IN. POLITICA INTERNA:

Preşedintele ILIESCU este şovăielnic

Coriolan Bucur, vicepreşedinte al PUNR, a declarat recent că îl apreciară pe preşedintele Iliescu pentru eforturile sale

în domeniul politicii externe, dar câ dl. Ion Iliescu dovedeşte ineficienţi în activitatea interna. Vicepreşedintele PUNR argu-

• ‘'ţeastă părere prin , aceea că preşedintele Iliescu-nu intervine, conform prevederilor Constituţiei, pentru stoparea fe­

nomenului corupţiei din România. Preşedintele ţării îl poate demite pe procurorul general al României in cazul în care se

- constată că instituţia condusă de acesta nu se implică in combaterea corupţiei, nici în cazurile cunoscute din presă sau : dezvăluite în rapoartele parlamentare.

O Agenda/2 ' J • '

© Roza vînfurilor/3

© Omul şi sociefaieci/4

,© Pubiîcifdfe/5-7 r .,

© Diverse/ 8 '

© Vicijci sâtului/9 . !

© Pagina ijudeţoIui/IO

© Viafa polijica/ll

© SPORT/12’ ANUL VI NR. 1237 i| , i * JOI ISSN 1220-3203 V I r OCTOMBRIE 1994 12 PAGINI 100 LEI

Azi vremea va fi în gene­ral închişă, cu cer predomi­nant noros. Vor cădea ploi pe

; arii' extinse. Vînt slab la mo­derat din sector riord-estio Temperaturile, maxime, vor fi cuprinse, între 14 şi 19 gra­de. Ieri, la ora 12, la Gluj-

. Napoca se înregistrau 12 gra­de, iar presiunea "-atmosferică măsura 737,1 mm Hg, în /u- şoară creştere. (Silvia MUre- şan, meteorolog de serviciu)

f&mriâmuzicală clujeană

... Nu era nici Convenţia Democratică. Iar acum cînd dom­nia sa lipseşte din ţară, bolnav fiind; unii ■- „aliaţi14 îşi fac do cap, se ;răzvrătesc. Se răzvrătesc, nu se mai înţeleg; unii cu alţii, au loc excomunicări/ blamări < şi chiar idei care înseam­nă dezintegrare. Cei - mai mulţi dintre „răzvrătiţi",, ca partide şi persoane,- au ; ajuns în Parlament datorită- existenţei" Con­venţiei ' Democratice. Aş • îndrăzn isă spun, -datorită d-lui Cor- neliu Coposu, ' care ă avut roiul hotărîfor în aşezarea pe ; lo­curi' de potenţiali parlamentari â,' diverselor psrsoane din par­tidele componente; Nu ştiu cum nr arăta structura actualului Parlamen! :dacă. nu , era dl. ; Coposu şi Convenţia Democratică.

linele partide i diii CD îşi supraevaluează priza la electorat. O dovedeşte şi „bomba'! de la lirăila, , unde a - ieşit: învingă­tor în alegerii-* pentru postul «ie primar; reprezentantul PSIYt eu-54,5 ia sută. ,Dl. Patriciu propune ca 1a viitoarele alegeri locale fiecare, partid din CD să ■ participe cu liste proprii, Treaba lor... Se vede. că lipseşte ■ dl. • Coposu,. să-i .mai tragă pe unii de- urechi. ţ > " ţ,. ::: întîmplările din ultimele >săptăiriîni ne oferă o imagine a

CD in prag de dezintegrare. Poate doar aparent! Dar acuzaţii, le publice, de o duritate, puţin întâlnită într-o alianţă „de nit» holit“ a Opoziţiei isînt semnale. vizibile că ceva se pregăteşte. - Dacă privim situaţia CD, mai exact a conducerii, de pe po

ziţia liderilor partidelor (parlamentare)1 componente, înţelegem0 anume reacţie de . respingere a liderului CD, dl. Emil Cou- stantinescu. Pe bună dreptate se întreabă mai mult sau mai puţin tinerii lideri - de partide: d e : ce să conducă (uneori în- tr-un mod dictatorial) o alianţă care reprezintă practic ’ în- trraga Opoziţie, un ins care nu* este o personalitate politică autentică.. Este o persoană impusă,' probabil de cineva şi ac­ceptată, lă început, ca un compromis intr-un anumit moment de conj'incfură. „Excomunicarea" şi jignirile, aduse partidului d-lui Cutiescu,' intrarea în dizgraţie a partidului d-lui Mauo- lescu, ieşirile scandaloase „în . faţă", a PL .“93 şi acuzaţiile cis1 se aduc . acestuia de tendinţe hegeisîoniste,,sînt'citeva din fi­surile de profunzime în, temelia CD. ,. 1 ~ :

Se vede că lipseşte liderul PNŢCD, un politician subtil, agr^nt in. taină şi la Cotroceni, Cînt se va întoarce în ţară, va gă­si, probabil, o construcţie de. el proiectată, aflată în para^gi- nă. Toiul, adică viitorul CD depinde de evoluţia, situaţiei în viitoarele săptămtni. ; : ' 1 *

Concertul de deschidereIn sonorităţi pastelate, de un

inegalabil parfum francez, o / nouă „Toamnă muzicală" şi-a

făcut debutul marţi, 4 ootom- : brie, în /Sala Mare a Casei U-

niversitarilor din Cluj.; / / "'■■ De la I)ebussy la ilavel (al­

fa şi omega impresionisrnuiin france/),; intercalînd o lucrare

-. franceză . contemporană semnată ? I.aurent Petitgirard, Filarmonica^

„Transilvania" ® realizat, o- stră-, lucită deschidere de festival, în- ■ ' vitind la pupitrul Orchestrei sa­le simfonice iun remarcabil mu­zician, in persoana" compozitoru­lui şi dirijorului francez, amin- .

• tit -anterior. De altfel, • prezenţa maestrului Laurent Petitgirard alături de orchestra clujeană,., o datorăm invitaţiei adresate D-sa- le de dirijorul onorific al Fi­larmonicii „Transilvania**, maes?, trul .Erich Bergel (aşa cum. tot la - recomandarea D-Sale, -ne bu- curăm an de an de prezenţa

■ maestrului austriac Alexis Hau- ^ ser şi, mai; recent, a tînămlui ;'

Ştefan Anton Reek).„De abia elnd am ascultat "Ţ

,;După-amiaza unui faun” am în- ■ ţeles, ce • este muzica1', declara, cu 'sinceritatea sa fundamentală, Maurice Ravel. Primul punct in- -, clus în program, capodoperă a genialului explorator temerar ei,

' singuratic al noilor meleaguri. . muzicale^ pe care un Grieg, Mus- ■' •sorgski, Wagner, Lalo sau Franck .

le intrevăzuserâ doar), Claude Debussy, „Preludiu la după a-

• miaza unui: faun11 a constituit un fericit prilej deevidenţiere a instrumentelor; de j suflat din lemn (frumos » solo-ul flautului — Dorel Marc!). î

De la climatul stilistic prin excelenţă; personal al. lui Debus­sy, cu a şa poezie sonoră ' a . £luidită$iriirn „plonjat1* In con - - temporaneitate; ". poemul pentru vioară solo, cor şi '.orchestră „Le Legendaire11 semnat de dirijorul serii.; Ancorat în tiparul for­mal al poemului simfonic roman­tic, dar dezyăluind o lume so­noră :, de cea mai pură sorginte impresionistă (evident,: .insă; ■ la un. alt nivel val spiralei .evolu­tive), „te Legendaire“ este, fă­ră discuţie, o-reuşită., pacâ ne Rîndim . lă dramatismul său, ; la forţa--sa expresivă, dar şi la di­ficultăţile tehnice ale instrumen­tului solist — frumos condusM s violonistul Albert, Markos (a se vedea cadenţa pe pedala contra- başilor: ce,. treptat, penetrează. pînza sonoră a viorilor,* de pil­dă),1 la tuşeul-'pastelat al coru­lui sau la elementele de scrii"!- ră contrapuncticâ (vezi fugato-ul vioară solo .violoncel), avem în - faţă cîtevâ din.. elementele

-, Cristina. Moniea DAMIAN• ’'.: I . .. ' . : . •«) >

(Continuare In pag. 8)

- © Miine: Sf. Mc. Serghie JSergiu) şl Vah (Bachus); Şf, Fecioară Maria, Regina Roza- rului. - ..- - ; -, -

■ Ii felicităm pe toţi'cei care,- împărtăşind taina “ Botezului,

* © Azi: Sf. Ap. (Toma. Sf. Mc. poartă unul din numele sacre,“ Erotiida. ' i pomenite mai sus. ; ' „

AJUTOARE GERMANE PENTRU ROMÂNIA• Guvernul federal german a pus la dispoziţie ajutoare finan­ciare pentru următoarele proiec- -

< tei în România: 0 ajutoare a*; ■ gricole pentru populaţia din

.Transilvania şi Bucovina, în va- , loare de 348 770 DM; © apara- tură medicală pentru Clinica de

copii din .Timişoara, în valoare 1 de *77.585‘DM; © ajutoare agri­cole pentru populaţia din zone­le ; Banat şi Satu Mare, în va­loare de 195 ,000 DM.

Fondurile vor fl puse ia dis­poziţie din bugetul Ministerului Federal de Interne.

Telegramă EXTERNE Telearame EXTERNE© RUSIA.' Preşedintele rus. Boris Elţîn nu a exclus intrarea

unuia sau a doi miniştrii comunişti în guvernul său, fără ca acesta să repună în cauză orientările economice alo ţării.

© SPANIA Militanţi al organizaţiei ecologice Greenpieace au‘ perturbat marţi ceremonia de deschidere a Adunării anuale a FMI şl BIRD. la Madrid, lansînd dolari falşi de pe acop rişul clădirii, în momentul în care regele Spaniei, Juan Curios îşi pro­nunţa discursul. . ... ' ; '

© AZKRUAIDJAN. Două grenade au explodat în centrul ora­şului Biiku, tnide, luni; a fost decretată starea de urgenţă do calre pre.şt-diiitele Gaidar Aliev pentru a dejuca „o tontativă de lovitură de stal" lansată împotriva sa din oraşul Gandja Ex- plozia s-a soldat cu J5 răniţi, poirivit agenţiei azere ASSA — IIvADA. i

© ITALIA. Marţi, ,«;-a deschis procesul împotriva celor 4 exe­cutanţi prezumuţi ai asasinării judecătorului anii-malia I’aolo Uor-

sellino, în iulie 1992, la Palermo. Tribunalul din Callanisselta (Sicilia), după pretentarea actului de acuzare, a aminat dezbate­rile la 25 octombrie.

© GENEVA. Intr-un hambar aflat în apropierea localităţii Cbery (cantonul Fribourg) şi în trei vile incendiate din Valals (sud-vei- tul Elveţiei), au iest găsite miercuri dimineaţă 37 cadavre legate, care prezenleu urme de gloanţe —’ n anunţai postul de radio Ro- mande, citind surse ale poliţiei. Potrivit agenţiei France Pre.’se. care reia Radio Romande, victimele (celăţeni elveţieni şl cana­dieni) erau m&ml.rl ai unei secte. Feţele cîtorva vii-llmb ‘erau aco- perlle în saci de plasfic. „fncă nti se cunosc cauzele masacrului, dar poliţia apreciază că este vorba de una şl aceeaşi afacere, în pofida distantei dinlre Chery şi Valals. Potrivit primelor rezul­tate alo anchetei, maşini înmMriculate în canionul Frlburg au fost descoperite în apropiere de vilele incendiate din Valal*, i-Ic fiind utilizate de aceeaşi sectă. ,

/ ^ b ib l io te c a4? ______ i r * iwiiw

SOCIETATEA ,' „AVRAM IANCU1* * ‘; LA BUCUREŞTI ’ ■ \

In organizarea Societăţii Cui-, tural-Patriotice' „Avram Ians:u“

- din Homânia,; sîmbătă, 8 octom­brie a.c.,. la Bucureşti vor avea ; loc manifestări ocazionate T da desfăşurarea lucrărilor simpozio­nului „Avram Iancu în conştiin­ţa naţională1, precum şi de con­stituirea Filialei Bucureşti a So-' cietăţii • amintite, manifestări ca­re sînţ programate ia sediul 6a-: sei Centrale a Armatei. Progra- > mul zilei debutează la ora J0, cu primirea oaspeţilor; între o- ■ -j-ele 11—12, sala de festivităţii -a Casei Centrale a Armatei Va -i „găzdui lucrările simpozionului; In continuare; între orele 12—14, constituirea "Filialei^Bucureşti, a ; Societăţii, iar intre orele 14—17 va avea loc un mare spectacol

> folcloric prezentat . de. formaţii artistice moţeşti -, şi • solişti i voeali; şi instrumentişti de muzică popu­lară, „îndrăgiţi de publicul ro- mânesc şi de peste hotare. _

m . n o c u

SIMPOZION

Incepind de astăzi, la Hote­lul „Univers T“ din Cluj-Napo­ca se desfăşoară cea de-a doua1 ; ediţie a „Zilelor Clujene ale Chirurgiei Hepato — Bilio — Pai!creatice“.C simpozion organ!-.- - zat de 'Societatea Română da: ; Chirurgie . Hepato — r Bilio — 1 î^ancreatică. Sint invitaţi specta- : liştl în chirurgie digestivă şi j

.tehnicile moderne de, chirurgie.: laparoscopică din Bucureşti^ Ti­mişoara, Iaşi, Satu - Mare, Sibiu,. Oradea, Suceava, Craiova, Tg. Mureş, precum şi profesori din Franţa, Germania, , Ungaria, Re­publica Moldova (prof. dr. kep- sien G , dr. Neufang T.t dr. Lu.jt- ke FE. — Gottingen; prof. dr.Fourtanier G. — Toulouse; dr. Ottlakan A , dr. Pasztor F., <iv. Bende S. — Gyula; prof.' dr .; Semeniun' E , ’ dr. ■ Albot V. — Chişinău). Festivitatea de deschi­

dere şl recepţia organizată în cinstea participanţilor va avea

lo® la orele 17,30 la Hotel „U-*

nlvers'T".

Sesiunea de comunicări şl vl-

deofilme (care se va - desrăşura

pe parcursul zilei de vineri) va a

avea ca tematici principale.- ®o-

leclstectomia laparoscopică; .Tra- .

umatisme hepatice; Noutăţi tn

tratamentul pancreatitei 'nsutej

Cazuri clinice şl tehnici deose­

bite. Stmbătă, 8 octombrii», Dap-

ticipanţil sînt in v it a t ) într-o «X-

cutsie în Munţii Apuseni. (M T.)

ADEVARUL DE CLUJ

• PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN;

■ 11-64-16- ' --

• PRIMĂRI A CLUJ-NAPOCA: 19-60-30

• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90

. PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60

• PRIMĂRIA CÎMPIA.TURZH: 36-80-01

• PRIMĂRIA HUEDIN:25-15-48 .

•. PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

• POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 tl-15-10.

• POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCAr

13-49-76T

• POLITI A DEJ: 21-21-21'

• .POLITIATURDA: 31-21-21;

• POLITIA ClMPIATURZII: 36-82-22

• POLITIA HUEDIN: 25-15-3*.

• POLITIA GHERLA: 24-12-24

• POMPIERI: 981r T y ,

• APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:

■" 11-24-71 ?-■; -r-'T'

• SALVAREA: 961 i j

• SALVAREA CF.R^ 11-85-91 ;

• INTERNATIONAL-?71

• INTERURBAN: 9913 0

« INFORMAŢII: 93li ?

• DERANJAMENTE: 921

• ORA EXACT Ă: 9S& i" . ;is:' v '

• REGIA AUTONOMĂ BETERMOFICÂRE

-DISPECERÂT: 11-37-48* ^

• REGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAL -

DISPECERAT: lt-63-02

• SC. *SALPREST'. S.As DÎSPECERAT:

f - CURSE INTERNAŢIONALE: *

din Autogara Us

r-.& ••••*■ . • ■' + JP i ; ş Cluj-Napoc* • Budapesta» cu plecare dm:

I^Cluj-Napoca.îh'ZileJc dc lunt,joi ji wVwrijIa.

£ fera 7,00 ft îtutpoiereadin Budapeitaîn zilele de'

’ * marţi, vineri {i sîmbătă, Ia ora 11,00

V . INFORMAŢII:V Autogara I: M-24-25 ■

• Autogara 11:13-44-83 ~

.: i ■ • . -,:V ' ...

Y,‘

11-29-68

C O M EN ZI" SPECIA! !;

TRANSPORT RE7 !î> "

INTERIOR 132. '

iy.NTRU

DECOLĂRI DIN CLUJ-NAPOCA SPRE BUCUREŞTI:

8,45} 13,10; 20,00

j !• Cursele de 8,45 f i 13,10 • circulă ş i

sîmbătă: , ^ t

: Cursa de ora 20,00: circulă de luni pînă

■vineri;

; PLECĂRI DIN BUCUREŞTI: 7,10} 11 ,30} 1 8 ,3 0

• Telefon TAROM CLUJ: 19-49-87 . .

TRANSPORTC.F.R.

n e ţ

- CURSE INTERJUDETEME:£ţ:: r .din Autogara I:.

• Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45 M

• Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6JÎ0

-• Cluj-Napoca - Baia Marc: 6,30 (nu circulă

duminica)’

idin Autogara II:

• Cluj-Napi>ca - Abrud: 6,00

• Cluj-Napoca - Zalău::<yo (nu circulă

duminica) ‘ , » ' ' i ,,

• Cluj-Napoca * Gîrbău - Zalău: 6,40

• Cluj-Napoca-Jibou: 7,00 . /

• Cluj-Napoca - Şimleu Silvaniei: tsjv

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

principalele direcţii- trenuri accelerate -

. BAIA MARE, SATU MARc (pfmDe]): 14,45

•. BISTRîTA N ASAUD: 15,45 : ,

• BRAŞOV: (prin Dej): 1£3 ' . !

• BUCUREŞTI: (prin Sighişoara): 0,01; 10,25

. 14^3; 22,04 ... „Y-

- (prin Sibiu-Pîatra Olt): U £t,

- (prin Petroţani-Craiova): 9J1

• BUDAPESTA: 0J9;15£3' . - ; ■ ‘

• GALAŢI: (prin Ploieşti-Buzau): 9,14

• IAŞI: 12,45; 21,06; 23,4&

• ORADEA: 0J9; 3,40; 1SJ3; 16 2-20,45

• SATU MARE: 14,45; 3,40)

•, SIGHETU MARM ATIEI: 5,4* 7

• TIMIŞOARA: (prin Alba Iulia): 5,52 23,02

23,43;{prm Oradea):14,45 ' * ,«•

• TÎRGU MUREŞ: 16^0;20^ts

,* INFORM ATI UG ARA: 952

• AGENŢII DE VOIAJ C.F.R.:.

• INFORMAŢI!: 11-22-12 (intern)

11-24-75 (internationa^)

MARE SPECTACOL PENTRU CEI M ICI

,!n curînd la Cluj-Napoca, pentru copiii frumoşi talentaţi, care iubesc muzica, poezia şi dan-,

sul, Casa Municipală de > Cultură organizează ma­rele spectacol — concurs'intitulat „MINI — TOP PRlC lIlNDIiV , deschis copiilor In virstă de pînă

' la 7 ani, din municipiu. înscrieri pentru prese- lecţle. *e fac zilrifc, tntre orele 9—17, la sediul instituţiei (P ţa Unirii nr. 24, tel. 19-53-22). Eventualii sponsori *int invitaţi să-i contacteze pe( organizatori chiar tnceplnd de astăzi, pentru «â, aşa cum ştim cu toţii, copiii merită premii dintre cele mai substanţiale.

(M. B.)

MULŢUMIRIConducerea şi Elevii Şcolii „Ion AgSrbiceanu“

din cartierul clujean M ărăşti mulţumesc prin intermediul nostru sponsorilor,. prin a căror ge­nerozitate constantă a fost posibilă organizarea festivităţilor din 1 octombrie a.c., legate de atri­buirea numelui „Ion • Agârbiceanu" fostei Şcoli

• nr. 5 In ordinea prezentării listei sponsorilor, a- ceştia slnt: Banca '„Dacia Felix*. „Termorom“ SA, „Paniro", „Coca Cola**, „Farmec*, „România mun­citoare1*, „Feleacul1* SA, „Nap»chim“ SA, „Ll- bella**, „Ciclop1*, Radio Contact, Someş , — Taxi. Mlnicom SA, Serele oraşului, Centrul de librării, „Ursus*4 şl „Vinalcool1*, toate din Cluj-Napoca.

(M. B.)

S.C.HCABLIMI:- PROGRAMUL CANALULUI

PROPRIU ,

Joi, 6 octombrie 1991 ■. 16,00 Dinastia (s) — PRO 7 V18,00 Desene animate — Cartoon

Network20,10 Explosiv-magazin — RT L.

20,*10 — Arca Iui Noe — docu­mentar —- Canale 5

21,15 Crimă în O.P. — ' PRO 723,30 Să fii îndrăgostit — RT 1

PROGRAMUL CANALULUI- PROPRIU

Joi, 6 octombrie 1994 5 *14,35 Serial — Canale 516,00 Seriale —, RETE 4 18;15 Desene animate — Starfilm 19,10' Arca lu i Noe — Starfilm21,15 Afacerea Diamant — Star­

film22.30 Video. Show — Starfilm23.30 Ţinta mortală — Italia 1 '

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Joi, 6 octombrie 19949.00—10,00 — Cartoon Network ,10,15—12,15 Film artistic, PRO 716.00—18,00 — .Cartoon. Network18.15—20,15 Film artistic,PRO 721.15—23,15 — Crimă în sala de

operaţie, PRO 723.15—01,15 — Dirty Harry, PRO 7

• Reclame, anunţuri: 8,30 —79,00; 10,00 — 10,15; 12,15 — 12,30; 15,30; — 16,00;- 20,15 — ?0,30;21.00— 21,15.

f $P R O G R A M U L F IL M E L O R ,

V 30 SFPTEMRRIE — i iV 6 OCTOMBRIE !.

Cluj Napoca ® Republica. — Speed — Cursă infernală — SUA — Pre­mieră (9; > 11,30: 14: 115,30: 19)0 Victoria — ,. PhilndcMpia SUA — Premieră (II; 13,15; 15.30; 17,45; 20) # Arta — Fiul cel bun— SUA (11; 13; 15; 17:19) Mărăşti — sala A — Ace Ven- tura, detectivul lui Peşte’ — SUA' (13; 15;; 1.7.;, 19), — . sala -B— Dublă ameninţare — - SUA (14; 16: 18) © Dacia — 30 'sept.— 2?oct — Pînza de păianjen— SUA (15; 17; 19} • Favorit— American Ninja 5 — SUA— (II; 13; 15: 17; 19). '

Iii ]ude( . - - TURDAFox — Fetele rele cuceresc Vestul — SUA — Premieră; Tineretului — Dosarul „Peli- can“ — SUA,; — Premieră.

DEJArta — Salvaţi-1 pe Willy — SUA — 'Premieră — Templul tăcerii •— ’Fom-Sirian — Pre­mieră.

ClMPIATURZIIMuncitoresc •— F»iga. mortală— SUA — premieră — Ziua elrtltel — SUA — premieră.

gherla, Pacea — Familia Klinstone — SUA — PremlerS; Salvaţi-1 pe Willy — SUA Premieră;— Zlmbetn) vulpii — Italia >

iaFarmacii cu mi viciu perma­

nent- Farmacia „GJOHAFAHM". str. Ion Meşter nr. 4, telefon17-51-03.

Garda de noapte- Farmacia nr,2 „PFJHI A“, str. 6h Doja nr.37, telefon 13 69 69, orar 20—8.

