Mercenari

romani

în Iugoslavia?v Vestea a fost lansată dc presa

iugoslavă. Era vorba despre pre- supusa prezenţă a unor români în cadrul lorţclor militare diri Croaţia. S-i» publicat chiar in facsimil un paşaport românesc găsit, chipurile, asupra unui lup­tător din Croaţia. Pînă Ia urmă s-a dovedit că actul a aparţinut unui ţăran român de etnie sîr- bă, care se afla bîne-mersi (a dînsul acasă, dar căruia in tim- pul unei călătorii în ţara veci­nă i st* furase paşaportul. Soliei-

. tată să dea dezminţiri, gazeta în cauză' a afirmat că „nu are ni­mic de adăugat”. O atitudine ce nc paie cel puţin ciudată.," Şi totuşi, ce s-a întîmplat? Cum ajung românii implicaţi în astfel de înscenări? Răspunsul poale fi găsit într-un comunicat de presă al secretariatului am­basadei române de la Belgrad, în care se afirmă răspicat că nici un for oficial iugoslav nu a formulat vreo acuză referitoare lâ pasibila prezenţă a românilor pe chipurile de luptă din Croa­ţia. Bar tot din partea aceluia? purtător de cuvînt se afirmă că în ulfţmul an au fost înregistra­te peste 300 de cazuri în care organele consulare române au fost obligate să întocmească -do­cumente pentru a facilita reveni­rea în ţară a unor cetăţeni ro­mâni- rămaşi fără paşaport.

Se pare că, în general, sînt trei căi prin- care românii ră­mîn fără acte. Cel mai adesea concetăţeni dc-ai noştri sînt victime ale furturilor de tot fe­lul. actele astfel însuşite fiind valorificate de cei interesaţi. Oe exemplu atribuindu-le. deloc în- tîmplător, unora care luptă în Croaţia.: Odată practica stabili­tă, se vorbeşte chiar despre pa­şapoarte vindute de unii români dornici „să tnai facă un ban". Aceasta ar fi a doua cauză pen­tru care. unii „turişti" rămîn fără documente. Iar alţii, se zice, îşi distrug singuri actele, pentru ' a nu se putea controla data sosi­rii lor în Iugoslavia şi deci a nu fi obligaţi să părăsească ţara la termenul scadent, odată, cu cx-

. pirarea vizelor. 'Este cunoscut că există cetă­

ţeni români care aleg Iugosla­via ca loc de muncă ocazional. Dar munca românilor în Iugosla­via nu este îndrituită legal şi cei care recurg la această solu­ţie O fac pe risc propriu, pri­mind dc .regulă o retribuţie mult mai mică decît. cea care se a- cordă pentru aceeaşi muncă lu­crătorilor autohtoni. Totodată, ci nu beneficiază de nici o protec­ţie socială. Se cunosc şi cazuri de accidente de muncă, cei în cauză rămînînd pur şi simplu de izbe­lişte.

Dar s-au semnalat şl astfel de situaţii: români a căror muncă a fost speculată. Dreptul la mun­că fiind acordat „la mica înţe­legere", unii patroni,, care . cu­noşteau situaţia exactă a angaja­ţilor săi, înainte dc sorocul de­contărilor nu s-au sfiit să-l dea pc mina poliţiei, angajaţii, ilega­li fiind arestaţi şi apoi extrăda­ţi, fără a mai beneficia dc con­travaloarea muncii prestate. In asemenea condiţii, e bino să fii mercenar sau angajat Ilegal în ţară străină?

Emil , MAIOR

MAREA NOASTRĂ SUFERINŢĂ - CRIZA DE ENERGIE ELECTRICĂîn urmă cu două săptămini, într-o alocuţiune

in Parlament, premierul Theodor Stolojan s-a referit la cauzele situaţiei de .criză Sn care; se află economia românească, evidenţiind marele deficit Sn asigurarea resurselor. energetice, in­clusiv a energiei electrice. Datele statistice de care dispunem ne arată că Sn ultimul ^deceniu producţia de energie electrică a României a scăzut cu 300 kW h. pe locuitor, consumul a crescut cu 100, iar produsul naţional brut a scăzut cu 400 dolari pe locuitor. De aici se pot formula unele concluzii: prima, că a trebuit să importăm energie, altfel nu puteam consuma mai mult; a doua, câ prin consumul mai mare - nu am produs mai mult în societate, ceea ce în­seamnă'că, sub raport energetic, am lucrat cu mai mică eficienţă.

Cineva spunea că cea mal la îndemînă resur­să este economisirea, o resursă pe care noi am igno*at-o multă vreme. E adevărat câ am şi economisit, dar prin constrîngere, prin limitarea furnizării energiei electrice şi chiar prin în­treruperea ei neanunţată.. Nu era vorba de o constrîngere pe baza pîrghiilor economice.

Unde am ajuns datorită acestei situaţii am simţit în ultimii ani şi o simţim şi acum, nu atît în postura de consumatori casnici, cît în aceea de salariaţi şi mai ales de şomeri pe ter­men limitat sau nelimitat. Dar perspectiva îm­bunătăţirii situaţiei este îndepărtată şi ea nu depinde în primul rînd de producţia de energie'

electrică ci de consumul acesteia care este' e- xagerat, iar reducerea lui reclamă un program pe termen lung de retehnologizare.

Să exemplificăm. In 1989 România consuma1,8 kWh energie electrică pentru a realiza 1 dolar produs naţional brut. In acelaşi an con­sumul de energie electrică pentru 1 dolar P.N.B. era: în Austria peste 0,3, ln Belgia 0,4. în Da­nemarca aproape 0,3, în Elveţia peste 0,2, în Grecia 0,6, iar în Polonia 1,7. Deci, cum apre­cia dl. prim-ministru, cauza principală a lipsei de energie electrică o : reprezintă consumul cart la noi este mai mare de 3—8 ori pe unitate de produs decit Sn, alte ţări. Iar una din cauzele acestei situaţii este şi faptul că preţul de vînza- re a energiei electrice a fost subevaluat.

Acum preţul energiei electrice, livrate agenţi­lor economici a crescut de peste' 3 ori, dar nici acesta nu reprezintă - costul real de producţie. Aşa cum a fost el stabilit prin hotărirea Gu­vernului nu va conduce, pe termen scurt, la re­lansarea economică. Cei mult va determina o scumpire general^ a preţurilor produselor şi ta­rifelor serviciilor. Pe termen iung este posibil ca această majorare şi cele care cu siguranţă vor mai veni, să determine agenţii economici — pentru a supravieţui — să grăbească retehnolo- gizarea şi eliminarea fabricării unor produse energointensive.

Ion COIA

DL Petru Vălăsutean ne-a vizitat la redacţie pentru a ne pezenta un caz deosebit. In satul Vechea, comuna Chinteni, au rămas ‘netreierate însem­nate cantităţi de grîu, orz ' şi ovăz. Acestea au fost recoltate cum s-au putut: cu secera, cu coasa-şi au fost depozitate în căpiţe. S-au cerut combine pen­tru a se treiei a staţionar ce­realele recoltate. Evident, este tîrziu, dar dacă se mai poate recupera ceva, tot esto bine. Cazul nu este singular. Pe tot cuprinsul judeţului au rămas, din păcate, suprafeţe mari de grîu nerecoltate. Fără îndoială, acest lucru nu s-a obişnuit la noi. Dar brambureala existentă în agricultură, la- ora actuală, a favorizat şi asemenea cazuri. Este foarte adevărat «S aces­tea trebuie să ne dea efe gîn. dit. A lăsa recolta pe -cimp, in­

diferent cui îi aparţine, nu poate fi socotit un simplu act de neglijenţă. Este ceva mai mult. Este o problemă de prin-

Mai putem treiera- AIII

cipiu, de respect elementar, fa­ţă de o avuţie-pe care trebuie să o folosim Ia înălţimea tra­diţiei noastre.

Iată că am ajuns să impor­tăm grîu şi cartofi pentru a asigura consumul necesar po­pulaţiei în această toamnă. O problemă esenţială: Cum se va lucra pămîntul?

Am ratat o recoltă în acest

an, dar nu se conturează ni­mic sigur nici pentru : anul viitor. In această toamnă a- vem porumb. Dacă nu-1. vom

'culege, va trebui să importăm şi porumb. Ne va costa cam scump!

Este greu de stabilit cui re­vine vinovăţia, pierderii unor însemnate cantităţi de cereale. Şi, poate, nici nu este cel mai important lucru pe care SI pu­tem face. Esenţial este ce pu­tem - întreprinde d e' acum înainte. Ne aşteaptă ani grei şi dacă nu vom munci temeinic, ■

’ vom rămine la stadiul dezvă- ' luirii unor lucruri care se văd cu ochiul liber. Dacă vom mai căuta vinovaţi n-am făcut ni- mic. Va -trebui să muncim. S? pare că nu este de ajuns să fim proprietarii

Ion BI S

0 nouă ra d iocon cilu n c Transilvania - P loM oval„Adevărul' de CIuj“ găzduieşte de-o vreme

stenogramele radioconexiunilor Transilvania — Moldova. Marţi şi8 joi, radioprogramele „O oră pentru toată lumea" ne oferă, adesea în trans­misii directe, legături emoţionante între Cluj- Napoca şi Chişinău, alături de numeroase ra-' dioreportaje şi informaţii din viaţn românească şi internaţională. Mulţumim Radio Cluj, mul- ■ {urnim Radio Chişinău • ...

A Mircea' Ioan Snegur in vizită la „Signal" Cliişmău 9 Doi candidaţi in Transnistria: Gri- gorc Mărăcuţă şî Igor Smirnov 9 Agitaţie şi. In îlugeac! ® l ’rovocări grave Ia postul vamal de pc şoseaua Vulcăncşti-Bolgrad! O Atac grav asupra postului do puliţie din Vulcăneşti şi al Judecătoriei populare & Un poliţist a decedat iti drum spre sp ita l...

