parte
din; relaxarea dumneavoastră vine din siguranţa economiilor bine plasate, daţi-ne voie să vă împărtăşim din experienţa noastră; *
B a n i i au o viaţă a lor şi valorează mai mult dacă se mişcă. Dacă direcţia.unor afaceri rentabile le
' este arătată de specialişti bine pregătiţi, se pot mişca mai bine decât credeţi. De aceea vă invităm ca al doilea pas să-l faceţi în biroul nostru unde toate nelămuririle vă pot fi clarificate.
Fel de-al treilea pas este decizia dumneavoastră de a vă relaxa, lăsând munca pe seama noastră.
FONDUL N A TIO N A L DE INVESTIŢII
/ în 1996 unitatea de fond FNI a crescut cu 125,11 %.
, ■ Fondul N ational d e Investiţii. Splaiul Unirii nr. 6. bl. B3A. e l. 2, sec to r A, Bucureşti, te): 330 5470e ste adm inistrat d e S O V INVEST SA Efcjcurejtl. S o c ie ta tea d epozit a râ e s te B an c a A gricolâ S A Perform antele a n te rio a re a le fondului nu reprezlntâ o g a ran ţie a ran d am en tu lu i viitor.-
Pentru a vâ asigura in antinuare un abonament / a z / a r u / f iadresaţi-vă din timp factoribr poştali, oficiilor poştale sau difumribr SC "APEX” SRL, C i u l
în condiţiilc creşterii preţului ziarului la 600 Ici exemplarul înccpînd cu 1 ianuarie 1997,
• abonamentul lunar costă 13.000 Iei, • trimestrial 39.000 lei, • semestrial 78.000 lei, • anual l5 6 .0 0 0 lei l e lingă reducerea de peste 18% calculată la costul abonamentelor, abonaţii vor f i scutiţi şi de eventualele modificări de preţuri pe perioada achitării abonamentului.
i).
marţi, 11 februarie 1997 PUBLICITATE i CU J J-N APOCA: luni-vineri 8-16; sîmbăf ă9- l-l; tel/lax lW 3-(M;SUBREDACv|TA,n,'BI)A: luni-vineri8- 16; tcWax3M 3-23;SUBREDACŢIADEJ!luni-™i«ri8-16;tcl/fax21-60-75. |
ADEVARULde CBbjj
O F E R T A S P E C IA L A5x86-133 M H z , 2 5 6 K , 4 M B , H D D 5 4 0 M B ,
M o n i t o r 1 4 ” S V G A c o l o r L R , N I ,
PRF.Ţ 5 .999 .000 L E I( c u T . V A . i n c l u s ) *
5x86-133 M H z , 2 5 6 K , 4 M B , H D D 6 3 5 M B ,
k M o n i t o r 1 4 ” S V G A c o l o r L R , N I ,
| P R E Ţ 6 .249.000 L E IS • ( c u T . V A . i n c l u s )
Preţul fiecărui sistem includeri Imprimanta format A3,
(9 ace, 1 1 0 eps, compatibilă EPSON, IBM)P O L I C O M C O M P U T E R S s * .
T e l J F a x : 0 6 4 - 4 1 3 4 9 2 ,ÎN R A T E Ş I P E N T R U F I R M E !
Inspectoratul pentru Proiecţia Plantelor
# v , ~ .
si Carantină Fitosanitară Cluj
o r g a m z e a z a
L IC IT A T IEt
în vederea achiziţionării de pesticide pentru stropirile de iarnă în pomicultură. Licitaţia se va face cu plic închis cu
menţiunea "pentru LIC ITAŢIE”, care se vor depune pînă în data de 2 0 .02 .1 997 la sediul .P.P.C.F. Cluj, str.Fagului nr.17.
I N F O R M A Ţ I I L A T E L E F O N 1 4 . 4 1 . 3 7 .Z.
s.a.ISO 9001 121005761
Invită totl agenţii economici si persoanele fbice interesate la acţiunea de informare si contractare a u rm ătoarelo r
~ 8«NIA>oco
O linii de îmbuteliat lichide alimentareO tabrici de lapteO tancuri şi vase inox , 'O schimbătoare de căldură cu plăciO separatoare de lapteO diverse utilaje pt. industria alimentara
O lăzi frigorificeO dulapuri frigorifice
O vitrine frigorificeO aparate de îngheţată
C> instalaţii frigorifice
I flctiuneavă avea ioc în zilele de 18 ^21.02.1997.* intre orele B ^ -lS ^ la sediul S.Cr-TEHNOFRlQ S.fl ^ M lltatea Cldj-Ngpocâ^Str. Fabricii de Chibrituri nr.
I ^ ^ ^ t e î . : 064-435Z85, fax: 064-435297
VIND (ÎNCHIRIEZ)
B-dul 22 Decembrie nr. 100 (fostul ”CLUB 100”) Informaţii la telefoanele: 438139,438140
Echipamente audio pentru \ maşini (*radio casetofoane, 1 * boxe, *antene), protejate de cele mai moderne sisteme antifurt. , i Se asigură montaj si garanţie i
• Cumpăr casă cu grădină în Cluj sau împrejurimi. Ofer 60 milioane. Tel 17-25-80. (391270)
• Vînd garsonieră Detunata, etaj3, cu telefon. Tel 43-01-94. (391275)
Vînd urgent 2 camere confortII. Str. Gîrbău nr. 14, et. I, ap. 8. (391280) -
• Vînd urgent apartament 2 camere în Mărăşti. Tel 23-11-02 zilnic orele 10-18. (391283)". • Vînd apartament 3 camere j decomandate, ultrafinisat, Calea Mănăştur, garaj, pret 30.000 DM. Tel 42-67-71. (391289) .
• Vînd sau schimb casă cu mansardă în curte comună,'cu apartament 2 camere centru
. Mărăşti plus diferenţă. Tel 13-41-27 sau str. Paris nr. 63. (391293)
• Vînd apartament 4 camere cu garaj,- 32.000 DM. Tel 16-19-31.(391319) '
• Vînd'apartament 2 camere etaj2, confort 2, Mănăştur central, 14 mii DM negociabil. Tel 16-6548 după ora 16. (391325)
• Vînd apartament 3 camere. Str. A. Vlaicu nr. 25, Bl. V15, ap.44. (391333)
• Vînd a p a ra t am erican recondiţionat parbrize. Tel.16-75-57. (383254)
• Vînd autocamion IFA de 5 tone. V înd sau schimb cu Dacia Golf I I 1984. TeL 15-54- 07; 15-77-66. (383297)
• Vînd L ancia Them a, an fabricaţie 1990, 2.000 cmc, turboinjecţie, benzină, recent in tra tă - în ţa ră , neînm atriculată, 5.800 DM. Tel. 32-34-27, după ora 16. (341836) ^
► Vînd Dacia 1309L cu platformă acoperită an fabricaţie 1993. TeL. 17-05-19 orele 20-21. (376947) ' •
• 'Vînd 2 case în aceeaşi curte în zona centrală şi apartament 5
r camere confort II Mănăştur. Tel13-27-67 orele 9-20. (391236)
• Vînd casă 2 camere, bucătărie, - baie, garaj, curte. Str. Maşiniştilor; nr. 46, după ora 16. (391241)
• Vînd, în oraşul Beclean, ultracentral, casă cu 4 camere şi dependinţe, încălzire centrală, pe gaz metan, curte 145 milioane negociabil. Tel 21-30-39.(391242)
• Vînd garaj demontabil din plăci beton. Tel 13-83-24.(391247) '
• Vînd apartament.'Tel 18-89- 05.(391262) -
• Vînd apartament 4 camere, preţ 85 milioane negociabil. Str.Teleorman nr. 65, Bl. T6-7, sc 2 ap 17. (391269) .
V Vînd jeep M itsubishi Pajero 4r4 tu rbo diesel stare impecabilă. Tel. 14-17-20 între orele 14-21. (376989)
luni-vineri 8-16; tel/fa)[31-4î-23;SUBREDACŢL\DE.I:hini-vineri8-16;tel/faî21-(i0-75. marţi, i l februarie 1997t w• Vînd Ford Scorpio Gliia,
model 1992,10700 DM. Tel.18-23-67 (383289)' '
• Vînd Renault 19, patru uşi, 1988,1400 cmc, înmatriculat Preţ 5700 DM. Tel. .19-79-43. (383294)
• Vînd piese Mercedes 124. Tel 24-11-36. (391210)
• Vînd Aro 10 1990, cu carte; BMW 520 1980, pe 12 CJ. Tel 17-07-56. (391240)
• Vînd VW Passat TD 1988 şi Fiat Iveco 1989 TD, impecabile. Tel 42-67-12 sau15-77-09. (391281)
* Vînd ieftin Renault 5 înmatriculat, 4 uşi, 1750 DM. Tel 13-29-06. (391285)
Vînd Cielo. Tel 16-64-66. (391299)
• Vînd Fiat Uno înmatriculat. Tel 41-01-89.(391315) ‘ f
Cum păr cutie de viteze 2000 cmc şi vînd motor 2000 şi cutie dc viteze 1600 cmc. Tel 19-94-58. (391331)
• Vînd Dacia 1300 an fabricaţie 1980. Str. Dunării nr. 26 ct 1 ap.3 (383269)
• Vînd Renault 18 înmatriculat. Tel 19-21-19 (383277)
• Vînd bus Ford Ecoline, full options, 18!000 DM. Aştept variante (schimb cu maşină sau apartament). Tel 19-95-59; 018/62-31-26. (390837)
• Vînd 2 autoturisme Renault 5, unul înmatriculat, şi unul neînmatriculat, preţ 2600 DM- negociabil. Tel 15-61-72. (391225) ..
; - • Vînd Mercedes 300D neînmatriculat, talon Toyota Craoun 2,2D. Tel 41-14-20. (391239)' • Vînd Dacia 1310, caroserie 1991, preţ 10 milioane şi piese.
- Dacia. Informaţii str. Bucegi nr. 14, ap. 58, după ora 17. (391244)
' • Vînd Opel Vectra 1990 1.7 diesel. Tel 17-61-43 după ora 16. (391273) -
• Vînd Wartburg 353 an. 1986, cu carte. Tel 25-33-15 Huedin. (391296). , ,
• Vînd VW Golf diesel an 1992. Tel 16-47-97. (391300)
V iaonatioVlDEOCASErti
S CLUBUL CFR i
Cete mai mjCj preţuri,
Cete mai
• Vînd tractor U-650, cu plug. Tel. 2.6-52-39 (383216)
• Cumpăr cărţi. Tel. 14-88- 40. (383263) ; -
• Vînd pui 6 săptămîni lup canadian alb. Tel. 13-42-76. (383282)• Cumpăr seîndură, fler beton,
cărămidă. Tel. 42-01-12, (377015)• Vînd pisică şi pui de rasă
» Vînd dormitor Călin alb, nou. T e l.-43-61-40 după ora 19. (383262) , ' r - : .; , :
• Vfnd Opel Vcctra 20001 din 1991 automat recent adus, înmatriculat. Tel. 19-43-02 orele16-22. (376862) v .I , • Vînd VW Scirocco 1,8 i 1988
' vamă achitată, înmatriculabil,geamuri fumurii, genţi magneziu, 86 mii km reali, preţ 5600 DM
r negociabil. Telefon 41-43-86. (376926) ' •: • Vînd Dacia berlină 0 km. Ţel.14-63-84; (376955)
■ V Vînd ţalon Renault 18 break cu rarte identitate. Tel.’ 17-85-80. (376956),». Vînd Audi 1(10, an 1991, state excepţională.; Tel.•,i41r45r28.'(376974) , ! a •-•• Vind BMW 316 an fabricaţie 1978 nerulat în ţară, preţ-1200 DM. Tel.; 061/74-61-73 după ora 16. (376980) — - -
• Vînd Dacia 1300 an 1981 stare foarte bună, preţ convenabil. Comuna Gîrbău nr. 2 i7. (376985)
• Vînd Mercedes; 190 E din5 1984 Peugeot 305 diesel din 1986,
. Ford Tranzit de persoane din 1984 cu motor 1,6. Tel. 43-02-71. (376987). V;;..;;. ..r
I, înmatriculat, 5500 DMrTel. 18-00-51. (377024) - - .
• Vînd BMW. 324 D fabricaţie 1986 90.000 km, preţ 9000 DM, televizor color. Tel. .15-25-17.
-(377027) ..• Vind Lada 1200 combi cu
carte. Tel. 17-37-38 după ora 17. (377028) C
. •„ Vînd VW Jetta din 1982 neînmatriculat. Tel. 19-91-80. (377031), • Vind 2 VW Passat, 1 înmatriculat, 3500 DM. Tel. 16- 23-23 după ora 18 (383075) . '
• Vînd Oltcit 11 RL din 1991. Tel. 26-5442. (383204)
• Vînd Mercedes Cobra 3000 diesel, înmatriculat. Str. înfrăţirii
, nr. 28, Someşeni. (383206)• Vind Dacia break 1990 şi
Dacia berlină 1993. Str. înfrăţirii’' nr. 28, Someşeni. (383207)
• Vînd Oltcit Club an 1991, preţ .5.900.000 lei şi VW Passat 2000 cmc, an 1984,3900 DM. Tel. 16- 55-61 (383214) ; , ■
• Vînd Opel Kadett, 1987, înmatriculat, excelent. Tel. 13-86-II (383256).
• Vind maşină Audi 80 diesel cu 5 viteze, an dc fabricaţie 1982, ncînmatriculat. Tel. 43-54-43(383274)
• Vind Ford F.scort an 1989 ş i-. maşină de cusut elcctrică; negociabile. Tel. 41-39-77.(383275)
1 Vînd pui Rottweiler cuVînd D a c î7 1310 din 13'
1990,45.000 km, stare foarte (390946) bună, pret fix 2200 dolari. Tel 41- • Vînd bibliotecă, canapea şi 2 30-18. (391323) - fotoHi, boiler .cu sobă şi vană
- ■ • Vînd ' televizor color Tel 43-57-09. (391249) Telefunken+ telecomandă şi ‘ • Vînd pui ciobănesc german, antenă tip parabolă mică FIF UIF. Tel 13-39-12. (391271)Tel. 18-64-89. (376928) .......... '
• Vînd maşină dc scris electronică Philips. Tel. 13-78-60.(376944) .
• _Dau în chirie apartament 2 respectiv 3 camere. .Tel. 14-07-29.(383276) . \’■ . • Dau în chirie garsonieră Gheorgheni, 60 USD/lună. Tel.17-25-77. (383279)
• Dau în chirie apartament cu 2 camere confort I, mobilat, cu telefon, în Zorilor, anticipat pc 6 luni. Tel. 16-06-33; 12-84-48.- (383290)
• ' Primesc în gazdă o fată. Informaţii str. Aurel Vlaicumr. 38, v ap. 55 orele 18-20. (391237)- • ’ dau' în chirie garsonieră confort I în Gheorgheni. Tel 15-06-87. (391254)
• Dau în chirie 2 camcre mobilate, cu telefon, pe valută, cartier Grigorescu. Tel 41-64-19. (391255)}.
