INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA

UNIUNEA EUROPEAN~

Probleme fundamentale ale pie]elor de munc` \n contextul extinderii europene

Cazul Romånie i [ i Ungar ie i

Colec]ia de studii IER Working Papers SeriesNo. 8

Probleme fundamentaleale pie]elor de munc` \n contextul extinderii

europene Cazul Romåniei [i Ungariei

Institutul European din RomåniaBdul Regina Elisabeta nr. 7-9

Bucure[ti, sector 3

Tel: 314 26 97

Fax: 314 26 66

Coordonator serie Mihai Moia

Serie editat` cu sprijinul programului PHARE RO - 2002 / 000 - 586.03.01ISSN: 1582-4993© Institutul European din Romånia

Opiniile prezentate aici apar]in autorului [i nu implic` \n nici un fel institu]ia pe care o reprezint`.

Institutul European din Romånia

Probleme fundamentale ale pie]elor de munc` \n contextul

extinderii europene Cazul Romåniei [i Ungariei

Mihai Moia

Bucure[ti, Iulie 2004Colec]ia de studii, I.E.R. Nr. 8

4

CCUUPPRRIINNSSII.. IInnttrroodduucceerree

IIII.. PPuunnccttee cchheeiiee aallee pprroobblleemmaattiicciiii ppiiee]]eeii ffoorr]]eeii ddee mmuunncc`̀11.. rraattaa [[oommaajjuulluuii,, rraattaa ppaarrttiicciipp`̀rriiii ffoorr]]eeii ddee mmuunncc`̀ [[ii nniivveelluull ssuubbooccuupp`̀rriiiiffoorr]]eeii ddee mmuunncc`̀..

22.. rreessttrruuccttuurraarreeaa eeccoonnoommiicc`̀,, ttrreecceerreeaa ddee llaa vveecchhiillee iinndduussttrriiii llaa nnooiillee iinndduussttrriiii

33.. SSttrruuccttuurraarreeaa [[oommaajjuulluuii [[ii ssuubbooccuupp`̀rriiii ffoorr]]eeii ddee mmuunncc`̀ ppee aannuummiittee ggrruuppuurriieettnniiccee,, rreeggiioonnaallee,, ddee vvâârrsstt`̀ [[ii sseexx..

44.. bbaarriieerree ppeennttrruu mmoobbiilliittaatteeaa ffoorr]]eeii ddee mmuunncc`̀

55.. mmiiggrraa]]iiaa ffoorr]]eeii ddee mmuunncc`̀

66.. ccoonncclluuzziiii

IIIIII.. PPiiaattaa mmuunncciiii îînn RRoommâânniiaa

AA.. EEvvoolluu]]iiaa ppiiee]]eeii mmuunncciiii

11.. eevvoolluu]]iiaa PPIIBB

22.. ppooppuullaa]]iiaa aaccttiivv`̀

33.. ssttrruuccttuurraa ooccuupp`̀rriiii ffoorr]]eeii ddee mmuunncc`̀

44.. ssoommaajjuull

BB.. IImmppaaccttuull eexxttiinnddeerriiii UUEE aassuupprraa ppiiee]]eeii ffoorr]]eeii ddee mmuunncc`̀ ddiinn RRoommâânniiaa

IIVV.. PPiiaattaa mmuunncciiii îînn UUnnggaarriiaa

AA.. EEvvoolluu]]iiaa ppiiee]]eeii mmuunncciiii

11.. eevvoolluu]]iiaa PPIIBB

22.. ssttrruuccttuurraa ooccuupp`̀rriiii ffoorr]]eeii ddee mmuunncc`̀

33.. ssoommaajjuull

BB.. IImmppaaccttuull eexxttiinnddeerriiii UUEE aassuupprraa ppiiee]]eeii ffoorr]]eeii ddee mmuunncc`̀ ddiinn UUnnggaarriiaa

VV.. CCoonncclluuzziiii ffiinnaallee

AAnneexxee

BBiibblliiooggrraaffiiee

5

6

7

Introducere: Extinderea, strategia social`de la Lisabona [i drumul \nainte

Extinderea European` c`tre Estcontinu` s` fie una din cele mai mariprovoc`ri cu care se confrunt` Uni-unea European` \nc` de la \nfiin]areasa. |n pofida dificult`]ilor [i costurilorimpuse de un asemenea proces, esteevident c` nu exist` alternativ` poli-tic` pentru acesta din moment ce r`-måne singura op]iune viabil` pentruextinderea zonei de prosperitate eco-nomic`, stabilitate social` [i echilibrupolitic, elemente esen]iale pentru dez-voltarea democra]iei [i economiei depia]`.

Majoritatea popula]iei din ]`rile dinEuropa Central` [i de Est consider`aderarea la Uniunea European`, o ca-le rapid` c`tre prosperitate, \ns` petermen lung, alinierea la normele eu-ropene implic` \n general costuri sem-nificative asupra acestora, iar \n parti-cular, \n unul din cele mai sensibilesectoare – pia]a for]ei de munc`.

|n cadrul Consiliului European de laLisabona din Martie 2000, UniuneaEuropean` a stabilit un nou set de obi-ective strategice pentru urm`torul de-ceniu “de a deveni cea mai competi-tiv` [i dinamic` economie din lumebazat` pe cunoa[tere, capabil` de o

cre[tere economic` sustenabil`, cumai multe [i mai bune locuri de mun-c` [i o mai bun` coeziune social`1)”.Evident, noile state membre ale Uni-unii Europene trebuie s` continue ur-m`rirea acestui obiectiv ambi]ios sta-bilit de Uniunea European`.

Performan]ele pie]ei for]ei de mun-c` nu sunt omogene \ntre ]`rile mem-bre ale UE, iar m`sura [i caracterulinterven]ionismului \n politica social`sunt de asemenea heterogene2).

}`rile europene au implementat po-litici diferite pe pia]a for]ei de munc`[i au experimentat diferite rezultate pepia]a muncii. Din analiza unor diferi]iindicatori socio-economici ai diferi-telor ]`ri membre ale UE se pot ob-serva lesne decalajele dintre acestea.Astfel, eforturile s-au concentrat peadoptarea unor politici eficiente decordonare a ocup`rii for]ei de munc`,\n special din momentul lans`rii de c`-tre Uniunea European` la Summit-ulLocurilor de Munc` de la Luxemburg\n noiembrie 1997, a Strategiei Euro-pene a ocup`rii locurilor de mun-c`(EES)3), bazat` pe noile reglement`riale articolului ocup`rii for]ei de mun-c` din Tratatul de la Amsterdam.

1) Consiliul European de la Lisbona, Martie 2000, http://www.europa.eu.int/comm/employment_social/employment_strategy/index_en.htm 2) Decalajul dintre performan]ele economice ale diferitelor ]`ri se explic` \n literaturade specialitate prin decalajul “institu]ional” dintre acestea. Vezi lucrarea laureatuluipremiului Nobel \n economie Douglas North “Institutions, Institutional change andEconomic Performance”

Conform EES, obiectivul principalera acela de a ob]ine un progres re-marcabil \ntr-o perioad` de cinciani. O evaluare am`nun]it` aprimilor cinci ani a avut loc \n anul2002, ocazie cu care s-au identificato serie de probleme majore pentruviitorul EES, \n vederea ajust`riiacesteia cåt mai bine \n vedereaatingerii obiectivului principal [ianume “cre[tere economic` sustena-bil`, mai multe [i mai bune locuri demunc` [i o mai bun` coeziunesocial` pån` \n anul 2010”.

Strategia Lisabona a fost creat`pentru a ajuta Uniunea European`s`-[i recapete condi]ia de ocuparetotal` a for]ei de munc` [i de a \nt`riicoeziunea social` pån` \n anul2010.

Consiliul European a considerat c`obiectivul acestor m`suri este acela dea cre[te rata ocup`rii for]ei de munc`la nivelul UE la 70% [i de a spori pon-derea femeilor \n cadrul ocup`rii for]eide munc` pån` la o medie de peste60% pån` \n anul 2010. Obiectivelestrategiei Lisabona, \n privin]a politiciisociale, au fost:

1. cre[terea calitativ` [i cantitativ`a locurilor de munc`

2. anticiparea [i capitalizareaschimb`rilor \n cåmpul muncii princrearea unui nou echilibru \ntreflexibilitate [i securitate

3. lupta \mpotriva s`r`ciei [i tuturorformelor de excludere social` [i dis-criminare

4. modernizarea serviciilor de secu-ritate social`

5. promovarea egalit`]i \ntre sexe

6. sporirea importan]ei aspectelorpoliticii sociale a extinderii [i a rela-]iilor externe ale UE

|n plus, Consiliul European de laStockholm din martie 2001 a ad`ugatdou` obiective intermediare [i unuladi]ional: rata ocup`rii for]ei demunc` trebuie s` creasc` per total la67% pån` \n anul 2005, 57% pentrufemei pån` \n anul 2005 [i 50% pentruvårstnici pån` \n anul 2010.

Mai tårziu, Consiliul European de laBarcelona din martie 2002 a confirmatfaptul c` ocuparea total` a for]ei demunc` este obiectivul principal alUniunii Europene [i a f`cut un apelpentru continuarea aplic`rii Strategieide Ocupare a for]ei de munc` pentru\nt`rirea pozi]iei Strategiei de la Lisa-bona \ntr-o Uniune European` l`rgit`.

Odat` cu extinderea Uniunii Euro-pene prin admiterea celor 10 noi state,\n mai 2004, [i cu viitoarea extindereprin intrarea a cel pu]in \nc` dou` state\n 2007, evident astfel de obiective nureprezint` doar noi puncte pe agendanoilor state membre, ci [i criterii de per-forman]` pentru Uniunea European`.

Aceast` extindere f`r` precedent af`cut ca Uniunea European` s` se con-frunte cu noi provoc`ri. Aceast` lu-crare se va referi la problemele pie]eimuncii din perspectiva extinderii Uni-unii Europene. Astfel, putem lua \ncalcul trei dimensiuni ale analizei:

A. impactul extinderii europeneasupra pie]ei for]ei de munc` a statelormembre

B. impactul extinderii europeneasupra pie]ei for]ei de munc` a celor

8

3) European Employment Strategy (EES)

10 noi state membre ale UniuniiEuropene

C. impactul extinderii europeneasupra pie]ei for]ei de munc` a Romå-niei [i Bulgariei \n procesul ader`rii laUniunea European` \n anul 2007.

Luånd \n considerare cele trei di-mensiuni men]ionate mai sus, lucrareaeste structurat` \n dou` p`r]i. Primaparte se refer` la problemele cheie dinsfera acup`rii for]ei de munc` [i a pie-]ei muncii care sunt aplicabile atåt sta-telor membre cåt [i celor candidate, iarcea de-a doua parte trateaz` cazul pie-]ei muncii din Romånia [i Ungaria, ceadin urm` f`cånd parte din primul val alextinderii europene, iar Romånia din aldoilea val, \n cel mai fericit caz \n anul2007.

Puncte cheie ale problematicii pie]ei for]ei de munc`

Continua dezbatere pe problemeleocup`rii for]ei de munc`, ale politiciipie]ei muncii cåt [i ale migra]iei, preo-cup` atåt ]`rile membre cåt si pe celene-membre ale Uniunii Europene. Esteevident faptul c` problemele de pepia]a for]ei de munc` nu se aplic` cuaceea[i intensitate tuturor ]`rilor, \ns`\n mod deliberat nu se va face distin-c]ia \ntre ]`ri membre [i ]`ri aderantedeoarece problemele cu care se con-frunt` \n acest` sfer` sunt com-parabile.

}inånd cont de aceste consi-derente, putem distinge 5 problemecheie care vor fi analizate la modulgeneral. Abordarea general` se poateexplica prin faptul c` de[i fiecare din

aceste puncte cheie pot avea un anu-mit impact \n ]`ri diferite datorit` co-ndi]iilor economice specifice, toate]`rile se confrunt` cu aceste proble-me, numai c` la un nivel de intensi-tate diferit4).

1. Multe ]`ri membre ale UniuniiEuropene se confrunt` cu rate mariale [omajului, participare redus` a

for]ei de munc` [i un nivel \n cre[tereal subocup`rii for]ei de munc`.

Este de men]ionat faptul c` scopulacestei analize este de a evalua impli-ca]iile acestor probleme cheie la unnivel general, o analiz` detaliat` fiindf`cut` pentru cazul Romåniei [iUngariei.

La un prim nivel al analizei putemdiferen]ia patru tipuri de elementecare au un impact direct asupra ocu-p`rii for]ei de munc`. Structura acestorelemente este urm`torea:

a. politici macroecnomice inefi-ciente

b. restructurarea economic` – trece-rea de la vechile industrii la noileindustrii

c. lipsa sprijinului pentru noile\ntreprinderi [i dificult`]i \n creareaunui mediu prielnic de afaceri [iinvesti]ii

d. probleme specifice ale ocup`riifor]ei de munc` [i ale pie]ei muncii,precum impozitarea salarial`

Dup` cum [tim, una din cerin]eleComisiei Europene \n ceea ce prive[tecriteriile economice pe care toate

9

4) Performan]ele economice ale unei societ`]i difer` datorit` componentei culturalespecifice. Vezi Fudulu Paul, „Handicaped Societies, A theory of continuous economicfailure“, ed. Expert, 2000

]`rile aderante trebuie s` le \ndepli-neasc` este de a avea o economie depia]` func]ional`.

|n vederea ob]inerii [i/sau p`str`riiacestui statut, una din principalele grijiale fiec`rie ]`ri este consolidarea pro-cesului de macrostabilitate, cu alte cu-vinte, asigurarea unei stabilit`]i econo-mice pe termen lung.

|n vederea aceasta, guvernele,deseori adopt` o politic` monetar`dur` [i o politic` fiscal` lejer`. Caresunt consecin]ele unei astfel depolitici? Din p`cate, acest mix depolitici antreneaz` anumite efecte ne-gative care rezult` \n rate mari aledobånzii [i o supraevaluare a cursuluide schimb care de asemenea conducla o sc`dere a investi]iilor [i a ritmuluide cre[tere, creånd un mediu nepriel-nic pentru \ntreprinderile mici [i mijlo-cii [i nu \n cele din urm`, afectåndgrav nivelul de cre[tere al ocup`rii for-]ei de munc`.

2. Restructurarea economic`,trecerea de la vechile industrii la

noile industrii

Cu aceast` problem` se confrunt`\n special ]`rile care nu cu mult timp\n urm` au trecut de la o economiecentralizat` la o economie de pia]`.Altfel spus, aceast` problem` este \nspecial caracteristic` ]`rilor \ntranzi]ie.

Toate aceste ]`ri s-au concentrat pealocarea resurselor umane \n sectorulindustrial [i agricol. |ns` \n prezent,unul din aceste sectoare nu mai esteeficient, iar costurile aferente derul`riiactivit`]ii sunt prea mari. Problemacea mai dificil` const` \n g`sireamodalit`]ii de trecere de la sectorul

ineficient (agricultur` sau industrie) laun nou sector eficient (serviciile), \nm`sura \n care exist` o pondere sub-stan]ial` a ocup`rii for]ei de munc` \naceste sectoare necompetitive.

|n aceast` privin]`, sunt mai mul]ifactori care au o influen]` direct`asupra acestui aspect. Doi factoriprincipali complic` situa]ia [i maimult (acolo unde este cazul):

– pe de o parte sunt caracteris-ticile specifice ale for]ei de munc`:

• mobilitatea sc`zut` a for]eide munc` - \n stråns` leg`tur` cufactorii regionali, datorit` faptuluic` \n anumite cazuri, \n unele re-giuni, for]a de munc` este con-centrat` \n anumite industrii spe-cifice, iar \nchiderea acestora ar\nsemna mutarea for]ei de munc`ocupate \n acea industrie, c`trealte regiuni (ex.: minerit etc)

• gradul de educa]ie al for]ei demunc` [i rezisten]a la recalificareprofesional`. Multe dintre persoa-nele angajate \n astfel de industriiau o slab` calificare profesional` [inu mai sunt persoane tinere. Astfelse poate explica re]inerea fa]` derecalificarea profesional`.

• Nivelul sc`zut de trai al aces-tor angaja]i. O mare parte a celorangaja]i \n aceste industrii sunt slabcalifica]i, cu un nivel sc`zut deeduca]ie [i cu un nivel sc`zut detrai. Aceste lucruri implic` faptul c`aceste persoane nu-[i pot permites`-[i piard` slujba f`r` s` bene-ficieze de un sprijin puternic dinpartea autorit`]ilor prin sistemul deasigur`ri sociale.

• Continuarea procesului deprivatizare. Problema const` \ndificult`]ile \ntåmpinate \n cadrul

10

11

procesului de privatizare a marilorcompanii de stat. De obicei,aceste \ntreprinderi au un num`rfoarte mare de angaja]i, costurilede func]ionare sunt foarte mari,dot`rile tehnice sunt uzate atåtfizic cåt [i moral [i ineficiente dinpunctul de vedere al raportuluicosturi/productivitate. Problemeleapar \n momentul \n care investi-tori str`ini sunt interesa]i s` cum-pere compania, dar procesul derestructurare al companiei implic`masiva reducere de personal, oda-t` cu \nlocuirea vechilor tehnolo-gii cu unele noi, competitive.– lipsa sprijinirii noilor \ntreprin-

deri [i dificult`]ile \n creare unui me-diu prielnic investi]iilor

Trebuie re]inut faptul c` “banii suntla[i”. Ei “merg” acolo unde se simt \nsiguran]`.

Pentru a asigura un climat prielnicinvesti]iilor pentru noile firme, firmelemici [i mijlocii [i pentru investi]iile di-recte, orice ]ar` trebuie s` creeze/ s`men]in` condi]iile pentru un aseme-nea climat. Problemele principale cucare se confrunt` unele ]`ri, cu gradediferite de intensitate, \ncercånd s`asigure [i s` men]in` un climat priel-nic investi]iilor sunt:

• Cadrul legislativ ineficient –accentuat de lipsa anumitor legi(falimentului) [i un nivel ridicat debirocra]ie.