. Domnul Mircea Ioan Snegur, candidatul unic la Preşcdenţia Republicii Moldova, a avut in- tilniri cu alegătorii. S-a intilnit, rnai întîi,' cu cei din ornşui Unghoni, apoi, cu .muncitorii Ci­zmei „Signal“ din Chişinău. Intre timp, în ne­legitima Transnistrie continuă pregătirile pen­tru organizarea alegerilor şi referendumul de la 1 Decembrie tn problema pretinsei formaţiu­ni -statale. Pentru acest post au fost înaintaţi doi candidaţi:. Grigore Mărăcuţă şi Igor Smirnov. La 1 Dccembrie 1091, un scrutin şi lin referen­dum sinular.se vor desfăşura şi în Bugeac, unde. Ia postul do preşedinte al aşa-zisei Rcpublict Găgăuze, sint, deocamdată, doi candidaţi: Şte­fan Topal şl Mihail Sentlhilenn. După cum s-a anunţat, candidaţii vor fl înregistraţi cu zecs zile 5nainte.de alegeri.

Situaţia soclal-politică In sudul republicii.

cu toate eforturile separatiştilor de a o stabiliza, a fost liniştită. In dimineaţa aceasta. Centrul de presă al Ministerului 'Afacerilor Interne ‘ al Moldovei, a difuzat informaţii din care am a- flat despre înrăutăţirea situaţiei de acolo. In noapteâ de 10 spre 11 noiembrie, în urma unor acţiuni provocatoare agresive, la postul vamal de pe' şoseaua Vulcăneşti :— Bolgrad, a fost rănit unul dintre atacanţi, care, fiind dus Ia spital, a -dccedat. Ministerul Afacerilor Interne a con­siderat uzul de armă îndreptăţit. Procuratura raională Vulcăneşti a deschis o anchetă, însă, elementele criminale,- încercînd să dea acestui caz o coloratură politică şi să învenineze re­laţiile interctnice la 13 noiembrie au provocat alte acţium ilegale. Intorcindu-se de la funeralii­le decedatului, un grup de circa 200 de persoane de naţionalitate găgăuză, au cerut efectivelor secţiei poliţiei din Vulcăneşti să'părăsească te­ritoriul raionului. Cum tratativele cu conduce­rea secţici au eşuat, mulţimea — .al cărei nu­măr a crescut pînă Ia G00! — a atacat sediul cu pietre, arme de foc şl sticle incendiare. Ca re­zultat, a ars complet clădirea poliţiei cit şi se­diul judecătoriei populare. Conform datelor prealabile, trei colaboratori ai poliţiei au fost spitalizaţi, cu răni provocate efe arme de foc. iar un poliţist a decedat în drum spre spital, In urma unor răni. Au mal fost săvlrşlte o serie do nete de vandalism, distrugînd şi incendiind, între altele, patru maşini fie serviciu ale poli­ţiei. In noaptea de 13 spre 14 noiembrie 1991 au fost blocate toate căile de acces spre oră­şel. In Sudul Republicii Moldova, situaţia a ră­mas încordată. . .

Vasile GRiniNCEARadio Chişinău.

Redacţia „Actualităţi'1

T E L E X0 Miercuri. dimineaţă, la Pa­

latul Victoria au fost reluate lu­crările Comisiei mixte guvem- sindicate. Ordinea de zi cuprin­de discutarea unui nou sistem efe salarizare pe anul 1992 şi contractul colectiv naţional da muncă.

9 Tot la Palatul Victoria a avut loc şedinţa săptămînală a Guvernului sub preşedinţia pri- mului-mini.stru, dl. Theodor Sto­lojan. In deschiderea reuniunii a fost dezbătut textul Declaraţiei Guvernului, României cu privire la minorităţile naţionale, care, după adoptare, va.fi dată publi­cităţii.

9 După două zi!e de lucru. în Adunarea Constituantă — care au marcat încheierea procesului de elaborare a Constituţiei — Senatul şi-a reluat ieri. Ia «ala Omnia, dezbaterile. înaintea in* ceperii şedinţei, senatorii au pri­mit textul definitiv al Constitu­ţiei României; aşa cum a fost a- probat în urma dezbaterilor des­făşurate pe parcursul a 10 luni,; document ce va fi supus votului nominal în şedinţa de azi a A- dunării Constituante.

9 In şedinţa de ieri dimineaţă a Adunării Deputaţilor au fost aprobate, cu majoritate 'de vo­turi, două proiecte de acte nor­mative. Este vorba de proiectul de Lege privind registrul agricol, prin core se renunţă Ia fostul re­gistru, existent din anul 1974. ale cărui norme nu mai corespund şi se introduce unui nou, care să reflecte mai bine -noile realităţi economice de la sate. A fost va­lidat. de asemenea, proiectul de Lege pentru modificarea şi.com ­pletarea Legii nr. 1/1991 privind protecţia socială a- şomerilor şl reintegrarea lor profesională.

• * »9 PARTS. — Preşedintele Ion

Iliescu a avut ieri dimineaţă O -întrevedere cu primul secretar al Partidului Socialist Francez, Pierre Mauroy, fost prim-minis­tru, In cadrul căreia1 au fost exa-, < -minate, cu prioritate ansamblul relaţiilor româno-franceze, aspec­te legate de semnificaţia intrării României" in Comunitatea Iran- cofonă şi unele chestiuni inter­naţionale, în special privind sud- estul european. Marţi, la amiază, dl. Ion Iliescu a fost ' oaspetele preşedintelui Adunării Naţionale a Franţei, dl. Laurent Fabius. Cu această ocazie, la . Palatul Lassay, sediul Parlamentului s-a desfăşurat o convorbire consacra­tă evaluării relaţiilor româno-; franceze şi schiţării unor pers­pective de ampiificare a acesto­ra. in condiţiile etapei de tran­ziţie spre o autentică democraţia ş i ' constituirea statului de. drept pe care o traversează ţara noas­tră.

9 Ministrul afacerilor externe al României, Adrian Năstase, s-a aflat ieri dimineaţă la sediul Or­ganizaţiei pentru Cooperare şl; Dezvoltare Economică (O.E.C.D.), unde s-a întilnit cu domnii J.G. Paye şl S. Zecchini, secretar ge­neral şi, respectiv, secretar gene­ral adjunct al O.E.C.D. Au fost analizate cu prioritate aspecte le­gate de accesul sporit al Româ-, niei la programele de asistenţă ale O.E.C.D. şi altor organisme de profil. In continuare, dl. A-: driari Năstase a prezentat, în fa-' ţa Consiliului O.E.C.D.. o expu­nere consacrată situaţiei econo­mice şi politice din România.

O Preşedinţii Francois Mitter- rand şi Ion Iliescu au semnat ieri seară, la Palatul Elysee. Tra­tatul de înţelegere amicală şi co-- operare dintre Franţa şi Rotn=U nia. Ceremonia semnării a fost precedată ife o întrevedere u şe­filor de stat francez şi român.

• * •O MOSCOVA. — Nouă repu­

blici — Rusia, Belarusi, Kazahs- tanul, KSrgîstanul, Tadjikistanul,- Turkmenia, Armenia, Gruzia şi Moldova — au căzut de acord preia datoria externă sovietică— a declarat într-un interviu primui ministru al Republicii Belarusi, Viaceslav Keblci.

9 , ROMA. — Magistratura ita­liană a-remis organelor de j u s ­tiţie dosarele n 16 persoane bă-| nuite că au încercat să destabi-: lizeze instituţiile de stat italiene; pcnlru a Instaura u n .regim tota­litar in Italia. Printre acesfca se afiâ şl Luci o Gelli, şef al lojii masonice P-2, dosarele lor fiind alcătuite după' aproape 10 am do anchetă.

Ad e văru l PAGINA 1

Un mare savant român — IULIU MOLDOVAN25 de ani de la m oarte •

. Pe strada -PastetOr.. din Ciuj-Napoca atrage a- tenţia,; pe partea, dreaptă -a acesteia,, o clădire impozanta;' cu ziduri masive din cărămidă. Aici ftmcţionea/.ă, împreună' cu alte laboratoare şi catedre ale Universităţii de Medicină şi Farma­cie, Institutul de Igienă‘ (după denumirea ini-7 ţiajâ). sau Institutul de Sănătate Publică şi Cer­cetări Medicale „Prof. dr; luliu Moldovan'* — cum şe numeşte în prezent: Această denumire consfinţeşte însemnătatea marelui medic şi sa­vant în existenţa acestei-instituţii, al cărei ctitor şi prim 'director; a fost, diiv 1930 pînă în 1948.

. Contribuţiile sole cele mai valoroase ca me- . dic, om de ştiinţă şi cadru didactic lrau " făcut cunoscut'nu numai în ţară dar şi dincolo de hotarele ei. Să amintim aici Legea sanitară din

-J93Q (cunoscută ca Legea Moldovan), care . >pen--:■ tru prima dată a pus bazele activităţii :de . me-,-. diciriă preventivă, igienă, sănătate publică < .şi • ocrotire -,din ţara noastră, apoi înfiinţarea «< In- ;sti tulului oncologic din Cluj-----una-din primele.,instituţii de . acest; fel din Europa —y elaborarea

Tratatului i de ■ sfinatatc publică (împreună' - cu colaboratorii I. Stoichiţia, - P, Râmneamţu -T Turcu. I; Ardelean, V. Galea, L. ProcTan şl n ’

•Maier). O realizare-.deosebită a- fost descoperirea şi prepararea pe scară . largă (cu participarea

■ prof, - -T. Turcu) a : medicamentului antialereic• ,jRe t i eu 1 in a -M“. .-•> ■ Prin a c e ş ţ e . - contribuţii, ‘-deosebit • de valoroase pentru protecţia şi promovarea să­nătăţii, .J.uliu Moldovan .rămîne una dintre cele mai s t r ă lu c it e personalităţi ale niedicinei clu­jene. Acum, la împlinirea unui sfert de Veac de la dispariţia, la 19 noiembrie. 1966, a celui caro a fost profesorul luliu Moldovan, se cuvine-să-i aducem un prinos de. recunoştinţa şi un respec­

tuos-omagiu. Un act- <Je recunoştinţă ar f i , Cre-■ dem, şi-atribuirea numelui prof.- luliu Moldo­

van unei străzi din apropierea Institutului 1 şi catedrei universitare pe care le-a - condus timp de :20, respectiv'30 de ani;" în zOna în care sînt şi alte străzi cu nume de savanţi 'iluştri ai me_

Dr. docent Ioan NESTOH■ dicinei.

