DE LA BIROUL ELECTORAL CENTRAI

ZIAR INDEPENDENT, expresie A g p i n ib PUBLICE PIN JUQSŢUl CLU)

ANUL II, NI{. 123JOI 24 MAI 1990

: Mu credesm,''domnuie Cîmpeanu...-La început v-am acordat

uit anume credit, vă soco­team o personalitate. A- veaţi 6 morgă, o idistinoţie, o solemnitate a_ firii şv a vocii dinadins ţi abil- ciut'* tate chiar şi atunci cînd nu spuneaţi nimic. K şi" asia o calitate a unui on) politic. Intuiam sub aceste aparenţe şi sub cîteva ca­lităţi (slăpinire de sine, caîm, inteligenţă) sin suflet rece, distant, dispus doar să dştise, sâ' conducă, să domine, să -apere atit dc obsedanta dvs"; idee: pro­prietatea. Aţi venit ! după ani lungi - de. exil şi după ce aţi uitat trecutul — ceea •• ce: nu vă slujea din el! — să ne vorbiţi despre demo­craţie, despre ţară, cind de fapt, voiaii un siti.'îur lu­cru: puterea!. Ostilitatea, deseori provocată, din tim­pul campaniei-electorate nu v-a spus nimic. V-aţi lăsat ameţii de micile grupuri ce v-au aclamat. Sînt con­vins acuţn că nu v-aţi pus problema înfrîngerii în a- Icgeri.- Oricum de la un a- semenea om politic mă aş­teptam la mai mult. Luni dimineaţa am ascultat, cu stupoare, declaraţia dum­neavoastră în care afirma­

ţi, nici mai mult nici mai puţin, că alegerile dc du­minică au. fost o _ ruşine^ pentru poporul român. lira doar un sondaj de opinie,

; şi acela făcut de străini.■ care v-a iritai peste măsu­

ră. Şi aţi jignit un popor. •Nu e. prea mult? Nu -ştiţi nici să ciştigaţi, nici să pierdeţi. Asta v-a dus la

■. o înfrîngere zdrobitoare. La. înfrîngerea, este ruşi­noasă, domnule Cîmpeanu, nu alegerile, fiţ i.f i putut

..pierde., decent, onest, ele fiant, dacă .... v-aţi--fi iubit ţara. Dar aţi socotit că nu­mai cu dv.s. ţara şi poporul au o şansă reală. Ce refren cunoscut nouă! Poporul v-a dat răspunsul lui limpede şi definitiv. Există în box o prevedere regulamentară, i-are cere arbitrului derin;;- să oprcască lupta înainte dc limită, atunci cînd unuV dintre adversari se află în vădită stare dc inferioritate. Asta pentru a-i apăra să­nătatea, viaţa. Aşa aţi pier­dut -dvs.: prin inferioriate totală..-Şi nu recunoaşteţi, învinuiţi poporul. Nu cre­deam, domnule Cîmpeanu, că 'veţi merge atît de departe^.,.

Viorel CACOVEANU

£ *

Ştii tăticule că votul este secret?

REZULTATE PARŢIALE PE ŢARĂ PENTRU ALEGEREA " PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI

23 MAI 1990 - ORA 18,33număr voîuri procent--candidaf

1. Ion Iliescu2. .Radu Câmpeanu

12 057 591 1 496 082 .

537 970

85,20 la sută 10,58 la sută 4,IC ia suta3. .Ion Raţiu

REZULTATE PARŢIALE PE TARA PENTRU ALEGEREA DEPUTAfILOR

23 MAI 1990 - ORA 18,33 'formaţiune politică număr voturi procent

66,45 la sută

987 233 850 533

355 080

335 384

290 170

1.- Frontul'-.Salvării Naţionale fi 955 9972." Unximed Democrată Maghiarii

din România3. Partidul Naţional Liberal4.-' Mişcarea"' Ecologistă din . "România , ' •5.‘-partidul Naţional Ţărănesc- ■

"creştin şi democrat '.6/ A.U.R. — Partidul de Uniune

• 'Naţională a Românilor din- Transilvania. ’ '. , '. '.; «

7. ‘Partidul' Democrat Agrardin România • • • • - - 248 568

_8...Partidul. Ecologist Român - 226605 9. Partidul-Socialist Democratic' •

Roniâri ' ■ 142 750Celelalte partide şi formaţiuni politice au obţinut sub

1 la sută.REZULTATE PARŢIALE PE TARĂ PENTRU ALEGEREA

SENATORILOR- " 23 MAI 1990 - ORA 18,33

7,32 la sută 0,31 la sută

2,64 la sută

2,49. la sută

2.15. la sută

1,84 la sută 1.68 la sută

'1,06. la sută

formaţiune politică număr, voturi procent-1. Frontul Salvării .Naţionale 9 222 262 67,18 la sută2. Uniunea Democrată Maghiară .

din România- 1 004 353 7,32 la sută3. .Partidul Naţional Liberal:. 946 293 0,89 la. sută4. Mişcarea Ecologistă din' . ■ ■ ■ .-.~ îtomânia „ . > 335 880 2,45 la sută5. Partidul Naţional Ţărăneso-

creştin şi democrat 333 883 2,43. la sută0.-A.U.R. — Partidul de Uniune * - . . .