• Asigurarea stabilit`]ii macro-economice pe termen lung – nivelridicat al impozit`rii

• Stabilitate politic` – \n cazul\n care guvernele se succed rapid,iar cadrul legislativ se schimb` pe

m`sur`, toate acestea vor contri-bui efectiv la crearea unui mediuneprielnic investi]iilor str`ine.

– \n ceea ce prive[te dificult`]ile spe-cifice ocup`rii for]ei de munc` [i pie-]ei muncii, precum impozitarea sala-rial`, ne poate conferi o mai bun`privire de ansamblu Tabelul Nr.1:

Ponderea impozitului pe salarii m`-soar` povara fiscal` relativ` pentru unangajat cu venituri mici. Din TabelulNr.1 reiese clar tendin]a la nivelulUniunii Europene de omogenizare avalorilor, \n pofida anumitor mici di-feren]e \ntre anumite ]`ri.

Ceea ce este suprinz`tor, este dife-ren]a mare dintre nivelul impozituluipe salarii din Europa [i cel din StateleUnite sau Japonia. Acest lucru denot`[i faptul c` pia]a for]ei de munc` dinEuropa este mult mai rigid` decåt ceaexistent` \n SUA.5)

Una din cele mai mari probleme cucare se confrunt` anumite ]`ri estediferen]a dintre valoarea nominal` [icea real` a nivelului de impozitare. Deexemplu \n Romånia, rata nominal` aimpozitului este declarat` ca fiind \n ju-rul mediei Uniunii Europene. Pe de alt`parte, situa]ia real` a impozit`rii \n Ro-månia este cu totul diferit`. Rata no-minal` este calculat` raportåndu-se latotalul popula]iei ocupate, ceea ce\nseamn`, c` sunt incluse aici [i micilegospod`rii care produc pentru autocon-sum. |n Romånia, \n jur de 40% dintotalul popula]iei active se reg`se[teocupat` \n sectorul agricol. Astfel, omare parte din popula]ia activ` ocupat`\n agricultur` nu pl`te[te impozit de[icalculul indicatorului privind impozitulpe munc` acoper` \n totalitate cåmpul

5) Vezi Sandrine Cazes [i Alena Negorova „Labor markets in transition: Balancingflexibility and security in Central and Eastern Europe“, ILO, 2003

12

dificult__ile specifice ocup_rii for_ei demunc_ _i pie_ei muncii, precum impozitarea salarial_

Tabel 1. Nivelul impozitului pe salarii

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

UE (15 state) 40.6 40.8 40.3 39.1 38.6 37.7 37.8

Zona Euro 43.4 43.2 42.6 41.6 41.1 40.2 40.3

UE + Aderante 41 41.1 40.6 39.6 39.2 38.3 38.3

Belgia 50.5 49.5 51.1 51 49.9 49.1 48.9

Danemarca 41.3 41.7 40.4 41.3 41.2 40.6 39.8

Germania 46.5 47.7 47.5 47 46.5 45.5 45.9

Grecia 34.9 35 35.1 34.3 34.3 34.3 34.3

Spania 34.4 34.8 35.1 32.6 32.8 33.4 33.9

Fran]a 44.3 41.6 42.5 40.3 39.6 38.4 37.8

Irlanda 26.5 24.9 23.4 21.5 18.1 17.3 16.6

Italia 48.3 48.8 44.4 44.1 43.3 42.8 42.7

Luxemburg 29.1 29.7 28.9 29.5 30.4 28.8 27.3

Olanda 39.3 38.8 39.2 40.2 40.6 36.8 37.2

Austria 41 41.1 41.5 41.6 40.1 39.7 39.9

Portugalia 30.6 30.8 30.7 30.2 30.4 29.5 29.5

Finlanda 44.4 44.2 44 42.6 42.4 41 40.4

Suedia 48.6 49.2 49.3 48.7 47.9 46.8 45.9

Marea Britanie 26.8 28.4 28.5 25.8 25.3 24.5 24.7

Islanda 15.2 15.9 17.2 16.9 18 18.9 19.4

Norvegia 34.4 34.3 34.5 34.4 34.2 33.8 33.8

}`rile aderante 42.5 42.5 42.1 42.2 42.4 41.7 41.1

Bulgaria 40.3 37.8 39.1 37.1 39.4 36.5 35.5

Cipru 16 16.2 16.3 16.5 16.7 17 17.5

Cehia 41.4 41.5 41.4 41.4 41.6 41.6 41.8

Estonia 38.5 39.5 39.8 40 38.2 37.4 37.4

Ungaria 46.8 47.8 47.4 48.2 50.1 45.8 42

Lituania 37.6 39.3 39.5 39.7 42 42.2 41.3

Letonia 39.3 41.5 41.6 41.7 41.4 41.2 41.4

Malta 15.8 15.8 15.9 16.4 17.3 17.4 18.1

Polonia 43.6 42.9 42.1 41.9 41.9 41.4 41.4

Romånia 42.7 42.9 45.1 48.2 43.1 43.5 42.3

Slovenia 40.9 41 41 41 41 40.3 39.8

Slovacia 40.4 40.5 40.7 42.3 39 41 40.3

Turcia 40.2 43.5 43 34.5 39.1 42.6 41.3

Statele Unite 29.2 29.2 29.1 29.2 29 27.4 27.3

Japonia 18.4 19.4 17.7 23.1 23.1 23.2 23.2

S d t E t t

Tabel 1. Nivelul impozitului pe salarii

Sursa: date Eurostat

popula]iei active. Ceea ce se \ntåmpl`\n realitate \n privin]a impozit`rii for]eide munc`, este c` se creaz` o [i maimare \mpov`rare pe partea contributo-rului, cifrele reale indicånd valoarea im-pozitului, dep`[ind cu mult media Uni-unii Europene.

Evident, acest lucru are implica]iiserioase [i asupra laturii macroecono-mice.

3. Structurarea [omajului [isubocup`rii for]ei de munc` pe

anumite grupuri etnice, regionale, de vårst` [i sex.

“Modernizarea Modelului SocialEuropean” a fost unul din principaleleobiective ale [efilor de guvern alestatelor membre UE. Ace[tiasus]ineau c` “o Uniune dinamic`trebuie s` fie alc`tuit` din state active[i cu un nivel crescut de bun`stare.Un sistem de bun`stare bine definit [ifunc]ional ar trebui s` fie privit ca unfactor de produc]ie prin oferirea desecuritate social` [i schimbare. Acestlucru necesit` continua modernizarea Modelului Social European pe bazaAgendei Sociale Europene adoptat`la Nisa, care constituie un cadrupentru politicile sociale.” |n con-secin]` au fost ad`ugate cinciobiective:

a. \mbun`t`]irea calit`]ii munciib. promovarea includerii sociale

c. rolul partenerilor sociali \n reali-zarea schimb`rilor

d. responsabilitatea social` corpo-rativ`

e. sisteme de protec]ie social` sigure[i sustenabile

Exist` o foarte stråns` leg`tur` \ntre[omajul pe termen lung, s`r`cie [i ex-cludere social`. Multe exemple au ar`-tat c` [omajul pe termen lung poateduce la s`r`cie6). Desigur, s-ar puteaspune c` acest lucru este caracteristic]`rilor mai pu]in dezvoltate, unde nive-lul s`r`ciei este ridicat [i distan]a de lanormalitate la s`r`cie este foarte mic`.

Problema care se ridic` este urm`-toarea: exist` un model social Euro-pean func]ional? |n literatura de speci-alitate este o mare dezbatere pe temadiferen]elor mari de performan]` eco-nomic` dintre state, \n condi]iile di-feritelor \nzestr`ri cu resurse naturaleale statelor.

Astfel, autori celebri7) au concluzio-nat c` nu se poate explica diferen]a deperforman]` economic` dintre statef`r` a se lua \n considerare o nou`component` [i anume cea cultural`.Evident, rezultanta comportamentuluiunei societ`]i este dat` de comporta-mentul indivizilor din societate [i derela]ia de putere sau de interac]iuneadintre ace[tia8).

Astfel, din acest punct de vedereeste chestionabil` eficien]a impuneriiunui model european [i adoptarea

13

6) Klára Fóti, Jozsef Nagy, Akos Jakobi, Eva Havasi. Judith Monastori, Marta Záhonyi:„Alleviating Poverty: Analysis and Recommendations 2002-2003“, Budapest 20037) Douglas North, “Institutions, Institutional Change and Economic Performance, 1990;Douglas North , “Economic Performance through time”, 1994; Hofstede, Samuel P.,“Culture’s consequences. International differences in work-related values”, 1984 8) Vezi Fudulu Paul cu modelul propriu elaborat, al teoriei puterii generale.

acestuia de c`tre alte state care potavea o component` cultural` diferit`.Cel mai bine se poate eviden]ia acestlucru prin prezentarea a dou` modeleculturale fundamentale vis-à-vis deocuparea for]ei de munc`, spre exem-plu: \ntr-un sistem occidental undegradul de libertate economic`9) estemai mare [i criteriul de performan]`este cel al \navu]irii, individul va alegelocul de munc` cel mai bine pl`tit pecare \l poate ob]ine, renun]ånd chiar lao pozi]ie ierarhic` superioar` \n favoa-rea unui venit mai mare. Pe de alt`parte, cel`lalt tip de personalitate, de-seori \ntålnit \n ]`ri unde libertateaeconomic` a fost restråns` (aplicabil [i\n Romånia), iar criterul de performan-]` este puterea relativ` (\n compara]iecu ceilal]i indivizi), individul va alegelocul de munc` care \i va asigura o po-zi]ie social` cåt mai \nalt`, exercitåndo putere relativ` cåt mai mare fa]` deceilal]i membri ai societ`]ii, \n detri-mentul altor locuri de munc` pe carele-ar putea ob]ine, mult mai bine re-munerate. Astfel, unii caut` s` fie [efi,indiferent de salariu, iar al]ii doresc s`cå[tige cåt mai mult, indiferent de po-zi]ia ierarhic` ob]inut`. Dar, dup`cum spuneam mai \nainte, exist` anu-mite probleme care sunt comune atåt]`rilor membre ale Uniunii Europenecåt [i celor ne-membre. De aceea, mo-dernizarea modelului european cu-prinde anumite m`suri de combatere adiscrimin`rii pe motive de ras` sau ori-gine etnic`, religie sau credin]`, vårs-t`, handicapuri sau orient`ri sexuale.

De exemplu, Strategia Lisabona cu-prinde anumite obiective cuantificabi-le, \n sfera pie]ei muncii:

a. atingerea nivelului de 70% a ocu-p`rii for]ei de munc` pentru popula]iaadult`

b. cre[terea la peste 60% a ocup`riifor]ei de munc` pentru femeile dinpopula]ia activ`

c. atingerea nivelului de cel pu]in50% pentru ocuparea for]ei de munc`a persoanelor vårstince

4. Bariere pentru mobilitatea for]ei de munc`

|n contextul extiderii Europene, pro-blematica barierelor mobilit`]ii for]eide munc` necesit` o aten]ie deosebit`.Problema const` \n migrarea for]ei demunc` din zonele cu o ocupare redus`a for]ei de munc` c`tre zonele cu ungrad ridicat de ocupare [i din zonelecu o productivitate sc`zut` c`tre celecu un grad mare de productivitate.

Extinderea Uniunii Europene impli-c` o cre[tere semnificabil` a graduluide realocare a for]ei de munc` \ntre ra-murile industriale \n ]`rile membre (UE15), dar experien]a indic` faptul c` vafi foarte greu pentru structura insti-tu]ional` a pie]elor muncii s` se aco-modeze cu aceast` situa]ie. De exem-plu, \n Germania, formarea profe-sional` de baz` [i negocierea niveluluisalariului \n cadrul ramurior industrialeau dus nu numai la cre[terea producti-vit`]ii \n cadrul sectoarelor industrialeci [i la rate foarte mici ale migr`rii for-

14

9) Raportul libert`]ii economice \n lume, elaborat de cercet`tori din cadrul organiza]ieiCATO, prezint` o ierarhie a ]`rilor cu un grad de libertate economic` cåt mai ridicat. Acestindicator al libert`]ii economice este foarte important, deoarece \n func]ie de valoareaacestuia se poate calcula estimativ gradul de performan]` economic` al ]`rii respective.

]ei de munc` \ntre \ntreprinderi, sec-toare industriale [i chiar ocupa]ii. |ngeneral vest europenii evit` schimba-rea locurilor de munc` frecvent, \nmedie, \n anul 2000 doar 16,4% dinpopula]ia ocupat` [i-a p`strat slujbelepe o perioad` mai mic` de un an, com-parativ cu nivelul de 30% \nregistrat \nStatele Unite.

Multe pie]e al for]ei de munc` eu-ropene \ntåmpin` dificult`]i \n privin]arealoc`rii geografice ale industriilorexistente. Mobilitatea for]ei de munc`regional` este mai mic` \n Europa de-cåt \n SUA. Conform statisticilor10) careintervieveaz` un num`r mare de gos-pod`rii reprezentative pentru fiecare]ar` membr` a UE, rulånd acela[i setde \ntreb`ri despre educa]ie, locurilede munc` [i venituri, 1 din 200 cet`-]eni ai Uniunii Europene (0,5% dinpopula]ia total`) \[i schimb` re[edin]a\n fiecare an. |n Statele Unite, cca. 6,7milioane de oameni (2,5% din popula-]ie) migreaz` \ntre grani]e \n fiecare an.

Persoanele f`r` cet`]enie din cadrulUE, a c`ror pondere a cresut \n ultimultimp, par s` fie mult mai mobile com-parativ cu restul for]ei de munc`. Cca.12 din 200 de persoane f`r` cet`]eniedin cadrul UE \[i schimb` re[edin]aanual \n cadrul UE, comparativ cu 1din 200 cet`]eni ai Uniunii, conformaceleia[i surse11).

Prezen]a din ce \n ce mai numeroa-s` a imigran]ilor va ajuta UniuneaEuropean` s` aib` o for]` de munc`mult mai mobil`, fapt care ajut` lacre[terea productivit`]ii \n anumite ra-

muri, reglarea mai bun` a mecanisme-lor pie]ei [i implicit cre[terea concu-ren]ei [i competitivit`]ii \n anumite ra-muri [i sectoare economice.

|n consecin]`, guvernele statelor UEnu ar trebui s` restrång` aceast` mobi-litate a for]ei de munc` prin m`suri ex-cesive \n aria protec]iei ocup`rii for]eide munc`, care vizeaz` cre[terea cos-turilor firmei \n cazul concedierii anga-ja]ilor sau men]inerea obstacolelor ac-tuale pentru migra]ia intra-european`12).

|n viitorul apropiat se contureaz`dou` posibile direc]ii care vor realocafor]a de munc` [i capitalul \n cadrulUE 25.

Mai \ntåi, precum ]`rile Central [i EstEuropene sunt considerabil mai s`racedecåt media UE 15 (la cca. 35% din PIBla paritatea puterii de cump`rare pe capde locuitor [i 12% \n termeni reali), for]ade munc` din aceast` zon` este evidentmai ieftin` decåt \n zona UE 15. Esteadev`rat c` exist` un decalaj \ntrenivelurile de calificare a for]ei de munc`\n UE [i zona ]`rilor din Europa Centra-l` [i de Est (\n ]`rile UE 15 este un nivelmult mai mare de calificare a for]ei demunc`). Dar chiar [i cu acest decalaj, vafi mult mai profitabil pentru ]`rile dinEuropa de Vest s` importe for]` de mun-c` necalificat` [i s` exporte capital sauchiar s` \nchid` afacerile din Europa deVest [i s` le mute \n noile ]`ri membreale Uniunii Europene, reducånd astfelconsiderabil costurile de produc]ie [isporindu-[i nivelul de competitivitate pepia]`. Tocmai \n acest sens exist` o mul-]ime de discu]ii la nivel \nalt \n cadrul

15

10) Statistici realizate pe baz` de chestionare de c`tre “European Community Household Panel”11) European Community Household Panel12) “Who is afraid of the big enlargement? Economic and Social implications of the EuropeanUnion’s Prospective Eastern Expansion”, Centre for Economic Policy Research, 2002

16

Tabel 2. Media câ_tigurilor salariale brute anuale în sectorul industrial _icel al serviciilor, al salaria_ilor cu norm_ întreag_ din întreprinderi cu cel pu_in10 angaja_i (ECU/EUR)

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

UE 15 23904 22806.1 23095.2 25531.6 26922.7 28401.8 29369.5 39329.5

Zona Euro 23904 22139.7 22454.4 23090.2 23730.2 23549.7 24465.2 35308.4

UE + Acc 21422 17489.7 20811.2 20994.3 22358.4 26992.4 25521.9 28793.5

Belgia 28945 29131 28901 29616 30701 31644 33109 :

Danemarca : 36376 36235.1 37208.7 39514.7 40962.2 41661.2 43577.2

Germania 34584 35254 35093 36033 36862 37253 38204 39440

Grecia 11291 11916.9 12604.8 13209.5 13925.7 14721 15431.3 :

Spania : 16043 16192 16528 17038 17432 17873.6 :

Fran]a 23952 24292 24798 25519 25947 26521 27319 :

Irlanda : : : : : : : :

Italia : : : : : : : :

Luxemburg : : 32746.2 33462 34534.2 35910 37801.3 38551.4

Olanda 27966 28140 28061 29189 30426 31901 33900 35200

Austria : : : : : : : :

Portugalia : : : : : 12619.6 13338 :

Finlanda 23584 23883 24005 24944 25739 27398.3 28554.8 :

Suedia : : : : : 31620.8 30467.1 :

MareaBritanie : : : 29370.2 32269.4 37676.5 39233 40553

}`riaderante 2529.6 2973.86 3516.76 4028.29 4805.58 4545.48 6786.5 6889.04

Cipru : : 14314.5 14963.2 15361.5 16810.6 17607.5 :

Lituania 1385.3 1597.17 2285.63 2799.06 3016.85 : : :

Ungaria 3062.3 3157.77 3543.11 3685.93 3770.39 4172.46 4898.07 5870.66

Malta 8746.7 9287.23 10114.4 10713.1 11581.3 12552.6 13319.9 13459.9

Polonia : 3076.02 : 4155.51 5309.7 : 7509.45 7172.43

Slovacia : : 3178.91 3291.77 3124.98 3583.14 3836.83 :

Bulgaria : : 895.74 1216.1 1330.17 1436.12 1518.3 :

Elve]ia : 42194 : 40726.7 : 43683 : :

4. migra_ia for_ei de munc_

Tabel 2. Media cå[tigurilor salariale brute anuale \n sectorul industrial [i cel alserviciilor, al salaria]ilor cu norm` \ntreag` din \ntreprinderi cu cel pu]in 10

angaja]i (ECU/EUR)

Sursa: EUROSTAT

17

Uniunii Europene, pentru a contracaraaceast` migra]ie a firmelor din ]`rilevest-europene c`tre noile state membre.De[i acest fenomen este \ntålnit [i \nAmerica, unde atåt firmele de renumedin Statele Unite cåt [i cele din Canada[i-au mutat punctele de produc]ie \nzone unde costurile sunt mult mai mici,sporindu-[i astfel competitivitatea pepia]a american`11), ]`ri precum Germa-nia [i Fran]a lupt` din r`sputeri pentruprotejarea for]ei de munc` autohtone. |nacest sens, aceste ]`ri, nu cu mult timp\n urm` au solicitat introducerea unuisistem unic de impozitare care s` redu-c` acest decalaj dintre costurile de pro-duc]ie dintre o ]ar` din vestul europei [i]`rile noi membre din zona central [iest-european`.