Scrisoare

autumnală, . Măicuţă, dragă, ,

' Cartea -mea găsească-te în .pacepa! - Ai, primit, ajutoarele spirituale, p e , care ţi ie-am trimis pentru creşterea opti­mă )a guţumanului carc ’ . în vară , arăta cam 7,velt?' - Şa nu-i dai mai mult de două kilo de cacao pe săptămînă, că se nărăveşte la bine şi de Crăciun ■ va pretinde respoc- -tarea drepturilor *ojjiului. Aud că văru-meu, şeful co­misiei, ,■ţi-a pus beţe în di­verse.: roate,.- spunînd ; că - nu aveai dreptul .la- pămîntul -Iu’ unchia-;rnăţuşii: vărului - Ilarie, care: a . decedat - în jmpreju- rirni*misterioase la virstă de .100 de ani,- organele- consta- tîrţd că ar fi -vorba de crimă pentru^ gelozie.- . ;v Ţu m ai' dai cu ochiul- ăl bun pe la televizor? Ai văzut (auzit măcar) ce fain îs : ie la * parlamentul : bicameral? Apropo^ tt-am mutat într-u-: nul patrucămeral,: plus garaj, dar maşina e pe‘ drum, de cîrid " curiinătu-meu, , ' porcii’ ăla de-a păcălit-o pe fiică-ta,.; fată mare pe viitor,' a ajuns ceva reprezentant' pe lîngă ceva şi eu i-am zis-o îri di­rect că dacă n-ara cocie ; .pe patru roţi,“ nu' mai veche de 7 ani, : dau drumul ; la giga- fon -ţi scrisori, iar igrasia ju­ridic se numeşte- jilăveală... Ţi-am trimis si doi dolari canadieni din SUA (citeşte cum am scris); c e . ai făcut cu ei? Mă gîndeam, să an­gajezi oameni de. bine să îţi refacă patului, * drumul • de acces spre o anumită ins talar ţie: forestieră din fundul gră­dinii, n u . de alta, dar după alegeri mă bate un gînd in­teligent, să-mi fac din casa părintească weekend house, matale, urmînd să fie house keeper. un fel tle goal keeper. Ei, ce zici, ştie băiatu ger­mană internaţională? . Acum te las că s-a băgat şuncă de Praga in alegeri democratico aici la ' bar (un fel de tej­ghea cum are Flcoarţa, a’ de ţine încă bufetul neprivati­zat) şi te sărut puternic, în unanimitate.

Gliiţâ, fiu iubitor , ' Pi. cont Cornel UDKEA

A R B O R E L EL -a m vizitat ultima oară a-

nul acesta, cînd venise toam­na. A ieşit îri curte, m-a pri­mit cu - amabilitate, ine-am aşe­zat :pe băncile dintre fiori-: şi^n vreme ce reinodam dialoguri- mai vechi; prietenul şi colegul

. Octavian Dohotaru, dăruit cii haruri - unice, căutînd • unghiu-

,rile rele--mai bune,-filma.. Pri- . inul şi ultimul film cu Traian : Biciiişi poate ultimul om • în 'viaţă care a participat la Ma­rca Unire de la 1 Decembrie. 1913!. Atunci,- la Iara, ne-nsdţca şi

-i- luliu Arion, nepotul - Eroului Marii Uniri, Ion Arion răpus Ia

- Teiuş - de gloanţele gărzii - ungu- reşti, sub ochii lui Traian Bichiş, aflat în imediata apropiere a sa, Am răsfoit împreună Jurnalul ţinut- de grefierul- care a fost

• o viaţa de om Traian Bichiş,• am înregistrat pe banda mag­netică amintiri ce vor intra pentru totdeauna în fonoteca de aur a Radioului din Cluj.v. - De cîteva, zile, de acolo, din

Iara, mi-a sosit o scrisoare ex- • pediată- de domnul Oliviu Ta-

hip, profesor. Vestea m-a în­tristat:’ Traian Bichiş a plecat? Şi-o dorea . . Viaţa îl. era to­tuşi aspră, iar poverile mari- Credea că Dumnezeu a uitat .«VI mai ia.' A plecat trist. 'Era foarte ‘singur,1-; iar pensia — o jalnică răsplată.a peste 40 de ani de muncă, v

Âfcum, nu : mai are . nevoie nici de porţia de zahăr, pe ca-

- re a aşteptat-o o vară întrea­gă! A plecat, ducînd dincolo amintiri sfinte. Amintirile zi­lelor astrale ale neamului nos­tru," trăite Ia Alba I u l i a ,p e Platoul Romanilor, atunci, la 1 Decembrie 1918. A lăsat insă

-la Iara un Jurnal. Poate . se : va învrednici cineva să-l cer­

ceteze şi să-l publice. Ar fi,, poate, chiar o , datorie de o- noare a, profesorului de limba română Oliviu Tolan să pre­gătească o carte de căpătîi a comunei, . cinstind astfel şi memoria celui care a fost- no­nagenarul Traian Bichiş, ar- boiele care a căzut ... .

Constantin MUSTAŢA

Viori; viori, viori Fotografia; Radu SAM t'JU Oijl.V

SPORT SPORT

Un vis frumos: Sra - spulberat:

BULGARIA — ROMANIA 1—1 (0—1)

S j o c i stitia „m-a urmărite în tot. cursul, zilei: deaieri. .Motivul? :.Q-. hmpicu .cîştigaserăji myrţi,. părţi-,', da cu formaţia . similară ;a- BuIr: gariei cu IrO . SemnL rău, Mi-.am mai revenit ceva după începutul., partidei,- cu şutul lui , Dorinei Munteanu. din - prinţul minut, res­pins in corner .de Mihailov; am început să sper'după noua.inter-’’ vcnţic. a .lui.Mihailov. la .şutul Iu i, Hagi' (min., 8), tricolorii . avind intiietate in joc. A venit şi min.16, cînd Sabău. a, înscris, dar go­lul. a - fost anulat fiindcă Rădu- cioiu rămăsese spectator la fază şi £n poziţie de ofside, apoi min.17, cînd Răducioiu este faultat în careu şi Hagi a ratat lovitură ■tfe. la 11 metri. Pesimismul în creştere. Totuşi am reuşit să des­chidem scorul prin Ad. Popeseu (min. 30) şi după cum evoluau lucrurile în teren se părea că nu vom rata calificarca.

Din păcate, treptat, luciditatea a început să scadă, jocul a căpă­tat un aspect d e . hărţuială con -' ţinuă şi în min. 57 ‘bulgării- au egalat prin Sirakov. Din acest moment şi pînă în final, acţiu-

AZI, ÎN SALA SPORTURILOR, IIANDHAL FEMININ

Azi, iri Sala sporturilor, -de la ora 17, intr-uri meci. restan­ţă diri cadrul Diviziei U, se vor întîlni echipele feminine „U" DARIANNE — Tricolorul Arad...

nile -s-au derulat, non-stop, intre ' celşrdouă careuri, cu ocazii şi de o parte şi de alta, partida înche-

■ indu-se' „remiză“. V. / ' ‘: Păcat că . tricolbrii .au - ‘ ratat şansa calificării pentru turneul final al lui EURO ’92 din Sue­dia. De fapt, şansa lor â fost tare ■ subţire. Le mulţumim pen-, tru turui de. forţă reuşit după

- acel început lamentabil în grupă,- cu două înfrîngerî, dar jocul pîer- ■■ efut care,-a cintărit decisiv, a fost i cel cu Bulgaria, cînd . am f cedatacasă cu ‘ scor de forfait Victo­riile‘ din partidele cu Scoţia . şi. Elveţia, de lă Bucureşti, pălesc, iri faţa acelei neuitate înfringeri. încă odată, păcat, mai ales că na­ţionala noastră a demonstrat că

. se. înscrie printre formaţiile bu­ne ale Europei., Poate că-străda­nia tricolorilor va .găsi culoar fa­vorabil in preliminariile pentru Campionatul Mondial de Fotbal, pe care urăm să le abordeze cu talent şi dîrzenie. ~

Victor MOREA

PREFECTURA JUDEŢULUI •r ! BACĂU MULŢUMEŞTE "ASOCIAŢIEI „ASKLEPYOS»;

' Publicul nostru cititor cunoaş­te' efortul şi ; activitatea depuse de „ASKLEPYOS11,' o asociaţie a studenţilor clujeni care a în­cercat mereu să ajute cu medi­camente şi' âjutoaîe sociale oa­meni necăjiţi din ţară. Imediat după Revoluţie; cu sprijinul mai multor societăţi de ajutorare străine, dar cii munca lor cii-. r'ectă, studenţii de la "„Asklepyos“ au cîştigat, o bătălie foarte grea: cea de ă ajuta un public dificil ş i : de a reuşi, prin -folo­sirea unei conştiinţe curate şi' limpezi, să: dea o lecţie de ade­vărată democraţie. -

Inundaţiile din Moldova, de-.', zastrul: care a făcut ca mulţi oa­meni să rămînă' pe buza pră- pastiei, au dovedit că ’ aceşti ti - neri ştiu să fie cu aăevarăţ <»-

roici. Au fost in primele . rin- - duri pe.un front dificil. Prefec­tura judeţului Bacău, prin per­soana domnului prefect Viorel Iircbc-nciuc adresează o scrisoâ- re_ de mulţumire domnului dr. Aliliai Roşea, preşedintele aso­ciaţiei ; „Asklepyos“. Rîndurile sint solemne, dar cuprind uri a: devăr ce nu poate fi ocolit: „Vă . rugăm să primiţi mulţumirile noastre şi profunda recunoştin­ţă pentru gestul de solidaritate, în ajutorarea familiilor sinistra­te din localităţile grav afectate xie inundaţiile din judeţul Bă­tăii. De asemenea, vă rugăm să transmiteţi; aceleaşi sincere mul-

' ţumiri tuturor acelora care prin sentimentele de , compasiune -şi , contribuţia lor au fost. alături de familiile ce ău avut de < su­ferit de pe urma calamitat^or". ■1

." . „Asklepyos" a' eiştigaţ înjpâ- o • dată bătălia cu moartea. 5

; il.s.