Naţională a Românilor din • . ' : -Transilvania 288 573 2,i0-la.sufă

7. Partidul Democrat''Agrar .• v-f 1 in România 218 975 -1,60 "la sută

8. partidul Ecologist Român - 189 711 . ' -' 1,35 la -şută £?. Partidul Socialist Democratic . . ...'. Român 151 640' ■' -1,10 la sută Celelalt?

1 la mi*"partide şi formaţiuni politice au obţinut sub

(Rompres)

PAŞAPOARTE PENTRU TOATĂ LUMEA

De cîteva zile,', pe str. Andrei'Mureşianu nr. -16 (fos- - tul consulat al Ungariei) flutură steagul-României. Aici se-găseşte noul sediu al-Serviciului; judeţean de:paşa-r poarte şr evidenţa’- străinilor Cluj. Ce mai e nou la a- , ceasta instituţie, '-'l-am '.întrebat p e- domnul maior Nicu . Popa, şeful serviciului de paşapoarte: , _ ‘ .

Nu este singura schim- : bare. Sediul nou. ne-a per­mis şi r folosirea calculatoa­relor pe care le, avem în ; dotare.- Cred că nu mai e -. nevoie să vă spun :că- acest , lucru ne permite reducerea timpului pontai ca. în fir nai, toţi cetăţcnii .judeţului . nostru să posede paşapoar- te..

— Mai totdeauna, cifrele vorbesc de Iu sine.

— Pînă acum, 90.000 de cetăţeni ai' judeţului nostru sint. posesori de paşapoarte turistice. In continuare se depun zilnic, peste 3000 de cereri, posibilităţile noastre'

permiţîndu-ne să dăm, curs ia 1200 paşapoarte zilnic. .

— îxcitizmd paşapoar-' tele, ce alte activităţi mai desfăşuraţi? ; ’

— Tot. cii . . . .paşapoarte., Grupurf organizate. . insti­tuţii, alte organisme intră în categoria Urgenţelor.- Şi cum invitaţiile • ferme - tre­buie. onprate. la. timp, : ne străduim să rezolvăm aces­te cereri. Că sâ nu mai pun

4a -socoteală numeroşii tu­rişti .străini care cer, pre- , lungirea vizei, solicita -şe-.. defc pe teritoriul judeţului nostru, : '

— Alte precizări?

— Vreau să asigur pe toată lumea că, indiferent

‘ de' partide, guvern etc..dreptul elementar de a po-

= seda fiecare - cetăţean un- paşaport va' fi- realizat. Sj- ' gur, e nevoie- de puţină ' răbdare, şi, mai ales. înţe- '. legere.: Este suficient să vă■ reamintesc că acest interviu . îl realizăm la ora 21,10 şi

munca la -.ghişeele noastre• încă: ;nu s-a încheiat. ; Şi ; încă ceva: Pentru a elimina ; cozile şi pierderea de vre- : me, s-au anulat chitanţele ; de i la secţiile financiare.

Totul este ca. Sn momentul : plecării în străinătate, o-

rriul să nu aibă datorii faţă de stat mai mari de 50 000 lei.. • Şi acest lucru reiese din . l'i memoria fără greş a calculatoarelor noastre.

. •* ; liadu VIDA

Constatărea. estp una care acoperă, o . ? realitate dureroasă: in. zona. montană, unde; (lîntotdeauna viaţa s-a derulat cu jertfe şi privaţiuni dc tot felul; iă am­ploare uri fenomen pe cit clc inedit, ..pe atit d.e îngrijorător. Da, moţii pleacă, se- duc la vale in căutarea unor spaţii mai ospitaliere, îşi părăsesc aţadar vetrele, părinţilor şi strămoşilor, in speranţa u- nei'vieţi mai bune şi. mai lihnite. K-o in- dirjire proprie omului dc la munte, ca- ( rc se sileşte din priviri, fără a mai fi nevoie <-./<■ cuvinte. Concomitent insă eu această depopulare cvasi,-justificată, ■ a M clor din inima munţilor se petrece, - inevitabil, o demolare spirituală a şcolii ca instituţie, ca loc dc priveghere şi. per­petuare a spiritului naţional

