Anul V, Numărul 49, MARTIE 2011

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

Continuare in PaG.3 >>

MAIA MORGENSTERN pag. 5 THEODOR DAMIAN pag. 6 STAN PAȚITU pag. 10 DESPRE OCTAVIAN GOGA pag. 12

VALENTINE'S DAY CHARITY BALL

roCHii De MaXiM CHiC | in Centru, Stefania MaGiDSon-PreSeDinte BLue Heron, avanD in DreaPta Pe Mike CoStaCHe-DireCtor BLue Heron

Pentru eforturile lor susținute de a îmbunătăți condițiile de viață ale copiilor

defavorizați, soții van Groningen au fost onorați de către Fundația Blue Heron cu premiul umanitar "Forget-Me-Not", sâmbătă, 12 februarie, la Palatul Ghika, în cadrul Valentine’s Day Charity Ball,. Premiul a fost înmânat de către generalul Marin Dragnea, președintele Asociației Naționale a Veteranilor de Război.

„Sunt foarte mulți oameni care au nevoie de sprijinul nostru și, totodată, foarte mulți dintre noi putem acorda acest sprijin. Ceea ce facem astăzi ne aduce mai aproape unul de altul. Nu este vorba doar de bani, ci și de dorința de a ajuta, de voluntariat”, a declarat Steven van Groningen, Președintele Raiffeisen Bank, Președinte, Vicepreședinte și membru Consiliu Director al United Way.

„Mulțumesc Fundației Blue He-

ron pentru acest trofeu și pentru tot ceea ce fac pentru copiii din Româ-nia”, a declarat Valeria van Gron-ingen, Președintele Bucharest City Marathon.

Peste 250 de invitați au fost prezenți la prestigiosul eveniment anual de strângere de fonduri organi-zat de Fundația Blue Heron în ben-eficiul programului de burse universi-tare destinat tinerilor merituoși, fără posibilități materiale - tineri orfani sau abandonați, care urmează studii academice.

Aflat la a V-a ediție, Valentine’s Day Charity Ball a reușit să aducă alături personalități din mediul de afaceri, corpul diplomatic, societatea civilă, personalități din presă, pre-cum și actuali bursieri ai Fundației, absolvenți și mentori ai acestora. Prin prezența și contribuțiile lor, aceștia au oferit tinerilor beneficiari ai Fundației o șansă la educație și un viitor mai bun.

„Filantropia și voluntariatul sunt o obligație a noastră, a tuturor, în spe-

cial, a celor care am ajuns într-un punct sigur, de confort sau chiar de putere în societate. Programul de Burse Universitare Blue Heron este o investiție în România și în noua generație. Bursierii Blue Heron sunt independenți, productivi, nu vor repeta ciclul prin care au trecut ei și, mai mult, la rândul lor pot ajuta tineri care trec printr-o perioadă dificilă”, a declarat Stefania Mag-idson, Președintele Fundației Blue Heron.

“Cu ajutorul donatorilor din România și Statele Unite, îmi doresc să reușim să oferim o șansă la educație cât mai multor studenți aflați în dificultate. Mă bucură faptul că sponsorii și partenerii evenimen-tului au înțeles cât este de important să susținem acești tineri cu potențial și s-au arătat dispuși să ofere intern-shipuri sau mentorat bursierilor Blue Heron”, a declarat Mike Costache, director de strategie și fundraising al Fundației Blue Heron.

Programul serii a fost bogat în mo-

mente artistice, expoziții, prezentări de bijuterii unicat și colecții de modă exclusiviste.

Vedeta TVR, Valentina Ionescu, Director al Programului Miss Uni-verse® Romania, a fost, și la această ediție, gazda invitaților Valentine’s Day Charity Ball, în calitate de prezentator.

Respectând tradiţia balurilor de altă dată, deshiderea evenimentului a constat într-un dans al debutanţilor. Oana Paveluc, Miss Universe® Roma-nia 2010 și Ambasadoare a Fundaţiei Blue Heron, a deschis dansul, pășind în paşi de vals, în rochie albă ca de mireasă. I s-au alăturat alte trei pere-chi de dansatori profesioniști de la Clubul de Dans Sportiv Phoenix.

Binecunoscuta interpretă de jazz, Teodora Enache, acompaniată de instrumentişti redutabili din Ungar-ia, Istvan Gyarfas la chitară şi Balazs Berkes la contrabas, a acceptat să susțină, înainte de lansarea noului ei album, un recital.

Cu sprijinul casei de licitații Art-

mark, cei mai promițători artiști contemporani români - Francisc Chiuariu, Alexandru Bunescu, Al-exandrina Hristov și Anca Badea, au expus la Palatul Ghika cu acest prilej. Invitații au putut, de asemenea, să admire patru dintre lucrările lui Florin Petrachi, bursier al Fundației din septembrie 2007. Unul dintre tablourile talentatului pictor au fost achiziționate chiar de Steven van Groningen cu 1500 RON. 20% din valoarea de achiziție a acestuia au fost donate Fundației Blue Heron.

Elev al caricaturistului Ştefan Po-pa-Popas, Gogu Neagoe, considerat unul dintre cei mai buni caricaturişti din lume, a schițat câteva portrete ale personalităților prezente la eve-niment. Cunoscut pentru carica-tura “prin telepatie”, Gogu Neagoe a intrat pentru prima oară în Cartea Recordurilor pentru cele 131 de caricaturi realizate printr-o simplă conversaţie ...

ROXANA AVĂDĂNEI

 

ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ MARTIE 2011 MIORIŢA USA 2

For people suffering from a seri-ous injury or illness in a place where medical help cannot handle the problem, the availability of an air ambulance might spell the difference between life and death.

What is air ambulance? Much like a van is transformed into a ground ambulance, helicopters are converted into Flying ERs (emergency rooms) and airplanes are converted into Fly-ing ICUs (intensive care units).

A “flying ICU” or a fixed wing air ambulance transports patients from one city’s hospital to another city’s hospital by airplane. The patient is accompanied bedside to bedside by a highly specialized medical team, usually a flight nurse and a flight paramedic. This team must be able to support the patient on a ventilator; various medications; and perform medical, cardiac, pulmonary, and

neurological monitoring. In addi-tion, exposure to environmental fac-tors unique to air transport, such as altitude, adds to the stressors of the illness or injury itself that must also be treated. Finally, the flight team must also be prepared to respond to any unforeseen in-flight changes in patient’s condition.

The roles and duties of a flight nurse is never an easy task to ac-complish. It takes experience, profes-sionalism, personality, passion and compassion for both the medical and aviation profession. These are the professionals we want to entrust our lives or the lives of our loved ones.

***Donna Miller, Flight Nurse and

President of Life Guard Internation-al was born and raised in Romania. Donna immigrated to America when she was 22 years old. She became a registered nurse; then a critical care nurse. Her dream was to fly, so she became a flight nurse as soon as she

learned nurses could fly. In 2002 she started Life Guard International Air Ambulance.

To learn more about Life Guard International, Inc. please visit www.flyingICU.com

 

What is a Fixed Wing Air Ambulance?DONNA MILLER, RN/EMSRN

Stimati romani,

RoCoffeeTeam vă prezintă cea mai rentabilă şi rapidă afacere din lume. Presentare video la www.rocoffee.info

Cafeaua este cea mai populară băutură după consumul de apă. 80% din populație consumă cafea şi este a doua producție după pet-rol. Cafeaua nu este considerată un lux, ci o necesitate. Oamenii beau 3-5 cafele pe zi şi unii plătesc $4 pe o cafea.

Acum noi vă oferim tuturor Healthy Coffee cu care poți să caştigi bani ori de cîte ori consumi o cană de cafea. Da, poți ciştiga 50-500% profit foarte uşor reco-mandind şi altora această cafea. Iti place cafeaua? Cunoşti pe cineva care consumă cafea cel puțin oca-zional? Dacă DA poți intra în afa-cere!

Noi vă oferim cea mai bună şi delicioasă cafea care se poate obține de la : Http://www.mag.organogo-ld.com/na/biz .Avem două obțiuni: client preferat cu preț de wholesale, sau partener cu venit nelimitat. Pentru mai multe informații sunați la:916 - 997 - 1350 sau email: magcus tompaint ing@yahoo.com(subiect: more info. for coffee)

Obiectivul nostru: 1. Răspindirea şi conectarea ro-

manilor din USA, Canada, Europa şi Australia în vederea folosiri celei mai sănătoase cafea din lume.

2. Ajutarea oricarei persoane de a avea un venit suplimentar sau de a-şi crea o carieră.

3. Pregătirea liderilor şi crearea a 50,000 de distribuitori în fiecare țară.

Dacă doreşti să ai un venit su-plimentar, să lucrezi de acasă, să-ți ajuți pe cei săraci din Romania sau orice alt proiect de crearea fonduri-lor pentru tineri, şcoli, biserici sau misionari, te învit să faci parte din echipa RoCoffeeTeam din cadrul companiei noastre Organo Gold. O afacere care îți poate schimba viața dacă vrei! Vă stăm la dispoziție cu orice informație dacă sunați la AURA,916 997 1350.Pentru in-formatii in limba rusa telefonti la OLGA, 916 991 7091. Free samples!Este rentabil, simplu şi uşor. Este Cafea!

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATIONViorel Nicula

(Director)

Prof. Dr. Marius Petraru(Editor)

George RocaOctavian CurpasSimona BotezanGeorge Stanca(Senior Editors)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

Radu Topan(Web Master)

Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Adalbert Gyuris - GermaniaTatiana S. Munteanu - BelgiaLaurentiu Fulga - AustraliaCorneliu Florea - CanadaLucretia Berzintu - IsraelRoxana Curpas - Arizona

Lia Lungu - New YorkNicholas Buda - New YorkAlexandra Hedes - Nevada

Ion Anton - CaliforniaAlina Jar - California

Aura Imbarus - CaliforniaMircea Neagoie - California

Marian Petruta - IllinoisPr. Octavian Mahler - California

Viorel Vintila - CaliforniaProf. Dr. Adrian Botez - RomaniaEduard O. Ohanesian - RomaniaMadalina C. Diaconu - Romania

Victor Martin - RomaniaRodica Lupu - Romania

Colaboratori presa: Clipa Magazin

AgerpressMondo News

PhoenixmissionZona Interzisa

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.comwww.ziarulmiorita.com

ADDRESS: P.O.BOX 193

WEST SACRAMENTO CA 95691

PHONE: 916 868 5395"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni calendaris-tice. Va invitam sa va abonati. Costul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an intreg. In pret sunt incluse si taxele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzureaza articolele asa ca ideile anuntate apartin autorilor,la fel si res-ponsabili-tatea juridica.

DONATIE $1.00 DONATION

MIORIŢA USA MARTIE 2011 ŞTIRI 3

... la telefon cu persoane pe care nu le-a văzut niciodată.

Teodora Chiliment și Alexan-dru Cristea de la Şcoala pentru dezvoltare culturală “Magisteria”, au pregătit un moment de tango argentinian, un dans pasional care s-a bucurat de aplauzele oaspeților.Un alt moment al serii a îmbinat eleganța, frumusețea și rafina-mentul. Finalistele Miss Uni-verse® Romania au pus în valoare vestimentaţiile exclusiviste ale caselor de modă Elegance și Maxi-mum Chic, precum şi creaţiile bi-jutierilor Rafael & Son Diamonds. Seara s-a încheiat pe acordurile de rock clasic ale Benetone Band, care au interpretat piese binecunoscute din repertoriul Blondie, Bill Ha-ley, Smokie sau Joe Cocker.

Mulțumim tuturor bursierilor care au venit din toate colțurile țării pentru a susține cauza, tu-turor invitaților și artiștilor care au acceptat să ne fie alături pro bono, precum și voluntarilor Youth Bank.

Pentru mai multe informații: Roxana Avădănei, roxana.avadanei@ifmagic.ro

Despre Fundația Blue Heron http://www.blueheronfoundation.org/

Înființată în anul 2002 la Los Angeles, Fundația Blue Heron împlinește opt ani de activitate în România.