• Dau în chirie pivniţă 30 mp central. Tel. 19-90-52. (391258) r ţ
• Dau în chirie apartament 3 camere în Mănăştur; Tel 14-37- 01. (391290) ' '' • Dau în chirie apartament-2. camere mobilat; telefon. Tel 13-07-16. (391291)
• Dau în chiric apartament 4 camere mobilat, cu telefon. Informaţii tel.43-0948. (391314) _; • Dau în chirie apartament 2 - camere str. Dorobanţilor. Tel 41- 01-22 (391317)
• Dau în chiric garsonieră. Tel 41-30-18. (391322)
T R A N S P O R TINTERN(ATIONAL)- asigurare marfa;
- sarcina utilă 2 tone; . Kvolum 17 in3. ;
S C INTRADE "t m e \ 2 :
• Dau în chirie spaţiu comercial în Piaţa M ărăşti, str. Aurel Vlaicu nr- 5 te l 18- 55-50. (376868)
• Angajăm vînzătoare. Str. Teleorman nr. 28. (377030)
• SC Codec angajează personal: ingineri electronişti şi ingineri de sistem. Cerinţe: persoane .dinamice, cu experienţă în domeniu. Relaţii la tel 43-24-57. (383018)
• Angajez vînzătoare magazin alimentar. Tel. 17- 32-21.(383293) 'J
• Efectuez transport marfă 5 tone Tel. 15-54-07; 15-77-66. (383298) "
• Execut jaluzele lemn tei şi PVC. Garanţie. Tel 41-02-79; 12-39-66. (391328)
• îmi ofer serviciile ca şofer categoria B. Tel. 12-48-06. (377008) ' ;
• Vînd urgent tractor U-I010 şi U640 DTC cu sau fără accesorii. Naş Alexandru, localitatea Dezmir str. Plopilor nr. 19. (376946) •
modificarea adaosului comercial la 60% (376931)^• Căutaţi un serviciu Cu im salar avantajos? Adresaţi-vă la: str. Horea bl. 44 et. 1 ap. 3 (376954). • SC Andra SRL angajează 1 dulgher 1 fierar betonist, 2 zidari. Tel. 43-25-05. (376958) ~ :
•. Firmă italiană specializată în testarea pieţei, oferă propriile servicii. Ai probleme pentru ca nu ai de unde să cumperi aparatură industrială uzată cu garanţie? Noi putem rezolva problema ta! Telefonează fără reţinere la fax00-39-54-12-20-65.(376960)
• Familie intelectuali, căutăm chirie apartament 2 camere, nemobilat, plata lunar lei. Tel 24- 30-15 (391253) ■ - ■
DIVERSE
(377009)• Vînd combină recoltat, Kodcl (391304)
2,5m cu treier, ,5000 DM • Dau în chirie o cameră pentrunegociabil. Tel 23-10-03. băiat salariat. Tel. 42-59-52.-(383218) (377026) ' :
• Societate comercială angajează secretară. Condiţii: vîrsta maximă '25 ani, cunoaşterea limbii engleze, cunoştinţe o'perare calculator (dactilografiere). Tel. 43-24- 57; 43-26-39. (376866)
• Transport marfă. TeL 17- 26-33.(376894)
• Conform legii. nr. 137/1995 Matiş. ..Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea Autorizaţiei de Mediu pentru obiectivul atelier debitare material lemnos situat în satul Muntele Rece nr. 108. Eventualele sesizări se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (383211)
• Caut societate comercială pentru spart un zid din beton cu grosimea 15 cm, lungime 4 m; î- 2,50 m. Tel. 25-17-33 după ora16, zilnic (383231)
• Societate-comercială, angajează gestionară vîrsta 28-35 ani şi vînzătoare cu salar avantajos. Condiţii foarte bune. Relaţii str. Hasdeu nr. 3 zilnic ora12-16.(383246)> Licenţiat, ofer meditaţii la
Istoria României. Tel 13-12-01. (391287)
• SC Barpmi organizează săptămînal excursii dc 3 zile Cluj- Budapcsta. Tel 13-41-27, str. Paris nr. 63. (391294)
• SC Finvest Group SRL Timişoara, angajează agenţi comerciali, -obligatoriu ci experienţă îri vînzarea de produse alimentare pentru distribuţie in Cluj-Napoca, vîrsta maximă 35 ani. Salariu minim 500.000 lei. Tel. 056/12-55-34 (383267)
• înlesnim procurarea de implanturi mamare şi expandere tisulare, Adresaţi-vă cu încredere la tel. 01-86-23-497 si seara la fel* 1549-25. (383273) '
• Posed spaţiu Mănăştur. Cam colaborator cu capital deschidere casă de amanet. Tel. 19-72-14 (383280) ' .V: ‘ \
• Angajez casier cu experienţă de casă schimb valutar; body|uard; cumpăr seif. Tel 41- 44-93 sau 14-18-01 sau 01-86-28- 534 (383287)
• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Pop Ancuţa anunţi începerea, .demersurilor pentru obţinerea .acordului de medii pentru magazin mixt.situat in Câţcău nr. 232. Eventualele sesizări şi reclamaţii se voi depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (391252)
• în conformitate cu legea u. 137/ 1995, SC Tamimpex SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de
' mediu -pentru obiectivele: Magazin ABC alimentar, str. G Bruno n r 21, Magazin mixtsttG. Bruno nr. 30, situate în Cluj- Napoca. Eventualele ‘sugestii, sesizări şi reclamaţii se voi depune la sediul APM Cluj Cata Dorobanţilor nr. 99. (391260)
' > • Agenţia internaţională peita export , produse textile cauţi inginere ţextiliste în Cluj pcnir. controlul şi . supen’izara pfodiicţiei. Se solicită experieiţ vasta în- producţie. Cunoştinţei
, de engleză său italiană var î apreciate. Permisul de condayj... este indispensabil şi preferit/
. autoturism. Tel 01/633-26-60 se ' 01/210-98-1.1. (391272)1, • ' , în conformitate cu legea e
137/. 1995, ŞC Expres Pomi Verde SRL anunţă începere demersurilor pentru^ obţinen autorizaţiei de mediii penr funcţionare bar, restaurant Huedin, str. Gării nr. 3i Eventualele sesizări se vor depE •la sediul APM Cluj, Cale Dorobanţilor nr. 99 (391295). • în conformitate cu legea r 137/ 1995,. SC Călăreţu anm: începerea demersurilor peni obţinerea autorizaţiei de pentru obiectivul “Crama Arau situat în Cluj-Napoca, str. to de Hunedoara nr, 27. Eventuale sesizări şi sugestii se vor depe la sediul APM Cluj, Cal Dorobanţilor nr. 99. (391302)
• .: Firmă, repar frigidei congelatoare la domiciliu. Tel i--17-48. (391326),
?c Angajăm contabil şef contabil pentru contabilii primară, cu experienţă în oper. pe calculator. Tel 43-33-: (391327). r .
• Tînăr, caut muncă' la domiciliu. Tel 13-64-47. (391305)
■ Căutăm femeie pentru îngrijire bolnav 8 ore/zi. Tel13-36-60; 1947-54(000100)
Caut femeie menaj. Tel 16- 64-66. (391298)
I
In conformitate cu Legea nr.137/1995 SC Scutoroman
t^aissa SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei'de mediu pentru obiectivul restaurant-bar situat în Turda, str. Republicii nr.30. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor «.99.(341834)
• în conformitate cu Legea nr.137/1995 SC âufet Vasilaş SNC anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul bufet-măcelărie- plicintăric-carmangerie situat în Turda, str.Republicii nr.28. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (341833) :
• Numiţii Osztian Emil şi Osztian Ileana cu ultimul domiciliu în Turda, str.dr.Ioan Raţiu nr.56 sînt chemaţi să se prezinte în data de 26 martie 1997 la Judecătoria Turda, unde au calitatea, de pîrîţi în procesul promovat de reclamanţii Cărăban Radu şi David Sorin pentru recunoaşterea dreptului de proprietate, dosar civil nr.4400/1996.(341835) ,• în conformitate cu legea nr.
137/ 1995, Gaboş Ştefan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu, pentru obiectivul anexe gospodăreşti, situat în Cojocna, str. Morii nr 38. Eventualele sugestii, sesizări şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. :P 243) ; ^ :
• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Ciugudean Maxim anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea' acordului de mediu pentru obiectivul extindere casă familială, situat în Cluj: Napoca, str. Suceava nr. 30. Eventuale sesizări, sugestii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99, (391248)
• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Mihaly Adalbert anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru extindere casă familială situată în Cluj-Napoca, str. Sobarilor nr. 9 . 'Eventualele sesizări şi • reclamaţii se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (391251)'
PIERDERI
• Pierdut carnet de sănătate pc numele Ivascu Paulina. îl declar nul. (377016) * V -
• Pierdut legitimaţie de călătorie RATUC pe numele Fălcuşan Daniela O declar nulă. (383220)
• Pierdut certificat de acţionar SC Sanex nr. 11306626 pe numele Vălăsutean Vasile. îl declar nul. (383222) .
• Pierdut carnet de student pe numele Iacob Marius. îl declar nul (383260)
• Pierdut legitimaţie de călătorie pe numele Szilaghi Luciana. O declar nulă. (383264) •
• Pierdut schnautzer uriaş în v îrs tă : de 9 luni aflat sub tratament. Răspunde la numele- Franco Găsitorului recompensă. Tel. 12-90-54 sau 14-86-54.(383266) -
• Dulă Şarolta pierdut contract de închiriere nr. 200775/ 9.11.1992. îl declar nul.'(391279)
DECESE COMEMORĂRI
* Pierdut îu Djmbul Rotund, cline ciobănesc carpatin mascul, talie marc,’ păr lung gri cu alb, coadă lungă stufoasă. Recompensă. Tel. «-54-30. (376920)* Pierdut mascul Schnauzer 9
Ni zona Grigorescu. Ofer rccompensâ găsitorului. După ora 18 familia Cozma tel; 18-16-17.(376929) ' "V ,* Pierdut carnet de student pe
numele Aruncutean Sorin. îl felar nul (376950), • Pierdut certificat de mmatriculare şi certificat de figurare de la autoturismul Fiat Jtoo 55 S cu număr de 'Mnatriculare CJ 04 KHR. Le toclar nule. (376959) .
1 Pierdut'carnet de sănătate pe •«mele Bolosiu lliăda. îl declar WI- (376961)* Pierdut carnet dc sănătate pe
Hmcle Orie Maria. îl declar nul.(376996)1 Pierdut contract de închiriere
JJ- 41378 pc numele Mastan Maria. îl dcclar nul. (391222)
' ’ Russu Cristian pierdut carnet “e student. îl dcclar nul. (391256)
* Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea in eternitate a celui care a fost soţ, ta tă , socru şi bunic ec. RACZ ŞTEFAN FRANCISC (fost d irector adjunct la SCf Alimentara SA) în vîrstă de 70 ani. Ceremonia de înmormîntare va avea loc azi,11 februarie 1997, orele 14 la Capela Cimitirului Central. Familia-îndiirerată. (376951)
• Cu adîncă durere anunţăm decesul la data de 9 februarie 1997 a scumpului nostnTsoţ şi ta tă inginer . FUFEZAN IOAN, 75 ani. înhumarea azi,11 februa'rie, ora 13, Capela veche M ănăştur. Familia.(376976) "
• C u adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a bunului nostru soţ, ta tă şi bunic BABOŞ CLEMENT, înhumarea va avea loc azi, 11 februarie 1997, la Capela noua M ănăştur, ora 13. Familia îndurerată. (376992)
* Cu adîncă durere anunţ încetarea din viaţă a scumpului meu soţ COMAN GHEORGHE, în vîrstă de 71 ani, pensionar Carbochim. Înmormîntarea va avea loc la cimitirul Central Ia data de 12 februarie, ora 14. îndurerată, soţia. (376994)
* Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetareafulgerătoare din viaţă a iubitului nostru soţ, părinte şi bunic NEMEŞ ŞTEFAN, în vîrstă de 58 ani. înmormîntarea va avea loc în data de 12 februarie 1997 la ora 11 la Capela nouă M ănăştur. Cu lacrimi vom încerca să-i liniştim somnul de veci. Fam ilia îndurerată. (377018)
* Cu sufletul îndurerat aduc la ; cunoştinţa rudelor şi prietenilor încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă, a soţului meu; ŞUTEU NICOLAE. Înm orm întarea va avea loc în comuna Gilău miercuri, 12 februarie, ora 12. Odihnească-se în pace. Soţia Lucrcţia. (377019)
* Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului meu soţ profesor GIURGIU ALEX. înhumarea are loc în12 februarie 1997 ora 12, din capela cim itirului Central, Cluj-Napoca. Nu te vom uita niciodată! Soţia şi familia. (383248)
* în treag a noastră compasiune doamnei Ana Fufezan pen tru pierderea soţului. Locatarii din str. .Puzău nr. 7. (383241)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ şi tată, FODOR GHEORGHE, în vîrstă de ' 46 < ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 12 februarie 1997, în localitatea Sava. Soţia Maria şi copiii M ihai şi Melinda. (383270) .
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru fiu şi fra te , FODOR GHEORGHE. Nu te vom uita niciodată! Mama Raveca, ta tă l Nicolae, fraţii Zsuzsa feri, Rubinka şi Miki cu familiile. (383271)
• A trecut în nefiinţă cel care a fost tăticul meu, COMAN GHEORGHE. Dumnezeu să-l ierte, să-l odihnească şi să-i ocrotească sufletul chinuit. Fiica Doiniţa. (391235)
* Cutremuraţi de durere, cu siifletul gol şi trist, anunţăm \ â moartea nemiloasă a smuls din tre noi, după o lungă şi grea suferinţă, pe scumpul nostru soţ, ta tă, socru şi bunic, CĂPlLNAŞ VASILE, l a 62 ani. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Înmormîntarea va avea loc în data de 12.02.1997 ora 13, în Cim itirul Central. Soţia, copiii şi nepoţii. (391265)
• , Cu deosebită durere anunţăm încetareafulgerătoare din viaţa a iubitului nostru soţ, ta tă şi bunic, FODOREANSIMION, de 57 ani. Înmormîntarea are loc azi, 11 februarie, ora 13, în Cluj- Napoca, str. V. Chintăului nr. 50 (autobus 39 de 1» Gară). Pe veci nemîngîiaţi: soţia Firuţa, copiii Angela, Lucian, Simona cu familiile şi nepoţelul Alex. (391266)
; •- C u adîncă durere şi regret anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ şi tată, BOCA IOAN, în vîrstă de 43 ani. Înm orm întarea va avea loc miercuri, 12 februarie, ora 14, de la Capela M ănăştur. Nu te v o i» uita niciodată. Soţia Neli, copiii Alina şi Florin. (391307)
i Sîntem alături de colegul şi prietenul Tudor D um itru Savu în momentul de grea cumpănă al trecerii în lumea celor d rep ţi a scumpei sale mame. Prietenii din Televiziune. (376936)
• Un ultim şi pios omagiu colocatarului nostru CĂPÎLNAŞ VASILE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe familiei. Asociaţia de locatari din Aleea Herculane nr. 5 (376937)
* Un ultim omagiu colocatarului nostru GIURGIU ALEXANDRU. Fie-i ţă rîna uşoară. Sincere condoleanţe familiei. Asociaţia de locatari din Aleea Herculane nr.'5 (376938) .