! '<f mulţumesc . de aceea. domnule. . profesor Alexandru Suciu, director al ■Şcolii din Căinţele, pentru modul în ca­re, alături de cele 112 dc cadre didactice din cofnună, înţelegeţi să t><î împliniţi menirea de luminători ai sufletelor ti­nere; pentru faptul că o elevă a şcolii din Călăţele, Li di a Popa, din clasa a Vili-a, a obţinut' tn acest an ’ menţiune pe ţară la olimpiadă, pentru toţi cei pes­

ta 200-de absolvenţi care, din 1963 în­coace, au plecat de aici spre şcoli mai înalte, rpalizîndu-s? ca oameni şi pro­fesionişti, bucurînd colţul nostru de u- nivers prin ştiinţa şi harul lor. Vă mul-

CRISTOS S-A INÂLJAŢ!V • Azi se sărbătoreşte înălţarea

Domnului • }Victoria învierii,, a „ marcat aurora

preamăririi lui Isus. în cile 40 de zile. Isus le dă; apostolilor multe dovezi des­pre-în vierea Sa din morţi. Apoi, după împlinirea lucrării Sale, de Mîntuire a oamenilor, Isus şe ridică la cer ca om '

-cu trup şiî suflet, căci ca Dumnezeu El fusese întotdeauna- acolo, deoarece prin dumnezeirea" Sâ„ El îcuprinde toate locu ­rile (Fnp.: 1, 9; Ioan 3, 13). El şade la dreapta lui Dumnezeu, Tatăl atotputer­nic. (Rom. 8, 34).. Isus’nu 'se desparte-de noi şi nu ne desparte de El. Urcînd la cer, Cristos S-a făcuţ urmat de nenu­mărate suflete: răscumpărate, care au in -: trat împreună „ cu El în sanctuarul dum- nezeirii. Cristos este în veşnicie, dar şi

în inimile Oamenilor. Ca şi viaţă lui Cristos, destinul nostru nu se termină decît lîngă Dumnezeu. (Col. 3, 2). Acolo este termenul ; final al . predestinării noastre, completarea supremă a perfec­ţiunii -noastre, plinătatea vieţii, noastre spirituale.

Ioan ARBOREANlj

Beli? şi legăturile cu lumea vă sînt, tot uneori, în mod arbitrar zădărnicite. ’

Un gînd de admiraţie şi către dum­neavoastră, dascălii şcolii din Poiana Horea. Celor care aţi vrut să rămîn eţi

PLEACĂ M OŢU, SE DUC LA VALE...furnesc apoi dumneavoastră, doamnelor - profesoare Viorica Mihuţ — directoare adjunctă —, .Ana Oleleu, Elena Marc, Doina Socea, Marinela Ştefan şi domni­lor profesori Dumitru Marc şi Marcel Shu'clean, pe care am avut plăcerea să vă cunosc într-una din rilele acestei primăveri, cu regretul de a nu-l fi intii-' nit-şi cunoscut şi pe directorul şcolii din Ucliş, ca şi pe ceilalţi colegi ai dumnea­voastră, de altfel, pentru devoţiunea cu care, ca dascăli de ţară, . tl învăţaţi pe copiii munţelui că învăţătura este fru- museţea cea mai aleasă a omului,. acea avere ascunsă şi tăinuită fără de care nimic, nu-şi are rost in lumea ■ aceasta. Nu abdicaţi rie la aceste principii, chiar dacă plinea mai. este, uneori, amară la

şi aţi rămas. De la 08 de copii cîţi aveţi acmrt, vor rămine intr-un viitor nu prea îndepărtat 27—28 rie elevi, apoi tot mai puţini, plnă cind şcoala va dispare. E frumos ?ă stai la Poiana Horea, dar nu mai mult de o săptămînă, spun local­nicii Familia dascălilor Roşea a venit de IU ani si aici a rămas, iar acum este hotărîtu să plece din sătucul acesta ui­tat, unde căminul cultural se tot ridică de ,ureo 15 ani, unde biblioteca şcolară şi şcoala, in general, sint slăbuţ dotate,

. unde in multe case nu a fost introdus curentul electric şt unde .zăpada se-ntîm- plă să fie şi în mal cit gardul. .-..Copiii Insă cîţi mal sint, trebuie să vină la şcoală