Blue Heron oferă cel mai com-plex program de burse universitare tinerilor abandonați sau orfani din România, care include acoperi-rea taxelor de școlarizare, bani de buzunar, susținerea participării la cursuri de dezvoltare personală și

profesională, un program inovator de mentorat și voluntariat. Pro-gramul de Burse Universitare Blue Heron se derulează în colaborare cu 20 de parteneri, DGASPC-uri și ONG-uri din peste 11 județe.

Fundația Blue Heron este una dintre puținele organizații non-guvernamentale din România ai cărei fondatori acoperă toate costurile administrative. Astfel, donațiile și contribuțiile financiare ale susținătorilor sunt folosite in-tegral pentru burse. Dintre cei 115 studenți beneficiari, 44 au absolvit deja și se află la începutul unor cariere promițătoare.

Înainte de înființarea Program-ului de Burse Universitare în anul 2005, între 2002-2005, Fundația Blue Heron, în colaborare cu DGASPC din diferite zone ale țării, a investit în construirea unor locuri de joacă, pre cum și în pro-

grame pentru copii instituționali-zați sau bolnavi în fază terminală.

Până în prezent, Fundația a strâns 760.000 de dolari de la peste 600 de donatori din Statele Unite și România.

Valentine’s Day Charity Ball 2011 este prezentat de Rafael & Son Diamonds

Sponsori principali:AutoKlass Group / Mercedes, Leo & Leo, Class Living, Coca Cola, Fundația Dinu Patriciu, Roma-nian International Bank, Cris-Tim și Romanian American University

Sponsori:Anastasia Beverly Hills, Carre-four, Cellini, CertInvest, Optim Consulting, Debenhams, Diverta, Nestor Nestor Diculescu Kings-ton Petersen, RTC Holding, SIM Plus, Sinclea, Seeds for success, Taverna Sarbului, TransAir, Unirea Medical Center, Pictet Banque,

EuroJet, S.O.C.A.R., Asociația pentru Protecția Cetățeanului, The Nova Group

Parteneri:Palatul Ghika, Artmark, Residence Hotels, Clubul pentru România NOI, Liga Studenților Români din Străinatate (LSRS), PointMax, Fundația Radio România, Topline, Gett's, Miss Universe Romania, If Magic, Kryolan, Make up by Cris-tian Buca, Maximum Chic, D&P Parfumum, Vinurile Serve

Parteneri media:Business Review, Business Wom-an, Cocor MediaChannel, Lume Buna, Luxury Magazine, PHOTO Magazine, Miorita USA, Re-vista VIP, România Libera, Tabu, The Chronicle, The Diplomat, România Pozitivă, 121.ro, Agen-tiaDePresaMondena.ro, Metropo-tam.ro, Cariereonline.ro

VALENTINE " DAY CHARITY BALL

Steven Si vaLeria van GroninGen, vaLentina ioneSCu, Mike CoStaCHe

Continuare Din PriMa PaGina >>

Colin Firth, în rolul rege-lui bâlbâit George al VI-lea al Marii Britanii, a obţinut Osca-rul la categoria rezervată celui mai bun actor, Tom Hooper l-a câştigat pe cel oferit celui mai bun regizor, iar scenaristul David Seidler a câştigat Oscarul pen-tru cel mai bun scenariu original.

Lansat de la sfârşitul lunii noi-embrie în peste 30 de ţări, acest film a obţinut încasări de peste 210 milioane de dolari, dintre care 106 milioane de dolari doar în boxoffice-ul nord-american.

În presa din Albion care pre-figura Oscarurile se vorbea de-spre "cel mai important succes al cinematografiei independente" britanice, iar directorii de cin-ematografe povesteau că acest film a adus în săli oameni care nu au mai fost la un film de ani de zile şi care s-au lăsat seduşi de aceste pagini deschise larg în in-timitatea familiei regale britanice.

Filmul care a avut un buget infim după standardele Holly-woodului, doar 8 milioane de lire sterline (9,5 milioane de euro), oferă toate ingredientele pentru o poveste de succes - un scenariu cap-tivant, abundent în umor fin şi au-toironie, o interpretare de zile mari a actorilor, un regizor cu o atenţie obsesivă pentru detalii şi nu în ul-

timul rând o atmosferă credibilă şi o cinematică densă în care specta-torul se poate pierde cu uşurinţă, uitând complet de cotidian.

Lista completă a laureaţilor celei de-a 83-a ediţii a premiilor Oscar:

1. Cel mai bun film: 'The King's Speech.'

2. Cel mai bun actor: Colin Firth, 'The King's Speech.'

3. Cea mai bună actriţă: Natalie Portman, 'Black Swan.'

4. Cel mai bun actor într-un rol secundar: Christian Bale, 'The Fighter.'

5. Cea mai bună actriţă într-un rol secundar: Melissa Leo, 'The Fighter.'

6. Regie: Tom Hooper, 'The King's Speech.'

7. Film străin: 'In a Better World,' Danemarca.

8. Scenariu adaptare: Aaron Sorkin, 'The Social Network.'

9. Scenariu original: David Se-idler, 'The King's Speech.'

10. Film de animaţie: 'Toy Sto-ry 3.'

11. Regie artistică: 'Alice in Wonderland.'

12. Cinematografie: 'Incep-tion.'

13. Mixare sunet: 'Inception.' 14. Montaj sunet: 'Inception.' 15. Coloană sonoră: 'The Social

Network,' Trent Reznor şi Atticus Ross.

16. Melodie originală: 'We Be-long Together' din 'Toy Story 3,' Randy Newman.

17. Costume: 'Alice in Wonder-land.'

18. Film documentar: 'Inside Job.'

19. Documentar scurtmetraj: 'Strangers No More.'

20. Montaj: 'The Social Net-work.'

21. Machiaj: 'The Wolfman.' 22. Animaţie scurtmetraj: 'The

Lost Thing.' 23. Scurtmetraj: 'God of Love.' 24. Efecte speciale: 'Inception.' Istoricul de film Kevin Brown-

low, regizorul Francis Ford Cop-pola, regizorul Jean-Luc Godard şi actorul Eli Wallach au primit câte un Oscar onorific pentru întreaga activitate.

Filmul 'The King's Speech' a fost încoronat regele Oscarurilor

aGerPreS

EVENIMENTE MARTIE 2011 MIORIŢA USA 4

Ciprian Roşu se află într-o morgă din SUA de cinci săptămâni

CORESPONDENT

Un român de 30 de ani se află într-o morgă din Statele Unite de cinci săptămâni. Aşa se sfârşeşte un vis american. În data de 7 februarie, un anunţ din ziarul local The Ari-zona Republic a intrigat comunitatea românească locală şi din SUA: “Rosu, Ciprian, 30 of Tempe, AZ, passed away January 12, 2011. If you have any information regarding this per-son please contact Harper Funeral Home 602-243-3961."

Trecuse deja o lună de zile de la deces şi nimeni nu a revendicat rămăşiţele pământeşti ale tânărului, în vârstă de numai 30 de ani. Cazul a atras atenţia jurnaliştilor români din SUA, care au presupus că Ciprian Roşu nu are rude în ţara adoptivă, iar familia lui din România nu au aflat despre deces. Au fost anunţate Amba-sada României de la Washington D.C. şi Consulatul General al României din Los Angeles. În paralel, jurnaliştii au început propria investigaţie. S-au publicat zeci de anunţuri în ziarele româneşti din SUA şi din ţară. Efor-turile autorităţilor române şi ale jurnaliştilor, au condus la găsirea familiei decedatului în 48 de ore.

În urmă cu 10 ani, Ciprian Roşu a venit pe pământul făgăduinţei. “Ciprian Roşu a locuit la Galaţi, împreună cu mama şi sora lui, până la vârsta de 20 de ani, când a venit în SUA, în căutarea unei vieţi mai bune” ne-a declarat domnul Timotei Cazacu, prieten din copilărie al dece-datului.

Doamna Lidia Neamţu, mama lui Ciprian Roşu, a aflat vestea abia în data de 9 februarie 2011, de la o verişoară a sa, care locuieşte în Ari-zona. Sora lui Ciprian, Irina Răducan (Roşu), a aflat cumplita veste o zi mai târziu, în 10 februarie. De atunci ele şi cunoscuţii lui Ciprian din Galaţi, scriu zilnic mesaje de o tristeţe copleşitoare, în cartea de oaspeţi de la Casa Harper: “Mi-e greu să exprim în cuvinte ceea ce inima mea de mamă îndurerată simte; mi-e greu să accept că nu mai exişti. Am trăit cu speranţa, timp de 10 ani, că într-o zi te vei în-toarce acasă, dar ai ales să pleci în casa cea veşnică. Singura mea mângâiere e că într-o zi vom fi împreună pentru veci. Te îmbrăţişez cu dragoste, îţi trimit o sărutare sfântă şi să ştii că în inima mea eşti şi vei rămâne viu.”

Părinţii lui Ciprian Roşu sunt divorţaţi de 25 de ani, iar tatăl lui este şomer şi încearcă de mult timp să-şi găsească un alt loc de muncă. Mama şi sora lui Ciprian lucrează în aceeaşi instituţie, dar costul unui bilet de avion dus-întors pentru o persoană până în SUA, reprezintă întregul lor venit lunar cumulat, pentru două luni de zile.

În aceste condiţii, familia nu poate achita costurile repatrierii şi nici nu se poate deplasa în SUA pentru ser-viciul funerar. De asemenea, Ciprian Roşu nu deţinea nici un fel de asigu-rare de viaţă şi alte clauze de deces şi repatriere. O poliţă de asigurare ar fi rezolvat problemele financiare legate de repatrierea şi înhumarea sa.

Autorităţile americane şi angajaţii casei funerare Harper refuză siste-matic să dea familiei informaţii tele-fonice şi le cer mereu să se deplaseze la faţa locului. Conform proceduri-lor şi legislaţiei americane, angajaţii de la Harper Funeral Home nu au dreptul să ofere informaţii nici al-tor persoane, care se pot deplasa la faţa locului, dacă aceştia nu sunt membrii de familie ai decedatului sau reprezentanţi ai autorităţilor.

Ca urmare, cauzele decesului şi circumstanţele în care şi-a pierdut viaţa Ciprian Roşu sunt încă neelu-cidate. Ancheta poliţiei din Tempe, Arizona este în desfăşurare. Sergentul Steven Carbajal, de la Departamentul pentru Relaţii cu Presa al poliţiei, a declarat pentru Mioriţa USA: “Here are some answers to the questions you posed.The incident occurred at a long term hotel where Ciprian was residing. There was a message left by the victim regarding his last wishes. There is no information to suggest that Ciprian was involved in any criminal activity. All evidence in this case indicates that it is a suicide. The case is not yet closed, but the bulk of the investigation is complete.”

Cu toate acestea, o parte dintre întrebările jurnaliştilor şi ale familiei au rămas fără răspuns. O angajată a casei funerare Harper a declarat că Ciprian Roşu este complet des-figurat: “Nu aveţi ce vedea, este împuşcat în cap” Cu toate acestea, poliţia nu a găsit nicio armă la locul incidentului. Surse care doresc să-şi păstrezeanonimatul, susţin că Ciprian Roşu a fost împuşcat dintr-o confu-

zie, de către membrii unei reţele cri-minale, implicate în trafic de maşini în zona de frontieră a Statelor Unite cu Mexicul, iar CD-ul cu informaţii a fost înregistrat la comandă, cu pis-tolul la tâmplă. Redacţia noastră, a cerut detalii suplimentare privind CD-ul cu ultimele dorinţe ale lui Ciprian Roşu, pentru a le transmite familiei lui. Sergentul Steven Carba-jal a răspuns:” We are not in a posi-tion to release the recording at this time as the investigation is not yet closed. I will let you know when it is available.”