• Sîntem alături de cumnata noastră C rişan Rozalia la marea durere pricinuită de decesul tatălui drag. Familia Crişan CorneL (376952)
În aceste clipe grele sîntem ală tu ri de f in a '. noastră Rozalia, la încetarea din viaţă a ta tălu i d rag ; ec. RACZ ŞTEFAN, un om de mare valoare. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Familia Fărcaş. (376953) ■%.
* . Sincere condoleanţe colegei noastre Elena Fodor şi familiei în m arca durere pricinuită dc decesul soţului. Sindicatul SC C entral.(377006)
. • Cu adîncă durere în suflet ne despărţim de fratele şi unchiul nostru * drag FODOREAN SIMION. Sora Lucreţia şi nepoata Ana cu soţul Nicolae şi copiii Nicu şi Florina. (376965)
• Regretăm mult trecerea în eternitate a prietenului drag VASILE AVRAM. Sincere condoleanţe familiei. Luci şi Nicu Prişcă. (376966)
• Sîntem alături de colega noastră Chiorean Iuliana în aceste momente grele pricinuite de pierderea soţului drag CHIOREAN7 IOAN. Dumnezeu* să-I odihnească în pace. Colegii de Ia SC Sput Cluj. (376982)
• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune verişoarei Fodor Elena, în marea durere pricinuită de moartea soţului drag. Susana Gocan, Alin şi Susana Rus, Ana Voica şi Rus Dumitru cu familiile. (376990)
: • Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune pentru colega noastră Elena Fodor şi familia ei în marea durere pricinuită dc.deccsul soţului drag. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Colegele de lă SC Central SA etaj IV(377007)
• Cu nespusă durere ne despărţim de cum natul NEMEŞ ŞTEFAN. Nu te vom uita niciodată. Odihnească-1 Domnul în pace. Familia Mecu Dumitru şi M aria. (377017)
« Un ultim omagiu celui ce ne-a -fost cumnat, unchi, ginere ŞUTEU NICOLAE. Nu te vom uita niciodată. Fam. Cucura-Ghiţă, Mărioara, Adi Sorin, Rodica şi Alexandru. (377020)
* Un ultim omagiu celui ce a fost ŞUTEU NICOLAE. Ghic Nicolae şi familia. (377022)
* Un gînd pios cumnatului şi unchiului nostru ŞUTEU NICOLAE. Fam. Crăciun. (377023) .
• Sîntem alături de familia d-lui Teodor Pop-Puşcaş, în aceste momente de grea încercare sufletească pricinuite de pierderea surorii dragi. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Colegii de serviciu. (377035)
* Un ultim omagiu celei care a fost colocatara noastră KILIN ROZALIA. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Asociaţia de locatari str. Almaşului nr. 7. (383205)
* Sîntem alături de colegul şi prietenul nostru Viorel Boca în m area du reţe p rin care trece. Colegii de la IFES.(383219)
• Un ultim omagiu celui care a fost vecinul nostru domnul NEMEŞ ŞTEFAN. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Locatarii blocului de p'e str. Albini nr. 135-137 Cluj. (383230)
• Sincere condoleanţe familiei îndurerate pentru pierderea celui care a fost colegul nostru inginer FUFEZAN IOAN. Consiliul de administraţie SC Clujana SA. (383233)
* Cu sufletul îndoliat, sînt a lă tu ri de prietenul T udor Dumitru Savu, în dureroasa încercare prin care trece, prin dispariţia iubitei sale mame. P rofunde- 1 şi sincere condoleanţe întregii familii Liviu Petrescu. (383243)
Sîntem alături de colega noastră C rişan Rozalia la marea durere pricinuită de decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe. CorulFilarmonicii Transilvania.(391311)
Colegii de la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor îţi exprimă adînca compasiune pentru colegul şi prietenul Tudor Dumitru Savu în aceste momente de. m are suferinţă pricinuită de trecerea în eternitate a neuitatei Iui mame. Dumnezeu s-o odihnească! (383284)
Sîntem alături de colegul nostru Tudor Dumitru Savu în aceste clipe grele prin care trece la d ispariţia mamei dragi. Colegii de la Tribuna. (383285) - '
Colectivul Şcolii nr. 3 Cluj- Napoca este alături de familia Elena Fodor la decesul soţului şi tatălui, învăţătorul FODOR LIVIU. Dumnezeu să-l odihnească! (383291)
• Lacrim i şi flori pe mormîntul vecinului nostru drag, LIVIU FQDOR. Dragă Lenuţa, sîntem alături de tine şi copii în aceste momente grele. Odihnească-se în p'ăce. Familiile: Gheorghieş, Clapa, Diţă, Bornemisza şi Vcşcan. (391232)
Un ultim omagiu celui carc a fost vecinul nostru, RACZ ŞTEFAN. Transînitem sinccrc condoleanţe familiei îndoliate. Asociaţia de locatari str. Haţeg nr. 4. (391234)
Sîntem alături de Carmen Pnşcaşiu în m area durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a dragei sale bunici. Sincere condoleanţe întregii familii. D orin Pascal cu familia. (391276)
• S-a stins lum ina unui zîmbet pur. Fie ca gîndurile noastre de dadă compasiune să aducă familiei dr. Savu, special lui Tudor şi Cătălinei,o clipă de alinare la pierderea mamei dragi. Condoleanţe. Sorin şi Anca Popescu.(391277)
• Aşternem ală tu ri dc lacrimile familiei şi lacrimile noastre pentru cea care a fost iubită soţie şi mamă, distinsa prof. VETURIA SAVU. Transmitem sincerecondoleanţe întregii familii. Familia dr. Valentin Popescu.(391278)
• împărtăşim durerea fostei noastre colege, învăţătoarea Iuliana Rusu, în aceste momente grele. D ragă Iuliana, am dori ca gîndul nostru să îţi dea putere. Colectivul de cadre didactice al Şcolii nr. 2. (391284)
• Ne despărţim cu durere de iubitul nostru fiu, frate, cum nat şi. unchi, BOCA IOAN, trecu t în nefiinţă la numai 43 de ani. A lături de Neli, Alina şi F lorin, îl vom păstra ' veşnic în suflet. Dumnezeu să-l odihnească. Părin ţii şi frafele Viorel cu familia. (391308)
• Sîntem alătniri de sora, cum nata şi m ătuşa noastră Neli, Ia trecerea în nefiinţă a celui care a fost NELU BOCA. Nu îl vom uita niciodată.t.M arta şi Ioan cu familiile. (391309)
• C onsternaţi şi plini de du rere , sîntem a lă tu ri de P ap ay ■- Susana în m area durere cauzată de decesul fulgerător al soţului. Colegii dc serviciu de la SC Mucart.(391316)
• Un pios omagiu colegului şi prietenului, inginer GELU MIRON. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii Maniu, M arinescu, Telecari, Toda, Topan, Văsaru, Vereş.(391320)
*. Un ultim omagiu colegului nostru profesor NEMEŞ ŞTEFAN, a cărui trecere în nefiinţă nie-a pricinuit o mare durere. A m intirea omului modest, de o rară bunătate şi conştiinciozitate, va răm îne veşnic în inimile noastre. Sincere condoleanţe familiei Colectivul G rupului Şcolar Unirea, Cluj-Napoca. (391324)
* A trecut un an de la trista despărţire de iubitul nostru soţ, ta tă , socru VANŢ GHEORGHE. Lacrim i fi am intiri sînt to t ce ne-a rămas. Va răm îne m ereu.în gîndurile noastre . M aria, Angela şi Ghazi. (376949)
•S -a scurs un an de lacrimi şi durere de cînd ne-a părăsit scumpa noastră mamă şi soţie M U R E Ş A N -R Â C H IT Ă VIORICA. Odihnească-se în pace. Fiica Ligia şi soţul IoneL(376972)- ,
• Pios omagiu Ia împlinirea unui an de la trecerea în etern ita te a d ragei noastre surori MUREŞANRĂCHITĂ VIORICA. Nonu şi Rodica. (376973)
• Pios omagiu Ia 6 ani de la dispariţia celui care a fost om şi medic deosebit, dr. VIOREL COLDEA. Familia. (383180)
• Se împlineşte azi, un an de lacrimi şi durere de cînd ne-a părăsit p en tru totdeauna scumpa noastră MARIA CIORTEA. P arastasu l de pom enire va avea Ioc duminică 16 februarie , la biserica din MiceştL Familia. (383212)
• Pioasă aducere aminte la îm plinirea unui an de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost colegul PAUL NICOLAE. Colegii de la ATM Terapia. (391292)
• Aduc pe această cale, sincere şi calde m ulţum iri tu tu ro r celor care an partic ipa t la p ara stasu l şi slujba de pomenire a bunului şi dragului meu soţ, revizor VALER POP care a avut Ioc la data de 9 februarie 1997. Dumnezeu să-I odihnească în pace! în d u re ra ta soţie Marioara. (383249) -
• • Mulţumim tuturor cunoştinţelor şi colegilor; care au stat alături de noi la pierderea scumpei noastre mamă, bunică, soră, NAGY ANA, învăţătpare- edneatoare pensionară, au participat la înmormîntarea ei şi cu condoleanţe şi coroane de flori ne-au alinat durerea. Familia îndurerată. (391310)
• Sîntem alături de colega noastră Biriş Stela la trecerea în eternitate a fiului drag. Colegii din cadrul Complexului Turistic Napoca. (383229)
• Regretăm profund dispariţia prietenului nostru ing. FUFEZAN IOAN., Transmitem familiei sincere condoleanţe. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace! Familia ing. Gheorghe Mărinceami (383234) -
• Pios omagiu fostului nostru şef ing. FUFEZAN IOAN l a ' trecerea în nefiinţă. Condoleanţe familiei îndoliate. Serviciul tehnic SC Clujana SA. .(383235) -
• Un ultim omagiu cehii carc a fost ing. FUFEZAN IOAN. Din partea foştilor colegi din fabrica de piele Clujana. Sincere condoleanţe. (383236)
ADEVARULde Clui SPORT marţi, \ i februarie 1997 (J r
F o t b a l l i n t e r n a t i o n a i
SPANIA - 23Opt puncte desparte Realul
din Madrid de FC Barcelona după cea de a 23-a etapă a “Primerei Division”, diferenţă credem hotărîtoare. în adjudecarea titlului d a către madrilenii, conduşi de pe margine de Tabbio Capello. In vreme cc Real a 'cîştigat în
. deplasare la codaşa Hercules Alicante, scor 2-3, după ce gazdele au condus cu 1-0 şi au . egalat la 2-2, FC Barcelona a pierdui cu 2-0 în derbiul , barcelonez cu Espanyol. Ambele goluri au fost marcate de ' Răducioiu din penalti, care a evoluat, spre bucuria, noastră, excelent. El a cîştigat detaşat duelul cu celălalt român aflat în teren, Gică Popescu, chiar dacă nu a evoluat toate cele 90 de minute de~}oc. Atletico Madrid . a cîştigat c u '4-1 întîlnirea cu Compostela cu Daniel Prodan în teren pe toată durata partidei. Craioveanu a evoluat foarte'şters . în deschiderea etapei, astfel că > Real Sociedad a trebuit să se recunoască învinsă pe teren propriu în partida cu Valencia, scor 0-1.: 'V ' ' ;'v' v'
Rezultatele complete ale etapei a 23-a; ; ;
.• Real Sociedad - Valencia 0-1• A tletico M adrid -
Compostela 4-1• Zaragosa - Sevilla 2-1• Raeing S an tan d er -
Bilbao 1-1• Betis - Extremadura 3-1• Hercules Alicante - Real
M adrid 2-3• Deportivo La Coruna -
Celta Vigo 2-2• Tenerife- Logrones 2-0
■ • Espanyol - FC Barcelona2-o' . .'.’v '. .
Clasament: Real Madrid 55 pune te j FC Barcelona 47, Betis45, Real Sociedad, Deportivo La Coruna 40, Atletico Madrid 39, ■ Valladoiid, Raeing Santander 34, Tenerife, Athietic Bilbao 33, ■ V alencia' 32, Oviedo 28, Espanyol,-: Celta Vigo 26, Sporting Gijon 25, Vallecano, Com postela. 2 4 ,,.Zaragosa,_ Logrones 21, Hercules ,19,*' Sevilla 18, Extremadura 16. ■
Cristian BARA
Cupa Franţei-turul 2• Monlpellier - Sochaux 2-
0;
;v:;îSvg:;;-x:i U l l
f i n
Popescu - Răducioiu 0-2
• Wasquehai - Guingamp 1-3» ■ - .
Neînvinsă în ultim ele 8 meciuri, Montpeilier s-a calificat în optimi învingînd echipa de ligă secundă Sochaux graţie reuşitelor lui Ibrahim Bakayoko. -în celălalt meci-de duminică, Guingamp a cîştigat în deplasare, la .‘echipa de ligă a 3-a Wasquehai. . • '"
Cupa Olandei - turul 3 ;
■ • Zwolle - Volendam 2-1• H eerenveen - NEC
Nijmegen 2-0 ‘ ’• H eracles ' A lmelo -
Ilelmond Sport 2-4• Ţwente Enschede - Vitessa
Arnheim 0-0 d.p.• Feyenoord RKC
Kaalwijk 1-0.în derbiul de sîmbătă, Twentc
a reuşit să se califice la penaltiuri după ce în 120 de minute de joc •tabela d e’’ sc o r: rămăsese imaculată. învingătoarea lui Ajax
. în primul tur a părăsit competiţia, pieizînd acasă cu 2-4..Mcciul de duminică a adus calificarea lui Feyenoord, una din principalele favorite la adjudecarea trofeului, într-o restanţă din campionat, Groningen a pierdut cu 2-4 meciul susţinut acasă cu De Graafschaf După pauza de iarnă, campionatul se reia la finele acestei săptămîni. !