PROGRAMUL , STUDIOULUI DE RADIO CLUJ; vineri:. 0—8 Bună dimineaţă —■ ăcţuaHtriţi ,şi muzică; 1 0 ,—. Infoquick —..ştiri: 10,05 Reprize .muzicale:- Prelu­crări după melodii. tradiţionale din America de Sud; 10,30 Ago­ra: Gardţi financiără îri vizită la ... mici-întreprinzători; 11 — Cantus Mundi: Corul „Anţonia- ni“ ; 11,30 Din lumea largă — magazin informativ; 12 Dialog pentru, un portret; 12,30 Concert de prînz; 16 Un milion de prie­teni: Convorbiri, nocturne. 17 O oră pentru toată lumea — ac­

tualităţi şi muzică; 20 Top 9099.

TV CLUJ:, 9 , — ' .Actualităţi, Publicitate. Anunţuri; 9,10 O-

mul .şi societatea: Cine şi cum ne încalţă? Activităţi de sezon • în unităţile I.V.V. Cluj; 9,40 Universul creştin: Relaţii inter- confesionale.' Episcopia • ortodaxă- Oradea. - .

Teatrul Naţional TKAKNS- ’FER DE PERSONALITATE,' <»- ■ ra 19.

Universitatea liberăprezintă azi,- ora 18, în sala mică a Casei unii versitarilor: CisRCUL „SAIIA- JA YOGA-; ora 17, expunerea: DRESDA — 7AV1NGER. Pre­zintă, cu diapozitive:. Virgiliu Constaritinescu, farmacist; - /oră 18, expunerea: CEREMONIILE ■ DE ÎNCORONARE A- ÎMPĂ­RAŢILOR . JAPONIEI.' Prezinlă: Florin Vasiliu.- '

- ANUNŢ ;

între 28 mai şi 4. iunie 1902 nre Ioc la Bucureşti TlRGUL DE I*RII\UVARA PENTRU BUNURI DE LARG CONSUM „TIBCO — 1992". • •

Societăţile * comerciale •' cărc doresc să participe ln accastă

manifestare cxpoziţional.V sînt rugate să sc adreseze pentru înscrieri şi informaţii supli­mentare la CAMERA DE CO­MERŢ ŞI INDUSTRIE CLUJ, Bd- Eroilor nr. 2, telefon: 11-17-13/int. 108 sau ICO, pînă la 28 NOIEMBRIE 1991.

După cum vă spuneam în ziarul nostru , de ieri, puteţi urmări astăzi, de la ora 10,30, video-clipuri cu Dave Stewart, .Ian Ilamrher, Hue and Cry, Joe Jackson, după care ur­mează documentarul artistic consacrat unui tărim de pe un ţărm îndepărtat — Cote d’Ivoire. Jazz-magnzi- nul de la ora 1-1,20 ne re­zervă o transmisiune directă de la Braşov, unde sc\desîă-- şoară tin'prcştigios festival in­ternaţional de Jazz. Ceva mai tîrziu, la ora 16, urmăriţi lec­ţia de limba engleză şi Muzi­ca, pentru toţi — un dialog cu iubitorii muzicii de operă- La ora 17,05 vom participa la o dezbatere carc so anunţă in­

teresantă pe marginea cărţii. „Monarhia de drept dialectic*1- de Andrei -Serbulcscu. Gene­

ricul emisiunii: „Istoria unui coşmar11. Ca de obicei, joi

. după-amiază, magazinul’ -săp-. tămînal do cultură cinemato­grafică Vîrstele peliculei ne propune cîteva puncte de in­teres: o corespondenţă specia­lă din Paris privind destinul cinematografic al poetei Auro­ra Cprnu,-curierul emisiunii si o revenire asupra dezbaterii începute cu cîtăva vreme in urmă privind destinul filmu- • lui olandez. Emisiunea Repor­ter '91, programată la ora 18,35, se recomandă prin cel puţin unul din elementele sale de referinţă: „Pilot din dra­goste şi disperare11. Le rea- -

- minţim copiilor că astăzi clc- scnelci nnimafe încep la ora 19,30. Urmează, în ordine, Ac­tualităţi (20), Sport şi Studioul economie /astăzi,despre odi­seea preţurilor). Facem ce fa­cem şi, dacă e joi e . . . Dai las (21,10). Ne aflăm,abia la epi­sodul cu nr. 76, dar tragem

speranţa să ajungem „la zi“ cu ! acţiunea, mai ales ta ne mai aşteaptă multe şi neprevăzute răsturnări de situaţii.'Progra­mul se va încheia cu emisiunea consacrată partidelor politice aflate în faţa naţiunii (22,lî), Cronica parlamentului. Actu­alităţi şi Stadion. M>,nc dimi­neaţă organizaţi-vă astfel pro­gramul îneît să puteţi urmări, în premieră pe ţară, filmu! francez Pentru o fată in roşu, care va fi difuzat ia.ora’ 10,30. In distribuţie, printre alţii, Francoise Fabian, Jean Fran- cois Sivadier, Marion ■ Gri- maud. După video-clipuri pre­luate din reţeaua Supcr Chan- nel, un documentar despre ţa­ra eare a fost şi eşte mistuită de un război nimicitor şi stu­pid: Libanul, ii urmează Me­dicina pentru toţi - - erriisiune din care vom,afla lucruri pe cnre, poate, nu le ştiam în le- , gătură cu un nou vaccin care combate gripa. Actualităţile de la ora 14 şi Mondo-mtjzica (14,20) vor încheia programul primei părţi o zilei.

PAGINA --5*ĂDEVARULDEGL0I

vw sindicatele universitare? •avut Ioc ia Bucureşti şedjnta Cpnr zarea că. atît decanii, cit şi rectorii trebuie să

sliului Naţional al Federaţiei Sindicatelor din Jn* fie reprezentanţii S idrâ i^ ' • ••. sămiliteze- pentru satisfacerea nevoilor ' reale ' aleţâţămîntul superior, Alma Mater, La această şe*

inţă au-:>pirticipat liderii sindicali din 22 de fcstituţei e iinvătămlrit superior, reprezentînd «ouă centre universitare. A lost analizată situaţia actuală ă învăţămîntului superior şi în plen s-a

cadrelor universitare. Se. cere scoaterea din nor* ma cadrului didactic universitar a obligativităţii efectuării cercetării ştiinţifice, aceasta urmînd a

. .... .... . . . . . - fi orientată prioritar şi stimulată după realizărilefiofâriţ să ;se dea publicităţii^ o moţiune. Dar. in ; obţinute. în prezent, 6 parte din norma 'cadrului discuţia -ieu domnul conf. univ. dr. Ioan Teodor didactic este prevăzută cu cercetarea ştiinţifică Stan — reprezentant al centrului universitar Cluj Pe liniia asigurării ţinui rjiveJ. de viaţă cores- in comisia permanentă de dialog Sindicate •— punzâtor, se cere înscrierea într-o dispoziţie le- Jîinistcrul învăţămîntului şi Ştiinţei — am atins , gală a posibilităţii concesionării de terenuri pen- şi alte ^probleme, de actualitate universitară, cum. tru facilitarea obţinerii de credite pentru con- ar fi universităţile /facultăţile particulare, seleq- ştrucţia de locuinţe,' pentru ridicarea de campu- tarea' studenţilor şi examenul de admitere, de- . suri- universitare. In invăţămîntul superior, au mocraţia şi mentalitatea studenţilor, situaţia ca— intrat numeroase cadre: didactice tinere; multetastrofală în şcolile din mediul rural. înainte de toate, să ne oprim asupra moţiunii adoptate: „In această moţiune şie cere, în primul rînd, institui­rea şi funcţionarea după un program fixat a li­nei comisii mixte; Minister — Sindicate universi­tare Alma ‘Mater, care să stablieăscă cadrul le­gal şi < conţinutul contractului colectiv de muncă pentu perioadă imediat următoare, perioadă lip­sită de Oî-legislaţie adecvată funcţionării norma-1 le a învăţămîntului superiori Se prevede elimi­narea funcţionării incorecte între, conducerea Mi-, jiisterului inyătămîntului' şi departamentele şi li- nitătiie de învăţămînt superior, datorită menţi­nerii în funcţii a unor consilieri, directori gene- rali, inspectori generali obişnuiţi cu vechi - m e n ­talităţi şi metode de lucru. Se prevede .urgenta­rea elaborării ' regulamentului pentru alegerea şefilor de ; catedră, prodecanilor şi decanilor, pro­rectorilor-şi rectorilor, precum şi ă membrilor consiliilor profesionale şi ile senatelor universi­tare. organizarea cît mai grabnică â acestor a- iegeri, precum şi limitarea, Ia o singură legisla­tură de doi ani a organelor;; alese. S-a discutat mult despre consiliul naţional ăl rectorilor, _ Se cere în moţiune limitarea atribuţiilor consiliului naţional al rectorilor, în sensul rolului consul­tativ — reprezentativ, rectorii fiind ;reprezentan­ţii aleşi 'al.'senatelor universitare.-Se face preci-

fără locuinţe. S-a discutat apoi-problema ' salari­zării, cea actuală nefiind în concordanţă cu im­portanţa socială a muncii pe care o desfăşurăm.

