Tabloul avusaţilor din Bsiool Clui Mai ieftină ca-n ţară, apa clujeanului va fi totuşi mai scumpă iar taxe, şlagărul sesiunilor OfeM specială de abonamente WiVÂRUL de Cluj PREŢUL RĂMÎNE ANUL X IMR. 2189 ISSN 1220-3203 # /// f ţrt t / ŢŞ [ m ţ: SIMBATA 31 IANUARIE - DUMINICĂ 1 FEBRUARIE 1998 16 PAGINI-800 LEI EO Vremea va fi rece. Cerul va fi temporar noros. Local şi trecător va* ninge slab. Vîntul va sufla slab la moderat din NV. Temperaturile minime vor fi cuprinse tntre - 10° şi -6 °C, iar cele maxime între -2” şi 1”C. Meteorolog de serviciu Narcis MAIER în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi. Un guvern cârpit VALER CHIOREANU p: i a rivindu-i faţa acoperită literalmente cu un zîmbet de satisfacţie deplină, ai putea crede câ Victor Ciorbea are toate motivele să fie un om fericit. Probabil aşa şi este, din moment ce astfel evaluează premierul deznodământul crizei prin care a trecut timp de o lună coaliţia majoritară şi guvernul condus de el. De altfel, cum să nu fie Ciorbea mulţumit? I-a pus cu botul pe labe pe democraţii care i-au dorit moartea politică, iar preşedintele .Constantinescu a declarat înaintea plecării sale la Davos că * criza a fost rezolvată, iar guvernul nu este unul minoritar din moment ce beneficiază de sprijinul unei coaliţii majoritare. în aceeaşi zi însă, în care Victor Ciorbea îşi manifesta pe ecranele televizoarelor fericirea după săptămîni de umilinţă, iar preşedintele Constantinescu stabilea că necazurile premierului au luat sfîrşit, Ion Diaconescu sublinia că CDR va sprijini guvernul minoritar pînă la sfîrşitul mandatului legislativ, dar nu ştie cît timp el va beneficia de ajutorul PD. întrebarea a primit prompt răspunsul PD, care, prin gura vicepreşedintelui Babiuc, afirma că guvernul va fi ajutat să existe pînă cel mult la 31 martie, dată limită fixată de Consiliul politic al partidului, şi că foarte curînd va fi negociat un acord de colaborare cu CDR, care va menţiona expres faptul că fiecare proiect dc lege şi fiecare hotărîre importantă vor fi discutate înaintea prezentării lor în Parlament. Aceasta ar putea să însemne că, cel puţin legile foarte dragi liderilor PNŢCD, cele referitoare la retrocedarea pămîntului, a pădurilor, caselor naţionalizate sau la monarhie n-au şanse să treacă prin Parlament cu ajutorul democraţilor. Şi, conform propriilor declaraţii, nici cu cel al partidelor din Opoziţie. . în acest context trebuie subliniat că ţărăniştii au ajuns, în timpul întîlnirilor febrile de la Cotroceni, la concluzia că este nevoie, în momentele de cumpănă prin care trece coaliţia majoritară, să se gîndească lâ alternativa unei colaborări cu Opoziţia. Se ştie, pînâ acum liderii PNŢCD n-au acceptat, nici ca o posibilitate îndepărtată, ideea unor înţelegeri cu cei pe care i-au numit adesea cripto-comunişti şi adversari ai reformei. Se pare că Emil Constantinescu i-a determinat să-şi schimbe optica, el însuşi fiind de acord că este nevoie de “un nou mod, democratic de a vedea relaţiile Guvern - Parlament şi Putere - Opoziţie”. Astfel preşedintele recunoaşte implicit că relaţiile de pînă acum cu adversarii politici n-au decurs în modul cel mai democratic Cu putinţă continuare în pagina a 16-a Pentru anul 1996. raportul Camerei de Conturi Cluj a fost încheiat. Din cei 59 dc ordonatori dc credite, instituţii finanţate de la bugetele locale, 20 nu au obţinut descărcarea de gestiune. Cu numele acestora ne vom întîlni, după cc raportul se va fi întors de la Bucureşti şi va fi înaintat Consiliului Judeţean Cluj. în situaţia în care Consiliul Judeţean şi consiliile locale vor considera oportună includerea pe ordinea dc zi, măcar la capitolul „informări”, a raportului Camerei de Conturi, vor afla şi consilierii cum anume au fost gestionate bugetele pe care predecesorii lor le-au votat. Mai mult, dat fiind caracterul public al şedinţelor consiliilor locale, ar putea afla atît presa cît şi contribuabilul cine şi cum a gestionat banul comun. ■ » M.S. [ La CEC Cluj 1 Toate cele 3.000 de titluri de stat au fost Vmdute Joi, Sucursala CEC Cluj a funcţionat, două schimburi, cu cozi. Numărul clujenilor doritori să-şi investească economiile în titluri de stat a fost, conform aşteptărilor, foarte mare. Judeţul Cluj a avut repartizat cel mai mare număr de titluri de stat dintre toate judeţele ţării. Cele trei miliarde de lei au fost „distribuite” la 372 de persoane, revenind o medie de 8,064 familii Calmează durerile musculare, de spate şi din artritele minore. Reduce spasmul şi contractura musculară. , Produce rapid senzaţia de căldură calmând durerea. milioane lei pe cumpărător. Dar, unii dintre cei ce-au cumpărat titluri de stat, cu dobîndă anuală de 75 procente, au înţeles că vor primi o dobîndă de 75 Ia sută pe cele trei luni, cît durează plasamentul. Cîţiva cumpărători, care-au stat ore în şir la coadă, au afirmat că au stricat depozitele de la bănci, în speranţa obţinerii unor venituri foarte mari la CEC. Logic, însă, câştigul pentru fiecare titlu de un milion, la expirarea celor trei luni, va fi de sub 190.000 lei. A.V. ^ to. «F 1 h\ rX, W / J& S& Î * * * It ^ Av ÎWv' > ' ' ' \ ' r v ' t ..-j |w> - Nu e loc pentru amîndoi Funar îl dă în judecată pe Tabără pentru uzurpare de calităţi oficiale Gheorghe Funar a depus ieri la Parchetul General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie o plîngere penală împotriva lui Valeriu Tabără, pe care îl acuză că foloseşte ilegal titulatura de preşedinte al P.U.N.R. Amîndoi politicienii semnează comunicate invocînd calitatea dc preşedinte al P.U.N.R. Justiţia va trebui să decidă care dintre cei doi este preşedinte de drept, celălalt urmînd să suporte rigorile Codului Penal privind uzurparea de calităţi oficiale. în plîngerea sa penală, Gheorghe Funar motivează câ întrunirea Convenţiei Naţionale din 22 martie 1997, care l-a ales preşedinte pe Valeriu Tabără, n-a respectat prevederile statutare. El arată că 4 1 din cele 42 de filiale nu au organizat Conferinţele judeţene, obligatorii statutar, pentru desemnarea participanţilor la Convenţie. “D-I Valeriu Tabără, cu încălcarea prevederilor art. 13 şi 22 din L27/1996, ale art. 17 din Statutul P.U.N.R,-1995 şi ale art. 240 Cod Penal s-a erijat în funcţia de preşedinte interimar al P.U.N.R. şi i-a indus în eroare pe participanţi, dcclarînd toi statutară Convenţia*Naţională deşi ştia câ nu sînt respectate dispoziţiile legale... Ulterior, fapta sa s-a finalizat prin ocuparea abuzivă şi prin înşelăciune a funcţiei dc preşedinte al P.U.N.R.” se arată în conţinutul plîngcrii penale depusă dc Funar.. O primă plîngere penală, prin care Gheorghe Funar îl acuza pc Valcriu Tabără că a falsificat statutul P.U.N.R. votat la Convenţia din 22 martie, a fost respinsă dc Parchet Funar revine cu această a doua plîngere, argumcntînd că întreaga desfăşurare a Convenţiei a fost nestatutară. Dacă Justiţia constată că reuniunea din 22 martie 1997 a Convenţiei Naţionale nu a respectat statutul partidului, Gheorghe Funar redevine preşedinte în virtutea faptului câ a fost ales la Convenţia din noiembrie 1995. Gruparea Funar (din. P.U.N.R. a organizat în 'toam na anului trecut fa Cluj- Napoca o Convenţie Naţională. Funar a fost reales preşedinte. Gruparea Tabărâ-Gavra din P.U.N.R. contestă legalitatea Convenţiei de Ia Cluj. (C.C.) La Electrosigma a fost semnat protocolul administraţiei cu sindicatul Negocierea contractului colectiv " p ia ssă - ,.în 16 februarie a fost semnat un protocol între reprezeirrâdfJa Electrosigma, joi, ai Sindicatului Liber Electrosigma. Conform acestui qocuiL^:, salariul minim negociat Ia muncitorii calificaţi va fi de 550.000 lei, începînd cu 1 februarie a.c; fondul de salarii va fi corelat cu producţia realizată, dar nu mai puţin de 75 procente din salariul de încadrare; negocierea contractului colectiv de muncă pe 1998 se amînă pe 16 februarie a.c.; conducerea recunoaşte că Electrosigma intră sub incidenţa Contractului colectiv de muncă pe ramură. Protocolul include, în alineatele sale, asistenţa din partea Cartelului Alfa, filiala Cluj la negocierea contractului colectiv de muncă pe 1998, dar stipulează şi acordul de principiu pentru reducerea de personal aţiei societăţii cuprinsă în raportul FPS. biblioteca ^ A'V‘ centrala univ CLUJ-N apoca ^ LIDERUL ROMILOR DIN CLUJ A FOST ADMIS ÎN ĂNIC ţ Asociaţia Naţională împotriva Corupţiei, Filiala judeţului Cluj, anunţă, mţrareâ în rîndurile sale a . „liderul iOiu&Tj. judeţul Cluj. Actul a-fost apreciat ca un vot de încredere, liderul romilor angajîndu-se să atragă şi alţi colegi care „dovedesc atitudine dreaptă şi cinstită pentru adevăr şi respectul Constituţiei şi al legilor care funcţionează în România.”
Transcript
Tabloul avusaţilor din Bsiool Clui
Mai ieftină ca-n ţară, apa clujeanului va fi totuşi mai scumpă
iar taxe, şlagărul
se siu n ilo r
O f e M s p e c i a l ăde abonamente
W i V Â R U Lde ClujPREŢUL RĂMÎNE
ANUL X IMR. 21 89 ISSN 1220-3203
# / / / f ţr t t / Ţ Ş [ m ţ :
SIMBATA 31 IANUARIE - DUMINICĂ 1 FEBRUARIE 1998
16 PAGINI-8 0 0 LEI
EOVremea va fi rece. Cerul
va fi temporar noros. Local şi trecător va* ninge slab. Vîntul va sufla slab la m oderat din NV. Temperaturile minime vor fi cuprinse tntre - 10° şi -6 °C, iar cele maxime între -2” şi 1”C.
M eteorolog d e serviciu Narcis MAIER
în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.
U n g u v e r n c â r p i tVALER C H IO R EA N U
p:i a
rivindu-i faţa acoperită literalm ente cu un zîm bet de satisfacţie deplină, ai putea crede câ V ictor C iorbea
are toate motivele să fie un om fericit. Probabil aşaşi este, d in m om ent ce a s tfe l e v a lu ează p re m ie ru l deznodământul crizei prin care a trecut timp de o lună coaliţia majoritară şi guvernul condus de el. De altfel, cum să nu fie Ciorbea mulţumit? I-a pus cu botul pe labe pe dem ocraţii care i-au d o rit m o a rte a p o l i t ic ă , ia r p re şe d in te le
.Constantinescu a declarat înaintea plecării sale la Davos că * criza a fost rezolvată, ia r guvernul nu este unul m inoritar
din m om ent ce benefic iază d e sp rijin u l unei co aliţii majoritare. în aceeaşi zi însă, în care V ictor C iorbea îşi manifesta pe ecranele televizoarelor fericirea după săptămîni de umilinţă, iar preşedintele C onstantinescu stabilea că necazurile premierului au luat sfîrşit, Ion Diaconescu sublinia că CDR va sprijini guvernul m inoritar pînă la sfîrşitul mandatului legislativ, dar nu ştie cît tim p el va beneficia de ajutorul PD. întrebarea a prim it prom pt răspunsul PD, care, prin gura vicepreşedintelui Babiuc, afirm a că guvernul va fi ajutat să existe pînă cel m ult la 31 m artie, dată lim ită fixată de Consiliul politic al partidului, şi că foarte curînd va fi negociat un acord de colaborare cu CDR, care va m enţiona expres faptul că fiecare proiect dc lege şi fiecare hotărîre importantă vor fi d iscutate înain tea prezentării lo r în Parlament. Aceasta ar putea să însem ne că, cel puţin legile foarte dragi liderilor PNŢCD, cele referitoare la retrocedarea pămîntului, a pădurilor, caselor naţionalizate sau la monarhie n-au şanse să treacă prin Parlament cu ajutorul democraţilor. Şi, conform propriilor declaraţii, n ici cu cel al partidelor din Opoziţie. .
în acest context trebuie subliniat că ţărăniştii au ajuns, în timpul întîlnirilor febrile de la Cotroceni, la concluzia că este nevoie, în momentele de cumpănă prin care trece coaliţia majoritară, să se gîndească lâ alternativa unei colaborări cu Opoziţia. Se ştie, pînâ acum liderii PNŢCD n-au acceptat, nici ca o posibilitate îndepărtată, ideea unor înţelegeri cu cei pe care i-au num it adesea cripto-com unişti şi adversari ai reformei. Se pare că Emil Constantinescu i-a determ inat să-şi schimbe optica, el însuşi fiind de acord că este nevoie de “un nou mod, democratic de a vedea relaţiile G uvern - Parlament şi Putere - O p o z iţie” . A stfe l p re şed in te le recunoaşte implicit că relaţiile de p înă acum cu adversarii politici n-au decurs în m odul cel m ai democratic Cu putinţă
continuare în pagina a 16-a
Pentru anul 1996. raportul Camerei de Conturi Cluj a fost încheiat. D in cei 59 dc ordonatori dc credite, instituţii finanţate de la bugetele locale, 20 nu au obţinut descărcarea de gestiune.
Cu numele acestora ne vom întîlni, după cc raportul se v a fi întors de la Bucureşti şi va fi înaintat Consiliului Judeţean C luj. în situaţia în care Consiliul Judeţean şi consiliile locale vo r considera oportună includerea pe ordinea dc zi, măcar la capitolul „inform ări”, a raportului Camerei de Conturi, vor afla şi consilierii cum anum e au fost gestionate bugetele pe care predecesorii lor le-au votat. M ai m ult, dat fiind caracterul public al şedinţelor consiliilor locale, ar putea afla atît presa cît şi contribuabilul cine şi cum a gestionat banul comun. ■ »
M.S.
[ La CEC C lu j 1
T o a t e c e l e 3 . 0 0 0 d e t i t l u r i
d e s t a t a u f o s t V m d u t eJo i, Sucursala CEC Cluj a
funcţionat, două schim buri, cu cozi. Numărul clujenilor doritori să-şi investească econom iile în titluri de stat a fost, conform aşteptărilor, foarte mare. Judeţul Cluj a avut repartizat cel m ai m are num ăr de titluri de stat dintre toate judeţele ţării. Cele tre i m iliard e d e lei au fo st „distribuite” la 372 de persoane, rev en in d o m ed ie de 8 ,064
familiiC a lm e az ă d u re r i le m u s c u la re , d e sp a te ş i d in a r t r i te le m in o re .
R ed u ce sp a sm u l ş i c o n tr a c tu r a m u sc u la ră .
, P ro d u c e r a p id s e n z a ţ ia d e c ă ld u r ă c a lm â n d d u re re a .
milioane lei pe cum părător.D ar, u n ii d in tre ce i ce-au
cu m p ăra t t it lu r i de s ta t, cu dobîndă anuală de 75 procente, au înţeles că vor prim i o dobîndă de 75 Ia sută pe cele trei luni, cît durează plasam entul. Cîţiva cumpărători, care-au sta t ore în şir la coadă, au afirm at că au stricat depozitele de la bănci, în speranţa obţinerii unor venituri foarte m ari la CEC. Logic, însă, câştigul pentru fiecare titlu de un m ilion, la expirarea celor trei luni, va fi de sub 190.000 lei.
A.V.
to. «F 1
h \ r X , W / J & S & Î * * *
It ^ Av
ÎWv' >' ' ' \ 'r v' t ..-j
|w> -
N u e lo c p e n tru a m în d o i
Funar îl dă în judecată pe Tabără pentru uzurpare de calităţi oficiale
Gheorghe Funar a depus ieri la Parchetul General de pe lîngă C urtea Suprem ă de Justiţie o p lîngere penală îm potriva lui V aleriu Tabără, pe care îl acuză că foloseşte ilegal titulatura de preşedinte al P.U.N.R.
A m în d o i p o l i t ic ie n i i sem nează com unicate invocînd c a l i ta te a dc p re ş e d in te a l P.U .N .R . Justiţia va trebui să decidă care dintre cei doi este p re şed in te de d re p t, c e lă la lt u rm în d să s u p o r te r ig o r i le Codului Penal privind uzurparea de calităţi oficiale.
în p l în g e r e a s a p e n a lă ,Gheorghe Funar m otivează câ întrunirea Convenţiei N aţionale din 22 martie 1997, care l-a ales preşedinte pe V aleriu Tabără, n -a r e s p e c ta t p re v e d e r i le statutare. El arată că 4 1 din cele 42 de filiale nu au organizat C o n fe r in ţe le ju d e ţe n e , o b l ig a to r i i s ta tu ta r , p e n tru desem narea p a rtic ip an ţilo r la Convenţie.
“D -I V a le r iu T a b ă ră , c u încălcarea prevederilor art. 13 şi 22 din L27/1996, ale art. 17 din Statutul P.U .N .R ,-1995 şi ale art. 240 Cod Penal s-a erijat în funcţia de preşedinte interim ar al P.U.N.R. şi i-a indus în eroare p e p a r t ic ip a n ţ i , d c c la r în d
tois ta tu ta ră C onvenţia*N aţională deşi ştia c â n u sîn t respectate d isp o z iţi ile leg a le ... U lterior, f a p ta s a s - a f in a l iz a t p rin o c u p a r e a a b u z iv ă ş i p rin î n ş e lă c iu n e a fu n c ţie i d c p reşed in te al P .U .N .R .” se arată în co n ţin u tu l p lîngcrii penale d ep u să dc F u n a r ..
O p rim ă p lîngere penală, prin care G heorghe Funar îl acuza p c V alcriu T abără că a falsificat s t a tu tu l P .U .N .R . v o ta t la C o n v en ţia d in 22 m artie, a fost respinsă dc P a rch e t Funar revine c u a c e a s tă a d o u a p lîn g ere , a r g u m c n t în d c ă în tre a g a desfăşu rare a C onvenţiei a fost nestatu tară.
D a c ă J u s t i ţ ia c o n s ta tă că reu n iu n ea d in 22 m artie 1997 a C o n v e n ţ ie i N a ţ io n a le nu a r e s p e c ta t s ta tu tu l p artid u lu i, G h e o r g h e F u n a r re d e v in e preşed in te în v irtu tea faptului câ a fo s t a le s la C o n v en ţia din no iem brie 1995. Gruparea Funar
(d in . P .U .N .R . a o rg an iza t în 'to a m n a an u lu i trecut fa Cluj- N ap o ca o C onven ţie Naţională. F u n a r a fo st reales preşedinte. G r u p a r e a T a b ă râ -G a v ra d in P .U .N .R . c o n te s tă legalitatea C o n v en ţie i de Ia C luj.
(C.C.)
La E le c tr o s ig m a a f o s t s e m n a t p r o to c o lu l a d m in i s tr a ţ ie i c u s in d ic a tu l
Negocierea contractului colectiv " p i a s s ă - ,.în 16 februarie
a fost sem nat un pro toco l între reprezeirrâdfJa E lectrosigm a, jo i, ai Sindicatului L iber Electrosigm a. C onform acestui qocuiL ^ : , salariul m inim negociat Ia m uncitorii calificaţi v a fi de 550.000 lei, începînd cu 1 februarie a.c; fondul de salarii va fi corelat cu producţia realizată, dar nu m ai pu ţin de 75 procente din salariul de încadrare; negocierea contractului colectiv de m uncă pe 1998 se am înă pe 16 februarie a.c.; conducerea recunoaşte că E lectrosigm a in tră sub incidenţa Contractului colectiv de m uncă pe ram ură. P ro toco lu l include, în alineatele sale, asistenţa din partea Cartelului A lfa, filiala Cluj la negocierea contractului colectiv de m uncă pe 1998, da r stipulează şi acordul de principiu pen tru reducerea de personal
a ţie i societăţii cuprinsă în raportu l FPS.
biblioteca ^ A'V‘c e n t r a la u n iv
CLUJ-N a p o c a ^
LID ER U L ROM ILO R D IN C L U J A FOST
A D M IS ÎN Ă N ICţ A s o c ia ţ i a N a ţ io n a lăîm p o triv a C orupţiei, Filialaj u d e ţ u l u i C lu j , a n u n ţă ,m ţra reâ în rîndurile sale a . „ l i d e r u l iOiu&Tj.ju d e ţu l C lu j. A ctu l a-fosta p r e c ia t c a u n v o t deîn c re d e re , lideru l rom ilorangajîndu-se să atragă şi alţic o le g i c a re „d o v ed esca titu d in e d reap tă şi cinstităp e n tru ad ev ăr şi respectulC onstituţiei şi a l legilor carefun c ţio n ează în Rom ânia.”
sîmbătă, 31 ianuarie - duminica, 1 februarie 1998 A G E N D A c f l e C l u j
• Azi: C alendarul ortodox: S('.doctori fără de arginţi Chir şi loan; Calendarul greco-catolic. Ss.Cirus şi loan, m., medici fără plată (+ cca 309); C alendaru l romano-catolic: Ss.Ioan Bosco, pr.; Marcela, văduvă.
• Mîinc: Calendarul ortodox: înainteprâznuirea Întîmpinării Domnului; Sf.Mc.Trifon, Perpetua şi Felicitas; Calendarul greco- catolic: Sf.Trifon, m. (+ cca 251). Preserbarea Întîmpinării Domnului; Calendarul romano- catolic: Sf.Veridiana, fc.
îi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.
din Autogara II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plccarcdinCluj-Napocaînzilele dc luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea dinBudapcsta înzilcle dc marţi, miercuri,vineri şi sîmbătă la ora 11,00.
ianuarie: Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 1946-06, orar 8-20, Farmacia nr.31 ”BALSAMUM”, CartMărăşti B1.R3, telefon 41-25-99, orar 8-13, Farmacia nr.32 CartMănăşturCompl.Flora, telefon 16- 18-88, orar 8-20, Farmacia ”ZEA”, P- ta Unirii nr27, telefon 19-75-96, orar 9-15, Farmacia nr.5 "CLEMAUS”, P- ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-20, Farmacia "CERTA”, str.Clăbucetnr.5 (Mănăştur), telefon 1647-37, orar 8-14, Fannacia ’ TERRAFARM”, B-dul21 Decembrie nr.4, orar 9-14, Fannacia "REMEDIUM”, Il-dul 21 Decembrie nr.l 50, telefon 41-29-01, orar 8-20, Farmacia 'ELIXIR”, str.Fabricii nr.5, telefon 4141-29, orar 8-20, Farmacia "EI.IXIR-PLUS”, str.Dorobanţilor nr.2l; telefon 19-08-38, orar 8-20; duminică, 1 februarie: Fannacia nr.l, P-ta Unirii nr37, telefon 1946-06, orar 8-20, Fannacia nr.5 "CLEMATIS”, P- ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-20, Farmacia "REMEDIUM”, Îî-dul 21 Decembrie nr.l 50, telefon 41-29- 01, orar 8-20, Farmacia 'ELIXIR”, str.Fabricii nr.5, telefon 4141-29, orar 8-20.
Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia "CORAFARM”, slr. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-6540, Farmacia "INTERPIIARM”, str.Primăverii nr.6, telefon 42-71-95, orar 8-22.
Garda de noapte. Farmacia nr.l, P- ta Unirii nr37, telefon 1946-06, orar 20-8.
REPUBLICA - I_A.Confidcrttial - SUA - premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIA - Joc în doi - SUA ( I I ; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Contact - SUA (11; 14; 17; 20) * FAVORIT - Air Forcc One - SUA ( I I ; 13,30; 16; 18,30) * MÂRĂŞTI - sala A: Vulcanul - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Asasin(i) - Franţa (13,30; 15,30;17,3°) * H - I I
' TURDA: FOX - Singur acasă 3 - SUA. DEJ: ARTA - Şapte ani în Tibcl - SUA I ^ 0 jar^ ^ 5 f e b I
GHERLA: PACEA - 30.01-1.02.98: 1---------- :-------------- 1Focul din adineiiri - SUA, 2~i.02. Romeo şi Juiieta - SI 4, 5-8.02. Singur acasă 3 - SUA
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19. '
■ Biblioteca Centrului Cultural German ”llermann Oberth” (str. MemorandumuIuil8). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină "Biblos (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).
■ Muzeul Na(ional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10-17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis.In prima duminică din lună: intrarea liberă.
■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.2I): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.
I Muzeul memorial “Emil Isac' (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.
■ Muzeul Zoologic: zilnic intre orele 9-15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14.
Sîmbătă, 31 ianuarie Programul 1: 7,00 Bună dimineaţa
... de la Timişoara şi de la Bucureştii; 8,30 Alfa şi Omega (magazin); 9,05 Tip Top Mini Top ; 10,05 Viaţa ca în viaţă (serial); 10,50 Film: îngerii salvatori (SUA ’96); 12,30 Mork şi Mindy (desene animate); 13,00 Ecranul (magazin); 13,30 Mapamond (magazin);14.00 TVR Info; 14,10 Video-Magazin;16.00 Scena politică (magazin); 16,30 A doua alfabetizare (magazin); 17,00 Povestiri paranormale (magazin); 18,00 Povestirile lui Donald ... (desene animate); 18,30 Hollyoaks (serial); 19,00 Teleenciclopedia; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sâptămîna sportivă; 21,00 Efecte secundare; 21,50 Bal mascat ... ne trebuie nouă?; 23,15 TVR Info; 23,20 D-na King, agent secret; 0,15 Arena A.S.
PRO TV: 7,00 Pro TV Junior; 8,50 Superboy; 9,20 Film: Cucerirea planetei Pâmînt (SUA 1979); 11,00 Pro Moto; 11,30 Secretele bucătăriei; 12,00 Punctul pc I; 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Dragul de Raymond (serial); 13,30 Baby Boom;14.00 Generaţia Pro; 16,00 Hercule;17.00 Xena, prinţesa războinică; 17,45 Pro Fashion; 18,15 Fete de bani gata
(serial); 18,45 Te uiţi şi cîşligil; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,05 Film: Acuzata (SUA '88); 21,55 Ştirile Pro Tv; 22,00 Millennium; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,30 NYPD Blue; 0,15 Film: Fălci: Răzbunarea, (SUA 1987); 1,45 Millennium(t); 2,30 Ştirile Pro Tv; 2,30 NYPD Blue (r); 3,45 Acuzata (r).
Duminică, I februarie' Programul 1: 7,00 Bună dimineaţa
de Ia ... Bucureşti; 8,30 Lumină din lumină; 9,00 TVR Info; 9,05 Colţ Alb; 9,30 Fetiţa cu pistrui; 10,00 Ala Bala, portocala!; 10,45 Biserica satului (magazin); 11,00 Viaţa satului (magazin); 12,30 Tezaur folcloric; 13,00 National Geographic (documentar); 14,00 TVR Info; 14,10 Atlas (magazin);
14,40 Tumul Babel 9magazin); 18,00 Aladdin (desene animate); 18,30 Hollyoaks; 18,55 Robingo; 19,40 Duminica sportivă; 19,55 Doar o vorba săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, Meleo, 7 zile în România; 20,45 Rezultatele tragerilor LOTO; ' 21,00 Film: Instructorul de schi (SUA 1993); 22,55 Cu iubire’ncepe totul. Varietăţi muzical- coregrafice; 23,50 TVR Info; 23,55 Pariul Trio - cursa hipică internaţională de la Paris; 23,55 Portrete în acvaforte: prof. univ. Adina Nanu; 0,30 Concertul orchestrei de cameră „Bucureşti”.
Programul 2: 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Şcoala Asiei (documentar); 9,30 Ferestre deschise (magazin); 10,35 Anii nebuni, văzuţi de Darius Milhaud (documentar); 11,15 Videocaseta muzicală; 11,30 TVR Iaşi; 13,30 Memoria exilului românesc; 14,00 Familia Borgia (serial); 15,10 Melodii populare; 15,35 Omer (desene animate); 16,00 Micaela (serial); 16,50 Cristal; 17,50 Tenis Openul Australiei; 19,15 în
A RadioSonic- FÂA K V - t i ĂAU.-■gy- FM S8,9 MH>
’ ' Sîmbătă, 31 ianuarie8-10 Cafeaua din pat (maxima, power-
playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 10-13 ”... şi muzica”. 13-15 Miss Radio Sonic. 15-17 Dedicaţii muzicale. 17-18 "Assos Radio Oue”. 18- 20 "Slow Sonic". 20-21 ”My Greek Way” (Tanasis şi Vasilis). 21-6 Party la RadioSonic.
Duminică, I februarie ,8-10 Cafeaua din pat. 10-13 ”... şi
muzica”. 13-14 "Sonic Junior” (Mihai Moş). 14-15 "Cosmosul dintr-o privire" (Marius Benţa). 15-19 "Top Sonic Boom” (DJ Dreams şi DJ Magic). 19-22 "Muzica ş i ...”. 22-23 "La limita exasperării” (Dan Filipoiu). 23-1 Jazz Club (Raoul Dobrescu). 1-6 Music Non-Stop. U N I P L U S R a d i o
Sîmbătă,31 ianuarie6,00 Bună dimineaţa - actualităţi şi
muzică. Redactor Dan Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Forum.Redactor Cristina Pînzaru.’ 10,45 Muzică uşoară, prezintă Marius Merca. 11,00 Radioconexiuni, redactor Radu Săplăcan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti; 13,15 Ieri, azi, mîine. O emisiune care vă ţine la curent cu trecutul, prezentul şi viitorul. Realizator Andrei Huţanu. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 întâlnire în Babilon. Emisiune realizată de Lucia Stana Sevianu. 19,00 Ştiri. 19,15-21,50 Din
Sîmbătă, 31 IanuarieyC Ş tir i locale: 8,
<10,12,14,16, 19. = 7 , 2 0 - 1 2 , 0 0
R adioprogram °to “Primul salut”.
?2 $ 1=A\ 7,00 Radiojurnal
Sîmbătă,31 ianuarieContact ştiri: 7,30-
19,30 (din-1*010 oră în oră,MTACT cu excepţia
1 8 , 3 0 )Buletinul de ştiri B.B.C. World
Radio România Actualităţi. 12,00-18,00 “Pe apa sîmbetei”. .13,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,05 “Top Remember”, realizator Dan Creţa. 21,00 Retrospectivajlirilor.
ziIei^ * a S l 2 i ^ b r „ a r i eŞtiri locale: S, 10,12,14,16,19.