Muntenii pleacă lăsind ln urmă, apa­

rent fără remu'şcare, căsuţele lor cit rate şi bine şjnduitc, păşunile întinse şi pal­ma de pămînt care le-a propăşit nea­mul. Pleacă spre Banatul făgăduinţei, fără a. întoarce privirea. Aflu că ar e- xista oferte din partea unor cetăţeni străini de a le cumpăra casele, casele a- ccst,ea care închid nenorociri şi'bucurii tăcute, vieţi ăe oameni, aşa cum au fost ele de veacuri. . Şi-un sentiment de ne­putinţă şi teamă viă încearcă la gîndul nerostit că peste ani, poposind la o poar­tă din inima Apus’enilor, mi sc va des­chide şi răspunde intr-o altă limbă de­cît .'.ea a noastră, rts vrea ca gîndul a- cestn să nu se regăsească niciodată în real. Altfel, ce. se-va alege dc noi?

Vorbe înţelepte grăiesc că penlru fie­care grăunte de spirit există un grăunte de nebunie. Tot astfel, pentru fiecare lucru pierdut ii este hă rărit omului să ciştige altceva ln schimb, iar pentru fiecare lucru cîstigat se cheamă că ara să piardă ceva. Iar dacă conştiinţa a un zeu pentru toţi muritorii şi copiii sint aidoma plutei ce susţine năvodul din n- dînc, dispariţia lentă a satelor noastre de la munte să fie, oare, tributul plătit libertăţii? . ■ '

M Micluiela BOCII

P A G I N A 2

„ECRAN” — o nouă .revistă de film—- Sînteţi, stimate Ion

Noja,. cu începere de la 1 mai, redactorul şef al re­vistei „F.cran“ — publica­ţie de larg interes pentru iubitorii filmului. Cum s-a năşcut această revistă?

— Cinematografia a fost sub dictatură unul dintre sectoarele ccle mai grav încercate. Producţia naţio­nala de film a fost cenzu­rată sistematic şi cu bruta­litate, iar importul de fil­me, practic, anulat. Pe aici ţi greutăţile repunerii în­tregului sistem pe baze funcţionale, ln: contextul noilor cerinţe, încă ln luna- februarie. In adunarea ge­nerală organizată cu toate conducerile întreprinderilor cinematografice din ţară, s-ai hotărît: înfiinţarea unei, reviste lunare de publici-' tate ţi cultură cinemato­grafică, avînd sediul şi re­dacţia la Cluj. Ea aparţine , Direcţiei Reţelei Cinema­tografice şi Difuzării Fil­melor din România, se nu­meşte „Ecran”, este de for­

mat A 4 şî are 24 pagini.— Care este programul

concret al acestei publica­ţii? Prin ce. se va deosebi ea de suratele ei bucure?-- tene — „Film“ şi „Cine­ma"?

— Revista „Cinema", du­pă cum se poate observa, îşi păstrează în mare ve­chiul profil. Revista „Film" aparţine- Uniunii Cineaşti­lor şi se axează ţn princi­pal pe creaţia românească de film — domeniu supus unei primeniri generale şi accelerate. Revista „Ecran“ va trebui cu prioritate să pregătească lansarea filme­lor autohtone şi străine In reţeaua de difuzare, să asi­gure o informaţie bogată despre fenomenul cinema­tografic şi pe acest temei, să-şi orienteze eforturile spre a facilita receptarea

filmului de valoare de că­tre categorii cît mai largi

-şi diverse de public.—- Clnd şi cum va ajunge

la cititori revista „Ecran"?— Primul număr pleacă

In aceste zile spre judeţele ţării. Revista se va vinde la caseriile tuturor cinema­tografelor. Avem certitudi- dinea că prin conţinutul ei, încă de la primul său nu­măr, revista „Ecran“ va o- ter[ plăcute surprize citi­torului.

— Urez noii publicaţii, în nnmelc colectivului redac­ţional şi al cititorilor zia­rului, viaţă lungă şi succes pe care-1 anticipăm ca bi­nemeritat!

Interviu consemnat de Victor ROMAN

AUTODIZOLVAREA P.C.R. DE JOS IN SUS

Ex-organizaţia de bază a p.c.r. cusut central, schim­

bul I, . din cadrul C.P.I .Clujana", anunţă -autodi­zolvarea sa. Trăiască li­bertatea şi democraţia ln România!

Opţiune pentru m alt viitorLuminifa-Man Fărcaş se află încă internată la sec­

ţia de ginecologie a Spitalului. municipal Dej. A votat' in salon, la orele 11,30. Explicaţia este simplă. Cu o zi. înainte a născut, o fetiţă — Oana.