"Se cere schimbarea sistemului de-salarizare pro­movat’ de vechiul regim, deoarece nu sc respectă" ierahia valorilor, potrivit unor criterii ştiinţifi­ce de evaluare a aportului social adus de învăţă- mîntul superior. Ne-am întilnit şi cu reprezen­tanţii partidelor politice. S-a conturat ideea, şi la -propunerea mea, ca ‘ sindicatul să-facă politică sindicală şi nu politică, de partid. Am respins

’ oriee. întrepătrundere cu alte sindicate ' din ţa­ră, deşi, ni s-au propus mai multe variante. Noi nu vrem să ieşim în stradă, nu vrem să organi­zam alte.forme de protest, vrem ca totul să se .desfăşoare pe''.^e''âmteWfâ*-''de(Mnfâ,^'!Şgfrez^v£»e' academică, a;ppblemel6r"învăţămîntului 'superior. Ne ‘gîndini ca In Cluj.-; să' 1^tetit»^ra7 iî,'Fe3erâţie' a .MndiCiitelor universitare. Se observă\o slăbire a sindicatelor universitare; lucru constatat’ lâ nivelă naţional, " ' :.. -,;-v

Ideea centrală, care se ^desprinde în .urma. celor discutate statuarea coţecţă a . poziţiei.cadrul.ui.' di*.- dactic •universitar. în'r.soc??lafeş'.» 'P!S^JÎţă‘ 'Jşi vii- ’toare' *" ‘ ’ ' ' ’ ........ ' *-*-••-.....

Demostene SOFJtO^v

Kcalifăţi comentate

Privind d« la etajul IV, furtul i fost mar uşortă de poliţişti li s-ă părut- cel : citeva'sute lei. Paznicul nu-..i-a

— ,\7>^Vlq ’- . r - n o n - m n i în n n n în t ' îr i s r h i l l lbPe.strada' Tineretului din. Tur­da, S.C. „Titan" SA construieş­te trei blocuri cu' mai multe, ni-* vele. In mod firesc, organizarea de şantier a presupus depozita­rea unor;materiale necesare.lu ­crărilor«te c o n s t r u c ţ i i . ţ : i;

Toate Bjune pină aici. De . abiă V după ce materialele au-fost adu­se pe şantier a început. . . dan­danaua sau, mai exact spus, dis­pariţia misterioasă a unor ma­teriale Primul, care s-a sesizat a fost maistrul; de şantier. Cu o- chiul şâu de, specialist format' ţi-a dat seama; că lucrările de: construcţii,, nţi înaintează în rit­mul In ca re ... scad stivele' de

p u ţ in desuetă. Vorba ‘ aceea: c a - m ă i înapoiat ’ banii.' In schimb, sa arde şi. 1. poliţiştii . se 'urcă ’ ' i-a dat citeva bare din fier be­la etajul' IV! Abiă " după ce" şi : tori! Dintr-ale şâhtierului;f 'se în- unii şi alţii -şi-au aruncat priv i-' r ţelege. Pîriă la 42 bucăţi a ş m

. noi la etajul IV şi ne uitam . in . ; curţile oamenilor; vedeam bare­

le din fier beton sustrase!.— Cine v-a oprit?, a întrebat

unul dintre poliţişti. Adăugind apoi: după ce .Columb a turtit

t oul de masă, şi ceilalţi, a u .■ ştiut cum: să-l facă să stea în

cap! .. - ■ ' ;Cert este că, din ziua aceea,

ion CORDOŞ

Şi in Japon ia sint exemple economia

Imaginea demnitarului de stat, dar şi cea a măruntului funcţio­nar public este asociată, In Ro— 'mânia de tranziţie (S.A.), cu cea. a omului de afaceri, discret şi - eficient,’ foarte inspirat în acţiu- ,. nile particulare şi cu totul ne­priceput cînd lucrează în in te-: resul statului, i

F a p tu lcă privatizarea -. per- -, soanelor- - cu.-_funcţii' de stat. ; s-a *, fă cu t'în . deplină, conspirativita­t e ne face şă credem că mulţi îşi simt-musca’pe căciulă. ■ Este nefiresc,\totuşi, ca să ai calitatea de • slujbaş * (adesea. bine remune- .. rat) «în' .solda- celor mulţi şi de . business-man. In primul., rînd , pentru că-timpul nu permite a- cest lucru. In al doilea rînd, . pentrU: că banul (în cantităţi ma- .

■ sive) are o influenţă nu tocmai . sănătoasă asupra conştiinţei, al- terind „nobilele, idealuri“ şi fru-, moaşele gînduri pentru „ţărişoa- ră“ din timpul campaniei elec­torale. ApOi, este vorba de ne- îricrederea.celor care sînt con-

muri torul de rînd, tot găsim. Oa­menii necăjiţi au nevoie de e-

: xemplul lor, trec mai uşor pes­te greutăţi atunci cînd ştiu, si­gur, că ţi alţii sînt dispuşi să se sacrifice pentru tranziţia ia

• economia de piaţă şi, că greul este împărţit. Mai cu seamă du­pă precedentul cu N. C. şi com- , pania!. . . . .. . ; ,'... Sigur că o să mi se aducă o- biecţia că tindem din.nou ..spre egalizare, dar nu este vorbă despre dezaprobarea ~ formării patronatului, element indispen­sabil într-o economie de . piaţă, ci de dezaprobarea practicii xt- nei categorii sociale (a funcţiona­rilor şi demnitarilor de stat) de a se îmbogăţi într-un mod cît se poate de incorect (trafic de influenţă, comisioane nelegale).

Şi dacă e să ne uităm în gră­dina altora, atunci să rie oprim la o istorioară din ţara micro­procesoarelor şi a roboţilor in­dustriali — Japonia. In 1970, statul japonez face o anchetă do

duşţ, poâte ceL mai grav-; lucru . depistare a persoanelor ameste- î^ c lr j'â ii .şă.’.iinii'.d. diie,.. ..împă-,. cate îri scandalurile financiare, răţeş’te -ş i , vin-să-ţi. ceară ţie să Intre cei vizaţi se afla şi ToşhU'

-\,fe"^c^ld.;i^nţni'-.iş!bin.d.a--.>unci-'- , vvo Doko, pe atunci preşedinte al idei' incerte, ■ îţi vine să rriai; faci Keidârirenului (Federaţia Naţio* 0,.'revoluţie; care este îndoiclnic nală a Industriilor japoneze din că;; ar schimba in bine situaţia, - care fac parte industriaşi şi ban- ' .Adesea, ;mi se . reproşează că

•î judec; greşit;- ca este: prea . mult să-i ceri unui-om cu funcţie să nu intre el (sau soţia, soacra, fiul, cumnatul, nepotul etc) în

cheri) şi fost preşedinte al fir­mei Toshiba, pe care a făcut-o întreprindere mondială. Doko 3 - vear- atunci, 81 de ani. Poliţia descinde la domiciliul; . acestui

afaceri particulare.'•Argumentul; - om, aflat îri culmea puterii, la^ -1 j->»X Aft AtS 1 IaS *1 r,*n Alt A _ -IV Mş i. îri Occident oamenii înstăriţi sînt, de regulă, cei care conduc. ' N-am«fost să mă: documentez în Apus,-dar m ă ‘ gincfescică,acolo oamenii sint iriai demult • bogaţi, că au. acumulat averi ţ îhtr-o pe- - riondă ■ niai - îndelungată,; hu s-au,: pricopsit cu ocazia revoluţiilor sau a dobindirii- .' unor funcţii. : Am auzit şi , teoria, cum că ■ aţa " este românul,, hu', se poate ab­ţine să facă uz (abuz) de func- ■ ţie. pentru a se pricopsi. Afirma­ţia este discutabilă. .Hotărît - că sînt mulţi aşa, dar, în mod si­gur/nu sint toţi. aşa. Cel puţin cîte o excepţie care trăieşte ca

periferia câpitâlei japoneze,- ILa adresa respectivă au aflat lin mic pavilion şi o poartă: de Ieriin. Au siinat şi a veniţ o fe­meie pe care ;âu r,ugat-b să le spună care este drumul ■ spre „vila Doko“ . Au primit următorul .. răspuns: „Nu există nici o Vilă Doko. Eu sînt doamna Doko. Aici locuim “ Soţul plecase ' de. , acasă la oră 6,30, cu trenul. E- fectul a fost covîrşitor. Şi pe noi ne-ar copleşi vestea c ă . somităţi* . le noastre trăiesc preCum oameniisimpli. -' . '

M. SANGEORZAS

bare, din ;îier beton. ' şantierul n-ă mâi avut de lucril,Maistrul a pus eîteva întrebă - ._ cel puţin deocamdata^ cU dispa-

;..;.$emna.Ic ''tfln :pârt€ar; .asocitiflllor; ,'d.e localuri;'-;;:;;Redăm mai jos conţinutul unor scrisori p r i- cupantul apartamentului rir. 12 (apartămenţ.. o -

mite la redacţie (deşi riu la noi sb găseşte soluţia), . cupat în mod abuziv din august 1989) şi numai deoarece semnatarii lor qprisideră ziarul ca ultim intervenţia vecinilor a împiedicat comiterea . ţl-;

'__ - . ____- jfi /ln n_cî •• n n i nriMiO 1 TJt«rtC(n/1infnîfl Îicnrîctfip î 2) P A fllt -' Â llltflb

* V '-ii t-

şi supr(em Kargumerit*, '«lelaîte, mijloace de a-şi-ri şi paznicilor. Doar ei sînt plă-' riţia fierului beton. Poliţia pleda căuza fiind epuizate.

nei crime. Preşedintele asociaţiei a cerut ajuto» rul Poliţiei, s-a prezentat o patrulă şi cu toate Că

care â vrut să lovească,tiU^pentrîroază ^IJeunde” *să*stie s c h im b a jivu t:' identificarea; ho- * „Lâ începutul lunii rpai 1991, Comitetul asocia- i s-a arătat cuţitul, cu, ....... . L f v 'tilor, a pagubelor pricinuite - si <• ţiei .-de locatări;de pe strada.Gîrbău nr. 15 . bloc ’ care ^ a pe masa în apartamentul abuzivulm, nu

începerea urmăririi? penale? • ■ A- R l, V anunţat conducerea ICRAL-ului, prin doam- a luat nici o măsură. A doua zi, preşedintele s-acasă la Drăgan • Vasile, ;■ •poliţia î' na Hopîrtan de la sectorul IV Mănăştur, ‘ că a- prezentat în audienţă la domnul lt-colon el Bla-’ • 1,1 M ~ a ____li.. '.1 1- fl ' «n «nful ÎJrtl îf îftî tnimî rtînînlllî 11 tk

’omul /că Tinul dintre aceştia " era -<pe post d e ; . . lup la stînă! A• apelat apoi la poliţie.