Radu C. MUNTEANU
Vremuri grele şi pentru sport!i Au fost vremuri grele pentru ■ sport şi, iată, vin acum altele şj mai grele. Mai nou, mintea ageră a ministrului Turismului Akoş Birtalan a lăsat la voia patronilor preţul de cazare în hoteluri! Ar p ărea , o descentralizare,' o liberalizare. Din nefericire este o anarhie şi-un ja f pe capul bietului om şi al sportului în special. Un pat pe o noapte intr-un hotel amărît se ridică la peste; 150.000 de lei. Jumătate1 salariul mediu lunar al unui om! Recent echipele clujene de baschet au participat lă două turnee oficiale, unul la Arad şi altul la Timişoara. La Arad au găsit un hotel acceptabil cu vreo 80.000 lei pe noapte patuL Cînd au vrut să-şi rezerve locuri pentru un turneu de 4. zile la Timişoara li s-a spus că un pat costă minimum 160.000 lei!! Să facem un simplu calcul.- un lot de' 15 persoane plăteşte numai pentru 4 nopţi cazare 9.600.000
lei! Plus mîncarea plus transportul. Ne întrebăm: cît vor rezista cluburile în faţa acestui ja f organizat? Realitatea tristă şi periculoasă e valabilă şi pentru fotbal chiar. Spun şi pentru ■ fotbal, el fiind oricum cel mai... bogat dintre disciplinele sportive!; Ce vor face .însă cluburile sportive şcolare şi cele studenţeşti?! Dc unde bani pentru deplasări? Sau se vor deplasa noaptea şi vor dormi la gazde particulare?! Să nu ne grăbim, căci e iminentă şi scumpirea călătoriei pe calea ferată. Despre călătoria cu avionul nu poate fi vorba nici în vis, de vreme ce un drum Cluj-Bucureşti costă o sută - de mii dp lei! Numai dus!!
Iată în faţa căror delicate şi dramatice situaţii e pus sportul românesc. O subliniem cu tristeţe: şi durereL . . , ,
V. IONESCU
m a r i
I a C l u j a n aClujana este o grupare
sportivă cu vechi tradiţii în soccerul clujean. Chiar dacă în ; ultimii an i; s-a constatat un ; regres în evoluţia echipei de" ‘ fotbal, formaţia pielarilor are mulţi simpatizanţi în municipiul dc ia poalele Feleacuhii.' ; .: , în această iarnă, ambiţii Ie '-ş s-au reaprins ; în r în d u l. conducătorilor, antrenorilor, şi ; jucătorilor echipei Clujana. , Lotul divizionarei C a început * pregătirile ia -începutul lunii ianuarie■, iar în ultimele zile a susţinut nu mai puţin de 4 partide' de verificare (2-2 cu Cimentul Turda, 2-0 cu Sinterom, 3-1 şi 1-2 cu Olimpia 7 Gherla). Antrenorii Iacob Riţiu ‘ şi Mircea Oltean au la dispoziţie un lot compus din 19 jucători : Boancă şi Costin - portari, i
; şi Balint - jucători de cîmp..■ Noutăţile echipei: se numesc Bota (Dromex), . Nagy (Cimentul Turda) şi Pop (Romhills). Media de vîrstă a echipei este de 21 ani.
Formaţia Clujana are condiţii foarte bune' de pregătire, Tun sprijin: substanţial acordînd
-fotbaliştilor Sindicatul liber din întreprindere. Trebuie amintit aportul, "ddmnulur Marcel Şuhan, vicelider sindical Ia Ş C- “Clujana” SA, care zi de zi este alături: de echipă, contribuind la buna desfăşurare a pregătirilor pentru sezonul de primăvară.
SZEKELY Csaba
R E T R O S P E C T IV E F O T B A L IS T IC EA D N O T Ă R I D E S P R E T U R U L
D IV IZ IE I N A Ţ IO N A L E
A Z I DESPRE A R B IT R I• Pentru început, ca o noutate, începînd din vara trecută arbitrii de
centru au fost împărţiţi în două*grupe valorice, iar de delegări a avut grijă... computerul: Per total au intrat în “calculele” computerului i d arbitri de centru şi 28 asistenţi de linie. Ga programarea computerului & fost făcută de cei în drept, deci tot de oameni, asta cam schimbă datele problemei, în sensul că In acel moment a intervenit prima dată... subiectivismul. A urmat apoi subiectivismul notărilor făcute de redactorii diferitelor publicaţii sportive şi care au cam diferit. în al treilea rind a fost “cintaraf F.R.F. prin Comitetul de Urgenţă care a cam “sărit peste cal” în anumite cazuri prin asprimea exagerată a sancţiunilor (şi vin doar cu două exemple: Adrian Pommboiu, care a oficiat la centru în celebra partidă Steaua - A.S. Bacău 1-5, pentru că a acordat băcăuanilor două lovituri de la 11 metri şi a arătat, cartonaşul roşu lui Lăcătuş şi Ad: llie, a fost... suspendat pe două elape, membrilor, Comitetului de Urgenţă, care s-au servit de înregistrarea partidei jar respectiva casetă a fost purecată cu încetinitorul, a fost singura probă de. evaluare a calităţii arbitrajului după care a intervenit.., amorul propriu al “judecătorilor” în cauză care au găsit ei ceva ce să-i determine sancţionarea; un al doilea exemplu to t “comitetul” l-a blagoslovit pe Dan Dragoş Crăciun cu 6 etape suspendare pentru un penalty acordat Chindiei, decizie extrem de severă şi exagerată,; interpretabilă, v - ' v :
• 4m pomenit despre subiectivismul notărilor.'în mod ciudat notele acordate de gazetari erau mai mari sau mai mici şi în funcţie de “cartea de vizită” a unor cavaleri ai fluierului. Fireşte că unii dintre arbitri “cu firmă” aveau parte de o mică “bonificaţie” în timp ce noii veniţi erau ţinuţi la respect.sau chiar depunctaţi: - ; . f1; • Cum pentru o imagine cit mai aproape de realitate în privinţa calităţii arbitrajelor ar fi trebuit să răsfoiesc colecţiile tuturor publicaţiilor care dau note arbitrilor şi apoi să fac o medie generală a notărilor, calculul fiind prea complicat, am “tras la sorţi” şi a “picat” ziarul “Găieta Sporturilor” din a cărui răsfoire am revăzut notările făcute de redactorii cotidianului amintit. Ulterior am găsit şi un fel de “clasament” al celor două categorii de arbitri (cei de centru şi asistenţii de linie).
• Premiantul toamnei a fost Adrian Porumboiu, care a totalizat, în 10 partide arbitrate, o medie generală de 7,200. Locul secund a revenit luiC, Sorescu (7,100) pentru cele 10 partide conduse. “Medalia te bronz” a toamnei a'revenit clujeanului nostru, doctorul Dan Dragoş Crăciun, care în cele 6 partide intrate îri caicul (că şase etape a stat pe tuşă datorită suspendării exagerate).a totalizat media 7,083. Alte cîteva nume şi medii în continuare: V. Anghelinei (7,055), FI. Chivulete (6,929), Sorin Corpodean (6,813). De . reţinut că sibianul Aron Huzu a ocupat în ^clasamentul” în cauză doar locul 11 (media celor 12 partide conduse la "centru fiind doar de 6,708). Interesant s că unii dintre arbitrii de centra care au avut mai puţin de 6 partide conduse au medii mai mari (cazul clujeanului nostru Sorin Vădana care după 5 partide conduse a totalizaio medie dc 7,100).
• Cîteva cuvinte şi despre ierarhia asistenţilor de linie, laureatul toamnei fiind V. Avram care a totalizat după cele 12 prezenţe media de 7,09C Pe locul secund ex-clujeanul dinamovist Constantin Ştefan (12 - 7,042) iar pe locul trei clujeanul, Patriţiu Abrudan (13,-7,038).., * Doi din cayalerii fluierului nu vor mai fi prezenţi în retur pentru ca au îndeplinit “norma” de vîrstă ce determină retragerea din activitate: C. Sorescu si Constantin Ştefan. Ambilor urarea dc a nu renunţa la fotbal f
• • Romeo V. CÎRTAN :
î n m e c i d e v e r i f i c a r e
Olimpia Gherla - Clujana 2-1 (2-0)L i sfîrşitul săptămînii trecute,
liderul Diviziei C, Olimpia Gherlă a susţinut un nou test. Jucînd pe terenul IT al stadionului de la marginea parcului, gazdele a u ; cîştigat cu scorul de 2-1 (2-0) partida cu Clujana. Punctele au fost," înscrise'deMarchiş (min. 12), Botiş /(min. 29), respectiv Zah (autogol, min. 51). Olimpia a ratat un penalty
prin mijlocaşul Felfaluşi (min. 57) Meciul a fost condus ia centru (fc clujeanul Mirel Albon.
Miercuri, 12 februarie, gherlenu evoluează , la Cluj-Napoca împotriva divizionarei C, Dromex, returul, meciului disputîndu-se sîmbătă 15 februarie pe stadionul Olimpiei.
SZEKELY Csaba
R e c o r d u r i n a ţ i o n a l eTrei noi recorduri naţionale pentru juniori III s-au înregistrat la
Bacău, în cadrul fa m -laBUth-; ceatxaJe-a-.Campionatului naţionala deschis acestci citefioni -k \îr»u
Alina Milil.iru - Ceahlăul 1'wtrn Nc.'init - dufA tv a sărit în lunginie 5,82 m, corcitinvi \i\'iica pi.'rl'onn.'iiiU cu trei viu si-â corectat apoi no.ul record,-luiindu-l U 5,8(* w ^. v
• La rîndul sAu, {'nrni«.n ChinM - Adju.l - a [rst cronometraUi pe 2 km mărş W 9’19’,34/f0t), 'erforttjauţfe ce Câuslituie un nou record pentru categoria"eî"de vîrstă. î ; , ' ' |
La întreceri au.Juat p&rtc 2 |0 de atleţi $t atlete dc junioratuluiIII din .14 jud?ţe a lc .ţâm „ 1 , / V j " ' /
Evoluînd înlaferĂ;d«::eoa^urs, Vcromen Budileanu *CSM Brăila- a fost cronometrată pe J km marş în 13’29^6/jOl) 4
I I- - ' ■ :C a m p i o n a t e l e N a ţ i o n a l e
d e l a I V I i e r c u r e a - G i u c |1 unp de clouă zile, simhălâ ţi,duminică, pc pista de gheaţă naturală
'lin apropierea patinoarului artificial din Mtcrcitfea-Ciuc, s i dcslaşurat Canipiouaielc Naţionale do sprint la palmaj’vilcză,- seniorişi senioare. *"<>■>'' ------^
Au concurat, la masculin,'28 de sportivi, iar la feminin, 18 concurente, provenind dc la 8 cluburi din Sibiu, Tg. Mureş, Galaţi, Ploieşti, Cluj-Napoca şi Miercurea Cluc. ’
- în urma celor două zile de concurs, pe baza punctajului acumulat, clasamentul arată astfel: la senioare, pe primul loc s>-a situat Rauca Şimon, AS Miercurea-Ciuc, care a intrat în posesia titlului de
campioană naţională; locurile"? si-V au fşist ocupate dc Raiuea Ţucuknjde la CSS Sibiu şi Crislira An'ir«.i5^S Ş<'inm Sibiu eafc.au,Intrat în posesia medaliilor de ar^âlt şi hn-ny
Lrmajscuiin, pe prima treapla a p.-.liunwlm a urcat Adrian Mroit-.tu. C'i I Motorul Braşov, campion nJlional şi eiştigitor ai medaliei dc
■ - ■■ ■ ■■■ ■ - B i M i i M i l MIV cca de-a doua treaptă a podiumului, vicecampion^naţiocal
.S-a £!fca|Codruţ Protesi, de la AS Vtiinu Campo Sibiu, iar pc Uvul trei S ă Clasat Vita Csabe de ta <;S Mureşul din.Tg. Mureş.
S u s p a n s I n c a z u l l u i i e i N e g u r ă; ‘'Num?le Doina Melinte nu a toM p-nieţfit de nimeni.în timpul anebetei^ iar rezultatul acesteia \a fi pivei^-probabil lunea viitoaic, atunci cînd vom primi datele de la contraeîfpertizele probelor lu»k lîiet Kegură, ce vor fi efectuate in .sirnindtate, în zilele de 12 şi 17 februarie’’, a declarat pentru Rompros sin#nescu, vicepreşedintele federaţiei Române de Atletism, prezent Lt liacău în finalul săptaminu trecute atît pentru continuarea anchiici privind cazul de dopaj Julia Kegură; ilar şi ca oficial al fazei pe zona centrală a Campionatului
R e c o r d m o n d i a l l a i o d m f l u t u r e
p e n t r u P a n k r a t o vînotâtornl rurDcnis'PankraUn a stabilit îhtr-un concurs de Cupîi
Mondială desfăşurat în bazin scurt la Paris, un nou record mondial în proba de 100 m fluture, el realizînd timpul de 51"78/100.
Vechiul record 51 "93/100 - îi aparţinea şi fusese stabilit zilele
trecute la Impcria (Italia).
„ F i d a t o v c î ş t i g ă d i n n o uAtleta rotnÂneA lilen^ 1 idal->v a i M i ^ t U Alf>uit.iM (Portugalia!
ciA de-a unco.j fursâ con>»ivuti\. dm cele 7 v-afe .s-au deslâşurat pini acum în cadrul “ World cms\ eoîinlry ehailenge”
Hdat’iV a reali/at pe te i f; km ai tnruei umpui de 19"!I", cu două secinde rn.'it puiin deeii niaiea sa ri'.alâ lVrjiandi RiK'iro (Portugalia)
Pc focul'trcî'â sosit Cotecn de Reuck (A lnea dc Sud) cu 19’45" în clasamentul general conduce 1 Mutot e-u HUî de puncte, urmată
de iiele Wami (Etiopia) cu 88 de puncte si de fnlîa Negură (Romănu) cu f>2ide puncte;;. . 4 -
K cnyanul Tom Nyariki a c îş tig a t probasîSimilarâ masculina dvslaţurată pe 10 km cu timpul de 28^41", cu' un avans de 22 de secunde asupra compatriotului '«fiu Baniard ij^rmasal.
- - Hyariki.conduce in, clasamentul general Cii* 53 de puncte.
C h a n d a R u b i n c f ş t i s i “ A u s t r i a n O p e n "In'finala turneului feminin de tenis “Austrian Open” de la Lini
am ericanca Chanda Ruljtn $ dj$pu$ în două seturi de Kariw Habsudova (Slovacia) cu 'scorul de 6-2. . >
| “ C i i a i i e n g e d e i v i ă l i o r c â ”< îermanul Erik Za bel (Tclefcom) s-a impus dum inicala sprint it
pruna etapă a cursci Ctclisle “Chaliengc de Majofquft” desfăşurată p ilistama de 82,5 km în juru l localităţii Palma de Mallarca, el realizînd timpul de 1 h 47’28”. ' ' - ^
Laurent Jalabert (l’ranfâ)'a sosit al do ilea ' iar’Michael Van Dc W olf (O landa) s-a clasat al treilea , am bii în acciaşi timp cs învingătorul.