Programul 1: 7,00 TVM. Te- lematinal; 10,00 Actualităţi; 10,05 Calendar; 10,20 Desene animate;10,50 Limbi străine: engleză , a-

•mericană — germană'; 11,50 Do- . menii şi perspective; 12,15 Film serial: „Mala mujer**; 13,05. — 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi;14.10 TVR Iaşi;, 15,05 TVR Cluj- ' Napoca;., 16,00 Actualităţi; 16,10 - Divertisment internaţional; 17,00 La orizont economia de piaţă;18.00 Cronografii; 18,25 Desene animate; 18,50 Tragerea excep­ţională Expres şi obişnuită:Loto;19.00 Medicina pentru toţi; 19,30 Film serial: „California visea- ■ ză“; 20,00 Actualităţi; 20,45 Film serial; 21,45 Studiâul economic;22,25 Sfinx; 22,55 Simpozion;23,40, Actualităţi; 0,00 Film .se­rial: „Forsyte Saga“. * ■

■Programul 2: 7,00 TVR Cluj- - Napoca; 8,00 Muzică populară;.;9.00 . Ora de muzică; 10,00 T e le - - jurnal Worldnet; 10,30 Kilome- ■ trul 0; 11,30 Desene animate; •' •12.00 Noi frontiere; 12,40 Mo­zaic :satelit; 13J30 Confluenţe;: ■14.00 Actualităţi; 14,10: Magazin , social; 15,00. Limbi străine: 'en- - - glezâ americană i— germană;16.00 Desene animate; 16,30 Film serial: „Succesoarea''1; 17,00 Cea- ", iul de la ora 5; 19,00 Emisiune * în limba germană; 20,00 Actua­lităţi; 20,40 Ritmuri muzicale; - •21.00 TVM. Mesager; 21,30 Pro memoria; 22,00 TV 5 'Europe; - 22;30 Film serial: 1 „Santa 'Bar--.'-

,':bara“;; 23;i5' Eurogol; 23,45 Me­dalion Ion Cristinoiu. ■' *J

TVR CLUJ-NAPOCA. Progra- . mele 1 şi 2: 7,00 Panoramic. *7.10 Rubrica în limba maghiară: ■■ grijii studenţeşti' în noul an u- ■ . niversitar. 15,05 — 16.00 Actua­litatea i transilvană.- Lumea co- ? piilor. Chemarea pămintului: Pădurea şi fructele; ei. Pasărea măiastră. : - ' : : ' v

’ PILAF BULGĂRESC CU CIUPERCI

■ Alimente şi cantităţi necesare: 500 g ciuperci, 6 'ceaşcă ’ şi ju ­mătate plină cu orez, 2 cepe mijlocii, 4 roşii, 2 ardei - graşi,3 ceşti cu apă* 3 linguri ulei, sare, piper, verdeaţă; '

Mod de pregătire: Ciupercile tăiate felii se înăbuşă în, ulei împreună pu ceapa tocată mă­runt, apoi' se adaugă' ardeii tă­iaţi .felii .orezul ţpălat şi roşiile decojite şi' tăiate; Peste. ameste­cul respectiv se toarnă trei ceşti de apă, 'se .condimentează, se adaugă verdeaţa şi se dă cratiţa l i cuptor 30—35 minute.

POLICLINICA 1 "INTERSERVISAN"

Str. Pascaly nr.5, cart Gneorgneni

- INTERNE • CARDIO LO G IE• NEUROLOGIE - PS IH IA TR IE

-E N D O C R IN O L O G IE• R EUM A TO LO G IE

• ECOGRAFIE - A LER G O LO G IE• D ERM ATO LO G IE

• C H IR UR G IE • O RTO PEO IE- O R .L -O F T A L M O L O G IE

- G IN ECO LO G IE • O N C O L O G IE• PEDIA TR IE - U R O LO G IE

f fc -A C U P U N C T U R A • LA BO RATO R

(B lochlm ie-Bacterlo log le• Im unologie • Parsztto log le

• Teste SiOA)Z IL N IC , In c lu s iv D U M IN IC A .

o re le 7-21 M ed ic d e gardă; o re le 2 1 -7

R e z e rv a re co n su lta ţiila te l . 1 9 - 3 9 - 3 9 .

ZA

J O I , 6 OCTOMBRIE, PAG. 5 «ucVARUt OE CLUJ

-■.."ii' Cumpăr birou Tineret.. Te- /. lefoii. 16^71-91. (299959) ‘

•: • Vînd imprimantă FX EP-. SON. 80,, maşină': dc tricotat -Ve- ritas; şi aparat /pentru,. bronzat cu ultraviolet?. Telefon ll-(33-93. (2S97rO ' ' . • / .

• '-.Vind convenabil- cazare în vilă lux’ pentru patru;'persoane timp de şapte zile în .sifdul Şpa-

‘ nici/ Pcrioadanoiembrie 1994. —. mai 1995. -1nformaţiîtelefon 13- 01-53,: după Oi-a 16. ■ (299981). '

Vînd 300 rnp' teren la A km . de Lacul Tarnita. 'Telefon 13-44-

44. n8f!121> . ‘ . '• Vind teren 5000 mp pd Că-

VfeTTurzii. Informaţii str. Doro­banţilor nr. !)6, ap.-. 70. (288100)

: -;! • ‘ Cumpăr locuinţă. Telefon .;19-57-15. (287520). • ' ' ?/ !\?si • Vînd urgent casă. Telefon;

; :i 1-84-93. (2C7682); • Cumpăr .apartament Biseri-

- ea » Sf. Petru,»Pata, ; Ci pari u.. Tc- ' leton 11-84-93. (287705) ■ *• / • Vînd apartament ;3 camere : parter-/;în. Plopilor,.: .periţrupri-. /■ yatizăre. Telefon 18-89-09.

(287.080) , ;;. • Vînd garsonieră'. confort I

'. mobilată, zona. Pata. ,Preţ 9 mi­lioane. Telefon; 15-43-47; ’ . orele 17—19. (268117) •/'. ■'„ \

• Vînd apartament cu 4 ca­mere sau schimb cu apartament -<iu. ,2.-, camere plus diferenţa. Ştr.

• Aurel Vlaicu nr. 38, bl. V 3, sc. t, ap. 25. (288167) C, • Cumpăr urgent apartament 2 camere decomandate, exclus MărăşţJ ,'Est;, ţlănăştur .Vest.,, O- ; fer 8—9 milibane/.Plata imediat,'

-Telefon 30-70-73. (288175) ; ' :• / Vînd apartament 2 camere

: - Confort- mobilat, ,‘Grigorescu. ■ Te- lefon/18-01-33. (288183) ’

• Cumpăr garsonieră confort • I. Ofer; 3—3.5 milioane. Telefon -23-19-94; (288198) -

• Vînd F rd Taumn 16 si ta­lon . Fiat- 124.- Telefon 16-93-38. orele , 8—18. (288162) -v * Cumpăr talon TV 12. Tele­

fon 17-67-43. (288178) r • Vînd 2 Wescoape, 2* plane­tare, disc arnhreai. roată ' corn-, pletă, toate briginale de Renault 16, noi.Telpfon 14-70-71. după orS; 17. (288200).. " ' . '"v-

• Vînd camion IFA . 5 şi 6 to­ne, rabă: 22 tone, betoniere 1261, aparat de sudură, maşină şle­fuit parchet. Str.’, Fabricii de hăr 102, orele 8—17. (288202)

- • Vînd televizor Sport şi Si­rius, vcchime 2-.an i; şi -laborator foto : complet/-- Telefon 16-03-35. ,(28816); ." ■'/ : VI.

' / • Vînd rafturi, tejghea,, corn puter,/ casă marcat. B-dul 21 D

:, cembrie nr. 18. ap. -2, între 0- re!e 9—17. (288205) / .

f Vînd rumeguş: .Telefon 13- 30-35... (288060.) !

• Vînd dormitor Luxor nou. Telefon 18-86-67. (288064)

: Vîrid ' pătuţ copil, masă 6 scaune, măsuţă cit 2 fotolii. Te- lefon 11-99-30. (288157)

• ■ Cumpăr; avantajos .discuri• cu' formaţii, româneşti; Telefon

13-78-60. (283173) ; ; ';•> Vînd căţel Sclmauzer uriaş;

Str. Gr. AlexandrescUVnr., 10,ap,-75. (288181) ‘ ■ •' • Vînd Dacia 1310 TT.E 1991, import Ungaria. 'Preţ informativ 4.7/ milioane;’ Telefon 14-23-65. (300006)' ; =/ ■ •/ .. /

• De - vînzare, cuptor ' trifazic cu creuzet capacitate 5 litri, două; bucăţi antenă satelit,.-pentru pre­tenţioşi, piese pentru / Lancia;

. Prisma... integrale şi Iveco Turbo diQ?el 3.51 tone. - Cumpăr • Lancia Prisma accidentată sau ca pie­se, de'schimb "d a r cu talon. Te-, lefon 13-81-96 sau 1D-59-54. ; (300008) ;'n '-V-"' v;:' •*■'• "•■Vînd LAPTOP- 386 DX şi

imprimantă ; STAR LC ■ 24.' Tele­fon 19-20-21: între ; orele 19—20. (299992) :v ’ • ,

V, • Vînd material lemnos / us­cat pentru cabană. , Telefon 14-'

' îi- 13. (30000-1) ; ; e . 1

• Cumpăr sticle sifon hexago­nale 1000 lei bucata. Telefon 14-: • 23-65. (30007) . .

• Vînd loc de casă1 în • Fio- ■ reştt - Tcjefon ;17t28-04; (288223) J

• Vind apartament j2 camere decomandate;- etaj, II. -Telefon: 11-76-99, -după ora* 16. . (288208) :' • ; Vînd apartament -3 camere •

•parter, pentru, privatizare/, are-- . lefon /17-32-77. (288210) ^

; • . Vînfl- casăi . particulară zona 1' Grigorescu./ Informaţii" telefon:

»is724-30.. . ( 2 3 8 2 2 0 ) , : - ; , ;: • ,V înd -.apartament 3 • camere ;

—•- -14,000 dolari.': Telefon 11-00- ; 93. .(288228) î

' • Vînd Nissan .Sunny - 1000. ; Preţ .1L50Q: ■ .DM^ '.Telefon l'.X tj& i4 01. (288224) : -7 -V j • .Vind pi.ln;. vienez’- scurt;,bi- '

Fi

Societst© Comercială . ţ II!, ’ '

oferă posibilitatea perşognfîpr fîjjicg . - să investească pe ba2ă ds .

CONTRACT Î!î AFACERI SIGURE.

; Ce oferS 1 2 % dobîndă pe lună fă inve$tiţii!e in lei. Tn valută se o k ti'

8 % pe luiiâ bvaştitie minimă '' ; T'-'î 5 milioana iei sau 3Q0(3 USD

' ; , ■ sau SOOO DM. ■ :■■■" ; / !' '

Relaţii la tel. 1 46290 ZILNIC, orele 10*18.

bliotecă Ana;. scmicarsierâ,..'.stop V ^ - ’ ' -L- (290335) -’ dreăpta spate Renault 20, -covor

persan 2X3 m,/nou. tensiometru, •» -stetoscop japonez: Telefon 11-90-

93.' (288223)« Vînd mobilă Combinat;V .şi ,

maşină- de cusiit Il«ana- 'Telefon * 17-40-94 ' 'între orele * 17—19. ,

• (288232)• ••Vînd.' canapea Telefon 19->

• 51-30.-.'(288226) ^i * • Vînd -chioşc metalic si do- i ?. a tor P'resco. Relaţii str. Calea ’•• Mănăştur' nr. 68. '(277089> .■: •. - V ind.. garsonierăconfort 7,

Zorilor. Str. Zorilor nr. .41,' „bl. . RC 3, sc. 2, et. 4. ap. 39, zilnic

: ■ orele 14—20. (277099)• •: Vînd apartament patru ea-

\■ mere, str. -Plopilor nr,, 75, bloc ;: P. -3, sc: .7, ,ct. 1, ap. 71, accept ;» şi garsoniecâ; plus diferenţă. Vi- ’■ ' zibil zilnici vînd Renault Fue-; go /neînmatriculat., (277104), : ; ?

-/ • Vind, schimb apartament 4■ camere; confort-: mărit cu apar- 1/ I tâment 2 camerQ ; pluş .diferenţă, s

Telefon 17-06-38, după ora 18.(277111)

ţ • Vind urgent cab ;na dm ; lemn demontabilă 4X3 m. uşa - di n brad v dublă pen ru balcon 1 cu geam, banzic pentru timplă- rie. Toate la un pr ţ convena- i bil. Telefon 14-74 16 oicIei 8—-16 sir 17-89-76, orele 18—20.' ,(277112) - ' - :

• Cumpăr - motor -Dacia 1100,;' 1300, i 1400, în stare dc funcţio­nare. Telefon 13-51-00. (277095) j' • t ?înd VW Passat. Telefon: >

■ 17-61-51. (277098) i• / Vînd Volkswagen Corrado, ;

fabricat 1990, i 22.000,: km; ; Vizibil azi,- Dorobanţilor 93, bl. - X 2,

‘ap. 6. Vaida Platei.. (277102)i • Vînd videpcameră Grundig 3 Vhs, nouă/ Telefon 14-53-62. , i (277110) i: ' ‘ :

--■C* Vind' mobilă Bobrlna. Tela- i fon/. 14-25-69. '(277088) - ^ ^

• Vînd: birou studenţesc mo- ; dern; canapea cu vitrină, dulap. ' Telefon 14-47-Ţ2. (277090) > ■ v- ; :

• •StttdeniS'''. '‘meăiteznenglez&V: i ■■ Telefon 14-6G-84. (2£Î939) . . ;

• • Găsit i jachetă damă calitate ;• str.: Jozsa, Bela, avînd bilet tren /Seini, Cluj, 2 octombrie. Telc-

: fonaţi ,vl9-57-46 sau;, 18-52-62.- '■. - ; (299990) - / ; , . ; . .-ţ / • Economisit,, ţin .'evidenţă, con- • x ;■ tabilă pe calculator^ Telefon. 11- , V 28r47.r (299999) : > ' j; • : Caut tîmplar.:pentru repa- - rat recamicr. Telefon 16-71-94. - *

' (299958)//: . . . • -• Profesor limba română met .

ditez admiteri liceu: şi facultate

, • Angajăm ' personal feihl- hin prezentabil pentru mun­că ' în străinătate./ Salarizare deosebită, r Informaţii telefon: 13-80-58, . luni, marţi, „joi, o- rele 18—20, (276714) : : / ;

O Caut angajat pentru dis­tribuire -lapte ; la domiciliu, servici de noapte;. Telcfdn li- 29-07; (277006) ■ ,

• Societate ,-;C3Tpercială an> <;ajează cu . carte de -muncă< absolventă 'Ştiinţe* -Economice, promoţia- 199-i. Ţelefon 13-52-- 42. orele 8—16. (277079)

•■ • ' Vindem .lettin mese «lo biliard noi. Informaţii zilnic ia telefon 21-15-01,. (2MSOO>*

.' • / Şcoala postiicealăs sani­tară . Sfintu; losif anunţă că are. locuri vacanto pentru a- nul I. Se pot înscrie, candi­daţii' admişi la concursul de admitere - din.: octombrie anul curent (pentru şcolile de stat). Direcţiunea. (299995):• • Firmă ;particulară’ anga­jează? 3 zidari şi dulgheri.

• Telefon 12-20-77*, (288291). , ,

®: Caut femeie .-/îngrijire copii 3 ani. .Mărăştl, str.' Nă- săud 'nr.- il^b loc Y 6, ap. 41, et. II, se. II, orele 13—20. ' (287784)

, «r Student,:,, meditez avan-' ta jos matematică orice nivel. Telefon/17-51-43; (288165) • ■

• Viitorii locatari ai blo­cului A lB , Caie.r Floreşti nr. 2B, sînt- invitaţi vineri, 7 oc- tombrie, ora 10,30 în - faţa

.blocuiui,: in vederea / constitu­irii ; ;;Asociaţiei; de- ‘locatari şl

, a discutării unor • probleme le* gate. de recepţie. ' Comitetul, de . iniţiativă. (288182) ■<

• închideri i’balcoane tnetal şi sticlă. Telefon 15-67-29, du-'- Pă ora 18. (28818)4 ’

• Angajăm • cu carte • de muncă hucătar - şi vînzătoare

• la -tdhetă. Tefeton 19-44-31. (283193). ..

• " S.C. „Christian”4 ; SUL, cu ■ mâgazlnui' în incinta Ca­sei de Modă;- str. Bariţiu nr. ■i—6, angajează o vînzătoare,, Relaţii la magazin. (288199) ;

• Închideri balcoane - metal şi sticlă. Telef, n 14-66,34. (288203)

# Caut coafeză cu clientelă şi' cu experienţă Sn domeniu.''Tele­fon 18-81-86.;. (288192)

• Atenţiali:; 1600 lei pe oră- meditez matematică admitere la lioeti." Cbridît 11; --ideose'bite: tablă.,

te.' Informaţii (299916) , , '

.. ■ • Execut parchet şi şlefuit. Telefon 16-19-96. (299969)

• Executăm la comandă ha- • late, echipament de lucru, len­jerie. Telefon 15-81-33. Intre • o- rele 14—16. (299974); ■, j ,.,

\ ' • Noul Firma David primeş­te ; autoturisme In consignaţie, pe stk-ada P)evnei--85. Telefon 13-: 20-78; 13-22-86. (288201)

PUtiâl.

PUI cal. I. :(/00 r 1000 g)' -

FICATPUt

PULPE PUI r -----

PIEPT PU P-------

PIPOTĂ -----

- 2 Ş 5 0

_ S S O d Tei/kg

— 2 3 0 0 IbîA ^

3 9 0 0 Jeî/kg!

GĂINI caLI

TACIM PUI

GÎTURI p u r

OUĂ c a i i ____

^ 38B0^lei/k3

. 3850 îe î/k t

. 3200 Tei/kg

. 2 6 0 0 £ci/k$

„ 1900 Iei/kg

_ 1900 lei/kg

_ 110lei/buc+TV/

■i s /

■" Depozit etvgrqd • ■

Antrepozitul Frigorific Baciu Magazin Str. Donath nr.76

* (formaţii (a sediul din Str. Donath nr.7G,

- telefon GB4/187916.(290360)

.... . ___ , . . . material .didactic. Autorizaţie'.1■drept. Telefon . 13-70-88 (Grădini' , 18095.-Mănăştur,.“Str, Parîngn'r:- Mănăştur). (299964) ' ' r : 14, b l:, J l, ap,-45.-(288066)'-

• Angajez tinere picoliţe '

( (288134)';• • Meditei ^matematica orlc6 i nivel. T.Telefori -15-73-]90, după* o- '! rele 17. (283170)' • ;v • Conduc' evidenta- contabilă..; avantajos. /Telefon 19-24-48, dna >; : Creţ. (288176) :

. . • .Profesoară/ meditez fizică , şl matematică. ?-Telef6ii ' 16-95-68, ;!• după ora 18. (280185) -' 'V. '

: ' • Conduc evidentă' contabilă. Telefon 15-58-01.' (288204) /' r ’

-.1,

jg-:.- IK g U G C C B

- prezentare în 26 sortimentey ’ ulei floarea soarelui

: b ? 1. * i m h f r i & â J â p t e c o n d e t m u j a i n i t y C a c Q O j

or^ anibalaV^BOSŢO i , ; ; ’k ? r biscuiţi asortatif napolitane asortate; ■ ţŞ’* răcoritoarei Ice Tea, Vittistarr r

' ic iw 2 ^ N b f), i a i B c n : ;

; sâpitnLtfX ; R i: sâpw ţxko;

SGf-» insecticid spray^TOX;

^ « ’ vesclăp ldsticvam itâi y‘'SSSgiS1» * » * * » * .n j i- r ţa ^ fc »

contacteze . 7 /-s r Rsmpa nir.9, i Vis-a vişdespta cfct fnaiDD v;: -

mjcURESii • © 6663016 312 99 65 *4 *

Cumpăr GARSONIERĂ,

APARTAMENT şi TEREN

PENTRU CONSTRUCŢII.

Telefon 156183 (289872)

■ (

W s T W

AGENŢIE IMOBILIARĂVÂNZÂRI-CUMPĂRĂR!-iNCHIR!ERI -r

-SCHLMCOWTRACTE-iNTĂSUţifll! I ACTE REGIM URGEiq ,

f1 ^2 04

AGEIUŢIEIMOBILIARĂ

• ’j- Ciimpâr apartament cu 6 cameră, sau'-’două. ; Telefon >i5-

• î>7-70. (R.S.)• jJVind •rcasâ.'ilf camere, curte '• în,

. Cîruia. -'Tejefon'? 'l2-3!>-<RV;‘« e te '17—2». (276954)■ • Vînd garsonieră lux pentru pretenţioşi,.-Tclcfcn 18-84-25. (276977) r. i ~' v

• - Vînd câsă cu două nivele,f •' camere1, bucătărie, gara} plus . dependinţe. Telefon 23-15-23, A- pahirfa, str. A. Iancu' nr. 3 B.

, (276385) . \ ' - ; ..• . Cumpăr apartament1 1, 2, 3

camere.'Telefon 'ilJ-03*(M.-- ^ - i (277056) ; - - - : ;

• Vînd jirsc^>g^3rson/erăWn-:. fort I, str. Gr. Aîexandresqu, o-

cupabilă :\imediăt\TelefopV;l?.4fcy VI. (277005) ; ;.

• . Vînd 2 camere *Vîăr5%ti Te Jefoii;-' J8-32-55. (2770B6)

• , Vlnd apartament 1 ; carricra■ parter lîngă Big, Măriăştur.> In­formaţii str. Oltului nr.’ 78, bL

. - V 1, ap 26. (277033) • v

© -Vind Volvo 343, 1987, vama plătită 3900 DM. Telefon 11-90-

' 89. (276942) . . . ...

• iVînd Dacia Break 1989 nr.Z. Btr. şPlcpilor nr. 50, VI, P 6, op.

, CI. (276960) . .. »

"■* • ®; Vînd Dacia 1310,- an "l984, neurmatrieulabilâ. Telefon 18-95- 89. |276962) ' ..' •• -

.•••••♦? Vind urgent Ford, Capri2.3 S, an fabricaţie 1983, motor 2300

. .cmc, 6 V/120PS, 12.GJj/1800 dq- * larii negociabil. Telefon 12-69- 89; 12-19-47, orele 18—20. . (276978) ... •' •

« ţ VInd Dacia 1300/di/r Ungă-: *!& ;an 1981, stare bună cu 1,5 ‘ milioane. Telefon 12-89-70, idupă -ma 14. (279890) ‘V- I;

H • : Vînd urgent VW Bus. Tele-. •fon '14-14-27. (277040) r

■ • j Vind Skoda 100 S, stare foarttj bunâ Zilnic Intre orele18—20, pe strada Tăşnad nr. & (277Ş5l> \

• i Vind Mercedes .Cobra 200 D, Irtmatriculat Telefon 16-D8-3(V ; (27051)

• Vînd microbus. Nysa pentru = ■ transport persoane 1 plus 8 !p- ' cur! şl Trabant Combi 601/ Te- ' Jeton 16-96-54. (277073)

#• Vînd Ford Granada cu mo- ‘wr st caroserie perfecte. Telefon •19-91-31 (277082) - v ;

■ • ‘ Vînd două Mercedcs Cobra- -flOO D. Telefon 15-54-03, preţ a- - •Vantajos (277085)

• • Vind cameră Hitachi. Te-'; ‘lefon 24-30-03. (276898) ,

■ Vînd maşină de spălat aiu- 'JţH'Wă. preţ 300 mii negociabil..

' Ţelcfort l2-â7-73,' dupa • ora 17. - <277075)- ■ - ; , ;

, « .Vintl două pick-up*itri. Te-'. J ifo i» 16*58-64. (277077)

• )Vind teren în cartier Zo­rilor. Informaţii telefon 12-19- 28. (277050)

• Vînd vilă J camere plus 'grădină 1000 mp, zona Grădi­na Botanică* Telefon -11-81-

,93; 19-84-47. (2770&1)

. ® Cumpăr, teleţax, Caut de închiriat apartament 2 came­re central, parţial. mobilat cu telefon şi televizor şi spaţiu central 2—3 camere. Telefon17-69-00. (277063)

• Vînd patru mese cu scaune pentru .bar, cofetărie. Telefon 19-11-51. ; (277933) "

o Vînd excursie 4 persoa­ne Insulei^ Canare sau Ba- leare, Portugalia, • Spania. Te­lefon 17-31-27, orele 19—2î. (277046)‘ ' ;

• Cumpăr ' certificate' de proprietate. Telefon 17-88-86. (277086)

- • Vînd garsonieră ultra­central. ' Informaţii,. ;zilnic în­tre orele 18—20, str. Ploieşti nr. 5—7, ap. 8. (299910)

• Vînd apartament ,4, ca­mere Calea -Floreşti sau schimb cu 2X2 apartamente Plus diferenţa,- Telefon 11-99- 05. (299933)

• Vînd' apartament 3 ca­mere finisat, vizibil; ora 14—19. Preţul convenabil. Strada Gîrbău 15/26. (239939) ;

• Vînd pui Pekinez Inipd- rial. Telefon 11-89-05. (29993)

• Vînd TOEI-'L, teste plus casete, în original. > Informaţii 11-45-35; (299956) -Ţ

• Vînd drepf de vacanţă 111: Spania Informaţii telefon 17-22-57. '(299976)

• Vind spaţiu ' comercial 347 mp: Str. Dîmboviţei nr.31 A. Telefon 14-82-22 sau 15- 82-79. (288038); *: ; , < ^

, • Vind apartament 1 ca­meră, str. Pata nr. 10, et. 4, ap. S8 şi apartament 2 camc- re Mănăştur. Telefon 16-46- 52. (288196) r

• , Vînd Dacia 1100. Tcletonll-4t-93. (288102)

• Vind remorcă BMW sau schimb cil alta mai mică plus diferenţă. Str. Piersicului nr. 33 A. (288137) . -

• Vînd camion l l ’A 5 tone, an- fabricaţie 1985. Telefon>17-72-80 ‘ între orele :18—21. (288118)

® Vînd automobil eompcli-1 ii - formula Easfer. Telefon:12-80-13, ora 16—20. (288179)

► Cumpăr PC 386. Telefon lt-17-13, orele 8—16 sau 14- 21-12, orele 17—22. „(288087)

Vînd. 25 ari intravilan, lîngă şosea inlernaţională-4şi1 hectar arabil în Huedin. Telefon 13-77-25. (200010) f

• Vind urgent: Dacia 1310 TX, an fabricaţie 1991. Preţ negociabil 3.900000 lei. Infor­maţii t*le£on 14-79-08, • dlml- ncaţa. (2991 1

• Vînd pu l. Uobcrman Iţ- mclă. Maşbiiştilor 126. : (38002) ’ ' V..