Harper Funeral Home a declarat că trupul neînsufleţit al lui Ciprian Roşu va rămâne la ei până la data de 5 martie 2011, dată la care va fi incinerat pe cheltuiala serviciilor so-ciale americane. Familia lui Ciprian Roşu doreşte ca acesta sa fie înmor-mântat într-un cimitir, pentru ca la o dată ulterioară, când vor reuşi să se deplaseze în SUA, să poată găsi măcar o piatră funerară, bunurile şi efectele lui personale. Din acest mo-tiv, mama lui Ciprian refuză ideea incinerării şi doreşte un loc de veci tradiţional. Supervisorul casei Harper a calculat că suma minima necesară pentru înmormântarea clasică este de 2.600$, dar acest preţ nu include şi cumpărarea unui loc de veci.

Consulatul României de la Los An-geles face eforturi pentru îndeplinirea dorinţelor familiei, obţinerea actelor de deces de la autorităţile americane şi formalităţile necesare înhumării într-un cimitir din SUA. Doamna Lidia Neamtu, a cerut sprijinul Min-isterului Afacerilor Externe şi pen-tru obţinerea şi înregistrarea actelor de deces în România. Dacă aceste formalităţi vor fi definitivate înainte de data de 5 martie 2011, şi se vor găsi resursele materiale necesare, serviciul memorial şi înhumarea ar putea avea loc înainte de data stabilită iniţial (5 martie 2011). În caz contrar, rămăşiţele pământeşti ale lui Ciprian vor fi incinerate, îm-potriva dorinţei familiei, deoarece acesta este procedeul cel mai ieftin, uzual în SUA pentru asemenea ca-zuri sociale.

Irina Răducan, face apel la autorităţile americane, pentru a afla circumstanţele şi motivele care au condus la decesul fratelui , Ciprian: “Dacă aveţi detalii despre el, despre

felul cum a decedat, a fost înmor-mântat sau orice alte detalii, vă rog din suflet să mă contactaţi” a scris Irina pe site-ul senatorului Iulian Ur-ban, care publicase anunţul despre Ciprian.

Pentru a preveni asemenea neplăceri în viitor, cetăţenii care călătoresc în SUA pentru perioade scurte de timp (sub 1 an), în scop de afaceri, turistic sau cu contracte de muncă, au posibilitatea să încheie poliţe de asigurare pentru călătorii străinătate, la orice firmă de asigurări din lume, inclusiv cele cu capital in-tegral românesc. Pentru călătoriile în SUA şi Canada, despăgubirile acordate de firmele de asigurări, în caz de deces şi repatriere, se ridică la 7.000$.

Rezidenţii permanenţi şi cetăţenii americani de origine română, cu do-miciliul temporar sau permanent în SUA, pot preveni asemenea situaţii, încheind o asigurare de viaţă simplă. Clauza principală a acestor poliţe este asigurarea în caz de deces, dar ele pot fi extinse şi pentru alte riscuri (inva-liditate, cheltuieli medicale, chirurgi-cale ş.a.m.d.) şi se pot încheia indi-vidual sau pentru întreaga familie. Acoperirile pentru servicii medicale şi intervenţii chirugicale sunt aco-perite prin Coris Internaţional sau prin reţele de cabinete private din întreaga lume, afiliate la un sistem de servicii medicale internaţionale. Poliţele de acest gen se încheie pen-tru perioade lungi, între 1 şi 30 de ani, iar primele de asigurare se se pot achita in tranşe anuale, semestriale, trimestriale sau lunare. Preţurile asigurărilor se calculează funcţie de durata contractului, date statistice privind speranţa medie de viaţă, sexul clientului şi suma maximă asigurată. Nu sunt necesare chestionarele medi-cale privind starea de sănătate a asigu-ratului.

Asigurările de viaţă simple sau cu capitalizare sunt servicii financiare uzuale, disponibile la toate compani-ile de profil din lume, în forme flexi-bile şi personalizate. Fiecare individ şi familie are posibilitatea să opteze pentru un plan de asigurare avan-tajos, adaptat nevoilor personale, cu clauze contractuale specifice.

COMUNICAT DE PRESĂPRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU ÎŞI ASUMĂ PATRONAJUL RECONSTRUCŢIEI BISERICII DIN PARCUL „LA IZVOR”

Primaria municipiului Chisinau isi exprima regretul profund in legatura cu incendiul din aceasta dimineata care distrus biserica "Sfanta fericita Matrona" din parcul "La izvor", sectorul Buiucani.

Directia situatii exceptionale a municipiului si Comisariatul de politie al sectorului Buiucani investigheaza cauzele producerii incendiului pentru a stabili daca este vorba despre o intamplare nefericita sau daca biserica a fost incendiata in mod intentionat.

Primaria municipiului Chisinau considera ca oricare ar fi cauzele incediului, aceasta biserca trebuie reconstruita si redata enoriasilor, comunitatii precum si tuturor locuitorilor municipiului Chisinau.

In acest sens, Primarul general, Dorin Chirtoaca a luat legatura cu Mitropolia Moldovei si a propus implicarea Primariei, a Consiliului Municipal Chisinau, a directiilor si intreprinderilor municipale, a agentilor economici si a societatii civile din municipiu, precum si a locuitorilor capitalei si a celor din republica, dar si a cetatenilor nostri aflati peste hotare in reconstructia bisericii.

Primarul general isi asuma in mod personal raspunderea si patronajul asupra reconstructiei bisericii din parcul "La izvor". Pentru aceasta vor fi alocati bani din fondul de rezerva, vor fi acumulate mijloacele financiare si materi-alele de constructie necesare. De asemenea va fi deschis si un cont bancar pentru acumularea donatiilor din partea tuturor celor care vor dori sa ajute.

Facem apel catre populatie sa ne solidarizam si sa restabilim lacasul sfant din sectorul Buiucani al capitalei!Acest lucru este in puterile noastre si cu siguranta, impreuna, vom reusi!

19 februarie 2011Direcţia Relaţii Publice | Primăria mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 83, MD 2012, Chişinău, Republica MoldovaTel.: + 373 22 201 707; Fax: + 373 22 201 708; e-mail: drp@pmc.md; web: www.chisinau.md

MIORIŢA USA MARTIE 2011 EVENIMENTE 5

DOAMNA ŞI SPECIALISTU’

Forumului German-Roman din Stuttgart, a organizat duminică 20 februarie 2011 un spectacol de teatru „Doamna şi Specialistu’“, piesă de teatru cu două personaje, interpretată de talentatele actriţe Carmen Trocan şi Catrinel Dumitrescu. (Florin ZA-HEU - Preşedintele FGRS)

Spectacolele în două personaje au la bază în cea mai mare parte, texte ce oferă partituri generoase pentru interpreţi, şi conflicte aparent simple având în centru sentimentul dragos-tei. Cei care se încumetă să abordeze astfel de texte, dacă nu deţin ha-rul deosebit de a se transpune în per

sonajele ofertante şi nu au alături un regizor, ghid atent în îndrumare, riscă eşecul. Astfel de spectacole sunt de fapt, recitaluri, care dacă sunt bine dirijate regizoral, pot înregistra succes de public.

„Doamna şi specialistu’ “ este o reuşită a unei echipe deosebite. Ca

trinel Dumitrescu propune o adap-tare după o idee de Pauline Daumale, actriţă şi scriitoare din Franţa,fără mari reuşite spectaculoase. Ideea textului şi punerea sa în pagină dramatică sunt însă, demne de apre ciat. Povestea a două femei care îşi petrec Revelionul împreună din di-verse motive, fără persoanele iubite, este o comedie amară prin situaţii şi replică. Singurătatea, iluziile, nevoia de dragoste şi comunicare, constru-iesc conflictul.

Tânărul regizor Radu Nichifor a ştiut cu dibăcie să stea în umbră, să se ferească de efecte ieftine de il-lustrare teatrală şi să insiste pentru evidenţierea celor două actriţe, distri-buite în personaje complexe, Catrinel Dumitrescu şi Carmen Trocan. Spec-tacolul său are atmosferă şi provoacă emoţional publicul. O surpriză pentru spectatori sunt interpretările celor două actriţe. Apreciată pentru roluri cu o tentă specială, mai mult dramatică, se poate spune despre Ca-trinel Dumitrescu că realizează acum, o compoziţie comică în “specialistul” instalator, dar cu un substrat dramat-ic. Personajul este o femeie simplă, care a urmat cu devoţiune profe-sia tatălui de … instalator, profesie specifică mai ales bărbaţilor. Excelent dezvoltă actriţa acest ciudat personaj. Speculează la nuanţă situaţiile, cu rafinament comic, se apropie de la un moment la altul în relaţie de ne-cazurile doamnei cu pretenţii care îi solicită serviciile în noaptea de Rev-elion şi sugerează şi frământările, re-volta personală că îi este spulberată

bucuria sărbătorii alături de cel drag. Catrinel Dumitrescu reuşeşte o performanţă în această partitură dificilă, impusă credibil, cu sensibili-tate.

O altă surpriză este revenirea pe scenă după 16 ani a actriţei Carmen Trocan, o personalitate recunoscută când practica această profesie. Interpretează rolul unei doamne ma-ture din înalta societate, plină de fiţe şi afectată, ce îşi aşteaptă cu nerăbdare iubitul să petreacă împreună Rev-elionul, persoana care se dovedeşte că a părăsit-o. Carmen Trocan par-curge cu fineţe în expresie şi sinceră dăruire toate stările prin care trece acest personaj, ce uşor îi putea prile-jui exagerări comice. Este mai întâi îndrăgostita cu comportament de adolescentă, abil satirizat prin jocul actriţei, ca să treacă apoi, la disperările neajunsurilor prilejuite de … o ţeavă spartă din casă, dar mai ales, la stare femeii care nu poate accepta înfrân-gerea în dragoste, părăsirea de către iubit. „Lecţia” de viaţă dată de „spe-cialist” o receptează cu greu, ca în final să constate singurătatea, dar şi speranţa că lumea nu se sfârşeşte cu un eşec sentimental. Carmen Trocan revine în forţă pe scenă, demon-strând firesc şi felexibilitate în jocul pe muchie de cuţit dintre comic şi dramatic propus de rol.

Uneori, e drept, la spectacolul vizionat, găzduit de Teatrul “Not-tara” în sala mare “Horia Lovinescu”, am observat că absenţa mulţi ani de pe scenă a avut drept rezultat rostiri fără rezonanţă tonală a unor replici, ce se auzeau dificil în sală. Dar Car-men Trocan reuşeşte un recital spe-cial alături de admirabila compoziţie propusă de Catrinel Dumitrescu într-un spectacol pe care marele pub-lic îl va primi cu aplauzele meritate, datorate interpretării unor actriţe ce se dovedesc a fi în plutonul de frunte al teatrului.

SURPRIZA ÎNTÂLNIRII CU DOUĂ ACTRIŢE REMARCABILE LA STUTTGART:CARMEN TROCAN ŞI CATRINEL DUMITRESCU

 

Consiliază naţionalele ItalieiRetrasă de la Lotul Olimpic al

României, în decembrie, la nu-mai câteva luni de la întoarcerea la comandă a celebrilor Octavian Belu şi Mariana Bitang, Liliana Cosma nu a rămas mult timp în afara marii performanţe. Talentata şi priceputa tehniciană de la "Cetate" a revenit acasă, la Deva, dar imediat a şi primit o ofertă tentantă şi a semnat un con-tract de un an de zile cu Federaţia

Italiană de Gimnastică. "Am plecat din cantonamentul de la Izvorani cu gândul de a lucra acasă, la Deva, la clu-bul la care m-am format ca gimnastă şi antrenoare. Nici nu mi-am început activitatea la Deva că mi s-a şi făcut o ofertă din Italia. Am analizat-o şi mi-am luat concediu fără plată de la clubul Cetate şi am acceptat provo-carea. Am un contract cu Federaţia Italiană de Gimnastică, pentru un an de zile, şi voi consilia echipele naţionale de junioare şi senioare ale celor din peninsulă. În plus, voi activa

şi la un consorţiu privat din Regiunea Emilia Romana, în localităţile Cesena, Rimini şi Bologna", a spus Lili Cosma.

