+ All Categories
Home > Documents > N O T Ă D E F U N D A M E N T A R E ărârea Guvernului...

N O T Ă D E F U N D A M E N T A R E ărârea Guvernului...

Date post: 20-Jul-2019
Category:
Upload: phungnhan
View: 217 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
28
1 Hotărâre 957 2013- 12-04 Guvernul României privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.084/2012 pentru aprobarea indicatorilor tehnico- economici aferenţi obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare“, judeţul Satu Mare Monitorul Oficial al României nr 768 din 2013-12-10 N O T Ă D E F U N D A M E N T A R E la Hotărârea Guvernului nr. 957/2013 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1084/2012 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare”, județul Satu Mare Secţiunea 1 Titlul prezentului act normativ Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1084/2012 pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici ai obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare”, judeţul Satu Mare Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Descrierea situaţiei actuale Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare, are ca principal scop scoaterea traficului greu şi de tranzit din interiorul municipiului şi fluidizarea traficului intern şi internaţional, care intră în ţară prin partea de vest în zona localităţii Petea şi se desfăşoară pe DN 19 şi DN 19A. Înaintea demarării construcţiei de autostrăzi, drumuri naţionale, centuri ocolitoare, poduri şi pasaje în România, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. este obligată să aprobe proiectele de investiţii publice, în conformitate cu art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările și completările ulterioare, şi să stabilească necesarul de fonduri pentru investiţiile care se cuprind în programele de investiţii anuale. Traseul iniţial are o lungime de 19,545 km, viteza de proiectare fiind Vp=80km/h, se desprinde de DN19A (km 41+900) care este km 0+000 al variantei şi are o direcţie sud-nord la limita vestică a Parcului Industrial Sud Satu Mare, traversând la km 1+420 pârâul Homorodu Vechi cu un pod de 18 m, iar la km 6+140 traversează CF 402 Oradea – Halmeu şi DJ 194 cu un pasaj superior având lungimea de 110,90 m. Ținând cont că în această parte a
Transcript

1

Hotărâre 957

2013-12-04

Guvernul României

privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.084/2012 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare“, judeţul Satu Mare

Monitorul Oficial al României nr 768 din 2013-12-10

N O T Ă D E F U N D A M E N T A R E la Hotărârea Guvernului nr. 957/2013

privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1084/2012 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de

investiții „Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare”, județul Satu Mare

Secţiunea 1

Titlul prezentului act normativ

Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1084/2012 pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici ai obiectivului de investiţii

„Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare”, judeţul Satu Mare

Secţiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea situaţiei actuale

Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare, are ca principal scop scoaterea traficului greu şi de tranzit din interiorul municipiului şi fluidizarea traficului intern şi internaţional, care intră în ţară prin partea de vest în zona localităţii Petea şi se desfăşoară pe DN 19 şi DN 19A. Înaintea demarării construcţiei de autostrăzi, drumuri naţionale, centuri ocolitoare, poduri şi pasaje în România, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. este obligată să aprobe proiectele de investiţii publice, în conformitate cu art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările și completările ulterioare, şi să stabilească necesarul de fonduri pentru investiţiile care se cuprind în programele de investiţii anuale. Traseul iniţial are o lungime de 19,545 km, viteza de proiectare fiind Vp=80km/h, se desprinde de DN19A (km 41+900) care este km 0+000 al variantei şi are o direcţie sud-nord la limita vestică a Parcului Industrial Sud Satu Mare, traversând la km 1+420 pârâul Homorodu Vechi cu un pod de 18 m, iar la km 6+140 traversează CF 402 Oradea – Halmeu şi DJ 194 cu un pasaj superior având lungimea de 110,90 m. Ținând cont că în această parte a

2

municipiului se află zona industrială Satu Mare, s-a prevăzut realizarea de bucle şi bretele pentru deservirea acestei zone. În anul 2012 s-a realizat o revizuire a studiului de Fezabilitate pentru o lungime de 13,572 km având același punct de pornire DN19A km 41+900 cu finalizare în DN19A km 55+000. Ulterior s-a stabilit împreună cu autorităţile locale ca tronsonul avizat în 2012 să continue de la intersecţia cu Str. Aurel Vlaicu – spre zona km 13+500 – km 16+800 pentru ca traseul variantei de ocolire să treacă la o distanţă de 100 m faţă de zonele delimitate prin PUZ-ul aprobat şi să canalizeze traficul generat de dezvoltările industriale şi comerciale Ansamblu Comercial Rachel, Corp Administrativ cu depozit PUZ aprobat cu HCL 81/2002 (partea dreapta a viitoarei variante), Karo Romania SRL partea stângă faţă de spaţii de depozitare PUZ aprobat cu HCL 20/2011), Se continuă spre intersecţia cu Str. Botizului Gorunului şi Lazărului – în zona km 16+100 – km 16+300 traseul variantei de ocolire trece la o distanţă de aprox. 200 m faţă de zona delimitată prin PUZ-ul aprobat (pe stânga DJ-ului 194); în zona km 16+300 – km 16+350 traseul variantei de ocolire trece pe limita suprafeţei de Exploatare agricola PUZ aprobat cu HCL 306/200, iar în zona km 16+800 – km 17+000 traseul variantei de ocolire trece la o distanţă de aproximativ 700 m faţă Parc turistic Sanaqua, PUZ aprobat cu HCL 30/2009. Traseul are o lungime de 19,540 km. Astfel, se doreşte modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1084/2012, din punct de vedere al lungimii traseului, şi al valorii investiţiei, având în vedere că lungimea traseului precedent a fost de 13,572 km, iar în prezent se propune ca lungimea traseului să fie de 19,540 km.