' • .Vînd 1. 'apartament.:.Telefon:11-84-93. (276598). : ' ■

0 . Cumpăr 'apartament cu 3—*.4 camere, ofer 10—12 milioane, - exclus Mftnăştur. aimpâr cutie

*' viteză automată pentru Renault 25. Telefon 12-45-73, (299991). .

• Vînd Fiat Fiorino Diesel an fabricaţie; 1989, capacitate cilin* - drică 1700, cap încărcare 1 to­nă. Informaţii1 telefon 31-29-85, Tui daţi după. ora 19. (300001)

« , Vînd Re'nault Trafic 1986, dubă ben2ină 6900 J» I. Telefon ] 8-64-12. (300003)

>, Cumpăr cutie viteze. j .«au . grup diferenţial, Fiat Uno.. Te-,

' lefon 16-44-52. (300005)

■ '•• Vînd tractor.tî 650 cu. re- .- moreă în .stare foarte bună, preţ

convenabil.. Telefnn ' H-08-95 sau19-3 4-10.' (277017)

J • •■..Vînd,. calorifere fontă. Tele-, fan J9-53-57. (276938) • ; . r ... •.

, 1 0 Ciimpăr - teren în rcartierul y\ndrei Murejanii in suprafaţă

' de 2000—2500 mp Cit posibilităţi : de racordare la reţeaua de apă- canal si gaz. 'Oferte la telefon: ,19-49-09, după ora 20. ,(299881) ■

« Vind apartament' 2 camere-- V:- confort I, etaj I Ghe'irghsnL Te­lefon 15-71-4S. (299820)

• Vind casă- cu etaj 4 came- |re, apă şi gaz, grădină şi ane- v-xe. Informaţii-ia ,nr. .11b. Lona,- (299854)

• Vind casă cu , trei'camere,' opă isi gaz. Informaţii Luna de , Sus 223. (299855) -' ' *'

1 • Vînd apartament confort.19-57-15. (299877)

• Vînd urpent garsonieră. . 11- f 22--04, (2.99378)

® Vînd .2 camere Mănăştur.' 19-57-15. (299879) . ' ,

1 Vînd spartament' 3 camere ‘ confort I, bucătărie mare, 2 bal- coane, telefohj loc der parcare.;

i Cartierul ’'Grigoreicu. : informaţiii 13-02-71. "(2&9927)

• Vindem casă cu grăcjină (16 ari) lîngă; şosea şi teren arabil Jn comuna Sînrrsihaiul . Almasu-

; lui, - judeţul Sala],- Telefon 36-03- 30. (299957) '

Vind garaj i . dhv \panouri ■ prefabricate din .beton;-fără uşi . siîpraf3ta de. 18 mp. Vînd ţuică de. prune, cantitate, - mare, preţ :

■ coţnvenabil; Telefon • 16-09-94. Du- p4 ora 16. (29S979) -

® ; Vlnd Dacia '1310, an 193D. Telefon 15-16-44. (2S375)

i® Vînd Opel".Kadett de 1,3 benzină,, an fabricaţie 1987. Te­lefon 18-99-87. (299932)

• Vînd televizor color nou, Philips. . Telefon 15-91-47.(29995-1)

• ' Vînd saltea Relaxa. Telefon :16-70-16. După ora 17. (2S9917)

• ® Vind nat copil Telefon 16-25-16. (299924)

> Vînd Ford Sierra inma--1 ricuiat, fabricaţie 85, * 1600 cmc, stare foarte bună, 60.000 DM. Telefon- 12-00-02. (28821)

®, Vînd Dacia 1300,. fabri­caţie 1886, stare', bună. . Preţ .S09.HG0 lei negociabil. Tele-

foii lft 75-24. (288217) - Vind Ford SWra 1,6 GL,

I9P7, 64fl0 DM ş l, Nissan Pa- trol TD 1986, 7000 DM. Tele­fon 11-4S -35. (288218)

• Vind Audi-»»,, i j E T m deosebit. Preţ 9000 DM. Te­lefon 18-TO-08. (288219)

' ,Vfnd stcri(i?ator' electric Sub presiune !dln inoxidabil, n'U. Telefon 14-71-95, între orele 1G—18, (277109)

. Cumpăr casăr teren,- Tele­fon 11-84-93. (276596)

• Vind combină, de recoltat . • Vind urgent tractor. 650,fereala, marca Clas» gigant. Te- remorcă plug,- disc, semănătoare

ora păioase, Aro diesel. Comuna Pn-(276875 • ^ latca, telefon 11 Mociu. (277008)

• Un ultim omagiu veci­nei noastre JUHCONI

N ASTASIA, din partea i Aso- : ciaţicl de locatari din > strada : Gr Alrxandrescu nn 23. , (277019 ) ________ :

• Sincere condoleanţe co­legului şl - prietenului ros ir a, Iurinn râunel la pierderea tatălui drag. Colectivul Rec- ţk-î „h 3", Cluj. (277052)

• Cu tot snftetui sîntem alălnri dc colega noastră, Ing. Divin Grorgeta, în aceste mo­mente grele pricinuite • de'

'pierderea fratelui drag.. Cole- gii din SC ICPM SA. (277051)

« Un omagiu adus in a- nilntirea celui rare a fost

IOAN NEGRt’TlO din Gher­la, la 10 nnt dc la treccrco In nefiinţă.- Soţia (276911)

• Cu durere şi lacrimi. în suflet' anunţăm încetarea ful­gerătoare din viaţă a iubitu­lui nosiru soţ, tată, socru

■ şi bunic ÎIINTEOAR VASILE în vîrstă de 59 ani. Iri veci nemîngîlaţi Marînela, Meda, Gabl, Teo. şi Alexan­dru.. înmormîntarea va avea loc vineri, 7 Octombrie 1994, orele 11 la casa' părintească din- comuna Floreşti strada T. Vladimircscu nr,' 1. , (299983) -

® Sincere condoleanţe cu ocazia încetării din viaţă a colocatariilui,; nostru . BUŞICA PAUL. Locatarii din str. Ho rea nr. 33—95. (29952)

• Sincere condoleanţe d-nei Zaharle Gabrieta la pierderea iubitului ta tă .' Clinica < Pucri cnltirră.' (29995) S

• Sincere condoleanţe co­legei : noastre Divin Georgeta pentru pierderea fratelui. SC ICPM SA, colectiv preparare. (299967)

• Sincere condoleanţe .fa­miliei llinleoar .la pierderea soţului, şl părintelui drag.; So- rana şi Ariana Marcu.(299973) ^ -

• . Se împlinesc 6 sălită- mîni de . Ia decesul* soţului drag BORCA IONUL, Come­morarea va avea loc fa Mă- nâstiiea Sfînta Macrina la 8 octombrie, . ora 17. Dumnezeu să-l aibă în pază. Soţia Livia. (29977)

• Anunţăm cu durere tre­cerea în nefiinţă a iubitului

' nostru MOLDO VAN GIIEOIÎGUE, în vîrstă de 46 de ani, fiu, .soţ, tată, frate, unchi, vecin şi prieten.' \ In- morniîniarca va avea' loc în data di* 6 octombrie 1394, 0- r3 14, de Ia Capela Mare: a cimitirului Central. Fie-1 ţă­râna uşoara. Familia îndure­rată. (288174)

® Cu resemnata durere în suflet, anunţăm; rudele, prier tenii şi cunoştinţele că scum­pul nostru tată, trate, socru,1

-bunic şi unchi, OLAR VASILE, a trecut în eterni­tate în • data de' 3 octombrie 199-1. înmormîntarea va avea ioc în data de 7 octombrie 1994, ora 13, ta cimitirul Cen­tral. (2881SGV ^ '-.

• Sîntem alături do d-na directoare ing. Divin Georr' geta în marea durere., prici­nuită de pierderea fratelui drag şi exprimăm sincerele noastre rondoleanţe familiei. Colectivul . SC „Cominex Ne- metalîf*>re“ SA Cluj-Napoca. <288123) '_____ , -V -

. • Sincere condoleanţe şi în- trcasja noastră compasiune familiei dr. Divin,. în aceste momente grele.. Familia Mla- dln. (28R124) ,

' • Poiitro - Gahy, Thco şi toţi ai lor. ginduri de-caldă şi- sinceră compasiune. Anca ţi S rin. (-S8168)

• Cu profundă durere, co­lectiva! Clinicii Chirurgie 1

anunţă decesul lui TOMA VASILE; cel care timp de o viaţă, a ' fost în sluj!'a bolna­vilor, la sala de operaţie. Fi­gura sa va dâtnni veşnic în inimile noastre. .(288180)

• . Ne d*»spArtlm cu durere în suflet de hitnnl nostru un­chi, VASILE M IN IEOAB, la trecerea în eternitate. Nepo­ţii Nlcu şl Dodo cu familiiie- l)umn>'7cu să-l odihnească.(Z&StPO»_______________ ___ r

• Sinlero ricniingîlaţl in a- ceste clipe grele, cînd fulge­rător a plecat dintre noi cel care 0 fost omul de aleasă omenie, VASILE 1UNTEOAR Sora Mârhica cu soţul Mitru. Dumnezeu sâ I edihnească. (288191) 0

• ' Sincere condoleanţe co­legilor noştri Iosif* MoMovan şi Elena, Lateş Ia pierderea fratelui şi unchiului drag Colegii de Ia ,Grupul Şcolar Industrie Alimentară. (277i)9i

, -■;• Nici lacrimile; nici du­rerea nu au trecut din suile- tele noastre îndoliate s Ia un an de cînd inima mult iubi­

tului nostru soţ şi tată. PETER TRAI AN a încetat să ; Hiat bată. Amintirea ta va rămîne în sufletele noastre. - Familia îndurerată. (288139)

• -Nimic d in lumea aceasta , nu va putea înlocui în sufle­tul nostru durerea ce a lăsat- în urmă, la trccerea în nefK inţă, acum' 6 săptămîni, a, scumpului nostru soţ şi tată, FETMŞ CONSTANTIN. Dra­gostea faţă de el nit ni sc va risipi niciodată. Comemorarea) va. avea Ioc duminică, 9 oc-' tombrie, orele 12, la biserica; din car tieru 1 Mă năşt ur, Dum-' nezeu să-l odiiinească in pa- - ce. Sojia ludit, fiicele Maria, Steluţa şi Adriana. (288159)

• S-au scurs 6 tuni de cînd inima bunului S1MI FARCAŞ a încetat să mai bată, lăsînd un gol imens în; familia pe care 3 iubit-o atît. Vei rămî- ne veşnic în amintirea noas­tră. Soţia şi cei trei : feciori cu familiile. (288164) >

• • Sincerc condoleanţe şi un gînd de mîngiiere în aces­te momente grele pentru ct lega noastră Nicoleta cuf 0- cazia pierderii tatălui drag NEAGU DUMITRU. Colegii d in serviciul financiar al Be- gioiîaWi CF Cîuj._i29S986)

: ® Sîntem alături de cole­gul nostru Secan Vaier în marea;; durere prilejuită V- de ‘pierderea ; tatălui drag. Cole­gii de la SC Electr.,montaj Cluj SA. (29999G)

• Cu durere anunţăm în­cetarea din - viatS a scumpei noastre mame, soacre, bunici

şi .‘ străbunici,j FLOAREA MATIŞ (LUXGU), Inmormin- tarea azi, 6 octombrie,, erele13,. de .; la; Capela Nouă a ci­mitirului Mănăştur. Familia îndurerată. (288221)

O Cu Inimile zdrobite/ de durere, anunţăm trecerea în eternitate a celei care a fdet cea mai bună soţie, mamă, soacră şi bunică, fOD ANA. Ne-ai fost alături la bine îşi lă rău. Cît ai - trăit, te-am .iu­bit, cit vom trăi te vom plîtw; ge. înmormîntarea; va avea loc vineri 7 octombrie,, ora 13, în ; satul Rediu. Soţul Gtigor, copiii Traia~n, Amica, -Letiţîâ şl Vali cil familiile. (288225)

Cu durere în suflet a- hunţ că după o lungă sufe­

rinţă, bunul meu soţ,. IURIAN PETRI), m wrstă do 84 ani. a încetat *din viaţă, tumormîntarea va avea ; loc vineri, 7 octombrie ta ora 14, în cimitirul Mănăştur, Cape­la Nouă, nr .1. Soţia Pauiina. (277092) -;

• C uad în ră durere în su­flet trebuie să ne despărţim pentru totdeauna de cel mai

hun - tată, socru şi bunic, IURIAN PETUU. în virstâ de 84 ani. Fie-i ţărîiui uşoa­ră! Pătmel. Maria,; Fiorin, Ra- mona şi Simona. (277093) ‘

• Nespus de mîngi iată fi­ica Violeta şi familia aducem un pios omagiu bunului nos­tru tată, socru, bunic şi stiă- bimir Il/RIAN PETRII «»«■ pleacă dintre noi.* Iţi vcm păstra veşnică amintire- Vk>-. leta, Gigi. Radu, tîabi, Mh- reia şi Alex. (277091)

• Cnlcftivut IH-speusarutul Potic.llnl»* do Stumatoloi'ie In­fantilă este alături de colega, noastră. Păscuţi Mnrla In ni.esfe momente grele cu- o* ca/ia pierderii . tatălui drag. (277097)

JOI, t OCTOMBRlEj PAG, 7

■BANCA- DACIA FEIIX S. AH SUCURSALA «CLUJ• • « I n d e l S 'U d t a ^ e j iw W je s i j r B t . - i i o j i ' c lK , :

r ~ ~

i s M i jX A 'IX W l » a B ( i4 W a i i s ® t Ş S Î C B K

Ici

■■ tlE B B S R ^ R ţşer ifii u o a o o o i c i ' . " ,

«Ţî cese M tJ X m s i . %

ci, .(vvvSîTOnH

V '^ ^ ^ A m 'S ^ ,p r > T ît r ;£ .n 'C 36.OCOM3.Il1; Y ;

' CS^OOO^, -'

[ c M i l N Â F R k O R I F î d A H A N S I O T ^

ÎJCrtajia va avea loc în data dc.11 oct. <1994 ora lOpentru apartament la adresă: str. Andrei ŞâgUitai

< t\ rl7 v. ap.9, SIGHIŞQARÂj)nrpMtm£cst^^ adresa: SIGHIŞOARA^stft !

! Herman Oberlh nr.t» PcntrL^cc^dirt»€iuJ: |yd'c|^âri^QKCscSa?|^itrtdpclâ4tdt«1l'c!|KFORMArflJ yejKŞ oI>tîacîaBANCA"DAOAX'ELTX'^SucursatoCîuj,,sera(Aţîiiîiiiîsti'atlysî Of-jurkiic <i1;t‘

; -■ -« î. Î1 4 4 3 3 * £ 1 4 4 3 7 ,£ 9 5 7 9 7 tn t. m { * 3 ~ ' ,

s X i R E M Â T C L U J s . o .. Str. Decckil nr.<9 ‘ ' -

prganî'/.c.av:a tii ilat.l de 12 OCt.1994 01‘cle 9, b :'<Uut

; s o t îe iâ p ijţsO ^C y R S . ‘ . - ■

Vv'^urtibeypajrcaufm%wcbr}Hwi:;'''.,.'-.v • j

2 M E C A N [G A y fO

1 EieCTRrtfAM D E ÎN T R ^ i :4 t & Şi

informaţii suplimentare se.pot obţine de la

/ compartimentul 'Personal af $acfct3{3h'-‘

. £290451;} m m m s im m

î n baza Legii wit$:fî993 j î a Normelor ■: ,

Mctodologicc-nr.!/1994

s.c. SERVICE AVICOLA TAUŢl si.scdi^ccsflîv^kvcitî^iStr.^ăuţutuîjnr^QrfitîjjW iît^bJ^

Y Y îc lc fo f iî3 6 1 .0 2 /(3 6 4 v ■.-"' Y---.

o h ^- ^c a z âC O N C O R S pentru ocuparea postului ă©

M A N A G E R ' -. ■ s ~ i.tdc 3 0 n o ie m b r ie 1994, ora 10 la sediul

sck ţii. Ofertele sedcpunla sediul societăţii pînă la

d au de-21 n o ie m b r ie 1994.

__________________1290449)............................. ■

* ■: W T*

■

|[ S . C . Ş O B Â L N A S . A . O E J.cu scdiulurDEJi str>0.irpJ{t 1% fdtffcufcS 1283©

i , : organî2eszâ.c0ncD»fe seîsciîe «t 4 •

, MANAGERULUI.Y • îfeişKrffe -ÎS:»!»» T2M*

- s

Odc^inencgTcxFi^S^^îwaîTft'eîrănrnTrT^-îîn^B^râ;--

ţo c îi'CijiTs'uîtiitc la^cdi TnţrenfcIc- '-XiK a

I © îc iis lc sc priiTrcscur plic uidiis pîrfS 1j Jasilfe 1 5 îîo t ;1 9 9 4 - . *290455)

I n c.im‘ii( î î » C l u j . . 6 jd

P am an fl i| îii f â ^ m i . _ * ^

Sa p r o d o d iacit* vopsefo «îl î-Hifri .tuto r

■{Z9C

. ...

X C , J J & C O L A ^

E X E C U T Ă . - ■;;-P: j-y ; -'© P R O IE C T A R E ÎN C O N S T R U C Ţ II

© LTJCRĂRI In C O N S T R U C Ţ II

V IN D E " .1 ;;- ® MATERIALE DECONSTRUCŢ1!

- C IM E N T V A R i IPSOS

- SO B E T E R A C O T Ă

- L A M B R IU R I

- A Z B O C IM E N T

•: ■ ■ lă'prcjor» avantajoase . P-{a I Mai (Clujana) nr.2/A

" ' (290453) ■'■'.7.-V:

: - V"

IIAfNE DE CALITATE SUPERIOARĂ DIN

OLANDA şl CANADA, BLUGI, TRENINGURI,

CĂMĂŞI DE MĂTASE şi diferite IIAINE DE

COPII, se gâscsc în cantităţi mari în maga?,incfc:.'i> " C î :U J B X ,\

Str: E r o i t o r i t r .4* i Str .• P a r is n r .Z 3lîmre orele 9*17 ' -

Tel; 1 3 6 5 5 4 * 1 3 4 6 5 7 . .(29040?)

ocx®M.,,niim€xt,s.ff. ciwjcu sediul în Cluj-Napoca, '

str. Calea Baciului nr.2-3, achîziţÎ0ttC«t2â >

urmâtoareîe cereale: .*

PORUMB fa HFGfuf de m tei/kg îiaste Sfss; ORZ, ORZOAICA ia pretoî âe 150 îei/kg ; GRlJI CQHSUM !a preftlf ăs 220 lelfw .

Seanguraplata în termende 10zile. Cănntă{îîe ce se vor prclua vor fi limitate. '

[Infdrmap'j suplimentare la tel, 1S7787.1870SS. 2904391 (SSB

P r is n a r ia ş î P a ro B îa

cotnutidi ALUNIŞ,- anunţa pc cci interesaţi câ D U M IN IC Ă ,

9 OCT. 1994, o re le 10, va avea loc sfinţirea

Monumentului Eroilor Neamului - căzuţi încclc

jdouâ războaie mondialc fi sfinţireaţ

M onum enţuhjt Foştilor Deţinuţi Politici.

^Cbn&eMife^anîzane Yv-m0456V

( JCCAfiUNaSiSSVinde spaţiu comercial 220 m.

situat în Cluj-Napoca, Str. Pâlart)I.S3 mezanin, alături

de Policlinica privata INTIZRSERVISA M (jî)

MIJLOACE FIXE: maşini dc cusut industriale, diferite

pme mecanice eu excentric etc;

Lista completa cu utilaje disponibile poate f i văzuta la

Biroul Personal-Învăţâmînt - telefon-141038, int. 16.

: (290415) ' .

P ilarm ortica de S t a t 'Trarssiîuanîa”

,v :

organizează concurs pentru ocuparea postului d e :

EOONOMfST gradul profesional I. .

v. • Data concursului: 14 oct 1994

Acte necesare pentru înscrierea Ia concurs: Y

- cerere de participare la concurs- - : : v . : -curriculumvitae - ‘ • ;- actul de studii în original fi în copie- recomandare de la ultimul Ioc de muncă sau de la >: instituţia deînvăţamînt absolvita. -- înscrierile se pot face pînă Ia data de 1 2 oct.1994.

Informaţii suplimentare (bibliografie pentru concurs

. etc.) se pot obţine la sediul Filarmonicii de Stat

- "Transilvania* Cluj, str. E Martonne nr. 1, .11;

. ’ telefon 112033 sau 112721.

. . (762306)

se rv I c i 11 eh o a s tre

'»*■ • * 'V'APUI*©£ "Ct'* ' . JO I, 6 OCTOMBRIE, PAG. 8-

UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR" ÎN FAŢA -UNUI NOU. ÎNCEPUT

■ Cu începere,de"la;ora 11, ieri -a avut1 loc, în sala Casei de. cultură a studenţilor, deschiderea unui nou ,-an _def invăţămlnt pentru Universitatea „Dimltrie. Cantemir". . începindu-şi • acti­vitatea în anul • 1991* universitateapregăteşte* • penthir.anul- ?..;1de. învăţămînt -1994—95 prima sa promoţie. O promoţie; care . : va defini pregătirea; pe care un intjeg corp de-profesori o asigura îmbinînd partea teoretică cu cea practică. Greutăţi1 au fost;des­tule, dar cu fiecare an; şcolar acestea se diminuează,':,lucrurile iritrînd pe făgaşul lor "normal.-. Iar aceasta nu se. pdatc fac6 decît tot prin oameni de. calitate aşa cum sînt dascălii: acestei univf'vHîfiti. > • •-.•• . -; ■ : ,f •

/ V ' " .. ..aiiii SANTE.IL!DE,\N

ITENŢHî LA OKAIt

. ANIVERSARE 90

In zilele de 7-8 octombrie

1094 âg loc la Cluj-Napoca manifestările prilejuite ' ,-de.

împlinirea a . 90, de ani , ‘de

activitatea Filialei de." Re-.,

ţele Electrice ClUj, din ca­drul RENEt. Participa in­

vitaţi din întreaga ţară. Fes­tivitatea - de . descliidere !: se’

desfăşoară în 7 octombrie în sala Teatrului Naţional.

AGENDA MEDICALA,

in perioada .13: r- 14 octom-• brie, la Casa de cultură, a ştu-• denţilor • se vor desfăşura ’ Iu?• crările celei' de a doua- Confe­

rinţe naţionale „de chirurgie, oror tta s jla —! facială. Tema

; Conferinţei „Terapia </ rccons- • tructivă şi "chirurgia traumatis-

i. melor feţei, şi gitului". In plus,\ îhx câdrUl; conferinţei se vor

organiza- cursuri legate de res- : ponsâbilităţile fnedlcale. din ca­

binetele stomatologice 1-. parti­culare. %Pe: «iarginea lucrărilor

‘ vom. ţpveni eu un amplu ma­terial’ realizat cu prof. dr» , A- lexandru RotarU. D.S. ‘

tamb n tsm-. wm ; «*»-- mm

• ' Cojiform prevederilor. IIG ,nr. -,932/14. 08, 1990, , 'toţi agenţii/: con'omici .. care prestează ... „acti^' vită ţi comerciale pentru^ popu-■ latie.-au .obligaţiaVobţinerii avi-.■ zuiui^ Primăriei pentru;; ;orarul , ': de funcţionare. Pentru.-;.tr. IV '

1994, cererile pentru avizarea , orarului' se >vor; cJeRUn?/ pînă la

31. 10. '199 J.' Funcţionarea fără -avizul Primăriei; ^ncafişareia, sa.u jneresprctnrea'-.acestuia se; ,<anc-

o ţioneazăo cQntravenţional con - ; 'form.' prevederilor legale-

- • CONrEItIN'TA d e t resă • -

; . Vineri; 7. octombrie, 'ora], ,r17’, .. ^ : la- sediul Organizaţiei de , tine-

ret Junimea Vatra Românească • (B-dul Eroilor 2) Va avea loc

conferinţa de prssă • prilejuită

,, de- primul campionat naţional:

•'■de ju — Jutsu care se va . des-

’ "făşura" în Cluj-Napoca în ' data ' ,~de 23' octombrie’ 1994, Sală

spârturilor, „Horea ■' Dcmian".