Aşa se face că intr-una din - îile. .Tnaiorul Feneşan Aurel şi •căpitanul Ttop Emil, din cadrul

biroului economie al ^poliţiei, s-au .deplasat pe şantierul a- mintit Au schimbat eîteva vor­be cu constructorii, cu maistrul, după care au cerut să fie în­soţiţi pînă la- etajul IV al unuia

• din blocurile în construcţie. U- nora, probabil, invitaţia 'lansa'.

APICULTORI!

începînd cu data de 28 no­iembrie a.c., orele 16 se re- - Cluj-Napoca în primă şi ul- iau conferinţele de îndruma- tima zi de joi a. fiecărei luni.

a găsit 59 bucăţi barâ. din fier *■ parfameritul nr. 2 (compus din patru camere) este ga; şeful Poliţiei municipiului Cluj-Napoca, ; a b e t o n î n v a l o a r e de 2702 lei, la > ocupat abuziv. Deoarece” de atunci au;trecut şa- depus; reclamaţia înregistrată .cu nr, R Ş /192507 Vaida Alexandru 148 bare’ în •' se luni şi nu ,s-ă luat nici o măsură (cu toate că ' şi cu toate asigurările pririiite, pînă în prezent nu 'valoare d e 6522 JeWar la 'B o lb o -• în municipiul Cluj-Napora s î n ţ foarte-miilţi oa- s-a luat nici o măsură. De l a ; Procuratura locală ros Ştefan, 42 bare în valoare de > meni cu mari greutăţi fâiniliale, care nu au "nici ,1434 lei. " eele mai eleijientare cbndiţii de locuit), ‘ fie-ne

Si-a mai 'dat; poliţia şi peste permis, domnule director Popescu, să vâ adresăm , lupul pus d e . . . pază: acesta următoarele întrebări: de ce toleraţi asemenea era Rusu Ioan. Aflîndu-se, odată,' abateri grave şi hii aplicaţi legea? Aţi îricheiăt in declin finariciar, a apelat la ■; contract de închiriere pentru persoana cu reparti- -Bolboros pentru un împrumut>de : ţie -fă fă să - fie > evacuat abuzivul? (să nu spuneţi

asta, că ne pierdem răsuflarea, doar vă cunoaş­tem obiceiul)11.' ,

A doua scrisoare, expediată de aceeaşi asocia­ţ ie ' de. locatari, relatează o stare de fapt mult mai gravă prin . consecinţele ei: „In data de 13 octombrie a.c., preşedintele Asociaţiei de locatari a fost agresat (ameninţat cu cuţitul) de către o-

a fost ^îndrumat la: Comisia de judecată de pe . lîngă Primăria municipiului Cluj-Năpoca. ICRAL- :

■ ul a fosţ anunţat despre acest act abuziv prin a - ... dresa nr’ 3/14.05.1931 care ă fost pre’dată doam­nei Hopîrtan d e îa Sectorul IV Mănăştur, dar riu a fost luată nici o măsură. ■■ +.Comitetul

re şi schimb de experienţă: Ciclul de conferinţe are loc

la Institutul Agronomic din

Asociaţiei de locatari — str. Girbău nr. 15 bloc E l

N. R. Dacă autorii scrisorilor au avut încredere că semnalele dinţilor vor fi recepţionate, Ia rîn-

! dul nostru avem aceeaşi încredere că apelurile riu ■ vor rămîne fără ecou la cei răspunzători' de res­pectarea ordinii fireşti a lucrurilor. ‘ -

Notă .

UN OM ÎN DERUTA

■ Domnul Gavrilă Burz, domiciliat în tt'urda, C-alea Victoriei nr. 118, aparta­ment 13, are greutăţi în obţinerea u- nei locuinţe (da, ştiu. nu este singurul, din păcate...). După nenumărate dru­muri de la unitatea unde lucrează şi primărie — evident şi viceversa — ca tot omul necăjit, s-a gîndit să sc adre­seze Prefecturii judeţului Cluj. Şi răs­punsul primit de la prefectură — nr. 789/R -d in 2 octombrie 1991 — sună astfel; .Repartizarea unei locuinţe din fondul de st.it vi se ponte face numai de unitatea unde sînteţi angajat. Atri­

buirea locuinţei se face . conform listei cu ordinea de priorităţi întocmită de comisia ce funcţionează în unitate în acest scop. potrivit art. 10 din Legea nr 5 /1 9 7 3 ..." 1 :

Şi de aici începe deruta: in petiţia a- dresată Prefecturii, domnul Burz n-a solicitat îndrumări — ştia unde trebuie făcute demersurile, ca atare le-a şi fă­cut — ci a sperat o impulsionare a celor însărcinaţi cu atribuirea de locuinţe şi c.ire îl amină .de luni de zile. :Domnul Burz a muncit 34 de ani, este handica­pat, acum este pensionar dc boală gra­dul II, locuieşte în chirie, dar toate as­tea nu interesează pe pica multă lume...

Flavia SF.RGnm

SOCIETATEA „DACIA S.A. CLUJ

HI-DIVIVA" noiembrie — dcccinbric pot fi ocupate ccl mai tiriiu vineri, 22 noiembrie 1991. Relaţii şi înscrieri la camera nr

comunică celor care nu s-au înscris 9, Piaţa Libertăţii nr. 1, orele 13,30 — încă la cursurile anunţate săptămînă 15,30. telelon 11-52-14. (15330) trecută, că ultimele locuri din scria

Răbda.c un.. . somn plin de „vlSc“ . F o l o g r a l i a ;

1PEVABUL DE CLUJ «= =PAGINA 4

MMA8EMEHTîapifal Servişi

Românîa-Elvetîa S.A.NOU! NOU! NOU!

DORIŢI SA OBŢINEŢI PROFITURI ANUALE DE 20-30 LA SUTĂ?

CAUTAJI UN LOC DE MUNCÂ INTR-UN DOMENIU DE VIITOR, CARE SĂ VĂ ASIGURE

VENITURI IN LEI SAU VALUTA! SOCIETATEA M.C.S. - organizează un nou semi­nar de prezentare a GRUPĂRII FINANCIARE INTER­NAŢIONALE MANAGEMENT CAPITAL SECURITY in care puteţi obţine informaţii complete ptivjnd modalităţile de realizare a unui profit anual de 20—3GV# în LEI sau VALUTĂ, cit şi posibilităţile prestării activităţii de REPREZENTANT COMER­CIAL, remunerată în LEI sau VALUTA.

Seminarul va avea loc vineri 22 noiembrie, Î991 orele 17,30, la Casa de Cultură a Studenţilor, P-ţa Păcii nr. 1 -3 , sala 22. (16897)

- m uu ■PUBLICI TflTEVlNZARl-CUMPAUAUI

' ' '* Vînd maşină dc cusut e- leclrică „Sanda-* 2S.OOO Ici. Telefon 11-57-90. <188*6}

. • Vînd .2 televizoare sport alb-negm. Telefon 16-92-76.(19004)_________ .»' '• Vind congelator stilat. 160 litri. Informaţii telefon14-83-25. (18203) /

> Vînd Oltcit Club 1989 In­tre orele C—9 dimineaţa. Tele­fon 16-84-43. (18994)

• Vînd scurtă nutrie, stan­dard, mărimea 48—50. Telefon13-99-80. (19018)

V Vind maşină de tricotat „Singer** cu- două froatmi- Te­lefon 17-27-84. (1B039)

• -•Vînd piese mobilă, frigider rusesc defect. Telefon 11-30-02. (18140)

• Vînd maşină de tricotat- japoneză nouă cu cartelă şi mo­

tor electric nou 220—360 V, 2,2 Kw, 750 turaţii/min. Telefon:16-35-73, după ora 13. (19006)

• Vind casctofon deck San- sui . cu trei capete; casetofon deck „Hitachi* cu două capele, casetofon deck „Toshiba", cu două capete, stare excepţională Str., 13 Septembrie nr. 12. ap. IV - între orele 18—21. (18993)

» Vînd TV_ color marca „T'hi- lips“ la preţaceosibil. Telefqn15-30-68. (19011)- • Vînd TV. alb-negru «Dia­mant L“ (7000 lei). Str. Cernel nr. 2, ap. 56, cartier Mărăşti. (19014)

• Vînd TV alb-negru „Opera". Telefon 15-16-55. (19015)_• Vînd TV color „Grundig"-

Cămin 3. camera 320, Observa­tor Intre orele 12—18. (18190)

• Vînd Opel Rc-kord, an 1982, stare perfectă. Telefon 05/ 24-17-25. (18174)

• Vînd urgent Aro 10 4X4 pentru marfă. 430.000, preţ ne­gociabil, ' fabricaţie 1933. Tele­fon 16-91-41. (18172)

• Vînd convenabil Ford tian- zit pentru transport marfă şi persoane. Telefon 12-34-87. (18990) ’ .