5. Migra]ia for]ei de munc`

Acest subiect a fost [i este extrem dedezb`tut de c`tre speciali[ti cupreponderen]` \n state membre UE 15,deoarece mul]i dintre ace[tia setemeau c` extinderea Uniunii Europe-ne c`tre est va cauza o migra]ie \nmas` a for]ei de munc`, o realocareindustrial` c`tre noile state membre caurmare a costurilor reduse ale for]ei demunc` [i cre[terea [omajului \n råndulfor]ei de munc` necalificate o dat` cuimportul de for]` de munc` maicalificat` [i mai ieftin` din Est.

|n Europa, majoritatea migra]iilor nusunt permanente, ci doar o parte aunui proces de mobilitate \n care atåt\ntoarcerea cåt [i migra]ia \n serie suntelementele unei economii dinamice.

Uniunea European`, avånd experi-

en]a unei perioade relativ \ndelungatede [omaj pe termen lung, [i-a schim-bat optica \n ceea ce prive[te migra]iafor]ei de munc`. Aceste aspecte evi-den]iaz` problemele care exist` pen-tru anumite calific`ri, iar estim`rile de-mografice indic` o considerabil` re-strångere a pie]ei for]ei de munc` \nurm`torii 15 ani. Deja anumite efectesunt vizibile, precum restrångerea nu-m`rului de persoane calificate \n sec-torul IT.

Principalele obiec]ii \mpotriva mi-gra]iei necontrolate a for]ei de munc`sunt faptul c` fluxurile de intrare aunor muncitori mai pu]in califica]i\ntr-o anumit` regiune pot reduce ve-niturile medii, pot duce \n [omajmuncitori locali [i astfel s` creasc`povara asupra servicilor sociale. Deasemenea fluxurile de ie[ire a for]ei demunc` dintr-o anumit` regiune suntpercepute ca un fenomen de scurgerede materie cenu[ie (brain draining),reducåndu-se astfel poten]ialul decre[tere. Astfel, acest proces este per-ceput ca un mijloc de perpetuare ainegalit`]ilor \ntre regiuni, [i de \n-t`rire a unei structuri atåt centrale cåt[i periferice \n cadrul economiei eu-ropene, \n care anumite regiuni se afl`\ntr-un cerc vicios, cu un regim auto-nom de cre[tere economic` [i venituriridicate [i altele, prinse \ntr-o situa]iede dependen]` cu un regim sc`zut decre[tere economic` [i un nivel sc`zutal veniturilor.

|n primul rand trebuie men]ionatfaptul c` exist` o contradic]ie implicit`prin faptul c` regiunile gazd` se temde un influx de imigran]i care vor

11) Firme precum Nike, Reebok etc. [i-au mutat punctele de produc]ie \n China,Singapore, Taiwan etc.

ocupa locurile de munc` slab califi-cate, \n timp ce regiunile de origine setem de pierderea reziden]ilor cei maicalifica]i. Evident, temerile celor dou`ipostaze se exclud una pe cealalt`. |ncazul \n care s-ar adeveri temerea regi-unii gazd`, ar avea loc un influx defor]` de munc` slab calificat` [i ieftin`care ar putea produce un [oc pe pia]alocal` a muncii, \ns` acest lucru ar \n-semna infirmarea temerii regiunii deorigine prin care estimeaz` pierdereade for]` de munc` \nalt calificat`.Acela[i lucru este valabil [i pentru si-tua]ia invers`, \n care s-ar adeveri te-merile regiunii de origine.

|n al doilea rånd, mobilitatea for]eide munc` \n cadrul Uniunii Europenea fost mereu catalogat` ca fiind preamic` pentru a servi ca un mecanismadecvat de ajustare a condi]iilor eco-nomice divergente ([ocuri asimetrice)\ntre anumite regiuni, mai ales \n con-textul Uniunii Monetare12).

|n al treilea rånd, disparit`]ile dintrecondi]iile economice dintre statele UE15 [i noile state membre ale UE suntmai mari decåt oricare dintre celeexperimentate de Uniunea European`\n cadrul extinderilor anterioare.

|n al patrulea rånd, majoritatea mi-gra]iilor for]ei de munc` nu au loc \nacela[i timp [i nu sunt de o natur`permanent`: deseori for]a de munc`migreaz` pentru perioade scurte de

timp ca o form` de a-[i spori veniturilepe termen scurt. Multe din fluxurile defor]` de munc` au un caractersezonier [i regulat.

Problema lipsei mobilit`]ii for]ei demunc` a fost men]ionat` de c`treForumul Superior pe probleme decalificare [i mobilitate, care a raportat\n Decembrie 2001 [i ale c`ruirecomand`ri au fost incluse \n Planulde Ac]iune propus de Consiliul de laBarcelona din martie 2002. Acesta aelaborat o serie de recomand`ri cu pri-vire la mobilitate profesional` [i geo-grafic`, concentråndu-se pe nevoia de\mbun`t`]ire a informa]iilor [i transpa-ren]ei pe pie]ele muncii, incluzåndm`suri pentru ca grupurile de oricecalificare s` se poat` bucura de mo-bilitate. Planul de Ac]iune identific`11 ac]iuni privind mobilitatea profesi-onal` [i dezvoltarea calific`rii for]ei demunc`, alte 11 ac]iuni asupra mobili-t`]ii geografice [i trei privind \mbun`-t`]irea fluxului de informa]ii [i sporireatransparen]ei pe pia]a for]ei de munc`pån` \n anul 2005.

Extinderea Uniunii Europene care aavut loc \n mai 2004, reprezint` o im-portant` oportunitate pentru UE de aanaliza poten]ialele viitoare problemeprivind oferta de munc`. Este esen]ials` nu se piard` cå[tigurile poten]ialeprin impunerea de constrångeri exce-sive asupra liberei circula]ii a for]ei de

18

12) Mainstream-ul teoriei economice ar afirma c` for]a de munc` migreaz` c`tre veniturimai mari. |n cazul unui [oc asimetric, care reduce cererea de for]` de munc` \ntr-oregiune \n rela]ie cu cealalt`, for]a de munc` s-ar deplasa dinspre regiunea cu o cereresc`zut` a for]ei de munc` c`tre regiunea cu o cerere crescut` de for]` de munc`. Aceastava duce la cre[terea veniturilor \n regiunea cu o cerere sc`zut` a for]ei de munc` [i lareducerea veniturilor \n regiunea cu o cerere ridicat`, fapt care va reduce dezechilbrul.Faptul c` acest lucru nu se petrece \n realitate, este pus pe seama imperfec]iunilor pie]eimuncii care \mpiedic` for]a de munc` s` r`spund` eficient la evolu]iile pie]ei.

19

munc`. Pie]ele for]ei de munc` nu potfi tratate independent de pie]ele bunu-rilor [i de capital.

Migra]ia trebuie v`zut` din ce \n cemai pregnant, nu ca o schimbare a lo-ca]iei, ci ca o parte a unei decizii stra-tegice pe termen lung \n contextulunor circumstan]e familiale. |n specialacest tip de migra]ie poate avea impli-ca]ii serioase pentru viitorul flux co-mercial [i de capital. Un element im-portant r`måne inciden]a migra]iei petermen scurt, sezonier` sau pe baz`contractual`. Fluxurile agregate de mi-gran]i nu reflect` aceste diferen]e \nmod corespunz`tor. Migra]ia sezonie-r` de obicei nu este \nregistrat`, darfluxurile nete pot subestima ajust`rilepoten]iale ale mobilit`]ii totale [i ca-racteristicilor migran]ilor implica]i.

Pentru majoritatea ]`rilor din Euro-pa Central` [i de Est, problema migra-]iei este una semnificativ`, dar nu co-vår[itoare. Pentru ]`rile UE 15 fluxurilede imigran]i, chiar [i \n ]`rile cele maiafectate precum Austria [i Germania,sunt foarte mici comparativ cu popula-]ia total` [i poten]ialul existent de imi-gran]i. Exist` anumite ]`ri din EuropaCentral` [i de Est, unde migra]ia re-prezint` o problem` semnificativ`.

Albania, este cel mai bun exemplucunoscut, unde pån` \n 1998, cca.75% din popula]ia ocupat` \[i exprimadorin]a de a munci \n alt` ]ar`, iar \n-tre 1994 [i 1998, peste 40% dintreace[tia au emigrat. Acestea sunt pro-babil probleme temporare. Mai mult,cele mai actuale mi[c`ri, chiar [i celeilegale, sunt pe termen scurt.

Fluxurile nete de migra]ie, \n ceeace prive[te ]`rile membre UE 15, aur`mas relativ constante \n perioadaanilor ’90. Cea mai mare rat` a migra-

]iei nete a fost \nregistrat` de Luxem-burg. Sc`deri considerabile ale rateiimigra]iei nete au fost \nregistrate \nAustria, Germania [i Grecia, celelaltetrei ]`ri cu rate relativ mari \nregistrate\n anii ’90 cånd au \ntåmpinat celemai mari probleme cu refugia]ii dinzonele de r`zboi, imediat dup` des-chiderea grani]elor \n timpul primelorfaze le tranzi]iei ]`rilor din EuropaCentral` [i de Est. Cele mai mari trans-form`ri au avut loc \n Irlanda [i Portu-galia, din ]`ri nete de emigran]i, \n ]`rinete de imigran]i. Aceste transform`risunt corelate \mbun`t`]irii performan-]elor economice din aceste ]`ri, repre-zentånd astfel un mesaj importantpentru ]`rile din Europa Central` [i deEst care deja [i-au sporit considerabilperforman]ele economice.

Concluzii

De[i performan]ele economice ale]`rilor noi membre ale Uniunii Euro-pene au cunoscut [i continu` s` cu-noasc` o \mbun`t`]ire remarcabil`, to-tu[i r`mån sim]ite diferen]e privind ni-velul de trai al cet`]enilor acestor ]`ri [icei ai ]`rilor vest-europene. Mai ales,dup` ritmurile sc`zute de cre[tere eco-nomic` \nregistrate de ]`rile occi-dentale, coroborate cu niveluri ridicateale [omajului, problemele pie]ei for]eide munc` au c`p`tat o importan]` de-osebit`. Mai mult, extinderea f`r` pre-cedent ca amploare a Uniunii Euro-pene c`tre Est a sensibilizat [i mai multanumite probleme ale pie]elor muncii.

Dup` cum spuneam \n introducereaacestei lucr`ri, problemele fundamen-tale cu care se confrunt` pie]ele for]eide munc` sunt comune, diferind doarnivelul intensit`]ii cu care acestea semanifest` \n state diferite.

Principalele concluzii care se des-prind \n uma analizei acestei proble-matici a pie]ei muncii \n contextull`rgirii europene sunt:

• decalajul dezvolt`rii economicedintre ]`rile membre ale UE este prin-cipalul motor al orient`rii fluxurilormigratoare ale for]ei de munc`.

• Mi[c`rile for]ei de munc` \ntrestatele membre nu trebuie s` reprezin-te un motiv de \ngrijorare ci dimpo-triv`, acestea avånd rolul de a regladezechilibrele de pe pie]ele for]ei demunc`, astfel \ncåt m`suri excesive derestrångere a migra]iei putånd avea re-percursiuni negative.

• Datorit` diferen]elor de dezvoltareeconomic` dintre ]`rile membre UE 25,cel mai pobabil va spori considerabilexportul de capital (investi]iile) dinspre]`rile vest-europene c`tre cele dinEuropa Central` [i de Est, deoarece dince \n ce mai multe \ntreprinderi din Eu-ropa de vest \[i vor muta capacit`]ile deproduc]ie \n ]`rile noi membre, deoa-rece costurile de produc]ie sunt multmai mici, for]a de munc` este mai ief-tin`, sporindu-[i astfel competitivitateape pia]a european`.

• |n ]`rile receptoare de noi tehno-logii [i de investi]ii, se va accentuaconsiderabil procesul de formare pro-fesional` pentru cre[terea gradului decalificare la locul de munc` almuncitorilor.

• Sistemul de informare [i transpa-ren]a pe pia]a for]ei de munc` trebuie\mbun`t`]ite considerabil, pentru apreg`ti mai bine capitalul uman pen-tru o mai bun` mobilitate pe pia]amuncii [i pentru recalificarea profesio-nal`, altfel disparit`]ile regionale sepot accentua.

• Politicile pie]ei for]ei de munc`trebuie s` ]in` seama mai mult departicularitatea modelelor culturalespecifice ale diferitelor ]`ri membreale Uniunii Europene, eficien]a unuimodel unic de urmat devenind din ce\n ce mai chestionabil`.

• Sporirea nivelului de libertateeconomic`13), duce la \mbun`t`]ireaperforman]elor economice [i implicitla sporirea nivelului de trai alcet`]enilor. |n primul rånd aceasta serealizeaz` prin diminuarea roluluistatului \n economie14).

• Interven]ia anumitor state pentrucontracararea mut`rii investi]iilor [icapacit`]ilor de produc]ie din ]`rilemai dezvoltate c`tre cele mai pu]indezvoltate [i ale migra]iei for]ei demunc` \n sens invers, poate aveaefecte negative considerabile petermen lung, deoarece acest procesduce atåt la sporirea competitivit`]ii pepia]a european`, implicit la o cre[terea calit`]ii produselor [i la sc`dereapre]ului acestora, cåt [i la sporireanivelului de cre[tere economic` a

20

13) James Gwartney [i Robert Lawson, „Economic Freedom of the World Annual Report2003“, www.cato.org14) “Titani” ai teoriei economice au demonstrat \n literatura de specialitate c` bunurile publicepot fi foarte u[or substituite cu bunurile private (de exemplu ap`rarea), desfiin]ånd practiceteoria bunurilor publice. Dup` cum putem observa chiar \n via]a de zi cu zi, din ce \n ce maimulte bunuri publice \ncep a fi \nlocuite sau au loc \n paralel cu sisteme private (de ex.sistemul de pensii). Totu[i, teoria bunurilor publice face parte din teoria economic`fundamental`, nefiind \nc` detronat` de noile teorii economice.

]`rilor receptoare de investi]ii str`ine,avånd asfel loc o omogenizare a nive-lurilor de dezvoltare economic` a]`rilor membre ale UE 25.

• Beneficierea ]`rilor noi membreale UE de Fondurile Structurale, vaduce la o dezvoltare considerabil` apie]ei muncii \n aceste ]`ri cåt [i la re-ducerea deficien]elor acesteia (dimi-nuarea distorsiunilor).

• Urm`rirea [i implementarea m`-surilor strategiei de Lisabona \n pri-vin]a dezvolt`rii pie]ei for]ei de munc`la nivel european, va duce la o \mbu-n`t`]ire considerabil` a func]ion`riipie]ei muncii, cu condi]ia ajust`rii a-cestora la specificul cultural-institu]i-onal al fiec`rui stat.

• Reducerea decalajelor de dezvol-tare economic` dintre statele membreale UE, sporirea competitivit`]ii pro-duselor comercializate cåt [i cre[tereconcuren]ei pe pia]a european`, con-duc per amsamblu la cre[terea compe-titivit`]ii economiei Uniunii Europene.

• Noile pie]e ale ]`rilor noi mem-bre ale Uniunii Europene atractivepentru statele vest europene, potscoate ]`ri precum Germania din rit-mul de stagnare a cre[terii economice[i lansarea acestuia pe panta cre[terii.

• De altfel [i pia]a european ̀reprezint̀o surs` de venituri pentru noile ]`rimembre ale UE, care vor extinde pie]elede desfacere a produselor indigene.