Dorinţă de schimbare Lili Cosma susţine că a accep-

tat oferta italienilor, pentru că îşi dorea o schimbare în viaţă. "Timp de 19 ani, am lucrat în sistemul românesc de gimnastică, în sfera marii performanţe, fără concediu şi cu multe sacrificii. Nu mă plâng, pentru că asta mi-am dorit şi nu m-a obligat nimeni, dar cred că a venit momentul să încerc şi altceva. Am înţeles că la ei, sistemul de an-trenamente e mai flexibil şi mai lejer", a spus antrenoarea deveană.

Specialistă la bârnă Lili Cosma a început să cochet-

eze cu gimnastica de la grădiniţă, iar la cinci ani şi jumătate, a fost selecţionată la şcoala campio-anelor de la Deva. A fost multiplă campioană naţională cu echipa, componentă a lotului naţional de junioare şi a participat la Universi-ada din 1986. Deşi i-a plăcut foarte mult ceea ce făcea, fiind o specialistă a bârnei, în anii de liceu a suferit o fractură la picior şi a renunţat. După accidentare, a fugit de gimnastică. Nu a rezistat însă prea mult, iar după un an, a revenit în sală ca. antrenor. La început, s-a aflat sub conducerea lui Octavian Belu, apoi sub cea a lui Nicolae Forminte, iar apoi, a lucrat iar cu Belu. A contribuit la med-aliile obţinute de echipa României la Jocurile Olimpice de la Beijing 2008, la titlul european la bârnă obţinut în 2010 de Amelia Racea şi la multe alte competiţii internaţionale.

Editura Litera aduce publicu-lui românesc volumul “Se numea Sarah”, care caută să îmbine una din sutele de mii (sau milioanele) de poveşti ale Holocaustului cu povestea unei jurnaliste contem-porane, în două naraţiuni care alternează, dar care nu sunt însă lipsite de legătură. Povestea a două familii unite de un secret, o poveste care in acelasi timp reprezinta o im-portanta pagină de istorie: o fetita în

vârsta de numai 10 ani, care în anul 1942 este arestată de poliţia franceză in timpul raziei de la Vela daHiv şi povestea unei jurnaliste americance, Julia, stabilită la Paris, care, în anul 2002 descoperă nedreptatea făcută tinerei Sarah cu ani şi ani în urmă.

Librăria Humanitas Kretzulescu din Bucureşti a invitat-o pe binecu-noascuta actriţă Maia Morgenstern pentru a citi câteva fragmente cu ocazia lansării cărţii: “Mi-au adus cartea, mi-au adus fragmentele, am citit şi gata….. mi-am făcut lecţiile, pentru că sunt un om conştiincios. Şi s-a petrecut următorul fenomen: n-am mai putut să las cartea din mână pâna nu am citit-o şi am re-

citit-o şi am luat-o de la cap şi de la coadă şi de la mijloc şi nu mă mai săturam.” a declarat actriţa,” Ca un făcut, nu cred în predestin-are, nu cred în coincidenţă şi viaţa se grăbeşte să mă contrazică de fiecare dată. Eu susţin că nu cred şi coincidenţele năvălesc peste mine. E ceva îngrozitor! Această carte a constituit pentru mine pur şi sim-plu documentarea! A fost răspunsul direct şi concret la nişte intrebări la care nu aveam răspunsul. Nici măcar nu ştiam unde să-l caut! Şi

nici măcar cum s-a şi ce s-a întâm-plat în Parisul anului 1942 fix"

Prezent la lansare, scriitorul Bedros Horasangian a comentat fragmentele citite de Maia Mor-genstern, oferind publicului câteva păreri, ca de la scriitor, la scriitor, despre o carte care, în opinia dân-sului, trebuie citită ca şi când ar fi o poveste nouă despre care nu am auzit, dar care are rezonanţă istorică atât pentru trecut, cât şi pentru prezent.

Cartea a fost vindut in 36 de ţări într-un număr de peste 3 milioane de exemplare făcând din scriitoarea Tatiana de Rosnay cel mai vândut autor francez al anului 2010.

Liliana Cosma, Go West

Antrenoarea de gimnastică de la "Cetate" Deva, care a cucerit titlul de cel mai bun tehnician hunedorean al anului în ultimii cinci ani, Liliana Cosma (foto), a părăsit Lotul Olimpic al României şi va lucra, din martie, pentru Federaţia Italiană.

Nicolae Gavrea

fo

to

By

tr

aia

n M

an

u

Seară de lectură cu actriţa Maia MorgensternMădălina Corina Diaconu

ILEANA LUCACI

ZIG - ZAG MARTIE 2011 MIORIŢA USA 6

În comunitatea româno-americană de la New York, poetul Pr. Theodor Damian și cenaclul Mihai Eminescu au devenit, de mult timp, un punct de reper literar de o forță majoră, în jurul căruia gravitează un teritoriu cultural pur românesc, dintr-o geografie a sensibilităților, emoțiilor, năzuințelor și afirmărilor celor aflați departe de țară. L-am cunoscut pe poet, în urmă cu câteva luni, la Chicago, cu oca-zia primului Forum al Jurnaliștilor Români din America. Am continuat discuțiile noastre începute acolo la New York unde, ulterior, am fost in-vitat să particip la întrunirile literare al cenaclului Mihai Eminescu. Poetul Theodor Damian cumulează, astăzi, o triplă valență profesională care este greu de trecut cu vederea, mai ales în echilibristica pe care acesta o practică, între literatură, pastorație și catedră universitară. Această triplă valență este, apoi, proiectată pe fun-dalul vieții sociale al comunității româno-americane, unde acesta este o prezență activă, un adevărat Dio-gene al literaturii române din Exil, care aduce respectul față de limba strămoșilor noștri și a creațiilor cul-turale ale acestora, la rang de litera sacra!

Iubitorilor de literatură românească din New York, marea metropolă americană, unde parcă s-au adunat toate culturile unui mapamond, oprit pentru o clipă din goana existențială, nu le este străină nici poezia și nici numele poetului Theodor Damian. L-au auzit la posturile locale de tele-viziune românească, l-au citit în ziare și în revista Lumină Lină. Gracious Light și poate l-au audiat la cena-clurile Mihai Eminescu. Dar ca să-i înțelegi poezia, foarte bine ancorată în teologie, metafizică și realitatea de

zi cu zi, trebuie să-l fi întâlnit mai întâi pe poet. Abia atunci, ascultân-du-l, vei intui abisul ontologic pe care acesta încearcă să-l treacă, pe un pod admirabil de cuvinte, născând astfel... poezia! Aceasta este, de fapt, rostirea poetică a lui Theodor Da-mian!

Nicholas Buda: Care este piatra unghiulară, sau exprimându-mă alt-fel, unde stă începutul acestui mod de a ființa: poetic, sacerdotal și peda-gogic?

Theodor Damian: Este o în-trebare dificilă și mă bucur că răspunzând, cititorii vor vedea dacă impresia pe care ei o au despre mine se confirmă, și totodata, evident, au șansa să afle mai multe detalii despre mine și activitatea mea. Relația din-tre poetic, sacerdotal și pedagogic în cazul meu este echivalentă cu cea între filosofie (căci asta predau la facultate in principal), poezie, (căci asta fac încă din copilarie) și teologie (căci întru aceasta îmi constă meni-rea). Nu există incompatibilitate în-tre acestea trei, dimpotrivă ele sunt complementare. Ele sunt daruri de la Dumnezeu și în acelasi timp abilități care se dezvoltă prin practica neîncetată. Ca dar, teologia ține de vocație, poezia de inspirație și filoso-fia de înțelepciune (pe care Solomon se ruga s-o primească de la Dum-nezeu). Ca abilitate dezvoltată prin practică, teologia implica vorbirea cu Dumnezeu și numai bazat pe aceasta vine apoi vorbirea despre Dumnezeu (iar dacă ne gândim la dictonul pa-tristic potrivit căruia teolog este cel care se roagă, și în acest caz - dealtfel implicat în primul- rugăciunea este o practică și cere practică!), poezia cere și ea pe lângă inspirație și indelung exercițiu, iar filosofia, ca înțelepciune

implică gândire critică, și aceasta necesită continuă practică.

Dintr-un alt punct de vedere atât teologia cât și filosofia se preocupă de marile intrebări despre lume si viață și fiecare vine cu propri-ile sale răspunsuri, dar răspunsuri dă și poezia pentru ca în ea poetul recrează, după modelul divin de-scoperit lui prin inspirație, lumea din jurul său, renumește lucrurile, indică noi legături dintre ele. Că și teologia și poezia este catafatică, adică descriptivă, afirmativă, dar și apofatică, adică spune ceea ce lucru-rile nu sunt și aici ea devine criptică. Ea însă este criptică și atunci când ajungând pe culmea afirmației vede că mai exista ceva dincolo și acolo intervine inefabilul. De aici recursul la metaforă și celelalte figuri de stil specifice poeziei. Aș zice că există un fir roșu mistic ce leagă poezia de teo-logie, iar acesta, paradoxal poate pen-tru unii, se afla și în filosofie, în spe-cial acolo unde, explorând adâncurile cele mai mari ale existenței filosofia se întâlnește cu teologia și se împletește cu ea, și mă refer aici, în fuga unui gând, la filosofi ca Jacob Boehme, Hegel, Heidegger și alții. În contex-tul acestei discuții, scara ce duce de la pământ la cer este formata din trei trepte care se inșiră astfel: filosofia întâi, poezia ca încununare a ei și teologia ca încununare a amândoro-ra, sau ca și culminare a poeziei. În cursul meu de Filosofie și Literatură pe care-l predau la Facultatea de Fi-losofie la Universitatea Spiru Haret la București, elaborez pe această temă mai în detaliu, aducând în dialog și alți gânditori care s-au preocupat de aceasta temă, cum ar fi Tudor Vianu și Ion Biberi. Aproape fără să vreau îmi vine aici în minte expresia lui Eminescu legată de cele „trei coroane puse una peste alta”, pentru că într-adevăr atât filosofia, cât și poezia și teologia sunt coroane care îi conferă omului putere și frumusețe (căci acestea sunt simbolurile principale ale coroanei); ele strălucesc pe frun-tea lui ca niște daruri de mare preț, prin care se distinge în mod absolut de toate celelalte creaturi.

Nicholas Buda: Sunteți mai întâi preot? Ori poet... sau poate pedagog? Cum v-ați structura și defini mai bine personalitatea, din acest punct de ve-dere?

Theodor Damian: Cred că nu pot face o separare între aceste calități, pentru că preoția implică pedago-gie. În momentul în care ai vocație - preoțească in cazul meu - treci printr-o pregătire specială pentru a învăța cum să lucrezi cu oamenii. Atât la Seminarul Teologic cât și la Facultatea de Teologie se predă o disciplină care se numește Pastorală. Aceasta este în strînsă legătură cu Psi-hologia și pregătește tinerii studenți pentru ca aceștia să fie capabili a trata cu oamenii. Caracterul pedagogic al predării la universitate, în cazul meu, este legat de aspectul pastoral menționat.Cu alte cuvinte vocația mea preoțească și pregătirea care a venit cu ea include elementul peda-gogic, activitatea de la catedră fiind astfel o prelungire a misiunii pasto-rale în mediu academic.

Nicholas Buda: Au fost vremuri bune și mai puțin bune, au fost lumi-ni și umbre peste viața de fiecare zi, au fost bucurii dar și dezamăgiri, dar iată că la un moment dat, la orizon-tul unei literaturi române din exil, minuscule atunci, a apărut o altfel de lumină: Lumină Lină. Dincolo de

conotația religioasă care se desprinde implicit din această sintagmă, găsită în inmul vecerniei dar și luată parcă direct din psalmii lui David (Ps. 27. 1 și Ps. 119. 19), rămâne însă un nume care desemnează astăzi, la New York, o valoroasă publicație de spirituali-tate, cultură și literatură românească. Pe omul din spatele acestei lumini îl cunoaștem cu toții... Ceea ce știm mai puțin este istoria care nu se vede, a pasiunii din spatele omului. De când și de ce Lumină Lină?