11. În cazul proiectelor de acte normative care transpun legislaţie comunitară sau creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia, se vor specifica doar actele comunitare în

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

3

cauză, însoţite de elementele de identificare ale acestora 2. Schimbări preconizate

DATELE TEHNICE ALE LUCRĂRII 1.1. Descrierea investiţiei

Traseul viitoarei variante se desprinde din DN 19A (km 41+900) care este km 0+000 al variantei şi are o direcţie sud – nord la limita vestică a Parcului Industrial Satu Mare, traversând la km 1+420 pârâul Homorodul Vechi cu un pod de 18,00 m, iar la km 6+140 traversează CF 402 Oradea – Halmeu şi DJ 194 cu un pasaj superior având lungimea de 78,00 m. Ţinând cont de faptul că în această parte a municipiului se află zona industrială Satu Mare, s-a prevăzut realizarea de bucle şi bretele pentru deservirea acestei zone. După traversarea căii ferate, traseul variantei de ocolire se îndreaptă către nord – vest, intersectându-se cu DN 19 (km 128+000) Oradea – Satu Mare, la km 9+665. Această intersecţie va fi amenajată denivelat cu un pasaj superior având lungimea de 63,40 m, inclusiv realizarea unei intersecţii la nivel. În continuare varianta traversează râul Someş în zona km 11+645 cu un pod cu lungimea de 640 m (inclusiv viaductele de acces la pod) între digurile de apărare ale municipiului. După traversarea râului Someş varianta intersectează DN 19A (km 55+000) la km 13+572 al variantei unde va fi amenajată o intersecţie la nivel giraţie.

1.2. Traseul în plan Traseul variantei de ocolire conţine elemente geometrice în plan şi în profil longitudinal corespunzătoare vitezei de proiectare Vp=80km/h cu excepţia tronsonului cuprins între DN 19A (km 13+590) şi DN 19 (km 19+540 – sfârşitul variantei de ocolire) unde viteza de proiectare este de Vp=100 km/h. Varianta de ocolire este un drum de clasă tehnică III (km 0+000 – km 5+600) respectiv clasa tehnică II (km 5+600 – km 19+540).

1.3. Profilul longitudinal Elementele geometrice în profil longitudinal sunt proiectate conform STAS 863-85 pentru viteza de proiectare de 80 – 100 km/h. În profil longitudinal varianta de ocolire urmăreşte terenul natural cu un rambleu ce are înălţime medie de

4

1,50 – 2,00 m. Au fost adoptate următoarele elemente geometrice:

Declivitatea longitudinală maximă în lungul drumului: 1,85 %;

Declivitatea longitudinală maximă la rampele podurilor şi pasajelor: 3,00 %;

Razele minime verticale: concave – 4 250 m, convexe – 6 000 m.

1.4. Profilul transversal tip Profilul transversal tip este cel prevăzut pentru un drum de clasă tehnică II, respectiv III: Drum de clasă tehnică III – km 0+000 + km 5+600

- Parte carosabilă: 2x3,50 m; - Acostamente: 2x1,50 m, din care banda de

încadrare 2x0,75 m; Total lăţime secţiune transversală (platformă): 10 m - Fâşie destinată parapetului: 1,00 m; - Şanţuri pereate: 2x2,50 m; - Zona de siguranţă: 2x1,50 m.

Drum de clasă tehnică II –km 5+600 km + 19+540 - Parte carosabilă: 2x7,00 m; - Separator de fluxuri de circulaţie: 1x1,50 m - Acostamente: 2x1,50 m, din

care banda de încadrare 2x0,75 m; Total lăţime secţiune transversală (platformă): 18,50 m - Fâşie destinată parapetului: 1,00 m; - Şanţuri pereate: 2x2,50 m; - Zona de siguranţă: 2x1,50 m. 1.5. Structura rutieră

Structura rutieră propusă pentru realizarea variantei de ocolire este următoarea: Km 0+000 – km 10+050

- 4 cm mixtură asfaltică stabilizată cu fibre celulozice MAS16

- 6 cm beton asfaltic deschis cu criblură BAD25 - 6 cm anrobat bituminos AB2 - strat antifisură - 23 cm balast stabilizat cu lianţi hidraulici - 25 cm balast - 20 cm strat de forma din balast.

km 10+050 – km 19+540 - 4 cm mixtură asfaltică stabilizată cu fibre

celulozice MAS16

5

- 6 cm beton asfaltic deschis cu criblură BAD25 - 6 cm anrobat bituminos AB2 - strat antifisură - 23 cm balast stabilizat cu lianţi hidraulici - 35 cm balast - 20 cm strat de forma din balast.

Structura rutieră propusă este rezistentă la acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ.

1.6. Terasamente Volumele de terasamente necesare pentru execuţia lucrărilor la varianta de ocolire au fost stabilite prin analiza modelului digital de teren cu programul Mx, pe baza ridicărilor topografice.

1.7. Lucrări de colectare şi evacuare a apelor Sistemul natural de scurgere existent înaintea construcţiei drumului va fi menţinut prin execuţia de poduri şi podeţe. La baza taluzului de rambleu se vor executa şanţuri pavate din beton de colectare a apelor pluviale de pe zona drumului. Şanţurile trapezoidale sunt prevăzute cu adâncimea de 50 cm. Tipurile de lucrări prevăzute înainte de descărcare pentru epurarea apelor pluviale care spală poluanţii depuşi pe platforma variantei de ocolire sunt:

Bazine de sedimentare Separatoare de grăsimi

La înălţimi mai mari de 3,00 m apele de pe platforma drumului vor fi colectate prin rigole de acostament din beton şi descărcate pe taluz prin caşiuri. În zonele unde nu există emisari s-au prevăzut bazine de retenţie. Au fost prevăzute podeţe cu deschideri cuprinse între 2,00 m – 5,00 m. Au fost prevăzute podeţe cu deschideri cuprinse între 2,00 m - 5,00 m conform tabelelor următoare:

Nr. crt.