Sponsor principal Coca. -r-. Cc-

.ln, -ia’r-jîntre -ceilalţi sponsori

' Ideogram .SRL,. Marottl » ‘SRL,

Wess ., International, - . Alpha

. Soft" Studioul „Taurus".- - .

El este,- susţinut -/.de; către „Cvartetul Transilvan11 (George Dudea — vioara .l-a, Nicuşor Silaghi vioara 2-a' • Marius Suăşan — violă, Vasile Jucan — violoncel), începind cu ora 19. în program: Haydn — Cvar-

• tetul op; 76 nr. 2 .îri re ; minor;van Beefhoven — Cvartetul'*op.

- 1*32 în la minor' si " Bartok- —«.,■ 'r. w ■»<. snvuoN)

Concertul

:< r ie s c h i‘dG re::- '

f., (liitniţre; dio . pag, j.). M -

: . concură,; la .. sţiccosul lucrării-'-; La acestea,; s-au; adăugat; în roiţi ' certul de marţi; execuţia iăiidâi . b ilă ; a orchestrei şi ,a corului- (textul 'fiind, în ; esperanto) dirfi■' jat de maestrul Cornel Gruza,-. fapt efi a atras elogiile-.coibijb :,

: zitorului însuşi..• ' • . ; ;

: Şi, ca o încununare,- Suilelc P şi ' I I din „Daphriis" şi CIilo?“’

lă& uHayel;m . transformat - fina- :: I u l . concertului do deschidere. â festiVâluhii intf-unv adevărat tri4 umf: echilibrul desăvîrşit al pa-' nqramicii plurităţii dc elemente'

' ale” stilului 'raveliăn : s-a -întîl-: nit-în:modxfericit cu virtuo?itâ- teâ,.. verva .'scînteietoare, ! elegan­ţa,--utribrul--dar şi, poezia1;(bra-, vo viorlor, ■ de astă dată!), since­ritatea: şiomenescul • interpie-v :tării .acestui, admirabil muzician care, este. maestrul. france^ I.au- rent Pctitgirard. • .;:.y

: ; Cu regretul de a ' nil o fi pu­tut avea în 'festival; pe pianista

‘ Katia Skanavi, în accastă' stată sintem' invitaţi la o rc-întîlnire

vcu una din cele jna i, vftloroasA formaţii camerale ale ţârii. Cvar­tetul Transilvan, v . ;v.-, :

.ffiS®, W 8B JB H I WKES § H 9 ftWfcii- , IBHH - BWSW --,ffE8P C999A. C3

o h ik c i im ; aj i:

l'ltOGRAMULUî PJIAIIE

IN i CURS I)E FINALIZARE

’ în comuna Ciucea se află în stadiu, de-finalizare ' 'lucrările.; la dispensarul medical,. unlil

• dintre obiectivele ■■ - importante al6 Programului' „PHARE" din; judeţul nostru. Este- vorba de o construcţie modernă care va

dispune de încălzire centrală,

alimentare cu -apă,: 'cabinete,

dotate cu- aparatură 'nouă - —■ o

parte' primită în cadrul ipro-,

■ gramului amintit, în cadrul dis.-

pensarului lucrează 3 ■ ,medici

(medicină generală , şi pediatrie),

la f" care/ se adaugă personalul

mediul medical,. Din păcate, lipseşte un- medic stomatolog/

deşi' există un cabinet bine. do-,

tat. (I R.) ' ,

• SC Shalom SUL; > angajează tîmplnr. - Telefon 19-59-14.; (2771G)

• „Atlassib** efectuoază -ziinic transporturi de persoane şi 1 co- lete în Germann în condiţii de­osebite, lâ preţuri " rezonabile. Preluărj din - Cluj. Inforriiatii 4a. telefon 19-42-10. ,(2fi8129)

- • Angajăm:, stningar, pensio­nar. Informaţii' » str. • Inocenţiu Micu Klein nr. 21 (paralelă cu str. Napoca). .(288188) -

■ • Angajăm:; urgent'.economist contabil, qbligatoriti' .cunoştinţe PG şi o ; limbă străină. Salariu deosebit. Informaţii ’ plnă Ia da­ta 'de 7 pctomfcrifr Ia tel. 19-43- 12, ora 8-^16. -(288193)

• Firmă'‘■pârtictilară;, angajea­ză ; de urgenţă ' tinichigii < auto, Telefon -13-79-53;. (299988)

• Socieţate, comerctală desfiin-' ţează, depozit'/carte. ; reducere de

, preţ 50 ■ Ia. sută r Informaţii !str. Pavlov -nr. 10. (300009) ■ - ; :

•„ Solicit .urgent o împrumut po' termen scurt, doHîndă, avanta­jos. Telefon 1(3-97-31. (288211)

• Caut 'agent contracte) Tele foii 11-22-04. (27.7094) ■

• De vînzare' îmbrăcăminte import Olanda, categoria. 3-a, de; bună ^caliţate,-. în ; cantitate mare. las ’ convenabil .(600.0 Ft/tonă). v Informaţii, vinerii în­tre. orele .17—20, la telefon 36- 60-392580v Unjgaţia^ (277105)

• Studentă' meditez ./gramatică Claselev v —IX. Teiefon- 11-4&-05. (277058); . ; v; 1 : ' :‘

• Studentă Medicină, aii IV, meditez -biologie clasa . X I. - Te-- lefon 10-58,64, (277078)

• Montăm iobă teracotă. Te­lefon 18-50-74, (276746)

• Vtnd<teren-în Dimbul Ro­tund, 5000.' mp. Telefon 19-38-67 orele fl—18. (276892) .

• SG Min). Market cu'sediul în Calea Turzii nr 13, angajea­ză vînzfitoare.. Condiţii: . Liceul economie. (277061) «

Schimburi

. Schimb 2 camere:1 şl garso-s - nieră, Mârăsti -cu 3 camere, Gri- . gbrescu. Telefon 18-32-53. ’ (277067)

; . Schimb ■> apartament; 2 ca­mere confort mărit,- ■ ultracentral -

' cu telefon în Piteşti cu. similar . Cluj, variante. Telefon .18-10-42.. .'(277071) ; 1 r« • Schimb- locuinţă/*.Telefonr'-

.11-84-93. (287680) • .• Schimb > apartament. 3 f ca- ;

mere . proprietate 'cu casă . parti-< culară, singur în~ curte, iStrada,

Fabricii. nr.;. 17, bl.' 24, so; I, . ap.I. după ora 17,. (283111JT "

• Schimb :casâ^3,;camere^ gră- dină cu: 2 camere, încălzire- so-

,• Dau. ..în.: chirie' spaţiu pen­tru cabinete. stomatologice în cenţru.v- Telefon 18-61-45, du­pă orele 17. (2770fi9)

• Dau- în chirie spaţiu pen­tru sediu; firmă în centru. Telefon 18-61-45, după orele 17. (277070) ,

• Caut casă de „închiriat, cu - curte, î n . 7ona Clujana. Telefon 13-65-54 .»■ între ! orele 9—18 sau 19-16-67.- (287741)

Student ; grec,r caut; de în­chiriat apartament " mobilat, cu teleîon,. în zond centrală sau Zorilor.’ , Telefon 11 "1-86 sau 12-26-23.;' (2880.0)

• Dau în. chirie upartument .două! camere. Telefon ;-15-61- 51. (299961) * >

" • închiriez garaj pe ,strada 'Nicolae. Tihilescu. Telefon 11- 87-01,(299980)'

- --- <v<v.w*itE.-w . , • Dau în chirie■ locuinţă 'si:■bă teracotă*jplus difersrtţCATelerKsţwtiu*:cdmei4;ial^Telefon >19-03-

... fon^ 13ţ"35-97.;’ (288163) i j ;' “ •1;84. -.(276970) -

. . Witiu . W4 ____ _ . . __ __ _______43-07. (299843) ; " - ' :lelon 14-35-33.; (277062) ...........

• Schimb apartament 2 - ca* "•*-St«dent,; nefumător, .dorcsc mere cu l 1 -A88 t-închiriez :. garsonieră- sau ca<

casă,- vilă. ofer 60.000 fiheni ^ elefoV •1^54-09.: (277072)ra 20 (2999931 s, ; - Tineri: căsătoriţi, caută gar-

• ••*. ..“yr3) , : , v ‘ i),sonferă de.„închiriat,\Telefon '16- - • Schimb apartament. 4 ca-’rM05-13.( (27.7084) , mere cu , 2; pjuă: difer«riţ^ . Tcler’ .^ •;ţ)au . în .chirie locuinţă. \Te-

;.fon 17-54-07, după ora', IR./ ; ,,r';Jefon 19-49-49.. {287712) ... v (288227) ; , -V- . • ' Student grecj 'Caut1 pentru

■ ' - ' ■ "i 'vlnchlrlat .apartament cu 2.-,came-.-cu' telefon, în cartierul Zori-

;/• lcr, sau. în, centru. Telefon 12-41- .:I19,. ora 16—20. "(287976) ^ ';, 1- Caut. ide'• închiriataparta- vroent, sau, garsonieră riemobila-

■ ;tâ,-. cu telefon In Mărăsti. - Tele- * fonr;19-30-36«<288059) - ■

,,e; - • Xăutfim: pentru •,'închiriat .j. , i, ’ spaţiu-;minim;.70,mp.^pentrupro-'

• . Studentă,. *caut '•sau .apartament: 2-;camere, Zori- . ’i ? 2" 7” ,(2881»9);. lor, ’ Gheorgheni^f central. Tele- : ,> '•? , î au- fon 12-09-âl. (277038) ♦ închiriat. Telefon

' - f . - • 14-32-64 între, orele. 20—22.• Gaut apartament >2 camere (288171)

' cu telefon, mobilat, de preferln- • Caut 'de închiriat locuinţă, ţă în Zorilor. Telefon 11-29-43, Informaţi) telefon 17-28 60. orele 10—19. (276931) - (288187)

• Caut de ' închiriat locuinţă! Telefon 19-93-84. (299874); : • închirierii . două camerc con­fort cu telefon, frigider, garaj, cartier Zorilor, plata în valută!. Telefon 19-16-52,...: după. orele 17/ (277047) -

• ,Dau în chirie apartament 3: camere cu telefon. Telefon 17- 39-26. (277059) : •

• - închiriem -apartament 1—2 .camere. Telefon 14-43-88, între orele’ 15—20. (277048)

• Dau în chirie " apartament mobilat telefon, Gheorgheni. Plata' anticipat pe un ân. Tele­fon 14-80-02, între orele 17—21. (2770?1)- • Medic, "doreso < să închiriez apartament; cu 2 camere, /Plata; în lei, lunar.- Informaţii telefon18-78-04. (288191) ;■ - • ; Dau :!n chirie' apirtament In Zorilor i mobilat cu telefon pe valută. Str. Gheorphe Dima nr. 41, ap. 46. sc. 4, e t , 4, (299895) ,.

• . Caut . chirie locuinţă. ;Teie- fon 14-82-55.: (299947) ■ ‘- v Doresc să. închiriez garso­nieră sau apartament cu 2 ca­mere. . Telefon 14-06-60.; (299962) r .m Student, caut de închiriat garsonieră sau • apartament 2 ca­mere. Informaţii :1a. telefon 15-19-27.' (299965)

• • ; Student,’ caut gazdă. Tele­fon 13-71-63. • (299971' •

• închiriez garsonieră confort I pe termen de un an cu plata anticipat, cartier Mănăştur. In-

: formaţii telefon 17-36-05. (29998)• C^ut .să închiriez garsonie-

r ă . sau apartament două. camere/mobilat, telefon, prefer Zorilor, Pata, Plopilor. Telefon 12-84-17.

. (299987) ., ;' .« Dau în chirie apartament 3

:. camere (zona Pata). Str. Pasca- ir .ly. nr. 11, sc. II, ap. 17. (288209)

‘ • / Dau în ; chirie apartament >1 ; caniere, cu telefon,, zonă bună r- -'ţGrădlni. Mănăştur. Telefon 16-' *.15-47. -(288216) - , ■ .: , .. ' , • Dau în chirie apartament 3

camere, , cartier GrigorescU; Tel; •18-97-26, după ora. 20. (288231»

• Student1 serios, ‘caut pentru închiriat apartament mobilat, cu telefon Plata în lei. Telefon 14- 17-59, intre orele 16—21. (288212)

• Caut de închiriat aparta­ment 2—3 camere.' nemobilat. Telefon 16-26-98. (288233) ,

Plerder., * 1

• In ; data de 3 octombrie: 1994 pierdut .cîine>, pui de lup. A fost' găsit la Magazinul.’ Stil. .Găsitorul este,; rugat; să sune ia telefon .11-91-56 sau în str. S. Albini nr. 58. Mul­ţumim .cu' recompensă. (27705)

• SC ABC FEUARI SRE pierdut; carnet CEC cu seria DF 002 nr. 129376 — 129100. 11 declarăm nul. (277081) ;

; « Pierdut paşaport iorda- ■ nian pe numele Jamal M.A*. Abuzarifeh. Găsitorului ofer ; recompensă.. Sunaţi la telefon 19-34-40; sau str, Moţilor nr. 110. (288IS2)

• . Pierdut contract vînzăre- cumpărare , pe- numaje , Doboş -J Viorel/ îl declar nul. (276881) '

, • Pop1, Rarnona pierdut' camet - de student.; î l declar nul.(277080) - • ' ' ;■ -,/ ■ ; ;/;

-* t • Vejia Alina pierdut - carnete , de. student ÎI declar nul. ;

(288172) " ■ ■.( • Pierdut legitimaţie „Farmec^; pe, numele Bojthe Âlex, - O de ­clar. nulă; (238177) :.. • Mureşan : Viorel pierdut le ­gitimaţie. O declar nulă. (29095)

• Pierdut în str. Aurel Vlai- : cu geantă mică de culoare m aro •cu1 acte personale. Găsitorului re ­compensă substanţială. -Telefon 18-67-70. (299953), • . Pierdut carnet de student,. Opriş Eva. î l declar nul. (29D60>

• Pierdut carnet student pe numele Georgescu Ioana. II de ­clar nul. (299970)

•;"■-•/ Pierdut carnet de student pe numelo Gergely Ariiko. . I I

• declar nul. (299983): ' • • . >/.• • Pierdut carnet de student: pe numele Gagiu'Marius. îl dc- clar nu l (299984)

• Pierdut carnet student pe numele Boglldşa Paraschlva,, I I declar riul. (288230)

. • Pojescu. Mircea pierdut car­net de student. î l declar nul; (277103) * '

e Dvs. vorprospera!

JOI, 6 OCTOMBRIE, PAG; 3 -.K- AU tV*n<Jl Ufc CtUJ

•pfr'2*4.££ /> vk

material acordat; de guvernul minorităţilor

• (Interviu cu Csaba Tabajdi, secretar de stat', pentru problemele imtnorltăţijor do pe' lingă primul ministru — «Magyar Hirlap" din 23 ,sepfeitibrie 1994) • - . . ' ’ , f .'

■> ■— Extrase — 'J,- * ■,,

pentru- realizarea autonomiei culturala ;a- aces­tora. • : '

ÎNTREBARE: Minorităţile' din Ungaria şi-au exprimat indignarea pentru faptul căd ln eco­nomiile de 30 miliard^ de^forinţl pr^onlzate _a INTREBARE-I In acest ie!/we!'.iîmft'>viitor.’spH* fi r e a ' i^ ln '^“ t ^ - a ş a c u m seprevede in d t minorităţilor va crejte cel puţin proiectul bugetului suphmentar. 1 miliardIde f o - ^ suma care le-afost retrasă acum? .

r inHcmrTv«.S^ i ^ - ?nr f n n i T f ă r ă S* cer- RĂSPUNS: Ele vor trebui să primească mult RĂSPUNS; Dacă adunăni <^frele f ’ ■ f mai-mult,-fie $i-pentru că este vorba de înfiin-.

cetănr.ce de .fapt, în ^ a ^ Ie lor, jmagi eâ . ţar?a' conducerilor, minorităţilor. Numaj 'că .îna-, pârs,’'intrrSdovăr. Blsrrnsnlă. îtfum&i că rSălitstGâ * . ivcnrriăril xuliv^nti î -va fi nsvoi© &ă ,rn6“ este mult mai complexă.: ^ e? ^ î.. jg dităm asupra următoarei probleme; această, ac- din Legea minorităţilor^ în m ods gur co e tivitate de subvenţionare va i trebui să fie deş­

ii? î « * ale £ ' fâ îura» şi în continuare de Comisia parlarnen- funţă m anul 1. !n L i tară pentru drepturile, omului sau ar. trebui să cale ale minorităţilor se vor organiza în c treacă î n .competenţa administraţiei fondului tai-' mai bun caz — abia a ‘ * noritătilor? .Apoi trebuie să; reflectăm şi .asupria cembrie a c. In^ acest; fel, 3“ . altei probleme: în cazul în ' care minorităţile Îşi au cum_să M osea^ă fondul de compensaţii de jnfiinfează conducerile locale şl 'pe ţară, orga-' 500 milioane de forinţi „cai®, ar re en c nizaţhle lor civice vor trebui să primească aceeaţi cerilor locale şi, pe ..ţară. Cu toate_ că_ Legea mi- sumă de bani ca ş lp în ă acum?noritătilor prevede acordarea în două rînduri a cîte 500 milioane de forinţi pe anul bugetar 1994 — 1995, chiar în momentul adoptării legii se putea şti că minorităţile vor avea mai mare ne­voie, de aceşti băni'în'ai>ul bugetar 1995 — 1996.

ÎNTREBARE: , Lipsa sumei de 10 miliarde de forinţi, destinată de buget subvenţionării editării

ÎNTREBARE; Aţi promis mal devreme, îri le­gătură cu ceea ce s-a întîmplat cu Uniunea De­mocrată a Maghiarilor dinRom ânia (UDMR), că veţi introduce mai multă transparenţă în acor­darea de sprijin material organizaţiilor maghiare de dincolo de graniţe..

manualelor şi cărţilor în limba' maternă, sumă . RĂSPUNS; Recent' s-a întrunit Comisia inter- care a fost trecută- la „economii"’- de către Mi- mininisterul Culturii şi învăţămîntului, afectează în mod dureros naţionalităţile, '. -

RĂSPUNS; După .cîte/ştiu, Comisia parlamen-> tară pentru drepturile omului a propus iln amen­dament, prin care şe va încerca recuperarea su­mei respective. De altfel, în proiectul bugetului suplimentar..-mai;- există două sume a căror su- , primare afectează serios minorităţile: suma de 100 de milioane de forinţi care .- fuseseră destinaţi spri- - jinîrii conducerilor locale ale minorităţilor, pre­cum şi suma de 100 milioane de forinţi votată

ministerială, care,*J cu sprijinul specialiştilor In funcţionarea fundaţiilor, va încerca să facă lu­mină in ' sistemul folosit în acordarea, de sprijin material respectivelor organizaţii -în cel patru ani care 'au trecut. Scopul- nu este deschiderea unei anchete, c i ' ca prin • atragerea organizaţiilor civile ale societăţii să apropiem, procesul de luare a deciziilor de cei interesaţi. Este -nevoie, de % îmbunătăţire- a coordonării activităţii; interj ministeriale, dar şi de punerea de acord a sis-', temelor de acordare de ajutor de către fundaţii publice şi particulare.: -■„ < ' :

Mersul lent al EurŞopel de Est către economia de piaţă! (REUTER)

Unele dintre cele mai clare semne - ale progreselor pe care le înregistrează-aceste ţări sînt recentele acorduri semnate de

'anul trecut a înregistrat o rată de creştere în stil asiatic de 11 la sută, de departe cea mai ac­celerată din Europa. ' *- ; ■

în pofida apariţiei Europei dePolonia şţ Bulgaria, odinioară est tu trei căi* aceste ţări auparia ai comunităţii - financiare internaţionale, pentru reeşalona- rea şi reglementarea rambursă­rii datoriei lor externe. Un in­diciu îl constituie faptul că regiunea nu mai este conside­rată un bloc monolit;- ţările individuale se "dezvoltă în rit­muri diferite.

în mare, s-au- conturat trei grupuri. Primul — ţările din Europa centrală, altădată parte a imperiului austro-ungar, şi care în unele cazuri beneficiaziă de o tradiţie industrială, ase-

rare la UE, - Ţările mai mici din Europa de est consideră, cali­tatea de membru ca o protecţie faţă de dominaţia unui imperiu rus sau sovietic reînviat. <■'1

De asemenea,, toţi est-europe-multe trăsături în comun. Cea ^ n ii .au fost grav afectaţi depră-mai izbitoare dintre toate, cu tragica excepţie a fostei Iugo­slavii, este stabilitatea politică. Multe dintre .‘ţările în tranziţie

7 la economia de piaţă au cunos- : cut ;o schimbare der guvern de la începutul tranziţiei. Nu nu­mai că acest proces a fost paş­nic şi ordonat, dar în mai mul­te ţări — Polonia, Ungaria şl Slovacia — schimbarea a adus la putere comunişti reformaţi, toţi declarîndu-şi angajamentul faţă de reformă.' ; Pentru est-

mănâtoare cu cea din oricare europeni „intrarea. în,.Europa1* altă ţară din Europa occlden-.: rezumă întreaga idee' a reveni- itală. Aceste .ţări, dintre care r i i l a o economie de 'piată şi mai multe doresc deja să de- la democraţie politică. Există vină membre. ale’v Uniunii Eu- şi motive mai practice de ade- ropene pînă la sfirşitul sccolu- lui, sînt Polonia, Ungaria, Re­publica Cehă,- Slovacia /ş i fosta republică ' Iugoslavă Slovenia.Urmează grupul, statelor "balca­nice,;: Bulgaria‘şi România; odi­nioară, parte a , imperiului oto­man,' unde foştii'comunişti îşi menţin o oarecare influenţă în guvern. Aici redresarea a fost mai experimentală ,iar inflaţia mai tenace. .’ .

In al treilea grup intră fosta Iugoslavie, care în, 1990 părea că se află pe o cale rapidă spre o tranziţie plină de succes, chiar dacă mulţi economişti se în- doiau că unele din reformele ei erau de susţinut.- Războiul etnic din Croaţia şi Bosnia a dat r> lovitură speranţelor de prosperitate rapidă din toate re­publicile, cu excepţia Sloveniei, care;a reuşit să v descurce mai uşor. Totuşi, bogăţia resurselor naturale şi turistice.şi o tradiţie - de comerţ cu- Europa occidenta­lă înseamnă, că Serbia şi Croa­ţia s-ar putea redresa foarte rapid dacă s-ar instaura- pacea, un lucru ce pare încă îndepăr­tat^ Există apoi anomalia Alba­niei,-cea mai săracă ţară din buropa,, sare s-a confruntat cu c®a mai mare recesiune după rasturnar-ja comunismului, dar

buşirea CAER în 1990—1991, ■care le-a subminat comerţul exterior şi le-a lipsit de ma­teriile prime sovietice, ieftine. Ca Urinare, eî au fost obligaţi să-şi reorienteze comerţul exte­rior spre EUropa occidentală. Dar atitudinea protecţionistă fa Uniunii Europene faţă de mul­te ■ exporturi dintre cele mai competitive ale .Estului, cum . ar fi produsele alimentare şi ote­lul, a creat "multe deziluzii în Est cu privire la UE, în vreme ce refuzul- Bruxellesului de . a stabili o dată fermă pentru ade­rare duce la concluzia că ar

; - putea trece mulţi ani pînă la ;- tâicheitrea. tranziţiei. ' ' ’ ; u- : ’:::r

••picase continue taîklns... I enlov llstenin» to you.‘

Bosnia: ‘/ ALIAŢII S.U.A. SALUTĂ DECIZIA DE AMÎNARE A

RIDICĂRII EMBARGOULUI ■

(REUTER)

. Puterile europene şi - Rusia :■ au salutat! decizia guvernului . bos- , niac - de, a: amîna cererea de ri­dicare a-embargoului ONU cu privire la arme, declarat împo­triva • forţelor sale prost înar­mate, în timp ce Statele Unite i-au -avertizat pe sîrbi să nu profite,, de această amînare.