Theodor Damian: Cred că Lumină Lină are rădăcini în anii mei de studii la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț. Atunci când eram prin anul III, cand am avut cea mai intensă perioadă de lectură din viața mea, am inițiat cu un coleg de-al meu (Marcel Miron, care acum este protop la Huși, poet și el), un fel de cenaclu literar, sub îndrumarea părintelui Vasile Irina, profesorul de limba română. Ne întâlneam și cite-am din poeziile noastre de început. Dar acest cenaclu nu s-a reunit de multe ori și nici cu regularitate. Apoi, un pas dincolo de cenaclu, a fost înființarea unei reviste literare, numită Orizont în care voiam să ne publicăm încercările noastre literare. O scriam de mână, nu aveam mașină de scris, era doar una singură în întreg Seminarul. O făceam într-un singur exemplar și circula așa între colegi. Uneori o vedea și părintele profe-sor Irina. Un singur număr am scos, doar atât! Ne-a fost greu să o punem pe o linie de existență ciclică. Acolo văd eu începuturile pasiunii mele pentru literatură. După aceea, mult mai târziu, când am ajuns la Laus-anne, în Elveția – cu o bursă de studii primită de la Consiliul Ecumenic al Bisericilor ca să îmi definitivez studi-ile de doctorat - am puz bazele unei parohii cu hramul Sfinții Trei Ierarhi și ale unei reviste literare Adusu-mi-am aminte. Revista reprezenta cena-clul literar pe care-l înființasem și pe care l-am numi Mihai Eminescu, care se întrunea tot așa ca și acum, la New York, vinerea. Aveam prieteni ai cenaclului care veneau de la Geneva, de la Neuchatel și din alte părți, un grup fumos de intelectuali ca și cel de la New York. Apoi m-am reîntors în țară și după o perioadă de timp am plecat în Statele Unite ale Americii. Am studiat la Princeton University și la Fordham University, iar în 1993, când mi-am luat cel de al doilea doc-torat, am fondat și parohia de la New York, pentru că voiam sa imi exersez vocația preoțească. Am înființat și cenaclul literar Mihai Eminescu sau l-am reînființat, dacă vrem, precum și o revistă intitulată Lumină Lină. De ce acest nume? Pentru că m-am gândit la foarte multe titluri posibile, m-am consultat cu unii colegi, dar până la urmă am decis să fie un titlu care să reflecte nu numai teologie și cultură, ci și dorul nostru de casă... Deci e un titlu evident religios, vine din rugăciunea de la Vecernie, un fel de relicvă teologică și liturgică, păstrată din sec. 2 d.Hr. – o sintagma mângâietoare – deoarece cultura este un fenomen mângâietor, mai ales în sensul pe care eu, ca teolog, îl dau culturii. În revistă mai este reflectată și viața comunitară românească, de la New York.

Nicholas Buda: Văzând direcția pe care s-a axat publicația Lumină Lină. Gracious Light dealungul în-tregii sale existențe, deducem că formația de bază a poetului Theodor Damian se cristalizează mai întâi pe

TEO-logie (cuvânt despre Dum-nezeu) – într-o paranteză auxiliară, aș spune că nu poți să fii un TEO-log fără să fii implicit un TEO-filos (iubitor de Dumnezeu) - la care s-a adăugat mai târziu cea de FILO-logie (iubitor de cuvânt), apoi ca o reacție naturală, cea de FILO-sofie (iubi-tor de înțelepciune). Cât de mult iubiți Logosul pe care, nu numai că îl propovăduiți de la altar si de la cat-edra, dar îl și așezați în matca firească a poeziei, a trăirilor de poet pe care le aveți în fiecare zi?

Theodor Damian: Eu cred că Logosul este în mine și dacă este în mine, nu numai că îl trăiesc, dar mă trăiește pe mine. Dacă nu l-aș trăi aș muri, pentru că în momentul în care dai afară logosul din tine devii ne-ant! Toți suntem făcuți prin cuvânt - și în vine în minte acum definiția dată omului de către Descartes si reluata de Meister Eckhart, „omul este fenomen acustic” – în sensul că totul este purtător de logos, adică logofor. Pe lângă aceasta, omul este și teofor, adică purtător de Dumnezeu, pentru că este chipul Sf.Treimi. Dar fiecare dintre noi reacționează diferit la darurile Logosului, de aceea – în cazul meu – Logosul se manifestă în producția teologică, poetică și filosofică. Iar pentru că aminteai mai devreme de prefixele FILO, mă duc cu gândul imediat la definiția teologului: cel care se roagă, adică cel care îi adresează cuvânt lui Dumne-zeu. Cel care nu a vorbit mai întâi cu Dumnezeu, nu poate vorbi despre Dumnezeu.

Nicholas Buda: Ați adus, cu mulți ani în urmă, pe umerii de poet tocmai din Elveția, cenaclul Mihai Eminescu. Sunteți fondatorul și promotorul acestui tip de de manife-stare culturală dovedind o neostenită răbdare, tenacitate și consecvență. Știu că sunteți născut la Botoșani, iar prin aceasta aveți o predilecție nativă spre opera eminesciană, pe care o iubiți și o faceți cunoscută peste tot unde călătoriți în lume. Cum s-a născut ideea acestui cenaclu? Ce fel de afiliație aveți cu marele nostru poet național și dacă doriți să ne-o împărtășiți și nouă?

Theodor Damian: Fiind născut la Botoșani am avut ocazia, cum era și normal, să merg foarte des la Ipotești. Am fost crescut mai mult în spiritul eminescian, pentru că Ipoteștiul este foarte aproape de Botoșani. Presa, ziarele locale moldovene erau pline de Eminescu. Exista această trăire a evenimentului eminescian în viața comunităților locale și poate să fie și aceasta o cauză pentru care am fost mai atașat de lectura eminesciană. De aceea am dat numele marelui nostru poet, cenaclului și în Elveția dar și în America, asigurând astfel un fel de continuitate activității mele cul-turale. Pe de altă parte, fiind departe de țară nu am avut la îndemână o personalitate culturală românească, așa cum spre exemplu o ai în țară. Adică ai un cenaclu în zona în care s-a născut Ion Slavici și normal că se va numi Slavici, ești la Humulești, îi spui cenaclului Ion Creangă, etc. Fi-ind departe de țară, îl avem pe Emi-nescu, luceafărul poeziei românești. Nefiind nici un cenaclu în America cu acest nume i l-am dăruit lui Mi-hai Eminescu. Cenaclul își are rolul său educativ, cultural, spiritual și românesc în comunitatea de la New York, așa cum l-am menit când l-am întemeiat.

POETUL THEODOR DAMIAN: UN DIOGENE AL LITERATURII ROMÂNE DIN EXIL

INTERVIU REALIZAT DENICHOLAS BUDA

MIORIŢA USA MARTIE 2011 RECLAME 7

BB || CC

David Bonilla Alin Cintean

Alin D. Cintean, Esq. Avocat Românîn Sacramento

Birou de Avocatură Bonilla & Cintean, LLP.

Specializaţi în Cazuri Penale orice nivel de complexitate (Misdemeanor şi Felony)

Preluăm şi anumite cazuri grave de

“Personal Injury” Deasemenea asistăm şi în cazuri de

“Bankruptcy”

(916)447-7842 Birou (916)585-4434 Mobil

901 H Street, Suite 130 Sacramento, CA 95814

www.avocatroman.com

FIXED WING (AIRPLANE) • AIR AMBULANCE

24/7 Air Medical TransportsRegional • Nationwide • International

(including commercial stretcher & medical escort)

Emergency & Non-Emergency(airborne within one hour from your initial call)

Convalescent To The Most Critical

FLYING INTENSIVECAREUNIT

Medical Crew: Flight Nurse & Flight ParamedicAviation Crew: 2 Pilots, Captain & First Officer

Licensed, Safe, Reliable, Professional,Patient-Oriented, Cost-Effective

1-888-FLY’N-ICU(1-888-359-6428) www.flyingICU.com

CALEIDOSCOP MARTIE 2011 MIORIŢA USA 10

CEA MAI FRUMOASĂ SCRISOARE DE DRAGOSTE DE VALENTINE’S DAY!

Fără tine, sunt o primăvară fără verdeaţă, sunt un fluture fără aripi, sunt o floare ce şi-a pierdut par-

fumul! Iubitule, întinde-mi mâna şi spune-mi: ,,Mai există fericire pe lume?” Te întreb, pentru că în

absenţa ta mă risipesc ca un şirag de perle rare scăpat pe o scară, în spirală. Lângă tine sunt calmă ca o icoană, blândă ca briza mării! Eşti soare printre nori, eşti lumina sfîntă ce-mi inundă sufletul, eşti roua dimineţii ce-mi răcoreşte durerea, eşti liniştea nopţii ce-mi străjuieşte visele!

M-am lăsat atrasă de tine într-o dulce rătăcire pe ţărmul fanteziei. Am comis o crimă: am îndrăznit să sfidez raţiunea şi să mă las pradă unei iubiri ca un fum, dar te-am iu-bit precum o pasăre iubeşte zborul şi libertatea! Tu ai fost infinitul meu magic, iar eu în viaţa ta... doar o clipă sau o ploaie de vară ca multe altele. Ai fost religia mea şi-n fiecare noapte te mângâiam în gândul meu cu ochii minţii până adormeam. Şi tot tu ai fost refugiul meu, iar eu în braţele tale am descoperit o lume nouă, am găsit o altă definiţie a ferici-rii, am învăţat să respir un alt aer.

Eu te-am îmbraţişat cu pasiunea cu care valul îmbrăţişează marea şi ţărmul, iar tu ai rămas indiferent...

Acum, fără tine toate s-au prabuşit, iar amintirile nu fac altceva decât să intensifice durerea pe care o simt aici, adânc înfiptă în fărâmitura de suflet ce mi-a mai rămas. Sunt singură şi mi-e dor de tine! Te am în suflet ca o explozie de miresme, te simt în sânge ca un ritm de foc, te port în mine ca un cântec auzit în locuri dragi pe care le-am părăsit în nădejdea întoarcerii.

Am obosit să te caut cu privirea! Am obosit sperînd... să te găsesc, sau... că mă vei găsi! Vreau să uit de orice căutare şi să nu mai tresar când îţi rostesc numele. Vreau să uit! O să doreşti să te mai caut! O să-ţi fie dor de toate astea! Am adormit plângând. Ce viaţă chinuită a trecut peste mine! Puterea inimii şi a gândului aruncă o punte peste timp. Voi îngropa nu-mele tău în petalele trandafirilor! Mă voi ruga la Dumnezeu să mă pre-schimbe într-un izvor cu apă lină. Poate într-o zi îţi vei odihni privirea în undele lui. În vis şi-n gând te-am sărutat pe tâmple, pe obraji, pe ochi, ocolind să te sărut pe buze, de teamă

să nu te ard din dragoste! Sărut ochii tăi calzi care au fost atâta timp ai mei!...

Ai rămas cântecul care mă ado-arme noaptea, vocea care-mi mângâie tristeţea, vântul ce-mi răsfaţă părul, o ultimă silabă pe care vreau să o rostesc înainte de a visa... şi primul meu gând... Iartă-mă că n-am putut fi mai bună decât ploaia... decât apu-sul... decât norii! Iartă-mă că m-am îmbolnăvit de tine!

Am crezut în declaraţiile tale, fără să mă gândesc că într-o bună zi mă vei părăsi. Ai plecat şi m-ai lăsat dusă de vânt... Ce aş putea să fac fără tine? Mi-e dor de tine! Inima mea te cheamă, unde eşti? Unde ai plecat? Zile, nopţi, săptămâni s-au scurs prin porţile timpului, dar tu nu ai venit... Te caut, cum îşi caută mama disperată copilul rătăcit! Te vreau! Te cer! Şi te aştept!Te vreau ca un preţ al iubirii, te cer ca un preţ al suferinţei şi te aştept ca o solie mângâietoare! Unde eşti? Te caut cu ultimele puteri ale suferinţei mele.

GEORGETA NEDELCU

SCRISOARE A DOUA DIN BUCUREŞTI:CUM SE FURĂ (DINTR-) O MAŞINĂ

Salut,Astăzi, 10 februarie 2011, am avut

ceva de rezolvat în zona Piaţa Coşbuc – Bulevardul Libertăţii (Bucureşti). Am parcat maşina în faţa sediului RCS-RDS, am rezolvat ce aveam de rezolvat în 15 minute şi m-am reîn-tors la maşină.