8,00 - 11,00 “Primul salut mai tîrziu”. 11,00-12,00 ”CD Counfry”, Dan Creţa. 12,00-20,00 "CD MIX Weekend”. 13,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,00 Concurs Lego. 19,30Traista cu poveşti. 21,00 Retrospectiva ştirilor zilei.
Service la ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa, România! (meteo, remember, sport, horoscop, aniversări) 7:45 Revista Presei. Cehtrale). 8,00 Avt-S-^Micipalele
j x t —u presa locală, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, I loroscop şi Aniversări, Contact Sport, Revista presei locale). ll.lOContactAUTO (în colaborare cu “Auto-Pro/Auto- Piaţa”). 12,50 Contact Politic - realizator Roxana Niculescu Costei. Emisiune de comentariu politic. 13,00 Contact Film- realizator Liana Stanciu. Prezentarea premierelor sâplămînii, comentarii de
specialitate, recomandări, interviuri, extrase din coloanele sonore ale filmelor. 16,00 Top 50 - realizator Cristian Schnebli. Clasamentul săptămînal al celor mai bune 50 de noutăţi muzicale, alcătuit pe baza scrisorilor primite de la ascultători.19,00 Seara la Cluj-Napoca (muzică, _________ .r Callcl .divertisment super-weekend). 22,00 Agf,9.4îor_Ramona Mânzat Party AII The Time. JLsefiflmulte (informaţii despre rezultatele
î” ’**" - - » • • » -
Actualitatea “de peste ocean” în prezentarea . corespondentei noastre din Los Ahgeles. 17,00 ContactF.M.; 19,00 Seara la Cluj- Napoca (muzică, divertisment, informaţii diverse). 19,30 Retrospectiva ştirilor locale Radio Contact ale săptămînjit rjaOO
Duminică, 1 februarie Contact ştiri: 7,30-19,30 (din oră
în oră, cu excepţia 18,30) Buletinul de ştiri B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa,România! (Meteo, Remember,Sport, Informaţii diverse). 8,00 Azi în Cluj-Napoca (Contact trafic,Anunţuri utilitare, Agenda culturală,Program cinematografe, Horoscop şi ____ „ lkAniversări). 11,10 Fir direct cu Cristian Dicianu. America - realizator Aurelia Boriga.
echipelor clujene şi cronici de la meciurile jucate de acestea, interviuri şi invitaţi în studio care pot răspunde întrebaţilor iubitorilor sportului din oraşul nostru). 22,00 Sport Weekend- talkshow "Ora de fotbal” în colaborare cu “Sportul Românesc , invitaţi de marcă şi informaţii proaspete din lumea sportului. 0,00 Legende Rock - realizatori Alex Revenco si
plini acţiune (serial); 20,00 Ultimul t (magazin); 21,00 repriza a treia (mag» sportiv); 0,00 Jazz Alive; 0,30 TV Mesager.
PRO TV: 7,00 Desene animate: 7'. Lassie; 9,30 Super Abracadabra; I Se înfimplâ în Walkiki (serial); 12.;, Profeţii despre trecut; 12,55 Ştirile ^ TV; 13,00 Dragul de Raymonu; l)j--e Baby Boom (serial); 14,00 Fit; Uşchiala; 15,30 Chestiunea zilei; 16,:, Lumea filmului (magazin); 16,30 Efec» speciale; 17,15 Al şaptelea c er, lt,j Beverly Hills; 19,00 Preţul corect; tJv Ştirile Pro TV; 20,00 Film: Chiriaş, (SUA ’9l); 22,00 Ştirile Pro TV;21i
■ Serial: Susan; 22,30 Ştirile Pro T, 23,00 Serial: Sculptoriţa (Anglia 199; ; 23,45 Puls financiar; Ştirile Pro Tv; CJ Ştirile Pro Tv; 0,30 Se întâmplă r i Walkili (r); 1,15 Dragul de Rayaj L (r); 1,45 Baby Boom (r); 2,15 Pur, I pe I (r); 3,15 Profeţii despre trecuti; ;; 4,15 Efecte speciale (r); 5,00 Al şaptea i cer (r); 5,45 Te uiţi şi câştigi! (r). p
Redacţia nu îşi asumă respomâ r. litatea pentru schimbările interne, ; în programele posturilor t televiziune.
C H I R U R G I E E S I E H C i . |
D r . T O M A T . iM U G E AA nlvimimvirv islnefiru i»
$.▼ V U IIU I^ IV
♦ c h ir u r g ia sîmiha
♦ abdom inoplastie
♦ lip o a s p ira ţie
♦ tra n s p la n t de păr
♦ l if t in g fa c ia l
♦ r in o p la s tie r
♦ v a r ic e '
tent c h im ic a l acneci
kl.Y Nft.7, S f 1 4 -1 4 -9 0 1
♦ tratarr
M i i r u i C
grădina cu flori multe, muzică populară Va cerere, redactor GeluFurdui. 21,00 Ştiri.21.05 Muzică uşoară. Redactor Marius Merca. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.
Duminică, 1 februarie 8,00 Ştiri. 8,05 Din grădina cu flori
multe. Dedicaţii muzicale, prezintă Florin Muntean. 9,30 Apărătorii gliei transilvane. 10,00 Ştiri. 10,05 Emisiune pentru copii, prezintă Ioana Kanya. 11,00 Diligenta de Bizanţ. Muzică folk. Prezintă Florin Săsărman. 12,00 Ştiri. 12,05-14,00 Radioduminica. Redactor Anca Mureşan.13.00 Radiojurnal Bucureşti. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 Weekendomania, redactor Florin Prutean. 20,00 Ştiri.20.05 Din grădina cu flori multe. Redactor Florin Muntean. 21,50 Ştiri.22.00 închiderea programului.
Sufletul nostru la disperiţia dumneavoastră Telefonul de noapte, telefonul vieţii.
1 9 1 6 4 7Gardă de noapte, orele 20-08. f -
Z I• strnbăLi. .11 ianuarie ora 19:
< ci cuc primeşte palme• Jur:.mică, I februarie ura 10
(aşii în carnaval• duminică, I lebru.irie om 19
\u poli (rece cu capul prin rid
Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţială deLABORATORUL DE SĂNĂTATE
MINTALA CLUJ tă ta dispoziţia dvs.de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.
Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.
R O Z A V fM T U R IL O R ( i i
(Reuter)
h
Criza din Asia şi moneda unică europeană pe agenda Forumului de la Davos
F actori d e d ec iz ie şi conducători de c o rp o ra ţii participă, începînd de vineri, în staţiunea a lp in ă D av o s, Ia Forumul Econom ic M ondial anual, tulburările dM A sia şi moneda unică europeană a cărei lansare se apropie figurmd pe primele lo cu ri ale ag en d e i,
i Considerat de organizatori drept cei m ai im p o rtan t su m m it economic din lume, prestigiosul eveniment reuneşte circa 2.000 de participanţi, care, timp de o sâptămînâ, vor avea contacte şi vor încheia tranzacţii. Hillary Clinton, “prim a doam nă” a Statelor U n ite , u rm ează să participe şi ea, îm preună cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor, N ew t G in g rich . Cancelarul german Helmut Kohl deschide reuniunea.
Primul ministru al Thailandei, Chuan Leekpai, va fi prezent pentru a încerca să restabilească încrederea Europei în eforturile ţării sale de a-şi salva economia. La D avos s în t a ştep ta te de asemenea, importante oficialităţi economice din Coreea de Sud şi Hong Kong. Impactul crizei asiatice a su p ra c o m e rţu lu i
W o n d ia l va figura de asemenea agendă datorită tem erilor în
legătură cu o reacţie a ţărilor asiatice îm potriva com erţu lu i liber şi o posibilă nerespectare a aco rd u rilo r de lib e ra liza re a ' com erţului. Printre oficialităţile cele m ai importante figurează p re ş e d in te le O rg a n iz a ţie i M ondiale a Com erţului, Renato R u g g iero , C o m isaru l p e n tru comerţ al Uniunii Europene, Sir L e o n B r itta n , ş i a d ju n c tu l reprezentantului pentru com erţ al SUA, Jeffrey Lang.
Pe frontul european, subiectul “fierbinte” va fi m oneda unică ce urm ează să fie lansată Ia începutul anului 1999. A tenţia se va concentra asupra Italiei, care a făcut m ari progrese în direcţia calificării ca m em bru fondator al clubului euro, dar provoacă încă îndoieli în rîndul u n o r o fic ia li tă ţi în p r iv in ţa perspectivelor ei pe term en lung. M in istru l britanic de F inan ţe Gordon Brown nu va fi prezent, dar Comisarul Uniunii Europene pentru probleme m onetare Yves- Thibault de Silguy şi m inistrul francez de Finanţe Dom inique Strauss-Kahn participă la forum. C u o c a z ia fo ru m u lu i , p re şed in te le e lv e ţia n F la v io Cotti va avea întîlniri bilaterale cu subsecretarul de stat al SUA,
(Reuter)
Oficialităţile germ ane sugerează o posibilă “asociere” a Rusiei si Ucrainei la UE si'M TO
Joachim Bitterlich, principalul consilier în probleme de politică externă al cancelarului german Helmut K ohl, a declarat că NATO şi Uniunea Europeană (UE) ar trebui să ofere Rusiei şi Ucrainei posibilitatea unor legături mai strînse, pentru a linişti temerile celor două ţări în legătură cu extinderea spre Est. Consilierul, care deţine postul de director al Departamentului de relaţii externe la cancelaria germană, a declarat că Rusiei, în mod special, trebuie să i se ofere o perspectivă clară în momentul desfăşurării negocierilor privind extinderea UE şi NATO către Europa de Est. Consilierul a adăugat că există mai m ulte forme posib ile de asociere. “Unele avînd ca obiectiv acordarea calităţii de membru, altele - nu”, a apreciat Bitterlich. “Obiectivul este pe termen mediu şi lung. Să vedem mai întîi că programul de lucru dintre Rusia şi NATO a început sâ funcţioneze, apoi ne putem gîndi la viitoarele măsuri”. .
Oficialităţi din Rusia şi ale Uniunii Europene s-au întîtoit, la Bruxelles, pentru prim ele convorbiri din cadrul Consiliului Comun de Cooperare, care vizează să îm bunătăţească relaţiile economice. Separat, Volker Ruehe, ministrul german al A părării, a declarat că Germania va încerca să. dea noi asigurări om ologului său rus, Igor Sergheiev, cu ocazia convorbirilor de la B onn, că planurile de extindere ale UE nu ameninţă interesele strategice ale Rusiei. Sergheiev a declarat că planificata forţă militară comună, formată din trupe germ ane, daneze şi poloneze, este “un lucru foarte rău”, care ar putea declanşa temeri în Rusia în legătură cu extinderea către Est a NATO.
B itterlich şi-a exprim at dezamăgirea că discuţiile privind
revenirea Franţei în structurile militare integrate ale NATO au înregistrat puţine progrese anul trecut şi este puţin probabil să fie găsită o soluţie pînă în aprilie 1999 la jubileul înfiinţării NATO. “Nu am reuşit să obţinem rezultate reale anul trecut’”, a declarat Bitterlich, adăugind că, deşi acordul a fost aproape, discuţiile s-au blocat din cauza ne în ţe legerilo r re feritoare la desemnarea unui american sau a unui european la com anda flancului sudic al NATO.
Primele discuţii cuprinzătoare referitoare la ex tinderea UE urmează să aibă loc cu ocazia C onferin ţei E uropene de la Londra, din luna m artie, cînd liderii UE se vor întîlni cu liderii posibilelor viitoare ţări membre. Bitterlich a declarat că nu trebuie să se aştepte prea m ult de la această conferinţă, apreciind că, cel mai probabil, în cadrul ei va fi iniţiat un proces îndelungat prin discu tarea a trei , sau patru chestiuni, între care combaterea crimei organizate şi transportul de energie din Europa de' Est către Vest.
Stuart E izenstat, şi cu H ans van den Broek, m em bru al Com isiei Europene, asupra controversei în legătură cu bunurile pierdute de victimele holocaustului. Trei p e r s o n a l i tă ţ i d in im e d ia ta apropiere a p reşed in te lu i rus B o ris E lţ în p a r t ic ip ă de a se m e n ea : p r im u l m in is tru V iktor C em om îrdin şi ce doi tineri reform atori liberali, prim v ic e p r im -m in iş tr i i A n a to li C iu b a is şi. B o r is N e m ţo v . Dum inică, şefi de stat, printre c a re a rg e n tin ia n u l C a r lo s M enem şi chilianul- E duardo F re i, ca şi v ic e p re şed in te le Africii de Sud, Thabo M beki, şi prim ul m inistru al Pakistanului, Nawaz Sharif, vor discuta despre impactul crizei asiatice p e noile pieţe.
L a F o ru m u l de la D av o s participă şi preşedinţii Fem ando H enrique d in B raz ilia , E m il C onstantineseu d in R om ânia, Askar A kaiev din K îrgîzstan şi N u rs u lta n N a z a rb a ie v d in K azahstan. A lte p e rsonalită ţi marcante sînt secretarul general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, înaltul Comisar pentru drepturile o m u lu i M ary R o b in so n , p reşed in tele C om isie i pen tru refugiaţi a ONU, Sadako Ogata.
(AFP)
Incidente în serie reînvie sp ec tru l războiului în Kosovo
în m u lţirea inciden telor interetnice, soldate cu trei morţi şi numeroşi răniţi în ultimele trei săptămîni, au reînviat spectrul unui război în provincia “n ev ralg ică” K osovo (sudul Serbiei), unde albanezii majoritari în proporţie de 90 la sută cer independenţă. Situaţia, considerată “explozivă”, continuă să ne lin iş tească Uniunea Europeană, care urmează să o ia în discuţie, la Bruxelles, în urma respingerii de către Belgrad a iniţiativei franco-germane de a-i cere- p reşed in te lu i iugoslav ■ Slobodan Miloşevicî să acorde un “sta tu t spec ia l” p rovinciei Kosovo şi să angajeze un dialog cu albanezii.
A bsenţa unor rezu lta te ale politicii de aşteptare practicată de conducătoru l a lbanez al provinciei, Ibrahim Rugova, după pierderea autonomiei provinciei Kosovo, în 1989, a dat naştere unor curente fav o rab ile unor m etode mai rad ica le -p en tru atingerea unui obiectiv, care are, în prezent, acordul unanim al albanezilo r: independenţap ro v in c ie i.K o so v o , în pofida o poziţiei com unităţiiinternaţionale. Rugova, liderul necontestat al a lbanezilo r din Kosovo, care, în 1992, l-au ales
“p reşed in te” al “R epub lic ii Kosovo”, proclamată unilateral, a reuşit aflîndu-se în fruntea Ligii Democrate din Kosovo (LDK), p rincipala fo rm aţiune po litică albaneză locală, să tem pereze pasiunile, construind o societate para le lă în ca re învăţăm în tu l constituie elementul de bază şi de un an şi jum ătate provoacă noi tensiuni.
P rim ele in c id en te , d intre poliţia sîrbă, ale cărei efective importante controlează Kosovo, şi albanezi au izbucnit la cîteva luni după semnarea, în decembrie 1995, a A co rd u rilo r de pace asupra B osn iei de la Dayton. Numeroase atentate care au avut loc în 1997, soldate cu moartea a numeroşi sîrbi - în majoritate poliţişti - dar şi a unor albanezi, au fo st rev en d ica te de o organizaţie clandestină, “Armata pen tru e lib e ra rea p rov inciei Kosovo” (UCK), a cărei existenţă este necunoscută de LDK, condus de Rugova - potrivit afirmaţiilor acestuia. Mai radical, principalul său rival, A dem D em aci, din p a rtea p a rtid u lu i parlam entar PPK, recunoaşte că UCK este o “realitate” . în opinia lui Demaci, o m are parte d in tre cei 1,8 milioane de albanezi din Kosovo, şi îndeosebi tinerii care reprezintă
majoritatea, sînt pregătiţi să adere la UCK şi să lupte “cu armele dacă treb u ie” pentru a scoate p ro v in c ia d e sub au to rita tea sîrbească.
După mulţi ani de apatie, sîrbii d in K o sovo au în cep u t să o rg an izeze m an ifes ta ţii şi sâ ameninţe că vor părăsi provincia, în speran ţa că vo r sensibiliza Belgradul faţă de situaţia precară de aici, unde ei nu mai reprezintă mai mult de o sută de mii. Cu prilejul unei reuniuni care a avut loc la P r is tin a , bo ico ta tă de Partidul Socialist (SPS) al lui Milosevici, Momcilo Traikovici, un disident al regimului sîrb, a acu za t B e lg ra d u l că “ şi-a în c ă lc a t” to a te p ro m isiun ile referitoare la provincia Kosovo, conducînd-o spre o “catastrofă n a ţio n a lă ” . In o p in ia lui Traikovici, regionalizarea Serbiei este “singura so lu ţie” posibilă pentru problem a Kosovo.
A u to rită ţile d in Z vecian - unde, p o triv it sîrb ilo r, vinerea trecută, a fo st om orît de către “ te ro r iş ti i a lb a n ez i” D esim ir Vasici, o oficialitate a oraşului - au cerut duminică ca Parlamentul sîrb să se reunească de urgenţă la K osovo pen tru a dezbate situaţia c re a ţi
(Articol de Zbigniew Brzezinski în revista "Foreign Affairs"
O g e o s t r a t e g i s p e n t r u E u r a s i aPartea a I I I -a
Avanpostul democratic
E u ro p a e s te a v a n p o s tu l democratic esenţial al Am ericii în Eurasia. M iza A m ericii pe o Europă dem ocratică este uriaşă. Spre deoseb ire de leg ă tu rile A m ericii cu Jap o n ia , N A TO consolidează influenţa politică şi puterea m ilitară am ericană pe con tinen tu l eurasia tic . Ţările europene aliate fiind încă extrem d e d e p en d e n te de p ro te c ţia oferită de SUA, orice extindere a sferei de influenţă politică a Europei este automat o extindere a influenţei SUA. Şi invers, capacitatea SUA de a-şi exercita influenţa şi puterea în Eurasia se b a z e a z ă p e le g ă tu r i transatlantice strînse.
O E u ro p ă m ai la rg ă şi o A lianţă a tlan tică ex tin să vo r servi, pe term en scurt şi m ai. lu n g , in te r e s e lo r p o l i t ic i i americane. O Europă extinsă va lărgi aria influenţei americane, Iară a crea, sim ultan, o Europă atît de integrată politic îneît să poată constitu i o am enin ţare pentru rolul SUA în problem e de im portanţă geopolitică, în special în Orientul M ijlociu. O
Europă definită po litic este, dc as 'e raenea , e s e n ţ ia lă p e n tru atragerea.R usiei în tr-un sistem de cooperare globală.
Am erica nu poate să creeze singură o Europă m ai unită - aceasta este sarcina europenilor, mai ales a Franţei şi Germaniei. Dar A m erica poate obstrucţiona apariţia unei Europe m ai unite, cee a ce s -a r p u te a d o v e d i catastro fal p en tru stab ilita tea E urasie i şi p e n tru in teresele am erican e . D acă E u ro p a nu devine m ai unită, este probabil să d e v in ă d in n o u to t m ai divizată. W ashingtonul trebuie să coopereze îndeaproape cu G e rm a n ia şi F ra n ţa p e n tru construirea unei Europe care sâ fie v iabilă din punct de vedere p o litic , să ră m în ă leg a tă de Statele U nite şi să extindă aria s is te m u lu i d e m o c ra tic in te rn a ţ io n a l . N u se p u n e problem a de a alege între Franţa şi Germ ania. Fără aceste două state, E uropa nu va m ai exista, iar fără Europa nu v a m ai exista niciodată un sistem de cooperare transeurasiatic.
Pe p lan practic, toate acestea v o r n e c e s i ta a c o m o d a re a
A m e r ic ii c u îm p ă r ţ ir e a conducerii N A TO , acceptarea în mai m arc m ăsură a preocupărilor F ra n ţe i în p r iv in ţa unu i ro l european în A frica şi Orientul M i j lo c iu ş i s p r i j in i r e a în continuare a extinderii către Est a U niunii E uropene, chiar dacă U E devine m ai angajată politic şi e c o n o m ic . U n a c o rd transa tlan tic dc co m erţ liber, pentru carc p ledează deja o scrie dc lideri occiden ta li, ar putea d im in u a risc u l une i rivalită ţi econom ice crcscîndc între UE şi Statele U nite. Succesul constant al U E în d e p ă ş ire a an tagonism elor europene vechi de secole ar perm ite dim inuarea tre p ta tă a ro lu lu i de a rb itru european al A m ericii.
E xtinderea N A T O şi a UE ar s tim u la , to to d a tă , c o n ş tiin ţa europeană a une i vocaţii m ai complexe, consolidînd în acelaşi t im p , sp re b e n e f ic iu l a tît al A m e ric ii, c ît ş i a l E u ro p e i, , cuceririle dem ocratice obţinute p r in în c h e ie re a c u su cces a războ iu lu i rece . M iza acestu i e fort n u este a lta decît relaţiile pe scară larg ă ale A m ericii cu E uropa. N oua E uropă este încă
(AFP)
Geneva: Iniţiativa Africii de Sud referitoare la eliminarea armelor nucleare a suscitat un viu interes
' In iţiativa A fricii de Sud la Conferinţa pentru Dezarmare a ONU privind deschiderea unui d ialog referitor la elim inarea armelor nucleare a suscitat un interes care a depăşit opoziţiile obişnuite în acest cadru, însă viitorul ei depinde de răspunsul pe care-1 vor da Statele Unite şi ce le la lte puteri a tom ice. Cu prilejul celei de-a doua şedinţe plenare din acest an, Japonia, Irlanda, Belgia, Mexicul, Chile şi Egiptul au reacţionat favorabil la propunerea de a se angaja
discuţii exploratorii. Aceasta a fost prezentată de reprezentantul sud-affican, JS Selebi, pentru a scoate Conferinţa - care reuneşte la Geneva 61 de ţări - din impasul ce durează de un an. Lucrările conferinţei au fost reluate la 19 ianuarie, după eşecul înregistrat anul trecut în dezbaterea celor două - p roblem e prio rita re : elim inarea m inelor terestre şi interzicerea producţiei de uraniu şi de plutoniu în scop militar.
P ropunerea sud -africană prevede crearea unui “comitet
special pen tru dezarm area nucleară însărcinat, pe de o parte, să reflecteze asupra măsurilor practice ce trebuie luate în scopul eliminării armelor nucleare, prin eforturi sistematice şi progresive şi, pe de altă parte, să hotărască dacă una sau mai multe dintre aceste măsuri vor trebui să fie negociate în cadrul conferinţei şi, în caz afirmativ, cînd vor avea loc discuţiile”.
Proiectul este în mod deliberat vag şi deschis pentru a avea o şansă de a constitui punctul de
plecare al unui dialog care să evite o confruntare inutilă între puterile nucleare şi statele din Sud. Acestea leagă orice progres în reg is tra t la G en ev a de un calendar al dezarmării nucleare a ce lo r c in c i p u te ri nucleare declarate: S tatele U nite, Rusia, Franţa,^Marea Britanie şi China. “Cei 5” refuză să se angajeze în acest dom eniu şi să facă astfel în e ît ceea ce co n sid e ră d rep t in te rese le lo r s tra teg ice să d ep in d ă d e negocieri m ultilaterale.
în curs dc form are, iar extinderea N A T O este esen ţială pentru ca această E uropă să rămînă o parte a spaţiu lu i “ euro-atlantic”.
In c o n s e c in ţă , e x tin d e re a N A T O şi a U E a r trebu i sâ avanseze în etape bine definite. L uînd în considerare o angajare susţinută a A m ericii şi a Europei o c c id e n ta le , ia tă o a g e n d ă speculativă, dar realistă, a acestor etape: pînă în 1999 vor fi admişi în N A TO prim ii trei membri din Europa C entrală, deşi includerea lo r în U E n u v a a v ea lo c p robab il în a in te dc 2002 sau 2003; p înă în 2003 , probabil că U E v a in iţ ia n e g o c ie r ile dc aderare cu cele trei republici baltice, ia r N A T O va continua să avanseze în d irecţia prim irii lo r ca m em bre, ca şi a Rom âniei ş i B u lg a r ie i , a d e ra re a lo r încheindu-se probabil înainte de 2 0 0 5 ; în t r e 2 0 0 5 ş i 2 0 1 0 , U craina, dacă v a adopta reforme in te rn e sem n ifica tiv e şi v a fi r e c u n o s c u tă ca s ta t c e n tra l- european, a r trebu i să fie gata de negocieri prelim inare cu U E şi N A TO .
E şecul lărg irii N A TO , acum , după ce angajam entul a fost luat, a r s p u lb e ra c o n c e p tu l u n e i Europe extinse şi i-ar demoraliza p e central-europeni. M ai grav, a r pu tea trezi aspiraţiile politice latente ale R usiei privind Europa C entrală. în p lu s, este departe de a fi ev id en t c ă elita politică r u s ă îm p ă r tă ş e ş te d o r in ţa eu ropeană lega tă de o prezenţă am ericană pu tern ică politică şi m ilita ră în E uropa. D e aceea, dacă este de dorit cultivarea unei re la ţii d e cooperare cu Rusia, este im p o rtan t ca A m erica sâ transm ită u n sem nal clar privind p rio rită ţile sa le g lobale. D acă treb u ie sâ se a leagă în tre u n sistem Europa-A tlantic m ai vast şi o re la ţie m ai bu n ă cu Rusia, ponderea m ai m are trebuie s-o- aibă p rim a varian tă .
sîmbătă, 31 ianuarieduminică, 1 februarie 1998 A R T Ă C U L T U R Ă
A D E V A l ^d e C l u j
H O L L Ţ ^ WT O P U L
Î N C H I R I E R I L O R V I D E O
1 9 - 2 5 I A N U A R I E
1.HAIR_Hair
2. TRIUNGHIUL BERMUDELORBermuda Triangle
3. STRIPTEASEStriptease
4. ANUNŢ LA MICA PUBLICITATESingle WhiteFemale
5. AMINTIRI PERICULOASESilentFall
6. STRĂZILE DIN PHILADELPHIAPhiladelphia
7. GRABA STRICĂ TREABAFoolsRushln
8. PRIETEN Şl DUŞMANTheDevil’sOwn
9. LEGEA MAFIEITruthOrConsequencesN.M.
10. ABSOLVENTULWithHonors
( TALON CONCURS nr. |(H. ÎNTREBARE: C a re este u ltim u l a l b u m ™ " !
R O L L IN G STONES? I^RĂSPUNS
Nume, prenume: _
 dre»
Telefon
I Răspunde corect şi poţi cîştiga unul din cele :2 abonamente video GRATUITE inctuzînd :
şi 3 închiriaţi GRATUITE la Magazinul I HO LLY W O O D M U SIC & FILM! B-dul Eroilor nr.16-18. Depune talonul la adresa
I magazinului, pînă la data de
m iercuri, 4 feb ruarieţ cu menţiunea CONCURS HOLLYWOOD- J
Cameleonii de la R O L L I N G S T O N E S
se întorc (I)De-a lungul anilor, Rolling Stones au demonstrat
că au o capacitate uluitoare: de a inventa un gen pînă la a-1 transcede. Albume ca Exile on Main Street, Sticky Fingers sau Goat's Head Soup au fost multă vreme considerate avangardiste, devenind barometrul muzicii din această perioadă. Astăzi putem recunoaşte cu mina pe inimă câ ei sînt cea mai mare trupă de rock' din toate timpurile.
Cu treizeci de ani în urmă, patru nonconformişti explodau pe scenă, seducînd tinerii din întreaga lume cu cîntecele lor despre sex, droguri şi "Simpatie pentru diavol”, cu mult mai mult decît ceea ce făceau contemporanii lor.
In timp ce The Beatles voiau să vă ţină de mină (’T W anna Hold Your Hand”), Stones lăsau la o parte ocolişurile, spunînd direct "V reau să petrecem noaptea împreună". în 1971, ziarul Times încerca să-i avertizeze pe tineri despre pericolul Stones: "Nicicînd pînă la ei muzica rock n-a sunat mai mult a invitaţie în iad”. Dar era prea tîrziu: milioane de tineri îşi însuşiseră noua filosofie - o muzică care va influenţa artiştii deceniilor următoare.
Chiar şi astăzi Stones continuă să placă tuturor generaţiilor. Noul lor album "Bridges To Babylon”, este" o continuare a strategiei muzicale începută în 1994, o da tă cu album ul "V oodoo Lounge” şi continuată un an mai tîrziu de "Stripped”. Este vorba de o idee genială a celor patru membri ai trupei de a cuceri noua generaţie, născută după momentul ’70.
”Am vrut să experimentăm un altfel de sound, spune Mick Jagger. Unul care duce trupa într-o cu totul altă zonă muzicală. Să fiu sincer, cred că sînt cele mai bune piese pe care le-am înregistrat în ultimul deceniu.”
Cum a fost lucrul la acest album? După declaraţiile muzicienilor, greu, dar extrem de amuzant:
Keith Rochards: ”Am lucrat foarte mult la acest album pentru că ne doream ceva cu totul deosebit, îmi amintesc de nopţile pierdute în studiourile din Los A ngeles, trei căm ăruţe unde ne izolam să compunem sau să orchestrăm. Era o totală nebunie, dar mi-a plăcut. Era ca în vremurile bune. Făceam o groază dc farse” .
continuare în numărul din 7 februarieRubrica realizat* tu colaborare cu TRANS GLOBAL î
MEDIA şi HOLLYWOOD MUSIC & FILM
LA MUZEUL NAŢIONAL DE ARTA CLUJE X P O Z I Ţ I A R E T R O S P E C T I V Ă
— ' V I O R E L N I M I G E A N U . —
,» -w v * x/
N M U R
utccL-cU CEL CARE PRIMEŞTE PALMEtcĂ fo tl de Leonid Andreei
recunoaşte, de altfel, că este “u i zeu aruncat din înălţime J p iatră” . Regia semnată de Ana B ra d u , scenografia - Lia-Maij V asilescu şi mişcarea scenic, im ag in a tă de M ălina Andn: evo luează foarte convingător A n to n T au f, I r in a WintzE C o rn e l R ă ile a n u , Viorie; M ischilea, Ion Marian, Bucr Stan, Gelu Bogdan Ivaşcu,Dţ Surcel, Dan Chiorean şi Rus!? B ârlea, MiHai Comănici, Pat B asarab . în alte roluri: Ligi; M o g a , L u cia W anda Tom M aria Seles, loan Isaiu, Adie B ă ile s c u , C a rm e n Cnkei. G e a n in a C ă lin e sc u , Mirel? Dragu, Frederik Slavici.