Pia]a muncii \n Romånia

Evolu]ia pie]ei munciiPia]a muncii din Romånia a suferit o

transformare semnificativ` \n ultimuldeceniu, \n principal datorit` procesu-lui de tranzi]ie de la o economie pla-

nificat` la o economie de pia]`. Astfel,Romånia face parte din grupul ]`rilor\n tranzi]ie care se confrunt` cu seri-oase probleme pe pia]a for]ei de mun-c`, probleme care rezid` din ineficien-ta structurare a activit`]ilor economice(o mare pondere a marilor companiide stat), un sc`zut nivel de trai, veni-turi mici, speran]` redus` de via]` etc.

|n special \n ]`rile \n tranzi]ie precumRomånia, problematica ocup`rii for]eide munc` este de o importan]` deose-bit`. |n plin proces de redresare econo-mic`, capitalul uman joac` un rol cru-cial pentru asigurarea cre[terii econo-mice [i productivit`]ii pe termen lung.

Problema \n ceea ce prive[te ocu-parea for]ei de munc` nu const` numai\n a spori furnizarea locurilor de mun-c` din punct de vedere cantitativ ci deasemenea [i calitativ. Cu alte cuvinte,nu este de ajuns s` creezi numai noilocuri de munc` ci [i sporirea calit`]iiacestora [i implicit calitatea vie]ii.

|n zilele noastre, unul din elemen-tele cheie pentru prosperitatea econo-mic` este competitivitatea. Pentru aproduce produse competitive, trebuieasigurat un proces de produc]ie per-formant care s` \ncorporeze for]` demunc` \nalt calificat`.

Unul din motivele pentru care Ro-månia nu a ob]inut statutul de econo-mie de pia]` func]ional` \n data de 5noiembrie 2003, a fost pentru c` Ro-månia nu este \nc` preg`tit` s` fac`fa]` presiunii concuren]iale de pe pia-]a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte,Romånia se confrunt` cu o problem`de competitivitate.

Dup` cum am men]ionat anterior, u-nul din elementele cu un impact directasupra competitivit`]ii economice estegradul de calificare al for]ei de munc`.

21

|n aceast` analiz`, voi \ncerca s`prezint cåt mai realistic posibil, princi-palele caracteristici ale pie]ei for]ei demunc` din Romånia.

Produsul Intern Brut (PIB) a crescut\n anul 2002, \n termeni reali cu 4,9%,\nregistrånd astfel o u[oar` sc`derecomparativ cu anul 2001, cånd s-a\nregistrat valoarea de 5,7%. Romånia

a cunoscut o redresare \n termenii PIB-ului dup` o perioad` de trei ani \n carea \nregistrat valori negative, din 1997 (-6,1%) pån` \n 1999 (-1,2%).

|n figura 1 putem observa trendulpozitiv al PIB \n ultimii ani.

Comparativ cu media UniuniiEuropene, precum alte state, Romåniaa \nregistrat niveluri semnificativ maisc`zute.

|n anul 2003 popula]ia activ` a fostde 9915 mii persoane, mai mult dejum`tate (55,1%) fiind b`rba]i. O

pondere de 55,9 % din totalulpopula]iei active o de]ineaupersoanele cu studii liceale [iprofesionale.

22

Fig. 1. Rata real` de cre[tere a PIB

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`

Fig. 2. PIB / cap de locuitor la PPP (paritatea puterii de cump`rare)comparativ cu media UE 15 = 100

Sursa: OECD 1999a; Austrian Institute for Economic Research (WIFO)

23

Tinerii reprezentau 11,7% dinpopula]ia activ`, mai mult de jum`tateavånd domiciliul \n mediul rural(52,7%).

Rata de activitate a popula]iei de15 ani [i peste a fost de 54,8%,atingånd valoarea cea mai mare(89,9%) pentru b`rba]ii din grupa de

vårst` 35-44 ani. Rata de activitate apersoanelor adulte (25-49) aveanivelul cel mai ridicat (80,1%)comparativ cu cea \nregistrat` pentrucelelalte grupe de vårst`. Tinerii (15-24 ani) figureaz` cu o rat` de 34,2%,iar cei \n vårst` de 55-64 ani cu38,8%.

Pentru anul 2003, analizånd distri-bu]ia popula]iei ocupate pe grupe devårst`, rezult` c` ponderea ce maimare este de]inut` de persoanele dingrupa de vårst` cuprins` \ntre 25-34ani, urmånd cele din grupa de vårst`de 35-44 ani. Tinerii au reprezentat10,3% din popula]ia ocupat`, fiindmai numero[i \n mediul rural (57,7%).Persoanele din grupa de vårst` 25-49ani se g`sesc cu prec`dere \n mediulurban iar cele de 50 ani [i peste, lo-

cuiesc \n propor]ie de 68,7% \nmediul rural.

Aceste cifre se explic` prin faptulc` majoritatea popula]iei esteocupat` \n sectorul agricol, ceea ce\nseamn` o concentrare a for]ei demunc` cu prec`dere \n mediul rural.Dar datorit` faptului c` veniturile \n

mediul rural sunt considerabil maimici decåt cele din mediul urban, areloc o deplasare a for]ei de munc`adulte dinspre mediul rural c`tre me-diul urban. De asemenea este demnde observat faptul c` mare parte dinpopula]ia ocupat` \n agricultur` estevårstnic`.

Astfel se eviden]iaz` foarte clar fap-tul c` cea mai dezavantajat` grup` apopula]iei este cea cuprins` \ntre 15 [i24 ani [i ce de 65 ani [i peste adic`exact cei care debuteaz` cåt [i cei ceies de pe pia]a muncii.

Tot \n anul 2003, popula]ia ocupat`cuprindea 9223 mii persoane, cunos-cånd astfel o u[oar` sc`dere fa]` deanul anterior.

Rata de ocupare a popula]iei de 15ani [i peste era de 51%, dintre care

Fig. 3. Ponderea popula]iei active, 2003

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`

44,6% reprezentau femei iar 57,9%b`rba]i, prezentånd deci diferen]ieri pesexe, iar ponderea cea mai mare ode]ine mediul rural cu 55,2% fa]` demediul urban cu 47,5%.

Dup` cum se poate observa dingraficul de mai sus, comparativ cu altestate ale Uniunii Europene, Romåniaare ponderea cea mai mare a persoa-nelor de vårst` de peste 65 de ani \nråndul for]ei de munc` ocupate. Acest

lucru se datoreaz` \n primul råndnivelului sc`zut de trai al popula]iei [i\n al doilea rånd ineficientei func]io-n`ri a sistemului de securitate [i asigu-r`ri sociale. Practic, persoanele vårst-nice \ncearc` din r`sputeri s` r`mån`\n cåmpul muncii deoarece prin sis-temul de pensii existent nu ar puteanici pe departe echivala cå[tigurile sa-lariale. Pe de alt` parte, odat` ie[it lapensie, un cet`]ean nu se mai poate

24

Fig. 4. Ocuparea for]ei de munc` pe grupe de vårst`

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`

Fig. 5 Ocuparea for]ei de munc` pe grupa de vårst` de peste 65 ani

Sursa: CANSTAT, 2003

implica \n nici un fel de contract demunc` remunerat`, deoarece \n acestcaz nu ar mai putea beneficia depensie.

Aceast` pondere foarte mare agrupei de vårst` de peste 65 ani \n rån-dul popula]iei ocupate are implica]iiserioase pe pia]a muncii din Romånia.

Dar toate aceste probleme cu carese confrunt` pia]a muncii ne duc cugåndul la o serie de probleme serioasecu care \nc` se confrunt` Romånia \nacest domeniu. Una dintre acestea arfi implicarea cåt mai multor persoane\n activit`]i informale pentru a-[i pro-cura veniturile necesare, fiind astfellua]i \n eviden]` ca angaja]i de[i \n altecircumstan]e ar fi ap`rut ca [omeri saupersoane inactive.

Cea mai mare pondere a activit`-]ilor informale o reg`sim \n sectorulagricol care \n Romånia are o ponderefoarte mare, de cca. 43% \n anul 2002[i de 35,7 % \n anul 2003. Astfel, \nanul 2002, \n sectorul agricol figurauca angaja]i peste 38,6% din for]a demunc`, iar persoanele ocupate depeste 65 de ani din acest sector re-prezentau o pondere de 16% totalul

popula]iei ocupate. Astfel, pe activit`]i ale economiei

na]ionale, o pondere de 35,2 % dintrepersoanele ocupate lucrau \n agricul-tur`. |n ramurile agricole lucrau35,7% din persoanele ocupate, \nre-gistråndu-se astfel o u[oar` sc`dere de0,7 puncte procentuale, 33,7% se re-g`seau \n industria prelucr`toare,14,5% \n comer] [i 8,9% \n adminis-tra]ia public` [i ap`rare.

Ponderea popula]iei ocupate \nagricultur` este \n sc`dere, dup` cumse poate observa [i din graficul de maisus, deoarece tot mai mul]i tineri cåt [icei cuprin[i cu vårsta \ntre 35-49 ani,din mediul rural, caut` s` migreze \nmediul urban, unde condi]iile de traisunt mai bune [i veniturile mai mari.Singura amenin]are o reprezint` faptulc` subven]iile pentru agricultur` dincadrul politicii de dezvoltare regiona-l` prin intermediul Fondurilor Structu-rale care vor fi acordate Romåniei, vorcre[te considerabil condi]iile de mun-c` din sectorul agricol, iar dac` aces-tea nu vor avea loc treptat, vom asistala o migrare a for]ei de munc` dinspremediul urban \nspre cel rural.

25

Fig. 6. Ocuparea for]ei de munc` \n agricultur`

Sursa: CANSTAT, 2004

|n ceea ce prive[te analiza pie]ei mun-cii dup` structura popula]iei ocupate pegrupe de vårst` [i statut profesional, sepoate observa din graficul de mai josponderea salaria]ilor (62,5%) este ceamai ridicat` \n totalul popula]iei ocupate.

Persoanele de sex feminin reprezen-

tau cea mai mare parte dintre lucr`-torii neremunera]i (71,3%), de]ineau opondere de 44,5% \n categoria salari-a]ilor [i de 30,3% \n cea a lucr`torilorpe cont propriu.

Cea mai mare discrepan]` pe sexese constat` \n rådul patronilor, unde

num`rul femeilor este de 3 ori mai micdecåt cel al b`rba]ilor.

Dup` cum se poate observa dintabelul 3 de mai sus, popula]ia ocupat`\n agricultur`, silvicultur` [i pescuitocup` ponderea cea mai ridicat`, con-centra]ia acesteia fiind \n mediul rural.

De remarcat este faptul c` sectorulserviciilor are o pondere foarte mic` \ntotalul popula]iei ocupate, ceea cereprezint` inc` o problem` serioas`pentru pia]a muncii din Romånia. Esteadev`rat c` exist` un trend pozitiv \nprivin]a cre[terii gradului de ocupare \n

26

Fig. 7. Structura popula]iei ocupate pe grupe de vårst` [i statutprofesional

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, 2003

Fig. 8. Structura popula]iei ocupate pe sexe, medii [i statut profesional

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, 2003

27

sectorul serviciilor, \ns` cifrele actualeindic` o r`månere \n urm` a Romånieila acest capitol.

Reducerea ratei [omajului a fost [ieste una din principalele preocup`riale guvernului Romåniei. |n anul2001, rata [omajului a fost de 6,6%,

\nregistrånd o sc`dere de la nivelul de7,1% din anul 2000. |n anul 2002 s-a\nregistrat o cre[tere semnificativ` a

ratei [omajului comparativ cu anulprecedent, acesta fiind de 8,4%. |n2003, rata [omajului a sc`zut u[or,ajungånd la valoarea de 8%, aceast`

Fig. 9. Rata [omajului pe sexe, medii [i grupe de vårst` \n anul 2003

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`

Tabel. 3. Rata ocup_rii dup_ ocupa_ie, sexe _i medii în anul 2003

2003 Popula]iaocupat` (total)

masculin feminin urban rural

Total 9222508 5056735 4165773 4661597 4560911Membri ai corpului legislativ, aiexecutivului, \nal]i func]ionari aiadministra]iei publice

2,44 3,06 1,69 4,16 0,69

Speciali[ti cu ocupa]ii intelectuale [i[tiin]ifice

7,46 6,95 8,09 13,12 1,68

Tehnicieni mai[tri [i asimila]i 9,06 6,05 12,72 14,67 3,33

Func]ionari administrativi 4,04 2,20 6,26 6,57 1,45

Lucr`tori operative \n servicii, comer] [iasimila]i

8,08 4,83 12,03 12,13 3,95

Agricultori [i lucr`tori califica]i inagricultur`, silvicultur` [i pescuit

32,57 30,26 35,38 3,00 62,79

Me[te[ugari [i lucr`tori califica]i \nmeserii de tip artizanal

17,80 23,60 10,76 24,55 10,90

Alte categorii de ocupa]ii 18,54 23,04 1,31 21,79 15,21

Din care muncitori necalifica]i 7,30 7,79 6,72 7,23 7,38

Sursa: INSSE

Fig. 8. Rata somajului pe sexe, medii _i grupe de vârst_ în anul 2003

Tabel. 3. Rata ocup`rii dup` ocupa]ie, sexe [i medii \n anul 2003

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, 2003

sc`dere datoråndu-se \n principal im-plement`rii mai eficiente a politicilorocup`rii for]ei de munc`.

Elementul de distorsiune \n structura[omajului \l reprezint` grupa de vårst`(15-24 ani), care de]in \n continuareponderea cea mai mare din totalul[omerilor. Dintre ace[tia 36% sereg`sesc \n mediul urban iar 29% \nmediul rural. De asemenea \n råndulaceleia[i categorii de vårst`, se poateobserva o pondere mai ridicat` a ratei[omajului \n råndul femeilor.

|n ceea ce prive[te structura [o-majului pe sexe, nivelul cel mai ridicatal [omajului a fost \nregistrat \n råndulb`rba]ilor, \ns` cu diferen]e destul demici fa]` de femei, astfel \ncåt putemspune c` exist` o tendin]` de omo-genizare a [omajului \n ceea ce prive[testructura pe sexe.

Comparativ cu alte state din EuropaCentral` [i de Est (fig. 9), unele dejamembre ale Uniunii Europene,Romånia are un nivel al [omajuluidestul de mic. Bulgaria, competitoarea

noastr` direct` \n cursa integr`riieuropene a \nregistrat \n anul 2003, unnivel al [omajului considerabil maimare decåt cel al Romåniei (16,8%fa]` de 8%), precum [i ]`ri ca Polonia(19,7%), Letonia(11,6), Slovacia(7,9).Ungaria [i Cehia au \nregistrat rate ale[omajului pu]in mai mici dec`t nivelul\nregistrat \n Romånia, respectiv 5,9%[i 7,3%.

Impactul extinderii UE asuprapie]elor for]ei de munc`

din Romånia

Extinderea f`r` precedent a UniuniiEuropene cu 10 noi state din EuropaCentral` [i de Est, nu are implica]iidoar la nivelul statelor membre [i alcelor noi intrate, ci [i la nivelul celordin al doilea val al extinderii.Romånia \n calitate de ]ar` aderant`,face parte din urm`torul val alextinderii UE, care va avea loc \n celmai fericit caz pentru Romånia \n anul2007. Repercursiunile extinderii [i

28

Fig. 10. Rata [omajului \n ECE

Sursa: EUROSTAT

asupra ]`rilor \nc` \n curs de aderarela Uniunea European` se explic` prinfaptul c` procesul de integrare euro-pean` este unul de durat`, care a\nceput o dat` cu semnarea Acorduluide Asociere [i cu deschiderea negoci-erilor cu Uniunea European`.

Negocierile cu Uniunea European`presupun atåt adoptarea integral` aacquis-ului comunitar cåt [i imple-mentarea acestuia, treptat`, necesi-tånd continuarea [i accelerarea refor-mei economice.

|n domeniul politicii sociale [i aocup`rii for]ei de munc`, Romånia af`cut progrese importante \nc` de la\nceputul perioadei de tranzi]ie de laeconomia planificat` la cea de pia]`.

Una dintre realiz`rile esen]iale pecare Romånia le-a \nregistrat \n acestdomeniu a fost introducerea nouluiCod al Muncii. De[i acesta reprezint`un pas important \n calea reformei ca-drului legislativ \n domeniul politiciisociale, anumite inconsisten]e ale noiilegisla]ii continu` s` \ngreuneze via]asalaria]ilor [i angajatorilor.

Vorbind pu]in mai \nainte de gradulde libertate economic` al unei ]`ri [iefectele acestuia asupra performan]eleeconomice, nu pot s` nu fac o paralel`[i s` m` refer la cazul noii legisla]ii \ndomeniul muncii. |nainte de intrarea \nvigoare a noului Cod al Muncii, anga-ja]ii temporari puteau fi angajati cuconven]ie de munc`. |n prezent, con-ven]iile s-au desfiin]at, iar contracteleprev`zute de noul Cod sunt prea rigide.|n cazul in care o firm` dore[te s` an-gajeze pe termen scurt o persoan` (spreexemplu un zilier), este nevoie de celpu]in o s`pt`mån` de birocra]ie [i, \nplus, acela[i om nu poate fi angajatdecåt de cel mult dou` ori. Din fericire

aceast` situa]ie “dificil`” se va remedia\n curånd, odat` cu intrarea \n vigoarea unei hot`rårii de guvern, la 1 septem-brie. HG 938/2004 a fost publicat` \nMonitorul Oficial \n data de 10 iunie [iva oferi rezolvarea enigmei “cum poatefi angajat legal figurantul dintr-o piesade teatru, muncitorul zilier etc”. Aceas-t` hot`råre de guvern reglementeaz`situa]ia agentului de munc` temporar`,care va avea menirea de a echilibraoferta cu cererea de munc` pe termenscurt.

O alt` inconsisten]` a noii legisla]iieste aceea c` \n cazul salaria]ilor an-gaja]i pe cumul de func]ii \n limita deore lucrate admise de lege, ace[tia voravea acelea[i obliga]ii de contribu]iesocial` ca la locul de munc` de baz`\ns` drepturi depline au numai la loculde munc` de baz`.