Nu am reuşit să deschid maşina nici din cheie (telecomandă) şi nici din telecomanda de la alarmă. Lângă mine un domn se chinuia să-şi închidă maşina cu telecomanda şi nu reuşea. Deci eu nu reuşeam să o des-chid pe a mea el nu putea să o închidă pe a lui.

PREA MARE COINCIDENŢA !Mi-am adus aminte că citisem pe

net un articol care explica că maşinile care se închid cu telecomanda nu sunt sigure deoarece se poate bruia

semnalul dat de aceasta şi maşina nu se inchide... deşi tu ai apăsat pe bu-ton şi eşti sigur că s-a închis.

M-am uitat în jur şi... am observat că o maşină micuţă cu 2 uşi, marca Datsun, culoare gri deschis, fără nu-mere de înmatriculare, era oprită în apropiere, în spatele maşinilor par-cate. M-am dus către acea maşina, în ea erau 4 indivizi - cum arătau este uşor să ghiciţi! Unul din ei avea un dispozitiv care semăna cu o telecomndă de tv dar avea şi antenă. Când m-au văzut, au plecat.

Imediat după aceea ne-am putut descuia - respectiv încuia - maşinile din telecomandă.

Aşadar este o noua metodă de a fura din maşină. Verificaţi-vă maşina după ce aţi închis-o!

Cum funcţionează şmecheria?Individul ţine permanent apăsat

pe butonul dispozitivului, care emite

un semnal (frecvenţă) sau ce o fi, semnal ce nu lasă comanda ta de în-chidere să „ajungă” la maşina. Apeşi pe buton să închizi maşina, iar dacă nu eşti atent să vezi dacă într-adevăr s-a închis, aceasta rămâne deschisă. Pe urmă, hoţii, doar aşteaptă să pleci de lângă maşină şi te uşurează de ce ai lăsat prin ea. Ba îţi fură şi bunătatea de maşină dacă au de dat vreo lovitură...

Nu credeam asta... ştiind că alarmele schimbă codurile la fiecare activare! Eu am un sistem de alarmă zice-se... bun, foarte lăudat! Se pare că e pentru fraieri cinstiţi.

Cei care aţi păţit asta sau aţi văzut vreun caz, vă rog, susţineţi avertis-mentul, cei care nu au văzut, ţineşi minte şi anuntaţi-vă prietenii şi nu numai!

STAN PĂŢITU  

PĂTIMAŞA IUBIRE

Cenuşa visărilor noastre,De mult s-a cernut printre noiÎntoarcere nu-i printre astre,Nici timpul nu merge-napoi...

Iubirea-ntre noi azi s-a stins Şi cu-amar visu-acesta loveşte,Între cer şi pământ,în abis,E-un tăciune, ce-abia mai mocneşte.

Şi clipa durerii ce ne-a seceratCu-adevăr, nemilos, ne-a lovit,Tren cu doi, tren cu noi, deraiat,Un păcat din trecut revenit.

A fost o clipă, o eternitate,Sau poate-o părere, un visO iubire cu intensitate,

TE-AM REVĂZUT...

Ieri, pe strada mea,te-am văzut trecândŞi mi-am amintitiar de ziua cândnoi ne-am despărţit...

Mi-ai zis doar: Adio!Şi-ai plecat... fugind,Ne-mai-revenind,m-ai lăsat plângândmulţi,mulţi ani la rând.

Ce frumoşi eram,Ce dragostea curată...O mai port în gând!Dar soarta blestematăNe-o răpi curând...

Privirea ta seninăîţi este ca-n trecut...Păru-ţi doar albit,...după-atâţia ani(!),Ieri, când te-am revăzut!

DIN „DOR” ATÂTEA...

Din tânguirea doinelorşi foşnetul brazilor,din semeţia munţilorşi murmurul izvoarelor,din frumuseţea basmelorce-mi incântau copilăria,Din smaraldul ploilorşi aurul holdelor,din geamătul glieiîngrăşată de eroii neamului,din zbuciumul valurilorce se sparg de ţărm,din aerul pădurilor, canicăieri înmiresmat, în lume,Am învăţat cuvântul „dor”...Şi-apoi prin el am înţelesCă-s totuşi o femeie:− Ce sentiment înălţător!

 

PATIMAŞA IUBIRE (POEME)MARICUŢA MANCIUC-TOMA

MIORIŢA USA MARTIE 2011 CALEIDOSCOP11

CEA MAI FRUMOASĂ SCRISOARE DE DRAGOSTE DE VALENTINE’S DAY!

STIMATE DOMNULE PREŞEDINTE,

În speranţa că ne vom înţelege şi ca literaţi şi ca cetăţeni ai aceleiaşi ţări, Vă scrie un bătrân confrate cu care, prin anii ’80 primeaţi acelaşi premiu literar. Dar, în afară de asta, sunt con-vins că ne putem înţelege, chiar şi pe bază de termeni intelectuali, mai bine decât sunt înţeleşi aceştia de către alţi colegi de guvernare ai Domniei Voas-tre.

Pentru că nu cred să existe intelec-tual adevărat şi de bună credinţă care să poată confunda medicul sau edu-catorul – profesiuni de acută utili-tate şi, dintre specializările de mare importanţă socială, cele mai strict, precis şi evident normate universal în funcţie de numărul populaţiei – cu bugetarul care taie frunză la câini şi de care societatea se poate dispensa fără părere de rău.

Şi totuşi, Stimate Domnule Preşedinte, Domnia Voastră faceţi parte exact din guvernarea care, în aceste zile procedează la genocidul înjumătăţirii spitalelor din România şi la tragedia restructurării umili-tor financiare, a învăţământului. Ba, mai mult decât atât: giraţi, prin minis-trul căruia îi susţineţi cre-ditul politic, sănătatea întregii ţări.

Aşa că, pentru a Vă dovedi înt-regul meu respect printr-o între-bare sinceră şi frontală, vă rog să-mi răspundeţi dacă, măcar în gândurile Dumneavoastră intime, nu vă puneţi problema că acest gir va lăsa în istoria relaţiilor interetnice din ţara noastră gustul amar al faptului că un minis tru de etnie maghiară a înjumătăţit şansele de supravieţuire a multor suf-erinzi şi, în ori ce caz, a bolnavilor cronici care au nevoie de asistenţă spitalicească. Sau, de asemenea:

dacă perseverenţa Dumneavoastră (de admirat ca act în sine) de a vă dobândi dezideratele din învăţământ, nu cumva s-a realizat exact pe fondul măsurilor distructive pentru educaţia publică din România?!

Da, Domnule Preşedinte: Între-barea mea este pe cât de directă pe atât de sinceră. Ea vine din partea unui om care ar fi foarte îngrijorat şi raţional şi sufleteşte, dacă şi-ar da seama de vreo ascensiune şovină, de vreo escaladare extremist naţionalistă în ţara lui. Din partea unui om care, cu sinceritate creştină, doreşte să prevină orice motiv pentru aceasta. Dar cum s-o facem, cum să preîntâmpinăm o asemenea amprentă pe înregistrările sufleteşti care consemnează isto-ria relaţiilor in terumane când, în vreme ce eu scriu aceste rânduri, la Babadag, la Ţăndărei, la Sântana, la Ocna Mureş, la Ştei, la Pătârlagele, la Cernavoda, la Cisnădie, la Titu, la Mărăşeşti, la Sulina şi în destule altele dintre cele 182 de unităţi desfiinţate sau comasate au loc proteste ale bol-navilor ca şi ale personalului sanitar împotriva măsurilor pe care ei, prin lozincile afişate, le atribuie mai mult ministrului dumneavoastră, decât guvernului în ansamblul incapacităţii sale? Oamenii nemulţumiţi iau act şi consemnează protestând împotri-va cuiva. Nu stau să-şi explice. Aşa că, Vă întreb cu aceeaşi francheţe: V-ar conveni să înceapă să se spună în popor că „Ministrul ungur ne periclitează starea de sănătate”?!

Sper să înţelegeţi alarmarea mea sinceră, dacă vă daţi seama că, în conjunctura actuală, e posibil şi aşa ceva chiar dacă n-ar fi întru totul adevărat; şi că, în plus, nu ducem lipsă de unii cărora le-ar conveni să se audă asta!

Folclorul (cine s-o ştie mai bine decât noi, scriitorii?!) este

de inspiraţie emoţională. El nu face analize ştiinţifice bazate pe tehnicile unor reactivi precişi sau pe calcule logaritmice; dar, de fixat, se fixează cu colţi puternici peconştiinţa epo cii. Fapt pentru care cred că ar fi ca-zul să vă puneţi şi Dumneavoastră întrebarea dacă e normal să contribuiţi la apariţia unui aseme-nea folclor sau, măcar, dacă asta ar fi benefic pentru mentalitatea socială a României contemporane. Pentru că, pe mine, asta mă interesează, Stimate Domnule Preşedinte: Mentalitatea benefică social şi economic pe care trebuie să o capete concetăţenii mei pentru a nu se mai lăsa manipulaţi nici de instigaţii şovine nici, mai grav, de demagogia corupţilor care vor numai putere şi beneficii.

Trăgând acest semnal de alarmă la care mă obligă atât religia mea care este a dragostei faţă de semen cât şi conştiinţa mea de patriot democrat care desfide extremismele, eu v-aş ruga, aşa cum vă respect ca intelec-tual Stimate Domnule Preşedinte, ca în perspectiva Congresului la care aţi anunţat că nu veţi mai candida, să Vă puneţi la modul filosofic întrebarea dacă Vă veţi lăsa formaţiunea în mrejele partenerilor Dumneavoastră care Vă compromit în guvernarea prezentă atât de mult, încât se ajunge la asemenea păreri, nu lipsite de ar-gumentare, cum că „ministrul ungur ne sabotează sănătatea”.

Or, pe mine, ca român onest şi tolerant, nu mă interesează că unul dintre membrii U.D.M.R. face jocul perfid „Băsescu, Boc et compa-nia”; treaba dumisale, dacă se com-place într-o asemenea adunătură de oprobriu naţional!… Pe mine mă interesează că stupida şi incapabila guvernare de astăzi duce de râpă so-arta României!…

Şi mă doare, Domnule Preşedinte;

Vă mărturisesc îndurerat că, la vârsta mea, cumplit mă doare!

Cu o asemenea declaraţie de natură strict emoţională, pe care o recunosc impulsivă dar sinceră, revin la raţionamentul cu care am început aceste rânduri:

Reducerea bugetarilor din siste-mul umflat cu funcţii parazitare şi recalcularea bugetului naţional pen-tru înlăturarea cheltuielilor para-zitare şi neproductive este soluţia logică în faţa crizei. Soluţie cu care au căzut în mare măsură de acord forurile parlamentar-guvernamen-tale, cele financiar-internaţionale, cele europene şi unele organizaţii reprezentative pentru societatea civilă românească.

S-a căzut de acord şi i s-a activat guvernului funcţia sa firească pen-tru care există: gestionarea acestor măsuri de salvare a economiei şi a bugetului naţional.

Până aici totul e normal şi exact. De aici încolo, însă, începe aberaţia produsă - ca să nu mă gândesc la mulţimea de acte strict penale – de incompetenţa crasă a mai multor gu-verne care poartă numitorul comun: BOC.