Poziţia kilometrică

Lumina podeţ (m) Observaţii

2,00 4,00 5,00

1 0+173 * descărcare 2 0+300 * bazin retenţie 3 0+470 * descărcare 4 0+650 * bazin retenţie 5 0+889 * descărcare; oblic

6

6 1+186 * descărcare 7 1+623 * descărcare; oblic 8 1+978 * descărcare; oblic 9 2+200 * descărcare 10 2+348 * descărcare 11 2+400 * descărcare 12 2+700 * descărcare 13 3+050 * descărcare 14 3+250 * descărcare 15 3+424 * descărcare; oblic 16 3+513 * descărcare; oblic 17 3+750 * bazin retenţie 18 3+907 * descărcare 19 4+324 * descărcare 20 4+461 * descărcare 21 4+750 * bazin retenţie 22 5+200 * bazin retenţie 23 5+512 * descărcare 24 5+855 * descărcare 25 6+550 * descărcare; oblic 26 7+746 * descărcare; oblic 27 7+757 * descărcare; oblic 28 8+027 * bazin retenţie 29 8+189 * bazin retenţie 30 8+371 * descărcare; oblic 31 8+565 * bazin retenţie 32 8+763 * descărcare; oblic 33 9+000 * bazin retenţie 34 9+232 * bazin retenţie 35 10+050 * bazin retenţie 36 10+415 * descărcare; oblic 37 10+600 * descărcare 38 10+800 * bazin retenție 39 11+250 * descărcare

40 12+131 * bazin retenţie; oblic

41 12+400 * bazin retenţie 42 12+700 * descărcare 43 12+850 * bazin retenţie 44 13+307 * descărcare 45 13+752 * descărcare 46 13+876 * descărcare

7

47 14+092 * bazin retenţie 48 14+200 * descărcare 49 14+367 * descărcare 50 14+550 * bazin retenţie 51 14+850 * bazin retenţie 52 15+039 * descărcare 53 15+250 * bazin retenţie 54 15+450 * bazin retenţie 55 16+450 * bazin retenţie 56 16+717 * descărcare 57 17+050 * descărcare 58 17+350 * descărcare 59 17+600 * bazin retenţie 60 18+000 * bazin retenţie 61 18+500 * bazin retenţie 62 18+850 * descărcare 63 19+000 * bazin retenţie 64 19+250 * bazin retenţie 65 19+477 * bazin retenţie

1.8. Lucrări de consolidări versanţi,

terasamente Soluţiile constructive pentru lucrările de consolidare ale terasamentelor s-au analizat având în vedere următoarele aspecte:

asigurarea elementelor geometrice ale platformei drumului;

susţinerea platformei drumului şi consolidarea acesteia;

consolidarea şi stabilizarea taluzurilor de rambleu; sporirea capacitaţii portante a terenurilor slabe de

fundare; drenarea apelor subterane; limitarea amprizei drumului cu structuri de sprijin,

limitare impusă de existenţa unor obstacole (proprietăţi, utilităţi) sau lungimi mari ale taluzurilor. S-au prevăzut următoarele categorii de lucrări:

saltea ranforsată cu geogrile; perna din material local stabilizată cu lianţi

hidraulici; protecţia taluzurilor cu georetele biodegradabil; structura de sprijin din pământ armat cu faţa văzută

8

din elemente prefabricate din beton; structuri de sprijin din beton armat cu fundare

directă. 1.9. Noduri rutiere

Legătura între varianta de ocolire şi reţeaua rutieră a regiunii traversate este prevăzută a se realiza printr-un sistem de noduri rutiere. Proiectarea acestui sistem s-a realizat în funcţie de:

Principalele localităţi ce trebuie deservite;

Caracteristicile reţelei rutiere regionale;

Condiţiile de circulaţie ce trebuie asigurate pe varianta de ocolire.

În urma consultării autorităţilor locale cât şi a studiului de trafic a reieşit necesitatea amenajării legăturii variantei de ocolire cu reţeaua rutieră existentă conform celor prezentate în tabelul de mai jos:

Nr. crt. Poz. km Denumire nod

1 6+140 Sud Satu Mare

2 9+665 DN 19

3 13+590 DN 19A

4 16+288 DJ 194

Pentru fiecare dintre nodurile variantei de ocolire şi la rampele pasajelor pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale s-au prevăzut şanţuri pereate şi dispozitive de epurare (bazine decantoare, separatoare de grăsimi). S-au prevăzut lucrări de protejare a participanţilor la trafic (parapete metalic zincat) pe întreaga lungime a rampelor nodurilor rutiere.

1.10. Drumuri colectoare

Traseul variantei de ocolire intersectează o serie de drumuri locale existente. Legătura variantei de ocolire cu aceste drumuri locale s-a făcut prin amenajarea unor intersecţii la nivel cu racordări simple.

1.11. Lucrări de poduri şi pasaje

Lucrările de artă aferente variantei de ocolire Satu Mare sunt: a) Poduri peste cursuri de apă; b) Pasaje pe varianta de ocolire peste alte căi rutiere şi

9

peste CF. 1.11.1. Pod peste Pârâul Homorodul Vechi, km

1+420 Podul de la km 1 + 420, supratraversează oblic (la 66 grade) pârâul Homorodul Vechi şi are o lungime totală de 28.90 m. Suprastructura are o lungime de 18.40 m şi este alcătuită din 9 grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente tip “dublu T” dispuse joantiv. Grinzile au lungimea de 18.00 m şi înălţimea de 0.80 m. Conlucrarea între grinzi se face cu o placă de suprabetonare din beton armat. Calea pe pod, alcătuită din două benzi de circulaţie 2 x 3.90 m, este mărginită de o parte şi de altă de trotuare cu lăţimi totale de 1.50 m. Podul este prevăzut la marginea părţii carosabile cu parapeţi de siguranţă cu nivel de protecţie H4b, iar la marginea trotuarelor cu parapeţi pietonali. Culeele pasajului sunt de tip masiv din beton armat fundate indirect prin intermediul unor piloţi foraţi de diametru mare (Ø=1.08m). Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri întoarse, plăci de racordare şi sferturi de con, amplasarea podului făcându-se pe un regim de albie amenajat.