Toate aceste lacune legislative au unefect negativ asupra evolu]iei pie]eimuncii, exercitånd presiuni asupracre[terii activit`]ii informale. Pentru ase pre\ntåmpina descurajarea for]ei demunc`, eforturi semnificative trebuiedepuse \n sfera reformei fiscale [i insti-tu]ionale.

|n primul rånd, continuarea refor-mei administrative trebuie s` conduc`la formarea de speciali[ti \n domeniiprioritare pentru gestionarea fonduri-lor comunitare, diseminarea \n te-ritoriu a informa]iilor privind implica-]iile procesului de aderare la nivelulmicroeconomic, cåt [i la reducereasistemului birocratic, care reprezint`un obstacol \n calea bunei desf`[ur`ria activit`]ior economice.

Un efect direct al extinderii europe-ne [i implicit al continu`rii reformeieconomice \n Romånia \l reprezint`continuarea [i accelerarea procesului

29

de privatizare. Evident, implica]iile carederiv` din acest proces sunt vaste, celemai importante dintre acestea fiind:

• reducerea arieratelor bugetareprin desfiin]area sau privatizareamarilor \ntreprinderi de stat, ne-rentabile.

• cre[terea investi]iilor str`ine,prin preluarea acestor \ntreprin-deri de c`tre societ`]i transna]i-onale.

• sporirea dot`rilor cu noi teh-nologii a \ntreprinderilor privatiza-te [i implicit cre[terea niveluluicalific`rii profesionale [i speciali-z`rii angaja]ilor.

• Sporirea productivit`]ii mun-cii, cre[terea profitabilit`]ii \ntre-prinderii [i m`rirea veniturilor sa-lariale.

Structura popula]iei ocupate va sufe-ri anumite modific`ri datorate continu-`rii eforturilor de adoptare [i imple-mentare a acquis-ului comunitar [ianume:

• \n privin]a structurii popula]i-ei ocupate dup` sfera activit`]iloreconomice, va avea loc cre[terecontinu` a ponderii ocup`rii \nsectorul industrial [i al serviciilor\n detrimentul sectorului agricol.Totu[i exist` riscul ca datorit` sub-ven]iilor acordate acestui sectorprin instrumentele de pre-aderarecåt [i \n viitor prin Fondurile Struc-turale, \n m`sura \n care aceste nuse acord` ponderat, s` asist`m nunumai la o cre[tere a nivelului ve-niturilor \n acest sector ci [i o cre[-tere a ocup`rii for]ei de munc`.De aceea, trebuie acordat` o aten-

]ie deosebit` sprijinirii acestui sec-tor si monitorizarii programelor \ndesf`[urare.

• Se vor reduce decalajele pri-vind gradul de ocupare \n mediulrural fa]` de cel urban.

• Va spori sprijinul acordat ti-nerilor de a intra pe pia]a muncii,crescånd considerabil oportunit`-]ile de angajare pentru ace[tia.

• Prin \mbun`t`]irea sistemuluide securitate [i asigur`ri sociale [iimplicit prin cre[trea nivelului pe-nsiilor, popula]ia aflat` la vårstapension`rii nu va mai trebui s`amåne momentul pension`rii, di-minuåndu-se astfel decalajul din-tre veniturile ob]inute \n cåmpulmuncii [i nivelul pensiei. |ntr-ade-v`r acesta este un proces de du-rat`, iar alternativa sistemului depensii private reprezint` viitorulacestei reforme15).

• Diferen]ele ponderii ocup`riifor]e de munc` \n prin]a structu-r`rii pe sexe, se vor omogeneziadatorit` implement`rii treptate am`surilor de \mbun`t`]ire a statu-tului femeii \n cadrul societ`]ii.

|mbun`t`]irea mediului de afaceridatorit` reformei legislative [i reduce-rii birocra]iei va conduce la sporireanivelului invesi]iilor str`ine, \n special\n zonele defavorizate, \n primul rånddatorit` faptului c` acolo, for]a demunc` este mai ieftin`, iar costurile defunc]ionare a activit`]ii sunt mai mici.|n consecin]`, decalajele dintre nivelulde ocupare pe regiuni cåt [i dintre ni-velul veniturilor, se vor diminua consi-derabil.

30

15) Ini]iatorul acestei reforme a pensiilor private este Jose Piñera, care a implementatefficient \n Chile o astfel de reforma a pensiilor.

Cre[terile masive ale nivelurilor pre]u-rilor \n ]`rile noi membre ale Uniunii Eu-ropene, vor avea efectul de intensificarea schimburilor comerciale externe, sti-mulåndu-se exporturile. Deja asist`m laacest proces, dup` ce, ca urmare a explo-ziei pre]urilor \n Ungaria, s-au intensficatschimburile comerciale \n regiunile gra-ni]ei romåno-ungare.

Migra]ia for]ei de munc` \nspre sta-tele membre UE nu se estimeaz` acre[te alarmant, ci va fi o migra]ie pre-ponderent pe termen scurt [i mediu,majoritatea celor care pleac` s` mun-ceasc` \n str`in`tate, ducåndu-se pebaz` de contract pe durat` determina-t` [i pentru a spori veniturile cu careapoi s` se \ntoarc` \n ]ar`. Evident, st-atul beneficiaz` de acest aranjament,o dat` prin impozitarea veniturilor ob-]inute de muncitorii romåni \n str`in`-tate, iar a doua oar` prin repatriereaveniturilor acestora prin economisiresau investi]iile realizate \n ]ar`.

O alt` tendin]` a evolu]iei pie]eimuncii \n contextul eforturilor Romå-niei de integrare \n UE \n „al doileaval”, o reprezint` adåncirea decalaju-lui dintre nivelul de trai al popula]ieicu venituri mari [i cea cu veniturimici. Acest lucru se explic` prin faptulc` reformele economice presupun oserie de constrångeri [i poveri, resim]i-te \n primul rånd de p`tura de jos apopula]iei. Cu alte cuvinte, exist` ten-din]a dizolv`rii p`turii de mijloc apopula]iei [i \mbog`]irea [i mai accen-tuat` a celor boga]i [i s`r`cirea [i maiacut` a celor s`raci. De aceea, \n a-ceast` privin]` trebuie depuse eforturisus]inute pentru protejarea [i stimu-larea persoanelor defavorizate.

Conturarea tendin]ei de cre[tere agradului de calificare a for]ei de mu-

nc` va avea ca efect imediat sporireanivelului ponderii popula]iei absol-vente de \nv`]`månt superior.

Un alt efect al procesului de extinderea UE asupra pie]ei for]ei de munc` dinRomånia \l constituie cre[terea conside-rabil` a gradului de utilizare a tehnolo-giei informa]ionale atåt \n råndul per-soanelor juridice cåt [i al celor fizice. |nconsecin]`, num`rul utilizatorilor de cal-culatoare personale va cre[te semnifi-cativ, precum [i num`rul utilizatorilor deinternet ca surs` indispensabil` pentrusporirea gradului de informare [i transpa-ren]`.

Unul din efectele posibile negativeeste acela al cre[terii nivelului [oma-jului, ca urmare a cre[terii niveluluisalariului minim pe economie [i alcre[terii nivelului asigur`rilor sociale.

Pia]a muncii \n Ungaria

Evolu]ia pie]ei muncii

Dup` o lung` perioad` de trans-form`ri care au marcat trecerea de la oeconomie planificat` la economia depia]`, Ungaria a intrat pe drumul re-dres`rii economice. |mbun`t`]ireasitua]iei macroeconomice a fosturmat`, dup` o relativ scurt` perioad`de timp de o cre[tere considerabil` anivelului de trai. Cu toate acestea,Ungaria \nc` se confrunt` cu anumitedisfunc]ionalit`]i pe pia]a muncii, cumar fi serioase disparit`]i \n condi]iile detrai \n cadrul societ`]ii, \n care anu-mite grupuri nu au beneficiat de\mbun`t`]irea condi]iilor economice.Inegalit`]ile dintre anumite grupuri so-ciale (cei cu veniturile cele mai mari [icei cu veniturile cele mai mici) s-auadåncit [i mai mult [i situa]ia s-a

31

men]inut pe perioada reformeieconomice. Spre exemplu, \n ceea cepriveste diferen]ele dintre media ve-niturilor celor cu venituri foarte mari [icelor cu venituri foarte mici, a avut loco adåncire a acestora de la 7 ori \n anii1995/6 pån` la 7,9 ori \n anii 2001/2.

M`surile de stabilizare macroeco-nomic` au fost dublate demodific`rile structurale la nivelmicroeconomic, diminuånd astfelpresiunea politicii economice

restrictive. Astfel, nivelul com-petitivit`]ii firmelor a crescut conside-rabil [i datorit` cre[terii competitivit`-]ii [i productivit`]ii \n sectorul indus-trial. Acesta a fost motorul de cre[tere

economic`, datorat \n primul råndmasivelor investi]ii str`ine ale corpo-ra]iilor transna]ionale.

Totu[i [i \n Ungaria, precum \n multealte state, unul dintre motivele princi-pale ale e[ecului performan]elor, \l re-prezint` implicarea masiv` a statului \nprocesul economic. Conform teorieineo-liberale, o economie de pia]` fun-c]ional` exist` \n condi]iile minimiz`riirolului statului.

Ungaria a f`cut progrese \n aceast`privin]` \nc` din anul 1993, prin legis-la]ia privind m`surile sociale, princare s-a diminuat autoritatea central`,

punåndu-se mai mult accentul pe rolulautorit`]ilor locale. Din p`cate niciaceast` m`sur` nu a dat rezultatefoarte bune din cauza lipsei de resursefinanciare [i umane adecvate precum

[i unei lipse a unui sistem institu]ionaleficient.

Conform Indicelui Dezvolt`rii

32

Pia_a muncii în Ungaria

Tabel 4. Produsul Intern Brut, 1997-2002 (%)

1997 1998 1999 2000 2001 2002

PIB 4.6 4.9 4.5 5.0 3.8 3.3

Sursa: HCSO Sursa: HCSO

Tabel 4. Produsul Intern Brut, 1997-2002 (%)

Tabel 5. Ocupparea for__ei de munc__ în pperioada 1998-2003

Nr. desalaria]i

Modificare fa]` de anulprecedentPerioada

Mii Mii %1998 3697.7 51.4 1.4

1999 3811.5 113.8 3.1

2000 3849.1 37.6 1.0

2001 3868.3 12.1 0.3

2002 3870.6 2.3 0.0

2003 [ase luni 3891.7 21.1 0.5

Sursa: HCSO

Tabel 6. Rata ocup_rii for_ei de munc_ _i rata _omajului în Ungaria _i

anumite __ri europene (vârsta cuprins_ între 15-64 ani)

Tara Rata ocup_rii Rata _omajului

Sursa: HCSO

Tabel 5. Ocuparea for]ei de munc` \n perioada 1998-2003

Umane18), Ungaria ocupa locul 35 \nanul 2000, aflåndu-se astfel \n grupa]`rilor cu un grad ridicat de dezvoltare

uman`, dup` Slovenia care ocupapozi]ia 29, Cehia pe pozi]ia 33,Slovacia pe pozi]ia 36 [i Slovenia pepozi]ia 37.

|n anii 2002-2003, rata de partic-ipare a popula]iei apte de munc` a fostde 64,9% \n perioada Octombrie-De-cembrie, \n timp ce aceasta a crescut

pe perioada August-Octombrie la65,3%.

Rata ocup`rii for]ei de munc` acunoscut un trend cresc`tor \n perioadade redresare economic`. |n 1998, rataocup`rii for]ei de munc` era de numai1,4%, dar \n 1999 a s`rit la valoarea de

3,1%. |n orice caz, cre[terea ocup`riifor]ei de munc` a cunoscut o \ncetiniredin anul 2000, cånd num`rul popula]iei

ocupate a crescut cu numai 1 procentfa]` de anul anterior.

|n perioada Octombrie- Decembrie2003, rata [omajului a fost de 5,5%, ratade participare de 54,1%, iar rata ocu-p`rii for]ei de munc` pentru popula]ia\ntre 15-74 ani a fost de 51,1%.

De[i rata [omajului pare sc`zut` \n

compara]ie cu media european`, ratade ocupare a for]ei de munc` esterelativ redus`, l`sånd Ungaria cu orat` ridicat` de inactivitate economic`a popula]iei cu vårst` de munc`.

Num`rul [omerilor a fost de 231.900persoane, \nregistrånduse o sc`dere de

33

Tabel 5. Ocuparea for_ei de munc_ în perioada 1998-2003

Nr. desalaria]i

Modificare fa]` de anulprecedentPerioada

Mii Mii %

Tabel 6. Rata ocup_rii for_ei de munc_ _i rata _omajului în Ungaria _i

anumite __ri europene (vârsta cuprins_ între 15-64 ani)

Tara Rata ocup`rii Rata [omajuluiAustria 68,2 4,3Grecia 56,9 10,0Irlanda 65,0 4,4Italia 55,5 9,0Portugalia 68,6 5,1Spania 58,4 11,3Media UE 64,2 7,7Ungaria 2002 56,2 5,8Sursa: CSO Sursa: HCSO

Tabel 6. Rata ocup`rii for]ei de munc` [i rata [omajului \n Ungaria [ianumite ]`ri europene (vårsta cuprins` \ntre 15-64 ani)

Tabel 7. Rata ocup_rii for_ei de munc_ _i rata _omajului pe sexe (vârstaîntre 15 _i 74)

(%)Rata ocup`rii Rata [omajuluiAnulB`rba]i Femei B`rba]i Femei

2000 56,8 43,0 7,0 5,62001 57,1 43,1 6,3 5,02002 57,1 43,3 6,1 5,42003 [ase luni 57,1 43,9 6,5 5,7

Sursa: HCSO

Fig. 10 Activitatea economic_ a popula_iei cu vârst_ între 15-74 ani (dec. 2002 – dec. 2003)

Sursa: CSO-LFS

Sursa: HCSO

Tabel 7. Rata ocup`rii for]ei de munc` [i rata [omajului pe sexe (vårsta \ntre 15 [i 74)

18) Human Development Index, este un indicator compozit care cuprinde indicatoriprecum speran]a de via]`, nivelul de educa]ie absolvit, PIB la paritatea puterii decump`rare, permi]ånd astfel efectuarea de compara]ii \ntre state.

5% fa]` de aceea[i perioad` a anuluiprecedent. Astfel, rata [omajului a fostde 5,5%, nivel considerabil mai mic fa]`de media UE (7,( \n noiembrie 2003). Opondere de 47,9% din num`rul[omerilor s-au aflat \n c`utarea unui locde munc` mai mult de un an de zile,ceea ce reprezint` o cre[tere a

[omajului pe termen lung cu 3,5 puncteprocentuale \n anul 2003.

Ponderea persoanelor cu vårst`cuprins` \ntre 15-24 ani \n totalulnum`rului [omerilor a fost de 21,3%,\n timp ce rata [omajului pentruaceea[i grup` de vårst` a fost de12,6%, pu]in sub media Uniunii

34

Tabel 7. Rata ocup_rii for_ei de munc_ _i rata _omajului pe sexe (vârstaîntre 15 _i 74

Rata ocup`rii Rata [omajuluiAnulB`rba]i Femei B`rba]i Femei

Fig. 10 Activitatea economic_ a popula_iei cu vârst_ între 15-74 ani (dec. 2002 – dec. 2003)

Activitatea Economica a populatiei intre 15-74 ani (Dec. 2002 - Dec. 2003)

47

48

49

50

51

52

53

54

55

Dec.

Jan.

Feb.

Martie

Aprilie Mai

Iunie

Iulie

Aug.

Sept

.Oct

.Nov

.Dec

.5

5,2

5,4

5,6

5,8

6

6,2

6,4

6,6

rata ocuparii fortei de munca

rata participariirata somajului

Sursa: CSO-LFS Sursa: CSO-LFS

Fig. 11. Activitatea economic` a popula]iei cu vårst` \ntre 15-74 ani(dec . 2002 – dec. 2003)

Sursa: CSO-LFS

Fig. 12. Num`rul [omerilor \n perioada 2002-2003

Europene (15,8% \n noiembrie 2003). Ponderea femeilor \n cadrul ratei

[omajului a fost dintotdeauna maimic` decåt cea a b`rba]ilor, faptneobi[nuit pentru ]`rile din EuropeaCentral` [i de Est. |n orice caz,sc`derea ratei de activitate \n råndulfemeilor a fost mai accentuat` decåtcea \nregistrat` \n råndul b`rba]ilor,contribuind astfel la sc`derea ratei to-tale a particip`rii. Unul din principa-lele motive, este acela c` \n cazul \ncare femeile se aflau \n dificultatea dea g`si un loc de munc`, acestea prefe-rau s` opteze pentru schemele de re-tragere timpurie din cåmpul muncii.Astfel cåteva sute de mii de femei s-auretras \nainte de vårsta de pensionarede pe pia]a muncii sau pur [i simpluau devenit casnice.

Faptul c` \n timpul economiei pla-nificate, vårsta de pensionare eradestul de redus` (55 ani pentru femei[i 60 ani pentru b`rba]i), a contribuitsemnificativ la r`spåndirea acestorscheme.

Datele actuale reflect` de asemeneaaceast` situa]ie: decalajul pe grupa devårst` cuprins` \ntre 55-59 ani \n ca-drul ratei de activitate, din nivelul \n-registrat de b`rba]i [i cel \nregistrat defemei este foarte mare, respectiv 46%pentru b`rba]i [i 16,7% pentru femei.