Această aberaţie a condus la in-imaginabila concluzie menţionată de mine la început, că „bugetar = parazitar” înseamnă nu clientela politică răsplătită cu funcţii grase în care nu face nimic, ci cel mai bine normat segment din aparatul ser-viciului public acordat cetăţenilor României: Personalul sanitar şi per-sonalul din învăţământ şi educaţie. Adică medicii şi asistenţii care, în toate statisticile mondiale, sunt pre-cis evaluaţi ca specialişti la mia de locuitori şi, în toate practicile sani-tare din lume, au normele cele mai stricte cu număr de pacienţi pe zi în dispensare şi număr de paturi în

instituţiile spitaliceşti… De aseme-nea profesorii, învăţătorii şi educato-rii, tot specialişti de primă necesitate naţională, calculaţi cu aceeaşi precizie la mia de locuitori şi normaţi strict cu număr de ore pe săptămână, sunt cei care trebuie să sufere umilirea de: „bugetar = parazitul care ia salariu fiindcă a făcut servicii unui partid”. Şi, astfel, am ajuns în situaţia în care, în vreme ce exact acest segment de specialişti - care nu sunt „bugetari” în sensul peiorativ al cuvântului, adică bugetofagi, ci oamenii cei mai utili serviciului public prin care se justifică însăşi existenţa statului modern - este evaluat în toată lumea civilizată cu date limpezi care atestă starea de civilizaţie a unei ţări sau comunităţi umane în statistici despre care trebuie să spunem cu ruşine că ne aflăm la coadă. Adică: În situaţia noastră, fie criză sau nu, noi nu avem de redus, ci de majorat încă mult numărul de angajaţi în aceste domenii.

Ei bine, aici am găsit noi să fa-cem reducerile bugetare a căror lipsă de logică (sau lipsă elementară de conştiinţă faţă de serviciul public ce trebuie asigurat cetăţenilor ţării) a condus, dincolo, în capitolul unde se calculează reducerile de prevederi bugetare, la alte aberaţii. A condus la desfiinţarea logisticii sanitare şi logisticii de educaţie naţională în egală măsură cu desfiinţarea pos-turilor de specialişti. Adică am ajuns să înjumătăţim spitalele pen-tru care poporul acesta a străduit încă de pe vremea lui Carol I, am ajuns să desfiinţăm şcoli exact când ne confruntăm cu reapariţia analfabetismului, am ajuns să ne autodegradăm la modul mizer-abil condiţia de „specialişti puşi la dispoziţia populaţiei”, prin dete-riorarea învăţământului public şi în-curajarea diplomelor particulare sau chiar de stat cumpărate pe bani fără învăţătură.

Să ne gândim, Stimate domnule Preşedinte, că a diminua capacităţile educaţionale ale unui popor înseamnă a întârzia în mod voit afirmarea lui, a prelungi dependenţa lui de alţii; iar a înjumătăţi serviciul public în ma-terie de sănătate este, şi mai grav, echivalent cu a provoca înjumătăţirea populaţiei. Fapte care conduc la con-cluzia că guvernarea actuală nu tinde nicidecum să facă eforturile nece-sare pentru a putea aduce bugetul naţional la nevoile populaţiei ci, în mod criminal, ar prefera să procedeze la acte de diminuare a populaţiei pen-tru ca să-i ajungă bugetul subţiat prin incompetenţă şi corupţie.

Acesta nu este un simplu act sinucigaş în istoria unei societăţi umane, ci un act de genocid cultural şi genocid sanitar din partea unei guvernări care-şi ignoră obligaţiile faţă de societatea respectivă sau, poate, la modul mafiot, chiar nu vrea să şi le îndeplinească. Exact aşa cum şi-a permis să afirme că statul nu are răspundere faţă de soarta fiecărui cetăţean al ţării, chiar actualul ei întâistătător în monstruoasa guver-nare.

Este treaba Dumneavoastră şi opţiunea Dumneavoastră, Stimate Domnule Preşedinte, dacă vreţi ca istoria să Vă asocieze cu asemenea acte antinaţionale pe care le susţine o bună parte din partidul ce reprezintă latura românească din această coaliţie. Dar eu, cu gândul bun prin care doresc să ne iubim şi să ne cins-tim cu toţii valorile, Vă urez să Vă dea Bunul Dumnezeu mintea românului cea de pe urmă!

SCRISOARE DESCHISĂ FOSTULUI DOMNPREŞEDINTE AL U.D.M.R. MARKO BELA

CORNELIU LEU

 

CALEIDOSCOP MARTIE 2011 MIORIŢA USA 12

CUM A MURIT OCTAVIAN GOGA?Recent, pe blogul unui domn

Ion Ionescu , necunoscut mie, apar câteva consideraţii cu titlul de mai sus (minus semnul întrebării). Au-torul acestei însemnări indică faptul că această consemnare ar fi aparţinut unui oarecare Victor Ţincu. Bănuim că e cineva apropiat de Bucur Ţincu, scriitor şi apropiat colaborator poli-tic al „poetului pătimirii noastre”. Aparent, consemnarea la care ne referim este corectă. Apar, însă câteva inadvertenţe sau inexactităţi. Una dintre ele este legată de datare: Potri-vit declaraţiior Veturiei Goga lucru-rile stau un pic altfel decât susţine au-torul (respectiv dl. Ion Ionescu) sau cel citat de el (adică un anume Victor Ţincu). Deci, plecarea la Cluj a avut loc în data de 4 mai (nu 5 mai, cum susţin cei amintiţi). În afară de întâl-nirea de la avocatul Laurean Gabor, fost subsecretar de Stat în guvernul prezidat de Octavian Goga, poetul, după un mai vechi obicei al său, a făcut un popas la restaurantul New York unde a consumat bere. În e-

xact acel moment au acţionat agenţii lui Moruzov, care, din însărcinarea personală a lui Carol al II-lea, îl urmăreau permanent pe fostul prim ministru, nu atât spre a-i cunoaşte demersurile şi contactele politice, cât pentru a duce la îndeplinire planul suprimării fizice a fostului premier.

Apoi, după cum precizează însăşi Veturia Goga, ea nu se afla la Ciucea şi nici nu a revenit acasă decât după decesul poetului. Octavian Goga nu a murit din cauze naturale. Până în acest moment nu am înţeles de ce Veturia Goga nu a ţinut cont de constatările marelui medic clujean Iuliu Haţieganu, sosit la Ciucea, la chemarea ei sau a apropiaţilor po-etului, şi care l-a apostrofat dur pe medicul local Perciun pentru că n-a sesizat că era vorba de otravă, nicidecum de bolile invocate mereu după aceea ca fiind cauza decesu-lui neaşteptat şi extrem de rapid.

Problema decesului unei personalităţi ca Octavian Goga, care a marcat profound istoria naţională şi literatura română, nu este una oarecare, lipsită de importanţă. Spre a lămuri definitiv acest su-

biect şi a elimina orice opinii con-trare adevărului s-ar impune verifi-carea de către experţii criminalişti a cadavrului poetului. Acesta se află în sarcofagul din mausoleul pe care Ve-turia Goga l-a construit pentru el la Ciucea. Ministerul Culturii ar trebui să-şi asume efectuarea unor astfel de teste cu atât mai mult cu cât poetul a fost unul dintre primii miniştri ai Cultelor şi Artelor în guvernele for-mate după făurirea României Mari.

Rezultatele acestor teste, făcute cu mijloacele tehnice moderne de care se dispune în prezent, ar clarifica, în opinia mea, odată şi pentru totdeau-na, această chestiune: Octavian Goga a murit, subit şi neaşteptat, datorită unei congestii cerebrale şi a unei complicaţii pulmonare sau din cauza otrăvirii sale la comandă politică.

În interesul aflării adevărului, nici un efort nu mi se pare nejustificat. Anul viitor se vor împlini 130 de ani de la naşterea poetului. S-ar putea marca această aniversare şi prin co-municarea rezultatelor oficiale ale tes-telor pentru stabilirea cauzelor reale ale morţii sale.

 ADRIAN BRUDAŞCU

MEDITATIE, SPIRIT, INTELIGENŢĂ, CUVÂNT

Scriitorul Al. Florin Ţene presară pe cărarea filozofiei metafore ce ne

ghidează în lumea artei. Scrisul său profund aduce ardoarea cuvântu-lui tei. sacru, în ipostaze ce parcurg treptele existenţiale întru nemurire.

Parcurgem întreaga paletă a filo-zofiei lumii, aflându-ne, pentru în-ceput, în Universul lui Henri Berg-son, pentru care viaţa este mai presus de orice raţiune, sufletul având rolul hotârâtor. La un secol de la scrierea romanului-dramă „Jean Barois”, de Roger Martin du Gard, Ţene îi dedică un eseu structurat pe mai multe pal-iere critice. De altfel, aceasta este una dintre calităţile preşedintelui Li-gii Scriitorilor din România, ştie să croiască o adevărată Istorie Literară. Una dreaptă, luându-se pentru aceas-ta la „trântă” cu concepţiile anumitor îndoctrinaţi ai vremii. Ştie să aleagă substanţa materiei din orice scriere, ştie să descrie fiecare fenomen literar, fiind un cunoscător al curentelor ar

Identificarea schemelor pentru fiecare profil prezent în carte este o adevărată legitimaţie pentru Ţene, una care îl onorează. Se apropie cu aceeaşi efervescenţă de poezia lui George Bacovia sau a lui Mircea Ciobanu prin analiza elementelor definitorii, prin asemănări şi deose-biri în construcţia textului care a de-venit o asumare a destinului poetic. Spiritul naţional răzbate în eseurile autorului, ca fenomen al iubirii de glia strămoşească, al limbii române, al credinţei creştine în spiritual orto-doxiei şi al tradiţiilor poporului din

spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic. Un român adevărat care se luptă

pentru sfinţenia cuvântului, care trăieşte întru literatură şi care ne aduce date concrete despre istoria literei de-a lungul secolelor. Acesta este Al. Florin Ţene, filozoful care ne arată în scrierile sale rolul literatu-rii. Vorbeşte, în scris, cu seninătate, despre personalităţi ca Mihai Sa-doveanu, Camil Petrescu, Liviu Re-breanu, Tudor Arghezi, Mateiu Cara-giale, Ion Barbu, Lucian Blaga, Gib Mihăescu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, scriitori care prin lucrările lor au avut un rol deosebit în cunoaşterea realităţilor din România pe drumul modernizării.

Ţene este cel care ne introduce în construcţia textului, făcându-ne să descifrăm în cheie literară eroii, pe care ni-i prezintă ca într-o oglindă fabuloasă. El este cel care ne arată ce înseamnă succes în literatură, cine a avut o stea a scrisului, sau cine se amăgeşte la lumina soarelui fals. Cartea se înscrie într-un cli-mat al Meditaţiei, al Spiritului, al Inteligenţei al Cuvântului, prin Cu-vânt desprins din sacralitate. Texte care descriu literatura ce a însoţit fiinţa, de la Heidegger, la Holderlin, sau ai noştri Eminescu şi Coşbuc. O carte, care se construieşte din

cuvinte precum o casă, în care trebuie să pătrundem, la invitaţia gazdei, cu pioşenie, pentru a descoperi tainele, peripeţiile eului în metafizic. O secvenţă de nemurire.

Ţene se întrece cu sine însuşi, prin autoevaloarea concretă, lucidă şi pertinentă, care duce la realiza-rea unui tot unitar, o carte-om ce va dăinui în timp în bibliografila filozofică. Precum Jaspers, Ţene doreşte o reliefare a „situaţiei spiri-tuale a epocii noastre” , sau, cum ar spune Sartre, o analiză a „raţiunii dia-lectice” a istoriei.

Ţene stă la masa imaginară cu Hypnos, Morfeu, Pascal, Nietzsche, redescoperind „cărarea pierdută” a filozofiilor existenţiale în condiţiile europenizări noastre şi al fenomenu-lui de globalizare. Metafora ca ritm al gândirii poetice, metafora ca mod de exprimare a vibraţiilor eului sunt liantul spre vibrarea sufletului în-tru Cuvânt. Al. Florin Ţene face o retrospectivă în adâncul istoriei lit-erare, descoperind o lume fabuloasă, a cuvintelor, pe care ne-o dăruieşte şi nouă. O carte a Înţelepciunii, scrisă la Maturitate.

MENUŢ MAXIMINIAN

Se întâmpla prin noiembrie 1995 când, împreună cu alţi cinci braşoveni, părăseam spaţiul mioritic

cu destinaţia Miami, USA, în căutarea El Dorado-ului american; pentru noi El Dorado-ul fiind un contract de muncă pe un vas de croazieră.