• Vind Dacia 1300, ‘ model 1979, str. Ecaterina Teodoroiu nr. 1, Dîmbul Rotund. (19000)

• Vînd Opel TU'kord Garavan 1979, stopuri Mercedes, portba­gaj schi auto. Telefon 11-16-99.

• Vînd Merced.-'s 300 Diesel şi autocamionctă Mercedes 206 Hanomac Diesel. Telefon 11-31-92. (19025)

• Vind Dacia 1300 din anul 19i!8 şi 'caroserie Dacia 1300. Telefon 1G-07-B2, după ora 16.

• Vind caroserie DacLi brelc, factură Dacia 1302, butelie ara- gaz, televbor Sirius. Teîefon:15-93-22. (19020)

• Cumpăr' forinţi avantajos. Azi şi-.mîine pînă la ora 11. Telefon 18-93-21. (16309)

• Vînd Dacia' „0“ km pentru pretenţioşi. Telefon 18-60-74. (19002) - -

• Vind Dsciai 131C TX f.ibri-. caţie 1983,. Dacia. 1300 fabrica­ţie 1977 şi- automobil de epocă, fabricaţie 1939. Telefon 13 93-32. (19013) -

• Vînd Dacia 1310 TLX, mo­tor 1400, 5 vite/.e. Telefon: .12-06-24. (18191)

• Cumpăr ceasuri antici* (de­fecte), obiecte frumoase vechi, dulap vitrină. Meditez teoria muzicii, vioară. Telefon 11-45-20.

• Cumpăr dulap şr una piesă bibliotecă (tineret). Telefon:17-16-44. (18171-A)

• Vind urgent Dacia II COI Telefon 12-93-96, după ora 16.

• Cumpăr vilă semicentral, curte, grădină, .garaj. Plata în valută. Pretenţios. Telefon:18-89-09, orele 18—20. (19001)

• Cumpăr en gros casete au­dio si video; vînd lămpi TV PCL 86, PY 88, PFL 203. Tele­fon 15-18-97. (18185)

• -Vînd cărucior pentru inva­lizi, ţuică 200 1, 8 mp gresie, CEC Dacia martie 1987- Tînără (inginer constructor) îmi ofer serviciile. unui particular. Tele­fon 17-79-79, după o r j 19. v

• Cumpăr mască faţă. far stînga şi spoiler Renault Fue- go. Telefon' 17-97-91. (19027)

• Vind mobilă şi TV alb-ne­gru. Telefon. 15-89-50. (18201)

• Vind*mobilă sufragerie Mi­raj III, dulap cu 2 uşi şi ma-

‘ să Bonanza, rotundă, cu -1 sca­une. Telefon 17-33-43. (18801)

• Vindem apartament 4 Va- mere decomandate, parter. Te­lefon 15-40-96, după «ra 18.

• Vînd Dacia 1100. Yelefon •13-37-731 (18210)

• Vînd casă particulară. Str. Fabricii nr. 60-A cu schimb cu două camere, confort. (18213)

• Vînd Dacia neridicată. Te­lefon 15-53-81- (18215)

• Vînd colţar pentru cameră (catifea maro). Informaţii str.. Scorţarilor . nr. 3, etaj II. ap. 20.

• Vînd Oltcit club, serie fran­ceză. Telefon 15-75-94, după o- ra 16. (19036)

• Vînd GEG Dacia 1989, po­sibilitate de ridicare Oltcit. In­formaţii telefon 15-65-73. (18278)

SCHIMBURI• Ofer apartament 2 camere

ICRAL şi Dacia brek. Solicit 3—4 camere ICRAL sau recom- . pensă deosebită în bani. Tele­fon 15-68-55, - între orele 18,30— 21. (19023)

• Caut partener străin pen­tru furnizare marfă, eventual a- sociat. Posed spaţiu şi capital. Schimb două camcre Grigores­cu. Cer t.'ci camere Grigorescu Telefon 18-32-55. (17966)

• Schimb apartament 4 came­re, Mănăştur Nord. Solicit 3 camere. Telefon 17-22-67, între orele 17—21- (19021)

. • Schimb garsonieră _ ICRAL, zonă ultracentral, posibilităţi a- telier, cabinet, etc. cu aparta-. ment 2 camere. Telefon 11-77-00, după ora 15. (18138)

• Schimb CEC Dacia, depus150.000 lei, decembrie 1987,- cu garsonieră ICRAL ■' Telefon:16-16-42. (18207)

• Schimb apartament proprie­tate 2 camere parter cu 3. came­re. Suport cheltuieli. Telefon: 18-64-18. (18208)

• Schimba apartament- pro­prietate 4 camere, etaj I, Mă- răşti cu 2 apartamente a 2 ca­mere sau 3 camere şi o garso­nieră. Variante. Telefon 15-10-37, orele 19—22. (19045)

OIVKKSE

• Solicit împrumut 150.000 Ici, rambursabil in 2 luni. Dobîndă 20 Ia sulă. Telefon17-16-44. (18171)

• NOU!î Jaluzele plastic tip „Nckermann", rulou plas­tic. Telefon 16-39-31; 11-49-74.

• Angajez particular autori­zat (firmă) pentru executarea unor confecţii metalice (uşi, grilaje). Telefon 11-32-52. (190311 ' . ■.

• Firma INTERSAT vinde şi montează antene parabolice complete. Calitate şi garanţie asigurate. Slr. Dunath 92, te- lefon 18-68-15. (18981)• Rugăm persoana care în

ziua de 17 octombrie 1991 a a- nunţat. accidentul de alpinism ce a avut loc în Cheile Bicazti- lui, să sune la teiefon 951' 14-36-95. (100)

• Angajăm patiser. Telefon:17-92-03, după ora ,20, (18175)

• G.A.P. Pădureni, comuna Mintiul Gherlei anunţă licita­ţie în data de 24 noiembrie 1991: una magazie; un saivan. (19019)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie două camere

mobilate, pe Pata, cu telefon, garaj. Telefon 17-12-07, după o- ra 17. (18183);

CERERI $1 OFERTE DE SERVICII!

• Meditez matematică treap­ta I. Telefon 11-54-85' (18211)

• Şofer profesionist (B.C, E) îmi ofer serviciile. Relaţii la te­lefon 12-93-22. (18176)

• Bărbat, 39 ani, caut femeie sau menajeră. Âm doi copii, ne­vastă decedată- Telefon 17-37-11. (18974)

PIEROFRI• Pierdut mascul Schnauzer

uriaş, 8 luni, urechi necupate. Telefon: 16-16-17 Recompensă. (18180)

• Ceortea Ştefan pierdut le- - gltimaţia veteran de război Cj 69622, tichct transport 23040. Le declar nule. (18198)

• Deac Lucreţia Triteni, pier­dut act nr. 24551/19 sept 1991,' în valoare de 14.858 -lei. Il io - clar nul. (18195)

• Goia Aurel declară nulă autorizaţie taximetrist 9962' 17.05. 1991. (18136)

DECESE-COMEMORARI

» Cu ad in că durere, anunţăm Incetarca d in vlaţâ. - a scu m p ei noastre soţii, m am e; soacre ' ţl b u n ici M A R IO AR A REVN IC, la virstă d e SI d e ani. In m orm în . tarea va avea lo c In data d e 22 n o iem b rie 1991, la o m îs , la .capela nou ă a cim itiru lu i M ă­năştur. o d lh n eşte -te tn p i c e s o ­l ie i b u n . Soţu l G avril, « o p ill D oina , S im ona ,, G abi ţi D a » cu fam ilQ le.

C u m are d urere iu su flete anunţăm m oartea d ra cii noastre

m am e, soacra M liunici VER O N IC A CIO A !! \, In v îr s t i do 79 a n i. Inm orm intaru i va a- vea Io c Joi, 21 noiem brie , o ra 12 d e la capela vech e a cim itiru ­lu i M ănăştur. c o p i i i cu fa m ili­ile . ( 181D1)

0 N e al.'uui'.Mi durerii co ie g u - lul n ostru - p ro f. iile D ia co n » In a ceste m om en te grele prin r a ie trcco . C olectivu l L iceului „ A - vram Ia n cu ". >1^197)

0 A zi, 21 n sicm lir ie se tm- p lin e jtc un an d e cîntl sub glia g rea ş l re c e z a c e ch ip u l gingaş

al uiiicul-.tl n ostru fiu C LAU DIU .U N G U R ,- p lecat d in ­tre n o i la num ai 9 a n iş ir l lă - s in d In urm a lu i num ai lacrim i

şl durere . C uvin telo sint prea sărace pentru a exp r im a d u re ­rea şl su ferin ţa ca re n e în cear­că . F lorile care-I - Îm pod obesc m orm intu l nu se .o f i le s c fiin d u - da te d e la crim ile noastre. N u te vom uita t j .u ă viaţa. c la u d iu dragă. Părăstasnl va avea lo c în ziua d e 24 n oiem b rie , ora II la m orm int. O d ih n ească -se In p a ce . M am a A urica şi tata G hiţă .