Preşedintele bosniac, Alia Izet- begovici, a declarat, în Aduna­rea: Generală a Naţiunilor Unite, , că guyernul său»; este pregătit -; te şase lilni pentru ridicarea

, sâ-'laştepte -4ase '-luriT'-pînă la ri- emhargouM",.,. a declarat Elţln ■dicarea interdicţiei, în' pofida ^reporterilor la : Washington, , a-, faptului! că acest 'embargou . con- : dăugind: „Să aşteptăm şase ‘lun i

îferă avantaj m ilitar’ 1 sîrbilor ’ şi apoi poate că vom hotărt o bosniaci. - dată pentru totdeauna că acest

Marea Britanie, Franţa şi Ru- „lucru nu trebuie făcut-. Co-' sia aia .salutat, decizia Bosniei,’ mentariile lui Elţîn. au dnterve-, dkr între.- Washington şi’ celelal- n i t , după' întrevederile sale cu .tei mari puteri persistă diver- - preşedintele; Bill Clinton- pe, ă- genţe cu privire la această pro- genda ‘ cărora Bosnia a ocupat blemâ,„,,Salyt decizia guvernului' un loo important. Statele Unitie,

duce la lărgirea conflictului , şi ar pune în pericol forţele '.lor din fosta Iugoslavie. . *

A. Izeţbegovici a avertizat, to-. tuşi, că dacă propunerea sa dă; aniînarei' cu limită, de - timp, va fi. respinsă,’ el 'va cere în­cetarea imediată, -‘chiar " şi uni­laterală a .embargoului ‘

Preşedintele rusr' -Bdris1 Eiţin, a. arătat că Moscova nu va-sus-

. ţine niciodată ridicarea embar­goului. „Acum* musulmanii, bos­niaci cred că' trebuie ,să aştep-

bosniac de a accepta că nu- este acum momentul să fie Ridicat. embargoul*1, , a afirmatministrul de externe britanic Douglas Hurd, in discursul rostit- , !n _ Adunarea Generală, a ONU.

Semnificaţia deciziei , guvernu­lui bosniac condus de musul-”

•mani de a amîna cererea, con-- • stă îri. aceea că Londra şl Par risul nu-şl vor pune. în apli-

. care ameninţarea de ; a-şi re­trage trupele de menţinere a' păcii,. apreciază, diplomaţii. Ţă­rile europene s-au.opus apelu­rilor, Statelpr .IJnite.de ridicare

• a' embargoului, temîndu-se \ că o astfel de acţiune ar - putea

care de -multă vreme susţin „ mai puternic guvernul bosniac decît

" aliaţii lor .au cerut îcu’ > insis­tenţă încetarea embargoului.! Avertismentul adresat de. Wa­

shington sîrbilor a fost lansat- • de ministrul*; apărării, Wiîliam PeiTy,v'eare’~a sosit la - Savilla pentru a participa la. o confe­rinţă de două zile . a miniştrilor apărării-ai NATO. Perry a ară-' tat ’că va cere .NATO să pedep­sească armata sîrbă - cu: puter­nice I raiduri - aeriene ' pentru orice viitoare încălcare a rezo­luţiilor Naţiunilor, „Unite ■/ car© protejează civilii şi trupele, de menţinere V păcii. •

In pcrşpcctiva alegerilor locale din Iafljihişlaîi(AFP) i \v-

întărit de sprijinul - Rusiei şi a l‘ Uzbekistanulul, Abdumalik Abduladjanov, fost prim-ministru şi singurul contracandidat declarat, al, personalităţii: nr. 1 din Tadjikistan îri alegerile' de la 6 no­iembrie, se prezintă deja ca artizanul unei im­portante reconcilieri naţionale după doi ani de război civil. Intervievat de ‘AFP în fieful său din Leninabad; -marele centru' industrial din' nor- dul Tadjikistanului, Abduladjanov — care se crede cîştigător cert al alegerilor; prezidenţiale,-

. „d-’că ele nu vor fi falsificate11 —. a subliniat că maxima sa prioritate va fi aceea „de a aduce Ia masa negocierilor toate partidele de opoziţie,, precum şi pe comunişti11. Aceştia din urmă au venit la, putere, cu ajutorul Moscovei,: la finele anului 1992, în fosta republică sovietică din Asia ( centrală (cu 5 milioane de locuitori), după ce au f înlăturat o coaliţie islamo-democrată. ;

Abduladjanov, de opt luni ambasador al Tad­jikistanului la Moscova, după ce fusese acuzat

de corupţie şi obligat să renunţe la funcţia de prim-ministru, nădăjduieşte să instaureze pacea în ţara sa. Acest proprietar de fabrici de jeanşl

kistanului vecin, îngrijorat de incapacitatea re-; gimulul de-a controla opoziţia, dăr ,mai ales ‘ de, cel al Moscovei, nerăbdătoare. să .pună. capăt unul

. ţ-ăzboi civil ce. a . provocat deja. numeroase vlo- ‘time.:’ ' ':t' j , , ,< : • .-

Abduladjanov nu pare,'grăbit, să-l. vadă pe mi­litarii . ruşi plecîrid.k „Revine ■ ansamblului,, guver-

’ nelor din Asia centrală să decidă dacă ei ur­mează să plece sau nu“ •— a declarat el, sub­liniind că. se bazează pe sprijinul Rusiei în sta­bilizarea situaţiei din Tadjikistan. Economia, tad- jică supravieţuieşte numai datorită milioanelor de ruble trimise de Moscova. Sistemele ’monetar şl

: financiar sînt - inexistente, iar producţia de alu­miniu şi cea de bumbac — principalele bogăţii ale ţă r ii,— a scăzut la o treime faţă de nivelul din 1991. V ... *f _■

Discreditat în rîndurile populaţiei' din cauza - acestei situaţii, prim-ministrul E. Rahmanov ■ a

fost criticat şi în timpul negocierilor de la Taş- kent dintre opoziţie şi guvernul tadjik în urmă cu şase săptămîni de către ministru afacerilor externe al Rusiei, Andrei Kozîrev, care' l-a re­proşat că împiedică orice reglementare a conflic-

— la 45 . de ani unul dintre oamenii de afaceri ■ tulul. Recent, la Teheran, Rusia şi Iranul ou reu- cei mai bogaţi din Tadjikistan, înconjurat ' de •' şit să convingă guvernul şl opoziţia Islamică s ă r gărzi de corp dotate cu automate Kalaşnikov, în accepte un armistiţiu provizoriu, ce ar urma să pofida calmului ce domneşte; la Leninabad,. se să intre în vigoare o dată cu sosirea la Duşanbe consideră bine rplasat pentru a conduce negocle- a unor obsbervatori militari al ONU, In principiu, rile cu opoziţia. El se. bucură,,de sprijinul, Uzbe- înainte de I'octombrie.

Ministrul de externe rus, Andrei Kozîrev, „criticul1' conflictului tadjik ,al prlmu-

, lui ministru E. Rahmanov •

ADfVARUL DF. CLUJ JOI, 6 OCTOMBRIE

rţam

ii t'i LI J WM' ■fcftlgŢgTIFTSri

S Ă N Ă T A TE A : a i i Î M i l IU l l î C il o r îc ln d0 cind trebuie pornit de Ia curăţenie şi igienă 9 viaţa e scumpă 0 se ajunge uşor la algo- ralmin şi antinevralgic 0 sâ ai ce mînca 9 dacă. bani nn e {nimic nu e 0 contează ţi par­tea financiară,-depinde de cum ţi-o faci aşa o ai 0 să mă duc in fiecare z i; lâ plimbare O sâ nu ai probleme cu nici un organism 0 să nu ai regimuri 0 pentru medicamente e important să apelezi mal sus 9 condiţii acceptabile de muncă 9 stresul e foarte mare 0 medicamen­tele: prin prieteni şi cunoştinţe 0 universalul reumatism 9 hepatita cronică şi arteroscleroza 0 hipertensiunea arterială şi reumatismul 0 pen sia: resursă personală limitată 0 medicamente scumpo şi greu de procurat O au început şi la noi să se separe clasele sociale 0 cel săraci" sînt slresaţi de ziua de mîine O cel bogaţi; de grijile afacerilor şi a conturilor 0

Discutăm, o facerii aproape zilnic, despre să­nătate, O întoarcem pe toate feţele, de le gene­ralităţi la amănunte. Anal'tfăm profund sau su­perficial activitatea Ministerului , Sănătăţii. Cău­tăm în această activitate punctele forte, foarte puţine şi nesemnificative, dar şi punctele slabe, multe, moşteniri de care cîţiva nu vor să se despartă nici în ruptul capului. Miniştrii se schimbă ciclic, subsecretarii de stat ceva mai des. „Pleacă ai noştri, vin ai noştri", problemele »"ă- mîn aceleaşi. Se fac şi eforturi, se încearcă tot felul de scheme tactice, ca în fotbal, se caută, soluţia miraculoasă. Prin eforturi mai mult per­sonale, unii medici, cu har profesional şi probi­tate profesională, reuşesc. Nu sînt mulţi; Imobi­lismul birocratic al celor ide sus îşi spune cu- vîntul într-un domeniu care TREBUIE SA FIE Şt HA DEVINĂ. PRIORITATEA NUMĂRUL 1

1 Cu sprijinul organizaţiei ■ World .‘Vision an? .ini­

ţiat o serie de anchete medico-sociale în rîndul oamenilor. Cu o singură temă: sănătatea: azi mai mult ca orieînd. 10 sondare a unei realităţi ce nu trebuie ocolită. Vor fi prezente în anchetele noastre: avorturile, SIDĂ, actul chirurgical, me- dicamentaţia, tratamentul t empiric, alcoolul/ ţiga­ra!.. aşţeptind sugestii şi 'din partea dvs. Pentru că este, în primul rînd,. o' anchetă: pentru dvs stimaţi cititori; . ; ' . . :

Trei au fost întrebările puse: -

1. Ce înseamnă să fii sănătos?] . ; :2. Cum vă puteţi păstra starea' de sănătate?,3. Care sînt principalele probleme de sănătate?

' Au răspuns întrebărilor noastre 14 persoane,cu vîrste cuprinse între 10 şi 67. de ani. Catego­rii profesionale: diverse. Medii locale alese: car­tierele Grigorescu, Mănăştur; Zorilor, Mărăşti, cen­tru si comuna Feleacu.

9 Mărioara ŞCIIIAU (G7 dc .'ani, pensionară):.

1. Capacitatea do a desfăşura: activităţile casnice, de a partici­pa activ la viaţa culturală şi artistică, de a creşu, - .

2. In bună parte, printr-un e- tcerciţiu de voinţă, lucru: .care tmi permite dozarea eforturilor fizice şl intelectuale în limite ac-

.ceptabile. * — ;■ - ; '-r-.-

3. La aproape 70 de ani,-silit multe afecţiunile» care. îşi .piui ; amprenta asupra . stării dc să­nătate. începînd de, la Universa­lul reumatism, la ‘ Afecţiunile majore, grave, cum'sînt hepati­ta cronică şi arteroscleroza.-,- ;

‘ © Grigore SUCIU (65 de ani, dipl. ing., pensionat):

I. Capacitate de mutică, inte­gritate intelectuală, rezistenţă la stresurile cu efecte paralizante, rezistenţă la boli, optimism ge­nerator de speranţă. J !

2-3. Păstrarea sănătăţii "în con­diţiile de azi este dificilă şl fără perspective , promiţătoare. Factorii care o condiţionează ar fi, în ordine: alimentaţie, factor .cheie, care însă este cel., mal greu de realizat din cauză re­surselor personale, numite ‘în cazul 'nostru pensie. Doi,- condi- ţiile climatice: iama în blocuri este, de obicei, deosebit de grea, cu influenţe asupra sănătăţii. Trei: medicamentele! care sint scumpe şl greu de procurat. .

0 loan GOIA (39 do ani, plu­tonier major, biroul Poliţiei ^ru­tiere): v

1. In meseria noastră a fi.să­nătos, In : primul rînd,. e a* fi In plenitudinea forţelor. Să poţi să-ţi faci meseria la o capaci­tate maximă. Pentru asta nr trebui s ă al i şl hlşte condiţii acceptabile de muncă. Vedeţi şl dvs. (({ancheta a fost realizată' pe Feleac, ora 10, trafic Intens— nota D.S.) poluare, zgomot, miros, gaze de eşapament; un parc de maşini uzat, sînt lu­cruri, pe,care le simţim zi de ei.

2. Starea de sănătate se poa­te păstra printr-un program nor­mal de muncă, de opt ore. Du­pă care să al condiţii de odih­nă şi de relaxare,’ de linişte. Să al o familie înţelegătoare şi o

i soţie care să-ţi Înţeleagă mun­ca.

3. Principalele probleme de să­nătate, la mine personal, cel puţin, stnt hipertensiunea arte­rială, reumatismul pe care l-am acumulat de 20 de ani lucrlnd în trafic, numai în circulaţie ţi peidrumurile publice. Vară, ţar­ină, vînt,’koare, ploaie.

0 Ioaii CORUŢ1U (57 de nul,1 pensionar, patron)]

ITiTTiVTM'ff.mvm

! 1, ' Sâ ;• fii Sănătos înseamnă ! ■ • să-ţi păstrezi sănătatea, să % te

îngrijeşti; din toate punctele de• vedere. Să munceşti, să ai o

igienă corespunzătoare. Avind în . vedere vîrsta a treia, -’ trebuie

să .recunoaştem că sînt, la pes­te '50 de* ani, puţini cei • care ■se pot lăuda că au o sănătate bună.' Mai mult, aceştia ar Ire-

. ,.bui ocrotiţi, ar trebui' să li sb repartizeze bilete în statiuni de

- odihnă, mai multe. ;

2: Starea de-"’sănătate se poa-- te păstra prin evitarea eforturi­lor fizice mari, prin ferirea de

;;medii nesănătoase, poluate mai ales,; printr-un control medical riguros, de Ia "primele semne, de a urina i tratamentul prescris, toa­te fac parte din complexul de prevenire a bolii. ,

3.\Pe plan naţional, probleme­le de sănătate sînt legate de spi­talizare, in momentul de fată foarte slabă. Hrana din spital nu satisface, oriunde ai fi in­ternat cerinţele unui bolnav, a- le unei boli, nu sînt acoperite prin hrana acordată. In plus,

„lipsesc foarte multe medicamen­te, ele sînt şi /foarte scumpe. Cei de vîrsta a treia ar trebui să se afle în atenţia celor îri drept. Pensionarii riu au posi­bilităţi financiare , să-şi cumpe­re medicamente. Aerul poluat, diminuează serios sănătatea. *rSe. intentioneâzâ medicul casei sau un anumit medic la dispensar sau lâ policlinică: greu de reali­zat. Pentru că aici intervine lipsa banilor, e greu să te men-

, ţii şi să frecventezi un .singur medic. Cind. după- 50 de ani, eşti asaltat de cinci boli diferi­te, care ' cer cinci medici spe­cialişti diferiţi, lucru . azi foar­

t e costisitor.1 Nţţ. văd realizabilă, pretenţia ca fiecare'familie să-şi aibă un anumit medio.

# borel INDRIEŞ. (31 do ani, dipl. .inginer): ' .;' :

1. .Să fii în plenitudinea for- , ţelor.I psihice. $1 fizice, lirJ orice ioră din zi şi din noapte,.

2. Printr-o bună dispoziţie, permanentă, printr-o situaţie fi­nanciară bună. Să poţi asigu­ra un nivel de viaţă decent pen­tru tine şl familia ta. Să-ţl poţi permite dacă nu totul, aproape totul, să nu al grija zilei de mîine. Un alt mod este acela de a nu abuza de factori de rlso externi — ţigară, alcool, te­mei, tutun. Pentru cei ce au

predilecţie —, mişcarea. Iar pen­

tru un om civilizat cred că ar

fl obligatoriu să existe medicul

de casă la care sâ putem ape­la In orice moment. De la pre­

venire la vindecare, de la. con­

trolul periodlo la medlcamenta- ţia necesară.

3. La ora actuală, consider câ; -principală problemă de sănăta­te .-, este., stresul,1 indiferent de categoria socială a individului. Cei; bogaţi sint stresaţi de gri­jile afacerilor care le stau pe umeri şi în conturile bancare,

-cei săraci sînt stresaţi de ziua de mîine, ’ de bucata de pîine,

• de şomaj. Mai'ales acolo"- unde Jexistă doi; trei copii.

% Mircea-Radu CACOVEANU^ (dipl, îng.,'{general manager TeJi- no-Eco-Scrv SRL):

1. Să poţi realiza^ fiziC, mo­ra l: şi psihic ceea ce depinde de

'activitatea proprie. Realizare profesiona}â, materială, spiritu­ală. A avea o sănătate de fier sau; cît mai bună, dintr-un' aliaj

*cît mai buri. .

2. Starea de sănătate se păs­trează printr-un echilibru psihici, moral, printr-o activitate fizi*: că care elimină flagelul de ««*-■ tăzi, stresul.;. Activitatea : fizică ■ pentru < intelectuali trebuie să fie ' un gen ,de sport, joggiiig,' gimnastică, .tenis de cîmp.

- 3,! In plan .naţional.şi inter­

naţional, stresul. Au început şi

la noi să se separe clasele so­

ciale, . în funcţie de nivelul fi­

nanciar şl de posibilităţile ma­

teriale ale fiecăruia. Aceasta im­

plică istresul* prezent în fiecare

categorie socială. • Noţiunea de

stres'; a existat şi înainte. In vechiul regim nu-i spunea stres,

ii spunea „pisica* pe care ne-o

■larăta ’tovârăşul.' Era1 axat pe ctl;

totul alte idei. Nu exista pro­blema serviciului, a. unei reparti­

ţii la terminarea studiilor, a sa­larului, a unei locuinţe; proble­mele în general se. rezolvau, re­gimul tinzînd . spre f o nivelare, omogenizare a - claselor sociale. Lucruri care eliminau stresul. După 1990 a început lupta pen- . ţru existenţă, pentru supravieţu­ire, pentru a atinge nivele rea­le de trai, de civilizaţie. Şi e cazul Oamenilor- cu iniţiative, bune, de efect în p lan , financiar, material.

0 Tuddr BÂGAREAN (18 ani, 'elev, Liceul pentru Transporturi);

' 1. Sâ* fii sănătos .Înseamnă a nu fi bolnav. Să fii apt pentm muncă, studii, sport. ■ . ,

2. Prin sport, în primul rînd. Apoi alimentele, igiena; e foar­te important să ai o igienă co­respunzătoare.;

3 Dacă ai ajuns să fii bolnav e foarte greu să procuri medi­camente. Eu ştiu, am nişte fraţi mai mic£, trebuie să apelezi; mai sus: Doctorii sînt destul de ;buni. Şi noi avem un medic al familiei. Cred că, prin el se pot .rezolva multe în materie de să­nătate dacă e o persoană com­petentă. ,... , ,

; 0 Letiţia SPATAIl (31 de ani, lucrător comercial, „La Grand"):,

; 1. Să nu : ai probleme cu nici un organism. Să vezi. bine, să poţi minca oi’ice, să .nu ai regi­muri, să nu te doară; nimic.,.Cam asta-i. ’ .. '■

2. Cii sport, cu mîncare ra­ţională, fără abuzuri, Cîteodată - şi prin partea materială.

3. Care să fie? Să măninci o mîncare bună, cu vitamine, o ieşire lâ aer liber. ; Se ajunge uşor la algocalmin şi an tine- vfalgice. “ -yjy ‘

0 GySngyi BIRO (52 de ani, muncitoare tipograf, pensionată de boală):

1. Sănătatea e cel m a i. im­portant lucru în viaţa mea. Sâ am sănătate, că nu prea sint sănătoasă, sînt pensionată . de' boală. Restul merge.

2. Dacă ,am grijă linişte. Viata e scumpă. Copilul meu e aranjat, noi cu soţul *— cum pu-,.tem, . - v 1,

3. Sint mulţumită că eu ani medici, riu pot să spun nimica. De şase luni de zile am fost operată; nu-i uşor, dar merge.

: 0 Adriana CUIUUS (27 de ani;" lucrător comercial): . ,

«1., Să ai . putere ide "muncă, să nu te doară nimic. !v:

2. Starea de sănătate? Trăind normal; să ai ce mînca. Dacă băni riu e, nimio nu e.

3. Medicamente;, reţeaua - sani­tară. Ar trebui insistat de jos, în primul rînd de la curăţenie şi igienă. ; j ,

0 NEiWETHV Monica ’(25 de

ani, vînzătoare): .

. ai p3*—1; Să fii sănătos, c e l r»ai -

te de copii sanatoş^ .mare lucru ce poate ^

2. I n firia«clf rat. Conteaza şi p a " f* ti„0 faci, ră, depinde de cum V ;

aŞa° ai' ' îmbolnăveşti’3. Odata ce te :* medic,

ebuie să te, bani-

de

trebuie - . . , dar trebuie, «a a» ? aZ ce nu dicul de. casă? '

0 Marinela CĂLUGĂR (2 ani, casnică, Feleac):. ,, , i

1. Să fii bine dîsP“*’ ^ ' ieşti viaţa, sâ ai putere.

2. Să ai condiţii j e posibilităţi să te într.®\ convi­ne şi familia. A c t u a le le ^ 0 ţii materiale nu pot a g un sănătate bună. Daca_ ai ? . copil, doi, şi -nimeni saajute, e şi mai greu.- ;

3. în ziua dc azi s,tr®s.uL ® ^ te foarte mare. Te gSndcşti^ cum si ce să puip pe n* “ •Să ai; ceva pentru' c o p u .^ ugăsesti acuma nici mechcam te, sint si scumpe, .apelezi i'* ajutoare. Medicamentele nu prea găsim, nuitiai prin.cunoşiii ţe si prieteni. , .

. / ■ . ■ . Ii@ Radu ŞERBAN. (li|_ ““ '' .P'

lev la Şcoala nr. 1 7,. Manaşiuri:

* ■ r - ’ , ' “ V . ' - H I , ,:l; Să nu fumez, sa nji b:au,

să- fac sport, A.m făcut folbfu şi karate, fac şt acuma..

2, Să-mă - duc în f fiecare ,»*i. la plimbare, să^i ascult - pe pă­rinţi, să mă spăl, cînd mă scol, pe dirfti, să-mi aranjez hairiî- le în , dulap,- să >'fac ordine. f

3. Medicamentele se dau la policlinică. Un bolnav merge la doctor,., e consultat^ primeşte me­dicamente, medicul îi spune ţe sf-, facă, fsă urmeze» uh.* trata- ; mont. ■. ■ ';

Nastasia ŢÎRŢAN ’(61 de ^ni,

Feleac,.fără pensie): , ; ° ■

; 1. Să fii sănătos ‘ înseamnă: să poţi merge, ; să ‘ lucrezi, să ai unde lucra, să poţi trăi.;'7,2. Foarte rău mi-o pot păst'a că-s foarte bolnavă. Trebuie să mă operez la ochiul drept, 1 a stîngul am replant de cristal. Am fost operată diipă Revoluţie la Spiţalul militar, nu ştiu da­că' voi mai ajunge acolo. Tre­buie" să-mi plătesc cristalul N-am pensie, am lucrat la co­lectiv („colectiv1* — una din „bi­nefacerile" comunismului/ cu ur­mări în „creşterea nivelului de trai al populaţiei" — 1 nota D.S.), numai ,soţul meu are pensie şi trăim trei persoane din ea. Me­dicamentele sînt puţine şi nu se dau. ■' . ’

3. In generai, eu am o para­lizie facială pe partea dreapta. In iunie ' am fost internată în spital, a m , primit acte să mă pensioneze de handicap dar nu ştiu dacă reuşesc. Apoi, lipsa banilor, a alimentelor. Cu o pen­sie. nu. ne putem descurca. Tot măi greu fiule, tot mai grea i

, Demostene ŞOFRON

DIVORŢĂM! DE CE?■ Divorţul este efectul stării de spirit dintre doi

oameni a căror viaţă a ajuns în impas. Cauzele sînt nenumărate, latura lor psihologică fiind pro­fundă, dar cea mai des intîlnită în toate pro­cesele de divorţ este, din păcate, aplecarea de­venită viciu spre alcool. Pentru un psihic insta­bil, unica soluţie şi consolare. în faţa greutăţilor cotidiene, alcoolismul generează de multe ori conflicte familiale, ajungînd pînă Ia violenţă

Motivaţiile acestei alegeri sînt nenumărate. Nu le putem parcurge şi prezenta în totalitate, vom Încerca să abordăm doar cîteva dintre ele. mai puţin întllnite. Pentru domnul O.r. necazur ile familiale au Început în momentul In care autori­tatea paternală i-a fost minată de copiii rezul­taţi dintr-o căsătorie anterioară a soţiei. Discu­ţiile iscate din cauza lor între cei doi soţi s au agravat pe parcurs, sub aburii alcoolului. Găsln- du-şl consolarea in băutură şl lipsit acasă d? o atmosferă paşnică şi caldă, O.I, a decăzut distru- glnd prin stările lui bahice şl prin violenţă tn treaga căsnicie. Orgoliul soţiei Iul, de a-şi sus­ţine copiii indiferent de situaţie, şi viciul care

l-a, transformat în multe momente în brută, im­posibilitatea compromisurilor şi a ; înţelegerii i-a dus la deznodămînt: Un divorţ, în care împăca­rea-nu-şi mai găseşte locul, cu implicaţiile şi tra­umele sale, .. ,

Paradoxal, o altă cauză motivată în cazuistica divorţurilor este şi absenţa de multe ori justifi­cată a unuia din parteneri. Sună ciudat această

■invocare, nu? Dorinţa de a ciştiga şi de a asi­gura mai mult familiei te obligă de multe ori să-ţi sacrifici puţinul timp rezervat familiei. Şi de aici încep discuţiile, indiferent că partenerul, prin absenţele lui, cîştigă ceva In plus pe lingă sa­lariu. Hotărîrea de a divorţa luată de soţie i-a surprins pe domnul G.N. neplărut.. Incercînd să aducă mal mulţi bani în casă, In timpul liber s-a decis să lucreze ca taximetrist. Munca grea, nopţile pierdute, oboseala care a intervenit. îri timp au fost motivele nemulţumirii soţiei, Deşi viaţa din punct de vedere financiar s-â îmbunătă­ţit, totuşi absenţele lui, atenţia rezervată mal puţin familiei i-au distrus căsnicia Divorţul lasă în urmă doi copil a căror viaţă va fl de azi înainte împărţită între cei doi părinţi, fără a le mai, putea oferi un climat sigur, dezvoltării lor psihice, ulterioare. ,

Dianâ POP BULMAG

I . i o i , 6 OCIOMBRIE, PAG. 9 A U C V A K U l 06 CLUJ

u r aP E R L A M U N Ţ I L O R

A P U S E N IDeşi nu este consacrată .această metaforă, pe

:care ne-o propune d-1 profesor . Alexandru P oP,

Ş-viceprimar al comunei Ciucea, are şanse ‘care c vor impune, cu siguranţă, în viitor. Peisajului

o frumuseţe fabuloasă i se pot afla puţine ter­mene de comparaţie .Arhitectura localităţilor, tra­diţiile acestor locuri, ‘ istoria lor, îi adaugă co-; jjiunei valori remarcabile, o individualitate - dis­tinctă.