1.11.2. Pasaj peste CF402, km 6+140 Pasajul supratraversează calea ferată 402 ce face legătura între Oradea şi Halmeu şi două bretele ce fac parte din reţeaua nodului de la km 6+140. Pasajul este alcătuit din 2 structuri “gemene”, câte una pentru fiecare sens de circulaţie şi are o lungime totală de 118.90 m, din care suprastructura are 111.30 m. Gabaritul peste CF este de 7.50 m iar oblicitatea de 55 grade stânga. Suprastructura este continuizată pe pile şi prezintă 5 deschideri (21.90 + 3 x 22.50 + 21.90) m. În secţiune transversală sunt prevăzute 8 grinzi din beton armat precomprimat tronsonate cu înălţimea de 1.03 m. Conlucrarea între grinzi se face cu o placă de suprabetonare din beton armat, iar continuizarea se realizează prin intermediul unor antretoaze masive de beton armat. Calea pe pod are o lăţime de 2 x 3.90 m şi este încadrată de trotuare de 1.00 m, lumina dintre cele 2 structuri „gemene” fiind de 0.20 m. Pasajul este prevăzut la marginea părţii carosabile cu parapeţi de siguranţă cu nivel de protecţie H4b, iar la marginea trotuarelor cu parapeţi pietonal. Pe deschiderile situate deasupra liniilor

10

de cale ferată şi a bretelelor de acces la nod a fost prevăzută de asemenea plasa de siguranţă cu înălţimea de 2.50 m. Culeele pasajului sunt de tip înecat din beton armat, fundate indirect prin intermediul unor piloţi foraţi de diametru mare Ø=1.08 m. Pilele sunt lamelare, cu secţiune variabilă, din beton armat şi ajung la o înălţime maximă de cca. 11.00 m, fundate indirect. Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri întoarse, plăci de racordare şi sferturi de con. Pasajul este prevăzut a se ilumina.

1.11.3. Pod peste Canal ( pârâul Bălcaia 1), km 7+040

La km 7+040 centura ocolitoare traversează oblic (la 70 grade) un canal cu un pod cu lungimea totală de 18.10 m, din care suprastructura are lungimea de 10.40 m. Suprastructura este alcătuită din 16 grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente tip “T întors”, dispuse joantiv, pentru fiecare structură. Grinzile au lungimea de 10.00 m şi înălţimea de 0.52 m. Conlucrarea între grinzi se face cu o placă de suprabetonare din beton armat. Calea pe pod este alcătuită din două benzi 2 x 3.90 m pe fiecare sens de circulaţie, este mărginită doar spre exterior de trotuare cu lăţimi totale de 1.50 m. Podul este prevăzut la marginea părţii carosabile cu parapeţi de siguranţă cu nivel de protecţie H4b, iar la marginea trotuarelor cu parapeţi pietonali. Culeele pasajului sunt de tip masiv din beton armat fundate indirect prin intermediul unor piloţi foraţi de diametru mare, Ø=1.08 m. Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri întoarse, plăci de racordare şi sferturi de con, amplasarea podului făcându-se pe un regim de albie amenajat.

1.11.4. Pasaj peste DN19, km 9+665 Varianta ocolitoare a municipiului Satu Mare supratraversează DN19 ce face legătura între Oradea şi Satu Mare, prin intermediul unui pasaj, alcătuit din 2 structuri “gemene”, câte una pentru fiecare sens de circulaţie, având o lungime totală de 81.60 m, din care suprastructura are 63.40 m. Gabaritul asigurat la trecerea peste drumul naţional este de 5.50 m, iar deschiderile podului dau posibilitatea amenajării unei intersecţii cu

11

giraţie la nivelul inferior. Suprastructura este proiectată ca structură continuă pe 3 deschideri (21.20+21.00+21.20), fiind alcătuită în secţiune transversală din 8 grinzi prefabricate precomprimate tronsonate cu înălţimea de 1.03 m. Conlucrarea între grinzi se face prin intermediul unei plăci de suprabetonare iar continuizarea prin intermediul unor antretoaze masive de beton armat, reducându-se astfel substanţial atât numărul de aparate de reazem cât şi al rosturilor de dilataţie. Calea pe pod este alcătuită din două benzi 2 x 3.90 m pe fiecare sens de circulaţie, este mărginită doar spre exterior de trotuare cu lăţimi totale de 1.50 m. Podul este prevăzut la marginea părţii carosabile cu parapeţi de siguranţă cu nivel de protecţie H4b, iar la marginea trotuarelor cu parapeţi pietonali. Culeele pasajului sunt de tip masiv din beton armat şi sunt fundate indirect prin intermediul unor piloţi foraţi cu diametrul mare Ø=1.08 m. Pilele sunt lamelare, cu secţiune variabilă, din beton armat şi ajung la o înălţime maximă de cca. 7.50 m, fundate indirect. Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri întoarse, plăci de racordare şi sferturi de con. Pasajul este prevăzut a se ilumina.

1.11.5. Pod peste râul Someş, km 11+645 Podul peste Someş este cu siguranţă cea mai spectaculoasă lucrare de artă de pe varianta ocolitoare a municipiului Satu Mare, având o lungime totală de 651.15 m. Podul este alcătuit în ansamblul lui, din 2 structuri „gemene”, câte una pentru fiecare sens de circulaţie. Suprastructura principală a podului (cea care traversează albia minoră a râului Someş), este o grindă continuă pe 3 deschideri (80.00 + 120.00 + 80.00 m) cu înălţime variabilă, şi are o structură mixtă cu conlucrare oţel – beton. Accesul la pod se face prin intermediul a două viaducte adiacente având lungimi de 6 x 40.00 m, respectiv 3 x 40.00 m ce au o structură alcătuită din grinzi simplu rezemate de beton armat precomprimat. Suprastructura podului cu structură mixtă cu conlucrare oţel – beton are 2 grinzi metalice cu înălţime ce variază de la 2.50 m în câmp la 5.00 m pe reazmele

12

intermediare şi respectiv 1.90 m la capete. Distanţa între grinzi este de 6.00 m. Conlucrarea între grinzi se face prin intermediul antretoazelor, a contravântuirilor şi a plăcii carosabile. Placa carosabilă este din beton armat şi este precomprimată în zona rezemării pe pile. Viaductele de acces pornesc din spatele digurilor de apărare ale Someşului, având intradosul tablierului situat cu cca. 2.00 m deasupra coronamentului digului. Calea pe pod are o lăţime de 2 x 3.90 m pentru fiecare sens de circulaţie. Podul este prevăzut la marginea părţii carosabile cu parapeţi de siguranţă cu nivel de protecţie H4b, iar la marginea trotuarelor cu parapeţi pietonali. Culeele podului sunt masive fiind situate, aşa cum am mai spus în spatele digurilor de apărare existente. Culeele sunt fundate indirect prin intermediul unor piloţi foraţi de diametru mare Ø=1.08 m. Pilele sunt lamelare din beton armat, au înălţimi cuprinse între 6.50 şi 8.50 m şi sunt fundate indirect prin intermediul unor piloţi foraţi de diametru mare Ø=1.08 m. Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri întoarse, plăci de racordare şi sferturi de con. Podul este prevăzut a se ilumina.