De asemenea rata de participare afemeilor \n via]a public` [i politic` r`-måne la un nivel foarte sc`zut, un exem-plu concret \n aceast` privin]` reprezen-tåndu-l num`rul de locuri al femeilor \nParlament. Desigur exist` mai mul]ifactori care stau \n spatele declinului nu-m`rului de femei \n r`ndul popula]ieiocupate. |n primul rand, exist` factorisubiectivi, precum constrångeri privindintrarea pe pia]a muncii dup` o absen]`

\ndelungat` a femeilor de la locul demunc`, ca urmare a concediului post-natal, sau factori institu]ionali, precumreducerea subven]iilor pentru centrelede \ngrijire a copiilor, sau atribuirea devenituri pentru mamele care \ngrijesccopii sub trei sau doi ani printr-o aloca]iecu cot` unic` [i aloca]ii \n func]ie devenitul de dinaintea retragerii dinmunc`, reintroduse de la 1 ianuarie2000.

Impactul extinderii UE asupra pie]elor for]ei de munc`

Din mai 2004, Ungaria, al`turi dealte 10 state, este ]ar` membr` a Uni-unii Europene.

Obiectivul acestei lucr`ri este acelade a vedea care este impactul valuluide extindere a Uniunii Europene, asu-pra pie]ei for]elor de munc`, \n gene-ral, iar \n particular asupra pie]ei ro-måne[ti [i ungare.

Evident, un asemenea evenimentpoate avea implica]ii relativ majoreasupra pie]elor for]ei de munc`, \ns`nu trebuie uitat faptul c` acesta a fostun proces \ndelungat, eforturile [im`surile fiind adoptate [i realizate \nmod treptat. Astfel, unele efecte deja s-au ar`tat, altele urmeaz` s` apar` pem`sur` ce Ungaria se adapteaz` lacondi]iile UE.

Dup` cum [tim, adoptarea acquis-ului comunitar nu este obiectivul finalal preg`tirii unei ]`ri pentru a face fa]`pe pia]a european`, ci procesul deimplementare a normelor comunitareeste cel mai dificil, fiind un process dedurat`.

|n]elegånd faptul c` analiza im-

35

pactului extinderii asupra pie]ei for]eide munc` trebuie f`cut` pe o perioad`de timp ante [i post-aderare, putemidentifica anumite efecte ale acestuiproces care au influen]at relativ puter-nic pia]a for]ei de munc` din Ungaria.Astfel, dintre cele mai importanteefecte ale procesului de aderare, pot fieviden]iate urm`toarele:

• Ungaria va continua s`-[iconcentreze eforturile pentru aintra \n anul 2008 \n zona euro.Astfel, pentru realizarea acestuiobiectiv, Ungaria trebuie s` fac`fa]` la trei \ncerc`ri:

1. Prima \ncercare o repre-zint` cre[terea competitivit`]ii [i\mbun`t`]irea mediului deafaceri;

2. A doua \ncercare o repre-zint` nivelul ocup`rii for]ei demunc`, care \nc` este relativsc`zut \n Ungaria. Astfel, rataocup`rii for]ei de munc` va tre-bui s` creasc`, mai ales \n regi-unile mai pu]in dezvoltate ale]`rii, al`turi de cre[terea compe-titivit`]ii.

3. A treia provocare o repre-zint` nevoia reformei bugetuluigeneral [i reducerea infa]iei,aducånd ]ara \n linie cu criteriilede la Maastricht [i preg`tindastfel terenul pentru intrarea \nzona euro.

|n consecin]`, popula]ia va avea desuferit prin confruntarea cu numeroaseviitoare restric]ii bugetare \n vedereaintr`rii \n zona euro \n anul 2008.

De[i eforturile [i costurile pentru re-

alizarea unor astfel de m`suri sunt ma-ri, se estimeaz` ca beneficiile ce de-riv` din intrarea \n Uniunea Monetar`s` dep`[easc` considerabil costurile.19)

Un foarte bun exemplu al efectelorader`rii la Uniunea European`, precumeste cazul Ungariei [i anume c` acestproces implic` serioase costuri econo-mice [i sociale, este dat de situa]ia real`din ultima vreme a fluxurilor de cump`-r`turi de la grani]a romåno-ungar`.

Dac` pån` la momentul intr`rii Un-gariei \n Uniunea European` ca mem-bru cu drepturi depline, situa]ia era in-vers`, [i anume romånii erau cei care\[i f`ceau cump`r`turile \n ]ara vecin`pentru c` pre]urile erau mai sc`zutedecåt \n Romånia la unele produse,efectele acceler`rii implement`riiacquis-ului comunitar \n Ungaria s-auf`cut resim]ite rapid.

Cre[terea masiv` a pre]urilor estecauzat` \n primul rånd de adoptarealegisla]iei comunitare \n domeniulconcuren]ei, ceea ce \nsemn` cre[te-rea pre]urilor la energie, care se reflec-t` evident \n pre]urile tuturor produse-lor [i \n al doilea rånd de adoptarea le-gisla]iei \n domeniul ajutorului de stat,producåndu-se astfel eliminarea sub-ven]iilor acordate pentru sus]inereapre]ului energiei20).

Un alt motiv este c` implementareanormelor de mediu implic` achizi]io-narea de noi tehnologii nepoluantecare sunt foarte scumpe, iar amortiza-rea acestora se reflect` evident \npre]urile produselor.

|n sectorul agricol, subven]iile acor-date fermierilor vor fi la nivelul de op`trime din cele de care beneficiaz`alte ]`ri membre, fapt care va duce de

36

19) Articol din Business Hungary - Didier Reynolds „The Euro has no desavantages“, 200120) Pasaj dintr-un articol din ziarul Adev`rul, 2004

asemenea la cre[terea pre]urilorproduselor.

Astfel, implica]iile ader`rii Ungarieila Uniunea European` asupra pie]eifor]ei de munc` sunt multiple:

• deoarece problema competi-tivit`]ii va deveni din ce \n ce maipregnant` \n condi]iile cre[teriimasive a pre]urilor, for]a de mun-c` va trebui s` devin` din ce \n cemai calificat` pentru a spori sem-nificativ productivitatea muncii [icalitatea produselor.

• Decalajul dintre nivelul detrai al popula]iei cu venituri foartemari [i cel al polula]iei cu veniturifoarte mici se va adånci, deoareceaceast` p`tur` a popula]iei va ficea mai afectat` de restric]iileeconomice necesare pentruintrarea \n zona euro \n anul2008. Pentru a se pre\ntåmpinaacest lucru trebuie implementate oserie de m`suri eficiente depolitic` economic` [i social`,menite s` protejeze popula]iadefavorizat`.

• Accesul la instrumentelestructurale va mai diminua dindisparit`]ile regionale datorit`aloc`rii de fonduri pentru dezvol-tarea regiunilor defavorizate [i im-plicit atragerii de for]` de munc`,cre[terea veniturilor [i cre`rii denoi locuri de munc` \n acestezone.

• Investi]iile str`ine vor cre[te [imai mult, creindu-se astfelpremisele cre`ri a noi locuri demunc`.

• Discrepan]ele din structuraocup`rii for]ei de munc` se vordiminua, echilibråndu-seponderea femeilor [i b`rba]ilor.

De asemenea, prin \mbun`t`]ireasistemului de securitate [i asigur`risociale se va \mbun`t`]ii [i situa]iapensionarilor care nu vor maitrebui s`-[i prelungeasc` perioadade activitate \n cåmpul muncii.

• Va avea loc o modificare astructurii ocup`rii for]ei de munc`pe ramuri de activit`]i aleeconomiei, astfel \ncåt va sporirata ocup`rii \n cadrul sectoruluiserviciilor.

• Crescånd din ce \n ce maimult necesitatea calific`rii for]eide munc`, implicit va cre[teponderea absolven]ilor de\nv`t`månt superior.

• Va cre[te considerabilponderea tehnologiei informa-]ionale atåt \n råndul \n-treprinderilor cåt [i \n råndulpopula]iei. Num`rul utilizatorilorde calculatoare personale va sporiconsiderabil, precum [i num`rulutilizatorilor de internet ca surs`indispensabil` pentru sporireagradului de informare [itransparen]`.

• Pe termen scurt [i mediuexist` posibilitatea migra]iei for]eide munc` \n statele membre aleUE \nvecinate, pe baz` decontracte de munc` sau pe termenscurt sau mediu. De[i la primavedere acest fapt pare a aveaseriose efecte negative pentruUngaria, situa]ia va fi contrabalan-sat` de repatrierea veniturilorc`tre ]ara de origine prin sistemulde impozitare cåt [i prin cel deeconomisire [i investire. Astfel,consecin]ele acestei migra]ii afor]ei de munc` pot fi foartebenefice, impulsionånd ritmul de

37

cre[tere economic`. • Investi]iile str`ine \n

capacit`]ile de produc]ie vor aveade asemenea efecte foartebenefice la nivelul economieiungare, prin faptul c` vor crea noilocuri de munc`, va cre[te gradulde \nzestrare cu noi tehnologii,fapt care va impulsiona cre[tereagradului de calificare [i al spe-cializ`rii la locul de munc`,produsele vor fi mai bune calitativ,se vor stimula exporturile [i vacre[te astfel competitivitatea pepia]a european`.

• Va avea loc o intensificare arela]iilor comerciale dintreUngaria [i celelalte ]`ri membreale UE, astfel \ncåt se vor stimulaexporturile si se va reducedeficitul bugetar.

• Pe de alt` parte, cre[tereamasiv` a pre]urilor, inegalat` petermen scurt de o cre[tere real` aveniturilor, va reduce puterea decump`rare, sporind tensiunilesociale.

• Ajustarea sistemului desecuritate [i asigur`ri sociale se vaface tot pe seama sporirii poveriicontribuabililor, povar` dublat`de constrångerile bugetare afe-rente preg`tirii intr`rii \n zonaeuro \n anul 2008.

• Includerea social` apopula]iei de alte etnii va r`måneo problem` de actualitate,existånd deja o serie de astfel deprograme \n curs de derulare \nacest sens.

• Riscul cre[terii num`rului deimigran]i va cre[te fa]` de aniitrecu]i, \ns` nu se estimeaz` aatinge limite alarmante. |n acest

sens, avem exemplu cazurile Spa-niei, Portugaliei [i Greciei.

• De[i \n ultima vreme, reformaadministra]iei publice a \nsemnatdisponibilizarea unui num`rrelativ mare de func]ionari publici,Ministerul Muncii [i al Ocup`riifir]ei de munc` a preg`tit unprogram care ]inte[te alocarea \nzona sectorului non-profit a unuinum`r de 6 945 de func]ionaripublic. Salari]ii din sectorul non-profit ocup` o poondere de numai1,7% din totalul ocup`rii for]ei demunc`, reprezentånd un procentfoarte mic \n compara]ie cu mediaUniunii Europene de 7-8%. Minis-terul a alocat 2,3 milioane Europentru acest program, majoritateafo[tilor func]ionari publici urmånda fi angaja]i ca exper]i \n licita]ii [iscrieri de proiecte. Acest lucru vaavea un impact foarte benefic asu-pra cre[terii capacit`]ii de ab-sorb]ie a Fondurilor Structuralealocate Ungariei.

Concluzii finale

Uniunea European` [i-a propus s`devin` “cea mai competitiv` [i dina-mic` economie bazat` pe cunoa[teredin lume”. |n acest context, politica so-cial` [i de ocupare a for]ei de munc`cap`t` noi dimensiuni, amplificate [i devalurile de extindere a Uniunii Europe-ne, evenimente de o amploare f`r` pre-cedent \n istoria exinderilor anterioareale UE.

Problemele comune cu care se con-frunt` atåt ]`rile membre cåt [i celeaderante se manifest` cu intensit`]i di-ferite \n aceste ]`ri, iar obiectivul aces-

38

tei lucr`ri a fost acela de a identificaaceste probleme [i de a eviden]ia ten-din]ele evolu]iei pie]ei muncii care re-zult` \n urma procesului de extindere.

Cazurile Romåniei [i Ungariei suntcu atåt mai elocvente \n contextul atin-gerii acestor obiective, cu cåt Ungariaface parte din grupul statelor noi mem-bre ale Uniunii Europene, iar Romåniadin al doilea val al extinderii, care vaavea loc cel mai devreme \n anul 2007.Tendin]ele evolu]iei pie]ei muncii de[iuneori similare, sunt ajustate \n func]iede particularit`]ile economice, cultu-rale [i sociale ale ]`rii respective. Ten-din]a de omogenizare a evolu]iilor pe

pie]ele for]ei de munc` este evident` [inormal` \n condi]iile unei UniuniEuropene care tinde s` vorbeasc` cu „osingur` voce”. Decalajele economice\nc` persistente \ntre ]`rile membre cåt[i particularit`]ile cultural-institu]ionalecare ocup` un loc deosebit de impor-tant ne oblig` s` men]inem vie \ntre-barea: „va putea Uniunea European` s`omogenizeze individualit`]ile ]`rilormembre \n vederea consolid`rii uneisingure identit`]i europene?” Aceast`\ntrebare r`måne de actualitate [iprobabil \nc` multe lucr`ri despecialitate vor aduce argumente pro [icontra acestui subiect.

39

40

Uniunea Europeana (15 state) 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Total

1. Populatia totala (mii persoane) : 361457 363426 364799 365967 366986 367765 368948 370079 371655 373483 375106

2. Populatia cu varsta intre 15-64 : 242786 244013 244726 245315 246042 246535 247377 248050 248932 249888 250623

3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) 160028 157989 155523 155419 156480 157475 159019 161766 164541 167724 169781 170415

4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu

varsta intre 15-64

: 148589 146560 146337 147357 148294 149620 151961 154926 157903 160074 161038

5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-64)

: 61.2 60.1 59.8 60.1 60.3 60.7 61.4 62.5 63.4 64.1 64.3

6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-24)

: 42.5 39.4 38.0 37.5 36.9 37.2 38.2 39.4 40.4 40.8 40.6

7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25-

54)

: 73.9 73.0 72.9 73.3 73.5 73.9 74.5 75.6 76.5 77.0 77.2

8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55-

64)

: 36.3 35.8 35.7 36.0 36.3 36.4 36.6 37.1 37.8 38.8 40.1

9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga

(% din populatia cu varsta intre 15-64)

: : : : 55.5 55.4 55.6 56.2 57.2 58.1 58.7 58.9

10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) 16.1 16.2 16.1 16.1 16.0 16.0 15.8 15.6 15.1 14.9 14.7 14.6

11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time

(% din ocuparea totala)

: 14.2 14.8 15.4 15.8 16.2 16.7 17.1 17.5 17.7 17.8 18.1

12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada

determinata (% din ocuparea totala)

: 11.1 11.0 11.5 12.0 12.3 12.7 13.1 13.4 13.6 13.3 13.0

13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) 64.2 65.4 66.4 67.1 67.5 68.1 68.4 68.7 69.4 69.9 70.4 71.0

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocupareatotala)

30.0 29.0 28.2 27.7 27.6 27.1 26.9 26.7 26.2 25.8 25.5 25.0

15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocupareatotala)

5.8 5.6 5.4 5.2 5.0 4.8 4.8 4.6 4.4 4.3 4.2 4.1

16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre

15-64)

: 67.2 67.1 67.2 67.2 67.4 67.7 68.1 68.6 69.0 69.2 69.7

17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre

15-24)

: 51.3 49.6 48.5 47.4 46.8 46.7 47.2 47.7 47.8 47.7 47.7

18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre

25-54)

: 79.9 80.1 80.4 80.6 80.9 81.1 81.4 81.9 82.2 82.4 82.8

19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre

55-64)

: 38.7 38.7 38.9 39.1 39.7 40.0 40.0 40.3 40.7 41.5 42.8

20. Somajul total (mii persoane) : 14442 16709 17410 16860 17149 16933 16030 14950 13557 12893 13560

21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15

ani)

: : 10.1 10.5 10.1 10.2 10.0 9.4 8.7 7.8 7.4 7.7

22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de

munca cu varsta intre 15-24 ani)

: : 20.2 20.9 20.4 20.8 20.0 18.5 16.9 15.4 14.6 15.1

23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de

munca)

: : 4.4 5.0 4.9 4.9 4.9 4.4 4.0 3.5 3.1 3.0

24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatiacu varsta intre 15-24 ani)

: 8.8 9.9 10.0 9.5 9.6 9.3 8.7 8.1 7.4 7.0 7.2

Barbati 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

1. Populatia totala (mii persoane) : 175599 176768 177565 178232 178788 179230 179942 180605 181507 182542 183501

2. Populatia cu varsta intre 15-64 : 120750 121581 122027 122361 122753 123095 123640 124025 124528 125098 125544

3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : 93696 91780 91487 91890 92048 92722 94030 95055 96485 97181 97000

4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu

varsta intre 15-64

: 87908 86292 85895 86285 86427 86971 88090 89287 90626 91421 91455

5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-64)

: 72.8 71.0 70.4 70.5 70.4 70.7 71.2 72.0 72.8 73.1 72.8

6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-

24)

: 46.3 42.7 41.3 41.0 40.4 40.8 41.8 42.9 43.9 44.2 43.7

7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25-

54)

: 87.3 85.8 85.2 85.4 85.2 85.3 85.8 86.4 87.2 87.2 86.8

8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55-

64)

: 49.4 48.0 47.5 47.2 47.3 47.2 47.3 47.5 48.0 48.9 50.1

9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga

(% din populatia cu varsta intre 15-64)

: : : : 69.1 68.7 68.8 69.6 70.4 71.1 71.5 71.2

10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : 18.5 18.5 18.7 18.7 18.8 18.6 18.4 18.0 17.8 17.6 17.6

11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time

(% din ocuparea totala)

: 4.2 4.5 4.9 5.2 5.4 5.7 5.9 6.1 6.1 6.2 6.5

12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada

determinata (% din ocuparea totala)

: 10.2 10.0 10.7 11.3 11.6 12.0 12.4 12.7 12.7 12.3 12.0

13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : 55.6 56.6 57.3 57.6 58.1 58.3 58.6 59.2 59.7 60.0 60.5

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea

totala)