î n această sea ră , de la o ra 19, Teatrul Naţional din Cluj- Napoca re ia spectacolul cu piesa “ C el ca re p rim e şte palm e” de L eo n id A ndreev . R evin aici cîteva aspecte ale mitului, care d u b le a z ă ţe s ă tu ra p ie se lo r s im b o lis te a le Iui A ndreev , co n firm în d u -le p ro funzim ea ideatică si filosofică. Aceasta e
concepută ca un m it al ideii de frum useţe în stare pură, în care t r im i te r i le la le g e n d ă s în t ' străvezii. M elodram a pe care v-o propunem pentru aceas tă se a ră , aduce pe scenă, într-un s ti l a le r t şi re la tiv s im p lu , d ialoguri realiste care conţin tensiunea, simptomele crizei de conştiinţă a lui Cel. Clovnul Cel
D u m in ică , 1 februarie, \ o ra 10, spectacolul cu p» “Iaşii în carnaval” de Vas Alecsandri.
NU POŢI TRECE CU CAPUL PR/N ZID
de Stanislaw Ignacy WitkiewiczAceastă maşină gigantică a societăţii de consum
care devoră, din ce în ce mai m ult şi m ai repede, asimilează într-o frenezie vertiginoasă adevărul şi falsul, binele şi răul, nobleţea, decrepitudinea şi degradarea - aceasta e substanţa piesei. Şi una din posibilele aventuri ale teatrului de azi, de la absurd spre clasic, în sensul rezistenţei la uzura m orală, gustînd din experienţa expresionistă. L ibertatea aproape im prescrip tib ilă a op ţiu n ilo r acestei dramaturgii, această îndrăzneală m editată pe care o arată W itkiewicz în confruntarea cu arta teatrală de p înă la el, po t fi semnele unui nou clasicism , în prim ele rinduri ale avangardei poloneze, S.I. W itkiewicz încearcă o abordare eliberatoare, de desfrîu demoniac, în sens proteic, trezind nelinişti, ca un semn de trufaşă, nedisimulată demonie. Sens excelent intuit de regizoarea A nca B ra d u în spectacolul pe care vă propunem să-l vedeţi d u m in ic ă s e a r a , de la o r a 19, p e sc e n a N aţionalului. M ontarea, a cărei prem ieră a avut loc în prim a parte a stagiunii 1996/97, îi va avea in distribuţie pe: Silvia Ghelan şi D orin A ndone, alături de: V io rica M ischilea, M a r ia Seleş, Io n
M arian , P e tre B ăcio iu , lo an Isa iu , Frederii Slavici, I r in a W intze, M ihai C om ănici, Carmen C ulcer, V asilica S ta m a tin şi R u slan Bârlea. Scenografia spectacolului o semnează Lia-Maria V asilescu, iar m işcarea scenică: M ălina Andrei
M ic h a e la BOCUFotografiile: I. PETCU
A U T O P O R T R E T
Amploarea si valoarea deosebită a R E T R O S P E C T IV E I V IO R E L NIMFGEANU, deschisă recent în sălile de la parterul M uzeului Naţional de Artă Cluj rezidă nu numai în realizarea unei sinteze expozitionale a creaţiei de aproape trei decenii a artistului, ci din „ pregnanta ev id en ţie re a forţei demersului său spiritual, a decantării p rin im agine, m areînd novator un iversu l său p la s tic . S im ţind că în treaga FIR E se află “ÎNTRU DU M NEZEU”, V. N im igeanu o tratează fratern, cu bucuria autentică a vibraţiei, a descoperirii e l prin SINE însăşi, p rin dem ersu l său a rtistic . Numai aşa poate fi înţeleasă m odestia, nevoia de cu n o aş te re d e p lin ă a
VIOREL NIMIGEANU, născut la 20 noiembrie 1950 la Nimigea de Jos, Bistriţa Năsăud este absolvent al Institutului de Arte Plastice “Ion Andreescu ”, Cluj, promoţia 1973 şi al Institutului de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu ” Bucureşti, promoţia 1981. Din 1984 este membru U AP. Debutul expoziţional are loc la Cluj în 1971; participă între 1971-1998 la expoziţii colective în ţară, cu caracter judeţean şi interjudeţean (Cluj, Baia-Mare, Alba-lulia) la expoziţii naţionale între 1980- 1998 la Bucureşti. De asemenea, este participant cu lucrări de pictură la expoziţii colective în străinătate: Rusia, 1979, Ungaria, 1982, Germania, Belgia, Suedia, 1995. Expoziţii personale de pictură şi grafică în ţară, 1977, 1982, 1986 la Baia-Mare, Vişeul de Sus, precum şi la Bucureşti - Galeria Eforie, 1985 şi Galeriile de artă ale municipiului Bucureşti 1988; Cluj-Napoca în 1990 la Secţia Donaţii şi în 1991 la Galeriile UA.P. unde expune pictură şi grafică; o expoziţie personală peste hotare la Anvers, Belgia, 1993. Realizează lucrări de artă monumentală în ţară - sgrafilto în 1982, Vişeul de Sus, Maramureş şi peste hotare - o instalaţie la Fulda, Germania, 1995. Opera sa de pictură şi grafică ’se află în reputate colecţii publice şi particulare din ţară şi din străinătate (S .U A , Canada, Germania, Franţa,. Belgia, Ungaria, Israel, Suedia).
v a len ţe lo r lim bajului plastic prin studiul la cele două însemnate academii de artă din Cluj-Napoca şi B u c u r e ş t i , “arheo log izarea” şi p re ţu irea izvodirilo r
m eşterilo r anonim i ţărani din Maramureşul natal, sau peregrinările sale de suflet prin marile capitale de pictură ale lumii. Hristos devine lumină a florii, arbore al durerii răstignite, Fecioara um bră albastră a bunătăţii, i e r tă r i i /p u r i tă ţ i i . . . Acest grup de imagini - nucleu - este reţelar sprijinit şi augm entat în tr-un autentic sens conceptual - ca dem ers spiritual pandan t al secvenţei plastice - de vitalitatea, am ploarea săvîrşirii unui ritual fratern de înţelegere implicită a Naturii. Integrîndu-se în familia marilor co lo rişti rom âni ai acestui secol, Nimigeanu oferă un dialog, un răspuns plastic autentic prin creaţie ce îmbină sensuri ale trad iţie i picturale cu
; / . / : î r . / • V
j / r / - - a i
WASERUL. IARNA
originalitatea de esenţă a limbajului său plastic; căci pentru Nimişeanu esenţial este a consona “ÎNTRU’ , a dezoculta fiinţa adevărată a .unor ipostaze umane, a unor p riv e liş ti, a unor modeste obiecte sau roade ale pămîntului. Copaci în furtună, balerine în plin elan, pregnanţa unui nud, tragismul unei m işcări, flori îndoite sub greutatea parcă a culorii, dar şi liniştea senină a unui deal maramureşean, aleasa poezie a unui obraz de fată; totul parcă se supune unei noi ordonanţe ce aminteşte de ritmurile de creştere vegetală a FIRII, pe care atît de adine o înţelege şi o respectă artistul.
R înd pe rîn d semnele de ind iv idua lizare se estompează, imaginea devenind o ipostază cromatică prinsă elegant în montura savantă a duetulu i; cu loarea preţioasă prin suprapuneri succesive devine translucidă din care se ridică un acord dominant - verde - albastra.
Adesea vitalitatea debordantă este prezentă prin modularea verdelui, peste care artistul caligrafiază rafinat cîteva elemente de stabilizare a imaginii. Şi de aici, graniţa dintre “figurativ” şi “ n o n fig u ra tiv ” adesea se destramă. Dincolo de reguli, de cutume se edifică un univers original în care adevărul este su sţinu t de această partitură plastică de o rară originalitate: linie sintetică,: capab ilă prin virtuoase modulări să fie expresivă sau fluentă
,cU eleganţă şi lirism, neaşteptate şi preţioase alăturări cromatice.! R etrospec tiva VIORELNIM IGEANU este un însemnat evenim ent -artistic integrîndu-se
• trad iţie i m uzeului de promovare a valorilo r autentice din arta contemporană românească.
D r. A lexandra RUS
Cartea de ştiinţă
M i c t r a t a t d i F I T O T E H N I E
s i i i s E
Este vorba despre lucrarea M ic t r a t a t de FIT O TEH N IE: dacă volum ul I se ocupa de "Cereale şi leguminoase pentru boabe”, cel apărut acum tratează "P la n te o lea g in o ase , tex tile ,
tuberculifere şi rădăcinoase”, urm înd ca volumul III să cu p rin d ă "T u tu n u l, h a m e iu l, p lan te medicinale şi aromatice”. Prezentînd plantele care intră în sfera de activitate şi de cercetare a fito tehniei, au toru l u rm ăreş te să o rien teze specialistul în aplicarea tehnologiilor în diferite condiţii de climă şi sol, pe baza cunoaşterii temeinice a elementelor de biologie ale plantelor. Volumul de faţă se referă la p lan te le oleaginoase (floarea-soarelui, inul pentru ulei şi inul mixt,, ricinul, rapiţa, şofrănelul, susanul), p lan tele textile (inul pentru fibre, cînepă, prelucrarea inului şi cînepii în topitorii, bum bacul), p recum şi la
(jyţjeditotfa de duminică')
(Ed. CERES, 1997)
La m ai puţin de un an de la apariţia prim ulu i volum, recent
i , apărut, la Editura CERES, cel d e -a l do ilea a l u n e i lu cră r i de proporţii, p e care autorul, p rof. u n iv . dr. Leon Sorin MUNTEAN, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, a gîndit-o sub form a unu i triptic de specialitate, într-un domeniu al agriculturii - cultura plantelor de cîm p-de însemnătate covîrşitoare
' în asigurarea bazei alimentare a o m u lu i ş i de fu r a ja r e a animalelor.
p lan te le tu b erc u life re şi răd ăc in o ase (cartoful, sfecla de zahăr, cicoarea).
Sînt com entate condiţiile optim e de vegetaţie, m ăsurile fitotehnice necesare în vederea punerii în valoare a potenţialului genetic al so iurilor şi hibrizilor, m ăsurile tehnologice m odem e şi cele m ai ad ec v a te , care v izează p ro d u c tiv ita te a , reducerea consum urilor de energie etc. în scopul sporirii randam entului fotosintetic al plantelor.
L u c ra re a se ad rese a ză s p e c ia liş t i lo r d in producţia şi cercetarea agricolă, studenţilor de la facultăţile de agricultură şi biologie, p recum şi tuturor celor interesaţi în cunoaşterea celor mai im portante elemente de bioecologie şi tehnologie, de c u ltiv a re a ace sto r p lan te d e c îm p , cu întrebuinţări multiple în alim entaţia om ului, în furajarea anim alelor şi ca m aterie prim ă pentru
diverse industrii. O bibliografie b o g a tă , în c a re p o n d e re a autorilor rom âni e covîrşitoare - demonstrînd faptul că nu de specialişti de elită ducem noi lipsă - însoţeşte acest al doilea volum, sporindu-i, indiscutabil, valoarea.
Michaela BOCU
Readucem în atenţie una din interpretările posibile ale Sufletului:0 Substanţă Fiinţală Spirituală creată şi individualizată în Om ca eipresie a Viului din noi printr-o filiaţie spirituală - o Mişcare ca Spirit a Spiritului Absolut - Dumnezeu. Dicţionarele apărute pînă acum nuanţează psihicul ca proprietatea materiei superior
organizate de a reflecta realitatea obiectivă”. De aici şi noţiunea de psihism al omului: "ansamblul fenomenelor psihice ale unui individ”. Caracterizările invocate delimitează suficient natura celor două realităţi ale corpului uman. Sufletul aparţine Sferei Spirituale a Existenţei, iar psihicul celei Materiale. Concomitenţa în acţiune a acestor două realităţi - Suflet şi Psihic - este evidentă. Ba mai mult, ele chiar dacă sînt entităţi distincte • prin natura lor, se întrepătrund şi se influenţează reciproc. Ele nu trebuie confundate aşa cum de multe ori se enunţă eronat de pe poziţii strict materialiste. Energiile lor sînt întru totul diferite. Sufletul fiind Substanţă Spirituală, creată şi individualizată, este expresia de limbaj creator a Spiritului Absolut (Dumnezeu). Psihicul corpului, uman, ca proprietate superioară a Materiei are reacţii energetice provenite din sfera legilor raţiunii, a legilor fizico-chimice - biologice specifice creierului omului. Raportul Suflet-Psihic se realizează în sensul raportului fundamental ' Esenţă-Existenţă. Cum materia în sine nu are Viaţă fără "Viul” şi (Sufletul), printr-o concepţie Mistică (atotcuprinzătoare) şi o corelaţie logică, putem accepta că viaţa Psihicului de datoreşte
Energiilor Sufletului, Mişcării Sufletului în mecanismele organismului uman. în acest sens filosofia creştină (a se vedea Filosofia de Paolo Dezza S.J. editată la Roma - 1993) invocă şi relaţia Potenţă-Act. - Astfel înţelegem noi mişcarea minţii în psihicul uman ca fiind însăşi actele raţiunii stabilite de complexul legic biologic. Dar energia acestor acte ale minţii provine din cinetica Sufletului, din prelungirea în unitate a acţiunii Sufletului în organismul uman. Creierul fără Energia "Viului” (Sufletul) este o materie superior organizată, dar fără viaţă. Aşa fiinţînd fenomenele, se poate deduce şi diferenţa dintre Minte şi Conştiinţă, aceasta din urmă formîndu-se în complexul unitar de realitate Suflet-Corp = OM din Spaţiul Spiritual în acţiunea Sufletului în Corpul uman şi deci în psihic.
Există un principiu al Ştiinţei care admite că ”nu putem crea nimic din "Nimic”. Meditaţiile noastre care au caracterul unor încercări laice de a gîndi viaţa mai în profunzime nu fac altceva decît să indice Calea Spirituală prin care ne putem apropia de Adevăr, fiecare în felul lui. A rămîne "robii” unei concepţii tiranic-materialiste prin care am fost instruiţi o jumătate de secol, educaţie care mai persistă încă în mulţi oameni, fie ei chiar specialişti în materie, este o aberaţie care nu ne-o permitem. Aceasta pentru simplul motiv că Materialitatea şi Spiritualitatea formează un Sistem Existenţial atotcuprinzător.
Emiliu DRÂGEA
u i u i t m i m n r n1
Important de la CCFc e n t r e în 8 fe b ru - FRANţAis a rie a.c., la oraclujnapoca 1 9 , C e n tru l
C u ltu ra l F ra n c e z d in C lu j- N apoca vă invită la un recital de m uzică franceză susţinut de cîntăreaţa V ăro n iq u e Pestei. O voce caldă, pe care n-o veţi uita. B iletele au fost puse în vînzare la casa de bilete a Filarm onicii (P-ţa Ştefan cel M are nr. 14), în tre o re le 1 1 -1 7 , te le fo n 19-53-63.
*** .
Doriţi să obţineţi un certificat de c o m p e ten ţă lin g v istică în limba franceză? Centrul Cultural Francez îi invită pe cei interesaţi la o nouă serie de cursuri de antrenament în vederea obţinerii a te s ta tu lu i de c o m p e te n ţă lingvistică. D urata cursului este de 5 să p tă m în i (1 5 o re ), şedinţele se desfăşoară sîm bătă între orele 9-12. Tarif: 250.000 lei (plata în 3 tranşe). înscrieri şi in fo rm aţii sup lim en tare la secretariatul C entrului Cultural Francez, str. I.I.C .B rătianu nr. 22, telefon 19-85-51.
«61 Sî«î“ p m ş l i «a M bâdă
Teatrul de Păpuşi I P U C K in v ită p e a i a spectatorii săi fideli
la reprezentaţiile sale />VKK de d u m in ică , după
urm ătorul program : la o ra 10 - " C ră ia s a Z ă p e z i i” - s e c ţia rom ână; la o ra 12 - "A lbă ca Z ăp a d a ” - s e c ţia m a g h ia ră . Spectacolele au loc în sala Casei M u nic ipa le de C u ltu ră (P -ţa Unirii nr. 24).
C ercu l "B ru n o G ro n in g ” - A ju to r şi tăm ăd u ire pe cale sp iritu a lă p rin în v ă ţă tu ra lui B ru n o G ro n in g - a n u n ţă că
u rm ă to a re a î n t î ln i r e e s te program ată pentru d u m in ică , 1 fe b ru a r ie a .c ., o ra 17, la sediul F u n d a ţie i "H e lta i” d in C lu j- N apoca, str. C lin icilor nr. 18. In fo rm a ţ ii s u p lim e n ta re Ia telefon: 19-12-76.
£jniversitntenp o p u l a r *
L u n i, 2 fe b ru a r ie , de la ora 17, M e d a l io n E m in e s c u .P re z in tă : d r . . C o n s ta n tinCubleşan, scriitor, M ircea Popa, critic literar, prof. dr. doc. Crişan M ircioiu. V a urm a un recital de p o e z ie s u s ţ in u t d e M a r ia M u n te a n u ş i P a u l B a sa rab , actori ai T eatrului N aţional din C lu j-N a p o c a ; la o r a 1 8
'A telierele C entrului "Phoenix” . W o rkshop : A u to p ro g ram area eficientă - cheia succesului în viaţă.
Cursuri ia Universitatea
Tehnică
U n iv e rs ita te a T eh n ică d in C lu j-N ap o ca o rg an izează , la Facultatea de M ecanică, cursuri de scurtă durată (5 zile, cîte 4 o re d u p ă -a m ia z a ) p e n tru instruire în următoarele domenii:
tehno log ii curate • T ehnologia s i c a lc u lu l m a te r ia le lo r c o m p o z ite • C A D • M eto d a e le m e n te lo r f in ite • M e to d a e le m e n te lo r d e f r o n t ie r ă • M a n a g e m e n t e n e rg e tic • P r o b le m e d e o p t im iz a re . Inform aţii şi înscrieri se fac zilnic la telefon 415601, între orele 10- 13 (prof. H orea Ilea). Se asigură acces indiv idual la laboratoarele şi reţelele de calculatoare 486 şi P E N T IU M . C u r s u r i le s în t p re d a te d e c a d re d id a c t ic e specializate cu sprijinul U niunii E u ro p e n e . P re ţu l c u rsu rilo r: 130.000 lei/cursant/curs.
U .T . C lu j-N a p o c a o rg a n izează, la Facultatea de M ecanică, cursuri d e scurtă durată (5 zile , c îte 4 o re d u p ă -a m ia z a ) de in s t r u i r e în u t i l i z a r e a IN T E R N E T .
S eriile v o r începe în flecare a IlI-a z i de luni d in fiecare lună, î n s c r ie r i l e p r im in d u - s e la telefonul 415601, între orele 10- 13 (prof. H orea Ilea).
Se asigu ră acces individual Ia re ţe le le de calculatoare 486 şi PE N T IU M conectate la Internet ( f u l l a c c e s ) . C u rs u r i le s în t p r e d a te d e c a d re d id a c t ic e specia lizate cu sprijinul Uniunii E u ro p e n e . P re ţu l c u rsu rilo r: 130.000 lei/cursant.
Rubrică realizată da Michaala BOCU
Cî«tigaţi u n te le v iz o r c o lo r
participînd la tombola Z iua S iPERANTEI99
- acţiune cu scop umanitar organizată de
" L , UMAN CLUB ADEVĂRUL 4 / M I K 0 7 R O N I Cde Cluj
INTERNATIONAL TMADIMG LTOV TV o VIDEO • HIFI • PHOTOCl uj -Napoca
S în t nen u m ăra ţi sem eni de-ai n o ştri - cop ii şi v îrs tn ic i - c a re n u au a v u t p a rte d e să rb ă to ri d e ia rn ă , a ş a c u m le-au d o rit. D oar tr is te ţea şi s in g ură ta tea îi m ai în so ţesc în v ia ţa de f ieca re z i. P a rtic ip a re a d u m n eav o as tră n e v a a ju ta s ă le d ă ru im speran ţă , p rie ten ie şi sen tim entu l c ă nu m ai s în t a tît de sin g u ri. S u m ele co lec ta te d in d o n a ţii le d u m n e a v o a s tră v o r fi d estina te a ju to rării Ş co lii spec ia le de co p ii d in H ued in şi C ăm in u lu i d e b ă tr în i d in C lu j-N ap o ca . 1
V ă oferim şansa de a cîştiga un televizor color oferit de firm a M IK O TR O N IC . Participarea la tom bo lă este condiţionată de depunerea în contul UM AN CLUB' nr. 45.10.71.262 deschis la B C R B ucureşti, sector 2, str.Pop L azăr n r .8 , a* sum ei m inim e de 5.000 lei. Succesul tombolei i-a determ inat pe organizatori să decaleze data tragerii Ia sorti. o
( ■
I la tom bola ”Z iua Speranţei” |I I ‘ — ” i D ecupaţi talonul, completaţi-1 şi trim iteţi-1 pe ad resa "A devărului de I11 N u m e le ................________ ..............._ _ _ _ .... I Cluj”, înso ţit de actul ju stifica tiv de depunere în b a n că a sum ei m inim e II de 5 '00 9 le i- C ele de m ai sus p o t f i d e p u se s i d ire c t la r e d a c ţia *j j P r e n u m e le ............................- -------- ........--- ....... j "A D EV A RU L de C luj” , str.N apoca m . i e . C lu j-N apoca, în cutia poşta lă 1
ii “•I I lo c a l ita te a 11 co d
.nr.ap......___ . telefon .
. . . | I
care are înscris genericul: Pentru tom b o la "Z IU A SPER A N Ţ EI”, p înă la I 15 fe b ru a r ie . 1998. |
T ragerea Ia sorţi a tom bo le i v a avea lo c lun i, 16 f e b ru a r ie 1998 la o ra I 12, la m agazinul M U SIC O L O R , P ia ţa M .V iteazu l. ’ J
R elaţii suplim entare p o t f i obţinute de la U M A N C L U B C lui-N apoca. i str.Piezişă n r. 17, tele fon 1 9 4 6 -0 0 . 1
sîmbătă, 31 ianuarie -duminică. 1 februarie 1 9 9 8 P O L I T I C A c t o P l ă g i
Continuă neînţelegerile dintre PD şi PNTCDIn locul miniştrilor demisionari, i»D va cere noi posturi de prefecţi
PD va propune la negocierile din cadrul coaliţiei să i se atribuie încă şase p ostu ri de prefecţi sau subprcfecţi, în locul m in iştrilo r dem isionari, a declarat, v ineri, p resei, p re fec tu l de Suceava,
Vasile Ilie, citat de corespondentul MEDIAFAX. Potriv it lui Ilie, obţinerea acestor posturi, ca şi preluarea Bancorex şi a Gărzii Financiare, sînt cereri cu care PD p leacă la negocieri. “Am m en ţin u t în co n tinuare cererea de a prelua Bancorex şi Garda Financiară. M ai sînt propuneri, d in partea PD, ca în locul celor şase miniştri demisionari, să se dea şase prefecţi sau subprefecţi. Acestea sînt cereri cu care se pleacă la negocieri”, a precizat prefectul de Suceava.
Remus Opriş consideră
A c o r d u l d e c o l a b o r a r e a c o a l i ţ i e i t r e b u i e s ă
c u p r i n d ă a n g a j a m e n t u l p a r t i d e l o r c ă n u v o r
i n i ţ i a ş i s u s ţ i n e o m o ţ i u n e d e c e n z u r ăAcordul de colaborare politică
şi de func ţio n are a co a liţie i treb u ie să c u p r in d ă , p r in tre a lte le , an g a jam e n tu l tu tu ro r partidelor sem natare câ nu vor iniţia şi nici nu vor susţine o m oţiune de cenzură, a declarat, v ineri, agenţiei M E D IA FA X , Rem us Opriş, vicepreşedintele PNŢCD şi m em bru în echipa de negociere a nou lu i acord.
El a adăugat că va solicita şi includerea unui text care să arate că, în raport cu partenerii de dialog social, sem natarii trebuie să sc situeze pc poziţia partidelor aflate în structura Executivului.
Surse din conducerea PNŢCD a u p re c iz a t c ă , în t im p u l discuţiilor dc la C otroccni, Ia elaborarea com unicatu lu i final, Pa rtid u l D em o cra t s -a o p u s oricărei prevederi referitoare la atitudinea p a rtid e lo r în cazu l unei moţiuni dc cenzură.
Acordul de colaborare politică v a c re a u n m e c a n is m de colaborare şi com unicare între form aţiuni, p rin institu irea unor structuri cu atribuţii distincte. Se va c rea un C o n s iliu p o litic , form at din liderii partidelor şi primul m inistru , care vo r avea ca scop a rm on izarea decizie i politice, m onitorizarea stadiului politic al ap licării reform ei şi d e ten s io n area c o n flic te lo r , a spus Rem us Opriş.
T o t C o n s iliu l p o lit ic e s te posibil să deţină şi a tribuţii de arbitraj. D e asem en ea , se va c o n s t itu i o s t r u c tu r ă de a rm o n iz a re a a c t iv i t ă ţ i i p a r la m e n ta re la c a re v o r participa conducerile grupurilor p a r la m e n ta re a le c o a l i ţ ie i , m in is tru l p e n tru R e la ţ ia cu P a rlam en tu l ş i m in iş tr i i d in dom eniile cărora le vor aparţine leg ile ce v o r fa c e o b ie c tu l
^negocierilor parlamentare.Aceste structuri de colaborare
vor extinde colaborarea, de la nivelul conducerii partidelor, la cel al structurilor parlamentare, a d ic ă p în ă la c o m is iile de specialitate . “S-a observat că divergenţele pe fond apărate la a n u m ite le g i în c o m is iile parlamentare au fost amplificate în d is c u ţ i i le d in g ru p u rile parlamentare şi în dezbaterile în plen, în Ioc să fie estompate”, a consta ta t R em us O priş. El a rem arcat că “astfel de poziţii nenegociate s-au transformat, în tim p , în s ă g e ţi îm p o tr iv a Executivului” . T extul acordului trebuie făcut public, a precizat vicepreşedintele PN ŢCD , care s -a d e c la ra t “ îm p o tr iv a înţelegerilor secrete care, apoi, sînt făcute publice trunchiat ’.
C o m u n ic a tu l c o n v e n it de lid e rii c o a liţie i , în p rezen ţa preşedintelui Constantinescu, la întîlnirea de m iercuri noaptea, arată că acordul de colaborare politică şi funcţionare a coaliţiei v a f i a d o p ta t p în ă lu n i, 2 februarie.
i inacceptabilăi o posibilă cerere i a PD privind | suplimentareai posturilor-de prefecţiI R e m u s O p r iş , s e c re ta ru l | general al Guvernului, consideră | “de neacceptat” ideea avansată
de p refectu l PD dc Suceava,I V a s ile I l ie , p o tr iv i t c ă ru ia | Partidul D em ocrat ar trebui să | primească, în locul m iniştrilor I demisionari, un num ăr egal de
prefecţi sau subprefecţi.I “Acum problema care se pune | este de păstrare a prefecţilor ş i , | s u b p re fe c ţilo r PD şi n u de
sporire a num ărului acestora”, a I precizat agenţiei M EDIAFAX | Remus Opriş care, în calitate de | vicepreşedinte al PNŢCD, face. parte şi din echipa de negociere ' a noului acord de colaborare aI coaliţiei.| E l s-a declarat surprins de i p ro p u n e re a p re fe c tu lu i de
S u c e a v a ş i a re m a rca t că I “reprezentanţii PD au pus pe | m asa negocierilor din ultim ul j tim p nenum ărate oferte care au . fost prezentate partenerilor de
c o a li ţie , fă ră a av ea , în să , I m an d a tu l c o n d u ce rii PD în | ansamblul ei” .
P a rt id e gu ve rn a m en ta le
ş i d in o p o z iţ ie a cu ză modul
în ca re G u vern u l încearcă să în ch id ă gu ra p rese i
P.D.S.R.: “Ordonanţa Guvernului Ciorbea institutionalizează cenzura presei prin justiţie"
P.D.S.R. apreciază că Ordonanţa Guvernului Ciorbea privind acordarea despăgubirilor c iv ile cu titlu de daune morale “interzice presei dreptul la adevăr şi, practic, instituţionalizeaza cenzura'presei p rin ju s tiţie” .
Principalul partid d in opoziţie solicită retragerea ordonanţei sau cere ca ea să fie dezbătută de urgenţă în Parlament pentra a putea fi modificată.
Intr-un comunicat dat ieri publicităţii, Biroul de presă al P.D .S.R . aminteşte că preşedintele Constantinescu şi unii m em bri ai Guvernului au atacat în m ai m ulte rînduri presa independentă. “De la calificativul de “Pravdă colorată” acordat unui z ia r incomod, pînă la acuzele aduse recent presei-că a inventat şi a întreţinut criza politică- lucrurile au evoluat nefiresc. în acest context, O rdonanţa vine ca o pedeapsa aplicată presei pentru refuzul ei de a minim aliza cauzele si c o n se c in ţe le c r iz e i g u v e rn a m e n ta le , asum îndu-si responsab ilita tea de a spune adevăru l şi de a comenta evenim entele de pe scena politică rom ânească”, se arată ia comunicat.
Partidul Alternativa României consideră că esteîncălcat dreptul fundamental la libera exprimare
Partidu l A lternativa R om âniei, m em bra a l Convenţiei Dem ocrate, consideră că O rdonanţa de urgenţă a Guvernului creează premisele încălcării dreptului fundamental la liberă exprim are şi, ca atare, se im pune retragerea sa.
P.A.R. apreciază că textul ordonanţei este confuz. “Un astfel de proiect trebuie inclus în strategia de reformă instituţionala a Rom âniei care să aibă în vedere şi armonizarea cu legislaţia europeană, dar şi cu tratatele internaţionale privitoare la respectarea drepturilor omului”, se precizează într-un comunicat al B iroului de presă al partidului.
z y
P D S R d e m a s c ă p r e s i u n i l e P u t e r i i a s u p r a
r e p r e z e n t a n ţ i l o r s ă i î n a d m i n i s t r a ţ i a l o c a l ăDeputatul A lexandru L âpuşan (PDSR) critică în term eni duri
politica dc racolare a p rim arilo r condusă dc liderul PD C luj, Iuliu Păcurariu. în opinia lui L ăpuşank dem ersurile lu i Iu liu Păcurariu sînt dc natură să blocheze p rocesu l dc apropiere dintre PD SR şi PD, declanşat la n ivel central. R eacţia deputatului L ăpuşan vine după înscrierea în PD a prim arulu i din com una C ăm ăraş, ales în funcţie în anul 1996 pc listplc electorale ale PD SR . “PD Cluj, folosind tactici îm prum utate d in cam pania electorală a PN ŢC D , pc fon d u l u n o r p re s iu n i im e n se şi p e rm a n en te e x e rc ita te de reprezentanţii actualei Puteri (Prefectură, serv icii descentralizate) asupra m em brilor PD SR din adm inistraţia locală, încearcă să creeze breşe în structura unor o rganizaţii locale ale PD SR ” - declară Alexandra Lăpuşan.
în mai m ulte rînduri Iu liu Păcurariu a declarat că reprezentarea social-dcmocraţici pc scena politică rom ânească v a deveni apanajul PD, carc va absorbi oam enii de valoare din PD SR . P înă în prezent 3 primari din partea PD SR au trecut la PD, în ju d e ţu l C luj. Ei şi- au justificat gestul prin in teresul sporit al liderului PD Cluj faţă de problem ele com unităţilor locale.