1.11.6. Pasaj peste DN19 A, km 13+590 Varianta ocolitoare a municipiului Satu Mare supratraversează DN19A ce face legătura între Satu Mare şi localitatea Petea, prin intermediul unui pasaj, alcătuit din 2 structuri “gemene”, câte una pentru fiecare sens de circulaţie, având o lungime totală de 90.60 m, din care suprastructura are 72.40 m. Gabaritul asigurat la trecerea peste drumul naţional este de 5.50 m, iar deschiderile podului dau posibilitatea amenajării unei intersecţii cu giraţie la nivelul inferior. Suprastructura este proiectată ca structură continuă pe 3 deschideri (24.20+24.00+24.20), fiind alcătuită în secţiune transversală din 8 grinzi prefabricate precomprimate tronsonate cu înălţimea de 1.03 m. Conlucrarea între grinzi se face prin intermediul unei plăci de suprabetonare iar continuizarea prin intermediul unor antretoaze masive de beton armat, reducându-se astfel substanţial atât numărul de apărate de reazem cât şi al rosturilor de dilataţie.

13

Calea pe pod este alcătuită din două benzi 2 x 3.90 m pe fiecare sens de circulaţie, este mărginită doar spre exterior de trotuare cu lăţimi totale de 1.50 m. Podul este prevăzut la marginea părţii carosabile cu parapeţi de siguranţă cu nivel de protecţie H4b, iar la marginea trotuarelor cu parapeţi pietonali. Culeele pasajului sunt de tip masiv din beton armat şi sunt fundate indirect prin intermediul unor piloţi foraţi cu diametrul mare Ø=1.08 m. Pilele sunt lamelare, cu secţiune variabilă, din beton armat şi ajung la o înălţime maximă de cca. 7.50 m, fundate indirect. Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri întoarse, plăci de racordare şi sferturi de con. Pasajul este prevăzut a se ilumina.

1.11.7. Pasaj peste DJ194, km 16+288 Varianta ocolitoare a municipiului Satu Mare supratraversează DJ194, ce face legătura între Lazuri şi Satu Mare, prin intermediul unui pasaj, alcătuit din 2 structuri “gemene”, câte una pentru fiecare sens de circulaţie, având o lungime totală de 119.10 m, din care suprastructură are 108.40 m. Gabaritul asigurat la trecerea peste drumul naţional este de 5.50 m, iar deschiderile podului dau posibilitatea amenajării unei intersecţii cu giraţie la nivelul inferior. Suprastructura este proiectată ca structură continuă pe 4 deschideri (24.20+2x30.00+24.20), fiind alcătuită în secţiune transversală din 8 grinzi prefabricate precomprimate tronsonate cu înălţimea de 1.03 m. Conlucrarea între grinzi se face prin intermediul unei plăci de suprabetonare iar continuizarea prin intermediul unor antretoaze masive de beton armat, reducându-se astfel substanţial atât numărul de aparate de reazem cât şi al rosturilor de dilataţie. Calea pe pod este alcătuită din două benzi 2 x 3.90 m pe fiecare sens de circulaţie, este mărginită doar spre exterior de trotuare cu lăţimi totale de 1.50 m. Podul este prevăzut la marginea părţii carosabile cu parapeţi de siguranţă cu nivel de protecţie H4b, iar la marginea trotuarelor cu parapeţi pietonali. Culeile pasajului sunt de tip masiv din beton armat, iar fundarea se face prin intermediul unui radier din beton armat, pe piloţi foraţi de diametru mare cu diametrul de

14

1.08 m. Pilele sunt lamelare, cu secţiune variabilă, din beton armat şi ajung la o înălţime maximă de cca. 7.50 m, fundate indirect prin intermediul unor piloţi foraţi cu diametrul mare Ø=1.08m. Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri întoarse pentru rampa Zalău, iar pe rampa Satu Mare cu o structură de sprijin din pământ armat cu parament vertical, care permite amplasarea celor două bretele în imediata apropiere a rampei la capetele pasajului se vor amplasa şi plăci de racordare cu terasamentele. Pasajul este prevăzut a se ilumina.

1.11.8. Pasaj peste DJ194A, km 16+846 Varianta ocolitoare a municipiului Satu Mare supratraversează sub un unghi de 66 de grade DJ194A, ce face legătura între Micula şi Satu Mare, prin intermediul unui pasaj, alcătuit din 2 structuri “gemene”, având o lungime totală de 116.20 m, din care suprastructura are 108.40 m. Gabaritul asigurat la trecerea peste drumul naţional este de 5.50 m. Suprastructura este proiectată ca structură continuă pe 4 deschideri (24.20+2x30.00+24.20m), fiind alcătuită în secţiune transversală din 8 grinzi prefabricate precomprimate tronsonate cu înălţimea de 1.03 m. Conlucrarea între grinzi se face prin intermediul unei plăci de suprabetonare iar continuizarea prin intermediul unor antretoaze masive de beton armat, reducându-se astfel substanţial atât numărul de aparate de reazem cât şi al rosturilor de dilataţie. Calea pe pod este alcătuită din două benzi 2 x 3.90 m pe fiecare sens de circulaţie, este mărginită doar spre exterior de trotuare cu lăţimi totale de 1.50 m. Podul este prevăzut la marginea părţii carosabile cu parapeţi de siguranţă cu nivel de protecţie H4b, iar la marginea trotuarelor cu parapeţi pietonali. Culeile pasajului sunt de tip înecat din beton armat şi sunt alcătuite din câte 2 stâlpi cu lăţime variabilă, încastraţi la partea superioară în bancheta de rezemare a grinzilor. Fundarea se face indirect prin intermediul unui radier din beton armat şi piloţi foraţi de diametru mare cu diametrul de 1.08 m. Pilele sunt lamelare, cu secţiune variabilă, din beton

15

armat şi ajung la o înălţime maximă de cca. 9.00 m, fundate indirect prin intermediul unor piloţi foraţi cu diametrul mare Ø=1.08 m. Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri întoarse, plăci de racordare şi sferturi de con. Pasajul este prevăzut a se ilumina.