: 38.1 37.4 36.9 36.8 36.4 36.2 36.1 35.7 35.3 35.1 34.7

15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea

totala)

: 6.3 6.1 5.9 5.6 5.5 5.5 5.3 5.2 5.0 4.9 4.8

16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre

15-64)

: 79.0 78.5 78.1 77.8 77.8 77.8 78.0 78.1 78.2 78.3 78.4

17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre

15-24)

: 55.2 53.4 52.1 50.9 50.5 50.4 50.8 51.2 51.3 51.3 51.3

18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre

25-54)

: 93.3 93.1 92.9 92.7 92.6 92.5 92.4 92.5 92.5 92.4 92.4

19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre55-64)

: 52.9 52.2 51.8 51.4 51.7 51.7 51.6 51.5 51.5 52.2 53.4

20. Somajul total (mii persoane) : 7381 8810 9123 8623 8825 8587 7985 7397 6638 6402 6899

21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15

ani)

: : 9.1 9.4 9.0 9.1 8.9 8.2 7.5 6.7 6.5 6.9

22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de

munca cu varsta intre 15-24 ani)

: : 19.8 20.3 19.1 19.6 18.6 17.2 15.8 14.2 13.8 14.8

23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de

munca)

: : 3.7 4.3 4.2 4.2 4.2 3.7 3.3 2.9 2.7 2.6

24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia

cu varsta intre 15-24 ani)

: 9.0 10.4 10.4 9.6 9.8 9.3 8.8 8.0 7.3 7.1 7.6

Anexa 1

41

Femei 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

1. Populatia totala (mii persoane) : 185852 186652 187228 187730 188194 188533 189004 189473 190147 190941 191606

2. Populatia cu varsta intre 15-64 : 122043 122437 122704 122958 123292 123442 123737 124025 124403 124789 125079

3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : 64265 63716 63911 64570 65410 66287 67732 69486 71239 72600 73415

4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu

varsta intre 15-64

: 60681 60269 60445 61073 61868 62651 63873 65640 67278 68653 69585

5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-

64)

: 49.7 49.2 49.3 49.7 50.2 50.8 51.6 52.9 54.1 55.0 55.6

6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-

24)

: 38.6 36.1 34.8 34.0 33.3 33.6 34.6 35.9 36.8 37.3 37.4

7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25-

54)

: 60.4 60.2 60.4 61.1 61.8 62.4 63.2 64.6 65.8 66.8 67.4

8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55-

64)

: 24.0 24.2 24.7 25.3 25.8 26.1 26.3 27.1 28.0 29.1 30.5

9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga

(% din populatia cu varsta intre 15-64)

: : : : 42.3 42.5 42.7 43.2 44.3 45.4 46.2 46.8

10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : 12.7 12.6 12.5 12.3 12.0 11.9 11.7 11.3 11.0 10.9 10.7

11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time

(% din ocuparea totala)

: 28.8 29.6 30.5 31.0 31.4 32.2 32.7 33.1 33.3 33.4 33.5

12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada

determinata (% din ocuparea totala)

: 12.5 12.2 12.6 13.0 13.1 13.6 14.0 14.4 14.6 14.5 14.2

13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : 79.0 79.9 80.5 81.0 81.6 82.0 82.2 82.8 83.2 83.6 84.2

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea

totala)

: 16.3 15.6 15.2 14.9 14.5 14.2 14.1 13.7 13.4 13.1 12.7

15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea

totala)

: 4.7 4.5 4.3 4.1 3.9 3.8 3.7 3.5 3.3 3.3 3.1

16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre

15-64)

: 55.6 55.8 56.2 56.6 57.1 57.6 58.3 59.1 59.7 60.2 60.9

17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre

15-24)

: 47.4 45.9 44.8 43.9 43.0 43.0 43.5 44.1 44.2 44.0 44.1

18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre

25-54)

: 66.4 67.1 67.8 68.3 69.1 69.6 70.4 71.3 71.8 72.4 73.2

19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre

55-64)

: 25.6 26.0 26.7 27.4 28.3 28.8 28.9 29.5 30.2 31.1 32.5

20. Somajul total (mii persoane) : 7061 7899 8287 8237 8324 8346 8045 7552 6919 6491 6661

21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15

ani)

: : 11.4 11.9 11.7 11.7 11.6 11.1 10.2 9.2 8.6 8.7

22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de

munca cu varsta intre 15-24 ani)

: : 20.8 21.6 21.9 22.1 21.6 20.0 18.3 16.8 15.6 15.5

23. Rata somajului pe termen lung (% din forta demunca)

: : 5.4 6.0 5.9 5.9 5.8 5.4 4.7 4.2 3.8 3.6

24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia

cu varsta intre 15-24 ani)

: 8.5 9.4 9.6 9.5 9.5 9.2 8.7 8.1 7.5 6.9 6.8

Sursa: date Eurostat

42

Anexa 2Tari aderante (AC10)

Total 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

1. Populatia totala (mii persoane) : : : : : : 74403 74335 74277 74210 74120 73920

2. Populatia cu varsta intre 15-64 : : : : : : 49251 49504 49787 50159 50421 50497

3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : : : : 30011 30211 30387 30576 29896 29560 29259 28838

4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cuvarsta intre 15-64

: : : : : : 29615 29718 29424 28850 28571 28228

5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-64)

: : : : : : 60.1 60.0 59.1 57.5 56.7 55.9

6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-24)

: : : : : : 33.2 32.5 30.5 28.7 27.1 25.4

7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25-54)

: : : : : : 76.4 76.4 75.5 73.9 73.0 72.3

8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55-64)

: : : : : : 31.6 31.0 30.9 29.5 29.7 30.5

9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga(% din populatia cu varsta intre 15-64)

: : : : : : : : : : 56.1 55.2

10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : : : : 22.3 22.4 21.9 21.4 21.4 21.5 21.3 21.4

11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time (% din ocuparea totala)

: : : : : : 8.4 8.2 8.1 8.0 7.8 8.0

12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioadadeterminata (% din ocuparea totala)

: : : : : : 5.8 5.6 5.7 6.5 9.3 11.2

13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : : : : 49.4 50.0 51.0 51.8 53.4 54.0 54.2 55.3

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocupareatotala)

: : : : 34.1 33.8 33.8 33.9 33.2 32.4 32.4 31.7

15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocupareatotala)

: : : : 16.5 16.2 15.2 14.3 13.5 13.5 13.3 13.0

16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre15-64)

: : : : : : 66.5 66.5 66.6 66.5 66.4 65.8

17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre15-24)

: : : : : : 40.4 40.3 40.0 39.7 39.4 37.6

18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre25-54)

: : : : : : 83.5 83.5 83.6 83.6 83.5 83.1

19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre55-64)

: : : : : : 33.4 32.8 33.0 32.0 32.3 33.1

20. Somajul total (mii persoane) : : : : : : : : : 4640 4958 5034

21. Rata somajului (% din forta de munca de peste15 ani)

: : : : : : : : : 13.6 14.5 14.8

22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta demunca cu varsta intre 15-24 ani)

: : : : : : : : : 28.6 31.3 31.9

23. Rata somajului pe termen lung (% din forta demunca)

: : : : : : : : : 6.5 7.5 8.1

24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatiacu varsta intre 15-24 ani)

: : : : : : : : : 11.2 12.3 12.1

Barbati 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

1. Populatia totala (mii persoane) : : : : : : 35912 35872 35836 35791 35741 35635

2. Populatia cu varsta intre 15-64 : : : : : : 24215 24355 24510 24715 24848 24883

3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : : : : : : 16838 16871 16399 16173 15955 15723

4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cuvarsta intre 15-64

: : : : : : 16421 16399 16138 15770 15561 15380

5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-64)

: : : : : : 67.8 67.3 65.8 63.8 62.6 61.8

6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-24)

: : : : : : 38.4 36.8 34.3 31.7 29.9 28.1

7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25-54)

: : : : : : 83.7 83.4 81.9 80.0 78.8 77.9

8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55-64)

: : : : : : 42.9 42.4 42.0 40.1 40.2 41.2

9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga(% din populatia cu varsta intre 15-64)

: : : : : : : : : : 62.6 61.8

10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : : : : : : 24.3 23.8 24.0 24.3 24.0 24.3

11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time (% din ocuparea totala)

: : : : : : 6.3 6.1 5.9 5.9 5.8 5.9

12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioadadeterminata (% din ocuparea totala)

: : : : : : 6.2 5.9 6.0 6.9 9.7 11.7

13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : : : : : : 44.5 44.7 43.9 43.8 44.0 44.9

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocupareatotala)

: : : : : : 44.0 44.1 42.7 41.6 41.7 40.9

15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocupareatotala)

: : : : : : 11.5 11.2 13.3 14.7 14.4 14.2

16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre15-64)

: : : : : : 74.2 73.9 73.7 73.1 72.8 72.3

17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre15-24)

: : : : : : 46.1 45.3 44.6 43.6 43.2 41.4

18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre25-54)

: : : : : : 90.4 90.1 89.8 89.5 89.1 88.8

19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre55-64)

: : : : : : 45.6 45.0 45.2 43.7 44.0 45.0

20. Somajul total (mii persoane) : : : : : : : : : 2319 2525 2610

21. Rata somajului (% din forta de munca de peste15 ani)

: : : : : : : : : 12.6 13.7 14.2

22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta demunca cu varsta intre 15-24 ani)

: : : : : : : : : 28.1 30.8 31.4

23. Rata somajului pe termen lung (% din forta demunca)

: : : : : : : : : 5.8 6.7 7.4

24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatiacu varsta intre 15-24 ani)

: : : : : : : : : 12.0 13.2 13.0

43

Femei 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

1. Populatia totala (mii persoane) : : : : : : 38491 38464 38441 38419 38379 38286

2. Populatia cu varsta intre 15-64 : : : : : : 25036 25149 25277 25444 25573 25614

3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : : : : : : 13551 13707 13496 13387 13304 13115

4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cuvarsta intre 15-64

: : : : : : 13197 13321 13289 13080 13010 12848

5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-64)

: : : : : : 52.7 53.0 52.6 51.4 50.9 50.2

6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-24)

: : : : : : 28.0 28.2 26.8 25.7 24.3 22.6

7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25-54)

: : : : : : 69.2 69.5 69.2 67.8 67.4 66.7

8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55-64)

: : : : : : 22.1 21.4 21.6 20.5 20.8 21.4

9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga(% din populatia cu varsta intre 15-64)

: : : : : : : : : : 49.7 48.9

10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : : : : : : 19.0 18.4 18.2 18.3 18.0 18.0

11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time (% din ocuparea totala)

: : : : : : 11.1 10.7 10.7 10.5 10.1 10.4

12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioadadeterminata (% din ocuparea totala)

: : : : : : 5.3 5.3 5.4 6.1 8.8 10.6

13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : : : : : : 66.5 67.2 66.8 66.4 66.5 67.6

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocupareatotala)

: : : : : : 25.6 25.5 23.0 21.5 21.4 20.7

15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocupareatotala)

: : : : : : 7.8 7.3 10.2 12.1 12.1 11.7

16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre15-64)

: : : : : : 59.0 59.4 59.8 60.2 60.2 59.5

17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre15-24)

: : : : : : 34.8 35.4 35.5 35.8 35.6 33.8

18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre25-54)

: : : : : : 76.6 77.0 77.4 77.8 77.9 77.4

19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre55-64)

: : : : : : 23.2 22.6 22.9 22.2 22.4 23.0

20. Somajul total (mii persoane) : : : : : : : : : 2321 2433 2424

21. Rata somajului (% din forta de munca de peste15 ani)

: : : : : : : : : 14.8 15.5 15.6

22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta demunca cu varsta intre 15-24 ani)

: : : : : : : : : 29.3 31.9 32.7

23. Rata somajului pe termen lung (% din forta demunca)

: : : : : : : : : 7.5 8.4 8.9

24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatiacu varsta intre 15-24 ani)

: : : : : : : : : 10.5 11.4 11.2

Sursa: date Eurostat

44

Uniunea Europeana extinsa (UE-25 state)

Total 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

1. Populatia totala (mii persoane) : : : : : : 442169 443283 444356 445865 447603 449026

2. Populatia cu varsta intre 15-64 : : : : : : 295785 296881 297837 299091 300308 301120

3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : : : : 186491 187685 189407 192343 194437 197285 199040 199253

4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu varstaintre 15-64

: : : : : : 179235 181678 184350 186753 188645 189266

5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-64) : : : : : : 60.6 61.2 61.9 62.4 62.8 62.9

6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-24)

: : : : : : 36.4 37.1 37.6 38.0 38.1 37.6

7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25-54)

: : : : : : 74.3 74.9 75.6 76.1 76.4 76.4

8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55-64)

: : : : : : 35.7 35.8 36.2 36.6 37.5 38.7

9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga (%din populatia cu varsta intre 15-64)

: : : : : : : : : : 58.2 58.2

10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : : : : 17.0 17.0 16.8 16.5 16.1 15.9 15.7 15.6

11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time (%din ocuparea totala)

: : : : : : 15.4 15.7 16.1 16.2 16.4 16.7

12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioadadeterminata (% din ocuparea totala)

: : : : : : 11.6 12.0 12.3 12.6 12.7 12.7

13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : : : : 64.6 65.2 65.6 66.0 66.9 67.5 68.0 68.7

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea totala) : : : : 28.6 28.2 28.0 27.8 27.3 26.8 26.5 25.9

15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea totala) : : : : 6.8 6.6 6.4 6.2 5.8 5.7 5.5 5.4

16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15-64)

: : : : : : 67.5 67.9 68.3 68.6 68.8 69.0

17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15-24)

: : : : : : 45.5 45.8 46.1 46.2 46.0 45.7

18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 25-54)

: : : : : : 81.5 81.8 82.2 82.5 82.6 82.9

19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 55-64)

: : : : : : 39.0 38.9 39.2 39.4 40.1 41.4

20. Somajul total (mii persoane) : : : : : : : : : 18196 17851 18595

21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15ani)

: : : : : : : : : 8.7 8.6 8.9

22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta demunca cu varsta intre 15-24 ani)

: : : : : : : : : 17.6 17.3 17.8

23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de munca) : : : : : : : : : 4.0 3.9 3.8

24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia cuvarsta intre 15-24 ani)

: : : : : : : : : 8.2 8.1 8.2

Barbati 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

1. Populatia totala (mii persoane) : : : : : : 215142 215814 216441 217299 218283 219135

2. Populatia cu varsta intre 15-64 : : : : : : 147310 147995 148535 149244 149946 150427

3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : : : : : : 109560 110900 111454 112658 113136 112723

4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu varstaintre 15-64

: : : : : : 103392 104489 105425 106395 106982 106835

5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-64) : : : : : : 70.2 70.6 71.0 71.3 71.3 71.0

6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-24)

: : : : : : 40.3 40.8 41.2 41.5 41.4 40.7

7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25-54)

: : : : : : 85.0 85.4 85.7 86.0 85.9 85.4

8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55-64)

: : : : : : 46.6 46.7 46.7 46.9 47.7 48.9

9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga (%din populatia cu varsta intre 15-64)

: : : : : : : : : : 70.1 69.7

10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : : : : : : 19.5 19.2 18.9 18.7 18.5 18.5

11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time (%din ocuparea totala)

: : : : : : 5.8 5.9 6.0 6.1 6.2 6.5

12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioadadeterminata (% din ocuparea totala)

: : : : : : 11.2 11.5 11.8 11.9 12.0 11.9

13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : : : : : : 57.1 57.4 57.4 57.4 57.7 58.3

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea totala) : : : : : : 36.9 36.7 36.5 36.2 36.0 35.6

15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea totala) : : : : : : 6.0 5.8 6.1 6.4 6.3 6.1

16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15-64)

: : : : : : 77.2 77.3 77.4 77.4 77.4 77.4

17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15-24)

: : : : : : 49.5 49.7 49.9 49.8 49.7 49.4

18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 25-54)

: : : : : : 92.1 92.1 92.1 92.0 91.8 91.8

19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 55-64)

: : : : : : 50.9 50.7 50.6 50.5 51.1 52.3

20. Somajul total (mii persoane) : : : : : : : : : 8957 8927 9509

21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15ani)

: : : : : : : : : 7.6 7.6 8.0

22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta demunca cu varsta intre 15-24 ani)

: : : : : : : : : 16.4 16.5 17.4

23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de munca) : : : : : : : : : 3.4 3.3 3.3

24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia cuvarsta intre 15-24 ani)

: : : : : : : : : 8.2 8.3 8.7

Anexa 3

45

Femei 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

1. Populatia totala (mii persoane) : : : : : : 227024 227467 227914 228566 229321 229891

2. Populatia cu varsta intre 15-64 : : : : : : 148479 148886 149301 149847 150362 150694

3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : : : : : : 79838 81438 82983 84626 85904 86530

4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu varstaintre 15-64

: : : : : : 75848 77193 78929 80359 81664 82433

5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-64) : : : : : : 51.1 51.8 52.9 53.6 54.3 54.7

6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-24)

: : : : : : 32.5 33.4 34.1 34.6 34.7 34.4

7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25-54)

: : : : : : 63.5 64.3 65.4 66.2 66.9 67.3

8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55-64)

: : : : : : 25.5 25.5 26.3 26.8 27.8 29.1

9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga (%din populatia cu varsta intre 15-64)

: : : : : : : : : : 46.7 47.1

10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : : : : : : 13.1 12.8 12.4 12.2 12.0 11.8

11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time (%din ocuparea totala)

: : : : : : 28.7 29.1 29.6 29.8 29.8 30.0

12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioadadeterminata (% din ocuparea totala)

: : : : : : 12.3 12.6 13.0 13.4 13.7 13.7

13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : : : : : : 80.5 80.9 80.8 80.6 81.0 81.7