Ciucea şi-a aniversat, în vară, .610 ani de Ia rima atestare documentară. Istoria, chiar con­

densată, ar putea consemna • numeroase evenimente Memorabile legate de această zonă. Acum, în' centrul de comună, pot fi admirate nu numai Complexul muzeistic „Octavian Goga“, care a- •age numeroşi vizitatori din ţară şi de peste otare, mănăstirea în care vor reveni maicile, sericuţa din lemn de la Bucea; construită în

£75 şi care a rezistat timpului şi vremilor po- rivnice. atîtea secole, ci şi arhitectura modernă * celor 60 de case sistem vilă, construite în ul- îVnii ani, cu 4—7 camere şi dotări moderne, cu ijmic mai prejos decît cele din Austria sau El­veţia, ceea ce crează numeroase premise pentru .«■zvoltarea agrotUrismului. Anul trecut au fost liberate 34 autorizaţii de construcţie, iar în acest

t» Pînă în prezent, 22- care, 'fireşte,,, vor'.res- cta o arhitectură locală consacrată prin su- jeţe şi confort, prin funcţionalitate sporită. Vor I create posibilităţi suplimentare pentru exploa- , rea turistică â zonei. A început acţiunea de stare a caselor care pot oferi vconaiţii -bune cazare nu numai unor turişti'din ţară ci şi

‘Ypeste hotare. Avem ce arăta şi este păcat sâ {■ folosim această şansă;1 pe eare 'ne-o -oferă cu

nerozitate condiţiile naturale de 'excepţie. ; Dcupaţiile tradiţionale se menţin şi acum: un |lier .de ţesut " covoare :1a Negreni, ateliere ' de iplărie, meşterii constructori; şi renumiţii cres- Jori de animale din zonă. După 1989,' efecti- s ie de animale au fost în pericol. Deruta sur­zită -i-a descurajat pe oameni. Cei care sînt

obişnuiţi, însă, să aibă animale în bătătură, chiar 5 dacă sînt mai în vîrstă. simt pustiu în jurul lor

fără acestea, :Un mijloc de existenţă aparent, dar, în realitate, cu siguranţă, mai mult.* • A « creşte animale, înseamnă, pentru aceşti oameni, să simtă că trăiesc. Numai în jurul satului Negreni sînt 22 de cătune cu aproximativ 200 de case. Ascunse în văi, între culmi împădurite, casele parcă se pierd în imensitatea munţilor. Majori­tatea localnicilor trăiesc din gospodăria proprie. Viaţa se duce împreună cu animalele .în perioada de iarnă, mieii proaspăt fătaţi, sînt ţinuţi' în casă ,1a căldură. O intimitate tulburătoare, plină

- de speranţe. Oamenii îşi sacrifică confortul per- ; sonal pentru a proteja micile 'vietăţi. Nu este

-* ' vorba de primitivism. Oamenii din zonă cunosc evenimentele din lume, au o percepţie simplă şi directă a acestora, dar şi omenia din străbuni a românului, aflat mereu la răscruce de vînturi. Este o comuniune a unei. spiritualităţi profunde cu însăşi realitatea unei existenţe mai vitrege,

; Este tulburătoare aspiraţia oamenilor spre cul­tură. In cătunul Prelucele, de pildă, nu există şcoală şi puţinii copii care mai sînt, coboară 5 kilometri ,-pînă la şcoala din Negreni. Alţi copii, din cătunele de pe culmea Secăturii, nil cu mult

' timp înainte treceau dealul şi mergeau la o co- , lonie de slovaci unde exista , o şcoală. Fireşte,

nu este uşor. Dar cind vrei să faci carte, sacri­ficiile nu sînt prea mari. Cu timpul, locuitorii d in : cătunele mai izolate, mai ales copii lor, vor coborî în vale, unde accesul la civilizaţie este mult mai simplu; Tendinţa există deja. Mulţi dintre locuitorii cătunelor „■■'•sînt... angajaţi în di­ferite unităţi şi le vine greu să facă navetâ; mai ales' în timpul iernii.

Despre Ciucea se pot spune încă. multe lucruri. Edilii comunei doresc să o transforme, cu ' ade­vărat într-o perlă a Apusenilor. După cum am aflat la primărie,rva trebui, transformată estetica comunei. Se execută construcţii fără să se res­pecte specificul zonei. Căminele, culturale au ne­voie de-reparaţii serioase, dar nu sînt bani pen­tru aceasta. Multe drumuri trebuie avute în aten­ţie1, fiindcă nu corespund exigenţelor unui turism, modern .Legea finanţelor fiind nedefinitivată, consiliul, local nu„ poate folosi nişte bani. Se

.- speră, totuşi, ijn ajutor mai substanţial din partea judeţului, pentru â’ valorificaJpondiţiile de excepţie ala acestei comunei' *

Ce au fost şi ce au ajuns

P R Ă M U I l t S Ă T E Ş T IAm primit mai multe ,sem-

. nale referitoare la starea j-de- . plorabilă a magazinelor săteşti aparţinătoare de ceea ce se nu­mea cîndva coperaţia de con­sum. Mai ales, sub aspectul a- provizionării. De aceea, am fă­cut un ,raid-anchetă prin mai multe localităţi din judeţ.

. CAPUŞU-MARE, centru ' de comună. La .„Alimentara" pri­vim, prin geam, deoarece uşa este închisă. Rafturile — . aproape goale. Ici-colo anumite conser­ve. In aceeaşi clădire un ma­gazin tip universal: ceva caiete,pixuri, ceva textile, tricotaje etc. Sărăcie. Discutăm cu d-na Varvara Morar, gestionâr-vînză- tor şi preşedinte provizoriu. al cooperativei comunale, , Cauza slabei aprovizionări este, în e- senţă, lipsa de bani., „Ne-ar tre­bui acum 15 milioane să ne a- provizionăm cum trebuie14.

. Suferă sătenii? Prea mult, nu deoarece mărfuri esenţiale se găsesc la privatizaţi, care vînd şi mai ieftin. în fiecare sat există' cel puţin o unitate în ■ sectorul privat.-■

Urcăm spre munte şi ne o- prim în alt centru de comună: CAL AŢELE .La „Alimentara" -- -. rafturi -goale. Găseşti paste făi­noase şi te . miri ce, , mărfuri mai mult său m â i: puţin ; soli­citate de cumpărători. Vînzătoa- rea ne spune câ privatizaţii, din satul de centru- au de toate,, in­clusiv legume. D-1 Aurel Faur,

CE M îN T ÎM P L Ă LA MACÂU ?Slacăul — uni sat, aparţinător

ar punei Aghireş — a intrat în î oria agricolă a judeţului cu

5 ’-Slţi ani în urmă. Trăiesc aici meni harnici ,buni gospodari.

, şi pămîntul este ' m a ip u ţ in fcnic ,ei se descurcă. Mulţi

servicii în alte părţi, şi fac,, hic, naveta. O - parte : din ’ zi

, -slujbă, o altă „normă"?»să, în gospodăria proprie, | o parte, deloc neglijabilă,

oj (autobuz sau pe’tren.£u doi' ani în urmă, in pei-

■ fiul .economic rial satului â a- rut jdn element, nou. In . urma fei licitaţii, care a avut .160

-.1 1392, cîteva- construcţii zoo-, *»njte vechi (grajduri cu filia ţie liberă, finare eţc.). 'citaţia a fost cîştigată de mai alte'. persoane fizice şi una ju- ică. ./Aînceput o amplă acţiune de menajare a construcţiilor, a-

flate’ într-o stare avansată ' de degradare? , " ‘ ' .'

Investiţiile au fost făcute de S C„Cobra Impex" SRL, firmă clujeană - .din care acum’; face

Aparte şi u n : investitor străin, stabilit, de mai mulţi arii, în

, municipiul nostru şi căsătorit cu o conaţională a noastră.

Aici au fost executate şi sînt încă în curs de desfăşurare nu­meroase- lucrări, cele mai impor­tante fiind efectuate de o fir­mă specializată în construcţii.

, Fără a ;se afecta nici o struc­tură de rezistenţă, s-a mărit

: spaţiul. de iluminat,. s-au făcut renovări şi finisaje.

în prezent, un atelier de pro­ducţie textilă se află în plină . activitate. Lucrează aici, în con­diţii acceptabile vreo 25 de ti- ■ nere din Macău, precum şi din ; localităţile din jur. Se(jconfec- . ţionează; halate ' pentru’? Q sin- '

1 „NUMA' CINE NU ! LUCRA N-ARE"

ătăm-, de vorbă cu badea loan ' •fcuzan,- rdîntr-un sat oarecum Blijat de lume: CIIIR1Ş, co- *na Geaca. Undeva1 ,1a 9 km B Geaca, la hotarul cu Pa- •*:a. • Un . sat cu 50 de familii .3 oameni hărnici şl, aş zice, Măriţi,-1' avînd in proprietate

3 şi 10 hectare.

Ne-am retras în casă să putem yesţi în tihnă. Are 64 ani, se F* în puteri, duce gospodăria preună cu soţia.1 Discutăm fel |tei, în primul rînd despre fîicultură,. despre viaţa- lor. floa Imbuzna, îmi spune că P lucrat pămîntul atît cu î^oarfi particulare (sînt două %sat) cît şl cu cele de la

(Agromec). Mă Interesez Fa merită să lucrezi pămîn- £ mecanizat, tn condiţiile u- I 'arife extrem de mari. Me-

l-au rămas cereale pentru L ? l’l‘ „Mă rîndese să fac con-

cu statul Pentru la anu’. j,*'11 ce face cu atîtea bucate"

ne spune garda. Este un caz, al- »Nu domnule dragă,

zice 'nevasta, care se tot foia prin cameră, .să „tragă.cu ure­chea". Scrie ce-ţi zic: ' numa’ cine nu lucră, n-areM.

Aşa este. Cine lucrează cum trebuie şi-l dă pămîntului ce-i trebuie, scoate recoltă suficien­tă pentru a-şi plăti lucrările care se:fac mecanizat şi mai rămîne destul. . .

. M icul' sat ar putea s-o ducă mai bine, dacă ar ieşit din izo­larea cauzată de lipsa unui autobuz. „De:20,de ani nil mai vin autobuzele . Ia nol“ — ne spune gazda.

Un studiu n-ar fi lipsit de interes. Cred că prelungirea u- nul traseu, din Palatca, proba­bil, s-ar dovedi profitabil pen­tru ori carc firmă de transport rural.

^ v w v w w s / w w v y w w v

Pagina realizata •' do Ion GOIA

'W W W W W V V W W V V V *

- gură .folosinţă destinate, în spe­cial,^secţiilor de chirurgie ale spitalelor, unor laboratoare din industria alimentară. ; Producţia se exportă în Germania. ■ . '"V

.,. Alături de • acosta {construcţia sc află într-un- stadiu avansat)

' se şmenajează o mică fabrică de produse ceramice. Într-un

■;cuptor-tunel modern, •• urmează să fjc arse -produse cu o largă căutare pe piaţa scandinavă. Materia primă , este în apropiere,

: .meşterii sînt pensionari care au lucrat în»,industria,,ceramicii şi porţelanului, iar forţa de mun­că necesară', posibil de calificat sau recalificat se recrutează din rîndul şomerilor, V '

Mai menţionăm, la . această succintă prezentare' a unei ini-, ţiative bune că, pîriă la sfîrşi­tul anului, în tînăra industrie a Macăului vor lucra pe:ste; 200 de oameni din' zonă* ceea - ce, în condiţiile Actuale, nti ni ;-se parc puţin.

V-' : ■" -"'7 : ’urţ:- ' '

de Virgil-ŢOMULIDE ţJE EŞTI- AŞAAMĂRÂT ? h m SA M

„ 'e iy ^ 0 A e °m iR f tm

\eskM «flNP v is m &Â m pe>Â?«r mwQA os, i w n i i y tM s ^

preşedintele cooperativei se , a- răta îngrijorat d? situaţia pră-’ văliilor săteşti din sistemul coo­peratist. „Sînt şi prăvălii bune, ne spune d-1 Faur, precum , cea din Călăţele-Pădure. Cele mai multe însă. . ." ;

•'i Privatizaţii au mărfuri sufi­ciente şi într-o gamă diversă, !dar nu se înghesuie să aducă

: petrol, sare bulgări, unelte a- gricole. Aduc mărfuri mai de valoare şi care se vind repede,

'pentru a clştiga într-un timp cît mai scurt. .

Lipsa de bani, şl dobînzile mari, scumpirea . continuă a

costului transportului sint cauze

- invocate şi aici pentru situaţia

în care au ajuns prăvăliile să-

teşti.

Mergem1 mai departe, spre

BELIŞ, localitate construită din

temelii, în vîrf de munte. Aici

coperaţia are magazin : mixt,

: bufet-restaurant, cofetărie etc.,

cu depozitele şi pivniţele afe- rente. Ştiu cum erau aprovizio­

nate cu ani în urmă. Găseai

de ‘toate, mai bine decît la

oraş; Care este acum situaţia?

D-1 Liviu Ghcran, viceprimarul

comunei ne spune scurt: nu gă­

seşti nimic. Singurul produs

este; pîinea de la brutăria coo­

perativei. Vizităm magazinul, al-

' tădată plin. [Acum bate vîntul.

Cofetăria era,închisă. - :

'Ş i . aici, lâ privatizaţi găseşti

de toate. „Singura soluţie — ne

spune d-1 viceprimar. — este privatizarea. Dar se opune Clu­

jul, cei ce “< conduc cooperaţia,

AU' fost solicitări, în cazul res- _■

taurantului din Beliş şi a ma­

gazinului din Dealul Boţii, < dar

n-a ieşit nimic".

Situaţia privatizării magazine­

lor • săteşti din .sistemul coope­

raţiei , este aşa Cum am rela­

tat-o. Nu ştim dacă;'poate fi

mai rău. Dar e păcat ca o ase- -

menea reţea, bine clădită, nu

este valorificată. Se aşteaptă,

ceva? Probabil. Se vorbeşte de ;

o , rearondare şi reînfiinţare a

cooperativelor, zonale. NU ştim .

dacă aceasta este'formula sal­

vatoare. Salvatoare, , credem, ■

este alta: de a se- da prăvăliile-,:

(spaţiile şi dotările) celor care •

le 'solicită şi au posibilitatea de ;

« face comerţ civilizat.r. j

. A siste n ţa m edicala la m u iit e -în t r e J is lâ n ţ e ş l jie c o s ită ji l ^Intre centrul de comună — satul Călaţele şi.

ce l, mal îndepărtat cătun aparţinător sînt cam 18—20 de ki'.dmetri. Chiar pentru oamenii munte­lui este'cam mult să parcurgă această distanţă pe jos. ;

— Noi, însă, sintem presaţi de timp, de multe ori o întîrziere poate costa viaţa unui om, ne mărturisea Adina S., asistentă -medicală la - cir­cumscripţia sanitară. din -Călăţele. Şi,, totuşi; tre­buie să ne descurcăm. Aceasta este datoria noas­tră. O maşină de ocazie, o căruţă, iar pînd aces­tea lipsesc o purcedem pe jos. Personalul; cir­cumscripţiei se reduce la doi medici,-două asis­tente şi o moaşă Eu zic că: este puţin pentru o zonă întinsă cum este comuna Câlăţele. Dar aces­tea sînt normele în vigoare, în funcţie de populaţie- şi nu de suprafaţă. ;

— Cu cc categorii de populaţie aveţi ccle mai multe necazuri?

' — Mai ales, copii şi bătrinii. In afară de ur­genţe, aceştia trebuie văzuţi periodic. Deci m-m- ca de teren este absolut necesară. Şi o facem, indiferent de anotimp, şi de condiţiile atmosferice. În raza comunei, avem 30 de copii pînă la un an (înainte aveam peste 100). Problemele sînt însă aceleaşi. Sugarilor le asigurăm lapte praf şi unele

medicamente- de strictă, necesitate, -.Desigur, nu putem practica o asisteriţă medicală . sistematică şi operativă, ca la oraş. Dar ; ce depinde-de no i,'

' facem.,,Greutăţi, mai mare avem cu cei 3200 de ^ ţigani- stabiliţi-Iţi 'cortună. In • rindul-,acestora,’nâ-.:

tali'tate.9.: Ieste,'.- mai’.'ihare, -'Igiena mai sumară, iar căile de înţelegere mai reduse.

u_ Ar (j neccsară 6 acţiune m a i. susţinută do "educaţie, sanitară. . ;

< Educaţia ' sanitară intră în. atribuţiile noas­tre. O facem de multă vreme şi o vom face în continuare. Lipseşte, înaă,. receptivitatea; Este vor­ba aici" de gradul de cultură al ; celor cărora te adresezi .Aceasta în cazul în care poţi să-i aduni. Pe de nltă parte, mijloacele materiale pentru a face propagandă sanitară ne lipsesc.

— Care sînt cele mai răspindit boli în zonă?— Hipertensiunea arterială, bolile de inimă,

cancerele uterine .Primele două boli amintite sînt cauzate de alimentaţie. Dacă măninci slănină cu pită de 3 ori pe zi, ani în şir, este Imposibil să ocoleşti aceste boli. Lipsesc din alimentaţie, la toate categoriile de populaţie, legumele ş l . fructele. Dacă acestea ar fi asigurate prin coo­peraţie în cantităţi îndestulătoare, poate situaţia ar fi alta, Va trebtii schimbată o optică tradi­ţională şi pentru aceasta este nevoie de timp.

ADEVAR'Jl P ' C "JJ JOI, 6 OCTOMBRIE, PAG. ]Q

LA TR1TEW1 DE JOS

T ra d iţia este continuată

La o .cafea, an stat de vor­bă cu doamna Simori Emilia,

directoarea căminului cultural din comuna Tritenii de - J >s, despre tradiţia acumulată aici de-a lungul anilor în privinţa păstrării şi valorificării tradi­

ţiilo r populare; ’a folclorului, prin intermediul idansului şi a cîntecului. i

< Doamna Simon este referen- tă la primărie. Din 1990 este şi directoare a căminului cui-' tural.. Este plătită cînd. se mai adună ceva fonduri la‘ căminul cultural.

— După cîte ştim,‘ aveţi trei copii ■ de şcoa’ă. Ce vâ deter­mină să continuaţi activitatea la căminul cultural, mai ales că nu . sînteţi retribuită?

— Pasiunea. Nu- uitaţi că am fost solistă la formaţia de- darnuri populare, din cadrul căminului cultura] timp de 26 ani. Soţul meu este meteoro­log la Cîmpia Turzii, mă înţe­lege şi mă ajută să-mi fac da­toria de soţie* de mamă' şi do conducătoare a - muncii cultu­rale.. =■> . --— Ce formaţiuni' culturale

mai- funcţionează îri comună?.— O formaţiune ds dansuri

populare compusă din copii, una din tineri şi alta din bă- trîni: Avem şi solişti de muzi­că populară. Dacă badea S. Cordoş cu- soţia. Mărginean cu soţia şi nep-iţii lor Paul, . Flo­rin, Dan, Claudiu ca>şi copilul Saroşi Alin,: chiar cînd se în­torc obosiţi de ;lâr munca r 'cim-ii pului sau de la şcoală, vin la, căminul cultural pentru a" mai învăţa un dans popular'sau - pentru a şlefui' pe cele' deja intrate in repertoriu, eu aş pu­tea proceda altfel? Este vorba, de o tradiţie scumpă nouă, lă­sată db înaintaşi (din 1958 e- xistă formaţiile de dansuri populare) ,şi oare nu ar fi„păp, cat să o lăsăm să se piardă, in loc să o perpetuăm? Chiar da­că nu avem,fonduri,'avem do­rinţă şi pasiune, avem o obli­gaţie morală de-a face cunos­cute tradiţiile neamului nostru în judeţ, în 'ţară si poate, cine - ştie? —’ şi peste hotare.

.— Sînteţi solicitaţi?— Nu ne putem plînge. Nu

demult ■ am participat cu , for­maţia de bătrînl la Baia Mare, am fost apoi solicitaţi cu fecio­rii la Cluj-Napoca, iar pe 24 septembrie, ■ cu' ocazia aniver­sării a 775 ani de atestare do­cumentară a ot-aşului. atu ju ­cat pe scenă Clubului munci­toresc din Cîmpia Turzii, ; cu toate formaţiile. • Aşadar, soli­citări avem. Fondurile ne cam încurcă. Vom persevera Insă şi, cu timpill, poate că nu vom duce lipsă nici "de acestea. Că orice s-ar spune, oamenii tre­buie stimulaţi şi .material! •

; iT Ion CORDOS

“Scrisori către redacţie

Ca; cititori ai ziarului,- no a- dresăm ‘redacţiei’ pentru a ne publiga aceste rinduri în cre­dinţa că vor fi sensibilizaţi cei care, ' în numele tranziţiei la economia de piaţă, ne-au. adus la sapă de lemn! i .. _

Despre ce este vorba?» Aţit eu cît şî'colega mea avem in cîmpul muncii mai. bine de: 20 ani.’ Pe vremea- cînd se /■ spu­nea" că am dus-o mai rău, nu-i o noutate,- nu-i- aşa?, am ' dus-o

;mai bine ca acum,, .cînd . ...toţi.., s în t, liberi să facă totul: pentru • . . . .punga'lor. Să vedeţi de. ce.• Am^ fost încadraţi ca -/ ospă­ta r . şi respectiv barmană . - Ia restaurantul „Someşul" ( din Turda.: Incepînd din' august 1993,- s-a creat o nouă societa­te, ,şi anume SC „Casina Ro- mână“, '■ care a preluat amin­titul restaurant. de la SC „Co­ral1* SA. Tot de oameni în branşă. Celor dpi patroni, Ilie Arsenescu' şi Cornel ' Mircea cînd au preluat restaurantul „Someşul" prin licitaţie, li s-a- acordat un punctaj preferenţial,

C IN 8 L - A C B E I U Tfiindcă .s-au: angajat; să menţină? oamenii^ care lucrauVaici- şi, în plus; sâ organizeze‘ m a i1 bine munca,, să utilizeze; unitatea in acest sens au' fost încheiate, contracte cu fiecare lucrător, înî care, li- s-ău promis ; salarii

-decente şi tot ceea ce ţine de legile în-vigoare. Totul a mers corect piriă - ce .patronii' s-au vâ- :zut trecuţi. . . dincolo. de pun­te* Apoi promisiunile-au rămas, doar vorbe în vînt.. Salariile

'-noastre' riu numai “;că n u ; :au - mai - fost negoeiate. şi indexate, ; dar-aii scăzut de la o lună la : alta', cu cca 30 la suta.' Motivul? Lipsă de' activitate profitabilă. De vină au fost, fireşte, tot noi.; De ce nu : patronii? Că ei nu s-au ofcupat de aproviziona­re. Cum ar fi făcut-o, -- cînd domnul Alexandru Ilie de mai ■multe , ori privatizat iar ' dom­nul Cornel Mircea nu . s-a prea dezlipit de l î n g ă b a r ! - ! Intre ţimp, ni s-a desfăcut şi contractul de muncă la au-

PEi...FlAHINDT‘gust a.c., pe motiv de reduce­re de activitate. Trăieşte dacă. ai cu ce! Soţia îmi este în şomaj, am doi copii -;de şcoală.. La -. fel ■ şi colega mea: are doi copii de şcoală şi soţul îi este.