Uniunea Forţelor Patriotice va încerca să se extindă către alte judeţe
Regulamentul d e funcţionare a l U FP a fo s t d e f in it iv a t în această săptâm înâ, după o nouă re p r iz ă de c o n s u l tă r i î n t r e , formaţiunile care au aderat Ia Uniune. Consiliul de coordonare a l U F P , a lc ă tu i t d in reprezentanţii acestor formaţiuni, se va reuni din n o u în cursul să p tă m în ii v i i to a r e p e n tru d ezbaterea u n u i p ro g ram de ac tiv ita te , d isc u ta t m ie rc u r i num ai în faza d e proiect. Se a ş te a p tă ca p ro g ra m u l să definească stra teg ia extinderii
UFP către no i ju deţe . G heorghe M u d u ra , m e m b ru în B iro u l operativ, subliniază că între U FP şi organismele sim ilare create în alte judeţe n u v o r exista relaţii de subordonare. M udura crede că, în co n d iţiile p recon iza te i m odificări a L eg ii e lectorale, U F P a r p u te a d e c id e să se tran sfo rm e în tr -o a lia n ţă cu scopuri politice. “De altfel, şi chestiunile de ordin social au un su b s tra t p o l i t i c ” , a p re c ia z ă Mudura.
D.B.
De la Cluj, Cerveni vede cu ochi mai limpezi naţionalismul
c e l e b r u l a v o c a t îş i a r a t ă s i m p a t i a n u n u m a i p e n t r u G h e o r g h e F u n a r , d a r ş i p e n t r u A l C a p o n e , p e c a r e l - a r a p ă r a î n t r - u n p r o c e s , “ d a c ă a r ie ş i d in g r o a p ă ş i a r v e n i în R o m â n ia " -
N iculae Cerveni se declară adeptul unei doctrine politice c o m b in a te , a lc ă tu i tă din liberalism şi “condim ente” naţionaliste. De altfel, primul contact al lui Cerveni, prezent ieri, la Cluj-Napoca, a fost cu prim arul Gheorghe Funar, pe • care îl consideră “ lider de opinie al PUNR”. “Nu putem face abstracţie de naţionalism în m o m e n tu l a c tu a l” , p re c iz e a z ă l id e ru l PL, adăugind câ o apropiere dintre p a rtid u l său şi PU N R “ar putea fi interesantă” .
C erv en i re fu ză să ofere amănunte despre întîlnirea cu G h e o rg h e F u n a r . T o tu ş i, r e c u n o a ş te c ă în cad ru l d iscuţiilor au fost abordate şi problem e de na tură politică. L ideru l PL nu îş i ascunde sim patia faţă de prim arul din C lu j-N apoca, îm p reu n ă cu care vrea să deschisă aici o
ca fen ea lite ra ră , unde să sc discute şi subiecte politice. “Şi eu am fost exclus” - îşi aminteşte. Cerveni, facînd astfel o paralelă între trecutul său şi prezentul lui Gheorghe Funar.
P o a te n u în tîm p lă to r în contextul vizitei sale la Cluj- N a p o c a , a v o c a tu l C e rv en i v o rb e ş te d e sp re le g ă tu rile p a r tid u lu i său cu p la tfo rm a liberală din UDMR. “PL doreşte să facă o absorbţie de membri ai platform ei liberale maghiare. A m şi stabilit unele contacte” - afirm ă N iculae Cerveni. EI nu se sfieşte să declare acest lucra, după cum nu se sfieşte să facă c u n o sc u t că, în c a lita te de a v o c a t, l - a r a p ă ra şi p e gangsterul A l Capone, “dacă ie s e d in g ro a p ă şi v in e în România”. Cerveni dezvăluie că, d in pricina presiunilor CDR, nu a putut - într-o anumită perioadă să-i apere în instan ţă pe cei
acuzaţi dc corupţie. In trat în conflict deschis cu CDR, liderul PL se arată dispus să îşi utilizeze arta avocăţească în sp rijinu l oricui o solicită, chiar dacă este vorba de M ircea Horia H ossu o r i S e v e r M u reşan , c au z e considerate de m ulţi pierdute.
R eferindu-se la războiul cu CDR, Cerveni precizează că nu a venit m omentul primei etape. “A veţi răbdare” - îi povăţuieşte liderul PL pe ziarişti, subliniind că a re de fă cu t d e z v ă lu ir i senza ţio n a le . Făcînd apel la p a rtid e le lib e rale d in C D R , C erveni le aminteşte liderilor acestora că priza lor la public a s lă b it c o n s id e ra b il . E l îi sfătuieşte pe aceştia să părăsească C D R şi să se alăture Proiectului L iberal. N aţional. “In d iferen t c în d v o r avea Ioc a leg erile , num ai un partid liberal u n it p oa te în fru n ta cu succes un scrutin care, sînt convins, v a fi
necruţător cu partidele care vor alege şi pe mai departe, c a le a d e zb in ă rii fo rţelo r liberale” - susţine Cerveni.
Pînă una alta, liderul PL se v e d e n e v o it să ignore problemele legate de unitatea filialei liberale clujene. După u n c o n f lic t personal cu anum iţi membri susţinuţi de. C erveni, copreşedintele PL Cluj, Claudiu Mărginean, a renunţat Ia politică pentra a se d e d ic a afacerilor. M ărginean, fost lider al PL ’93 C luj, este unul dintre fondatorii organizaţiei locale a PL (formată din contopirea filialei PL ’93 cu aceea a PNLCD), pe care a susţinut- o cu sume de bani însemnate. A nul trecut, rivalii săi politici l-au acuzat pe Mărginean că a g e s tio n a t fraudulos fondurile partidului.
Dan BRIE
Alegeri la RS.M.Gherla
PUNR so lic ită in te rv en ţia p reşed in te lu i ţă rii în rem ed ierea "co n tro v erse lo r se rio a se " p rovocate de p ro iec tu l Legii p rivatizării
V aleriu T abără consideră câ in tervenţia p reşed in te lu i E m il Constantinescu ar putea soluţiona “controversele serioase” declanşate p rin angajarea răspunderii G uvernului pentra proiectul de Lege p riv ind p rivatizarea . “S în tem decişi să depunem o in iţia tiv ă legislativă care să corecteze pe fond această lege. Pentru a evita un asem enea dem ers parlam entar, a r fi de dorit ca dum neavoastră să cereţi reexam inarea legii şi dezbaterea acesteia în şedinţa com ună a celor două cam ere” - se arată într-o scrisoare deschisă adresată de Valeriu Tabără p reşed in telu i E m il C onstantinescu.
Şedinţele de alegeri la formaţiunile politice din oraşul Gherla se ţin lanţ. D upă P.N.L. şi P.U.N.R. iată că zilele trecute a urm at P.S.M ., un partid care în ultim ii an i a reuşit să atragă în localitate peste 500 de m em bri şi simpatizanţi. în cadrul Conferinţei organizaţiei orăşeneşti P.S.M. Gherla s-au dezbătut multe probleme organizatorice. Cele m ai aprinse discuţii s-au purtat pe marginea activităţii economice din localitate, un aspect deloc de neglijat, avînd în vedere greutăţile întîmpinate în derularea producţiei în cele m ai importante societăţi comerciale din oraş. Membrii P.S.M . care au luat cuvîntul s-au referit şi la problem ele sociale ale gherlenilor căutînd soluţii de ieşire din impas. De fapt, Organizaţia P.S.M . s-a afirm at şi se afirm ă ca un partid cu un program de activitate pe term en lung care este respectat întocm ai de membrii m arcanţi. în funcţia de preşedinte al Organizaţiei orăşeneşti P.S.M . Gherla a fost reales V ic to r M achedon.
SZEKELY Csaba
V i n o v a t e p r e ş e d i n t e l e C o n s t a n t i n e s c u !
Alexandra Lăpuşan preconizează escaladarea tensiunilor interetnice în Transilvania
Transilvania va fi în curînd teatral unor grave conflicte interetnice, opinează deputatul A lexandru Lăpuşan (PDSR). Fostul m inistru al Agriculturii în Guvernul V ăcăroiu identifică sursa posib ilei escaladări a tensiunilor în greşelile politice ale preşedintelui Em il,Constantinescu. “Promiţînd tuturor (?) abso lven ţilo r m aghiari de liceu că v o r avea locurile asigurate în învăţămîntul superior, preşedintele Rom âniei face o gravă discriminare întK studenţii rom âni şi cei maghiari” - declară Lăpuşan. Deputatul clujean apreciază câ afirm aţiile în acest context, făcute de Constantinescu 1» B udapesta, vor determ ina apariţia suspiciunii între românii şi maghiarii din Transilvania, L iderul PDSR, Ion lliescu', critică politica de cedare a Convenţiei Dem ocrate în faţa pretenţiilor maghiare. PDSR consideră ca actualul Cabinet m inoritar trebuia alcătuit prin excluderea (şi a) UDMR ® Ia guvernare. N u cu m ult timp în urm ă, lliescu justifica tendinţele naţionalii ale partidului său prin sugestia dată în acest sens de electoratul PDSIL
YjP
9 B T W T - P U B L IC IT A T ECLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tei/lax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: SÎmbătă, 31luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. -duminică, 1 fcbfU3ri6 1 998;
Managerul Societăţii Comerciale
F IM A R O S Acu sed iu lu i Cluj-Napoca, str.M axim G orki nr.167
convoacăAdunarea Generală
Extraordinară a Acţionarilorpentru data de 16.02.1998, ora 14 la sediul
societăţii pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul z ile i de 13.02.1998, cu următoarea ordine de zi;
1.A probareaprogram ului de restructurare.2. Aprobarea m od ificării s ta tu tu lu ip riv ito r
la tranzacţionarea acţiunilor.3. Aprobarea listei m ijlo a ce lo r jixep ro p u se
p e n tru casare. . ■ _ . .4. D iverse.I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n
064 /435059 in t.l30.
Regia Autonoma de Termoficare
B -d u l 21 D ecem brie 1989 nr.79 Cluj-Napoca
angajează urgent, prin concurspe perioadă nedeterminată:
e inginer mecanic- condiţii: -studii superioare tehnice,
- vechime în specialitate 5 ani,- experienţă în activitatea de instalaţii Şi centrale termice;
• strungar_ - condiţii:
- studii - şcoala profesională, meseria de strungar,- experienţă în meseria de strungar, frezor, rectificator,- a doua calificare să fie de frezor sau rectificator.
Concursul va avea loc la sediul unităţii în ziua de 12 februarie 1998, ora 8.
Cererile se vor depune pînă la data de 10 februarie 1998.
W F O R M A Ţ I b S U P L I M E N T A R E S E P Q T & O B Ţ I N E M T E L E F O N 4 3 0 8 7 8
UNIVERSITATEA
’ iABEŞ-BOLYÂTCLUJ-NAPOCA
oreanizează CONCURS1
pentru ocuparea următoarelor posturi:
• FO C H IST IH şi T ÎM P L A R- î n d a ta d e 10.02 .1998
• E L EC TR O M EC A N IC T E L E CO M UNICAŢII 1 - în da ta d e 13.02.1998
R e l a ţ i i la S e r v i c i u l P e r s o n a l , t e l e f o n 1 9 3 2 3 1 .
S o c i e t a t e a C o m e r c i a l ă
A L I M E N T A R A S Aorganizează
LTC JTA TIE P U B L IC Ă D E S C H IS Ă pentru vînzare de m ijloace fixe şi obiecte de
inventar în fiecare miercuri, orele 10-12, în str.Horeanr.57. (603844)
A GENŢI A DE PUBLICITATE
o fe ră tuturor p e r s o a n e lo r ju rid ice serv ic ii d e pub licitate ş i ca m p a n ii p rom o ţion a le
în p re s a lo ca lă şi c en tra lăm ai sim plun u se poate
nstanţa
ADEVARUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
a n u n ţ ă î n t r e r u p e r e a f u r n i z ă r i i e n e r g i c i e l e c t r i c e
în zilele de 2 , 3 , 4 , 5 şi 6 februarie 1998, între orele 8-17, pe străzileHaşdcu, Remetea, Mărginaşe şi Păstorului.
DAKAR SR L B a la M are vinde en
la preţuri foarte avantajoase.^ Informaţii la telefon | 062/432346 sau 062/'-
424500, intre orele 9-17.
Societatea ComercialaFARM EC S A
Cluj-Napocastr.H .Barbusse nr.16
a n g a j e a z ă
- bărbatCondiţii: - studii de specialitate;
- experienţă în domeniu.
I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e s e p o t o b ţ i n e l a
t e l e f o n 4 3 2 8 8 4 / 1 8 0 - b i r o u l P e r s o n a l .
Societatea ComercialaFARMEC SA
Cluj-Napocastr.H .Barbusse nr.16 - =
a n g a j e a z ă c u c o n t r a c t d e m u n c ă
- pentru cabinetele cosmeticeCondiţii:
- cosmeticiană cu pregătire de specialitate;- carnet de conducere categoria B.
I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e s b p o t
o b ţ i n e i a t e l e f o n 4 3 2 8 8 4 i n t e r i o r
1 8 0 - b i r o u ! P e r s o n a l .
VINZARICUMPĂRĂRI
• Vînd sau închiriez garaj auto p e n tru a c t iv i tă ţ i p ro d u c tiv e . In fo rm a ţii Ia te l. 1 8 -1 3 -8 2 . (567640)
• C um păr acţiuni. Tel. 19-92- 03. (596603)
. • V înd teren cu pom i fructiferi (m e r i) în D îm b u l R o tu n d . Inform aţii la telefon 18-03-09. (567589)
• V înd urgen t apartam ent 5 cam ere, d epend in ţe , etaj 1, în casă particulară cu acces în curte şi p o sib ilita te d e m ansardare. Inform aţii zilnic după orele 17, tel. 41-64-38. (567486)
• C um păr urgent apartam ent 2-3 cam ere în Grigorescu. Tel. 18-03-09. (567590)
• V înd apartam ent Tel. 15- 65-64. (597579)
• V înd garsonieră confort II M ănăştur str. G îrbău nr. 18 ap. 2 7 o re le 1 0 -1 2 si .1 6 -1 8 . (597593)
• C um păr apartam ent Zorilor. O fer 85-90 m ilioane. Tel. 12- 28-92. (597626)
. • V înd apartam ent 2 cam ere confort 2 etaj 2 G heorgheni str. L ă c ră m io a re lo r n r . 9 ap . 29 . V izib il sîm bătă, du m inică în tre orele 12-18. (597671)
• C u m p ă r D acia 1310. TeL 13-55-11. (567638)
• V în d p iese VVV J e t ta , 1982, ieR in . TeL 43-27-55. (567653)• V înd D acia 1300. Tel. 17-
82-31. (5 6 7 6 2 4 ) .• V în d repatriere. Tel. 23-18-
46. (5 6 7 5 5 8 )• C u m p ăr C E C sau repatriere.
Tel. 16-89-07. (567630)• V înd pa t extensibil, în stare
bună. Tel. 42-57-17. (567634)• C u m p ăr p ie i vulpe, nutrie.
Tel. 15-25-73. (567642)
ÎNCHIRIERI
• D au în chirie, ultracentral u n a p a r ta m e n t d o u ă c am ere , telefon. P refer sediu firmă. Tel. 41 -42-09 (5 6 7 6 5 4 )
•. D au în ch irie a p a r ta m e n t 2 cam ere nem obila t. Tel. 17-23-85. (567542)
• D au în chirie apartam ent cu 2 cam ere. R elaţii la tel. 17-79- 01 (5 6 7 6 3 9 )
• C au t chirie. TeL 092-354- 945. (5 6 7 6 5 6 )
• D au în chirie apartam ent 2 cam ere confortabil. Tel. 16-46- 09. (5 9 7 5 6 6 )
• D a u în chirie o cam eră acces la d ep end in ţe pentru o studentă s a u e le v ă . T e l . 1 5 -8 7 -5 7 . (5 9 7 6 9 9 )
• D a u în ch irie p e term en lung în v a lu tă apartam ent 2 cam ere m o b i la t c u te le fo n în c a să p a r t i c u la r ă . T eL 1 8 -4 2 -2 5 .(5 9 7 7 0 8 )
• D a u în chirie apartam ent 2 cam ere M ănăştur, p lata anticipat 6 lu n i 150 D M . Tel. 42-62-31(5 9 7 7 0 9 ) .
o .sîmbătă, 31 Ianuarie-duminică, 1 februarie 1998 P U B L IC IT A T E ; CLUJ-NAPOCA: lunLvincri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:::
: luni-vineri 8-16; tel/lax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. 1A D E V A R U Ld e C i u j
C O M PE X 1T T R A D IN GImportator Autorizat SKODA
A n g a je a z ă In g in er e le c tro n is t
Cerinţe: -studii superioare de specialitate -cunoştinţe în domeniul auto
M ecan ic au toCerinţe: -bacalaureat
-cunoştinţe în domeniul auto
E lec tron is tCerinţe:-bacalaureat
_ _ _ _ _ _ -cunoştinţe în domeniul auto
Candidaţii sunt rugaţi să transmită C.V. şi scrisoare de intenţie, până vineri, 06.02.1998, la sediul firmei:
CIuj-Napoca, Calea Floreşti 42 Relaţii la tel: 064-426619
' .______________________ (5771SS
ASA DE SCHIMB VALUTAR
S tr Bariţiu nr.20Vă oferă:
• cele mai mici preţuri la vînzare
• cele mai mari preţuri la cumpărare
• am bele cursuri negociabile
s r a
DIVERSE• Intclccţual germ an, singur,
cu domiciliul în Slovenia, caut m en a je ră (p e s ic 20 a n i) cu cunoştin ţe m in im e d c eng leză sau gcmiană. O fer salariu lunar 300 dolari SU A, casă şi m asă gratuită. Concediu 2 ori pe an,
-3 săp tăm în i. A ş lc p t ră sp u n s (e n g le z ă sau g e rm a n ă ) c u b io g ra f ic şi p o z ă : W c rn c r H o ckclsla llc r, T h a l 5 , 8 4335 M ittcrskirchcn G cnnany . (A )
• Caut femeie pentru îngrijit copil de 10 luni. O fer 200 m ii lei. Tel. 092-31-44-66 M ănăştur. (G)
* Recondiţionăm văni. TeL 13-07-02. (597596)
• Agenţie matrimonială interm ediază căsătorii cu cetăţeni germ ani Informaţii la telefon 063/21-68-14. (567417)
• A ngajăm secre ta ră , serioase cunoştinţe culegere text pe PC (World Perfect). Str. I. M. Klein nr. 11 teL 19-09-53. (567608)
• Societate com ercială, angajează cu c a r te de muncă, muncitor electronist. TeL 14-71-95 după ora 19 (567628)
• SC Cuptorul Fermecat SRL Cluj, str. C roitorilor nr. 9, angajează vînzătoare pen tru ra io n a lim e n ta r . R ela ţii la sed iu l firm ei. (567643)
• Ofer îm prum ut. Gaj: a u r , au to , etc. A m anet “ Haiduc SRL”. TeL 19-68- 88 (567651)
• A ngajez m ăce la r tra n şa to r , v în z ă lo r . In fo rm aţii tel. 43-80-81.(^ >7523)
• A ngajăm v în z ă lo r i manipulanţL TeL 15-54-07; 15-77-66. (597646)
• Caut mecanici auto. TeL 13-35-27. (597662)
A v e ţ i p ro b le m e f in an c ia re?
D o r iţ i o s o lu ţiew /
rap id ă?
APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!
• Universitatea Tehnică o rg an izează c u r s u r i de in s t ru ir e în u til iz a re a Internet (5 zile, cîte 4 ore după masa). Inform aţii şi înscrieri Ia teL 41-56-01 între o re le 10-13 (p ro f . Ilea Horea). Se asigură acces individual Ia reţe lele de c a lc u la to a re P entium conecta te In te rn e t (full access) O rg a n iz a rea cursurilor a beneficiat de sprijinul Uniunii Europene. P re ţ 130.000 lei/cursant. (597705)
în tocm im proiecte pentru o b ţ in e r e a c e r t i f i c a t e lo r de u rb a n is m p e n tru f irm e lum inoase, bannere, altele. Tel. 43-08-32. (567593)
• O cazie unică! F irm ă direct im portatoare angajează cu carte de m u n c ă t in e r i ş i t in e re , d inam ici, dornici de cîştiguri m ari şi prom ovări rapide. Tel. 0 6 4 /1 5 -9 2 -0 3 d u p ă o ra 10. (567598)
• In conform itate cu Legea nr. 137/ 1995 , SC A rd e a lu l SA anunţă începerea dem ersurilor în vederea obţinerii A utorizaţiei de m e d iu p e n tru o b ie c t iv u l transporturi T. I. R şi in tem cu sediul unităţii în CIuj-Napoca str. P a ta -R ît n r. 17. E v en tu ale le sesizări şi sugestii num ai pentra factorii de m ediu se v o r depune la s e d iu l A P M C lu j, C a lea D orobanţilo r nr. 99. (567637)
• Sm ăltu im cadă baie. Tel. 15- 52 -1 6 .(5 9 7 6 3 3 )
• SC D aroxim SR L angajează v în z ă to r/to a re la to n c tă P-ţa Flora. TeL 16-24-48 ziln ic orele 20-22. (597647)
• C o n siliu l L ocal al comunei Sic concesionează un te ren in trav ilan Baia Sărată de 1500 m p prin licitaţie publică. Licitaţia va avea loc în data de 3 martie 1998 ora 10, p reţ de pornire 10 m ilio an e le i/te re n . (597653)
• SA Viitorul Bercheşu Frata Cluj organizează în data de 12 februarie 1998 ora 10 lic ita ţie pub lică p e n tru m ijlo ace fixe. Înscrierile se fac la sediul societăţii domnul Chişu A. Taxa de participare 50.000 Iei şi taxa garanţie 10 % din valoare. Informaţii la sediul societăţii (597677)• Se v in d e la lic ita ţie publică
p rin e x e c u to r i ju d e c ă to re ş t i apartam ent 2 cam ere confort I la data de 3 .03.1998, situat în Cluj Napoca str. Prim ăverii nr. 2 bl. S4 ap. 195 et. I I ap a rţin în d n u m itu lu i R o ta r A le x an d ru . Telefon 19-61-10 in te rio r 319 ora 12 la cam era 9 a Judecătoriei. (597692)■ • îng rijim bătrîni. T el. 17-82- 31_ (567625)
• îngrijesc copii sau bătrîni. Tel. 15-19-62. (597673) .
• F a r m a c is tă p r im a ră pensionară îm i ofer serv iciile în d o m e n iu . T e l. 1 5 -0 7 -5 9 . (597702)
Direcţia Generala a Finanţelor Publice si Controlului Financiar de Stat Cluj
în conformitate cu prevederile H.G. 662/1991
ORGANIZEAZĂ LTCTTATÎE PUBLICĂ DESCHISĂîn data de 2 FEBRUARIE 1998, la ora 10, la sediul instituţiei - Piaţa Avram Iancu nr.l9, CIuj-Napoca, pentru valorificarea următoarelor
bunuri devenite proprietate de stat:♦ 4 co n to are d e gaz G 100 (G e rm a n ia ) -1 6 .0 0 0 .0 0 0 le i/b u c.; î♦ 17 rad io caseto foane sim p le şi au to fă ră m arcă o rig in a lă !
la p re ţu ri cu p rin se în tre 4 0 .0 0 0 ş i 2 0 0 .0 0 0 lei/buc,;♦ T congelator ARCTIC-1601 ;♦ 1 frigider ARCTIC - 2401♦ 1 bicicletă copii♦ 1 remorcă izotermă ”FLOOR” - 1987 - uzată♦ 1 microcentrală termică C1 2 -12 A♦ l autotelefon NOKIA folosit♦ 1 maşină de scos pneuri uzată♦ 1 autoturism Ford Escort berlină pentru piese de schimb♦ 1 autoturism Ford Tauntis pentru piese de schimb♦ 1 semiremorcă auto Erde pentru autoturism, uzată♦ 1 transpaletă normală uzată _♦ 1 compresor uzat tip NM-14W pentru piese de schimb♦ 1 ventilator comercial cu geam protector♦ 1 maşină de nituit FVW 299/86 uzată♦ 1 pistol de capsat Prebena uzat♦ l motor de barcă marca MERCURY♦ 2 drujbe McCulloch 835♦ l maşină de tuns iarbă uzată♦ 1 elevator Pomerico uzat♦ 1 transpaletă hidraulică uzată♦ 1 cameră video Saba cu adaptor Orion folosit♦ miniscuter Yamaha 50 cmc♦ autoturism BMW 735 i (1987) uzat♦ autoturism MITSUBISHI TREDIA (1983) uzat♦ tractor agricol GULTNER uzat♦ Alte bunuri pentru piese de schimb: 2 unităţi centrale pentru calculator 286 - defecte,
1 imprimantă Star defectă, 2 monitoare - terminal minisistem defecte, tastatură defectă, 1 radiocasetofon nefuncţional Satelite, toner Toshiba, maşină de gătit electrică la 380 V.
în cazul neadjudecării bunurilor de mai sus, licitaţia se repetă în data de 9.02.1998. Informaţii suplimentare privind bunurile prezentate (preţ de pornire, Ioc de depozitare
şi vizionare, modalităţi de desfăşurare a licitaţiei) se pot obţine de la sediul instituţiei - Biroul de Evidenţă şi Valorificare - camera 101, telefon 19.16.70 int.175.