» ' (ROMPRE?
marţi, 11 februarie 1997 SPORT
TENIS
ADEVÂRlirde CBuj
în Cupa Davis
; ROMÂNIA - OLANDA 2-3... de Ia 2-0!S p e r a n ţ e d e ş a r t e
' Scriam în intervenţia de ieri că Florin Segărceanu şi-a asumat o1 mare răspundere schimbînd componenţa^echipei de dublu,’ preferindu-i pe Sabău şi Moldovan mai rutinafilor Voinea şi Pavel.L Motivaţia odihnirii ultimilor doi pentru decisivele de duminică nur în’ picioare, destinul şi soarta partidei trebuiau decise sîmbătă,| în partida de dublu. Un calcul greşit al căpitanului nostru de echipă;> în care a mai intrat şi aparent liniştitorul 2-0 după prima zi. •; Am pierdut o partidă pe care am avut-oîn mînă, dar care ne dă1 posibilitatea să tragem cîteva concluzii. în primul rînd, putem vorbi
de o echipă a României, capabilă de rezultate valoroase. Victoria; în faţa Delgîci, chiar şi recentul 2-3 cu Olanda sînt argumente ale; afirmaţiei. Le lipseşte jucătorilor noştri experienţa de' profesionişti,; , la care se ajunge în timp. Şi mai e nevoTe de,ceva, de linişte îni pregătirea mcciuriler mai importanţe, “cazul Pescariu” fiind de luat.; în evidenţă şi consideraţie.;| . Pentru a- rămîne în Grupa Mondială, R.omânia‘ va mai.juca un-l meci de baraj cu o echipă şi la o dată ce vor fi stabilite ulterior,î Pînă atunci, însă să vedem'ce a fost în ultimele două meciuri dej simplu, duminică; 9 februarie, .
Un m e c i p e n t r u i s t o r i e : V o i n e a - S i e m e r i n k
j 6-7, 7-5, 7-6, 6-7, 4-65 ATost un meci de un dramatism rar întîlnit, cum de foarte mult I timp nu ne-a mai fost dat să. vedem. Meci de, cinci seturi lungi, j obositoare, epuizante şi mai ales tensionate, cu un deznodăminţ ce | a stat sub semnul întrebării pînă la ultima minge, decisă după ’ aproape 4 ore şi jumătate de joc.efectiv, în care am avut de toate: j i accelerări, ruperi de ritm, spectacol dar'şi uzură, veniri la fileu,
atacuri pregătite de pe fundul terenului, răsturnări neaşteptate de ; scor, greşeli copilăreşti. De-ă lungul celor cinci seturi am consemnat
mai multe momente cheie: 5-4 şi 6-5 Voinea, în setul I; 2-0,.4-3, i 6-5 Voinea în setul IV, cu tie-break terminat Ia 8-10 după ce i Voinea a avut 4-1, 5-3, 6-4, 6-5 şi... 8-7 (!); break Voinea şi 4-5 ; în setul V cu şansa valorificării propriului serviciu.. Caseta tehnică ; este şi ea ilustrativă:'durata: 261 minute (48, -50, 60, 68, 35);
F ă r ă i s t o r i c : P a v e l - H a a r h u i s
3-6, 1-6, 2-6- . Pavel nu a mai repetat buna evpluţie din prima zi, pierzînd scurt I I şi sec.în nimiai.88 de minute (31, 28, 29)., Românul a jucat fară | | nerv,^lipsit de,inventivitate, Haarhuis nu a forţat, şi-a plasat mingile | | cu exactitatea unui metronom, aşteptînd greşeală lui Pavel. Diferenţa (
de valoare, cred eu şi de mentalitate, şi-a spus curatul.; Avem o
I Duminică s-au, încheiat meciurile contînd pentru primul tur al grupei mondiale. Iată
: rezultatele:; ■;• Suedia - Elveţia 4-1în ultima zi: . , . ; ■ Enqvist - Rosset 6-3,6-2,3-6,6- 2;;.Larson - Heubcrger 3-6, 64, 6-2. '• „V ; % ,.k;• Spania - Germania 4-1 : în ultima zi: ;•■ ... .. Moya - Dreekmann 64, 6-4, 7-
■ 7, 2-6. ; ; ; * . - • . :V.Turul doi se va disputa între
4-6 aprilie, după următorul program:' Olanda - SUA, Australia - Cehia, Italia - Spania şi Suedia - Africa dc Sud. Primele echipe vor fi gazde.
I Radu C' MUNTEANU
_v în unele Luări de cuvînt pentru explicarea' înfrîngerii, pe prim plan a fost neşansa. Aş spune că mai mult decît neşansa a fost lipsa de experienţă competiţională. în - momentul cînd după prima z i . am avut 2-0 prin victoriile obţinute de Voinea şi Pavel, prea uşor ne-am înălţat spre al - nouălea cer de fericire. După dublul.de sîmbătă am coborît cît de cît cu picioarele pe pămînt, tară a scăpa total de balastul unei supraîncrederi în şansă: Şi, la modul firesc, aii venit cele două înfrîngeri de simplu de duminică ,şi o victorievce părea aproape sigură s-a transformat în înfrîngere. O înfrîngere care dincolo de amărăciune trebuie să deschidă poarta unei abordări foarte serioase a problemei tcnisului românesc mai ales în privinţa prezenţei • lui în rîndul elitei mondiale. 1 \ Avem o echipă tînără, aş zice chiar valoroasă, în privinţa perspectivelor. Vineri, Voinea şi Pavel au prins o zi de excepţie. Voinea ‘ e s te , u n - luptător deosebit, mai corect-
este un muncitor care luptă pentru fiecare punct dar căruia îi lipseşte seînteia de genialitate (apropo de ceea ce a fost Ilie Năstase). Stereotip pînă în extremis el s-a agăţat de cîteva. procedee pe care le stăpîneşte, folosindu7le şi cînd nu era cazul. Dar cum are doar 23 de ani mai
poate învăţa. Duminică au fost <■' de cîteva ori prezente şansele, cîştigării partidei Cu Siemerink,. dar Voinea le-a ratat spre Consternarea privitorilor de la , “faţa locului” şi a celor aflaţi în faţa micului ecran. ^
Cît despre Andrei Pavel (de la care după partida pierdută de Voinea după un maraton de 4 ore-
: şi 2 minute, ne aşteptam la o • prestaţie măcar pe măsura celei de vineri) am descoperit că a fost un novice oarecare, îngenuncheat
- rapid, într-o oră şi 29 de minute,; " de fostul învins'al lui Voinea în prima zi şi astfel olandezii .au ..
terminat învingători. ■?■:■■.• Rămîn la .părerea că în
partida de dublu trebuia folosit cuplul Voinea - Pavel fiindcă surpriza victoriilor din prima zi era prea apropiată pentru a nu influenţa psihic dublul olandez. Explicaţia lui Florin Segărceanu cu odihnă necesară învingătorilor din prima zi, cedînd deliberat dublul, nu mi se pare suficient de logică. S- ar fi mers la marele risc dar
-foarte bine se putea să se cîştige partida de dublu. Deci, Florin Segărceanu a greşit puţin în alegerea formulei cu doi debutanţi care ies din juniorat,'opunîndu-i în faţa unui cuplu cu vechime şi valoare pe plan mondial.
Ar mai fi o problemă: adunarea lotului trebuia efectuată mai din-timp. Nude alta dar răspunzînd la apel doar cu două-trei zile înainte de o mare confruntare nu se va ajunge la o formulă de echipă perfect închegată, capabilă de o prestaţie cu adevărat de .valoare.
R o m e o V. CÎRTAN
Clujenii: victorii nreticase
S E M I C E R C
UNA CALDA, UNA RECE i Duminică,, ambele noastre |
,, - - , ________ , T___ r _________________ divizionare A au jucat alară,“U" Ursus |^singură consolare, dacă o putem numi aşa: am trăit cu speranţele Tîn-Capitală, unde a învins formaţia ^ iâei /nmioase işi’preţioase calificări în sferturi. Că au fost deşarte | R.A.T. Bucureşti cu scorul de 36*29.|{ este cu totul altceva.;Ne mai rămîne însă o speranţă, cca a rămînerii i .CUG *a And, unde * |Ş în grupa de elită. Daf despre'ăceasta ceva mai tîrziu. - I1 ■ - ' Demosterie SOFRON I
^ . - băieţii au bilat doar cea de a treia etapă , ® ‘ ' i , ^t e ş i t Alin Campean, Nicu Golban si i ^ aceluiaşi tur ;>-••-■•". ; - I . - CLAaAMKNI:
Cătălin Rus (CSS Invincibilii ■ c 1 J V »** •' " , | 1V“U” ARDAF. . . 14 12 2; Huedin - antrenor nrof. Ioan Perte), ! în Divizia B. seria C: Armătura Cluj f 2. Elcond -,i - 14 11 3,
14 11 3
I • Steaua - Victoria Someş Dej 1-3 (-12, -15,| 11, -13).,Meciul se anunţa greu pentru dejeni, mai | ales că întîlneau echipa care în prima etapă a . returului a învins ex-lîdera Tractorul Şi dejenii au I cîştigat-acolo unde se aşteptau cel mai puţin. O | vieţorie; preţioasă care, coroborată cu victoria |~Elcond-ului la Dinamo, menţine'Dejul pe locul 6.I După jocul practicat, a fost victoria întregii
echipe: Lazăr (Ardelean) - Onac (Zamfir) - Hudeă I (Pricop, Cotuţiu) - Dinu/cpt. (Giurgiu) - Drăguşin " | - Balint (Dudescu), superiori steliştiior prin buna | organizare a jocului între compartimente. Punctul ' l forte l-a constituit omogenitatea. La stelişti: nervi,
probleme de arbitraj, joc doar în setul III.CSMU Suceava - “U” ARDAF 0-3 (-5, -11, -
-12). vŞ i elevii profesorului Pop continuă să coliducă în clasament. Şi-au adus aportul la obţinerea victoriei, Sanislav, Dudaş, Grozav, Man,
Ş a n s e l e d e p a r t e a
Kovacs Endrc, Rareş Pîrjol (USala Polivalentă din Oradea a CSM ARDAF:- antrenor prof. j
- găzduit cea- mai puternică Florin Berceanu). Tot de la U-. Icompetiţie zonală rezervată CSM-ARDAF avem reprezentante
: juniorilor II şi cadeţilor.' Orădenii Ia competiţia fetelor, prin Simona f : au o dotare extraordinară; dar ;. Boite, Vincze Ana Maria, Roxana .
organizarea competiţiei Iasă, mai Jucan, Livia Rus, Cristina Fărcaş; întotdeauna, de dorit. Dintre cci şi Ana Maria Marcu.' I
peste 400 de judoka, aliaţi, îa La competiţia finală dc Ia Iaşi |propriu, într-o competiţie Noti-Stop, ,(21-23 februarie a.c.) cei mat buni i
! (?!), clujenii au avut şansa unor' sportivi vor fi selecţionaţi pentra .;■ calificări care. să-i propulseze pe alcătuirea lotului care va, participa j
tatami-urile republicanelor. Sigur, la “Zilele olimpice • europene”
... . VI. „ , . 1 băieţii au bifat doar cea de a treia etapă Ahn Campean, Nicu Golban si | ş-acliiHa,! tiir > . i . - .Cătălin Rus (CSS Invincibilii “ ^ ^ | 1 “U” ARDAFHuedin-antrenor prof. Ioan Perte), : în Divizia B, seria C: Armătura Cluj r 2. Elcond -,iMarius Gîrboan, Dragoş. Oltean I -Constructorul Oradea 15-12 şi ISCT 3, Tractorul(AS Dacia Carbochim - antrenor | -MinemlCavnic: 27-22, - (nş. d.) | 4. RIFIL Matei Petru) şi Andrei Petruţa, i S 1 “ " .' ... . . • ■
antrenorii încă. nutrea ştiu cu ce bani vor face deplasarea la finale, cert este că judo-ul «clujean va li reprezentat de: Marius Mocanu,
Săptămînă “viteziştilor" s-a 0n «are deţinea titlul mondial şiîncheiat în triumf pentru schioarea olimpic) nu poate fi considerată oitaliană Debborah Compagnoni, surpriză, mai ales că în această care în proba de slalom uriaş şi-a . probă a obţinut 8 din cele 11adjudecat al doilea aur. O serie de succese ale sale în Cupa Mondială,declaraţii anterioare cursei dădeau Debborah şi-a scontat succesul ca sigur aurul Pernillei Wiberg sau . după prima manşă şi a cîştigat cît
competiţie la care, pcntru‘prima | Kati ei Seizinger, chiar dacă şi se poate de convingător, cu 80 deoară, are dreptul şi România să i Compagnoni s-a angajat în jocul sutimi înaintea elveţiencei Kărenparticipe. ,J “licitaţiilor psihologice”, După Roten (bronz la slalom) şi cu 2-
1 Radu VIDA ' victoria de la slalom, cea lauriaş secunde în faţa marilor rivale Anita
Wachter', Seizinger şi Wilberg!A 12-a după prima manşă’,
franţuzoaica' Leila Piccard a reuşit o surprinzătoare clasare pe podium, în condiţiile date, performanţa Isoldei Kostner (locul 7 după ambele manşe) poate fi considerată “rezonabilă”: După primul succes al lui Compagnoni, Anna Finocchiaro (ministru italian al
. “oportunităţilor egale”) a protestat vehement la adresa organizatorilor pentra discriminarea în domeniul;
spectacol au avut imensa bucurie de a urmări “live* un nou AII Stars Game, partidăln care se întilnesc cci mai valoroşi baschetbalişti ce evoluează în., National Bascketball -.«toocialion. . -
(îaZdă a fost “Gtind Arena” din Cleveland ’ (Ohio) şi cei aproape 21.000 de spectatori care au ocupat pînă la ultimul scaun al tribunelor. A fost însă o ediţie lipsită de strălucirea, fastul şi spectacolul ediţiilor prccedcnlc. Chiar şi aşa baschetul american râinine un ou lotul alt sport decît cel jucat pe continentul nostru, ca sânuinai pomenim de ce sc joacă pe la noi.
Multe absenţe, şi de o parte şi dc alta,
multe debuturi consemnate, debuturi care însă nu s-au putut ridica la valoarea predecesorilor Abdul Jabbar, Johnson, Thomas, Mullin, Bird. Din echipa Vestului au lipsit Şhaquille O’Neal (L.A.. Lakers)," Clyde Drexler (lludson Rockets), dar mai ales “Sir” Charles Barkley
.(Hudson Rockets) şi au fost aruncaţi în focul primului AII Stars Game' Eddie Joncs (L.A. Lakers), Tom Gugliotta şi Kevin Gamett- (Minessota Timbcrwolvcs) şi Chris Gatling (Dallas Mevericks). Estul nu i-a aliniat pe’ Alon^o Mouming (Miami Heat) şi Patrick Ewing (New York Knicks) şi a consemnat un singur debut, Christian Laettner, (Atlanta Hawks). Partida, începută într-un ritm relativ lent, a găsit în avantaj echipa Vestului Ia finalul primelor două “sferturi”, 43-21 şi 60- 5 7. Din accst moment, Estul ia jocul în serios,
Michael Jordan realizează cîteva faze într- adevăr de mare spectacol şi scoate îa rampă pe Glen Rice, cel care urma să devină la capătul celor “4x12” minute de joc efectiv M.V.P.-ul (Most'Valuable Plăyer-cel mai ,
, valoros jucător) ăl acestei ediţii. El ă" avut o ' serie fantastică de aruncări de trei puncte în' cel de al treilea sfert,' doborind şi recordul’ celor mai multe puncte marcate într-o singură repriză de joc (20), în toată istoria AII Stars Game-urilor. Dar în afară de această realizare unică, Glen Rice nu a impresionat: în mod deosebit, în condiţiile în care, nici .ceilalţi jucători aflaţi în teren nu au ieşit în evidenţă. Glen Rice a marcat în final 26 de puncte. Estul nu va mai ceda pînă în final şi, după ce termină în avantaj (97-87) cel de al treilea “sfert”, va încheia partida cu.132-120, aducînd scorul întîlnirilor directe la 30: 17 în favoarea lor.