1.11.9. Pod peste Canal, km 17+482 Podul de la km 17+482, traversează oblic ( la 80 grade) un canal de desecare şi are o lungime totală de 17.50 m, fiind alcătuit din două structuri independente, câte una pentru fiecare sens de circulaţie. Suprastructura fiecărei căi, are o lungime de 10.40 m şi este alcătuită din 16 grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente tip ┴ dispuse joantiv. Grinzile au lungimea de 10.00 m şi înălţimea de 0.52 m. Conlucrarea între grinzi se face cu o placă de suprabetonare din beton armat. Calea pe pod, alcătuită din două benzi de circulaţie 2 x 3.90 m, pentru fiecare din cele două structuri şi două trotuare cu lăţimea efectivă de 1.50 m amplasate la marginile exterioare ale podului. Podul este prevăzut la marginea părţii carosabile cu parapeţi de siguranţă cu nivel de protecţie H4b, iar la marginea trotuarelor cu parapeţi pietonali. Culeile pasajului sunt de tip masiv din beton armat fundate indirect. Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri întoarse, plăci de racordare şi sferturi de con. 1.11.10. Pasaj peste CF 402, km 18+296 La km 18+296, varianta ocolitoare supratraversează cu oblicitate de 82 grade stânga, calea ferată 402 ce face legătura între Oradea şi Halmeu, prin intermediul unui pasaj alcătuit din două structuri independente “gemene”. Pasajul are o lungime totală de 86.00 m, din care suprastructura are 78.40 m. Pasajul peste CF respectă normele de gabarit prevăzute în STAS 4392 - 84. În situaţia dată gabaritul CF de liberă trecere respectă înălţimea minimă de 7.50 m. Suprastructura este proiectată ca structură continuă pe 3 deschideri (24.20+30.00+24.20m), fiind alcătuită în secţiune transversală din 8 grinzi prefabricate precomprimate tronsonate cu înălţimea de 1.03 m. Conlucrarea între grinzi se face prin intermediul unei plăci de suprabetonare iar continuizarea prin intermediul

16

unor antretoaze masive de beton armat, reducându-se astfel substanţial atât numărul de aparate de reazem cât şi al rosturilor de dilataţie. Calea pe pod, alcătuită din două benzi de circulaţie 2 x 3.90 m, pentru fiecare din cele două structuri şi două trotuare cu lăţimea efectivă de 1.50 m amplasate la marginile exterioare ale podului. Podul este prevăzut la marginea părţii carosabile cu parapeţi de siguranţă cu nivel de protecţie H4b, iar la marginea trotuarelor cu parapeţi pietonali. Culeile pasajului sunt de tip înecat din beton armat şi sunt alcătuite din câte 2 stâlpi cu lăţime variabilă, încastraţi la partea superioară în bancheta de rezemare a grinzilor. Fundarea se face indirect prin intermediul unui radier din beton armat şi piloţi foraţi de diametru mare cu diametrul de 1.08 m. Pilele sunt lamelare, cu secţiune variabilă, din beton armat şi ajung la o înălţime maximă de cca. 11 .00 m, fundate indirect prin intermediul unor piloţi foraţi cu diametrul mare Ø=1.08 m. Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri întoarse, plăci de racordare şi sferturi de con.

1.12. Dotări ale drumului (parcări, baze de întreţinere şi deszăpezire) Pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii variantei de ocolire în condiţii normale precum şi pentru asigurarea serviciilor necesare utilizatorilor drumului sunt necesare prevederea de parcări. Acestea au fost amplasate la următoarele poziţii kilometrice:

- Km 7+400 – dreapta; - Km 7+550 – stânga.

Parcarea conţine: - Staţie alimentare cu carburanţi; wc public; mic

punct comercial; - Staţie epurare mecano-biologică; staţie pompe ape

uzate; - Parcare autocamioane şi autobuze; parcare

autoturisme; - Mese, bănci şi copertină; spaţii protecţie - Post trafo; puţ împrejmuit; rezervor apă; separator

produse petroliere; - Platformă containere ecologice; împerjmuire

17

exterioară. Structură rutieră proiectată este următoarea: 22 cm BcR 3,5; 12 cm piatră spartă; 30 cm balast; 15

cm strat de forma din balast. 1.13. Intersecţii la nivel cu alte căi de

comunicaţie La drumurile intersectate de variantă de ocolire, au fost prevăzute intersecţii la nivel tip „giraţie” şi intersecţii la nivel tip „T”. Intersecţiile la nivel tip „giraţie” au fost prevăzute

la următoarele poziţii kilometrice: - Km 0+000 – intersecţie cu DN 19 A (km

41+900); - Km 19+540 – intersecţie cu DN 19 (km

135+960). Intersecţia la nicel tip „T” a fost prevăzută la

următoarea poziţie kilometrică: - Km 1+900 – intersecţie cu str. Parc Industrial

Sud Satu Mare. 1.14. Mutări şi protejări instalaţii Categoriile de instalaţii pentru care sunt necesare lucrări de mutări/protejări sunt:

- Reţele electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune; Reţele telecomunicaţii

- Reţele gaze naturale; Reţele alimentare cu apă; Reţele canalizare

1.15. Lucrări hidrotehnice Diverse tipuri de protecţii sunt aplicate pe lungimi variabile în funcţie de impactul cursului de apă asupra infrastructurii drumului:

- Protecţie albie cu ziduri şi saltele din gabioane; - Protecţie albie cu pereu de beton şi grindă de beton

înglobată în prism de anrocamente. 1.16. Siguranţa circulaţiei Parapeţi de protecţie

Pentru siguranţa participanţilor la trafic, la marginile părţii carosabile s-a prevăzut parapete de siguranţă metalic zincat permanent, iar pe zona mediană s-a prevăzut parapete de siguranţă din beton de ciment (tip New Jersey) cu crush test. Alegerea tipului de parapete s-a făcut conform AND 593/2012 – „Normativ pentru sisteme de protectie pentru siguranta circulaţiei pe drumuri, poduri şi autostrăzi” –

18

Redactarea finală astfel: Pe zona mediană:

- Parapete de siguranţă din beton de ciment (tip New Jersey) cu nivel de protecţie H2 ci crush test.