• Pierdut portofel negru în zona Z o rilo r culoare neagră care conţine buletin de id e n tita te , talon autoturism , cărţi credit şi altele. Se oferă recompensă m are . Telefon 43-81-75. (567623)
• Pierdut geantă neagră cu acte, pe numele Rusu C ris tian . . G ăsito ru lu i recompensă. TeL 19-85-82. (567650)
• Ofer împrumut. Tel. 16- 14-01. (597694)
• F a m ilie ro m ân ă angajează pentru îngrijire copil de 2 ani şi menaj uşor pensionară serioasă fără obligaţii care vorbeşte fluent maghiară sau germană. TeL 14-05-93 d u p ă o ra 16. (597703)
• S p italu l C lin ic de Copii p ie rd u t a u to r iz a ţie d e iuncţionate pentru creşa nr. 6, e libera tă în 1993. Se declară nulă. (567641)
, • A rm an că V io re l M ihai pierdut legitim aţia de serviciu. O declar nulă. (567655)
• Pierdut geantă diplomat cu acte d e g e s tiu n e SC BP S a lam a n d ra S R L în zo n a C lin ic ilo r. O fe r recom pensă. In fo rm a ţii te l. 19 -00-96 . (597634) ‘ '
• Kerekes M argareta pierdut actul cod fiscal persoană fizică nr. 5710599 din 1994. îl declar nul. (597667)
• P ierdu t cod fiscal cu nr. 302840 pe num ele M ariş Ana. î l declar nul. (597651)
" • P ierdut cod fiscal cu nr. 291830 pe num ele Ilea M aria. î l declar nul. (597652)
* P ierdut contract parcare nr. 2252 pe num ele C ătinean loan. î l declar nul. (597659)
• SC Im pex Gabi V SRL pierdut chitanţă fiscală la data de 17 ianuarie 1995 înseriată de la 4 6 4 7 5 1 -4 6 4 8 0 0 . O d e c la r nulă. (597661) . -
• Pierdut certificat de acţionar de la SC N a p o lac t C lu j pe num ele Sărm ăşan M ihaela. î l declar nul. (597688)
• Pierdut certificat de acţionar d e Ia SC N a p o lac t C lu j pe numele Sărmăşan Raies. î l declar nul. (597689)'
* Pierdut certificat de acţionar de la SC N apolact pe num ele Fab ian V aleria. î l declar nul. (597690) _ _______ __
DECESECOMEMORĂRI
* Sîntem alături de colegul nostru Lup loan în aceste clipe grele la decesul tatălui drag. Colegii de Ia Sares. (597675)
• Cu ad încă durere anunţăm încetarea din viaţă d u p ă o lungă şi grea su fe rin ţă a scumpului nostru soţ, ta tă , socru şi b un ic , KOLOZSVARI GEZA, în vîrstă de 60 ani Înmormîntarea va avea loc în data de 31.01.1998, ora 13, de la capela Mănăştur. Nu te vom uita niciodată. S ilvia, R adu, M ariana, Sim ona, Cornel şi Irina. (567635)
• .Cu inima frîn tă de durere anunţ încetarea din viaţă a scumpului meu frate KOLOSZVARIGHEZA Fie ca sufletul său bun să se odihnească în pace. Many cu familia. (567644)
• Cu inima frîn tă de durere anunţ încetarea din viaţă a scumpului meu frate KOLOSZVARI GHEZA. Dumnezeu să-I odihnească în pace Fani cu familia. (567645)
• - Sincere condoleanţe familiei Dorin Chira. Sîntem alături de Delia, Dănuţ şi D orin. Fam ilia Ovidiu Bercian. (567629)
• «CP_. _ _
Pentru a va asigura în continuare un abonament la ziarul A P U U A E B U B -vă puteţi adresa direct la redacţia darului, str.Napoca nr.16. doCinşI
S B
A D E V A R U Lc 8 e C B M i PUBLICITATE• Cu inimile în d u re ra te
anunţăm trecerea în nefiinţă după o lungă şi grea suferinţă a dragei şi bunei noastre mamă, soacră, bunică şi străbunică ŞAVAN MARIA Ceremonia înmormîntării va avea ioc în Turda, s tr. G. Coşbuc nr. 9 ari, 31 ianuarie, orele 13. Bunul Dumnezeu s-o odihnească în pace! Copiii cu familiile. (567649)
• Cu nemărginită durere şi cu tot respectul anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, ta tă, socru şi bunic ing. MOISESCU VICTOR în vîrstă de 65 an i Înmormîntarea va avea Ioc în 31 ianuarie 1998 ora 13 în Cim itirul cen tral. F am ilia îndoliată. (597562)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi dureroasă suferinţă a dragului nostru soţ, tată, bunic, socru şi cuscru col. (r) MOLDOVAN GHEORGHE în vîrstă de 71 ani. Înmormîntarea va avea loc luni 2 februarie ora 13 la C im itiru l central. Fam ilia în d u re ra tă . (597656)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă şi mătuşă POPP LETIŢIA în vîrstă de 79 ani. Înmormîntarea va avea Ioc luni 2 februarie ora 12 în C im itiru l central. Fam ilia în d u re ra tă . (597676)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ şi tată ROŞCA IOAN în vîrstă de 64 ani. Înmormîntarea va avea loc în 2 februarie ora 13 la Cim itirul M ănăştur capela veche. Familia. (597698)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă în data de 27 ianuarie 1998 a scumpului nostru frate MOŢPAN C. LIVIU profesor pensionar în vîrstă de 75 ani. Înmormîntarea va avea loc luni 2 februarie 1998 în Cimitirul central la orele 12. Sora, fraţii şi rudele. (597701)
* Cu adîncâ durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scum pului nostru soţ şi ta tă OLTEAN PETRU în vîrstă de 74 ani fost angajat al Operei Române. Înmormîntarea va avea loc în data de 2 februarie orele 15 Ia Cimitirul C entral. Fam ilia în d u re ra tă . (597707)
• Toată compasiunea colegului nostru F loriansics Eugen la decesul tatălui drag. Colegii de la “Salto Edilia”. (567633)
• Sîntem alături de colega noastră Cristina Costin în marea pierdere pricinuită de decesul tatălui drag. Colectivul de salariaţi RENEL, filiala Electrocentrale Cluj. (567636)
• Sîntem alături de familia Deleanu în m area d u re re pricinuită de moartea mamei lor. Sincere condoleanţe. Călin cu familia. (567646)
• Sîntem ală tu ri de colega noastră conferenţiar Ileana Janky Prada în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a iubitului său ta tă . C ated ra de p ian a Academiei de Muzică “Gh. Dima”
‘(567647)
1 Sîntem alături de Emma şi Eugen la trecerea în eternitate a ta tălu i drag , a rh ite c t FLORIANSICS EUGEN. Colectivul geotehnic din “Institut Proiect”. (567648)
• Sîntem ală tu ri de colega noastră M oldovan M aria în durerea pricinuită de trecerea în nefiinţă a socrului ei. Colectivul Clinicii ORL. (597650)
• Sincere condoleanţe colegei no as tre F ă t L id ia la decesul bunicii. Biroul Plan din ICPM. (597696) _ _ _ _ _
• Condoleanţe familiei pentru trecerea în nefiinţă a celui care a fost VICTORAŞ CÎMPEAN om de o ra ră bunătate. Fie-i ţarina uşoară! Familia Cinezari. (597592)
• Sincere condoleanţe familiei Kovacs p e n tru trecereaneaşteptată în nefiinţă a celui care a fost KOVACS ANDREI (BANDI). Colectivul Coop. Arta Jucăriilor. (597654)
• Sîntem alături de d-nul dir. general Costin Ia m area durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colectivul Depozit Someşeni. (597655)
• P en tru d -n a Lenuţa Sucuturdean sincere condoleanţe şi adîncă compasiune Ia trecerea în nefiinţă a mamei sale dragi. Cdlegii de Ia magazinul alimentar ă l Complexului Hermes. (597664)
* Sîntem ală tu ri de familia M oisescu în m a re a du re re pricinuită de dispariţia soţului şi tatălui drag. Transmitem sincere condoleanţe fam iliei îndoliate. Familia ing. Filip Viorel. (597668)
• Un ultim omagiu bunului n o stru p r ie te n M OISESCU V IC TO R . S întem a lă tu r i de familia îndurerată. Familia Bâra Ioan. (597670)
• Un ultim omagiu plin de d ragoste şi re sp ec t unchiului n ostru , ing. V ICTO R M OISESCU, d in p a rte a nepoatelor Fabiola din Galaţi, Alciona din Piteşti. (597674)
• Sîntem a lă tu ri de colega noastră Adriana Crişan în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Sincere condoleanţe din partea colegilor de la B anca T ran silv an ia Sucursala Cluj. (597679)
• Sîntem a lă tu ri de colega noastră Angelica Rebrişoreanu în m area d u re re p ric in u ită de decesul tatălui drag şi transmitem sincere condo lean ţe fam iliei îndoliate. Grupul Şcolar “Victor Babeş”. (597680)
• Un pios omagiu distinsului şi p rie ten u lu i n o s tru inginer M OISESCU V IC T O R trecu t prem atur în nefiinţă. Dumnezeu să-I odihnească. Familia Moldovan Horaţiu şi Didinâ. (597687)
• Sîntem alături de fosta noastră colegă Moisescu M aria în marea durere p ric in u ită de m oartea soţului drag. Colegii de la ITC Filiala Cluj. (597691)
• Un ultim omagiu celui care a fosţ iubitul nostru frate, cumnat şi unchi STUP AR IOAN. Sincere condoleanţe fam iliei. Fam ilia Totolici cu copiii. (597700) *
• Sîntem alături de Emma şi Eugen în marea durere pricinuită de pierderea ta tă lu i drag arh. FLO R IA N SICS EUUGEN. Colectivul de rezistentă de la IPC. (597704)
• Sîntem alături de familiile prof. Coca şi Geta Ţarălungă în m area d u re re p ric in u ită de pierderea soţului şi tatălui drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace Zoe, Coca şi Ioana. (597710)
• Sincere condoleanţe familiei Sucuturdean la 'm area pierdere suferită prin decesul mamei dragi. N eu ita tă -ţi va fi am in tirea . Familia Valasutean. (597711)
Un pios omagiu la împlinirea a 17 ani de la dispariţia celui care a fost DOLEANU IOAN MIRCEA. Familia. (567446)
• S incere condolean ţe şi în tre a g a com pasiune colegei noastre profesoara M arc Noemi, în m om entele d u re ro ase ale despărţirii de ta tă l său iubit. Dumnezeu să-l odihnească în pace! L iceul de M uzică “Sigismund Toduţă”. (597685)
• Imaginea blîndă a dragului nostru ALEXE BUNDUCHI o păstrăm şi acum în inimile noastre la 3 ani de la deces. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Irina şi Familia. (567521) '
• Au trecut 6 săptămîni de cînd s-a frînt nedrept destinul scumpei noastre soţii, mame, soacre şi bunici MAGHEAR VALERIA. Parastasul de pomenire va avea loc dum inică, 1 feb ru a rie , la B iserica ortodoxă d in s tr . T îrn av e lo r. Fam ilia în veci îndoliată. (567596)
• A trecut un an de cînd ne-a părăsit bunul nostru tată, socru şi bun ic , LUPŞA IOAN. D um nezeu să-l ie rte şi să-I odihnească. Copiii cu familiile. (567611)
• Un gînd pios la împlinirea unui an de la pierderea dragilor noştri VERONICA şi LEONTIN SÂNCRĂL4N. Veţi trăi mereu în sufletele noastre . G h iţă , Ani, Dana, Marius, Sergiu. (567631)
• P ios om agiu şi veşnică amintire la împlinirea a patru ani de cînd ne-a p ă răsit scum pul n o stru M IRCEA SASU. Dumnezeu să-i odihnească sufletul lui bun. Doina şi Alin. (567632)
• Au trecut şase săptămîni de lacrimi şi dor de la fulgerătoarea dispariţie a iubitului nostru soţ şi ta tă RĂBULEA ADRIAN. Comemorarea are loc duminică în comuna Lupşa. Dumnezeu să-I ierte şi să-I odihnească. Soţia şi fiicele îndurerate. (597559)
• La 1 februarie se împlinesc 2 ani de lacrimi şi durere în sufletele noastre, de la despărţirea de soţul şi ta tă l nostru cel care a fost BĂTINAŞ LAZĂR. Chipul tău b lînd va răm îne în su fle te le n o as tre p en tru to td e au n a . Dumnezeu să te odihnească în pace. Soţia Maria, fiica Monica, ginerele Sorin. (597561) .
• Ai trăit şi te-ai stins ca o flacără înainte să-ţi îm plineşti visele. Dragă DIANA, la doi ani de cînd ai plecat pustiul casei noastre este tot mai adînc, chiar dacă, uneori, dintr-o înregistrare mai veche, glasul tău rupe tăcerea apăsătoare, amintind de zilele în care erai şi tu un copil plin de viaţă şi fericit Dormi în pace fetiţa mamei, Dumnezeu să îţi vegheze somnul de veci. (597648)
• Se împlinesc 6 luni de cînd draga noastră soţie, mamă, bunică şi soacră GLIGOR MARIA ne-a părăsit pentru totdeauna. Timpul nu ştie să stingă d u rerea din sufletele noastre. Comemorarea va avea loc la Biserica ortodoxă din s tr. E ro ilo r nr. 10 în ziua de duminică 1 februarie 1998 orele 12. F am iliile G ligor şi D eva, (597660)
• Celui care este şi va fi mereu în sufletele noastre veşnică iubire şi dor Ta împlinirea a 7 ani pe 1 fe b ru a r ie d rag u lu i n o s tru BERECZKI NICOLAE. Familia. (597665)
• Îndurerate gînduri, amintiri şi lacrimi însoţesc trecerea a doi ani de la dureroasa despărţire de dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic CORNEL ŞIPOŞAN. Soţia M aria, fiicele şi fii cu familiile. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (597669)
sîmbătă, l i ianuarie ( q\~\"duminică. I februarie 1998 W J
Consulatul SUA la Bucureşti elimină interviul ? personal pentru anumite categorii de cetăţeni
româniConsulatul American va accepta, începînd d e vineri", solicitări de vizâ fară
interviu personal, pentru anumite categorii d e cetăţeni rom âni, informează Ambasada SUA ia Bucureşti.
Astfel, vor putea primi viză fără a li se lua un interviu cei care sc încadrează în următoarele categorii: ‘
1> Solicitanţii care an mai călătorit în Statele Unite şi care po t demonstra acest lucru cu viza americană existentă fie în paşaportu l curent, fie în paşaportul expirat Solicitanţii cu viza existentă în paşaportul expirat trebuie sâ prezinte documentul expirat. Na se acceptă fotocopii ale vizei. Solicitanţii care călătoresc într-o excursie de grup trebuie Să prezinte o scrisoare din carc să reiasă itinerariul urmat şi costul excursiei.
2. Solicitanţii care vin din partea unor corporaţii americane bine cunoscute şi carc călătoresc în interes de afaceri (exemplu: Coca-Cola, Pepsi, IBM, McDonald’s). Solicitanţii trebuie să prezinte o -scrisoare din partea companiei, prin care se declară scopul şi datele călătoriei.
3. Solicitanţii care călătoresc în interes dc afaceri din partea unor firme străine şi româneşti, mari şi bine cunoscute. Solicitanţii trebuie să aibă o scrisoare din partea firmei, prin care se declară scopul şi datele călătoriei, precum şi o scrisoare din partea companiei sau organizaţiei pe carc o vor vizita în SUA. în eventualitatea unei călătorii în cadrul unei misiuni economice, solicitanţii trebuie să a ib ă scrisori din partea cam ere lo r de com erţ şi companiilor pc carc misiunea economică le va vizita. Dacă scopul călătoriei este participarea la o expoziţie, reuniune sau tirg, so licitanţii .trebuie sâ demonstreze necesitatea prezenţei firmei lo r la acel eveniment.
4. Solicitanţii în vîrstă de peste 62 dc ani. Aceştia trebuie să demonstreze că au venituri suficiente pentru a-şi plăti călătoria sau să aibă o declaraţie de suport.
5. Solicitanţii carc deţin viza canadiană sau carc călătoresc în Orientul îndepărtat (dc exemplu, în Japonia, Singapore, Australia). Solicitanţii trebuie să prezinte paşaportul cu vizele respective şi date despre călătoriile precedente, precum şi o declaraţie care sâ explice scopul şi datele călătoriei. Solicitanţii trebuie sâ demonstreze faptul că dispun dc venituri suficiente pentru a plăti călătoria sau să prezinte o declaraţie dc suport.
6. Solicitanţii ai căror soţi au mai călătorit în SUA. Solicitanţii trebuie sâiprezinte: paşapoartele soţilor^ cu viza americană şi ştam pila dc intrare înSUA, precum şi copii ale certificatelor dc căsătorie.
7. Solicitanţii care sînt minori şi ai căror părinţi au mai călătorit în SUA.; Solicitanţii; trebuie sâ prezinte paşapoartele părinţilor, avînd viza americană şi; ştampila de intrare în SUA, precum şi copii ale certificatelor dc naştere.. Cei carc nu sc încadrează într-una dintre aceste categorii vor putea să sc prezinte Ia interviul pentru viză dc luni pînă joi, la Consulatul American.
Solicitările care se înscriu in categoriile sus-menţionate sînt primite între ora 14.00 şi 15.00, dc Juni pînă joi. Grupurile mai mici dc zccc solicitanţi vor fi procesate după o zi lucrătoare. Grupurile de zccc sau mai mulţi solicitanţi vor fi procesate după două sau trei zile lucrătoare. Nu sc primesc solicitări sau plăţi: prin poştă. Taxa dc solicitare, în valoare dc 20 dc dolari, poate fi plătită numai în dolari americani.
Privilegiile depunerii solicitărilor prin curier vor fi ridicate acelor agenţii dc turism carc încalcă aceste reglementări.
Consulatul American reaminteşte faptul că legea americană a imigrării ! presupune că toţi solicitanţii sînt. potenţiali im igranţi, in consecinţă, în ; conformitate cu . legea americană, fiecare solicitant trebuie să demonstreze b contrariul, dovedind existenţa unor legături puternice cu ţara de origine, carc : sâ îl determine să revină din SUA, după o scurtă vizită. Dc asemenea, i solicitanţii trebuie sâ dovedească faptul că situaţia lor financiară din România
este suficient dc puternică pentru a nu îi determina să muncească ilegal în SUA.
O r d o n a n ţ a p r i v i n d i m p o z i t u l p e p r o f i t a
f o s t m o d i f i c a t ă ş i c o m p l e t a t ăExecutivul a adoptat, în şedinţa dc vineri, o ordonanţă pentru modificarea
şi completarea Ordonanţei 70/1994- privind impozitul pc profit.Actul normativ stabileşte ca valoarea ratelor scadente, în cazul livrărilor
dc bunuri mobile şi imobile în baza unui contract dc vînzarc cu plata în rate, să se înregistreze la venituri impozabile ia termenele prevăzute în contract ■ Cheltuielile efectuate pentru realizarea aceloraşi bunuri sînt deductibile la
aceleaşi termene scadente prevăzute în contractele încheiate între părţi, proporţional cu valoarea ratei înregistrate In valoarea totală a livrării.
Ordonanţa prevede constituirea de provizioane deductibile fiscal în domeniul exploatării resurselor naturale . De asem enea, ac tu l norm ativ prevede recuperarea, din profiturile impozabile, a pierderilor înregistrate în exerciţiile financiare precedente, în următorii cinci ani "consecutivi. Legislaţia existentă pînă în prezent prevedea un term en de 36 dc luni pentru 'recuperarea pierderilor.
Sînt exceptate de la plata impozitului pc profit instituţiile de învăţămînt particular, autorizate provizoriu sau acreditate, precum şi asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice, potrivit Legii locu in ţe i/
De asemenea, sînt exonerate de la plata impozitului pe profit asociaţiile dc binefacere.
Distribuirea cupoanelor pentru agricultori va începe în jurul datei de 10 februarie
Data anunţată iniţial pentru începerea d is trib u irii cupoanelor a fost l i februarie. Distribuirea va începe după centralizarea pe toată ţara a numărului j dc cupoane şi stabilirea, prin hotărire de Guvem , a valorii unui cupon.'
Suma minimă alocată pentru cupoane, convenită cu Ministcral Finanţelor,; este dc 2.800 miliarde lei, în urma definitivării bugetului pe anul în c u r s , : ; aceasta putînd fi majorată, a precizat Gavritescu. Valoarea estimată a unui | cupon este de circa 230.000 lei, din care două treim i pentru campania de : primăvară şi o treime pentru cam pania.de toamnă.; Producătorii agricoli vor putea ridica cupoanele de la oficiile poştale pînă
ia 31 mat tar societăţile bancare vor prim i dc la furnizori cupoane spre decontare pm â la 30 noiembrie.
MAA estimează că vor fi acordate circa 1 1 m ilioane cupoane. ■
i
i
1 0 sîmbătă, 31 ianuarieduminică, i februarie 1998 ADMINISTRAŢIA LOCALĂ A D E V A R U L
d o O B m
Făurar - luna în care stăvilarul preturilor se ruoe. Valul scumpirilor nu ocoleşte sursa vieţii
Mai ieftină ca-n ţară, apa clujeanului va fi totuşi mai scumpăLuna februarie va începe in
forţă, în m aterie de scumpiri. Printre altele, vom p lă ti un preţ mai mare pentru apa potabilă. Timp de tre i luni, începînd din noiembrie ş i pînă în prezent. în Cluj-Napoca, preţui unui mc de apă potabilă, ia populaţie este de 725 de lei, iar la agenţii economici, de 880, ia r canalizarea este de 255 de tei la populaţie ş i 300 de lei la agenţii economici. în plus, încă din septembrie*!996. consiliul local instituise o taxă de apă: 100 de lei-persoane fizice ş i instituţii pub lice , 250 de le i- agen ţii
« economici. Anul trecut, din taxa specială au fost adunaţi şase miliarde de lei. Aceşti bani sînt destinaţi reparaţie i ş i extinderii reţelelor de canalizare.
Gherlenii beau. încă, ana cea mai ieftină
în ierarhia preţului apei, în ju d e ţ, locuitorii d in Gherla sînt cei m ai avantajaţi, p lătind mc de apă cu 580 dc lei, iar agenţii econom ici cu 800 de lei. Pc locul secund este C luj-N apoca, carc este urm at dc Cîmpia-Turzii (populaţie - 870 dc lci/mc, agenţi econom ici - 2.685 dc lci/m c), T urda (populaţie - 960 dc Ici/mc, agenţi econom ici - 2.445 lci/m c), ‘ Dej (populaţie -1 .1 0 5 lci/m c, agenţi econom ici - 2 .160 lei/rac), H uedin (populaţie -1105 lei/mc, agenţi economici - 2.330 lci/mc). în cîteva comune din judeţ, C om pania G enerală dc A pă distribuie apa la preţul dc 790 dc lei, la populaţie, şi 1.855 . dc lei la agenţii econom ici.
C o n d u c e re a R e g ie i d c A p â -C a n a l C lu j precizează că preţurile la apă în m unicipiul nostru
*' i * • . « * . . . .
■'4 y \T i
-T,■ -!*
v< *' * f w
T i
sîn t cele m ai m ici, com parativ cu cele d in marile oraşe. A stfel, contribuabilii din Bucureşti, Tîrgu- M ureş plătesc 1.600 de lei/m c, cei din Iaşi, 2.000 de lei/m c, din C onstanţa 2.500 de lei ş.a.m.d. D irectorul RAJAC, D orin Ceatarâş, consideră că clujenii risipesc destul de m ultă apă. în medie consum ul lunar este de 5-10 mc/persoană la casele particulare şi 15-24 de m c/persoană la blocuri.
Din 1 februarie. preţul aoei va creste cu 9 la sută
Datorită creşterii indicelui de preţuri din ultimele luni, începînd din 1 februarie, preţul apei va fi m ajorat cu 9 la sută. Pe facturile de la jum ătatea lunii februarie - martie, apa va fi tarifată cu 790 lei/m c la populaţie şi 959 de lci/m c la agenţii econom ici. Şi canalizarea va fi m ai scum pă, la
p o p u laţie fiind de 280 de lei, ia r la agen ţi econom ici de 325 de lei. :■ ! '
O altă majorare Ide 50 lei/ mc) - mărţişorul C.L pentru contribuabîlulduiean
Consilierii locali au fost uşor de convins şi au hotărît ca, începînd din martie, taxa de apă să fie majorată la 150 de lei/mc - pentru persoane fizice şi instituţii publice şi 350 de lei pentru agenţii econom ici. “Extinderea reţelelor de canalizare este necesară pentru 160 de străzi, totalizînd 44 de km. Totodată, din cei 500 de km care îi are sistemul de alimentare cu apă, 200 de km ar trebui înlocuiţi, term enul de exploatare al conductelor fiind depăşit. U nele conducte au chiar şi 100 de ani. Pierderile de apă în sistemul nostru sînt de 26 la sută”, ne-a declarat dl director Ceatarâş.
P r im a r u l fa c e , c u p e r s e v e r e n tă , a v a n su r i C o n s il iu lu i lo c a l
Taxe si iar taxe,9 7
şlagărul sesiunilorStăruinţa cu care conducerea Primăriei clujene
insistă in adoptarea proiectelor iniţiate este deja cunoscută. în şedinţa de joi au fost reluate (de la ultin*a:s'şedinţă din anul trecut) cîteva în tre proiectele, ie. hotârîri prin care se instituiau taxe locale s^CîŞţ.pentru: străzi, iluminat, salubritate şi mediu. W ) ® ta aceasta a fost omisă cea mai
taxele p ro p u l^ e ra u mai mici, dar totuşi substanţiale petmtKjtm cetăţean cu venit mic. Anual, o familie ^ j^ rp e rs o a n e ar fi trebuit să verse în sacul CL, riaţuâj din Cele patru taxe, cca 65.000 de lei. AXŞţsV
La sfîrşit d e 'an , o p a tw d h h re consilieri considera că buzunarul c lu jra& ^ ^sfe destul de agresat, opinii pe care şi le m ătfttt|||ad ţiceput Alţii, în schimb, au pledat pentru ini / acestora- Dacă la începutul dezbaterii’ de joi, consilierul PUNR Ionel Vitoc era de părere că „din sărăcia pc care o avem, trebuie sâ facem un mic efort”, în momcntuT votului a fost de altă părere, votînd împotriva proiectului. A lţi doi peunerişti, Fănica Moldovan şi Ionel Sarachie, s-au remarcat prin votul diferit de cel al colegilor de partid. Aliaţii: ţărănişti, udemerişti, liberali - toţi au fost împotriva acestor „biruri’ (remarca le aparţine). Consilierul loan Deac a propus o chiveraisire mai bună a banului public şi a cerat ca mai degrabă să fie taxaţi cei care participă la spectacolul cu focuri de artificii şi persoanele excesiv expuse la lumina torţelor!
în final, pentru a doua oară, taxele ioeale noi au căzut la vot. După cum este obiceiul, n u este exclus ca în următoarele şedinţe, cele patru taxe să figureze pe ordinea de zi a CL#
Mai mult, este ameninţată, dinspre Prefectură, taxa locală de sănătate: 3.000 IriTamilic'trimestni. Consiliul local a primit o notificare din partea prefectului prin care i se cerea revocarea H .C.L. Altfel, aceasta va fi atacată în Contencios.
D u o ă c r e n v u r s t i c u m u ş ta rs i su c , c o n s i l ie r i i a u d e g u s ta t o i z z a s i b e r e
Scd in tc cil a d ă ln ia s în S a la d e s tic lă a P rim ăriei• u n p ic m a i b in e p e n tr u b ă tr în i, co p ii, dar ş i p e n tr u a le ş ii
m u n ic ip iu lu i •
Mai nou, asocierile Consiliului . I local Cluj-Napoca cu diverşi agenţi ( economici sînt consolidate (cu
mîncare) şi udate (cu băuturi), î probabil pentru trăinicia relaţiei. De f remarcat este faptul că, înainte :
de a se da verdictul, legiuitorii . locali se delectează cu produsele - firmelor partenere. Dacă la sfîrşit .
de an domniile lor au păpat produse fast-food şi au băut suc, ' joi s-au delectat cu pizza şi bere
' DAM.
A s o c i e r i l e c u p l a t a . . . î n n a t u r ă c o n t i n u ă
în p rincip iu , în c o n tra c te le de asociere înch e ia te , o b lig a ţii le f irm e lo r co n stau în asigurarea de produse specifice activităţii lor pentra azil, leagăn, cantine de a jutor social, dar şi facilitarea în p rim ul rîn d a protocolului sau dotarea C onsiliu lu i local. D upă consilierul ţărănist Mircea Cârlănaru asocierile C.L. trebuie făcute în proiecte de interes pub lic , adică cele legate de dom eniul public. Pe de altă parte ex ecu tiv u l c o n s id e ră că" fo rm u la re a e s te discutabilă, ia r dovada corectitudinii acestor a so c ie ri este lip sa , d e re a c ţie d in p a r te a Prefecturii C luj.
M a r i a j c u A M B p c ş a s e a n i , c o n t r a p î i n e
Joi, mai m arii u rbei au acceptat asocierea cu firm a C lub A M B Im p ex , p e şase ani, în schim bul unui n ecesa r de p îin e (în valoare de
două m ilioane dc lei, calculat la preţul de cost actual) pen tru cantina dc ajutor social, Azilul de bătrîn i şi Leagănul de copii şi o cotă lunară de 3,5 m ilioane de lei, indexabilă lunar cu rata inflaţiei. N ici consiliul nu a ieşit prost din această înfrăţire. De acum încolo, Club AMB va asigura p îinea „cea de sărbători”, la toate festivism ele organizate de CL. în com pensaţie, proaspătul asociat v a prim i 456 de m p, pe strada Horea nr. 2, pen tru u n atelier de panificaţie.
F e t i ţ e l e V i e n e z e l a p a r t e r - b e r a r i i D A M l a e t a j u l I
în schim b, cea de a doua asociere cu SC D A M T R A D E a fost p e gustu l m ajorită ţii consilierilor, care, înainte de a vota, au m încat p izza liv ra tă de posibilul (în acel m om ent) asociat. O biectul asocierii este un im obil, în s u p ra fa ţă d e 3 6 8 ,7 9 m p , d in s tra d a M e m o ra n d u m u lu i, m a i e x ac t d e a s u p ra re s ta u ra n tu lu i Fe tiţe le V ien eze , în scopul în fiin ţării u n e i reprezentanţe.
D in datele furnizate de specialişti, această clădire este una dintre cele m ai vechi din Cluj-
_ N apoca şi este în evidenţa Com isiei Naţionale a M onum entelor şi Situriîor Istorice. Berarii de la D A M s in t dispuşi să aducă c lăd irea la param etri norm ali de funcţionare. în schimbul spaţiului, tim p de 10 ani, DA M se obligă să asigu re lu n ar pen tra p ro toco lu l CL, bere, băuturi spirtoase şi răcoritoare, în valoare de un m ilion de lei (sumă indexabilă în funcţie de ra ta inflaţiei). Dacă cota de asociere de 6,5 m ilioane de lei/lunar o vor plăti după finalizarea re p a ra ţiilo r , bău tu ra au p u s-o pe m asă ca adălm âş. C onsilierii, în frunte cu prim arul, secondaţi de directorii din executiv şi spectatorii la şedinţa de jo i a CL, s-au cinstit cu bere DAM.
Anul trecut în Prim ăria Cluj- N ap o ca a fost în reg istrată o fluctuaţie serioasă de cadre. Se pare câ şi anul acesta începe bine, cu o variaţie crescătoare în organigram a acestei instituţii. D acă în m ai, Executivul şi-a îm prospătat efectivul, în iunie deja s-a pus problem a reducerii de posturi cu 10 la sută ( de Ia 4 2 8 Ia 3 8 5 ) . D im in u a rea n u m ă ru lu i de a n g a ja ţi e ra propunerea prim arului şi venea în compensaţia celei de majorare a salariilor cu 75 de procente. Toam na, de obicei, se numără bobocii, dar în această instituţie c e i ~ n u m ă ra ţi au fo s t disponibilizării. „Sacrificiul” nu a fost considerat important de către ed ilii noştri, fiind spre b in e le ce lo r răm aşi care au p r im it , b a n i m ai m u lţi. R estructurarea a fost urm ată, tim p de trei luni, de un „studiu asupra gradului de încărcare a fiecăru i b iro u /serv ic iu - prin stab ilirea corectă a activităţii depuse de fiecare salariat în p a r te ” . S is tem u l fo lo sit, de com pletare a fişelor orare ale
In P r im ă r ia C iu i-N a n o c a . to a m n a s e f a c r e d u c e r i , ia rn a s u n l im e n tă r i d e n o s tu r i
Prim aru l v a m ai avea 32 de subordonaţiangajaţilor, urmată de verificarea săp tâm în ală de către şe fi ş i 1 stabilirea unui grafic de m uncă sâ p tă m în a l, p ro b a b il a fo st necesar, dar este sigur că a dat bătaie de cap fiecărui funcţionar. N u ştim dacă această recenzie d rastică a fiecărei m işcări a s a la r ia ţ i lo r P r im ă r ie i a îm bunătăţit caritatea serviciilor. D acă este să ascultăm vocea con tribuab ilu lu i, „castelu l de fildeş” al Prim ăriei este foarte greu accesib il m urito rilo r de rînd, care trebuie să aştepte zile şi chiar săptâm îni pe la uşile im p u n ă to a re i in s t i tu ţ i i . C it despre amabilitatea unora dintre salariaţi, la acest capitol mai t r e b u ie lu c ra t. în u rm a cercetărilor, m ai marii urbei au „concluzionat” câ este necesară o suplim entare a num ărului de posturi la 416, adică u n p lus de
32 salariaţi. Consilierii locali au fo s t d e aco rd cu a c e a s tă m o d if ic a re . B a, m ai m u lt, consilierii arhitecţi au susţinut în fiin ţa rea unui nou post, şi anume cel de arhitect şef al C .L, care să decidă în problemele im p o rtan te de urbanism , iar directorul acestui sector să se ocupe de...restul. Acesta va fi subordonat direct primarului şi n u viceprimaralui 21 (Grigore D ejeu ) care veghează asupra Direcţiei de Urbanism.
în concluzie, se pare că reducerea anterioară nu a fost atît de justificată. Să sperăm că reîm prospătarea colectivului va fi resim ţită şi de contribuabil, care este de fapt beneficiarul serviciilor. Prin -u rm are , în P r im ă r ia C lu j-N a p o c a cu siguranţă prin primăvară se vor num ăra bobocii.
coyşitiittii>cAt|- — u m i m n a
ţUVSCKnUBHAR VKsnunuB
icaeriMTCTtM-faSOMM.415PRMAX1sta&utiVK2J*MANZDntZCTO«9SWffKVKU»SER BIROU 19PEISONAL EXCCUANT 279 pusonai DEsaevatt ao
■i------------------- r— ~ — i1 OKcru 1 «onoMoi
£' 1‘
MH.’TUM 1 uoisniuSA pommuu usucă nmtr A ®aă ooccra
. ^Ţoavotuos .1 IconmuA
3 3 K Î ±TXFaraui t ntlUDIBU__Iţvpwnn
1IWMWT ouat _ m
17 MOIUUMT tiiruim»ŢI uuanJn 1Donauconwt
Pagină realizată de Luminiţa PURDEA
I Ms g ^ r j r 1- S P O R T sîmbâtă, 31 ianuarie - duminică, 1 februarie 1 9 9 8
T C IR U L P R E L U N Q IT ;
435 DE JUCĂTORI fîU EVOLUAT ÎN TOAMNĂ PE PRIMA SCENĂFOTBALISTICA A TĂRII
■ în fruntea ierarhici echipelor care au u tili/a t cei m ai p u tin i jucători Oţelul Galaţi si “ U' Cluj- Napoca. ambele lip ii înd cu cite 20 dc jucători aliniaţi in turul pi ciungit. Am pus funnatia gâlaţeană in lată pentru sim plul m otiv dc o rd in diabetic, respectiv arc doi jucători \.u cile 2(1 prezenţe, M alcs şi Tofiin, pc cînd “ l '" arc unul singur, pc Oneicâ. în altă ordine dc idei însă ”L " a utilizat doar 19 jucă to ri, pentru că lurisnili a stat în teren exact un minut în partida K ' A ig ey - “U" 0-2.
■ l’c locul trei figurează o singură: echipă. CSM R esita eu 21 dc jucaturi uiili/ati, singurul caic a fost preveni in toate cele 20 de partide ale (oanuiei fiind Sansiro Ciocoi, un ex ce le n t fu n d a ş o fe n s iv , participările sale în atac sold in- Ju-sc cu înscrierea a 7 goluri.