(Detroit Pistons), Chris Webber (Washington Bullets), Tim Hardaway (Miami Heat), Terrel Brandon (Cleveland Cavaliere) şi “cinciul” titular Scottie Pippen (Chicago Bulls), Grant Hill (Detroit Pistons), Dikembe Mutombo (Atlanta Hawks), Anfernec Hardaway (Orlando Magic) şi Michael Jordan (Chicago Bulls).
. Vestul: antrenor - Rudy Tomjanovich (Hudson Rockets): jucători - Mitch Richmond (Sacramento Kings),- Latrell Sprewell (Golden State Warriors), Eddie Jones (L.A. Lakers), Tom Gugliotta (Minnesota Timberwolves), Chris Gatling ■(Dallas Mavericks), Detlcf Schrempf (Seattle Supersonics), Kevin Gamett (Minnesota Timberwolves) şi “cinciul” titular Gary Payton (Seattle Supersonics), John Stockţon (Utah Jazz), Ilakcem Olajuwon (Hudson Rockets), Karl Malone (Utah Jazz) şi Shawn Kemp (Seattle Supersonics).'
Cristian BARA
■ K
&
VĂ\
A D E V A R U L ECONOMIA marţi, 1 < februarie 1997 (14)
VA FI UN;AN GREUPENTRU SOCIETĂŢILE INDUSTRIALE MARI"
( Interviu cu irig. Pompiliu Caloianti, manager general, SC “Tehnofrig”ŞA ]
- Cc *a însemna, domnule director, anul 1997 perii ru industria românească şi, în particular, pentru “Tehnofrig”?
- Pentru a răspunde la această întrebare, cred că este necesar să trecem în revistă conjunctura economică. Anul 1996 a fost im an de stagnare pentru economie din motivele binecunoscute. Măsurile legislative menite să creeze un cadru economic profitabil investiţiilor şi producţiei au lipsit. Astfel, dobînzile percepute de bănci pentru credite au fost ncslimulalive, iar inflaţia a depăşit previziunile iniţiale. Impozitele mari pe salarii au erodat puterea de cumpărare a consumatorilor conducînd la scăderea motivaţiei salariaţilor şi Ia reducerea producţiei şi implicit a'profitului. Impozitul
. pe.profit cum se practică acum a condus în mod direct Ia diminuarea investiţiilor.
Accizele mari la bere - 55.%- ne-au afectat din două puncte de vedere. în primul rînd fabricile de bere care reprezintă cel mai. important segment'de piaţă al nostru au investit puţin, iar în al doilea rînd fabrica de bere “Tehnofrig” a reuşii să-şi vîndă
• producţia planificată. -•1997 a început cu speranţe îndreptăţite.
Astfel, următoarele măsuri prevăzute în programul de guvernare sînt favorabile investiţiilor şi producţiei: .
• stimtflarea mediului de, afaceri şi în special de facilitare a investiţiilor de capital străin; ~ ; ‘. «reducerea impozitului pe profit; '• suplimentarea reducerilor impozitului pe *
profitul rcinvcstil; ' v-• reducerea impozitului pe salarii;• reducerea unor accize;
r « promovarea agresivă a exporturilor;• relaxarea impozitării activităţilor
lucrative. ... • /Cu aceste măsuri se crează premisele
pentru îmbunătăţirea situaţiei economice din ţara noastră. Dar trebuie să fim realişti: aceste măsuri vor acţiona treptat, iar efectele se vor ■ vedea în timp. - ■
Părerea mea esle~că anul 1997 va fi un an greu pentru societăţile industriale mari, inclusiv pentru “Tehnofrig”. Cele care .vor • avea contracte de export vor avea o situaţie mai bună. De asemenea, cele care vor găsi* soluţii pentru reducerea costurilor de creştere a productivităţii muncii şi a competitivităţii produselor, a celor care vor pune clientul în prim-planul activităţii lor vor parcurge mai uşor această perioadă dificilă.. Doresc să subliniez că SC “Tehnofrig” SA
are strategii pe termene mediu şi scurt, bazate pe analize bine documentate, avînd în vedere dezvoltarea punctelor tari, minimizarea, punctelor slabe, folosirea oportunităţilor. Avem o paletă largă de produse noi: linia de îmbuteliat bere cu capacitate de 24.000. butelii/oră, fabrici mic] de lapte, cu predare la cheie, fabrici mici de bere tip restaurant, schimbătoare de căldură, mobilier frigorific comercial. Am modernizat o serie de produse ca linii de îmbuteliere pentru băuturi alcoolice, băuturi răcoritoare, uleiuri comestibile, separatoare centrifugale pentru ulei comestibil, pentru lapte, utilaje frigorifice dc mică capacitate. '. .
, Avem în fază de execuţie prototip sau serie zero mai multe utilaje precum instalaţia de răcit lapte de 500 şi 1.000 litri, fabrici mici de producere a rachiurilor din fructe, instalaţii frigorifice pentru camere, lăzi frigorifice pentru păstrarea îngheţatei, dulapuri* frigorifice pentru băuturi răcoritoare.
Ain mărit gama serviciilor organizate în15 oraşe din ţară, reprezentanţe comcrcialc
'ş i de servicii. Am trecut la activitatea de montare de utilaje complexe la clienţi. Acordăm asistenţă de consultanţă gratuită clien ţilo r pentru alegerea celor mai bune soluţii. Subliniem, de asemenea, promovarea susţinută a produselor, participăm la tîrguri interne şi internaţionale,-organizăm lă sediul firmei simpozioane cu prezentarea celor mai nof produse. îmi exprim speranţa că-SC “Tehnofrig” SA va trece cu bine si peste anul 1997. ■ : S - ‘
“Am notificat intenţia de majorare a preţurilor”- Care vor fi influenţele creşte rii
preţurilor şi a cursului de schimb leu/dolar asupra activităţii firmei dv.?
- Recentele măsuri de creştere a preţurilor la combustibili şi de devalorizare a leului au condus la creşterea preţurilor materierprime, materialelor, serviciilor. Astfel, au fost notificate de furnizorii noştri cu următoarele creşteri a preţurilor:'motoare electrice de 1,6 ori, laminate neferoase 1,5 ori, laminate din oţel carbon 1,4 ori, ţevi din oţel carbon 1,3 ori, neferoase bloc 1,4 ori, laminate din. aluminiu 1,4 ori. La acestea se adaugă laminatele din, oţel inox şi elementele de automatizare a căror'preţuri sînt determinate de raportul leu/dolar, deoarece se importă.
Normal că în astfel de condiţii menţinerea preţurilor actuale de către firma noastră ar conduce Ja pierderi. Deci şi noi'am fost nevoiţi să aplicăm aceste influenţe în costuri şi să majorăm preţurile. In conformitate'1 cu actele normative în vigoare am.notificat intenţia de majorare a preţurilor clienţilor noştri. Aceştia vor fi puşi în situaţia de a-şi crea resurse financiare suplimentare.
Din experienţa de pînă acum, nu toţi reuşesc acest lucru. Deci există riscul ca Unii clienţi să renunţe la contractele existente. Această problemă crează o,atitudine rezervată în perfectarea de noi contracte.. Sînt mulţi clienţi,care doresc să cumpere utilaje alimentare, şi frigorifice dar care . stau în expectativă. ^
„Trebuie s t im u la te in v es tiţiile ”
- Cum apreciaţi propunerile de reducere a impozitului pe profit şi salarii?
- Aceste măsuri pe care guvernul probabil le va lua în perioada următoare sînt foarte binevenite şi deosebit de stimulatoare pentru agenţii economici. Aceştia vor avea posibilitatea să obţină profituri maUmari, crescînd în mod corespunzător ifondul de investiţii, cuantumul dividendelor şi cola de participare la; profit a salariaţilor. Toate acestea conduc la creşterea puterii de cumpărare şi stimularea investiţiilor. Pentru investiţii, problema cea mai grea este aceea a lichidităţilor, a obţinerii disponibilităţilor băneşti. Acest lucru va fi îngreunat de blocajul financiar şi de creşterea dobînzilor la creditele bancare. *
Cred că aceste măsuri ar trebui completate cu stimularea investiţiilor din activităţile productive, din sfera comercială. La fel ar trebui stimulate investiţiile de -natură necorporală, cele care se referă la achiziţii de licenţe, de tehnologii performante a transferului de experienţă din ţările dezvoltate. în acest fel se va reduce substanţial decalajul tehnologic.
Trebuie să avem în vedere creşterea pretenţiilopclienţilor, compararea produselor autohtone cu ccle provenite din ţările
dezvoltate. Tendinţa este clară şi anume de orientare vizibilă spre produse dc înaltă
.. tehnicitate, purtătoare de tehnologii performante. Clienţi dispuşi să plătească ieftin pentru produse necompetitive sînt. tot mai puţini.
Consider că problema transferului de< tehnologie, a licenţelor de fabricaţie este o . problemă capitală. Se poate rezolva prin
asociere cu parteneri străini da/$i prin crearea unui cadru legislativ care să stimuleze investiţiile din acest domeniu.
1 -. . „Am p ie rd u t p ie ţe tra d iţ io n a le ”
- Sînteţi adeptul revenirii la săptămînă de lucru de 6 zile?
- Problema trebuie privită nuanţat; e greu de răspuns cu DA sau NU. Principala problemă a celor mai multe societăţi comcrciale din industria constructoare de maşini o constituie asigurarea cu contracte ferme la nivelul capacităţilor de producţie. în prezent în multe firme acesfea sînt doar parţial utilizate. Cauzele sînt cunoscute: - puterea de cumpârare.rediisă, fiscalitatea ridicată, investiţii în vohm redus, competitivitatea scăzută a unor produse româneşti, o politică a taxelor vamale nestimulativă etc."
I.a toate-acestea se adaugă pietderea unor pieţe tradiţionale la export care au fost cucerite prin convenţii guvernamentale înainta de 1989. Or, după 1989 nu s-au găsit soluţii viabile pentni înlocuirea acestora cu. un cadru-adecvat unei economii de piaţă în formare. Să ne referim, de exemplu, la relaţia cu China. Aceasta reprezintăo piaţă imensă, în continuă creştere şi cu o dezvoltare dinamică. în 1989 pe această piaţă erau cel puţin 10 firme româneşti, iar în 1996 mai erau în China două: „Dacia” Piteşti şi „Tehnofrig” Cluj. în anii 1993-1994 a început să se pună problema înlocuirii clearinguhii cu
. un ah tip de relaţie adecvat situaţiei. Noi am făcut cîteva propuneri în acest sens, care au fost agreate de partea chineză. La noi însă au fost respinse, motivul fiind că „trebuie să exportăm pe valută şi să ne integrăm în regulile economiei de piaţă”. în acest timp statele puternic industrializate, prin băncile lor au deschis în China linii dc credit avantajoase {plata utilajelor după cel puţin 5 ani perioadă de graţie stimulativă etc.). Ca atare firmele dip ţările respective au expoţtat şi exportă masiv în China.. Aceasta în timp ce nouă ni se iriipune să încheiem contracte în valută, plata în avans sau prin acreditive irevocabile-etc. ' : •
/ La întîlnirea din anul trecut cu reprezentanţi autorizaţi din China a rezultat disponibilitatea şi bunele intenţii ale acestora la propunerile făcutc de „Tehnofrig”.
Am convingerea că noul guvern va trata în mod coeespunzător preocupările noastre şi va crea pîrghiile necesare revigorării acestei pieţe.
Este o certitudine faptul că Republica• Populară Chineză trebuie tratată ca un partener ; special pentru România.
\ Societăţile comerciale care vor avea de hieru atît pentru export cît şi pentm piaţa internă vor lucra în program prelungit, inclusiv «îmbăta.^. Nu trebuie să le spună cineva din afară acest lucru. Majoritatea salariaţilor au înţeles că păstrarea identităţii agenţilor economici o ; constituie păstrarea clienţilor şi cucerirea altora. . Or, în afară de a produce de bună calitate şi la preţuri competitive, respectarea termenelor de livrare este la fel de importantă. Dacă la acestea - se adaugă şi cîştigurile suplimentare obţinute în- zilele legai nelucrătoare reprezintă foarte clar motivaţia atît a salariaţilor cît şi a conducerilor
' societăţilor comerciale.• Ion GOIA
Banca de Credit Cooperatist “BANKCOOP” S.A. SUC. JUO. CLUJ
s t r . M ate i Corvin n r . 4 Tei. 1 9 .4 2 .9 9 ; Tlx. 3 1 4 6 3 ; Fax 1 9 .6 3 .2 1
In atenţia agenţilor economic!Vă facem cunoscut pe această
cale că începînd cu data de 1 februarie 1997, în baza Regulamentului nr. 3/13.05.1996 ăl B.N.R., în cadrul acesteia, va funcţiona Centrul Incidentelor de ’ Plăţi, care se va ocupa de incidentele.de plăţi generate de instrumente neconforme legilor şi reglementărilor B.N.R. în„vigoare.
Dorind ca toţi clienţii Bankcoop să cunoască şi să respecte prevederile Reg. 3/1996 al B.N.R. vă’ informăm că instrumentele de plată care fac obiectul activităţii CIP sînt: Cecurile, biletele Ia ordin şi cambiile care nu îndeplinesc întocmai şi la timp toate obligaţiile ' rezultate prin efectul legii înaintea sau în timpul procesului de decontare.
Incidentele de -plăţi majore Ia cecuri apar în cazurile:
1. Emiterea, unui cec fără autorizarea trasului;
2. Refuzul cecului ca urmare a lipsei parţiale sau totale de disponibil în contul trăgătorului;
3. Emiterea unui cec cu o dată falsă sau căruia îi lipseşte una dintre menţiunile obligatorii;
4. Emiterea unui cec circular sau a unui cec de călătorie la purtător, ■ - -
5. Emiterea unui cec de către un trăgător aflat în interdicţie bancară. ■
în conformitate cu Normele Cadra'7/1994, pct. 34, privind comerţul făcut de Societăţile bancare şi celelalte societăţi de > credit cu cecuri pe baza Legii n r .: 59/1934, asupra cecului, modificată prin Legea nr. 83/ 1994, trăgătorul poate emite un cec numai în condiţiile existenţei prealabile la tras (banca) a unor fonduri proprii, disponibile, în momentul . emiterii instrum entului. Disponibilul trebuie să fie . constituit prealabil emiterii cecului şi de valoare mai marc sau egală cu aceea a cecului.