La marginea platformei: - Parapete de siguranţă metalic zincat permanent

cu nivel de protecţie ridicată H1, H2 cu crush test şi lăţimea de lucru W3 conform prevederi STAS 1948/1, SR EN 1317 – 1, 2, 3, 4, 5 si Normativ AND 593 – 2012, în funcţie de înălţimea rambleului;

- Parapete de siguraţă metalic zincat permanent cu nivel de protecţie foarte ridicat H4b cu crush test şi lăţimea de lucru W3 conform prevederi STAS 1948/1, SR EN 1317 – 1, 2, 3, 4, 5 şi Normativ AND 593 – 2012, pe rampele şi pe marginea părţii carosabile a lucrărilor de artă.

1.17. Lucrări de semnalizare În cadrul prezentului proiect au fost prevăzute indicatoare rutiere de avertizare, de reglementare, de interzicere sau restricţie, de obligare, de orientare, de informare şi panouri adiţionale.

Montarea indicatoarelor se va face pe stâlpi sau pe console, acolo unde acest lucru se impune.

Indicatoarele rutiere sunt alcătuite din panouri din oţel sau aluminiu, protejate împotriva coroziunii, pe faţa cărora se aplică folie retro-reflectorizantă din clasa 2 (high intensity grade).

1.18. Lucrări de marcaj Scopul lucrărilor de marcaj este de a asigura dirijarea traficului atât pe timp de zi cât şi pe timp de noapte precum şi pentru presemnalizarea direcţiilor de mers sau a unor zone cu caracter special (poduri, pasaje, zone cu limitare de gabarit etc.).

Marcajele longitudinale se execută astfel:

pentru delimitarea zonei mediane pe profilul variantei de ocolire şi a părţii carosabile cu linie continuă simplă;

pentru delimitarea benzilor pe acelaşi sens cu linie discontinuă simplă;

19

1.19. Iluminat A fost prevăzut iluminatul următoarelor obiective:

Intersecţia tip giraţie la nivel cu DN 19A km 0+000;

Nodul rutier km 6+140 inclusiv pasajul peste CF402;

Parcarea de scurta durată km 7+400 dreapta; Parcarea de scurtă durată km 7+550 stânga; Nodul rutier de la km 9+665 inclusiv pasajul

peste DN 19; Podul peste râul Someş km 11+645; Nodul rutier km 13+590 inclusiv pasajul peste

DN 19A; Nodul rutier km 16+288 inclusiv pasajul peste

DJ 194 şi pasaj peste DJ194A km16+846; Intersecţia tip giraţie la nivel cu DN 19 km

19+540. 1.20. Plan de operare şi întreţinere Lucrările de întreţinere se vor realiza după finalizarea lucrărilor conform Normativului pentru întreţinerea drumurilor naţionale pe criterii de performanţă AND 599 – 2010. 1.21. Cost lucrări de întreţinere şi reparaţii Costurile de întreţinere şi operare au fost estimate pe baza soluţiei tehnice propuse şi a prognozelor de trafic, în conformitate cu Normativul AND 599 – 2010 pentru întreţinerea drumurilor naţionale pe criterii de performanţă şi au fost considerate ca ipoteză de calcul în analiza cost – beneficiu. 1.22. Principalii indicatori ai analizei economice.

Indicator Valoare

Rata de actualizare (%) 5.5%

Rata rentabilităţii economice (%) 16.30% Valoarea netă actualizată economică (mii €)

159004

Raportul beneficii actualizate/costuri actualizate

1.84

Beneficii

Valoarea totală

actualizată %din total beneficii

EUR

20

Beneficii socio economice - VOT

315 442 209 60.69%

Beneficii din reducerea nr. de accidente

29 600 819 8.51%

Beneficii din reducerea poluării atmosferice

190 288 0.05%

Beneficii din reducerea poluării fonice

2 595 502 0.75%

Costuri

Valoarea totală

actualizată

% din total costuri

EUR

Costuri totale ale investiţiei (inclusiv valoarea reziduală)

96 554 779 51.13%

Costuri de exploatare totale

16 856 972 8.93%

Costuri socio – economice VOC

73 139 247 38.73%

Costuri cu emisiile CO2 2 273 462 1.20% TOTAL 188 824 460 100.00%

1.23. Perioada necesară de implementare:

- 6 luni proiectare - 18 luni execuţie.

2. Analiza impactului asupra mediului Lucrări pentru protecţia faunei Pentru protecţia faunei, proiectul a prevăzut împrejmuirea variantei de ocolire cu plasa de sârmă (garduri) cu înălţimea de H=1,50 m, rolul acestora fiind de a nu permite trecerea animalelor de pe o parte pe cealaltă a drumului. Astfel, vor fi evitate coliziunile animalelor cu vehicule care vor rula pe varianta de ocolire. Pe tronsonul cuprins între km 0+000 – km 5+600 este prevăzută împrejmuire doar în zona bazinelor de retenţie. Pe sectorul cuprins între km 5+600 – km 19+540 a fost prevăzută împrejmuire atât în lungul variantei de ocolire stânga/dreapta cât şi în zona bazinelor de retenţie. Lucrări pentru protecţia așezărilor umane Pentru reducerea nivelului de zgomot până la valoare de 2dB(A) în zonele unde se află locuinţe s-au proiectat panouri de protecţie împotriva zgomotului. Panourile au înălţimi de 3,00 m.

21

3. JUSTIFICAREA FINANŢĂRII PROIECTULUI DIN FONDURI PUBLICE

1.2. Sursele de finanțare ale investiţiei - Surse Externe: Fonduri Externe de Dezvoltare Regională – 85% - Surse Bugetare: Guvernul României – 15%

1.3. Argumentele finanţării proiectului din fonduri publice. Principalul avantaj al implementării proiectului: „Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare”, îl reprezintă viteza crescută a traficului de tranzit prin folosirea unei secţiuni de drum naţional, cu vitezele legale şi medii aferente, în locul unei secţiuni urbane. Acest lucru conduce la reducerea costurilor de călătorie pentru traficul care tranzitează municipiul Satu Mare, atât pentru pasageri, cât şi pentru transportul de marfă. De asemenea, condiţiile de siguranţă ale traficului sunt în mod vizibil îmbunătăţite. În final, dar nu mai puţin importantă este creşterea calităţii vieţii cetăţenilor municipiului Satu Mare ca urmare a reducerii poluării aerului şi a zgomotului printr-o circulaţie mai fluentă şi în special prin devierea traficului greu în afara oraşului.