■ Trei echipe cu cîte 22 dc jucători utili/ati în toamnă: primele două clasate în ierarh ia tu ru lu i prelungit, Steaua şi Rapid, cu o su b lin ie re p e n tru fo rm a ţia campioană care a purtat bătălii grele în campionat şi in cupele europene (Liga cam pionilor, p re lim inarii, respectiv Cupa UEFA). L ider ai prezentelor şi golgelcr al Stelei, Cătălin Muntcanu cu 19 jocuri si 9 goluri înscrise. La giulcştcni 2 0 -dc pre/ente pentru portarul Lobonţ, respec tiv 19 pen tru m ijlo caşu l Marinescu şi 6 goluţi. Cea de a treia echipă Universitatea Craiova (cinci fiind jucătorii cu cîtc 19 prezenţe, nominalizaţi cînJ au fost prezentatc ierarhiile toamnei).
■ Cu cile 23 dc ju că to ri în b ă tă lii le toam nei d o u ă e ch ip e moldovene: Ceahlăul si Forcsta, respectiv sudista Petrolul Ploieşti.
■ C u cîte 24 dc jucători utilizaţi figurează două echipe: FCM Bacău si Sportul Studenţesc, ambele după ie ra rh ia to am n e i v e c in e dc clasament, ocupantele locurilor 16 si 17. La trupa alb -ncgrilo r din Capitală, de exemplu s-a resimţit în compartim entul defensiv absenţa îndelungată a lui Călin Zanc plecat după niscai contracte prin Europa.
■ ‘'D uet'' cu cîtc 25 de jucă to ri intre alte două vecine dc clasament, ocupantele locurilor 4 si 5. in speţă echipele F’C National şi FC Argeş, a m b e le av în d c îte un ju c ă to r intcgralist, Litri, respectiv Vnsilc Popa.
■ Alt “duet” cu cîtc 26 dc jucători utilizaţi în toamna, cu diferenţa câ una din echipe. D inaino,.ocupă în clasamentul turului prelungit locul 7. ia r c ea la ltă , r e p re z e n ta n ţa L ito ra lu lu i. F'arul, locul 13. în privinţa echipei Dinaino dc subliniat liderul Mihaleea cu 20 de p re/en te în campania dc toamnă şi S goluri marcate.
■ Pe u ltim e le d o u ă lo cu ri echipele Chindia si Jiul: prima cu 30 de jucători utilizaţi, iar form aţia din Petiosani cu numărul recoid dc 34 dc jucători aruncaţi în bătăliile to am n e i. La a m b e le fo rm a ţii "schimbări din m ers” in privinţa lo turilor, fm m atia lirg n v işlean â laefnd “schimb de locuri” eu cea din Piteşti, pc cînd trupa “ortacilor" a t re b u it , to i “ d in m e rs " să incorporeze jucători în locul celor plecaţi. La ambele echipe această fluctuaţie s-a resiintit în rezultatele obţinute, cu deosebire la formaţia din Petroşani, unde exodul continuă si (a ora actuală.
Victor ROMAN
CIVILIZAŢIE,IŞIVSPORT,,:.CIVILIZAŢIE-Ş|, SPORT • ClVILIZAŢlEsSLSPORTy •jCiyiLIZAŢIE.ŞIiSPQRT CIVILIZAŢIE,SI SPORT
: a aproape un tru ism faptul IF» că marile vedete sportive
sîn t cunoscu te , a tît în ţările lor, c ît şi în cele străine, m ai b in e d e c ît s în t ş tiu ţi diplom aţii, m iniştrii, oam enii de ştiinţă, scriitorii. Ba, cum se spune deseori, ei sîn t “ cei mai străluciţi am basadori” ai cutărci sau cutârei ţări. A sta e realita tea - tră im în epoca marilor cîntăreţi dc pop sau ro ck , a s t r ă lu c i ţ i lo r baschctbalişti sau ju că to ri de tenis. Ei sîn t oam enii zilei, pozele lor se află peste tot, viaţa lor sc cunoaşte filă cu filă, ziarele scriu despre c i, la te le v iz iu n i s în t n e l ip s i ţ i . Sportivii sînt, sau au devenit nişte v în tură-lum c în goană după v icto rii, de fapt după bani. Dar to t ei sînt aceia care, prin co m p en sa ţie p rovoacă m ultă bucurie, uneori şi m ultă1 durere, m ilioanelor dc fani care îi divinizează. Sînt sau po t fi marii cam pioni şi intelectuali, oameni de cultură? Sau să nu punem problem a chiar radical:
pot avea ei un nivel intelectual m ediu? C hiar şi acest lucni e s te fo a rte g re u , a p ro ap e im p o s ib il , P e n tru s im p lu l motiv că timpul lor este dedicat a p ro a p e în. e x c lu s iv i ta te a n tre n a m e n te lo r sau competiţiilor. E xistă totuşi şi unii sportivi, care, în desele lor d ep lasări în ţa ră sau peste hotare, m ai intră prin muzee, în expoziţii, biblioteci sau săli de spectacole. Ce reconfortant e să vezi sau să afli că unii, (pu ţin i), ju că to ri de fotbal, chiar din Iotul nostru naţional, în cantonam ente, în autobus sau în avion, îl citesc pe Emil C ioran sau M ircea Eliade. Şi ce je n a n tă m i s -a p ă ru t d e c la ra ţ ia c e lu i m a i b u n . fotbalist al lumii care spunea, cu nonşalanţă, că el nu a citit decît o carte în v iaţa sa. Şi nici a c e e a p în ă la c a p ă t. Sau afirm aţia unui puşti de 16 ani, din Australia, care, după ce a
cîştigat un mare turneu de tenis a spus că de-acum încolo nu v a m ai m erge la şcoală. S-ar pu tea obiecta - şi pe bună dreptate - că ei, cei cîţiva mari, aleşii, ei meseriaşii arenelor, au d e ja o p ro fe s iu n e , s în t S P O R T IV I, ş i c h ia r fă ră ş c o a lă , fă ră c u ltu ră , fă ră lectură, sînt n işte bogătaşi. în vrem e ce m ilioane de oameni învaţă zeci de ani şi citesc biblioteci întregi doar pentru a avea un salariu derizoriu. Poate că este aşa,-sigur că este aşa, chiar dacă e nedrept într-un fel. Dar ce neplăcut este, ce antipropagandă pentru ideea d e sp o r t e s te a p a r i ţ ia p e ecranele televizoarelor a unor m ari vedete care nu pot lega două vorbe, care nu se po t exprim a, d in care se degajă o crasă lipsă de educaţie. D in a ce s t p u n c t d e vedere s în t avantajaţi m ai ales jucătorii de tenis da r şi schiorii, atleţii,
sc rim erii c a re s în t ap ro ap e o b lig a ţi să cu n o ască lim b a engleză. C eea ce reprezintă, în tr -u n f e l , u n p a s sp re c u n o a ş te re , d e s c h id e re , intelectaalizare. D o ar tm pas... A m cunoscut m ari sportivi dar şi d i s t in ş i in te le c tu a l i . A lp in iş t i , s c r im e r i, a t l e ţ i , ju c ă to ri de ru g b y , v o le i şi baschet. î i voi am inti doar pe d o c to ru l în m şd ic in ă Z o ii Ivansuc, p e doctorul în chim ie
' H oria D em ian, p e ing ineru l L ia M anoliu. Fiecare din aceşti a şi s p o r t iv i a u fo s t şi c a inteligenţă, în m ediul lor, ca n iş te M e rc e d e s u r i în t r - o a g lo m era ţie d e T rab an tu ri. Cred câ valenţa intelectuală nu e s te a b s o lu t n e c e s a ră - p rag m a tic vo rb in d - p e n tru dobîndirea succesului sportiv. D ar dacă ea există înnobilează atît perform erul în sine, c ît şi sportul ca fenom en general.
Dorin ALMĂŞANCIVILIZAŢIE „SI- SPORTvZ* CIVILIZAŢIE SI.SPqRT/:*,.CIV|LIZATIE-ŞLSPORT • ( ^ L I Z A Ţ ! ^ Ş ţ |,S g q R ia ^ g jV I L I ^ E ^ I |S P O R T
B ila n ţ 1 997 , p e rsp ec tiv e 1998 l a C lubul S p o rtiv M u n ic ip a l (1)Adunarea generală a Clubului Sportiv
M unicipal C lu j-N apoca s-a dorit şi a reuşit să fie o pertinentă şi lucidă analiză a activităţii desfăşurate în 1997. D e o im portanţă m ajoră dacă avem în vedere faptul că 1997 constituie şi primul an din ciclul olim pic 1997-2000.
1997 înseam nă pentru cele 13 secţii sportive ale clubului, patru secţii de nivel olimpic (judo, haltere, lupte libere, polo), patru secţii de n ivel internaţional (box, ciclism, tenis de masă, radio) şi cinci secţii de n ivel naţional (atletism , gim nastică băieţi, înot, scrimă, şah). Practic, peste 500
. dc sportivi legitimaţi, cuprinşi în 12 grupe de perform anţă, 13 grupe de avansaţi şi 24 dc grupe de începători, de care sc ocupă un num ăr dc 22 dc tehnicieni (18 cu norm ă completă, patru cu jum ătate de normă).
în acelaşi timp, însă 1997 înseam nă 44 de titluri de cam pioni naţionali, veritabil record al clubului, 67 de locuri II şi III în cam pionatele naţionale interne. L a care se m ai jo acă alte 48 de locuri IV - V I ocupate în diferite competiţii/ cam pionate naţionale. S-au obţinut în total u n num ăr de 111 medalii, care atestă faptul că, pe p lan in tern , C SM -ul c lu jean a fo st o prezenţă activă în m ulte finale naţionale. Şi nu în ultimul rind, este de m enţionat şi prezenţa a cinci sportivi ai clubului între prim ii zece sportivi ai judeţu lu i C luj.
Pe plan internaţional, au punctat p en tra C SM C lu j-N apoca, Ioan F o le a , D a n C om escu şi Sergiu L azăr (com ponenţi ai echipei Rom âniei, locul IV la C M de ultrascurte), Şimona Richter, Laura M oise şi Ioana Dinea (judo), A drian S tratu şi V italie Teacă (lupte libere, jun iori).
A p o rtu l sec ţiilo r este sem n ifica tiv . Astfel: a tle tism : o m edalie de argint cu echipa de tineret; b ox : 4 m edalii de bronz la CN de jun io ri; c ic lism : două titluri de cam pioni naţionali la ju n io ri şi un Ioc 2 la CN de m ountainbike, toate prin A drian Oros; h a lte re : 15 m edalii de aur, 18 de argint şi de bronz, în C N de cădeţi, jun io ri şi seniori; în o t: 14 m edalii de aur, 22 de argint şi bronz în C N dc copii şi ju n io ri II; j u d o : şa p te t i t lu r i d c c a m p io n i naţionali, opt m edalii dc arg in t şi b ronz, trei locuri V la C E dc senioare; lu p te lib e re : două m edalii de aur, una dc argint la seniori, una de bronz la jun iori; p o lo : locul 5 în SL; ra d io : prom ovarea a trei sportivi în Iotul reprezentativ; ten is d e m asă: două m edalii dc bronz, locul IV în SL. (va urma)
Demostene SOFRON
3 1 ia n u a rie■ în a n u l 19 3 6 ,
au tom obilist» rom âni Petre Cristea şi Ion Zamfircscu au fost invitaţi să participe la vestitul raliu Monte-Carlo.
■ T în ă ru l sch io r a lp in francez în vîrstă dc abia 2 i dc an i, G u y Perillat si-a dovedit capacităţile sale din nou! D upă cc în prealabil a d o m in a t în tre ce rile de la W cn g en , E lve ţia , de data a c e a s ta c l a e x c e la t în r e n u m itu l co n cu rs •‘Halm enkam m " organizat la K itz b u h c l , A u s tr ia . El a term inat cursele pc primul loc a tît' la coborîre, special, ? r i t şi la com binata alpină, eg a lîn d astfel perform anţa :: o b ţin u tă în p realab il num ai d c c e le b r u l a u s tr ia c , Christian Pravda, cam pion m o n d ia l la coborîre în 1954.
1 feb ru a rie■ A cu m o ju m ătate d e
v eac , în 1948 s-au decernat d o u ă titlu ri la J.O . de ian iâ d c la S t. M oritz (Elveţia). : P r o b a m a s c u l in ă la c o m b in a ta n o rd ică a fo s t c i ş t i g a tă d c f in la n d e z u l Veiki V ihtori Hasu, c u 4 4 8 ,8 0 puncte, dcvansm du- i n e t pc: com patriotul său, ş M artti Huhtala şi, respectiv pc suedezul Sven h ra d sso n , carc la rîndul lor au obţinut 4 3 3 ,65 , şi, respectiv 433,40 puncte.
ss ■ C ea dc-a doua finală a p rim ei zile din februarie la J.O . d in 1948 a fost cea dc ; 5 .000 m patinaj viteză, probă ce a reven it norvegianului R e id a r L iak lev cu timpul de 8 :2 9 ,4 m in . în a in te a c o m p a tr io tu lu i său , O d d L u n d b e rg (8:32,7 m in) şi suedezu lu i G o tb e I lc d lu n d (8 :34 ,8 m in).
L A S Z L â F r .
4TFNIVO p e n u l A u s t r a l i e i
T i n e r e t u l î s i a d j u d e c ă
p r i m a m a n ş ă . . .Finalele de simplu ale primului turneu de
Grand Slam în 1998 programează în acest' wcekcnd duelurile Hingis - Martinez şi Koida - Rios. înainte dc acestea, însă, junioarele Martina Hingis şi Miijana Lucie şi-au trecut în cont primul titlu, impunîndu-se în proba de dublu feminin. La prima apariţie împreună şi necotate printre favorite, ele au trecut pe rind de Sacki/ Yoshida, Kumikova/Neiland (fav. 9), Bolcgraff/ Sanchez (3), Raymond/ Stubbs şi, în finală, de Davenport/ Zvereva (1) cu 6-4, 2-6, 6-3. Această performanţă e meritorie pentra tînăra croată, dar certifică şi valenţele de jucătoare de dublu ale liderei WTA într-un moment cînd evoluţia ei la sim plu a fost am eninţată. Partida din semifinale cu Anke Hiiber a avut trei reprize distincte: Hingis a condus cu 6-1 şi 2-0, apoi Hiiber a făcut 7 ghemuri la rind, preluînd
conducerea în “decisiv” .. “Am lov it ceva mai scurt şi d in tr-o dată m-am trezit că acoperea întreg terenul”, explica ulterior Martina.
să nu trintească cu racheta în ce-i venea Ia îndemînâ. în ciuda acestei înfrîngeri, Hiiber va urca trei locuri în clasament Principala beneficiară a acestuia este însă Conchita Martinez. Activînd şi ea pe două fronturi, spaniola le va devansa pe Sanchez, Spîrlea, Tauziat şi chiar pe Pierce (depunctată după ce în 1997 susţinuse finala), ureînd pe 7 chiar dacă pierde finala de sîmbâtă Victoria ei (4- 6 ,6 -3 ,6 -3 ) o lasă pe Davenport să tînjeascâ în continuare după prima finală de Grand Slam, iar Conchitei îi oferă şansa unei neaşteptate, dar posibile “duble” (în singura ei finală anterioară învingînd-o pe Navratilova la Wimbledon ’94).
Tot sîmbătă se va disputa şi finala de dublu m asculin , în care perechea australiană Woodforde/ Woodbridge (6-4, 7-5, 6-3 cu Mac/Pheison/ Wheaton) porneşte favorită în faţa cuplului suedezo-olandez Bjorkman/ Eltingh (favoriţii 7 eliminîndu-i pe indienii Bhupati/ Paes cu 4-6, 7-5, 6-3, 3-6, 6-3). Duminică sînt programate finalele de dublu m ixt şi simplu masculin, (firesc) ultima stîmind cel mai mare interes. îh semifinale, favoriţii 6 şi 9 au pus punct seriei de surprize furnizate dc Karoî Kuccra şi Nicolas Escude. Slovacul a căzut la mina lui Korda (6-1, 6- 4 ,1 -6 ,6 -2 ), ajuns la a doua finală de Grand Slam din carieră (după Roland Garros 1992, pierdută la Couricr) după ce, în 1995, se g în d ea să abandoneze ac tiv ita tea
competiţionalâ! în fine, M arcelo Rios a atins prima sa finală “mare” după victoria clară (6-1, 6-3, 6-2) în
I j faţa lui Escude,
Kuerten, Rcnebcrg, Woodbridge şi Kiefcr, primul francez semifinalist la Melboumc dc îa Noah în 1990 c însă principalul beneficiar al clasamentului de lunca viitoare, în carc va sălta vrei 40 de locuri din poziţia 81 pc carc o ocupă
Fiindcă s-a ajuns în faţa ultimelor acte, să am intim p rem iile care se vor îm p ărţi “actorilor” (sumele sînt în dolari australieni, iar la dublu se împart între cei doi jucători):
S im plu m ascu lin : (W -F-l/2-1/4-1/8):615.000 - 307.500 - 153.500 - 78.750 - 42.000;
D ublu m asculin: 256.000 - 128.000 -63.000 - 31.500 - 18.000;
Sim plu fem inin: 572.000 - 286.000 - 142.500 - 74.000 - 39.000;
D u b lu fem in in : 237.000 - 118.500 -59.000 - 29.500 - 16.500;
D ublu m ixt: 92.000 - 46.000 - 23.000 - 10.700 - 5.400.
Dintre reprezentanţii noştri, cea mai bine a ieşit Ruxandra Dragomir, care şi-a asigurat39.000 AUS $ şi rămînerea în Top - 20. Irina va pierde un loc, dar rămîne în T op.-10‘ Radu C. MUNTEANU
OLIMPIA Gherla - Forcsta II 1-0!
A flate în cantonament la Vatra D o rn c i , e c h ip e le F o rc s ta II F ă l t i c e n i (D iv iz ia B ) şi d iv izionara C, OLIMPIA Gherla s -au în tî ln it în tr-u n m ec i dc. v e r i f i c a r e p c s ta d io n u l d in localitate . Găsindu-se în p lină p r e g ă t i r e f iz ic ă în v e d e re a re tu ru lu i, gherlenii au avu t o c o m p o r ta re fo a rte b u n ă în c o m p a n ia m u lt m aie x p e r im e n ta te i fo rm aţii d in Fălticeni. OLIM PIA a cîştigat cu scorul de 1-0 (0-0), prin golul m arcat de K ilin. A fost prim ul m eci al fotbaliştilor de pe Someş în acest an.
L a sfîrşitu l acestei săptăm îni e lev ii antrenorilo r M ihai Pop şi M irc e a C o ro i v o r e v o lu a la C îm p u lu n g M o ld o v en esc cu ech ip a A .S.A . din localitate.
- Sz. Cs.
Au urmat însă o seric de erori neforţate şi germ ana s-a dezechilibrat psihic, abiaabţinîndu-se
d în d o oarecare “respec tab ilita te” u ltim u lu i act al turneului. învingător al lui Larsson,
I n c ă u t a r e d e a d v e r s a r . . .Toamna trecută viaţa sportivă din oraşul Gherla a fost zguduită de
o veste tragică pricinuită de moartea prematură a fundaşului Szekety Bela, component al divizionarei D, APOLLO Uvada. Trecerea în nefiinţă a fotbalistului gheriean a provocat o mare durere în rîndui amatorii® de sport din localitate, dar şi în tabăra -celorlalte echipe din eşaionu patru al soccerului nostru. Dacă în cazul lui Şomlea de-acum un ar solidaritatea cluburilor îr î sprijinirea jucătorului aflat în necaz şi-a spus cuvîntul, familia fundaşului din Gherla a rămas doar cu... promisiunile
Conducerea A S . “APOLLO” Livada preconizează organizarea unu med de binefacere. După cum ne-a spus antrenorul secund al formaţie de pe Someş, Ioan Silveşan se aşteaptă confirmarea din partea une formaţii dujene sau din Dej pentru susţinerea unei partide de verificare
R nă în prezent încă rad un dub nu şi-a exprimat dorinţa de < evolua într-o întîlnire de binefacere. încasările fiind donate înîntregimr familiei îndoliate.
într-adevăr, muite echipe din eşaloanele superioare ale fotbaluk nostru se află în cantonament sau în turnee, dar credem că se impura
atitudine mai hotărîtâ din partea colegilor de întrecere în privinţi ajutorării grupării sportive din Livada şi, mai ales, a familia _________ SZEKELY Csaba
12 sîmbătă, 3 1 ianuarie -duminică, 1 februarie 1998 E C O N O M I A j l d e v A r u t
c 8 e C B u ]
i m
Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali, în anul 1997, în judeţul Cluj,-se prezintă după cum urmează:
în industrie s-a realizat, de către agenţii,economici cu cea mai mare pondere în această ramură, o producţie în valoare de 4.183,5 miliarde lei. Acest volum de producţie industrială este mai mic, comparativ cu cel realizat în anul 1996, cu 12,3% - în mărime absolută - şi cu 11,2% dacă se consideră numărul comparabil de zile. lucrătoare.
societăţi comerciale cu răspundere limitatâ.Indicele productiv ităţii , muncii orare pe un salariat, realizat în 1997, a fost inferior cu 5,9% faţă de nivelul înregistrat în anul 1996.
în agricu ltu ră , din centralizarea datelor privind culturile agricole recoltate în toamna anului 1997, rezultă realizarea, lă unele produse, a următoarelor producţii medii: grîu 2.181 kg/ha (+646 kg - faţă de anul 1996), orz 3.327 kg/ha (1.230 kg), orzoaică 2.225 kg/ha (+149 kg), porumb boabe 3.092 kg/ha (-116 kg), sfeclă de zahăr 21.375 kg/ ha (-3.005 kg), cartofi 12.197 kg/ha(-10.255 kg), legume 10.820 kg/ ha (+834 kg);
în anul 1997 au fost construite din fondurile populaţiei 530 de locuinţe.
Rata medie lunara a inflaţiei in anii 1996 si1997 -procente-.
. . 9.7
în volumul total al producţiei industriale cele mai inari ponderi le- au avut ramurile: industria altor produse din minerale nemetalice, metalurgia, industria alimentară şi a băuturilor, industria chimică şi a fibrelor sintetice, industria de maşini şi echipamente, industria pielăriei şi încălţămintei, industria celulozei, hîrtiei şi cartonului.
Dintre produsele fizice la care producţia a înregistrat creşteri, în 1997, faţă de 1996, menţionăm: armături din metale neferoase pentru instalaţii, clorură de sodiu, medicamente, produse cosmetice şi de parfumerie, maşini şi utilaje pentru industria uşoară, utilaje pentru
, prelucrarea lemnului, m obilier din lemn, ceramică pentru menaj, sticlărie, tricotaje, confecţii textile, încălţăminte, produse lactate proaspete, brînzcturi, legume şi fructe conservate, bere.
în anul 1997, agenţii economici cuprinşi în observare, au livrat şi facturat produse sem ifabricate şi servicii cu caracter industrial în valoare de 4.023,5 miliarde lei, din care pentru export, în valoare de i. 178,6 miliarde lei, respectiv 29,3% din totalul producţiei livrate. Stocul de produse finite la producători, la data de 31 decembrie 1997, a fost 346,5 miliarde Iei, în descreştere cu 3,9 miliarde lei, faţă de finele lunii noiembrie 1997.
Valoarea co n trac te lo r şi com enzilor, existente la sfîrşitul lunii decem brie 1997, a prezen tat 503,0 m iliarde le i, iar va loarea contractelor restante, la aceeaşi dată, a fost de 44,3 miliarde lei.
Efectivul dc sa laria ţi din industrie, la sfîrşitul lunii decembrie, a fost de 72.106, mai mic cu 1.164 persoane, faţă de luna noiembrie 1996.
în sectorul privat, la 31 decembrie 1997, erau încadraţi cu contract dc muncă şi asigurări sociale 156.866 salariaţi, din care 84.330 în
1997
1996'
mar*' marf. a,im- nealim. se,v,cl1
ceapă uscată 4.007,41 lei/kg (-1,8%), mere 1.456,46 lei/kg (-16,2*/,) came de porc 27.018,07 lei/kg (+6,7%), lapte dulce 2.838,67 lei% (+8,0%), brînză proaspătă din lapte de vacă 9.621,86 lei/kg (+2,4*/,) ouă 1.361,44 lei/buc. (+22,7%). / "
Cîştigul salariat m ediu nom inal net, realizat în luna decembiit 1997, pe ansamblul unui eşantion de agenţi economici, a fost dt 922.583 lei, mai mare cu 9,8%, faţă de noiembrie 1997; faţă del®; decembrie 1996, cîstigul salarial mediu nominal net a crescut o 114,3%.
Pentru luna decembrie 1997, coeficientul de creştere a cîştigurilu sa iaria le medii nete pe economie, faţă de ianuarie 1990, este dt 318,60 ori, iar faţă de luna februarie 1992, este de 73,96 ori. Aces coeficient se utilizează la aplicarea Legii 112/1995.
La 1 iulie 1997, populaţia judeţului a fost de 724.355 locuitei din care 354.206 (48,9% ) bărbaţi şi 370.149 (51 ,1% ) feud Comparativ cu 1 iulie 1996 numărul populaţiei a scăzut cu 2.435 persoane. Din totalul populaţiei 69% trăieşte în mediul urban.
- în anul 1997 în activitatea de învăţăm în t a fost cuprinsă o populaţii şcolară de 168.530 persoane, din care: 19.993 copii în grădiniţe, 112.047 elevi şi 36.490 studenţi, din care, 6.136 în învăţămîntu! superior particular.
N um ăru l şomerilor(câre beneficiază de ajutor de şomaj sau di alocaţie" de sprijin şi persoanele aflate în evidenţa Oficiului forţei 4 muncă şi care nu beneficiază de prevederile Legii 1/1991), la) ianuarie 1998, a fost de 32.995, iar rata şomajului,.calculată faţă4 populaţia activă, reprezintă 9,1%. Din numărul total al şomerii» 83,2% sînt muncitori şi 57,8% reprezintă femei.
Din datele furnizate de Oficiul judeţean al Registrului Comerţul» rezultă că num ărul investitorilor s tră in i la finele lunii decembre 1997 a fost de
R a ta in f la ţie i, determinată pe baza preţurilor de consum al populaţiei, a fost în luna decembrie 1997, de 4,5% comparativ cu luna precedentă; faţă de decembrie 1996, rata inflaţiei a fost de 151,4%, iar rata medie lunară a inflaţiei în anul 1997 a fost de 8,0%.
în luna decembrie 1997 preţurile medii înregistrate la principalele produse agroalimentare vîndute pe piaţa ţărănească din municipiile Cluj-Napoca şi Turda şi oraşul Huedin au fost următoarele: la grîu 1.121,64 lei/kg (mai mic cu 2,6% faţă de luna noiembrie-a.c.), pommb boabe 1.007,30 lei/kg (-12,2%), orz-orzoaică 1.009,92 lei/kg (4,4% ), faină 3.288,94 lei/kg (-3,4%), fasole uscată 4.481,43 lei/kg (+13,5%),
2.240, iar valoarea capitalului investit rep rez in tă 110,1 milioane dolari; cu cea m ai marep artic ipare de capital stră in se situează firme din E lveţia (38,4 mii. dolari), Luxemburg (38,0 mii. dolari), I ta lia (15 ,8 mii.dolari), Franţa (2,2mii. dolari), Ungaria (2 ,2 m ii. dolari), SUA (1 ,6 mii.dolari).
Situaţia şomerilor:a-in evidenta si platab-in evidenta pt. alocaţie d e sprijinc-in evid. pt. locuri de munca
100% . 90% I
80% i
70% i
60% 1
60% f .
40% :
30% .
20% ... 10% . 0% ..
11879
i 15763 jnc
|8434| |547cj :8836
....11762 . . . .„
1996 1997
L-!/T i
Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj
C \ r . T r e n c H i ^ f i SReuniţi în cca dc-a doua
întâlnire lunară, miercuri', 28 ianuarie 1998, o ra 18, la D y n a m ic N e tW o rk T e c h n o lo g ie s (D N T ), m em b rii B re s le i M e d ia Transilvană au pus bazele organizării şi funcţionării b resle i. Au fost p rezen te firm ele: M U CART, W EB F A C T O R Y T R A N S I L V A N I A , A D E V Ă R U L D E C L U J, A .I .T . R E E L , I IR U C , L O G IC T E L E C O M , R O L L GUM , T R IM E R A P R IN Ţ , PR O PA G A N D A
A D V E R T I S I N G , C E D A S C O F , V IK IN G , C O D EC ELECTRO N ICS, T IM E EXPERT, N O V IS , T IP O H O L D IN G , C A L IE N T E , V IT R IN A F E L IX M E D IA , R .K .M . C EN TER , N EV A LI SRL, D N T şi A R T P R IN Ţ , precum şi un reprezentant a l C o n s i l iu lu iA udiovizualului d in C luj- N apoca. Lucrările şedinţei au fost conduse de dom nul M ih a i P Â U N E S C U , preşedintele B reslei M edia, ş i d e d o m n u l R o m e o M A CARIA, vicepreşedinte
al Breslei.Prim ul punct dezbătut a
fost îm părţirea m em brilor B re s le i în 10 c o m is i i ( a te l ie r e ) sp e c ia liz a te : agenţii de publicitate, presă scrisă, pre press, imprimerii, p re să electronică, edituri, c o n su m a b ile , d i fu z a re ; prom oţionale şi producţie audio-video. Începînd din lu n a fe b ru a r ie se v o r organiza întîlniri pe comisii, cu circa 2 săptămîni înaintea şedinţei generale din ultim a m ie rcu ri a f iecă re i lun i, în tîln iri unde se vo r discuta p ro b le m e le sp e c if ic e
fiecărui atelier.Tuturor firm elor clujene
şi n u numai, interesate să obţină date în plus despre Breasla M edia Transilvană şi, eventual, să adere la acest p ro g ra m , ia tă a d re sa S e c re ta r ia tu lu i : s tr .Republicii, nr. 40 (sediul W eb F a c to ry ) , te l / fa x : 1 9 0 0 0 4 , p e rso a n e de c o n ta c t A liceC O Z U PLE A N şi C orina ŢĂGUREAN. Urm ătoarea întîlnire generală a Breslei v a avea loc m iercuri, 25 februarie 1998, ora 18, str. Ţebei, nr. 21 (sediul DNT).
IN V E S T IT O R II STRĂIN I SÎNT ERITATT DE CRIZA POLITICĂ
Apelul Partidului Dem ocrat, aflat în rebeliune, p en tru fo rm area unui nou guvern cu u n n o u prem ier, va stopa re fo rm ele şi v a e ro d a fo a rte serios încrederea investitorilor, apreciază analiştii occidentali citaţi de agenţia Reuters. Este o dezamăgire extraordinară. Se continuă astfel eşecul pe term en lung, de abordare a chestiunilor reform ei, apreciază un expert al unei bănci străine din Londra. D in nefericire, acestea este ultim ul lucru de care are nevoie Rom ânia. Aici este n e v o ie , d in p u n c t de v e d e re al investitorilor, de stabilitate şi limpezime.