; în pensie de boală. Nici cei- ila lţi şapte colegi-, cărora le-a‘ fostj desfăcut contractul de muncă nu au o situaţie mai bună. Deşi am intervenit. în

..scris la conducerea SC „Co- ral“ SA, .la Direcţia de muncă

. ş i.- protecţie; din. Cluj ~ (recoman­data, din „23. .08. . a.c , cu nr. 1144). în caro am arătat că nu- ne-am bucurat de ^drepturile'

: specificate. în contractul de i angajare, n-am primit ajutor:

de, copii, concediu de odihnă, vechime In muncă, n-am pri-

,mit nici' un răspuns---,

Ne-am adresat ‘ patronilor să ne elibereze ./cărţile' de muncă.-

. Unii dintre' rioi puteau să se

angajeze la alte unităţi.,: Ei .n-, au avut timp pentru noi. Des-

părţindu-se .(între -timp . s-au certat),', au început’ să - „împar­tă" sau, mai bine zis; să „cum­pere" scaune tapiţate (200 leibucata,.: mese şi veselă tot la preţ din ” 90), aşa incit dom­nul Arsenescu poate să-şi mal deschidă un local cu mobilierul în. care şi noi avem investiţi bani: lunar, plăteam bani pen­tru 'veselă (spargere sau sus­tragere,, pentru lipsă ’ de am­balaje) şi multe' altele; Apoi ■n-avem de unde şti că patro­nii în goana , lor după înavuţire, a u . . . „uitat" să se achite faţă de stat de îndatoririle ce ie reveneau in noua calitate, ri-au uitat irisă sâ introduoă in local mărfuri fără acte ca : să-şi ro­tunjească m u lt. . . . 'punga! ; Din motivul arătat mai sus, nouă nu ne-a' fost eliberată cartea de muncă decît după 30, de zile

; de la desfacerea contractului de muncă, suficient pentru a nu ne putea bucura nici de' aju­torul de şomaj. AS ta ne mai lipsea! "

. i; /. Cir'

Ilie MOLDOVA# şl Rodica - ClULAC

Realităţi comcniate , ■ > .

Consumăm sau nu apă potabilă clupu...; sîas?

La Turda, apa potabilă ■ se realizează îri patru surse . a- flate în exploatarea ' RATCFL- ului şi anume: Turda, . Mihai Viteazul, Corneşti. şi -.Variantă: Aceste surse: sînt dotate cu puţuri forate şi săpate (surse de adîncime), captarea apei fă- cîndu-se din- pînza. freatică a rîului Aricş.

Distribuţia ;apei' sie face prin intermediul conductelor de a- ducţiune şi distribuţie. stra­dale, acestea avînd o "lungime de 107 km.- In distribuţie; sertiai. utilizează rezervoarele.. .deinmagazinare, iar ;pentru,, zona coiinară. şi o staţie de repom- pare. / : . ; ■ . ■ ' . - '

In primele- 8 luni din acest an,' cetăţenilor municipiului le-a fost: distribuită’ o cantitate' de 2.97G.507 mc de apă potabilă iar agenţilor economici ‘ 2.753-376 mc. Din - aceste cantităţi re­zultă că în Turda se 'realizea­

ză- un ■ consum de 175 1 pe om ; şi I zi faţă de necesarul stabilit

conform STAS-ului de . . . 320 1 pe om şi zi! în procente (aşa'

v se; menţiona şi în materialul pe care regia l-a prezentat spre 'analiză Consiliului local) ce­tăţeanul turdean a consumat în perioada amintită' doar.;.. 54 la ; sută din necesarul stabilit

• conform' . . . STAS-ului!. ” De plătit însă au plătit şi ce n-au consumat că-nu peste tot -apa

.potabilă este contorizată şi pre­ţul ei a crescut aproape - de la o lună la alta. Şi dacă ai ne-

'v .voie* de apă potabilă (doar îne­catul nu-i mai duce lipsa) plă-

' teşti. Că altfel . . . de unde ar / obţine regia un profit, de pe .urma apei, de 54.286 mii lei?!

Apa potabilă şi acum este -distribuită după un anume pro-

' gram. care n u : ser.;.' prea .res- - pectă. Avem şi o explicaţie, fur­

nizată, fireşte de regie: reţeaua

de . distribuţie este veche. , 60 la sută/din aceasta are o, ve­chime m a i; mare de 30 anf. A- ceastă ; vechime coroborată cu

, desele întreruperi accidentale, în alimentarea cu energie e- îectrică, în 8 luni de zile, au provocat 1.138 de defecte în

,*• distribuţie. Cine: ,mai ştie dacă aceste defecţiuni (opriri) au fost remediate în? orele de program sau după? . / , i

Regia ne dă din nou spe­ranţe (peritru a cita oară?). Pentru creşterea debitelor cap­tate,: regia a realizat prin efort propriu: reactivarea a două puţuri de la Uzina din Turda şi, Mihai Viteazul, menţinînd, me-

! reu în funcţiune cele. 54 • puţuri de Ia Uzina de la Corneşti? Din păcate nu se prea vede şi mai ales nu se. . . simte în apro­vizionarea cu apă! , /: ‘

în domeniul distribuţiei, vor. fi înlocuite., vanele de, distri-. buţie pe conductele magistrale, va fi îmbunătăţită ’ activitatea de dispecerat (a fost dotată cu

- staţii' radio — recepţie);. ,®vor fi redimensionate . > tronsoanele de legătură cu zonele ' dificile (str. . Frăgărişte ' şi» Aroneanu); va fi întocmită documentaţia

' tehnică pentru RKi a reţelelor, reparaţii ste se vor re^ka f Ş i ­retele din polietilenă de mare densitate cu durată de. 50 ani (export Italia), tn cursul anilor precedenţi au fost* .promovate două studii de fezabilitate:^ a- limentarea. cu apă"; din ‘ siîrsa de suprafaţă de; pe , pîrîuţ-ile

' Poşaga — Iara şi potabilizarea apei industriale (modernizarea Staţiei Moldoveneşti). Studiile

. au fost aprobate ^de Consiliul de. administraţie aF>egi.ei,- /, de către Consiliul; local, ţ / urrffiid a 1 fi supuse (cînd?jţ avizării/' în CTE jud. Cluj, fiind incluse în programul de investiţii pe anul 1995. .î*

Vom trăi şi-vom.:;, consuma 'mai multă apă potabilă. După ’ . : . STAS,, evident! - ;

Ion CQRDOŞ

- Legume pentru..

- Cu' toată seceta, unei- veri fierbinţi, în judeţul nostru mai avem ferme legumicole sau ce au mal rămas din ele, care au obţinut, şi In această toamnă , recolte, foarte bunel - Printre ele se numără şl < grădina SG „Agricola" SA Gherla din ve­cinătatea Băilor Băiţa,;* unitate cu realizări remarcabile la toa­te culturile. Mina -bunului

gospodar se simte la tot pa­sul, iar ferma legumicolă este o adevărată minunăţie. ;

In timp ce alţii se plîng de urmările secetei, gherlenii a- dună " roadele' muncii lor. După ce au întreţinut şi irigat toată suprafaţa; acum, ia * ceasul re­coltării, bilanţul 'este foarte bun. Pe iingă aprovizionarea ritmică a celor 3 magazine pro­prii din oraşul Gherla — unde

. maramureşenizilnic se .trim it: în medie 20-30 tone de legume! —, ei asigură

- mari cantităţi de produse şl altor judeţe limitrofe, care în acest an nu au avut posibilităţi de aprovizionare pe. . . plan local.. Numai la SC „Fragus"

,; SA Baia Mare s-au trimis zeci ‘ de tone de roşii, ardei, vinete'

şi, rădăcinoase. De altfel, î n 1 i ultimii doi ani, maramureşenii se aprovizionează cu predilecţie de la ferma domnului inginer : Ioan Moldovan, omul care timp de douăzeci de ani a înfăptuit adevărate minuni aici. ■

Este bine, cînd putem ajuta pe cineva.- Dar este şi mai u- man cînd sprijinul este dat

, unui Întreg judeţ. In tot . ca­zul, maramureşenii consumă cu plăcere zarzavaturile de pe

•valea Someşului Mic. (SZ-Cs.)

Problema apei calde e... fierbinteaceastă toamnă- Totuşi, între ei şi RAGGb este încheiat un contract, care cît de cît tre­buie respectat. In tot cazul, si­tuaţia este destul de, „încorda­tă", oamenii , care locuiesc „între ape", nemaisuportîrid' neglijen­ţa unor aşa zişi conducători de societăţi sau regii.. Cineva tot este de v in ă ..«

Dar nu şl apa asigurată de centrala termică a SG „Sorti- 2emn“ SA Gherla - pentru miile de familii care locuiesc in cel mai mare cartier de loculnţe- din localitate. „Intre ape". .Nu ştim pînă cînd o să mai ■ rabde - oamenii neglijenţa unor - con­ducători de instituţii, răspun­zători pentru buna funcţiona­re a centralei termice ’ din cea ma] mare unitate economi­că din localitate. După ce au fost duşi cu diferite... lămu­riri timp de peste două luni, ba că se fac revizii, ba că nu este combustibil, la mijlocul lu ­nii august, prin „grija" RAGCL s-au afişat anunţuri la fiecare intrare în bloc, prin care se Informa că Incepînd din 19 septembrie, locuitorii din ■ a- ceastă zonă a oraşului vor n-

vea apă caldă. A sosit şi ziua „cea mare", apa caldă , to ţ; nu a curs pe robinete, dar a doua zi, în 20, septembrie, spre ma­rea bucurie a locatarilor a .. . picurat apă dezmorţită.’ Dezi-

.luzia cetăţenilor era de nedes- : . cris. ■ ■ . „

în fiecare, an, ne deplasăm in această perioadă la RAGCL pentru documentare in vederea unui material ,de presă cu pri­vire la pregătirile ce se între- , prind în oraş pentru sezonul rece. Acum nu am mal proce­dat aşa, ci am întreprins mal multe raiduri p e ... teren. în blocuri apa caJdă nu curge, Una din cauze ar fi lipsa re­partizării cotei de gaz pentru populaţie la SG „So/tilemn" SA (fosta CPL), unitate care se confruntă cu mari probleme In

Se apropie sezonul rece. .Ce va fi cu copiii, bătrlnii care stau în această parte a oraşu­lui? Sau Ia ei nimeni nu se gîndeşte? Un singur lucru este cert: problema apei calde este deosebit de .. fierbinte la , Gherla. Numai să nu fie şi

mai tensionată. Nu ştim; zău ,'

cine ia „apărarea" vinovaţilor!

SZEKELY Csaba

Fără păşuni dar şi iară laptePe măsură ce ne apropiem

do sezonul , rece, scade pro: ducţia de lapte, , iar magazi­nele noastre întîmpină tot mai mari greutăţi privind aprovi­zionarea cu produse lactate. Nu este de mirare, fiindcă la sate avem o sumedenie de probleme, pe care nimeni nu le mai dezleagă;. .“ Printre a- cestea se află şi lipsa păşuni­lor.

In ultimii ani, pe raza ■ mai , multor, comune de pe Valea Someşului Mic am putut ve­dea, pe lingă unele terenuri arabile nelucrate, şi păşuni in­vadate de mărăcini, alte spe­cii ierboase fără valoare,- bu­ruieni care, la rfndul lor, scct din producţia de masă verde, imense suprafeţe. Această rea­litate de pe teren ar trebui să îngrijoreze deţinătorii , de animale, primarii şi consilierii, respectivelor comune. - Cum. de s-a ajuns în situaţia ■ ca- Însemnate suprafeţe de pă­şuni să fie invadate de scai şi urzică, precum şi de arbo­ret? Nimic mai . simplu, din cauza neefectuării lucrărilor de întreţinere pe suprafeţele lăsate la vo ia ... înţimplării.

Mai întii, conducerile unor primării din judeţul nostru au stabilit taxe de păşunat a-, proape simbolice pentru de­ţinătorii de animale, ori nu au stabilit taxe deloc. . . în alte cazuri, dacă s-a hotărît o sumă, aceasta nu a mai fost încasată,, ori banii au luat altă destinaţie. In satele a- parţinătoare oraşului Gherla, de exemplu, nici pînă astăzi

nu sînt clarificate 'suprafeţele' de păşuni, ale gospodarilor, ca în satul Sillvaş. Aici riu/s-au p lă tit , nici ■ taxele de păşunat'' în multe locuri nu s-au cla­rificat încă suprafeţele pre­luate In mod abuziv de fos­tele IAS-uri, • şi care 'astăzi nu sînt exploatate dieloc. Deci, in loc ca animalele : oameni­lor să iasă pe terenuri, aces­tea stau , neîngrijite şi nefolo­site. Cine are de cîştigat d in nepăsarea unora n u , ştim, dar constatăm zilnic greutăţile- cu privire la_ aprovizionarea po­pulaţiei de; la oraşe cu lapte.

Ce-i de făcut, 'după - acest semnal? înainte de toate, mai multă preocupare din partea primăriilor cu privire la sta­bilirea în încasarea . taxelor de păşunat şi pentru' ‘ apli-

• carea în practică a propriilor hotărîri. Păşunile se . degra-r dează pe zi ce trece, iar noi tragem semnalul de alarmă acuma toamna, .fiindcă îri n- cest moment simţim pe pielea noastră lipsa ■.. laptelui.

Vegetaţia ierboasă, despre care aminteam , la începutul acestor .rinduri, ce a . invadat păşunile noastre, poate f i , ‘ a- dunată cu furca, aprinsă," ca

apoi primăvara; dacă va fi

necesar, suprafeţele să fie

arate şi reînsămînţate. ^, cu

specii , valoroase de ierburi

perene. Altfel, la anul - nu

vom avea unde scoate : anir

m a le le \ ' , , ' , .

SZEKELY Csaba

ol, 6 OCTOMBRIE, PAG. n ADEVARUt DE CLUJ

f Va fi numit GRIGORE ZĂNC I ministru al culturii ?fn zvon' purtat de prea multe voci pentru a ’ i se da o oarecare atenţie bîntuie în oraş: fectul Grigore Zanc va pleca la Guvern ca jistru al culturii. Citind surse din PDSR, unii -tari afirmă că numirea a fost deja semnată., vehiculează şi un nume pentru înlocuitorul hincţia de prefect, îri persoana lui Traian Chi- *1, vicepreşedinte al PDSR Cluj. Dar, ca de : *i în astfel de situaţii, cel care pretinde că

ultimul este chiar cel în< cauză.tr-o declaraţie pe care a acordât-o ziarului evârul de Cluj", prefectul Grigore Zano res- re ca nefondate toate aceste zvonuri. „Deocam- [ nu intră în discuţie numirea rhea în Guvern, s-a discutat niciodată la modul concret această tiune. Am fost întrebat de un ziarist dacă; >sibil să devin ministru âl . culturii şi am răs- 5 că da. Aşa cum e posibil să fie numit.oricine neva, în .eventualitatea, bineînţeles, că ac- ‘ îl ministru va .fi schimbat. De aici s-au născut felul de speculaţii care nu au. insă acoperire oslitate", afirmă dl. Zanc. ;>i ne amintim însă o vorbă mai veche. Cind jn politic spune „nu“ asta înseamnă poate,, ţfnd spune „poate" atunci e cu siguranţă nu. şctul Grigore Zanc nu are libertatea să'anun- Ublic numirea sa în funcţie înainte de a o | cei care l-au propus. Aşa îneît, declaraţia pie am reprodus-o mai sus' trebuie: privită

umspecţie. Sînt însă alte i detalii care con- ideea că dL Zanc nu va părăsi, cel puţin rul apropiat, fotoliul de prefect.

Numirea d-Iui Grigore Zanc depinde de PUNR De la instalarea în funcţia de primar a lui

Gheorghe Funar, între, PUNR şi PDSR se duce, la nivelul judeţului ,o luptă subterană dură pentru controlul asupra principalelor pîrghii ale puterii. Ea continuă şi după intrarea oficială a PUNR în Guvern; Strîngerile de mînă şi zîmbetele afi­şate în ocaziile oficiale sînt pentru opinia publică. Prefectul Grigore Zanc, pe de o parte, primarul Gheorghe Funar şi. subprefectul Liviu Medrea, de cealaltă parte, se află într-o continuă hărţuială. Pînă în prezent, datorită în principal calităţilor sale de diplomat, Grigore Zanc a reuşit să se im­pună. Prin deplasarea sa la Guvern, PDSR riscă însă să piardă o poziţle-cheie în chiar inima Tran­silvaniei. E de presupus, aşadar, că dl. Zanc va fi schimbat din funcţia de prefect doar atunci cînd normalizarea relaţiilor . cu PUNR-ul" o va permite.'Un prim pas în această direcţie pare ă'

-fi declaraţia comună pe care filialele judeţene ale celor două: partide au adoptat-o după întîl- nirea care a avut loc la sfîrşitul săptămînil tre­cute. Protocolul, semnat se constituie înţr-un aver­tisment pentru Gheorghe- Funar venit din partea propriului partid. - , \

■ în altă ordine de-idei, în momentul■ de , faţă, Grigore Zanc ocupă o funcţie care .este deasupra , celei de ministru al culturii. El este membru al Biroului executiv al PDSR şi este şeful Departa­mentului pentru cultură. Ţinînd cont că toate ho- tărîrile importante ale executivului sînt discu­tate în prealabil îri Biroul executiv, dl. Zanc are controlul asupra deciziilor ministerului. Deci nu are motive care ţin de orgoliu pentru a năzui la un portofoliu. Decît, poate, pentru a-1 folosi ca o trambulină' care sări propulseze ■; în funcţii mai înalte în PDSR. " '

: Caius ClilOREAN

un ar fi trebuit să grăiască Eva Maria Darhi ?Şii Evei Maria Barkicon- că venirea ei; la Cluj a intat . o rază ' de.. lumi- şi toamna ne-a răsfăţat cu irea de lumini din bel-

î tEi ofera .un portret voit »(at .al acestei .„.neprietene a

iei. • lidera linei organi- îxtremiSt^, Comitetul In- bnal Ardelenesc, avocata

efcie angajată?) maghiarilor i etc- etc. Curioscînd ve­ci radicale (Citeşte: ex- 2) “aceşti: susţinători au , cârti decepţionaţi (chiar ' u se , recunoaşte). Ce. au : ei? Iată mărturia lui 1 Nits, . Cronicarul"'eveni- bi: „Curioscînd toate a- | (vederile ei extremiste m mizat ca Eva Maria *o Să abordeze problema

.ini de - bâză, ‘ în expune-, |dintr-unr punct de vedere

Cam ;Sşa: -cu ^aceştia e permis să tratez, basta.| fost aşa. în orice caz, nu I că ,Eva Maria Barki şi-ar...

ificat concepţiile .

POPA, NU E POPA . . .

Î'iavernanţi ungari, in- iimp foarte scurt, au do- o faimă, de> neinvidiat: irea celor âfirmale. în

pia electorală, actuală co- ţa, promis că finanţarea lăţii maghiare din ţările j se va realiza în condiţii- i transparenţe totale. Nu

jjENEVA! Ambasadorul â-‘ Robert Gallucci,. a so-'

Brciiri la Geneva, pentru >4 negocierilor americano- pree’ne pe probleme . nu- | întrerupte acum o • săp-

^ „Sîntem pregătiţi -să fa- >ţi efort energic şi ■ seri>.s -1 soluţionarea problemelor '-lvate", a ' declarate Gal- 3a sosirea sa pe aeropor- h Geneva Reluarea nego- ^ dintre delegaţia amrri-

-1 cea nord-coreeană, con­

ic* primul adjunct al m i­j i de externe al R P.D,

Kang Sok Ju, s-au re-

ţ'i, la ora 13,00 GMT.

CJA — CHINA: Statele U-

ţr ridica, în termenii u-

ford. semnat la WviVing.

'ficţiunile economice a- •j fn luna august 1993 îm-

| Chinei pentru exporta- 1 clemente de rachdte Pa- iiui.

de mult însă, Csaba. Tabajdi, secretar de stat' însărcinat cu supravegherea Oficiului Maghia­rilor' dincolo de Frontiere (or­ganism care se ocupă cu repar­tizarea banilor) a făcut urmă­toarea corectură: nu putem rea­liza ,o totală . transparenţă. Invo­că două motive:

I. S-ar putea provoca situaţii nedorite pentru statul ungar in relaţiile cu statele în care ma­ghiarii beneficiază de bani.

. 2.. Ar putea să determine sta­tele : respective să revizuiască sumele alocate din bugetul lor minorităţii maghiare.

Lăsăm la latitudinea’ cititori­lor să aprecieze moralitatea, a- cestei poziţii,. întrebarea, noas- . tră este: de ce se teme d-1 Ta­bajdi? Dacă banii se folosesc în conformitate cu legile ţări­lor respective, nu are de ce să se teamă. Sau poate că are? în orice caz, în România cetăţeanul nu dispune de informaţii mini­me despre cantitatea, provenien­ţa, destinaţia- acestor bani. Pre­tenţia acestuia la : totală; transpa­renţă nu este exagerată. Intr-o ”

. COMUNICAT P.D.S.R.

Informăm delegaţii şl Invitaţii la Conferinţa municipală a P 15. S.R că se amină, din motwe obiective,,din data de 8 oct a.e' pentru ziua de 5 nov. a.c., ore­le ,10, tn acelaşi loc. Vă cerem scuze. •. -

P.D. MÂI APROAPE DE : INTERNAŢIONALA ...

SOCIALISTA

■ Intre doi şl Cinci octombrie, preşedintele Partidului Democrat,

anumită perioadă, presa ma­ghiară din Voivodina a furnizat informaţii suficiente despre con­diţionarea acordării banilor, de susţinerea campaniei electorale duse de Forumul Democrat Un­gar. Intervenţiile brutale, ale Iul Miklos Duray şi Laszlo Tokes au fost iabsolut dezinteresate? Manipularea banilor proveniţi, do aiurea este o manifestare," ac facto, a autodeterminării pre­tinse de- minoritatea maghiară.

O altă temere a d-lui Tabajdi se referă ”1 a redimensionarea, su­melor- acordate minorităţii ; ma­ghiare, din;- bugetul statelor res­pective (180 milioane;-, pt. U.D.' M.R. în 1994) (cca. 700 milioane forinţi în acest,, an); De sumele astfel eliberate ar • beneficia • ‘ a- ; cele/minorităţi care au posibi­lităţi foarte reduse (de ex. ro­mii). Oare majoritatea eoyîrşi- toare a 'contribuabililor români nu are dreptul să afle unde se duc :banii. lor? Sint oare mino­rităţi privilegiate în România? în orice caz, poziţia ■ lui Csaba Tabajdi este cel- puţin jenantă.

G. FARKAS

Petre Roman, a participat, în calitate de invitat, la Congresul Partidului - Laburist, diri Mat ea Britanie care a avut loc la Blackpool. Liderul PD a fost preferat altor personalităţi ale unor partide declarate soeial-de- mocrăte din România, Petre Ro­man a avut o intilnire cu pre­şedintele Internaţionalei Socialis­te, prezent la Congres. Partidul Democrat pare astfel să fi mar­cat, un punct tn competiţia eu PDSR pentru admiterea.în In­ternaţionala Socialistă.