România încă se trezea din amorţeala comunistă şi timid înce-pea să zâmbească capitalismului şi la propriu şi la figurat... totuşi lumea pe stradă sau în magazine era cam zgârcită la capitolul „smile”... Deşi obosiţi după un drum de 14 ore, înainte de a ajunge la hotel, ne-am vârât în două taxiuri să mergem să vedem cum arată un mall din Ţara Făgăduinţei.

Lumea se arăta deosebit de prietenoasă în comparaţie cu Româ-nia, unde lumea zâmbea doar de Moş Crăciun, de Revelion sau când câştiga la Loterie; aici toţi zâmbeau fără reţinere, erau amabili, degajaţi, politicoşi.

Tânăr chipeş şi cu sex-appeal, fo-arte încrezător în succesul meu la fe-mei, am început să filtrez...Primeam zâmbete peste zâmbete şi parcă deja şi mersul mi se schimbase, mai apăsat şi mai ţanţoş. La casierie, domnişoara simpatică afişa un surâs fermecător şi îmi vorbea cu o amabilitate excesivă. La restaurant ospătara era numai „smile” şi politeţe. Fetele îmi zâm-beau oriunde loveam cu privirea şi făceam „eye contact”. „Wow, ce suc-ces nebun”, îmi spuneam în barbă, zâmbind, of course, la rândul meu.

La atâtea „cuceriri” într-un timp atât de scurt, nu m-am putut abţine şi am început să mă laud amicilor. „Succesul meu a crescut cu 25% faţă de România”, estimez cu voce tare. Unul dintre noi, aflat la al treilea contract de muncă pe vase de croazieră, se uită la mine conde-scendent şi rapid îmi tăie macaroana:

„Auzi băi , Cassanova de Braşov, aici în State toată lumea zâmbeşte. Pur şi simplu aşa salută ei. Toată lumea este amabilă şi politicoasă. Aşa că las-o jos, că măcăne”, a încheiat amicul meu, zâmbind sarcastic.

Brusc mi-a îngheţat zâmbetul pe buze acolo în mijlocul mall-ului. Am rămas siderat pentru că eu chiar cre-deam că „good looking-ul” meu era motivul pentru care primeam zâm-bete ca pe bandă rulantă. De atunci, însă, mi-a rămas un zâmbet perma-nent, parcă lipit cu scotch...faţa mea parcă se blocase în poziţia „smile”...zâmbesc într-una, fără pretenţii de mare cuceritor de această dată. E gratis, sănătos şi foloseşti mai puţin muşchi decât dacă te-ai încrunta.

Aşa că, zâmbiţi vă rog... you never know, maybe you get lucky!

Sursa: http://vioryny.blogspot.com/

SMILE

VIOREL VINTILĂ

MIORIŢA USA MARTIE 2011 DIVERTISMENT/ PUBLICITATE13

SURSA

Jurnalul National

Centrul European de Limbi Moderne recrutează stagiari

Principalul rol al ECML, care este o instituţie a Consiliului Europei, este de a servi, în general, la implementarea politicilor lingvistice şi la promovarea abordărilor inovatoare în învăţarea şi predarea limbi-lor moderne. Este asigurată o subvenţie lunară de 686 euro şi o contribuţie pentru cheltuilelile de transport. Stagiarii trebuie să fie absolvenţi de studii super-ioare, preferabil studii postuniversitare. Ei trebuie să aibă cunoştinţe plurilingvistice (engleză, germană, franceză) şi să posede cunoştinte adecvate de calig-rafie şi de utilizare a calculatorului, întrucăt vor avea frecvent ca sarcină traducerea de documente oficiale. Data limită pentru înscriere este: 31 martie 2011.Mai multe informaţii găsiţi la: http://www.eurodesk.ro/program.php?progid=EU0010000192

MICA PUBLICITATECumpar carti in limba romana pentru copii (povesti,povestioare,fabule,ghicitori)noi sau vechi in stare buna. Contact : 916 550 0149.Va rog lasati mesaj cu nr. de telefon.--------------------------------------------------------Familie cu doi baieti (3 si 4 1/2 ani) cautam o doamna pentru ajutor menaj, gatit, baby sitting ocazional. Locuim in Hayward Hills, CA (aproape de Hwy 580).Va rugam sa ne contactati la (415) 238 0419.--------------------------------------------------------Miere organica la fam. Nicoara.Tel. (510)614-2122 sau (510)453-0171--------------------------------------------------------Ziarul MIORITA USA, cauta colaboratori in statele : Oregon,Washington,Idaho si Utah.Tel. 916 868 5395 sau mioritausa@yahoo.com

ULTIMA ORĂ MARTIE 2011 MIORIŢA USA 14

P.O. Box 2015 Placerville, CA 95667Phone (530) 620-2717

John Militaru Ministries Program Schedule 2011Sacramento County, CAComcast CableMonday @ 10:00pm on Ch 19 (96) Romanian Tuesdays @ 9:30pm on Ch 19 (96) EnglishThursday @ 8.30 pm Ch 18 English/Romanian Saturday @ 8:00 pm on Ch 18 English/Romanian JMMI

Roseville, CAMonday @ 6:00pm on Ch 18 English/RomanianTuesday @ 11:00am English/RomanianThursday @7:00pm on Ch 18 English/Romanian JMMIFriday @ 12:00pm English/Romanian JMMI

Modesto, CAMonday @ 7.30pm on Ch 26 RomanianMonday @ 10:30 pm EnglishTuesdays @ 8:30 pm EnglishFriday @ 6:00 pm Romanian

Stockton, CAMonday @ 8:00pm on Ch26 English

Concord, CAComcast CableSunday @ 6:00pm Channel 26 EnglishMartinez, Pleasant Hill, Lafayette, Orinda, Moraga, Tice Valley area, Alamo, Danville. Ch28- Walnut Creek & Ch28- Concord, Clayton, Rossmoor area.

Vancouver, WASunday 11;00 am , Tuesday @ 2:00 pm & Wednesday 8:00 pm on Ch 11 English/Romanian

Orange County, CASaturday @ 9:30 am on Time Warner Cable. EnglishCh95- Santa Ana, Fullerton, Placentia, Buena Park: Ch97- Ana heim, Villa Park Ch-98Yorba Linda, La Habra.

Notes: All listings are on local cable channels. Schedule subject to change.

This program is made possible by the contributions of our viewers. This Ministry is not supported by any church or large institution but by individuals like you. If you would like to contribute toward the production costs of this program please contact us, all contributions are tax deductible. If you would like to extend the broadcast to your area or if already in your area add more broadcast times contact us for more information.

John Militaru MinistriesTHE VOICE OF THOSE WHO HAVE ESCAPED

FROM BEHIND THE IRON CURTAIN www.johnmilitaru.org

Un cutremur cu magnitudinea de 6,3 pe scara Richter s-a produs marţi, 22 februarie 2011, în oraşul Christchurch din sudul Noii Zeelande.

Este al doilea cutremur de mare intensitate produs în Noua Zeelandă în ultimele 6 luni, după cel cu magnitudinea 7,1 din septemb-rie 2010. Cel puţin 65 de oameni, dintre cei 350.000 locuitori ai oraşului, şi-au pierdut viaţa marţi seara la Christchurch. Cutremurul dev-astator, urmat de cel puţin patru replici în tot atâtea ore, a transformat oraşul în ruine.

Adâncimea foarte mică la care s-a produs seismul, de numai 4 kilometri, a alimentat gradul uriaş de distrugeri din Christchurch şi localităţile învecinate. Nouă clădiri s-au prăbuşit total, iar multe altele au suferit daune parţiale. Asfaltul şoselelor a crăpat în multe locuri, au izbucnit incendii, iar conductele rupte au pro-vocat inundaţii.

Mai mult de 100 de persoane, inclusiv o duzină de vizitatori, studenţi japonezi, sunt prinşi între ruinele oraşului. Echipele de salvare cu câini dresaţi s-au răspândit în întregul oraş în căutare de supravieţuitori, dintre care unii au tri-mis mesaje text sau apeluri telefonice de sub >>

>> dărâmături.Curentul electric, apa şi gazele au fost

oprite în oraş, aeroportul internaţional a fost închis, la fel şi traficul feroviar. Potrivit poliţiei locale, pasagerii a doua autobuze, peste care s-au prăbuşit clădiri, şi-au pier-dut viaţa.

Autoritatea de transporturi din Noua Zeelandă a declarat pentru TVNZ că nu a putut contacta angajatii din Christchurch şi din tunelul Lyttleton, situat în apropiere de epicentru. Cutremurul a dizlocat chiar şi o bucată masivă de gheaţă din cel mai mare gheţar din Noua Zeelandă, situat la 120 mile est faţa de Christchurch.

Turla impunătoare din piatră a unei catedrale catolice s-a prăbuşit în centrul oraşului, iar în vecinatatea ei zace o clădire cu patru nivele, dărâmată în întregime în câteva secunde, ca un castel de cărţi. O clădire cu mai multe etaje, Pyne Gould Guinness, în care lucrau mai mult de 200 de muncitori, s-a prăbuşit şi un număr ne-cunoscut de oameni au fost prinşi în in-terior. Echipele de salvare au târât oameni răniţi grav din moloz, majoritatea lucrători care se aflau in birouri. Mulţi erau plini de sânge. Ţipetele celori încă prinşi sub dărâmături se auzeau de afară.

Gheţarul Tasman, situat în Alpii de Sud, a fost zguduit de cutremur şi aproximativ 30 de milioane de tone de gheaţă s-au prăbuşit şi au format iceberguri în lac. Gheaţa care a căzut în lac a provocat valuri de până la 3,5 metri, care au măturat în sus şi în jos lacul timp de 30 de minute.

"Este o scenă de devastare totală", a de-clarat prim-ministrul John Key la câteva

ore după cutremur. El a confirmat că numărul morţilor ar putea creşte în următoarele zile şi că: “Am putea fi mar-torii zilei cele mai întunecate din Noua Zeelandă."

Primarul Bob Parker a decretat stare de urgenţă în regiune şi a cerut oameni-lor să folosească telefoanele mobile numai pentru urgenţe. "Guvernul este dispus să utilizeze tot ce se poate în scop de salvare", a declarat viceprim-ministrul neozeelan-dez. Echipele de salvare continuă să scoată numeroşi răniţi de sub ruinele clădirilor dărâmate. Australia a trimis o echipă de salvare de 40 de persoane pentru a susţine

eforturile de recuperare a sinistraţilor.Presa locală scrie că distrugerile sunt mai

puternice decât la seismul de 7,1 produs în aceeaşi regiune în septembrie anul tre-cut. Cunoscut în Noua Zeelandă ca Oraşul Grădină, Christchurch avea un patrimoniu din secolul al XIX-lea, moştenit de la fon-datorii săi, vorbitori de limba engleză. Un râu de mică adâncime, Avon, trece prin centrul oraşului, traversat de linii de tram-vai istorice şi punctat cu arhitectură gotică, parcuri şi cafenele.

Cutremurul care a produs cele mai multe daune în Noua Zeelandă a fost cel care a lovit nordul ţării în 1931, la Hawke's Bay, North Island şi care a ucis cel puţin 256 de persoane.

Surse: Associated Press; CNN; Fox News; ABC News.

Surse foto: The Christian Science Monitor, New Zeeland; Reuters

Un cutremur devastator a distrus marţi, 22 februarie, oraşul Christchurch din Noua Zeelandă

SIMONA BOTEZAN

MIORIŢA USA MARTIE 2011 RECLAME15

Vă aşteptăm cu mâncare caldă!

EuroMarket & Delicatessen

ASHLEY

PLACE

AFFORDABLE Studios,1's & 2's bedroomsFOR EVERYONE

1601-1745 Cormorant WaySacramento, CA 95815

*** Vorbim romaneste ***Tel. 916.927.7202Fax. 916.568.0792

Vorbim româneşte (Elena)

Calatoreste cu noi in toata lumea!

Cele mai bune preturila bilete de avion pentru Romania

SUPER IEFTINBucuresti si alte orase de la $550 + tax

Hawai - 8 zile de la $599 + taxCancun - 8 zile (Hotel 5 stele - totul inclus)

de la $999 + tax

Tel. (916)348-3400 (888)505-4196