Acelaşi analist afirmă că unii investitori potenţiali şi-au exprim at deja iritarea din cauza evenimentelor politice. în condiţiile
com unicatului C onsiliului Naţional al Partidului Dem ocrat, FM I a anunţat câ îşi amînă m isiunea program ată pînă ce situaţia va fi clarificată. Reuters arată câ sub presiunea FM I şi a Băncii Mondiale, Rom ânia a început să închidă marile întreprinderi cu pierderi uriaşe în cursul anului trecut, dar după aceea a încetinit procesul, :iar m arile privatizări au fost am înate . A lt analist, de Ia Bonn, a considerat afirm aţiile lui Petre Roman ca fiind irelevante şi negative, în timp ce u n e x p ert occ id en ta l d in Bucureşti consideră că politicienii par a fi interesaţi num ai de lupta politică în sine. Ei nu sînt interesaţi de a avansa pe drumul reform ei, rem arcă Reuters.
în atenţia agenţilor economici!
De Ia 1 martie, băuturile alcoolice vor fi marcateÎncepînd cu data de 1 m a r t ie 1998
se introduce sistemul de m arcare pentru urm ătoarele grupe de băuturi alcoolice:
a) băuturi spirtoaseb ) ţuică şi rachiuri naturalec) vinuri
. d) băuturi pe b ază de vinP în ă la da ta d e 1 m a r t ie 1998 ,
a g e n ţ i i e c o n o m ic i p ro d u c ă to r i , cumpărători şi com ercianţi sînt obligaţi să l ic h id e z e s to c u r i le d e b ă u tu r i alcoolice prevăzute m ai sus.
Responsabilitatea marcării produselor revine agenţilor econom ici care deţin licen ţe de fa b ric a ţie sau d e im p o rt.
Pentru băuturile alcoolice, licenţele se a c o rd ă d e c ă t r e D I R E C Ţ I A G E N E R A L Ă A F I N A N Ţ E L O R P U B L IC E Ş I C O N T R O L U L U I F IN A N C IA R D E S T A T A
JU D E Ţ U L U I C L U J.A cordarea licenţei se face în baza
unei c e r e r i t ip co n fo rm m odelu lu i prezentat în N orm ele M etodologice de aplicare a O rdonanţei Guvernului nr. 23/1995 priv ind institu irea sistemului de m arcare pen tru ţigarete şi băuturi alcoolice publicat în M onitorul Oficial 374/23.12.1997.
Pentru procurarea marcajelor, agenţii e c o n o m ic i p ro d u c ă to r i in te rn i ş i im portatori, deţinători de licenţe vor în tocm i n o ta d e c o m a n d ă care se depune la un ita tea em itentă a licenţei.
Pentru relaţii suplimentare vă adresaţi Ia D ire c ţia G e n e ra lă a F in a n ţe lo r P u b lice şi C o n tro lu lu i F in a n c ia r d e s ta t a ju d e ţu lu i C lu j, P -ţa A v ra m la n c u n r . 19, e ta j H , c am era 121.
'ASSOCIATED PRESS":
“ PRIMUL AN LA CONDUCEREA TARII A REPREZENTAT PENTRU EMIL CONSTANTINESCU MULTE VORBE SI PUTINĂ ACŢIUNE”
La un an7 de la preluarea puterii, în urma unei victorii istorice împotriva foştilor comunişti, românii sînt din ce în ce mai nerăbdători să vadă schimbarea prom isă de . p reşedintele Emil Constantinescu în tim pul cam paniei electorale, comentează AP. Potrivit sursei citate, demersurile prezidenţiale - care cuprind fraze de genul “vremea vorbelor a trecu t, acum a sosit m omentul faptelor” - au devenit o scenă familiară pentru români. După victoria în alegeri, noua coaliţie guvernamentală de centru- dreapta.a promis să revigoreze procesul de reformă, să elimine corupţia şi să stabilească noi standarde de etică pentru viaţa politică românească. Dar la un ah de la triumful electoral aceste promisiuni au rămas doar pe hîrtie, comentează AP.
Agenţia citată apreciază că reforma a fost încetinită de disensiunile dintre partidele m em bre ale coaliţiei guvernamentale, în timp ce investitorii importanţi au rămas în expectativă, din cauza d eciz iilo r confuze şi uneori contradictorii ale cabinetului Ciorbea.-
Analiştii prevăd o inflaţie de peste 140 la sută în 1997 (a depăşit 150 la sută - n.n.), în timp ce 100.000 de oameni şi-au pierdut locurile de muncă în urma închiderii m ai m ultor în treprinderi nerentabile, iar salariul mediu lunar a . scăzut la 91 de dolari. Aceste măsuri dureroase, necesare pentru obţinerea d e ' credite externe, sînt greu de suportat în Condiţiile în care puţinii oameni bogaţi din România par să nu sufere deloc de pe urma lor, relatează AP. “Trîmbiţata /
cam panie anticorupţie lansată de Constantinescu de două ori în 1997, a dus la anchetarea a doar cîţiva dintre oamenii de afaceri importanţi, dar nici un caz nu a fost deferit încă instanţelor judecătoreşti, subliniază AP. în timp ce pro feso ru l de geologie devenit preşedin te” şi-a sporit rolul în stat, vorbind frecvent despre faptul că se află la o răscruce într-o perioadă istorică sau că se confruntă cu o “ocazie solemnă, comentează agenţia citată. Discursurile sale sînt dramatice, majoritatea fiind transmise direct la postul naţional de televiziune. Austeritatea în care vor trăi liderii sta tu lu i, p ropusă de C onstantinescu în tim pul campaniei electorale, nu mai este aproape deloc menţionată, afirmă AP.
[A D E V Ă R U Lc f l a C B ilbb ECONOMIA sîmbătă, 30 ianuarie -
duminică, 1 februarie 1998
BURSA DE VALORI MCMNŞVI3 0 i a n u a r i e * 1 9 9 8
P i a ţ a m o b i l i a r ă R A S D A Q - 3 0 . 0 1 1 9 9 3D s n u m l r » a o e l a t a f ■ | P u c . | I n c h . j N r . t r z j
AUR ALRO SLATINA 20000 o 40000 39900 318ATBbet ANTIBIOTIC E IAS 1 lOOO 1 3900 4100 117
ARCTIC GĂIEŞTI -ÎOOO o 4-100 4200 07automobile dacia pitcs» n iOOO -1 080 080 44.1
BLJ ELECTROAPARATAJ Bucunesi -ÎOOO -2 1260 1220 84-OLTC HIM RM.VALC EA IOOO 4 3100 3300 107
INXbet OTELINOX TARGOVISTE 20000 -1 20000 20000 1PCLetr POUCOLOR BUCUREŞTI -IOOO 1 OOOO OOOO 32SHCecr ŞANTIERUL NAVAL CONSTANTA 20000 O 8900 9000 20SOF SOFERT BAC AU IOOO O 489 484 14TEReer TERAPIA C LUJ - NAPOC A IOOO O 12400 12000 193
C a t e g o r i a -a ( 6 8 s o c le t a t l )AER AEROTEH BUCUREŞTI 20000 4 7300 7300 1ALB ALBAPAM ALBA IULJA IOOO O 00O 060 11ALM ALIMENTARA C LUJ-NAPOCA IOOO O 030 00O 34AMC AMCO OTOPENI 20000 O O O OAMP * AMEP TEC UC » . IOOO 1 800 800 6AMO AMONIL SLOBOZIA IOOO -1 630 610 01AMY AMYLON SIBIU IOOO -1 690 690 '2APC APC ARO M BUZĂU IOOO 7 720 760 139APS APSA BAIA MARE IOOO O 090 090 3ARM ARMATURA C LUJ - NAPOC A IOOO -1 3100 3200 4ART ARTROM SLATINA 20000 2 0400 0300 43ASV ASTRA VAGOANE ARAD 20000 O 0900 0900 IOAUR AURORA TG.FRUMOS IASI 20000 3 21800 23000 3TL.V BANC A TRANSILVANIA C LUJ •IOOO 2 3300 3200 21CRB CARBID-FOX TARNAVENI IOOO O 2400 - 2000 18CBC GARBOCHIMG LUJ-NAPOCA 20000 0 8100 8300 20CPU CARMETAPLAST DEVA 20000 O 8000 8000 3CRN CARNEARAD 20000 1 3200 3200CAS CASIROMTURDA IOOO O 2 9 4 297 30CER CERCON ARICSUL CAMPIA-TURZII 20000 -2 0200 0200 0CPR C H1 MO PAR BUC U RESTI 20000 7 10900 11200 4CIP CIPROM PLOIEŞTI IOOO 8 940 IOOO 193CMF COMELF BISTRITA 20000 1 3700 3700 0
E<) DOCUMENT ggEcfuiULActivitatea avocaţială este reglementată de Legea nr. 51/
1995publicată în Monitorul Oficial nr. 116/09.06.1995 şi de Statutul Profesiei de Avocat publicat în M.Of. nr. 237/ 17.10.1995,
Potrivit art 1 al. 2) din L. 51/1995, “profesia de avocat se exercită numai de membrii Barourilor”.
Potrivit art 22 din aceeaşi lege "exercitarea oricărei activităţi de asistenţă juridică specifică profesiei de avocat de către persoana care nu este înscrisă în Tabloul Avocaţilor constituie infracţiune şi se sancţionează conf legii penale’*.
Consiliul Baroului Cluj dă publicităţii TABLOUL AVOCAŢILOR din Barou. D e c a n
• • , Av. Maria GIURCA'
T a b l o u l a v o c a ţ i l o rP a r t e a 1 A
A r o c a ţ l a l a ^ f x n i t i v i
N r, Numele şi crt. prenumele
avocatului 1. Anghel Vasile A.
Data înscrierii în burou '28/08/75
Sediul profesional principal <
l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l Cluj, str. 21 Dec. nr. 37/19
rorma de - îxercitare profesiei C ab .ln d
2. Azzola Ludovic 23/01/52 CĂM. 6 Veche3. Baciu Maria 09/09/72 Cluj, C. Dorobanţilor,
5. Banciu Maria 04/08/71 Cluj, str. Firiza nr. 4/35, tel. 164327
Cab.lnd.
6. BanyaiJozsef 13/12/97 Cluj, str. 21 Decembrie nr. 23-35
C ab .ln d
7. Barbu Maria 01/06/73 l urda, str. Republicii nr.5 Cab. In d8. Bindea Maxim 01/11/79 CAM. 6/8 Veche9. Boian Lucia 29/04/57 CAM. 6/8 VechelO.Bojan Victoria 07/12/79 Cluj, C. Turzii, nr. 97 Cab. In d11. Boros Mihaela 10/05/78 CAM. 6/8 Veche12. Bota Fabiola 10/03/56 Gherla, str. Dr. Vodă nr.
29Cab. In d
13.Bozcşan Mihai 05/11/93 Gherla, str. M. Eminescu nr. 10/4
C ab .ln d
14.Bran Codrina 21/11/80 Cluj, str. LC. Brâtianu nr. 16/2. tel. 196949
C ab .ln d
15.Brehar Claudiu 01/08/92 Cluj, str.Republicii nr.5/2 Cab. Ind16. Brie Ana Maria 01/09/90 Cluj, str. Reşiţa nr. 4/3,
tel. 431157Cab. In d
17. Bucur Luminiţa 01/09/88 Cluj, C. Dorobanţilor nr. 9/8, tel. 195455
Cab. In d
18. Bujita Aurel 17/06/91 Dej, str. 1 Mai nr. 2 Cab. Ind19. Bulacu Cristina 10/05/96 Cluj, str. 21 Dec. nr. 100 Cab. Ind20.Burzo Mihaela 05/08/85 Cluj, str. 21 Decembrie
nr. 93/63C ab .ln d
21.Buzgar Adriana 10/09/87 Cluj, str. Dorobanţilor nr. 74/92, tel. 410338
Cab. In d
22,Căpusan Niculina 01/09/91 Cluj, str. Fortâreţci nr. 8 Cab. Ind23.Cârlănaru Traian 01/02/68 Cluj, str. E. Isac nr. 2/9,
tel. 197526C ab .ln d
24.Cărpineanu Leontina 15/11/75 C luj,'str. 21 Decembrie nr. 118/1
Cab. In d
25.Cătincanu Iulia 10/06/91 Cluj, str. Dorobanţi nr. 74/ 24
C ab .ln d
26. Chindriş Michaela 01/06/76 Cluj, str. Ciucaş nr. 3 ap. 43 tel. 166547
Cab. Ind
27.Chirca Adrian 01/08/81 Dej, str. S. Bâmuţiu nr. 3/20
C ab .ln d
28.Chirica Dan 15/11/80 Cluj, str. Braşov nr. 28/4 Cab. Ind29. Chirilâ Maria 01/08/70 U u j, str. 21 Decembrie
nr. 93, ap. 63Cab. In d
30.Ciubotariu Anca 05/10/93 Cluj, str. Dorobanţilor 74 ap. 24
Cab. In d
31.CiuIeanu Eliadc 10/02/50 Turda, str. Republicii nr.5 Cab. In d32. Ciupc Gavril 01/07/85 Cluj, str. Detunata nr.7/5 Cab. Ind33.Cobzas Viorica Cluj, str. Scorţanlor bl.
D5 ap. 1134.Codoban Zorica L. Cluj, str. Fericirii nr. 18 Cab. Ind35.Comca Iuliana 01/12/94 Cluj, C. Dorobanţilor nr.
89/27. tel. 411343C ab .ln d
36.Coroianu Iosif 13/09/57 Cam 6/8 Veche37.Coroianu Nicolae 27/11/741 Cluj, str. Titulescu nr. 39
ap. 12C ab .ln d
38.Corpadea Corina 23/11/93 Cluj, str. Republicii nr. 5/4
Cab. In d
39.Costin Mircea N. Cluj, str. 21 Decembrie nr. 100
Cab. In d
40.Costin Nicolae 01/02/91 Cluj, str. I.P. Voiteşti 2-4 ap. 63
C ab .ln d
41.Cotutiu Daniela 29/01/96 Cluj, Sediu Barou Veche42.Crâriuneanu Alex. 08/12/71 Cluj, str. L Mincu nr. 12,
tel. 199670Cab. Ind
43. Cristea Gheorghe 01/11/85 Cluj, Pta A lancu nr. 8, tel. 195717
Cab.'Ind
44. Cristian Camelia 01/08/92 Cluj, str. Reşiţa nr. 4 / l l , tel. 431564
Cab. In d
45 Cristian F.mil Cam. 6/8 Veche46. Cuc Adrian 01/09/90 Turda, str. Republicii nr.5 Cab. In d47. Cuc Marinela 01/08/92 l urda, str. Republicii nr.5 Cab. Jnd48.Dănescu Rodica 11/03/60 Cluj, str. Reşiţa 4/12, tel.
431564Cab. In d
49.Datca Ecaterma 01/08/77 Sediu Barou Veche50.Deii Rodica 08/08/82 Cluj, str. Eroilor nr. 1 ap.4 Cab. I n i51. Deleanu Ioan 01/08/97 Barou Cluj ; Veche57 Dobre Lacrima Rodie a 01/07/95 Cam. 8 Veche53.Dodea Stela 01/09/90 Cluj, str. Dorobanţilor nr.
93/84. tel. 195717C ab .ln d
54. Dorea Mariana 01/01/94 C luj, str. T itulescu 16 ap.3, teL 414456
c o la b . .Av.Gocan
55._Drăgan Claudia 06/08/88 Cluj, str. Dorobanţilor nr. 78/46. tel. 413284
Cab. I n i
56. Dragoste Iuliu 01/03/86 Cluj, str. Branişte nr. 7, teL 158742
Cab. In d
N r, Numele şi Data Sediul profesional Forma do cri prenumele „ înscrierii principal exercitare
avocatului în baron a profesiei57. Dragoste Maria 09/04/68 Cluj, str. Densuşianu nr.
24, tel. 167461Cab. Ind
58. Drăgotoiu Mirela 01/04/89 Cam. 6/8 Veche59. Dulamita Livia 01/09/82 Dej, Str. Crîngului nr.
22/38Cab. Ind
60. Eckstein C. Otto 01/05/75 Cluj, str. Ploieşti nr. 1/3, tel. 191296
Cab. Ind
61. Eckstein C. Peter 06/05/80 Cluj, str. Ploieşti nr. 1/3, tel. 136859
Cab, Ind
62. Farkas Zoltan 01/09/82 Cluj, str. 21 Decembrie nr. 23/65. tel. 198471
66. GaldyM elinda - 17/09/90 Gherla, str. M. Eminescu nr. 10/4
Cab. Ind
67. Gherghel Horaţiu 29/01/96 Cluj, str. Dorobanţilor nr. 9/2
Cab. Ind.
68, Gherghel Tiberiu 18/08/52 Cluj, str. Dorobanţilor nr. 9/11, tel. 199675'
Cab. In d
69. Gidro Romulus 05/09/72 Cam. 6/8 Veche -70. Gidro Stanca 01/09/77 Cluj, str. Reşiţa nr. 4/1,
tel. 195989 'Cab. Ind
71. Giurca Flavia 14/09/94 Cluj, str. A. Şaguna nr. 34-36, ap. 29
Cab. Ind
7 1 Giurca Maria ■ 01/08/70 Cluj, str. A. Şaguna nr. 34-36. an. 29. tel. 133559
Cab. Ind
73. Giugiuman Mircea 01/08/92 Cam. 6 Veche74. Gocan Lidicica 03/02/84 Cluj, str. H. Coandă nr.
3/58. tel. 414531Cab. Ind
75. Gocan Mihai - Turda 06/12/69 Turda, str. Republicii nr. 5
C ab .lnd
76. Gocan Mihai - Cluj 29/01/96 Cluj, str. Pata nr. 16/3, tel. 186288
C ab.lnd
77. Goia Daniela 05/12/84 Cluj, str. Brâncuşi nr. 147, tel. 414496 .
Cab. Ind
78. Gorcea Victor 01/03/75 Cam. 6 Veche79. Gorea Victoria 21/08/91 Cluj, str.Plopilor nr. 42/1 Cab. Ind80. Hahui Savu Mihaela 01/05/83 Clui, str. Reşiţa nr. 3/5 Cab. Ind81. Henter Paula 01/09/78 Gherla, str. L. Rebreanu
nr. 8Cab. Ind
82. Hofhar Gheorghe 01/03/93 Cluj, str. Bariţiu nr. 22/10, tel. 193943
Cab. Ind
83. lancu Laurenţiu 01/09/90 Cluj, str. Horea nr. 33/6, tel. 135803
Cab. Ind
84. Dea Manuela 05/10/93 Ciuj, str. Memorandumului nr. 24/1
Cab. Ind
85. Dies Dorin 04/05/87 Cam. 8 Veche86. Ionescu Mirel 13709/83 Cluj, str. Dorobanţilor nr.
89/27, tel. 411343Cab. Ind
87. Irimieş Elena 01/12/80 Huedin, str. A. lancu nr. 10
Cab. Ind
88. Jecan Claudia 01/08/68 Cam. 6 Veche89. Jucan Carmen 24/11/75 Cluj, str. B râtianu
nr. 16/1Cab. Ind
90. Kapcza Imre 06/11/46 Cluj, str. Muncitorilor nr.2Î/6
Cab. Ind
91. Kapcza Mikolt 01/08/78 Cluj, str. Muncitorilor nr. 24/6, tel. 414069 .
Cab. Ind
92. Lâzăreanu Marcel 01/06/80 Cam.-8 Veche93. Lazăr Carmen Nora 29701/96 Cluj, E-ţa Ştetan cel Mare
nr. 17, ap. 2C ab.lnd
94. Lazăr Liviu Cluj, str. Bis. Ortodoxe nr. 2
Cab.. Ind
95. Lazăr Steliana 01/02/72 Turda, str. Republicii nr. 5
Cab. Ind
% Laza Elisaveta 11/09/69 Cam.6 Veche97. Lazea Rodica 03/08/71 Cluj, str. Dorobanţilor nr.
9/8, tel. 195455 'Cab. Ind
98. Leicu Corina 03/07/91 Sediu Barou Veche99. Lucaciu Dorina 24/09/90 Cluj, str. A. Şaguna nr.
34-36Cab. Ind
lOO.Lucaciu Nicolae 01/08/97 Cluj, str. Fierului nr. 34 Cab. Ind.lOl.Luca Remus 05/01/49 Cluj, str. Dorobanţilor nr.
25/13Cab. Ind
102.Lungu Vergenica 03/08/71 Cluj, str. Dorobanţilor nr. 25/4. tel. 431244
Cab. Ind
103.Lupaş Petre 10/05/73 Cluj, str. Resita nr. 4/8, tel. 191558 "
Cab. Ind
104.Lupu Aria 06/08/86 Quj, str. Dorobanţilor nr. 74/92. tel. 410338
C ab.lnd
105.Mărginean E. Lorand 20/08/70 Cluj, str. Kovari nr. 27, tel. 136974
Cab. Ind
106.Marinescu Adriana 15/01/93 Cluj, str. Lunii, nr. 36/31, tel. 438187
Cab. Ind
107.Megyesi Ioan 01/09/86 Cam. 6/8 Veche108.Metes Dorina 01/08/77 Cluj, str. Magaziei nr. 9,
lll.M inea Georgeta 28/11/84 Cluj, str. A. Densuşianu nr. 24
Cab. Ind
lllM in e a Mircea 01/03/74 Cluj, str. A. Densuşianu nr. 24
C ab.lnd
113.Miron Cristina 14/09/94 Cam. 8 Veche1 M.Mischian Mircea 01/11/79 Turda, sediu Birou Veche115.Mleşniţă Gheorghe 15/08/82 Cluj, str. Herculane nr. 6/
102. tel. 414467Cab. Ind
116.Moldovan Lucia 01/07/91 Cluj. str. Reşiţa nr. 4/15 Cab. Ind117.Morar Corina 01/11/91 Cluj, str. Pasteur nr. 65/
55. tel. 411309Cab. Ind
118.Mureşan Dorina 01/09/73 Cluj, str. Pavlov nr. 17, tel. 192545
Cab. Ind
119.Muresan Mircea 29/11/58 Cam. 6/8 Veche120 Mureşan Victor 24/12.'53 Cluj, P-ta A. lancu nr.
8/4, te l 196120.Cab. Ind
N r, Numele şi Data Sediul profesional Forma <fe • ; c r i prenumele înscrierii principal - exercitat 13
avocatului î s baton , a profesia |121.Murcsian Sever A. 10/07/70 I. Radu nr. 54 Turda Cab. Ind. iî122.Nemes Lucia 01/09/83 Turda, str. Republicii nr.5 Cab. Ind. f123.Nicoară Aurel 03/05/85 Cluj, str. JtJanţm, nr. 22/
10. tel. 193943Cab. ind. I
124.Nicoară Lucia 19/01/95 Cam. 6 - Baroul Clui Veche r?125.Nisipeanu Doina 03/09/57 Turda, str. Republicii nr.5 Cab. Ind.126.0prea Clara 24/09/90 Cluj, str. M. Nicoară nr.6 Cab. Ind.127.0roianu Viorel 19/01/49 Cluj, str. Constanţa nr.
13/1Cab. Ind.
128.Pânzaru Anatol 01/11/94 Cam. 8 Veche129.Pânzaru Camelia 14/09/94 Cluj, str. Dunării nr. 52
ap. 31Cab. Ind. ţ
130.Papp Claudia 01/09/91 C îm pia 1 urzii str. Retezatului nr. 8. an. 3
Cab. Ind.
131.Pap Edita 30/09/66 Cluj, str/*Aviator Bădescu nr. IA. tel. 198305
Cab. In i
132.Parastie Mirela 16/05/94 Cluj, str. Bis. Ortodoxe nr. 2. tel. 199678
Cab. In i
133.Pătrăşeanu Beatrice 22/12/58 Cluj, str. Intre Lacuri nr. 8. tel. 414511
Cab. Ind
134,Paven Emilia . 29/01/96 Cluj, sediu Barou Veche :135.Petcu Olga 24/02/94 Cluj, P-ţa Abator nr. Bl.
C2 ao. 23. tel. 431643Cab. In i
136.Petrea Angelica 01/09/90 Cluj, str. Dorobanţilor nr. 89/52. tel. 411309
Cab. In i 1
137.Petrescu Gheorghe 10/07/70 Cluj, str. A. France nr. 10, tel. 147382
Cab. fad
138,Petrescu Rodica 24/09/90 Cluj, str. A. France nr. 10. tel. 147382'
Cab. In i
139.Pîrva Ioana Ines 01/08/92 Cluj, str. Memorandumului 24/1
Cab. I n i '
140.Poenaxu Rodica 15/09/66 Cluj, str. N. Iorga nr. 29/ 2, tel. 140512
Cab. I n i
141.Popa Dana 14/09/94 Cluj, str. Dorobanţilor nr. 74 ap. 92 .
Cab. I n i
142.Popa. Liviu Nicolae 01/01/94 Cluj, str. Becaş nr. 6 ap.l Cab. fa d143.Pop Aurelia 13/02/57 (Jam. 6 Veche144.Poo Liviu 24/09/90 Cluj, str. Birsei nr. 4/39 Cab. In d145.Pop Lorin 18/11/59 Cam. 8 Vecbe146.Pop Mircea 01/08/92 U uj, str. Memorandumu
lui nr. 9. tel. 195705Cab. f a d
l47.Poo Ştefan 10/11/54 Turda, str. Republicii nr.5 Cab. fad .148.Pon Vasile 01/04/77 Cam. 6 Veche149.Pop Viorica 01/10/85 Cluj, str. Titulescu nr. 31/
21, tel. 151065Cab. f a d
150.Porumb Carmen 01/12/83 Cam. 6/8 Veche151.Potra Ana 16/03/60 Cluj, str. Moldovei nr. 9 Cab. f a d152.Prida Dorina 10/09/74 Cluj, str. Dorobanţilor nr.
25/4. tel. 431244 -'Cab. f a d
153.Pruncut Teodor - 01/07/89 Cluj, str. Paris nr. 32/4 Cab. In d154.Radu Dumitru 01/09/90 Cluj, str. Crinului nr. 9/2,
tel. 412865Cab. f a d
155.Rad Marcela 15/07/92 Cluj, str. A, Şaguna nr. 34-36/8
Cab. In d
156.Roman Vasile 16/02/80 Cam. 6/8 Veche157.Rosca Rodica 16/04/82 Cam. 8 Veche158.Runcan Livia 01/09/78 Cluj, str. Dorobanţilor 25/
4, tel. 431244 'Cab. f a d
159.Rusu Augustin 01/07/85 Cluj, str. Reşiţa nr. 4/16, tel. 194574
Cab. f a d
160. Sandu Aneta 02/08/52 Cluj, str. Sindicatelor nr.4 Cab. f a d161.Sângeorzan Ioan Cluj, str.Iaşilor nr.8-10/11
tel. 130328Cab. f a d
162. Secară Ioan 26/09/55 Cluj, Moţilor nr.20-22/2 Cab. f a d163.Sevianu Ana Maria 03/01/77 Cluj, str. becebal nr. 2/7,
tel. 198300Cab. f a d
164.Sigartău Gavril 01/03/74 Dej, str. Al. Venus nr. 13 Cab. fa dI65.Sipos Ştefan 01/02/92 Cam. 6/8 Veche166.Stănescu Valentina 01/01/82 Cluj, str. Brassai nr, 23/
2B. tel. 192386Cab. Ind
167. Ştef Roxana 14/09/94 Gherla, str. L. Rebreanu nr. 55
Cab. fa d
168.Stegâroiu Dan 01/11/91 Cluj, str.. Peana nr. 5/1 Cab. f a d169.Suian Vaier 08/03/91 Cam.-6/8 Veche170. Surdu Constantin 16/01/74 Cam. 8 Veche
T71.Szocs Attila Sandor 05/10/93 Cluj, str. A. lancu nr. 66/ 2. tel. 192033
Cab. f a d
172.Tamas Rodica 08/01/82 Cam. 8 Veche173.Tamas Zoltan 26/03/71 Cluj, str. Eroilor nr. 34,
ap. 11Cab. f a d
174.Tanco Zamfira V. 03/09/71 Cluj, str. F-cii de Zahăr nr. 2/102
C a b .ln d
175. Tătar Criria Adela 14/09/94 Cluj, str. Brassai nr. 29 Cab. fa d176.Timbus Meda 03/09/90 Turda, str. Republici nr.5 Cab. fa d177.Tira Sorina 15/04/91 Cluj, C. Dorobanţilor nr.
9/8. tel. 195455 'Cab. f a d
178.Titu Adriana 01/09/92 Clui, str.Gmpeninr.42/24 Cab. f a d179.Tocan Eugenia . 01/09/90 Cluj, str. Decebal nr. 2/7 Cab. fa d180. Todea Corina 08/11/74 l urda, str. Republicii nr.5 Cab. fad181.Todoran Adrian 01/04/79 Cluj, P-ţa ŞL cel Mare
nr.17 ap. 2 ' -Cab. fad
182.Toma Victor 22/03/54 Dej, str. Florilor nr. 26A Cab. fad183,Trăistaru Cornelia 01/09/90 Cluj, str. Reşiţa nr. 4/3,
tel. 431157Cab. fa d
184.Trescovan Elisabeta 07/07/55 Turda, sediu Birou _ Veche185.TrifNicoleta 14/09/94 Cluj, sediu Barou Veche186. Tripon Teofil 01/01/92 U uj, str. Eroilor nr. 3 1,
tel. 194901Cab. fad
1Ş7. Trofin Monica 01/08/96 Clui. str. Pavlov nr. 17 Cah. I n i1X8 TTliesan Tnan n /n 1/47 Cam. 6 ■ Veche189. Urs Pie 01/09/89 Quj, Moldoveanu nr.12/30 Cab. Ind190 TTyvari Ferenc 20/11/45 Clui. str. 0 . Goeanr. 21A Cah. Ind191. Varga Gheorghe 01/01/91 Cluj, str. Dorobanţilor nr.
102/23Cab. Ind
192.Veres Andrei 07/09/55 Cluj, str. 21 Dec, nr. 37/ 19. tel. 190843
Cab. Ind
193 Vlasiu Remus 01/09/89 Turda, str. Republicii nr.5 Cab. Ind194. VV c;sz Mariana C. 01/08/89 Dej, str. Cicio Pop nr. 11 Cab. fadTabelul avocaţilor stagiari o să apară într-un număr viitor
A D E V A R U Le l e O S u f
EVENIMENT sîmbâtâ, 31 ianuarie -duminică. 1 februarie 1 9 9 8
P U tn M C L e. ^ P O L U L U I .- - - - - - - - - - - - - - - - - - ----------
dispărut un diplomatCarosabil;<Carosăbih» Carosabil • Carosabil
Şi după 52 de ani de la misterioasa sa dispariţie, cazul d ip lo m atu lu i R ao u l Wallenberg, fost secretar I al am basadei S u ed ie i la Budapesta, este tot neelucidat. Numele lui a devenit de multă vreme un simbol, iar destinul lui a scos în e v id e n ţă cruzimea şi ororile de care a dat dovadă regimul fascist din Ungaria horthystă, precum şi cruzimea sistemului sovietic. Pe de altă parte a scos în evidenţă abnegaţia şi omenia unui tînăr diplomat, care nu dorea să ajungă erou şi care si-a pus în pericol viaţa sa sa lv înd v ie ţile la p e s te100.000 de evrei-unguri.