Conform pct 35 din NC, mai sus amintite, “Emiterea unut cec de către trăgător fară ca acesta să dispună de fondurile necesare Ia tras în momentul emiterii cecului,
atrage sancţiuni civile şi penale”.în cazul apariţiei unui incidi
de plată, titularul de cont va sancţionat conform Legii 59/1934 modificată prin Legea 83/1994 cu
< amenda de la 5.000 la 100.000 lei şi închisoare de Ia 6 luni pînă Ia un an, precum şi prin interzicerea pe perioada de 1 an de a emite cecuri, de la data emiterii cecului. Totodată titularul de cont care'a produs incidentul de plată; va: figura în Fişierul Naţional de Cecuri şi în Fişierul Naţional'al Persoanelor cu Risc.
Âiînd în vedere implicaţiile ce apar în urma producerii unor incidente de plată în relaţiile dintre dvs. şi partenerii dvs. de afaceri, pentru a nu fi puşi îs situaţia dc a vă declara persoane cu risc şi a nu intra în interdicţie bancară, vă rugăm să respectaţi întocmai obligaţiile ce rezultă p rin efectul legii în timpnl procesului de decontare.
Ţinînd cont de buna colaborare între Bankcdep şi clienţii săi. ţinem să asigurăm de tot sprijinul şi solicitudinea noastră chiar dacă au exislat puţine cazuri de refuzuri la plată al unor file de cec, acestea s-au datorat în exclusivitate lipsei de disponibil în contul plătitorului
; în momentul plăţii cecului. î i consecinţă, considerăm nejustificată şi păgubitoart atitud inea unor societăţi comcrciale care, fără vrem motiv obiectiv, refuză primirea unor cec-uri emise de clienţi ct contul deschis Ia Bankcoop. Sîntem surprinşi de o asemenea atitudine la unele soc ie tă ţi comerciale şi îndeosebi cele dt' sta t, care prin r e f n ze fe f nejustificat a lor aduc atingeau \ imaginii unei puternice b ă n d cif c capital privat, care p rin toatea serviciile oferite înccarcă să St | j permanent un sprijin clienţilor săi. . ; ...
Şperînd în continuare într-c colaboraretfijictuoaşă, Vă stăm fc dispoziţie ~ cu informaţi, suplimentare la sediik “BANKCOOP” din municipn Cluj-Napoca şi judeţ (Turda. Gherla, Dej şi Huedin). |
~ (865316, |
Ci
C(
C u r s u l d e r e f e r i n ţ ă a l B ă n c i i N a ţ i o n a l e a R o m â n i e i
v a l a b i l p e n t r u 1 1 . 0 2 . 1 9 9 7
DENUMIREA VALUTEISUIUNC.AUSTRIADOLAR AUSTRALIAFRANC BELGIADOLAR CANADAFRANC ELVEŢIAMARCA GERMANĂCOROANADANEMARCAFESETAS SPANIA .MARCA FINLANDEZAFRANC FRANŢAURA STERLINALIRA ITALIA\EN JAPONIAGULDEN OLANDACOROANE NORVEGIAESCUDOS PORTUGHEZCOROANE SUEDIADOLAR SI/AICIDST
CURSUL ÎN LEI
543jOO
185^00
4719,004421,00
MnfiolOOlfiO
45,11
HSZfiO10390fiO
3f0
3399,00
971p039,51
Rico
:de
soir
7418,00
m u »
C u r s u l l a c a s e l e d e s c h i m b v a l u t a ;
d i n C l u j - N a p o c a
' 1 1 . 0 2 . 1 9 9 7
VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE ‘un dolar SUA 6250 6450o marcă germană 3750 3900
15) marţi, 11 februarie 1997 EVENIMENT adevAruîucfle Clui I
P o r t r e t d e d u p ă g r a t i i
Pargat Stagii ■ cel care a atentat la viata ambasadorului Indiei (IV)
O A m basadoru l ş i a tenta tele i
£
R. C um 'a ajuns Ribiero la Bucureşti?
P.S. I-a fost teamă. Atunci a cerut protecţia; statului Indian, care l-a trimis,'; în 1989, ca ' ambasador, la Bucureşti, unde părea a fi în siguranţă. Dar noi am aflat unde'este. Pdporul nostru luptă pe toate fronturile.. Avem chiar un reprezentant; în organizaţiile internaţionale care luptă pentru drepturile omului, în persoana1 lui Jaswant Singh Khalra.
După Revoluţia Română nc-atn pregătit o vreme, după care! 5 oameni au ajuns la Bucureşti. In cinci maşini. Fiecare aveam cîte două arme. Veştile • circulă. v Şi ambasadorul atlase câ e- câutat. Deci, şi-a dublat garda de corp. în 20 august 1991,' ara prins în faţa Ambasadei vhis/ci. Nu ani vrut să-l
lichidăm decît pe el. I-am strigat soţiei acestuia să nu mai înainteze nici un pas şi să stea pe loc. Cei din garda de corp au deschis focul. Unul din tovarăşii mei a fost ucis.. Nu am tras, însă, în garda de corp. Noi nu aveam nimic cu ei. Asta era o problem ă internă a noastră. Eu, împreună cu-un alt tovarăş de-al meu ne-am predat. Celor care ne-au arestat nu le venea să creadă.
R. Regretaţi atentatul? P.S. Nu-1 regretăm. Am
arătat celor de acasă că cel vinovat nu poate scăpa de pedeapsă. - ■
R. Vă veţi în toarce în India, după liberare?
P.S. Nu. Acolo aş fi linşat, fără nici >un fel de judecată, aşa cum s-a mâi întâmplat, cu alţii, în atîtea rînduri. Mai ales că în ochii poporului meu sînt un adevărat erou. Am degînd
-să mă adresez organizaţiilor internaţionale, în special ONU şi Amnesty International, cu cîte o cerere prin care solicit să mi se aprobe stabilirea într-o altă ţară, pentru a mi se putea asigura protecţie. ,
R. Consideraţi incidentul term inat? . > -
P.S, Nu. N oi: am jurat : să ' luptăm pînă la m o arte .. Indiferent în ce-ţară vom ajunge, noi vom continua lupta. _ ••
Diana CĂIENARU
PE FIRUL UNOR PUNGĂŞII■■■: ' ' ' ' 1
d ia lo g cu d l m a io r Io a n R u s u ,c o m a n d a n tu l P o liţie i H u e d in
- Cu toate că Huedinul pare un oraş liniştit, politiştii au mereu de rezolvat cazuri de încălcare a legilor. Am vrea să ne povestiţi cum a fost cu reclamaţia conducerii Agrocoom.; - La început, am fost tentat 'să cred că este vorba despre “un mărunţiş”/u n caz de rutină pentru’noi: Numai că n-a fost aşa. Cei doi plutonieri trimişi la faţa locului au strîns date’din care rezulta că este vorba despre o întreagă „ reţea de hoţi, care jecmănesc sistematic firma.;
- Ce şi cît s-a furat?‘ - Se -pare că hotărîrea
celor ce s-au dedat la aceste furturi a fost clară: fără' discernăm înt. Furau tot: scule, piese de schimb, cauciucuri de tractor, motoare electrice ş.a. în cele
. cîteva luni cît au acţionat, au ; făcut un prejudiciu de ccâ. 12 , milioane de lei.
- Pînă la urmă, echipa de cercetare i-a descoperit pe făptaşi, fiind cercetaţi, în continuare, în stare de arest. Pentru că, neîndoielnic, singuri sau în diferite... formaţii, au mai comis, şi alte fapte, se spune în motivaţia către Parchet. : , . ’
- Dovezile noastre sînt certe în acest sens. însem n ate cantităţi de c ere a le , îngrăşăm inte, motoare electrice, motoarele
■ fiind;recuperate. Rînă acum,
sîntem siguri că "gaşca” a fost formată din’ opt persoane, unii lucrători la Agrocoom, alţii care au plecat din firmă. Acum, intenţionăm să tragem la răspundere şi
pe cei care, în deplină cunoştinţă de cauză, au cumpărat’ la preţ de nimic, tot felul de lucruri; furate.
- Ne puteti spune numele celor implicaţi în acest furt?
- Este vorba despre un grup de tineri, cu o medie de vîrstă de sub 18 ani: Alb Octavian şi Mircea,; Lăcătuş ’Costică si Ioan, Gojman Adrian, Fecior Vasile Florin şi Grigore şi Laco Fraricisc. treb u ie spus că Lăcătuş Costică a fost paznic la această societate şi că majoritatea sustragerilor s-au efectuat sub directa lui oblăduire. * * “
Radu VIDA
U r a s t u d e n t a f o s t o m o r î t m b ă t a i e
d e u n g r u p d e r o c k e r i
i Un student Ia Facultatea de Drept “Spiru Haret” din Bucureşti ja fost omorît în bătaie de un grup de rockeri, informează Poliţia .Capitalei. . • , .1 Robert Rizea a fost găsit mort, pe 16 ianuarie, îrt; Orăşelul ",Co|iilor, din Sectorul 4, de către o femeie, care a anunţat poliţia.
In urma autopsiei, medicii legişti au stabilit că moartea lui Robert :Rizea a fost Violentă şi a survenit din cauza “hemoragiei.cerebrale consecutive traumatismului cranio-cerebral cu fractură incompletă ;de arcadă zigomatică stingă”. . .. ■; *1 Poliţiştii bucureşteni, în urma investigaţiilor la chioşcurile şi .societăţile comerciale din Orăşelul Copiilor, au aliat că, la 13
: ianuarie, în parc a izbucnit un conflict între aurolaci, boschclari şi copii ai străzii şi un grup de rockeri. Vagabonzii au fost bătuţi. A doua zi, aurolacii au prins doi dintre rockcri, care frecventează zona staţiei de metrou Brâncoveanu, pe care, după ce i-au bătut, i-au sechestrat în canalele de termoficare. Pe 15 ianuarie, aurolacii le-au dat drumul rockerilor, îmbrăcaţi doar cu chiloţi. —^ Acest caz este cercetat de Secţia 16 Poliţie, care i-a prins doar pe
doi dintre aurolaci. -Poliţiştii bucureşteni şî-au continuat investigaţiile şi au constatat
că în zonele Brâncoveanu (Orăşelul Copiilor), Olteniţei (Big Berceni), Metalurgiei (Nişei), acţionează mai multe grupări de rackeri, care iîn f foarte violente faţă de copii, în şcoli, deposedîndu-i de lucruri.
Investigaţiile i-au condus pe poliţiştii la Constantin jTătaru, coleg şi prieten cu Robert Rizea. Tătaru a relatat anchetatorilor că, în seara de 16 ianuarie, în drum spre casă, au fost atacaţi şi bătuţi de un grup format din 10-15 tineri. El a reuşit să scape pentru că a ■fugit- /
Cu amănuntele aflate de la cei doi rockeri bătuţi de aurolacii cercetaţi d a Secţia. 16 Poliţie, şi cu ajutorul lui Tătaru, poliţiştii au reconstituit întregul grup de. rockeri care l-au bătut pe Robert Rizea: ■■■ ;
Rockerul Alexandru Ionescu a declarat poliţiştilor că, în timp ce se afla în spital, a fost vizitat de rockerii Gogu (sau “Ghetou”), Geani, Gică şi alţii. Aceştia i-'au spus lui,Ionescu (care se afla în spital în urma bătăii primite de la aurolaci) că, în seara precedentă^ (n.r. 16 ianuarie), “au făcut razie în Orăşel” şi că “nu le-a scăpat nimic, bătînd tot ce au găsit în cale”. . .
La 30 ianuarie, poliţiştii bucureşteni au stabilit cine sînt persoanele care l-au lovit pe Robert Rizea (19 ani),- studenfîn anul I la Facultatea de Drept “Spiru Haret”, cauzîndu-i acestuia moartea.
Aceştia sînt: Mihai Comănescu (16 ani), elev în clasa a Xl-a F la Liceul Industrial “Octav Onicescu”, Florin Popcscu.(17 ani), elev în clasa a Xl-a E, în prezgnt dispărut de la domiciliu, care le- a spus unor prieteni că va face rost de droguri şi se va sinucide. Cel de-al treilea este un amic de-al lui Florin Popescu, cunoscut ca “Românu din Brâncoveanu”.
Mihai Comăncscu_a fost audiat de procuror, care a dispus cercetarea lui în stare de libertate.
Poliţia a declanşat operaţiuni de prindere a lui Florin Popcscu şi a prietenului lui.• • Mediafax
N ix o n l-a s p io n a t pe E d w a r d K e n n e d y
I-ostul picşcdinte american Richard N non l-a spionai pe senatorul lulwanl Kennedy în timpul c a m p a n ie i, pentru alegerile prezidenţiale din 1972, sene cotidianul Washington Post în ediţia sa de simbâta.
France Presse mentiunca/ă eă ziarul a folosit c,i suise înregistrările conversaţiilor de la Casa Albă, puse iccent la dispoziţia publicului, Potm it acestor înregistrări, Nixon spera sa obţină întorm aţii compiomiţătoarc la adrcsi senatorului democrat, pe carc intenliona vi le loloseasca în viilor, chiar dacă l-dward Kennuly nu era candidat la preşedinţia americana.
„Va exista piobabil şansa sa-l încolţim pe acesl tiu de
căţea şi să-l distrugem şansele pentiu (camp-miaprezidenţială din) ’76, afirmă Nixon în înregistrarea unei reuniuni deslaşurate in 1972, la ( ’asa Albă. „Puneţi pe urmele lui unul sau doi baieti, ne-ar fi foarte u til”, inai adauga Nixon.
Pomvil unui articol aparut vineri în cotidianul San bvancisco i-Aiiminct, alte înregistrări demonstrează că N non a ordonat personal supravegherea mai multor politicieni democraţi, chiar înainte de desemdeiea ilegală din 1972 de la sediul Partidului Democrat din imobilul W ateipte, acţiunea:» a declanşat scandalul cu acelaşi nume şi a provocat demisia preşedintelui.
C h e s t i o n a r p e n t r u d e p i s t a r e a a l c o o l i c i l o r
Doclrtii italieni au pus la punct un chestionar de cinci întrebări caie poate ti folosii in depistaiea cazurilor de alcoolism, si care este la fel de bun ea chestionaieie elasiee, mai lungi. înlonnea/a agenţia Reuter.
Maico Piecinelli şl co]Lgu săi de la Umu'r.sitaloadm Verona au aplicat testul pe 4X0 de \oluntan dm mai multe clinici. I;i Ic-au dat iiwi inlii chestionarul de 10 întrebări - aprobai dt eigani/atia Mondiala a SănătAtii - si cate aie caV op relevarea problemelor de alcoolism Apoi, lolosmtl noul test, eompus dm cinei intrebân, au obţinui aceleaşi răspunsuri Raportul echipei de modici italieni pm ind noul test a lost timus revistei de specialitate Bntish Medical Journal.