PRIMIM LA REDACŢIE:

GÎNDURI DE POLITICIAN: Maturitatea politică ai unui om sau a unui partid se dobîn- deşte, în exerciţiul democratic. Nu contestăm faptul că tragicele împrejurări istorice în care am trăit o jumătate de secol, Împre­jurări , impuse de forţe cărora nu ne-am putut împotrivi, şi-au pus amprenta asupra modului nostru de a gîndi şi acţiona, într-un cuvint asupra comportamentului nostru. ' /, Strădania de a atinge: Cotele democraţiilor'tradiţionale, pe lîn-

gă faptul că este meritorie,. este şl absolut necesară..îmi Îngădui să ~ iau . în considerare ultimul „eveniment" ce pare

să fi tulburat peste măsurăjviaţa politică românească. ■Prin :Urmare, un parlamentar îngrijorat de evoluţia numirii nou­

lui ambasador al SU A ' în România, scrie o scrisoare, In n:J»e propriu, o scrisoare de protest, unui coleg american. In âeeţstâ scrisoare, obiecţiile care se. fao sînt exclusiv-de ordin moral şi vizeaîă perioada anilor *70 şi ’80 Iri care candidatul la postul de ambasador a avut relaţii strînse cu conducerea politică a Ro- mfiniei. din yremea respectivă. Parlamentarul î n ' câuză apelează la c îţi va colegi să semneze şi ei apelul. Unii semnează, alţii nu. Intîmplarea' face ca semnatarii 'să fie din partide diverse, ceea ce relevă foarte eţar că acţiunea riu este inspirată şi condusă - de .'un partid, ci reprezintă opinii personale. Parlamentarul, cum este şi normal, .infonriează conducerea propriului partid de ' ac-' ţiunea pe;Care a iniţiat-o iri nume -propriu şi a cărei responsa­bilitate şi-o asumă- integral. Conducerea partidului decide să co- • munice î?reşedinţiei : conţinutul scrisorii şi solicită o întrevedere cu preşedintele. : , . -' . - ■. ■ - •. Cum preşedintele riu este de găsit, se recurge la consilierul său, căruia ;i se înmînează. textul. Acest1 moment este un n » ment cheie, deoarece scrisoarea este receptată de consHiensl su­rescitat, cu totul eronat, ca 6 încercare de a compromite viaita 1 preşedintelui în SUA; In zadar şe argumentează că Interpreta* > rea aceasta este. falsă şi in zadar se fac tentative repetate (pînă la ora 17,00) de a lua legătura cu preşedintele; este clar că ; preşedinţia nu Bgreează deloc ideea unei discuţii. Atunci condu­cerea partidului decide să sprijine şi să-şi însuşească scrisoarea de protest .,' '• ; ;' : r : >'

Fără a se. face o analiză a scrisorii s-au lansat tot felul der ldei fantastice, care au Proliferat cu o rapiditate de necrezut, de-- terminînd reacţii neaşteptate ale unor partide pe care le apre­ciam serioase. -■ ■ : - .;. ;

Fără ca aceste partide s ă . se intereseze la sursă, fără să veri­fice informaţiile nefondate care se vehiculau în presă, au trecut la reprimarea unora, care au semnat scrisoarea. Oameni- cinstiţi şl paşnici sînt torturaţi moral şi obligaţi nu 'num ai să retracte­ze cl şi să inventeze situaţii aberante pentru a-şi justifica • ges­tu l de ‘a fi semnat scrisoarea. Şi în faţa noastră se derulează o .monstruoasă ;reeonstituire ^_ proceselor :cominterniste, i unda «*!• puşi? la zid sînt' obligaţi; să-şi strige . în gura mare; „greşeala”, sâ se autointituleze trădători $i deviaţipniştl- şl să-şi ceară-: pro-, .pria decapitare, ca singura măsură', „justă", pentru „trădarea** lor.

Mai presus dc toate-accste -fapte'triste, nu putem să nu ne gînd im Ia distanta; care ne separă încă de libertatea şi democra­ţia , adevărată. ;Ar fi trebuit, ca cei. îri • cauză să asculte măcar comunicatul ambasadei SUA, care spune clar că. scrisoarea - în cauză nu i prezintă pentru- ei nici ,un interes, deoarece este -«cri-" să de un particular şi. adresată unui senatiir'american Psnt.ru- ei, ca şi reprezentanţi ai Guvernului, american; contează poziţiiGuvernului român...... . , ........

~ ' Adrian MOT»U■ • •■} i , . ssnator

IN POFIDA SCRISORII CELOR ŞAPTE PARLAMENTARI

: Alfred Moses vâ fi ambasador în România- Congresul american' a decis;1: Alfred Moses va fi în curtnd noul ambasador al SUA in / România. Soluţionarea în acest fel a cazului a demonstrat • că vîlva. pe care scrisoarea parlampn-, tarilor a " făcut-o în . România n-a fost îridfajuns de puternică pentru a influenţa'*hotărtrile Congresului/american ş i.’că ea <vtl- va) s-a stins înainte de a iraversa Oceanul. Atlantic. .De altW. nici nu era de aşteptat .-, ca ^Administraţia Clinton să se lase im­presionată de obiecţiile de ordin moral pe ■ care parlamentarii români le-au formulat. Morala nu este sfetnicul cel mai bun în politică. Urmează să vedpm în ce, fel va jaleea lucrurile Alfred Moses odată ajuns în România. ,Va duce politica st'atnlni bineînţeles.; dar cu siguranţă-plă^rea lut de îi conversa cri re­prezentanţii PL ’93v şl ai PNŢGD va fi dintre cele mai nuari.

"Lucrul. ar putea să pară . fără. Impoi tariţS tn contextul relaţiilor dintre SUÂ şi România, dar obedienţa celor două partide nu poate ti trecută cu vederea Nici nou} > ambasador american 'riu o va face. ! ' ,

- Corespondenţă - specială de la l*« rt-au-Prlncc

ÎN HAITI E UN PIC MAI BINE!A 6-a zi, de cînd mă aflu în

Haiti' Calmul s-a restabilit a- proape. parţial, tn totalitate pe jumătate. Ca o dovadă, că de la etaiul unui hotel o cărămidă a- runcală de I» un geam a *ă- zut fără n face zgomot. ŞI eu am , rămas calm, fiindcă eram pe celălalt, trotuar..

•Obireiurl şl obiceiuri.. Am achi/iţionol un volum de etno­grafie şl t*>l<-lnr haitian, editat de, Statele Unite pentru uzul

hăxt'nsiţdfir, care habar n an,

nici nu le trece prin şi pe Un­

gă minte, că au tradiţii. Atum ştiu, Cîteva locuri:

1. „De-a hnha oaiha. numai pe întuneiic": parli'-iL>fl mimai oa­menii de culitai». E foarte amu­zant, fiindcă se eantă cu iutva- n»iile şl ăla fare e efisit, e pălit Că tot nu «e v»de.

2. „Dp a puia gaia”: tot un joc nocturn Se m**rge tn vtr- ful pici->aiHior la poi;ita t:u ş;â- ini şl se zuleşte, nu tn Kata. nu ’/.ulu, orice fiir.ţă cu pene. indiferent de *ex, f/icalnicii au O mare tlin 8 pentru cei rstr<* Înfăşoară cel mal repede un leu­

coplast pe clacul orătâniei. ®ar-- nea de pui,, de aceea, aici ( e»te o dpliratpsă rară. . . ..

3., „Mî/a cu obiecte": Cel ea- re slă la miză este' pălit |je«t“ palmă ’.cu diverse lucruri: an calmari, un fier de călcat, un

. pat de armă, o vlslă şi trebuie să ghicească, după ce se adună , deja de pp |os, da/>S se a1>ină, cine-i pălitorul. D w ă; nu ghi­ceşte, stă pină nu mai are ci­ne *ă ghtceaM>â.

4. ..Woodu pentru copiaşi": tai­nicul riinal-woji-Ii), al -i este a®. ce«ibil şl copiilor şl el constă din s'ihiit'iMlnl „uatnpiraşul >»tă tn poro“, „hai, să ităm cu fun- du n foc!" sau „mai cresta fii nil nasiil că p nra c.tnci* Copiii a- pli'-ă serios ritualul, iar păr*n ţii se stii'ă rf-> i-U. De aceea sint ţinuţi In Iiigider.

. Pante să apară uşor morbid , ceea ce vă relatez, de acea vă prezint un dans popular, cu stri­gături aferente, pe care le-am tradus. Dansul seamănă cu ciu­leandra noastră, cu bătuta pe loc (adică în incinta unde , *e dansea/fi) şi purtata de pe “«•- meş. Dansatoarele sint leit fe­tele de la Căpîlna, minus cos­tumaţia, relativ leleră de tot

Şi acum strigătul il^: „Frun­zuliţă n cinci cuvinte / A<M m> e pr-sedinie" sau .Tot pe loc, pe loe, pe loc / -*ă răciră nia- nioc‘‘ ori „H«ide, I"!» să te ţuo / vin*» SUA şi mă duc".

A^uin mă închei, tiinl^ă s-a lăsat frig, noaptea e ll'i'siuă, numai în deb itare lift» tn*na- re liii loc iluminatul stradal.

A iontl MtUNCU

ADEVARUl DE CLUJ I, 6 OCTOMBRIE, PAG. 12

Hctărirea Consiliului de conducere a F.C. „Universitatea” Clujîn şedinţa de’ marii,* 4 oclons- - Anaiuînd tos« ' 'aspectele le-

brie 1994 s-a întrunit Consiliu! gate de aceste evoluţii, Consi- de conducere al FC UNIVERS!- liul da Conducere al FC UNI­T A T E A Cluj-Napoca, care a u-, -.VERSîTATEA Cluj a hotărît: _ vut următoarea ordine de zi: ' 1. Toţi componenţii lotului

sînt penalizaţi cu 50 la sută din/drepturile materiale pe lu:ia^octombrie 1994. ' : V ;

2.' Ultim avertisment jucă- toriior: V V,':

© VOICA EUGEN repcîa- te abateri disciplinare;

Centrului de copii şi juniori, unde se formează schimbul .de irJine, rezultatele de pînă acum fiind foarte bune . în actualul campionat.; • ;

Se vor efectua lucrări de mo­dernizare; a vestiarelor clubu­lui din Parcul „IULIU IIAŢIE- GANU'V : — ’v

Pentru îmbunătăţirea; condi­ţiilor de masă ale Jucătorilor, clubul a dat în folosinţă: în

1. Analiza comportării, eclii pei în cele, 7 etape de campio­nat parcurse pînă în prezent.

2. Măsuri organizatorice-■■ 3. .Diverse,

La punctul ■ 1, aiializînd ' com-

Făcătoare do pînă^acum .^s-âu SABO RADU şi PAUL LE- ' Parcul „IULIU IIAŢIEGANU"desprins mai multe concluzii: ' VENTE — randament nccores- ,o modernă cantină restaurant,

fi lipsa de "dăruire şi anga- punzător. : în care jucătorii vor putea ser-jament în jocuri; ; V S-a solicitat, totodată, condu- vi: masa în condiţii deosebite-’

O nerespectarea sarcinilor de ’ cerii tehnice să îşi organizeze. Coasi;iul de Conducere apre- joc şi a tacticii stabilite; . . . . programul, de pregătire de aşa ciari că la condiţiile pe care

O lipsa de concentrare în - natură, ca rezultatele , şi_ poziţia 1» asisură sponsorul clubului, abordarea jocurilor şi mal ales în' clasament să fie. pe măsura' .Banca DACIA FELIX, rezulta*' a f i n a l u r i l o r în c a r e s-au pri- investiţiilor făcute la nivel, de tele nu onorează nici pe , de­mit goluri nepermis de, uşor; . ; club şi echipă. parte efortul depus, dar acordă

£ numărul mare de greşeli ' Ca. o primă măsură organiza- încredere conducerii tehnice'■ *'--- * torică, pentru perioada de în- . pentru a -remedia în . termen

trerupere a campionatului se cît maţ scurt , actuală poziţie a* va efectua un stagiu de prfe- , echipei, pentru ca . publicul, gătire centralizată la munte, spectator să aibă parte de cît' pentru îmbunătăţirea relaţiilor mai'm ulte satisfacţii din par- de joc şi a .capacităţii de efort.: în acelaşi'-timp,..lotul echipei va fi completat cu; jucători noi, pe posturile , deficitare, care să contribuie la - îmbunătăţirea ’ lo­tului. -., ■ - . . ,.’V.-.. ' .

S-au discutat şi problemele

individuale care au influenţat direct rezultatele finale (GLO­RIA ; Bistriţa 1-2 min. 84 VOI- CA), („U“ — FC ARGEŞ 3-3, IASKO, min. 84, 87), ,,U“ — STEAUA 0-1, (Voica), FC BRA­ŞOV — MU‘-' 0-1 (RIŢLI, min. 82).

Q absenţele Iul POJAR C. operat de menise şi a lui M. POPESCU, - operat de apendici­tă, ău avut o influenţă mare iu randamentul- echipei.

tea echipei de suflet a • julul. '

CONSILIUL I)E

CONDUCERE A F.C.

UNIVERSITATEA CLUJ

Clu-

Părerea unui „U”-istPe Remus Vlad l-am . întîlnit duminică la itri-.

buna oficială cu prilejul „matineului" atletic. Prilejul unui dialog despre fotbal, fireşte.

— Felicitări pentru 8-0. cu ASA. Dar ce s-a întîmplat, cura. explici, cele două scoruri. de 2-4

—. De. acord.: Numai că pe mine mă frămîntă pasa neagră prin care trece „U“. ;, ^

Şi pe mine mă frămîntă, îiindcă tn inima mea am rămas tot „U“-ist. Părerea mea este că echipa îşi caută drumul. Am toată încrederea In Ion Andone. Este un antrenor tînăr dar ipri- . ceput, cu un trecut fotbalistic de invidiat. Este ambiţios: şi. tenace. ; Trebuie- să izbîndească. - Nu­mai că lumea nu prea are răbdare, vrea totul

: ale _Corvinului cu,, CFR Timişoara m .depl sar , rapit3. de. parcă o echipă se construieşte pestedupa ce. ai condus cu, 2-1, . respectiv .acasa c noapte nu în - timp. Mai este şi o altă . faţetă: Tractorul? : . . . : v ; ‘ " , v jucătorii echipei se bucură azi de condiţii ma-

—; Defensiva este punctul4-nevralgic al Cor- teriale cum n-au. avut niciodată. Ce le-aş . 'ns-'vinului. Nu ara un portar de clasa pe care să proşa foştilor mei elevi este faptul că răspunsulmă'bizui. Partida cu Tractorul a fost ca un vis lor' faţă de Condiţiile de tare se bucură esteurît. Primirea rapidă a două goluri a fost ca o : mult sub aşteptări. Nu lipsa din formaţie.va lui directă Ja bărbie. K.0., : ce mai. Au venit apoi; ; -Marius Popescu şi Cristinel Pojar cîntăreşte de-celelalte ’ două goluri şi abia apoi echipa s-a, tre- , cisiv. în. prestaţia echipei (chiar dacă lipsa ce-zit, dar era- prea tîrziu. ' . • lor doi se resimte)-ci randamentul sub posibili-

- * y. '..j ___ - „ . . . -/ tăti al celorlalţi.,Moral şi psihic jucătorii sînt; . - Şi ţo u ş iîn d e c u rş de numa, o saptamma , îr^ rijorător de iabili. Aici trebuie acţionat; : Şl

-^ •.?*? ,,e^ e. 0- ^ 1 re” -a. nu numai de, către Ion-Andone. Jucătorii trebuie,—■ De acord. Diferenţa se explică prin nive— să înţeleagă că a lor este responsabilitatea re-

larea valorilor fapt şi mai evident în Divizia , venirii la prestaţii pe măsura valorii, lor- " Tre-,Naţională-Acum nu na ii există ,doar. două; e- ' buie multă, enorm de multă ambiţie, muncă şt

r

r

chipe care ,„făceau legea",-Steaua şi Dinanio.': Şi mai concret: Petrolul bate acasă, pe FC Ar­geş cu 5-0, pentru că -după numai o 'săptămiuă ■ să piardă cu scor de forfait la Baia MareT Ana- '■ lizînd rezultat cu rezultat îmi vei da dreptate, . indiferent de care echipă este vorba.

’ responsabilitate^ Am totuşi încredere că se va trece peste acest moment critic şi că echipa îşi va reveni. Să avem un pic de răbdare. De asta are nevoie şi Ton Andone.

>- A consemnat■* \ Victor MOREA:

Secvenţă artistică a ansamblului Palatului copiilor la ,.ma neul‘* atletic de duminică. Fotografia: Vlad CIIIHIţA. •

VOLEI: ", -;

SOMEŞ VICTORIA DEJ — TRACTORUL BRAŞOV 1—3

, (—6, 13, -13, —11)

matură, experimentată". '•:. Sîmbătă, 8 octombrie, la I uri derbi: Someş Victoria

' — „U“ ARDAF CLUJ. ; DIVIZIA „B“La Cluj-Napoca: CSS Viit CONIS Cluj (Lobonţ, Baîn prima etapă a diviziei „A“ _ j i_______

Someş Victoria „Papiu Ilarian1* Colcer, Pirtea.' lurian’ StuDej şi-a făcut debutul în com- Rus, Giurgiu, Rarău) — Cpania unei echipe venită r din > CAROMET Caransebeş 1-3 . (Superligă, Tractorul Braşov.' 14, :—7, -8); la Cîmpia TTuiiŞi experienţa braşovenilor şi-a ISCT (Bodocan,' Matei, -spus cuvintul, mai ales în fi- David, Iurian, Romcsik)—nalurile seturilor I I I şi IV. So- Rîmnicu Vîlcea 3-0 (5,- 9,meş; Victoria Dej (Schubert — mecuiri în cadrul etapei *a 1Truşcă (Dudescu) — Verdeş seria a Il-aţ la ’ fete: „tl‘!(Mătieş) — Dinu — Bal — Nă- Timişoara — „U“ SM IN\1săudean), după cele declarate 3-0; în campionatul;’ junior de antrenorul echipei, domnul" etapa Il-a: CSS Vii'torul'- Cprof. Ioan Buhăţel, „nu a pU- Cluj — CSS Dej -3-1 (—5tut depăşi, tracul debutului- Se- 14, 10), la băieţi; la 'fe te :tul III s-a pierdut;prin cîteva Unirea "CIui — CSS Origreşeli > individuale, datorate lip- 3-1. sei de experienţă; a dejenilor.Tractorul Braşov este o echipă: Dem. -ŞOF1

RUGBY: ÎN AŞTEPTAREA DERBIULUI

Voi începe cu meciul din „Cupa României" dintre „U1* 16 bruarie şi Precizia Săcele;-încheiat • cu zdrobitorul 65-7 (57-0 favoarea rugbiştilor . clujeni. Un joc bun, un util test pentru g: în vederea meciului c il... Dinamo Bucureşti, sîmbătă, 8 oc brie, ora 10,' Parcul „Iuliu Haţieganu", teren nr. li Va fi, pe clujeni, o reîntîlnire cu componenţii lotului naţional: N ichii Brinză, Flutur (titulari), plus Cilincă, Tămaş, Răcean şl-Buda:

: Dem. ŞOF!

re lucru. şi, in • consecinţă,; ’ au pierdut cu opt la patru.

Partida cu numărul doi a debutat catastrofal pentru sim­paticii noştri colegi de la „Me­sagerul transilvan", In : disputa

Cupa Presei la fotbal < >

„MESAGERUL TRANSILVAN"

APROAPE DE k.61

Prima zi a turneului de fot­bal dotat cu Cupa Presei a - . programat, ■ marţi, în . lipsa TVR-ul. Jun ii'*■ poştaşi au ţinut fantasticilor de' la „Adevărul de morţiş să- arate că- mînuiesc Cluj“, meciuri de o factură balonul cu_ aceeaşi dexteritate tehnică mai modestă. Demn de ca şi condeiul, aşa incit în pau- semnalat este , , însă .interesul . ză au intrat conduşi cu scorul manifestat faţă de;această com- de olnci la unu._ La reluare,petiţie care, dă prilejul ziarişti-, cm^ ^?ren_®,:11î . . e? Ralor să-şi demonstreze ş i . alte de rezervă a TVrUlui, inspiraţiavirtuţi în-afara acelora pe care lui Cod in Samoilă (a înscrisnu le prea arată în gazete. cinci goluri) a făcut ca scorul

Meciul ! inaugural a opus e- să capete o înfăţişare mai re-chipei corespondenţilor _ ;pe cea zonabilă. în final, şase la cincia Radioului. Remarcabilă preş- pentru TVRtaţia excelentă în poartă a ce­lor doi corespondenţi Media-

fax, Sorin Grecu şi George Pe-

trule, ca şi accidentarea golea-

dorului Bogdan Eduard de Ia „Evenimentul zilei". Specialiştii

în unde radio n-au arătat ma-

La ora cînd citiţi aceste rîn-

duri, în competiţie au debutat

şi leii neînfricaţi de la „Ade­vărul de Cluj'*. Ei i-au avut

ca adversari pe bancarii de la

„Dacfa Felix“,

m im it

-amde

CAMPIONATUL DE FOTBAL AL MEŞTEŞUGARILOR

Campionatul de fotbal al • cooperativelor meşteşugăreşti 1- anunţat din timp. De-acum ş-au desfăşurat două etape. înainte a ’vă etala rezultatele cîteva scUrte constatări; prima ar fi buria organizare a competiţiei asigurată de Clubul-mam Voinţa; al doi­lea — pasiunea şi dăruirea celor ce-şi dispută; întîietatea; trei — -Interesul in rindul spectatorilor, membrii familiilor jucătorilor- cooperatori meşteşugari, prezenţi mereu la partide pentru, susţi­nerea favoriţilor,; care; chiar dacă nu poartă nume sonore întilnite pe terenuri în partide de rezonanţă dovedesc un lucru foarte-im­portant, dragostea faţă de balonul rotund. Iată, în continuare, re­zultatele partidelor disputate îri! primele două etape:

# ETAPA I: Arta Jucăriilor — Munca Invalizilor 3-0 (au înscris /Lucian Pigleşan, Stelică Surdu'şi Marin Dragoste); Electromecanica —- Expo Mod ’94 2-2 (autorii golurilor: Doly .Tibor şi Alexandru Ţiriac,: respectiv Radu Păcurar şi Horaţiu Mureşan); Autoservice — Mobilă şi Jucării 4-1 (Dima Zaharie, G. Chirean, N. Chifor şi A. Eperesi au punctat pentru învingători, Viorel Roman pentru învinşi). ,

O ETAPA A 2-A: Autoservice — Expo Mod ’94 4-1 (autorii go­lurilor: Dima 2, Chifor şi Eperesi, respectiv Dorel Moldovan); Mun­ca Invalizilor — Mobilă şl Jucării 4-3 (G, Giurgiu 3 şi I. Moldovan : ‘au punctat pentru „invalizi", D. Cosma, Liviu Mîrza şi Sorin Si- mion pentru cei de la „jucării"); Electromecanica — Arta Jucări­ilor 5-2 (R. Păcurar 2, ,H. Mureşan 2 şi Geaba Szabo, respectiv T. Fărcaş şi T. Cimpeanu — autorii celor 7 goluri).

Ramona MOREA

Superligă la popice ^femlnîi

CONSTRUCTORUL — V O I ' SĂNĂTATEA ODORHEIUL SECUIESC 2330-2147 (5-1)

Fetele de la Cohstruc!- Gherla, jucînd din, nou arena, proprie din parcul şului, au repurţat cea- :di doua victorie în- actualul pionat, aducînd multe ' sati; ţii în rîndul iubitorilor tui sport, care au. umplut la refuz mica bază. sportivă, tîlnind pe mai experiment colege de la V6inţa-• Sănăi Odorheiul Secuiesc — o et cu vechj stagii în Superligă popicăresele din Gherla ai uşit să obţină o' victorie ritată, impunîndu-se încă. start, nelăsînd oaspetelor - o speranţă. Cea mal bună cătoare de la Constructorul fost Rodica Luca, CU ' 424 urmată de Adina Mureşan, 393 p.d., în timp ce de Ia pete s-a remarcat doar. St cu 385 p.d. în general. f din Odorheiul Secuiesc - aa voluat sub valoarea lor.

> (St

Autorizată prin S.C.nr.128/1991,

judecătoria Cluj-Napoca,

, înmatriculată la Oficiul Registrului

Comerfului judeţului Cluj, ,

sub nr. J/12/308/1991 din 22103.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE? IL IE CĂLIAN [ttdmoe §cf)ţ DAN

REBREANU (redactor $ef adjunct); V/VLER

CHIOREANU (redactor şef adjunct);

N ICOLAE VEREŞ (secretar genera! de

redacţie); ^NICOLAE PETCUî MARI A

SÂNGEOR2AN;\RAPUVIDA *stCTlîV

REDACŢIA; Cluj NapOCâ, sfr. Napoca nr.16

TELEFOANE; W oii {redatfo? Î1756? (red, Şef itdf. |i «erţtariatul de

r(dacţie); J174J8 }î 117490 (redactori) ; 117307 (administraţia şi ţotttabiliţate?

farului)] TELEX: 3H44; jfaxţ Î92S28* JiubKcitâte se priiiiejffe zljţmc îSriţre

(îfele S-t6, ttr. Napoca nr.î^ (la: jp'ârîerji SfeAifir JÎ dununica hîij, ţn/ormfă

feclaffif fi jiubliciţat.e, lâ Cele/oft 117304. Corectufa: 147822