Raoul Wallenberg se trăgea d in tr-o fam ilie de m ari in d u str ia ş i şi f in a n c ia r i . Im periu l • in d u s tr ia l Wallenberg, fondat în anul 1856, constituie şi astăzi una din cele mai puternice dinastii industriale din Europa şi una din cele mai mari din lume. El a a ju n s s e c re ta r a l ambasadei Suediei în Ungaria în anul 1944, la 33 ani şi faptele lui cu adevărat eroice sîn t lega te de o a c ţiu n e întreprinsă de guvernul SUA. P re şed in te le R o o se v e lt p rim ise in fo rm a ţii că şi evreilor din Ungaria urm ează să li se aplice soluţia finală, respectiv exterm inarea lor fizică în lagărele m orţii din Germania. Fiind în stare de
război cu Ungaria, SUÂ n u a putut interveni direct şi a recurs la Suedia ca stat neu tn i. Pentru aceasta, ambasadorul am erican în Suedia, H. Johnson, i-a propus lui Raoul W allenberg, pe care-1 c u n o ş te a p e r s o n a l , să în d ep lin ească e l p e ric u lo a sa m isiune de a salva cît m ai m ulţi ev rei d in U ngaria. A ju ng înd d ip lom at la B u d ap es ta , e l a reuşit să smulgă d in “ghearele” Gestapoului peste 100.000 de evrei, procurîndu-le paşapoarte fa ls e o ri a s c u n z în d u - i su b diferite false identităţi. Printre cei salvaţi se num ără şi actualu l senator de California, Thom aş Lantos şi soţia sa Annete.
în luna ianuarie 1945, după eliberarea Budapestei de către trupele române şi sovietice, în m o m e n tu l c în d to tu l p ă re a cîştigat, Raoul W allenberg s-a adresat autorităţilor sovietice de ocupaţie, cerîndu-le a lim ente p e n tru cei 2 5 .0 0 0 de ev re i, protejaţi de el în Budapesta. L a 17 ianuarie 1945 a fost trim is la Debreţin, pentru a se m tîlni cu m areşalul Rodion M alinovski Ia Cartierul general al Frontului II U crainean , pe care aces ta îl comanda. De atunci nu se m ai ştie nimic despre el. M ai tîrziu s-a aflat că, în loc să fie decorat, re c o m p e n s a t o r i p r im i t c u onoruri pentru riscanta m isiune îndeplin ită , a fo st a resta t de o rg a n e le s o v ie t ic e , d u s în Uniunea Sovietică şi-depus în vestită închisoare L ubianka din
Moscova, la dispoziţia KGB; I De atunci nu a mai dat nici | u n sem n de v ia ţă , ia r ■ răspunsurile p rim ite de la ! autorităţile sovietice, au fost I evazive. De exem plu, Andrei | V îşinsk i, fo st m in is tru de | extem e al Uniunii Sovietice ■ a d e c la ra t c ă R a o u l J Wallenberg a decedat în urm a I unui infarct, la data de 17 | iulie 1947_ şi corpul i-a fost ■ incinerat. în anul 1956, la o J conferinţă de presă cu .ocazia ■ v iz ite i în Sued ia , N ic h ita | H ru şc io v , f i in d în tr e b a t | d e sp re . so a r ta lu i R . W allenberg, a răspuns furios: “La noi au dispărut m ii de I persoane. Vreţi acum , după | atîţia ani să elucidăm acest ■ c a z ” . C e le b ru l m il io n a r !
' american A rm ând H am m err, I fo st p r ie te n cu L en in l-a | chestionat pe Leonid Brejnev. | Răspunsul a fost că el nu ştie ■ nimic. D upă ce s-a . pus de J acord cu Andrei Grom îko, i- I a răspuns că W allenberg este | m o rt d in an u l 1 9 4 7 . L a ■ scrisoarea adresată de m am a J lu i R a o u l W a lle n b e rg , * adresată lui L„ Brejnev, acesta | nu i-a răspuns, deşi conţinutul | scrisorii era publicat în presa . suedeză, tocm ai p en tru a-1 ■ ob liga să-i ră sp u n d ă . D in I date le ob ţin u te u lte rio r, a | rezultat că Raoul W allenberg ■ a trăit şi după “data m orţii ’ J a n u n ţa tă de o rg a n e le ■
. sovietice, |
Aritmetica străzilor înguste
C a b a ie q a , i
F o to re p o rte ru l no stru , Ion Petcu, a surprins o “situaţie” b iz a ră . Ş i m a i c ă n -a m fi acreditat-o de ştire (atît de multe in d ig o u ri a re în tîm p la rea cu n e s im ţire a c o tid ia n ă a unor semeni). C u toate acestea ne-am gîndit, am ascultat înjurăturile picante ale celor frustraţi şi neam hotărît să vă spunem , în două cuvinte, despre ce este vorba.
“O ltcif’-ul din imagine se afla, zilele trecute, fix în locul dubiţei
“ Ford”. Cum ? Proprietarul lui 5- C J-2312 şi-a lăsat m aşina în m ijlocul drum ului aşa cum nu ş i -a r p e rm ite n ic i uri c îin e vagabond să-şi lase... A părăsit “cătreţul” şi dus a fost. A fost nevoie de doar c îteva m inute pentru ca pe strada Samuel M icu să se form eze o coadă im ensă ce, între noi fie vorba, a început să d e ran jeze c ircu la ţia şi p e strada M em orandum ului;
Ş tiu că v -a r p lace, da r nu
re p ro d u c e m in g re d ie n te le şi în ju ră tu rile de b ază ale celor ce s -a u “ îm p o tm o lit” d in cau za N esim ţitului. N işte şoferi vînjoşi au luat “ 01 tcit”-ul şi l-au vîrît l în g ă p e r e te . P i lo ta ţ i d e b in e v o i to r i , m a ş in i le s -a u strecurat cu greu prin peisajul şi aşa “îm b îx it ’ dc maşini.
D istracţia a durat mai b ine dc 18 m inute...
Moarta din
vagonul marfar
- I
-
Poliţia TF a fost sesizată că, ieri noaptea, într-un vagon marfar, tras pe “linie moartă", a fost găsită o femeie decedată.
Din primele cercetări rezultă că femeia are 22-25 de ani şi este de condiţie * modestă. Echipa operativă a constatat că, femeia avea... trei pulovere, în schimb nu i s-au găsit pantofi în picioare.
Cine o recunoaşte este rugat să se adreseze primului, post de poliţie, cadavrul fiind, pînă la închiderea ediţiei, neidentificat.
Cu cetera prin autobuseDe cînd cu condiţiile m eteo vitrege, cerşetorii “ cîntâreţi”
s-au mutat de pe stradă, tocm ai în... m ijloacele de transport în comun. Ieri seară, în autobusul 29, doi ţigănuşi, unul cu un acordeon, celă la lt cu o m uzicuţă, susţineau u n p ro g ram “artistic” în felul lor. U n alt ţigănuş mai m icuţ ţinea la vedere o căciuliţă în care am atorii să-şi depună “m ila ’. Călătorii însă nu s-au prea dovedit receptivi la muzica m icilor cerşetori, în afara faptului că ocupau prea m ult spaţiu în autobusul şi aşa ticsit.
Corina G.
Strada A vram Iancu, colţ cu B is e r ic i i O r to d o x e . P ie to n i inconştienţi, trec strada pe unde apucă. Bătrinul din im agine a fost acroşat, a căzu t, dar s-a ridicat şi a p lecat ca d in puşcă (hai, fie, flintă!). Ş tiţi de cc? Pentru că ceilalţi participanţi la trafic i-au şoptit la ureche că nu are de ce face scandal. A trecut la m ai bine de 30 de m etri dc “zebră”.
T ot e bine că n -a fost... mai rău!
Şi, în fine, o veste care ne bucură: în ultim ele două zile (pînă ieri la o ra 12,00) pe raza m unicipiului C Iuj-N apoca n -au avut Ioc evenim ente deosebite, anunţă Poliţia Rutieră.
D acă şi c iv ilizaţia străzii ar fi c ît dc cît respectată...
Rubrică realizată de Radu VIDA
în timpul acestei convorbiri, K e lle rm a n a v ă z u t cu m căruciorul cu sicriul se apropia, în urm a sa venea Jacqueline Kennedy, m îna ei se odihnea pe capacul de bronz. Hill, generalul . M cHugh, poliţistu l D ugger şi Oneal (antreprenorul de pom pe fu n e b re d in D a lla s - n .r . ) m e rg e au a lă tu r i de e a , ia r O ’D onnell, O ’B rien , Pow ers, Clifton, Gonzales şi B eger (toţi aceştia din su ita prezidenţială - • n .r.) mergeau pe cealaltă parte. Dr. Rose stătea în uşă şi închidea calea. Cele întîm plate în acel m o m e n t ră m în n e c la re . Judecătorul de pace W ard, care privea din cam era infirm ierelor, a declarat u lterior că ciocnirea a d u ra t d o a r c îte v a se c u n d e . Probabil însă că ea a durat m ai m u lt . D u p ă sp u s e le in f irm ie re lo r , c a re se u ita u adesea la ceas, ultim a luptă a lui Rose a durat 10 minute.
M edicul leg ist părea să-şi fi ieşit cu totul d in fire. G esticula sălbatic, căm aşa îi ieşise d in pantaloni. F ierbea de m înie şi to t sîngele îi p ierise din obrazul pistruiat.
Cei din ju ru ls ic riu lu i hotărîră să urm eze sfa tu l ch iru rgu lu i Clark şi să-l înlăture cu forţa din drum ul lor pc m edicul legist. O ’D onnell, K ellerm an şi alţi
agenţi şi-au făcu t sem ne pc ascuns şi dr. Rose a fost imediat înconjurat de bărbaţi puternici.
- “N u puteţi ieşi!” , i-a strigat el lui O ’Donnell şi a înaintat pentru a nu pierde sicriul din ochi. “N u aveţi voie sâ duceţi sicriul de aici!” .
au fost reţinuţi de dr. Burklcy şi generalul M cHugh. Ei au propus o altă soluţie. D e faţă era doar un judecător de pace, care avea com petenţa să anuleze hotărirea u n u i m e d ic le g is t . T o tu l depindea din nou de judecătorul de pace, dar W ard, după ce îşi
Poliţistul carc sc afla lîngă dr. Rose a arătat spre medicul legist şi spre ju d ecăto ru l dc pace şi a spus: “A m bii v ă interzic în să acest lucru” .
- “L a o parte !” - a poruncit scurt O ’B rien, iar O ’D onnell a m orm ăit cu o m işcare d in cap:
O m u lţim e d e o am en i transpiraţi se înghesuiau Ia uşa dublă care s-a deschis din afară. Au apărut pe scenă no i siluete. Judecătorul de pace a apreciat la a p ro x im a tiv 4 0 n u m ăru l p e rso an e lo r d in d rep tu l uşii. Pînă atunci, R ose era singur şi p ă ră s i t . D a r lu c ru r i le se petreceau în Dallas. în afară de aceasta, dr. Rose era o persoană oficială, ai cărei aliaţi fireşti sînt poliţiştii. A stfel, în tre cei nou sosiţi se afla şi un po liţist care i s-a alăturat dr. Rose.
Rose nu m ai era acum de unul singur. în cazul c înd poliţistul ar fi inervenit, lucrurile s-ar fi p u tu t în f ie rb în ta . P o liţis tu l dusese de p e acu m m în a la pistol.
O ’D onnell şi O ’Brien şi-au croit drum p înă la dr. Rose, dar
c ro ise d ru m p în ă aco lo , i-a dezam ăgit totuşi. E l a afirmat că nu poate schim ba nim ic şi că un ju d ec ă to r de p ace trebuie să ordone autopsia în cazul unei suspiciuni de asasinat. în cazul de faţă existau suficiente bănuieli în acest sens şi el n u putea face a b s tr a c ţie d e a c e s t lu c ru . Exam inarea nu ar fi durat în m od cert m ai m ult de trei ore.
Z gom otul era asurzitor, dar a tît O ’D onnell cît şi O ’Brien l-au auzit pe judecătorul de pace . sp u n în d c la r: “ P e n tru m ine acesta este u n asasinat ca oricare a ltu l” . în urech ile lor, aceste c u v in te a v e a u u n a cc en t d u şm ă n o s . O ’D o n n e ll a reacţionat imediat. înjurând şi cu capul plecat, s-a îndreptat spre judecătorul de pace şi a anunţat: “Plecăm” .
“ D a ţi-v ă la o p a r te . A c u m plecăm . N u n e pasă deloc ce p re v ă d le g i le v o a s tr e . N u răm înem aici n ici trei ore şi n ici m ăcar trei m inute”. Lui Pow ers, c a re o c o n d u s e s e p e d -n â K e n n e d y în t r - o c a b in ă învecinată, i-a strigat: “Plecăm ” , iar lui K ellerm an: “îm pinge”.
în acest m om ent, după cum a d e c la ra t u l te r io r O ’D o n n e ll, “ s-a ajuns Ia o ciocnire fizică: noi îm potriva lor” . K ellerm an îm pingea de p e acum căruciorul şi apăsa cu forţă în uşă. T o ţi agenţii pen tru p aza personală şi chiar p o liţistu l D ugger îi a ju tau să îm pingă.
De fapt nimerii n u m ai încerca să-i oprească. N um ai spectatorii dezihteresaţi m ai opreau drum ul, încercînd sâ fugă. Dr. R ose n u făcea în să pa rte dintre aceştia .
Poliţistul său capitulase, dar ci a trebu it s â fie îm pins dc pc locul în care se afla. N ici judecătorul dc pace nu cedase încă şi dc a lă tu ri v o rb e a la te le fo n cu p rocura tu ra statului. Procurorul s ta tu lu i i -a sp u s cee a cc îi spusese an terio r şi dr-ului Rose, şi anum e că nu există nimic care s ă îm p ie d ic e t r a n s p o r ta re a cadavru lu i. Judecătorul de pace ţin ea recep toru l în m îna stîngâ şi cu m în a dreaptă le-a făcut
. sem n c e lo r de la uşă să lase sicriu l să treacă. Gestul său însă n u a d a t rezu lta te . C iocn irea trec u se , în o rice caz. S icriu l t re c e a p r in c o rid o r. V ăd u v a ven ea im ed iat după el, cu m îna înm ănuşată pe capacul de bronz.
C înd convoiu l s-a apropiat de ieşire, u n infirm ier a sosit în fugă şi a d a t un u ia din tre agenţii de p ază perso n ală un certificat de d e c e s în a lb , sem nat d e d r. C lark . A gentu l l-a luat im ediat. C o n v o iu l funebru se îndrep ta acu m a tît de repede spre ieşire în e î t d r . B u rk le y şi şo fe ru l p re şe d in te lu i , G reer, au fo st a p r o a p e p ie r d u ţ i p e d ru m . “ D o re a m sâ p lecăm c ît m ai re p ed e p o s ib iî de aco lo” , îş i a m in te a O ’B rien m ai t îrz iu . “D -n a K ennedy nu m ai p u tea p u r şi s im p lu $ă răm înâ aco lo : a lă tu ri d e sicriu l soţului ei” .
16)sîmbătă, 31 ianuarie - duminică, 1 februarie 1998 U L T IM A O R Ă a d e v ă r u ld e C B u i
CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ Şl METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA
Strat dc zăpadă:
Vlădeasa 30 cm,
Bâişoara 41 cm.
în m o m e n t u l c în d g u v e r n a r e a s e d a t in ă
dreptului la criticăHarta privind starea probabilă a vremii în ju d e ţu l Cluj, valabilă pentru 31. 01., a.c. în ju r u l orei 15.
tul>.
M in is tr u l d e In te r n e e s t e d e a c o r d c u o r d o n a n ţa d e l im i ta r e a l ib e r tă ţ i i d e e x p r e s ie •
lin guvern cîrpiturmare din pagina 1
şi că a sosit vremea ca el şi cei care l-au sprijinit în alegeri să-şi schimbe abordările.
Poate constitui acest lucru un semnal că se va modifica ceva în viaţa politică a României? Este greu de crezut A r fi nevoie ca liderii PNŢCD, să se schimbe ei înşişi, trădînd un electorat care le este fidel pînă în pînzele albe. Este adevărat, potrivit noilor orientări, ci vor fi siliţi să împingă mai spre fundul sertarului legile care privesc tot felul de restituiri, aşteptînd vremuri mai prielnice pentru astfel de iniţiative. Sâ nu uităm însă că a tît liderii PN Ţ C D , c ît şi preşedintele Constantineseu, cel care a dat semnalul unei schimbări dc atitudine a Pu terii fa ţă de O poziţie , şi V ic to r C io rbea , beneficiarul dc m oment al unei v icto rii fără g lorie , sîn t n işte persoane foarte orgolioase şi este imposibil de crezut că ceea ce pare acum un nou mod de a face politică poate avea viaţă lungă.
Este de aşteptat ca reacţia PD să fie, într-o asemenea eventualitate, de maximă duritate. Menţinerea lui V icto r C io rb ea în fu n c ţia de premier depinde de bunăvoinţa PD, care, în fapt, se va manifesta pînă în 31 m artie , ş i d e a ce ea a J partidelor din Opoziţie, ai căror I lideri au alte interese decît acela | de a-1 susţine pe premier vreme i îndelungată. Pe de altă parte, nu . trebuie omis faptul că mai mult de I jum ătate dintre rom âni cred că | premierul C iorbea ar fi trebuit -j schim bat în tim p u l c rize i . guvernamentale. Coroborând aceste > date şi am intindu-ne că însuşi | V ic to r C io rb ea a lă sa t sâ se I înţeleagă că “va răspunde adecvat” i la acuzaţiile care i s-au adus, vom [ ajunge la concluzia că nu peste I foarte mult timp îl vom vedea pe | fostul lider sindical din nou la i Primăria Capitalei. Ştia el foarte . b ine ce face a tunc i c în d ş i-a ■ rezervat şi acest fotoliu. Pînă atunci | însă guvernul va fi cîrpit duminică | noaptea, conform prom isiunilor . preşedintelui Constantineseu şi ale ■ lui Victor Ciorbea. I
C oaliţia guvernam entală şi-a p ro p u s să în să n ă to şe a s c ă clim atul m oral din R om ânia nu printr-un com portam ent public irep ro şab il, c i p rin b locarea căilor de acces ale informaţiei către publicul larg.' “N im eni nu are dreptul de a pune în discuţie personalitatea şi m oralitatea cuiva fă ră a şti că există m ijloace de a fi pedepsit”, declară m in istru l ţă ră n is t de Interne, G avril Dejeu, explicînd motivele pentru care Guvernul a socotit necesar să înăsprească re g im u l ju r id ic în p r iv in ţa calomniei.
Dejeu este unul din mem brii Cabinetului Ciorbea prezent în p ag in ile z ia re lo r de scandal in te re s a te de a v e n tu r ile extraconjugale ale demnitarilor.
Aflat ieri la Cluj pentru a face analiza activităţii Poliţiei locale, m inistrul de Interne a apreciat conţinutul şi utilitatea ordonanţei guvernamentale privind delictul de calomnie elaborată de colegul său -lib e ra l d e la J u s t i ţ ie . O rd o n a n ţa a s t î r n i t d e ja
' '3 E a E E i E a E a E E I S a E S B a e 3 I E ] B I I 3 B S S a B 3 B a ^ l S 3 S I ^ ^ 3 G U a @ @ E S I E £ l i
în g r i jo r a re a m e d ii lo r de inform are şi a partidelor din opoziţie datorită form ulării sale deschisă interpretărilor. Dejeu n u e s te d e a c e e a ş i p ă re re , c o n sid e rîn d că în sănătoşirea clim atului m oral din ţară are n e v o ie 'd e le g i m ai a sp re . S u s ţin u t d e o a s tfe l de convingere, m inistrul de Interne apreciază, probabil, că e just ca, atunci cînd se află la guvernare, partidul său să gireze un text de lege mai restrictiv decît acela pe care îl socotea a fi o încălcare’a dreptului la liberă exprimare în perioada cînd se afla în opoziţie.
“în parte, calom nia de presă este pedepsită de articolele din actualul Cod Penal. Acum ea va putea fi sancţionată şi invocînd prevederile recentei ordonanţe”, afirm ă Dejeu, un bun exemplu al disponibilităţii politicienilor rom âni de a-şi adapta principiile în funcţie de poziţia oficială pe care sînt situaţi. -.
C înd socoteşti că amendabile sînt, în prim ul rind, atitudinile care au avut ghinionul sâ fie
cunoscute în cercuri m ai largi, e natural să fii preocupat în tîi de toate de m odu l în care po ţi păstra secretul. Cadrul ju rid ic o p tim d e p ro te c ţie în fa ţa curiozităţii gazetarilor â devenit o prioritate pentru Cabinet. O c a le la în d e m în ă e s teprom ovarea unor texte de lege cît m ai pu ţin precise. Pe baza lor, un ju d e c ă to r sen sib il la a u to r ita te p o a te tra ta d re p t sancţionabilă orice referire mai puţin reverenţioasă. Ordonanţa g u v e rn a m e n ta lă re c e n tă se străduieşte să ofere un astfel de suport jurid ic.
L a fe l ca m a jo r i ta te a guvernelor nesigure pe sprijinul lor popular, Cabinetul Ciorbea în c e a rc ă , la r în d u l său , mijloacele de intimidare exersate şi de predecesorii săi la fel de p u ţin d u ra b ili. U n c o n s ilie r înţelept i-ar putea atrage atenţia p re m ie ru lu i c ă a se m e n e a ab o rd ări n u o feră un răgaz . D im p o tr iv ă , a c c e le re a z ă prăbuşirea
' C aius C H IO R E A N
M i n i s t r u l D e j e u
a p r e c i a z ă m u n c a
p o l i ţ i ş t i l o r c l u j e n i
M in is tru l d e Interne, G a v r i l D e jeu , se arată m u lţu m it d e activitatea poliţiştilor clujeni, După ce a participat, ieri, la analiza d e b ila n ţa activităţii pe anul f re e t tt , G a v ril D ejeu a 1 a c o rd a t Inspectoratu lu i Ju d e ţean de Poliţie Cluj calificativul “biiic”,
“ S în t z g îrc it în a da ; calificativul de excepţional ; în m unca de poliţie. Afim>, I to tuşi, că Poliţia clujeană i lucrează cu seriozitate şi j conştiinciozitate, ca dovadă i rezultatele bune obţinute”, ‘ a afirm at Dejeu.
El a declarat presei că i u n i i ' in d ic a to r i de infracţionalitate au scăzut în judeţu l Cluj, spre deosebire . d e situaţia înregistrată în ■ a l t e ju d e ţe . “ V aloarea m uncii poliţiştilor este dată d e aprecierea societăţii, şi m ă bucur să constat că, la
■ C lu j, lucrurile stau bine- din acest punct dc vedere”,
Răspunzînd întrebărilor z ia r iş tilo r , m in is tru l dc Interne a făcut referire şi la p ro b lem a d ischete lo r de c o n ta b ili ta te a le firmei Caritas. Acesta a spus că ele se află hx posesia IGP şi vor fi folosite ca probe întrna p ro c e d u ră ju d ic ia ră . în legătură cu mersul anchetei- despre carc recunoaşte că ar p u te a sco a te la lu m in ă amănunte explozive - Dejeu a p ro m is m ax im ă transparentă
(V al M .)
I E H a S E S B S E £ l S g ] @ E 9 ^ Z 5 i l
ă ^ P R O G R A M U L t e l e v i z i u n i l o r p r i n c a b l u ţ ş
O fereastră deschisă spre kimel
. . . . Duminică 1 februariej 5 :0 0 Videotext; 1 0 :3 0 Ilu z ii s a u i
1 i / * * ■ realitate - doc. rel; 11:45 Phil Sterbruckv \ I* IV - fotbalistul - doc.rel; 12:15 Videotext;*
16 :30 Febra aburu lu i - doc.; 17:20 Strigătul libertăţii - doc.; 17:00 Oraşe
Program Discovery 18:00 Forţa aeriană de atac: “Elicopterele"; 19:00 Frontierele
ştiinţei: “Liliecii”; 20 :00 Jurassica: “A n im ale din trecut"; 21:00 Aventura cunoaşterii: 'Som nul şi subconştientul"; 21:30 VînătorS de fantome: “Poltergeist"; 22:00 Discovery prezintă: “Superpoduri"; 1:00 Detectivii medicinei: “Epidemiile"; 1:30 Detectivii medidnei: “Cazul List”; 2.00 Planeta singuratică: “Etiopia”; 3 :00 Dosarele justiţiei: “Crimă cu premeditare"; 4 :00 Program D.W .
Sîmbătă, 31 ianuarie C k ] _ , A Y 8,00 Videotext; 9 ,00 Reluări; 15,00
P Q H . 1 A L Mam a Jo - film serial; 15 ,30 New Age Ifcafljl EXPonT-im p o r t S.R.L. - miracol sau decepţie?- documentar;
16.00 Un paralitic vindecat de Isus - documentar; 16,30 Febra aburului - documentar; 17,15 Acoperişuri reci - documentar; 18,00 Desene animate; 18,30 Deşertul vorbeşte- documentar; 19,00 La Nord de paralela 60 - film serial; 19,45 Videoclipuri; 20 .00 Dulce ameţeală - film; 21 ,40 Brigada de şoc - divertisment; 22 ,00 Oblivion - film; 23,30 Zonă periculoasă - film; 1,00 Nevestele dezbrăcate - program erotic.
Duminică, 1 februarie 8,00 Videotext; 9 ,0 0 Reluări; 15,00 M am a Jo - serial; 15,30 Profet
de onoare - documentar; 16,30 Tombik & B .B . - desene animate; 17,30 New Age - miracol sau decepţie?- documentar; 18,00 Desene animate; 18,30 Deşertul vorbeşte - documentar; 19,00 La Nord de paralela 60 - film serial; 19,45 Videoclipuri; 20 ,00 Alarmă de gradul i - film; 21,40 Brigada de şoc - divertisment; 22 ,00 Domnişoara Mary - film; 23 ,30 Insigna moartă - film; 1,00 Nevestele dezbrăcate- program erotic.
F E D E R A Ţ I A S A N I T A S S U S P E N D Ă D I A L O G U L C U j S a l a r i i l e
M I N I S T E R E L E Ş I C O N T I N U Ă A C Ţ I U N I L E D E P R O T E S T ; j p g f S H H a l t J i f l i
i -m e d ic a lI N C IU D A M A J O R Ă R I I S A L A R I I L O RC adrele m edii sanitare se declară
nem ulţum ite de procentul de 25 la sută de m ajorare a salariilor în sănătate, s ta b ili t v in e r i , d u p ă d is c u ţi i le cu reprezentanţii M inisterului M uncii şi P ro te c ţie i Sociale , a i M in iste ru lu i Sănătăţii şi ai M inisterului de Finanţe,
M arius Petcu, preşedintele Federaţiei S a n ita s , a d ec la ra t că s in d ica te le suspendă dialogul cu ministerele, p en tru . că discuţiile de vineri nu au reprezentat
Petcu. Nici ambulanţierii din Bucureşti n u renunţă la grevă. Sindicaliştii cred că, în c ad ru l în tî ln ir i i de v in e ri, solicitările lor de creştere a salariilor nu au fost soluţionate şi că toate căile de dialog au fost, as tfe l, epuizate, în tr -u n c o m u n ic a t a l F e d e ra ţie i Naţionale “Am bulanţa”, rem is, vineri,
.agen ţie i M E D IA FA X , se arată că, începînd de luni, angajaţii Serviciului
v o r o r e s fg ca 2 5 %
“o negociere reală a cererilor sindicale”. C onsiliul Extraordinar al Sanitas se va reuni m iercuri pentru a lua o decizie priv ind acţiunile ulterioare, avînd în vedere faptul c ă Guvernul v a aproba o creştere a-salariilor cu un procent mai m ic decît cel solicitat. Potrivit lui Petcu, cadrele m edii sanitare sînt, însă, hotărîte sâ continue protestele program ate să înceapă luni, cu o grevă de avertisment.
“Vom suspenda, probabil, acţiunile revendicative, numai dacă vom primi asigurări scrise din partea guvernanţilor că, într-un interval de una-două luni, salariile noastre vor fi majorate din nou, cu un procent care 'sâ ne perm ită să ducem un trai decent”, a adăugat Marius
de Am bulanţă din B ucureşti vor intra în grevă generală pe term en nelimitat. Reprezentanţii celor trei m inistere au propus, vineri, Guvernului, majorarea sa lariilo r p e rso n alu lu i d in sectorul
M inistrul Sănătăţii, Ion Bruckner, a anunţat, v ineri, că personalul medical va beneficia de majorarea salariului, în m edie cu 25% începînd cu 1 februarie.
M inistrul Sănătăţii a spus că salariul m ed iu p e ra m u ră va creste de la 640.292 de lei l a 967.000 de lei.
Bruckner a afirmat că această măsură a fost adoptată de Executiv pentru alinierea salariului din sectorul sanitar cu al c e lo rla lte sectoare bugetare. B ru c k n e r a a firm at că so licitarea s in d ica te lo r d e , dublare a salariului
sanitar, în m edie, cu 25 la sută faţă de | p e r s o n a lu lu i m ed ic a l, în sem nînd m edia salanala din luna decembrie a , aproxim ativ 1.200.000 de lei, nu este anului trecut. M ajorarea a r urm a sâ tic realizabilă , depăşind atît salariile din a co rd a ta d e la 1 fe b ru a r ie a .c . c e le la lte se c to a re bugetare, c ît şiSmdicăhştu ceruseră dublarea salariilor. | p 0Sibiiităţile bugetului.
ASOCIAŢIA MARAMURFŞENILOR DIN
CLUJ-NAPOCA invită membrii titulari la adunarea
generală de început de an, care va avea loc marţi, 3 februarie, ora 18.
C r e s c p r e ţ u r i l e l a t r a n s p o r t u r i , m e d i c a m e n t e , a p ă p o t a b i l ă ş i i a s e r v i c i i e f e c t u a t e d e M A E •
Cabinetul Ciorbea a decis, in şedinţa de vineri, majorarea preturilor, dc la 1 februarie 1998, la transporturi, medicamente, apă potabilă si serv ieii efectuate dc M inisterul A facerilor Externe tM \E j . Pe calea ferată, preţul pentru transportul de m arlâ \ a creşte eu 9%. iar pentru ealâtori cu 12.7 procente. Pentru transportul urban de călători, inclusiv mcUoul. preţui va fi mărit eu 11 la sulă. La m edicam entele de uz uman din producţia internă preturile vor cieşte eu 1J procente, iar pentru serviciile efectuate de MAE cu 9';i>. Nu vor fi majorate preţurile la energie electrică, termică, gaz metan, cărbune, minereuri ncmetaliferc.
S.R.L.C. nr'.' l 1*8/1991. judecătoriaAutorizată pnn
Cluj-Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J /1 2 /308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