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea totala) : : : : : : 15.3 15.1 14.8 14.7 14.4 13.9

15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea totala) : : : : : : 4.2 4.0 4.3 4.7 4.6 4.4

16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15-64)

: : : : : : 57.9 58.5 59.2 59.8 60.2 60.7

17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15-24)

: : : : : : 41.4 41.9 42.4 42.5 42.3 42.0

18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 25-54)

: : : : : : 70.8 71.5 72.3 72.8 73.3 73.9

19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 55-64)

: : : : : : 27.9 27.9 28.5 29.0 29.8 31.1

20. Somajul total (mii persoane) : : : : : : : : : 9239 8924 9085

21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15ani)

: : : : : : : : : 10.2 9.8 9.9

22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta demunca cu varsta intre 15-24 ani)

: : : : : : : : : 18.9 18.4 18.5

23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de munca) : : : : : : : : : 4.7 4.5 4.5

24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia cuvarsta intre 15-24 ani)

: : : : : : : : : 8.1 7.8 7.7

Sursa: date Eurostat

Anexa 4

������������ ��������������������������������������

B 2.7 0.8 0.7 1.2 2.3 1.2 1.4 -0.2 -0.1 0.7

DK 2.7 1.4 2.1 1.5 2.2 1.1 0.4 -0.7 -0.3 0.4

D 1.8 0.6 0.2 0.4 2 0.7 0.4 -0.6 -0.9 0.2

EL 3.4 4.1 4 3.6 3.8 0.6 -0.3 -0.2 0.3 0.4

E 3.8 2.7 2 2 3 3 2.4 1.3 1 1.7

F 2.7 2.1 1.2 1.1 2.3 1.4 1.8 0.8 0.1 0.5

IRL 9.8 5.7 6 3.3 4.5 5.7 3 1.4 0.4 1.4

I 1.9 1.8 0.4 1 2.1 1 1.9 1.4 0.4 1

L 7.2 1.2 1.1 1.1 2.7 4.2 5.6 3.1 1.1 1.2

NL 3.7 1.3 0.2 0.5 1.7 2.6 1.9 0.7 -0.6 0.1

A 2.8 0.7 1 1.2 2 0.6 0.7 -0.4 0 0.4

P 3.9 1.6 0.4 0.5 2 1.9 1.4 0.2 -0.3 0.3

FIN 4.8 0.6 1.6 2.2 2.9 2.3 1.2 0.3 -0.2 0.3

S 3.3 1.1 1.9 1.4 2.7 0.8 1.9 0.2 -0.3 0.2

UK 2.9 2.1 1.9 2.2 2.6 1.5 0.6 0.1 0.5 0.5

EU 2.7 1.6 1.1 1.3 2.3 1.4 1.2 0.4 0 0.6

Sursa: Comisia Europeana - estimari realizate in primavara anului 2003

crestereaa PIB crestereaa ocupariii forteii dee munca

1996-

2000 2001 2002 2003 2004

1996-

2000 2001 2002 2003 2004

46

����������� ������������������������������������������������

B 65.1 64.2 64.7 65.3 65.7 73.7 73.2 73.1 73.2 73.2 56.4 55.1 56.2 57.2 58

DK 80 79.9 79.6 79.4 79.2 84.2 83.8 83.6 83.3 83 75.6 75.9 75.5 75.1 74.9

D 71.1 71.5 71.5 71.6 71.6 78.9 78.9 78.7 78.4 78.2 63.3 63.9 64.2 64.5 64.8

EL 62.9 62.1 63.1 64.1 64.8 76.9 76.2 76.6 77.1 77.4 49.7 48.7 50.1 51.5 52.7

E 63.2 64.5 66 66.9 67.4 77.3 78.3 79 79.4 79.5 49.2 50.7 52.8 54.2 55.1

F 68.7 68.8 69.1 69.4 69.6 75.2 75.2 75.7 75.7 75.6 62.4 62.4 62.7 63.3 63.8

IRL 68.1 68.4 68.4 68.8 69.3 79.7 79.7 79 79 79.2 56.5 57.1 57.8 58.4 59.3

I 60.1 60.6 61.1 61.6 62 74.1 74.1 74.4 74.5 74.6 46.3 47.3 47.9 48.8 49.7

L 64.1 64.4 65.5 66.3 66.7 76.3 76.3 77.1 77.5 77.5 51.6 52.2 53.7 54.9 55.7

NL 75.2 75.8 76.5 76.7 76.6 84.1 84.3 84.5 84.3 83.9 66 67.1 68.3 68.8 68.8

A 71 71.3 73 73.8 74.1 80 79.5 80.1 80.3 80.2 62 63.2 66 67.2 67.7

P 71.5 71.8 72.1 72.3 72.3 79.3 79.4 79.5 79.3 79.1 63.9 64.5 65 65.5 65.7

FIN 74.5 75 74.9 74.8 74.8 77.2 77.6 77 76.7 76.5 71.8 72.4 72.8 72.7 72.7

S 77.3 77.9 77.6 77.4 77.3 79.8 79.9 79.4 79 78.7 74.8 75.7 75.8 75.5 75.4

UK 75.7 75.6 75.6 75.6 75.6 83.2 82.9 82.7 82.5 82.3 68.2 68.1 68.3 68.5 68.7

EU 69 69.2 69.7 70 70.2 78.2 78.3 78.4 78.4 78.3 59.7 60.2 60.9 61.6 62

Sursa: Comisia Europeana

Total Barbatii Femei

2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004

Anexa 5

����������� ��������������������������������������������������������

B 35.3 35.7 35.7 35.7 35.7 82.4 81.2 81.9 82.5 82.9 27.1 25.9 27.8 29.6 30.5

DK 70.7 68 68.6 68.3 68.1 87.9 87.9 87.8 87.6 87.4 58.2 60.5 60.4 60.5 60.6

D 51.5 51.1 50.4 49.6 49.2 85.3 85.6 85.7 85.8 85.9 42.9 43 43 43.4 43.5

EL 38.5 36.2 36.1 36.3 36.6 77.5 77.2 78.1 78.9 79.6 40.2 39.7 41.4 43 44.2

E 41.4 42.4 42.9 43 43 75.7 76.5 78.1 78.9 79.4 39.5 41.9 42.7 43.8 44.6

F 35.6 36.2 37.3 37.7 37.9 86.3 86.1 86.1 86.3 86.5 32.1 33.8 36.7 39.1 40.4

IRL 54.4 53.4 52.4 52.5 53.1 78.4 79 79.1 79.5 80 46.5 48.1 49.3 49.8 50.3

I 38.4 36.6 35.5 34.6 34 74.3 75.1 75.7 76.4 77 29 29.2 30.2 30.9 31.3

L 34.1 34.5 34.7 34.6 34.5 79.7 80 81.1 81.8 82.3 27 25.7 28.3 31.3 33.8

NL 72.9 73.8 73.7 72.5 71.1 83.7 84.3 84.8 85 84.9 39 40.2 43.3 45.6 46.4

A 55.3 54.7 56 55.6 54.8 85.3 85.9 88.1 88.7 88.8 30.5 30.5 31.8 33.1 33.5

P 46.6 47.4 47.6 47.3 47 84.8 85.2 85.4 85.5 85.6 52.4 51.7 52.9 54 54.3

FIN 52.3 52.1 51.5 51 50.8 87.9 88 88 87.9 87.8 45.8 50.3 52.1 52.3 52.3

S 48.1 50 49.1 48.5 48.2 87.9 88 87.7 87.5 87.4 68.6 70 71.2 71.9 72.2

UK 65 64.4 64 63.7 63.5 84.1 83.8 84 84.1 84.1 53 54.1 55.4 55.9 56.1

EU 47.8 47.7 47.7 47.5 47.3 82.2 82.4 82.8 83.2 83.4 40.7 41.5 42.8 43.6 43.9

Sursa: Comisia Europeana

15-24 25-54 55-64

2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004

Anexa 6

47

����������� ����������������������������������������������������������

B 60.5 59.9 59.9 59.9 60.1 69.5 68.8 68.2 67.9 67.8 51.5 51 51.4 51.9 52.4

DK 76.3 76.2 75.9 75.5 75.3 80.8 80.2 80 79.6 79.4 71.6 72 71.7 71.2 71

D 65.6 65.8 65.3 64.9 64.9 72.9 72.8 71.7 71.1 71.1 58.1 58.8 58.8 58.6 58.9

EL 55.7 55.4 56.7 57.6 58.3 71.1 70.8 71.4 72 72.2 41.2 40.9 42.5 43.8 44.8

E 56.2 57.7 58.4 59.2 60 71.1 72.4 72.6 73 73.6 41.2 43 44.1 45.2 46.1

F 62.1 62.8 63 63.2 63.4 69.2 69.7 69.5 69.3 69.4 55.2 56 56.7 57.2 57.8

IRL 65.1 65.7 65.3 64.9 65 76.1 76.4 75.2 74.3 73.9 54 54.9 55.4 55.5 56.1

I 53.7 54.8 55.5 55.9 56.4 68 68.6 69.1 69 69 39.6 41.1 42 42.9 43.8

L 62.7 63.1 63.7 63.9 63.9 75 75 75.6 75.3 74.8 50.1 50.9 51.6 52.3 52.7

NL 72.9 74.1 74.4 73.8 73.2 82.1 82.8 82.4 81.4 80.6 63.5 65.3 66.2 65.9 65.6

A 68.5 68.5 69.3 69.7 69.8 77.3 76.4 75.7 75.6 75.5 59.6 60.7 63.1 63.9 64.2

P 68.4 68.7 68.2 67.7 67.4 76.6 76.7 75.9 75.1 74.6 60.5 61 60.8 60.5 60.4

FIN 67.2 68.1 68.1 68 68.2 70.1 70.8 70 69.7 69.9 64.2 65.4 66.2 66.2 66.4

S 73 74 73.6 73.1 72.8 75.2 75.7 74.9 74.3 74 70.9 72.3 72.2 71.6 71.3

UK 71.5 71.7 71.7 71.7 71.6 78.1 78.3 78 77.7 77.5 64.8 65 65.3 65.5 65.7

EU 63.4 64.1 64.3 64.3 64.5 72.8 73.1 72.8 72.5 72.5 54.1 55 55.6 56.1 56.5

Sursa: Comisia Europeana

All Men Women

2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004

Anexa 7

����������� �������������������������������������������������������������������

B 29.1 29.7 29.4 29 29 77.4 76.6 76.5 76.5 76.7 26.3 25.1 26.7 28.3 29.1

DK 66 62.3 63.5 62.7 62.3 84.2 84.4 84.1 83.8 83.6 55.7 58 57.8 57.8 57.9

D 47.2 46.8 45.6 44.2 43.7 79.3 79.4 78.7 78.3 78.3 37.6 37.9 38.4 38.9 39.3

EL 27.1 26 26.6 26.9 27.2 70 70.1 71.1 72 72.5 38.6 38 39.7 41.3 42.5

E 32.3 33.5 33.3 33.4 34 68.3 69.4 70.1 70.7 71.5 37 39.2 39.7 40.8 41.6

F 28.6 29.5 30.1 30.3 30.6 78.8 79.4 79.5 79.4 79.6 29.9 31.9 34.8 37.2 38.6

IRL 50.7 49.5 47.9 46.9 46.9 75.4 76.4 76.1 75.7 75.7 45.3 46.8 48.1 48.3 48.6

I 26.4 26.3 25.8 25.2 25 68 69.2 70.1 70.6 71.1 27.7 28 28.9 29.6 30.1

L 31.9 32.3 32.3 31.6 31.1 78.2 78.7 79.1 79.1 79.1 26.7 25.6 28.3 31.1 33.7

NL 68.7 70.4 70 67 64.5 81.7 82.8 82.8 82.2 81.7 38.2 39.6 42.3 44.6 45.2

A 52.4 51.4 51.8 50.7 49.6 82.6 82.9 84.1 84.4 84.3 28.9 28.9 30 31.2 31.6

P 42.4 43 42.1 41 40.4 81.8 82.3 81.6 81 80.7 50.7 50.1 50.9 51.7 51.8

FIN 41.1 41.8 40.7 40.3 40.5 80.9 81.5 81.6 81.5 81.6 41.6 45.7 47.8 48.3 48.8

S 42.2 44.2 42.8 41.9 41.4 83.9 84.6 84.2 83.6 83.3 65 66.7 68 68.6 68.8

UK 56.7 56.7 56.3 55.9 55.5 80.4 80.6 80.6 80.7 80.6 50.8 52.3 53.5 54.1 54.1

EU 40.4 40.8 40.6 40.1 40 76.5 77 77.2 77.2 77.3 37.8 38.8 40.1 41 41.4

Sursa: Comisia Europeana

15-24 25-54 55-64

2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004

Anexa 8

Total B`rba]i Femei

48

BIBLIOGRAFIE

AAlleennaa NNeessppoorroovvaa – “Employment and labour market policies in transition

economies” – ILO, Geneva, 1999

BBaannccaa MMoonnddiiaall`̀ – “European Integration, Regional Policy and Growth”,

2003

BBeerrnnhhaarrdd SSeelliiggeerr – “Unemployment, the One Lasting Problem”, Central

Europe Review, 2002

CChhrriissttoopphheerr OO’’LLeeaarryy,, AAlleennaa NNeessppoorroovvaa,, AAlleexxaannddeerr SSaammooddoorroovv – “Manual

on evaluation of labour market policies in transition economies”, ILO,

Geneva, 2003

CCoommiissiiaa EEuurrooppeeaann`̀ – “Employment”, http://europa.eu.int/comm/

enlargement/ faq/#Employment

DDoouuggllaass NNoorrtthh - “Economic Performance through time”, 1994

DDoouuggllaass NNoorrtthh - “Institutions, Institutional Change and Economic

Performance, 1990

EEuurrooppeeaann CCoommmmuunniittyy HHoouusseehhoolldd PPaanneell – date statistice

FFrraannkk BBaarrrryy – “Labour Market Structures and the Effects of EU Regional

Aid”, 2002

FFuunncckk BBeerrnnaarrdd [[ii LLooddoovviicc PPiizzzzaattii – “Labor, Employment and Social

Policies in the EU Enlargement Process”, Washington, 2002

HHeerrbbeerrtt BBrrüücckkeerr - “The impact of Eastern Enlargement on Employment

and Labour Markets in the EU Member States. Final Report”, Comisia

European?, 2001

HHooffsstteeddee,, SSaammuueell PP. - “Culture’s consequences. International differences

in work-related values”, 1984

IInnssttiittuuttuull NNaa]]iioonnaall ddee SSttaattiissttiicc`̀ –– “Buletin CANSTAT”, “Anuarul statistic al

Romåniei”, “Forta de munc` \n România – Ocupare [i [omaj”

49

JJaammeess GGwwaarrttnneeyy [[ii RRoobbeerrtt LLaawwssoonn – “Economic Freedom of the WorldAnnual Report 2003”,

JJoohhnn OO’’SSuulllliivvaann – “Burdensome Regulation Will Strain New EU States”,

Chicago Sun-Times, 17 Decembrie, 2002

KKllaarraa FFoottii,, NNeemmeess NNaaggyy JJoozzsseeff,, JJaakkoobbii AAkkooss,, EEvvaa HHaavvaassii,, JJuuddiitt MMoonnoossttoorrii,,

MMaarrttaa ZZaahhoonnyyii -- “Alleviating Poverty: Analysis and Recommendations

2000-2002”, Human Development Report, 2003

MMaarriiaann TTuuppyy – “EU Enlargement. Costs, Benefits and Starategies for

Central and Eastern European Countries”, Policy Analysis nr. 489, Cato

Institute, 2003

MMaattlloooobb PPiirraacchhaa,, RRooggeerr VViicckkeerrmmaann - “Immigration, Labour Mobility and

EU Enlargement”, University of Kent, 2003

MMiicchheellllee RRiibboouudd,, CCaarroolliinnaa SSaanncchheezz--PPaarraammoo [[ii CCaarrllooss SSiillvvaa--JJaauurreegguuii –

“Labor Markets of the Accession Countries: Fit to Join?, Transition

Newsletter, Banca Mondial`, 2002

PPaauull FFuudduulluu - “Handicaped Societies. A Theory of Continous Economic

Failure”, Bucure[ti 2000

PPaauull FFuudduulluu – “The Weak Institutions Syndrome as the Effect of the

Cultural-Institutional Gap”, 2001

PPeetteerr AAuueerr – “Changing labour markets in Europe: The role pf institutions

and policies”, ILO, Geneva, 2003

PPeetteerr AAuueerr,, CChhrriissttiinnee DDaanniieell – “The future of work, employment and

social protection: The search for new securities in a world of growing

uncertainties”, Institute of Labour Studies, Geneva, 2002

SSaannddrriinnee CCaazzeess,, AAlleennaa NNeessppoorroovvaa – “Labour markets in transition:

Balancing flexibility and security in Central and Eastern Europe”, ILO,

Geneva, 2003.

SSaannddrriinnee CCaazzeess,, PPeetteerr AAuueerr – “Employment stability in an age of

flexibility”, ILO, Geneva, 2003

TTiittoo BBooeerrii - “The Impact of Eastern Enlargement on Employment and

Wages in the EU Member States”, 2001

TTiittoo BBooeerrii;; HHeerrbbeerrtt BBrrüücckkeerr – “Who’s Afraid of the Big Enlargement?

Economic and Social Implications of the European Union’s Prospective

Eastern Expansion”, Londra, CEPR, 2002.

www.cato.org

www.ce-review.org

www.europa.eu.int/comm/eurostat. www.insse.ro

http://europa.eu.int/comm/employment_social/employment_strategy/index_en.htm

50

Printed by: EEvveenniimmeennttuull RRoommâânneesscc -- TTiippooggrruupp PPrreessssISO 9001

UNIUNEA EUROPEAN~INSTITUTUL EUROPEAN DIN

ROMÂNIA