Chestionaiul menţionai cuprinde întieb'in despie cit de frecvent obişnuieşte peisoana respectivă si consume alcool, in ce cantitate, mu dacă poate sa puna punct consumului dc
secrete în cadrul unui serial dc televiziune, în care se povesteşte despre o operaţiune de dezinformare a Mossadului, din anii 1989 şi 1990, relevă agenţia France Presse.
“Oam eni d in ' um bră”, tclcfoilcton al cărui ultim episod a fost difuzat recent, se ba/ea /a pe docum ente lum i/ale conlraspionaiului - nakian (M oukhabaratj dc Ilassan Babilî, un inginer dm cadrul Organizaţiei industriei m ilitare (01M ), pe care Mossadul a vrut să-l recruteze.
1 îlmul omagi.i/ă, totodata, eficacitatea sm 'icnlor secrete irakiene Acestea ar li controlat îndeaproape astiMtati.i reţelei îiakiene a Mossadului, condusa dc un om de afaceri bntanic. cunoscut sub numele de Mister IJrown.
Prezentarea acestui teleloilctou a debutat la începutul Ramadanului. în penoada postului musulman, care se va încheia in curind, prcsedinvls irakian, Saddam Hussein, a decretat gia|ieren oiiearui spion “pocăit".
Sechestrată de propria sa mamăO femeie de 44 de ani a fost descoperită vineri de o echipă
de asistente sociale din localitatea Coruna (nord-vestul Spaniei), după ce fusese închisă dc propria sa mamă, de ia vîrstă de patru ani, într-o nişă situata m spatele casei - informează agenţia : Franco Presse. •
Practic oarbă şi neştiind sa vorbească, femeia, pc nume Lola, suferă de o deformare a mîini lor, dar starea generală fizică este bună, au indicat surse mcdicale din spitalul unde este îngrijită.
Ea a fost dcscopcrilă, într-o ascunzătoare subterană de cîţiva metri, dc-eele două asistente sociale venite să o asiste pcf mamă - care saferă de o demenţă senilă,
“Fata a intrat acolo cînd avea patru ani şi nu am reuşit să o mai scot dc acolo”, a explicat mama, care a afirmat că o hrănea, aruneîndu-î din cînd în cînd conţinutul unei conserve de peşte.
Acesta este cel de-al doilea caz de acest fel, înregistrat tn regiunea Galicia din Spania, în ultimele luni. La sfîrşitul lunii, âtigust, serviciile sociale au descoperit-un bărbat de 36 de ani care trăia într-uri fel de dulap, în care tatăl său îl închisese la vîrsţa dc 14 ani, aminteşte Francc Presse.
O B O M 1 1 APoliţia m oscovita - a»
dezamorsat o bomba dv. pukre foarte marc plasata sub m.-isn.a unui om dc afaceri dm Moscova
Bomba, cc couţinca 4!U) uranic dc lNrl si 300 urativ dc exploziv plastic, tusese
plasată pc am ortizorul din dreapta-spate al vehiculului parcat în plină stradă, în faţa ' unui inagaziu alimentar din sud- cstul capitalei., Şoferul a fost cci carc a , dcscopcfit încărcătura explozivă şi tot el a anunţat poliţia.
A D E V Ă R U Lde
ISSN 1220-3203
CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA m SI METEOROLOGIE AERONAUTICA CLUJ-NAPOCA
ULTIMA ORĂ marţi, 11 februarie 1997 ( p
De teama confiscării rezervelor valutare, bulgarii au retras j China consideră i\Statele Unite nu at!zilnic din bănci echivalentul a un milion de dolari
în ultimele săptămîni, din ■ astfel, de la l,5 xiniliarde de băncile bulgăreşti au fost retrase dolari în 1995 la doar 415zilnic între două şi patru miliarde de leva, sumă ce reprezintă echivalentul unui milion d e ' dolari, a declarat, în exclusivitate pentru MEDIAFAX, Todor Valcev, fost guvernator al Băncii Naţionale a Bulgariei în perioada 1991 - ian. 1996.
Valcev consideră' că gestuL bulgarilor este motivat de lipsa de încredere în guvern, în bănci şi în leva. -Vinovat de actuala criză economică si financiară din
milioane la sfîrşitul Iui ianuarie '91. Zvonurile că, datorită valorii mici a rezervei valutare, guvernul va confisca depozitele în valută i-a înspăimîntat pe deponenţii.fizici, care şirau retras economiile din bănci. Dacă la sfîrşitul lui ’95 populaţia bulgară deţinea în bănci 1,250 miliarde de dolari, un an mai tîiziu, cea mai mare parte a acestora a fost retrasă - în, ju r de 750 de milioane. Avîndu-se în vedere
dreptul să critice respectarea
drepturilor omului i alte ţări
Statele Unite sînt marcate discriminare, violentă, teroris-W SIDA, '
Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Ciuj, valabilă pentru 11. 02., a.c. în jurul orei 15.
T re i p o l i ţ i ş t i c l u j e n i g r a v r ă n i ţ i î n t r - u n a c c i d e n t d e c i r c u l a ţ i e
ţară este guvernul socialist care populaţia mai deţinea încă a condus ţara în ultimii doi ani, 300 de milioane, se poate spune este de părere fostul guvernator ' că, în acest moment, bulgarii ţin al Băncii Naţionale.- acasă un miliard de dolari.■ Cabinetul Videnov a apelat la " Aceşti bani sînt păstraţi în : rezerva valutară a ţării pentru a borcane care sînt fie îngropate intetveni pe piaţă şi pentru a ® pămînt, fie ascunse în podul achita serviciul datoriei externe, caselor, a mai afirmat Valcev.
Ţinînd banii ascunşi acasă, bulgarii pierd nu numai dobînzile date de către bănci, dar
Rezerva valutară a ţării a scăzut,
Olm Icrscchi (28 dc am). Vu.rol Cmiorcan 120 cli' anii si Marcel Pclniţ {20 dc anii. mii trei sorinii majori in cadrul Politici Cluj, au lost prav râmţi. simbata. în umiuna .Micii
(jiul. Cluj) într-un accidcnt dc circulaţie, informează IJP Cluj. ciiat dc corcspgjidentul Ml DI Ai’AX. Călin Icrscchi vundiicca autoturismul proprietate personali 7-C.I- 6(i4 . cînd <1 adormit la lolan.
Maşina a pArâsit partea carosabila şi s-a r/bit dc un uipac loti cci ITli sergenţii an suferii fractun grave l-.i au fost internaţi la Clinica de Ortopedic din Cluj.
îşi asumă şi riscul ca dolarii să |se deterioreze în pămînt sau să |fie roşi de către şoareci. i
Teama că şi depozitele de leva .pot fi confiscate a îndemnat •populaţia să-şi retragă Idepunerile în moneda naţională, |lucru datorită căruia, în |momentul de faţă, multe bănci isînt în imposibilitate de plată.Miliardele de leva care au fost I . . „
. • , . • , i , . i omului m alte ţăn ale lumii retrase au inundat piaţa valutara. afirmat) rece^ autS ; ,Aceasta mare cautare a valutei | chin citate de X IN H U ^ pe piaţa a aruncat m aer cursul ■ dolarului, a conchis fostul guvernator al BNB. ,
oameni fără case... împotriva copiilor şi a l t e ^ v sociale care le fac inapte at ' judeca respectarea drepturi
China şi-a apărat poli:.; - privind drepturile omului şir ■ atacat puternic, într-un arlil j transmis'prin agenţia Xin&f-J raportul Departamentului de S| ‘ al SUA cu privire la drepturţ ;
4.000 de leva.
V re m e d e u n a n :
te a călăului are (imp sâ se dărîme peste trecători
mg P
u rm a re d in p a g in a 1 fiind necesar acordfll pentru vînzare a moştenitorului din Germania. încă un an-de zile, clădirea , va rămîne fără destinaţie, iar dacă, îri acest
fundaţia s-a măcinat, zidăria s-a fisurat şi deplasat pe verticală, planşeul de lemn a putrezii, ţiglele de pe acoperiş răstimp, nu se va prăbuşi; va fi ■stau să cadă, în concluzie, în vîndută. A fost fixat chiar şi uri fiecare moment poate deveni preţ (jc vînzare, şi anume o ameninţare pentru trecători. 280.000 lei. Chiar şi cu un astfel
de preţ, consilierii se îndoiesc că se va găsi un pretendent, ţinînd cont că nu există dezlegare pentru demolare, ci doar renovare. “ Sînt două
Nici măcar cei pribegi nu mai au curajul dc a înnopta acolo, darămite să locuiască.
Primăria nu are bani suficienţi, avînd în vedere uzura foarte avansată şi costurile'uriaşe de readucere a clădirii în stare normală de folosinţă, dc accca a propus scoaterea din circuitul locativ. Deşi casarea imobilului a fost aprobată dc către consilieri , soarta lui rămîne. nedecisă,
aceleaşi cheltuieli”, ne declară dl Romulus Zamfir, consilier PAC.
‘Transformarea în muzeu este nerealistă, acea casă nu aparţinea călăilor, ci unui fabricant de butoaie, dovadă fiind butoiul desenat pe faţada, casei” . Precizarea aparţine consilierului UDMR, Miko Laurenţiu. Amînarea pentru încă un an de zile poate deveni fatală pentru trecători sau nesăbuiţii care încearcă. să intre, în acest imobil. Departe de noi gîndul de a face profeţii sinistre, notăm, totuşi că, dacă pînă
posibilităţi de exploatare a acestei clădiri. Primă - de locuinţă, lucrările de consolidare
Pcste acum mai existau suspiciuni.400 de milioane de lei sau, a legate de’ numele pe care-1doua, amenajarea ca monument poartă, în acest an s-ar puteaistoric (Casa călăului din Cluj- ca faima casei să-şi meriteNapoca), lucrări ce presupun numele. •
Szocs Geza este acuzat de UDMR că a folosit banii destinaţi Uniunii
în interes personalPoetul şi ziaristul Szocs Geza,
fost vicepreşedinte al UDMR, a fost acuzat, în cadrul şedinţei Consiliului Reprezentanţilor Unionali al UDMR, desfăşurat, sîmbătă şi duminică, la Tg. Mureş, de folosirea în interes personal a unor fonduri financiare consistente acordate UDMR de instituţii ungureşti, informează corespondentul MEDIAFAX. -V ;
Comisia de cenzori a Uniunii l-a găsit vinovat pe Szocs pentru
| expresie.• Statele Unite “nu sînti ' guvern al lumii," şi nici nu i I statutul sau dreptul de a rispif
com entarii iresponsabile j acuzaţii nejustificate la acfcd altora”, a declarat agenţiei i profesor de la Institutul chid
.pen tru -R ela ţii Externe ci Beijing.
Schim bul de acuzaţii a privire la respectarea drepturi! omului în fiecare din cele da state a devenit practic, un “ritiq anual, care continuă în cia
însuşirea sumei de 15 milioane de forinţi destinată filialelor judeţene UDMR. .
Szocs Geza a refuzat să ofere lămuriri în legătură cu acuzaţiilecare i-au fost aduse. Comisia de . . ..........cenzori a Uniunii a hotărît să-i I recentei îmbunătăţiri a relato; acorde lui Szocs tiriip pentru a | chino-americane. _ Onci: se apăra în faţa m em brilor i am encanV citaţi, d e , | UDMR, dînd curs solicitării J acuzatului de a fi audiat în cadrul '
Numărul minerilor aflaţi în greva foamei în faţa
Sucursalei Miniere Motru a ajuns la doisprezece
Numărul minerilor aflaţi în greva foamei în faţa Sucursalei Miniere Motru a RAL Oltenia ajunsese, luni dimineaţa, la doisprezece,' r transmite corespondentul MEDIAFAX.
Acţiunea a:fost declanşată, vineri, de către-doi mineri care protestau împotriva concedierii lor. ■
Greviştii fac parte dintr-o serie de 60 de mineri disponibilizări pentru că au lipsit nemotivat şi frecvent de la serviciu, folosind adeverinţe false de donator de sînge. ■ ; .
Sorin Găman, directorul SM Motru, a precizat pentru MEDIAFAX că a început negocierile cu sindicatele pentru găsirea unei soluţii.
Nicolae M ustaţă, liderul sindicatului Exploatării Miniere Lupoaia (de unde provin greviştii), declarase că disponibilizarea minerilor este ilegală, justiţia nepronunţîndu-se încă în cazul adeverinţelor false. •
Congresului UDMR.CRU a hotărît ca acest
Congres să se desfăşoare în perioada septembrie-octombrie a acestui an. La congres vor participa, începînd cu anul 1997, 550 de delegaţi şi nu 380, cîţi au fost pînă în prezent..
indicat că vor continua exercite presiuni p e n ta determina autorităţile chinezd aplice un tratament m a i ^ dizidenţilor - cea mai m a re p a acestora se afla în ex il sai lagăre de muncă, în cit faptului că Beijingul resp: aceste presiuni, calificînd: drept un amestec în trebir interne ale Chinei.
Solana se află la Chlşlnău pentru a Inii legăturile Alianţei Nord-Atlantice
cu-Republica MoldovaSecretarul general al NATO, ’
Javiq Solana, aflat pentru prima oară în vizită oficială la Chişinău, -a afirmat, luni, că speră sa întărească legăturile
-Alianţei cu Republica Moldova,, transmite REUTER.. “în acest an; avem de luat o
decizip im portantă asupra securităţii Europei şi aş dori să am un schimb de opinii pe această temă cu autorităţile moldovene. Doresc să contribui la adîncireă legăturilor dintre NATO şi Republica Moldova’
(PpP). Moldova a deve membră a PpP în martie 15: m ilitarii din această ţ participînd deja la 15 exerc organizate de Alianţa Ni Atlantică. Chişinăul a afim. num eroase . rînduri, câ intenţionează să adere lank bloc militar, nici din OcriiŢ nici din Comunitatea Sue Independente. Potrivit cc:< tuţiei, Republica Moldovi un stat neutru, care nu pct • staţionarea de trupe străis teritoriul său. Totuşi, circa 6
ă afirmat Solana, la sosirea pe . de soldaţi ruşi din cadrul Ac-aeroportul din Chişinău.
Vizita de o zi în Moldovă face parte dintr-un turneu pe care' Solana îl efectuează în fostele republici sovietice, membre ale Parteneriatului pentru Pace
a 14-a sînt staţionaţi în regi: separatistă Transnistria, i şi-a declarat independent 1990. Transnistria nu £ recunoscută, însă, pe f internaţional ca entitate st& c<)
Ziarul nostru foloseşte serviciile informative z .agenţiilor de presă Rompres $i Mediafax
Autorizata prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj-Napoca, înm atricu la ta la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr, J / 1 2 /3 0 8 din 22 .03 .1991 cod fiscal 2 0 4 4 6 9
I L I E C Ă L IA N (rc d a c to r şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);
MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28
Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ Tel/fax: 19.74.18
R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s tr . N a p o c a 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307