0 Cu in im ile zdniJir-ţ de" d u ­rere anunţăm încetarea lu lg e - ră toare d in viaţă a scum pei noastre m am e, so a cre ţi b u n M FLORICA P O P d in Uf>ruţ:u. în ­m orm intarea va avea lo c vineri22 n o iem b rie 1991, , ora 13 d in str . P artizan ilor nr, 129. F iica M aria, fiu l N ico ’ ae cu fam iliile . (18202)

« S -a scu rs un an d c la cr i­m i şl durere d e cîn d soţia mea

dragă şi butlă FI.ORICA TOD ERICIU m -a părăsit pentru totdeauna. T e v o i păstra ln in i­m a şl su fletu l m eu . C om em ora ­rea va avea lo c d um in ică , 24 n o iem b rie 1991, o ra 12, la b ise ­r ica o rtod oxă C ord os. S oţu l P e - trlcă . (17987)

0 L acrim i ş l ila r i la d esp ă r. ţlrea d ureroasă prin m oartea m am ei - şl b u n ic ii noastre dragi JELERIU A N A , fost Inspector 11,1, înm orm intarea va* avea lo c la data d e 21 n o iem b rie 1991, o - ra 13, în cim itiru l ce n tra l. F i­ica Crlstlna şl soţu l Ia cob , n e ­poatele Crlstinaţ-1, C ora şl AII. (18973-A)

0 S-a scurs 11I1 an diî lacrim i d e Ia trecerea în eternitate a neuitatului nostru soţ, tată, b u ­n ic şl strâbun lo ing . M IRCEA CÎAVIUl.. D um nezeu să • o d ih ­nească sufletu l tu i bun . F am ilia îndurerată . (15022)

— M ulţum im tu tu ror ce lo r ca ­re a u îm părtăşit durerea alături d e noi in greaua în cerca re d e trecere în n e fiin ţă a ce le i care a fo s t FN t’ EDI IU LIA . F am ilia : soţu l, flit, n ora şl părinţii. (18199)

» S în tem alături d e d om nul p ro fe so r Iile D la con u la m area d u rere pricinu ită d e p ierderea tatălui său. D irig in tele şl e lev ii c lasei a X H .a A,_ L iceu l „A v ra m Ia n cu ". (18200)

ţ E xprim ăm întreaga co m p a ­siu ne şl s in cere co n d o le in ţe lă - m lliei A bru d an în m om en tele gre le p ricin u ite d e p iorderea fiu lu i d ra g SERGIU . A socia ţia d e loca ta ri G r ig ore A lexan d res- cu nr. 29. (19019)

0 V ecin ilor, c o le g ll jr , p tie te - n ilo r şl cu n o scu ţilo r ca re au fo s t alături do m in o ln m area d u rere - prile ju ită d e trecerea in eternitate a iubitei m ele m am e LA U R A DR. R O SAN , m ulţum iri şl recunoştinţă . Dr. 1 illy M ar­gareta R osan . (1900S)

0 S întem alături d e co leg ii noştri e lo b a n u P avel si D lm eny M ariana în m area su ferin ţă p ri­cinu ită d e trecerea în nefiinţă

a Iubitei lo r soţii şl m am e CIOBAN U M A R IA . C olectivul

C lin icii G in eco log ie n . '19995)

j S întem alături d e colegu l nostru arhitect A urellan C uzu- lo iu în aceste m om en te grele, p ricin u ite d e m oartea m am ei sale . C oleg ii d e la A rh itectură. (18931)

j co î^ g ll diti atelieru l P ro to ­tip „T e m io ro m " S .A . sînt ală­turi d c co leg ii lo r N istor . Ioan şl L ivia In greaua suferinţă p r i­cinu ită d o d ispariţia tatălui, re s ­p ectiv socru lu i ;1 lo Iransmtt s in cere con dolean ţe . (19993)

0 Cit de dureros o să to des­parţi pentru totdeauna da un

prieten drag lACOIt DA N SE R G Ill. Nu te vom uita n ic io ­dată . Fam ilia Do'.ea 'iu L iviu , (19072)

0 Sîntem alături d o co leg a n oastră M areş Eugaula la m area d u rere pricinu ită de- m oartea m am ei d rag i. C o ljc llv u l ş c o l ii pen tru surzi rir. 1 C lu j.' (1SS65)

# Cu sentim ente de p rolu m tă com p a siu n e şl regret n o a lătu ­ră m durerii fam ilie i greu în ce r ­ca te d e m oartea tragică 'a c o ­legu lu i nostru Inginer şe f şan ­tier M ARCH IŞ AUREL, căru iaII v o m păstra o neştearsH a m in ­tire . C o leg ii d e la SC „A.C.S.A.** S .A . C îm pia T urzii. (1S222-B). • A d in e îndureraţi n e a lă tu ­

răm su ferin ţei fam iliei T r if ,d in L udu ş, la p ierderea soţu ’ ui d ra g , cel care a fost colegu l n ostru m aistru TR IF AU REL. S in cere con dolea n ţe . Colegii da la S.C . „A .C .S .A ." S .A . C îm pia T u rzii. (18222)

0 P ios om agiu co legu lu i n o s . tru M ARCH IŞ AU REL, Inginer şe f şan tier, trecut în eternitate la num ai 48 d e ani. D um nezeu să-1 od ih n ească tn p ace . C on ­d o lean ţe fam ilie i - îndurerate, şan tieru l d e tnstatatU nl S .C . „A .C .S .A ." S .A . C îm pia T u r/H . (18222-A )

0 S intem alături d c co le g u l n ostru M ihai L iv iu . la du rerea p ricin u ită de m oartea sot-rulul său . C on d olean ţe fam iliei În d u ­rerate. C lubul S portiv ,.U “ , s e c ­ţia fo tb a l. (18231)

0 Cu in im ile zd rob ite d e d u ­rere anunţăm încetarea d in v ia ­ţă în da ta d e 19 no iem brie 1991, du p ă o scurtă şt grea su ferin ţă , a b u n u lu i nostru »o ţ , ia tă , s o ­cru şi b u n ic G LIG A IO AN In vîrstă d e 67 ani. Înm orm intarea va avea lo c sîm bătă, 23 n o ie m ­b r ie 1991, ora 12 rn M ociu — Z o re n l, Judeţul d a i . N u -l v o m uita n iciod ată . Fam ilia . (19043)

0 P ios om ag iu ia îm p lin irea unul an d e la decesu l s ru m p ei noastre soţii, m am e şl b u n ic i LIZIC A D r. SARBU . C om em ora ­rea v in eri, 22 n o iem b rie 1S91, ora 17,10, la b iserica d in strada M oţilor 25. Fam ilia . (18231-)

0 P ioa se g îad u ri In a rin cea toam nă tîrzle rare-şl aşterne brum a . p este m orm în tu i % nm fe- ren ţiaru lu i O C T A V IA N PŞEC U P. Soţia . (19063) T

0 D ragă A u re li S în :em alături d e tin e în a ceste c lip e d e g re a în cerca re . L a b o ra to ru l" F lz lc o - ch im le I.C .P .M . (18256)

0 S -a scu rs un an d e la crim i p e al tău m orm în t — 18 n o ie m ­b r ie ' 1990 la cea m al fru m oa să vîrstă d o 39 a n i. Dragă -so ţie V IR G IN IA F A R Â G A U eu cu c o ­p iii M on ica ş l V irg il te a ştep ­tăm în zadar, te .a i d us p e d ru ­m ul fără în toa rcere , te -am iu b it o viaţă şl te vom p lîn ge c ît vom trăi n o i şi ce i şase : fra ţi şl n ep oţi. Parastasu l va - avea io c în 24 n o iem brie 1991 la . B i­serica M ănăştur. (18249)

0 S pre noaptea veşn icie i al porn it atît d e tim puriu dra gă IA CO B D A N SERGIU . Iţi v o m Păstra m ereu o v ie : ad u cere a - m ln te. F am ilia B utcă P etru . (19072-A) .

» N iciod ată la crim ile , regretele ş i du rerea nu vo r putea şterge am intirea ta SERGIULE din . s u ­fle te le n oa stre . U nch iu l L enţu , mătuşa. F iruţa şl nepoţelul^ B o g ­dan . (19073)

0 G in d u ri’ p ioase la îm p lin irea a zece ani c!e Ia trecerea îu e tern i­tate a soţu lu i şi tatălui V A N C E A

î'E T R U din F loreşti. Soţia A urelia , fiu l Ioa ch im cu soţia. (17707) (

0 p io s om agiu la îm plin irea a trei an i d e la trecerca în nefiin ţă

a scum pulu i nostru CRISTEA DU M ITRU , fost a voca t. S lu jba de p om en ire va avea lo c s îm bătă . 23 n o iem b rie , ora 17, la H sn n ca B ob . F am ilia îndurerată . (18128)

0 Sc îm p lineşte un an d e cind ne-a părăsit .p en tru totdeauna cea ca re a fo s t MA11IA S T A N C A , soţie cretilneioasâ , m am ă iu b itoare şl b u n ică du ioasă . A m intirea ei va ' răm in e veşn ică , parastasu l d e po­m en ire se va ţine Ia lo cu i d e veci d in c im itiru l C entral ln ziua d e 21 no iem b rie 1991, ora 13. Soţu l Va- Mie cu fam ilia . (17391)

COLEGIUL OE REDACŢIE

llie Cdlion (redoctoi sef). Dan Rebreanu (re* doctor $el odjunct), Volei Chioreanu (redactor ţel odjunct), troian Soro (secretar generol de redacţie), ton Rus, Morio SSnqoonon. Radu Vida.

REDACŢIA: Cluj, str. Nopoco nr. 16. TELEFOANE: 1M0-32 (redoctoi »ef); 11-75-07 (redactor ţel odjunct $i secretariatul de redacţie); 11*74*18 {secţia cultuialâ); 11*73*07 (sec­ţia probleme socinl-eeonomlce); 11*74*90 (seefio probleme eetâteneţti): 11*73*04 (ad­ministraţia fiorului). Mica publicitate se primeşte clinic tntre orele 9-16, numol lo adml* nirtrotie. ctr. Napoca nr. 16 (Io porter). Slmb&to |i duminica inchli.