Implementarea proiectului contribuie la îndeplinirea obiectivelor Programului Operaţional Sectorial Transport (POS – T), respectiv promovarea unui sistem de transport durabil în România, care să faciliteze transportul în condiţii de siguranţă, rapid şi eficient, pentru persoane şi mărfuri, cu un nivel de servicii la standarde europene, la nivel naţional, european, între şi în cadrul regiunilor din România.

Faptul că proiectul este viabil din punct de vedere economic, deci se justifică finanţarea acestuia din fonduri publice, este susţinut şi de valorile bune ale indicatorilor economice. Acestea se datorează beneficiilor economice generate de implementarea proiectului. Astfel proiectul îndeplineşte condiţiile unui proiect viabil economic, respectiv: - VNAE este pozitivă; - RIRE este mai mare decât rata socială de actualizare (16.30%);

- R B/C este mai mare decât 1. Faptul că indicatorii financiari ai investiţiei,

respectiv VANF este negativă, iar RIRF este mai mică decât rata de actualizare (5%), arată că proiectul are

22

nevoie de finanţare comunitară nerambursabilă prin FEDR pentru a putea fi implementat. Pentru prezentul proiect de Hotărâre a Guvernului este necesar avand valoarea totala a lucrărilor (TVA inclus), în preţuri valabile la 26.03.2013 (1 euro = 4,4150 lei), conform devizului general, este de 730 401.040 mii lei, reprezentând 165 436 251 euro, din care C+M = 595 885.364 mii lei, reprezentând 134 967 694 euro. Astfel, prin prezentul act normativ se propune modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1084/2012 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare”, judeţul Satu Mare, prin înlocuirea anexei care a fost aprobată prin această hotărâre. Având în vedere prevederile art. 16 şi art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, prin care Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. a trecut de sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, prin prezentul proiect de act normativ se propune şi modificarea, în sensul celor mai sus menţionate, a art. 2 şi 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1084/2012.

3. Alte informaţii Nu este cazul.

Secţiunea a 3-a Impactul socio–economic al prezentului act normativ

1. Impactul macroeconomic

Implementarea prezentului act normativ va avea impact pozitiv asupra: - reducerii duratei de transport; - creșterii confortului si siguranței de trafic; - dezvoltării zonelor pe care le va deservi varianta de ocolire; - economiei de combustibil.

11. Impactul asupra mediului concurenţial si

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

23

domeniului ajutoarelor de stat 2. Impactul asupra mediului de afaceri

Prezentul act normativ nu are impact în acest domeniu.

3. Impactul social Prezentul act normativ are ca scop implementarea unuia din proiectele de îmbunătăţire şi dezvoltare a infrastructurii de transport de interes naţional.

4. Impactul asupra mediului

Lucrările proiectate au o influenţă benefică asupra calităţii mediului prin reducerea poluării fonice. Pentru reducerea impactului cauzat de zgomot: panouri fonoabsorbante de protecţie împotriva zgomotului şi perdele de arbori pentru diminuarea zgomotului generat de exploatarea variantei de ocolire în dreptul zonelor locuite. Împrejmuiri pentru evitarea pătrunderii animalelor sălbatice în zona amprizei variantei de ocolire; podeţe în scopul asigurării circulaţiei faunei existente dintr-o parte în alta a variantei.

5. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,

pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) - mii lei –

Indicatori Anul curent Următorii 4 ani

Media pe 5 ani

1 2 3 4 5 6 7 1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care: a) bugetul de stat, din acesta: (i) impozit pe profit; (ii) impozit pe venit; b) bugetele locale: (i) impozit pe profit; c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) contribuţii de asigurări.

Prezentul act normativ nu se referă la

acest domeniu.

2. Modificări ale Prezentul act

24

cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care: a) bugetul de stat, din acesta: (i) cheltuieli de personal; (ii) bunuri si servicii; b) bugetele locale: (i) cheltuieli de personal; (ii) bunuri şi servicii; c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) cheltuieli de personal; (ii) bunuri şi servicii.

normativ nu se referă la acest domeniu.

3. Impact financiar, plus/minus, din care: a) bugetul de stat; b) bugetele locale.

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare

7. Alte informaţii Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului pentru Departamentul pentru Proiecte de

25

Infrastructură şi Investiţii Străine, capitolul 84.01” Transporturi”, titlul 56 “Proiecte cu Finanţare din Fonduri Externe Nerambursabile (FEN) Postaderare”, articolul 56.01 “Programe din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).”

Secţiunea a 5-a

Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului act normativ

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

2. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în materie

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

6. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ

1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate

Proiectul prezentului act normativ a fost afişat pe site-ul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.

26

2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care actul normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

Actul normativ nu are o legătură directă cu autorităţile administraţiei publice locale. Documentaţia tehnico-economică elaborată pentru realizarea lucrărilor de investiţie supuse spre aprobare a fost avizată de autorităţile publice interesate.

4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile HG nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

Prezentul act normativ nu este supus consultărilor comisiilor interministeriale. Documentaţia tehnico-economică elaborată pentru realizarea lucrărilor de investiţii supuse spre aprobare a fost avizată de: - CTE-CNADNR S.A. cu avizul nr. 4291/20.05.2012; - CTE - DPIIS cu avizul nr. 14/11.07.2012; - Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe cu avizul nr.45/24.07.2013

27

5. Informaţii privind avizarea de către: a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării c) Consiliul Economic şi Social d) Consiliul Concurenţei e) Curtea de Conturi

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

6. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 7-a Activităţi de informare publică privind elaborarea

şi implementarea prezentului act normativ

1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării actului normativ

Proiectul prezentului act normativ a fost supus dezbaterii publice potrivit Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării actului normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

3. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 8-a Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a actului normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

28

organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente 2. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1084/2012 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare”, județul Satu Mare.

Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național

și investiții străine

Secretarul general al Guvernului

Dan - Coman Şova

Ion Moraru


Recommended