— Şi eu şi soţul stntem de loc din părţile Dejului. A id am părinţii. Slnt subingineră la T.A.G.C.I. O- radea: Dar in moment e mai (liţioile simţi nevoia să, ÎH cît mai aproape de ai tăi Ma bucur că primul meu copii s-a născut fn prpajma unui. eveniment, de asemenea importanţă pentru viitorul nostru.

— Ce vâ doriţi pentru fetiţă?— A venit pe lume intr-o dimineaţă frumoasă. A -

ceastă coincidenţă sper să fie ăe bun augur.tn acelaşi saloni, am discutat şi cu Maria Tecar

care a născut tot tn 19 -mai, dimineaţa, o fetiţă. Şi votul ei exprimă o opţiune pentru un alt viitor.

Ion RUS

„ V A M A S T R Ă M O Ş E A S C Ă D IN S .U .ASubsemnatul George Vasu, domiciliat In Cluj-Napoca,

str. Petrila; 42, aş dori să fac o precizare Ia punctele 4 şl 5 din artijcolul „CITEVA PRECIZĂRI1*, ap^.-ut în zia­rul dv. din 20 aprilie 1990.

In Statele Unite ale Americii există o organizaţie cul­turală pe lîngă biserica ortodoxă română, numită „Var tra strămoşească", situată în Detroit Michigan, care a fost înfiinţată In anul 1938. Nu este vorba, aşadar, de .Vatra românească", ci de o organizaţie culturali . In care îşi desfăşoară activitate? tineretul de origine ro­mână. Repet că nu este nici o coincidenţă de denumire. Aici, la „Vatra strămoşească" din oraşul Detroit Michi- gant în fiecare vâră vin tineri români între 14—18 ani şi, în serii de 3 săptamîni, îşi petrec vacanţa de vară sub supravegherea unor pedagogi şi preoţi. Aici se vor­beşte româneşte de către tinerii de origine română. Unii poate pentru prima oară vorbesc limba română, fiindcă în familie cei mal mulţi vorbesc englezeşte cu părinţii lo r . . . Deci, iată cum se cultivă limba română în Ame­rica . . .

Cunosc toate aceste împrejurări, fiindcă am văzut .Vatra strămoşească-1 în anul 1983, cînd am vizitat S.U.A.

\ fl; '> George VASU

O COMEDIE MODERNA ; LA NAŢIONALUL CLUJEAN

''Naţionalul clujean prezintă sîmbă­tă, 26 mai, ora 17, Iaşii în carnaval de V; Alecsandri. Spectacolul este o co1 medie muzicală modernă care prinde în ascuţişul satirei destule neajunsuri ale contemporaneităţii: aroganţa şi găunoşenia despotismului, demagogia politică, arivismul de orice fel. Repre­zentaţia a fost distinsă cu premiile UNITER pe anul 1989 pentru regia artistică semnată de Victor Ioan Frun- ‘ză, şi scenografie, aparţinînd Adrianei Grarid.

Instantaneu din spectacolul „Iaşii în carnaval" de V. Alecsandri. In imagi­ne: Lucia Wanda Toma şi Marius Bo- dochj.

A G E N D ĂUNIVERSITATEA J

LIBERA

prezintă azi, ora 17, în sal® mică a-Casei universitari­lor, prelegerea: PARIS (IV). Expune cu diapozitive: conf. univ. dr.' Cornelia Be~ rindan, arhitect; ora 18, prelegerea: PICTURA R O ­MANEASCA IN PERSPEC­TIVA UNIVERSALA. E x­pune cu diapozitive: dr. N e- goiţă Lăptoiu, critic de artă.

• STARMAN (9; 11; 13.15; 15,30; 17,45; 20) ~ - Republic# • LOVITURA IN ITALIA (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Victoria • ZIU A CEA MAI SCURTA. Film documentar românesc (12; 14); VOCILE (16; 18) • LAMA ZIMŢATĂ , (S; 11; 13; 15; 17; 19) • DESENE ANIMATE (10) — Dacia • NOI AVENTURI PE VA­SUL „POSEIDON" (9; 11; 13; .15; 17; 19) • ACTRIŢA (12; 14; 16; 18); DESENE ANIMATE (10) — Mărăşti SAMBA (9; 11; 13; 15); V I- VÎNATQRUL DE SEN­ZAŢII (17! 19) — Arta• HERCULE CUCE­

REŞTE, , a t l a n t i d a O ; 11; 13; 15; 17; 4 9 ) Mun­citoresc • UN.’ORĂSEL IN TEXAS {9; IV. 13; 15; 17; 19) — 23 August • FIUL STELELOR (9) • ÎNTOARCERE ACASĂ O l; 13; 15; 17; 19) — Timpuri noi. :

: ANUNŢ

Sindicatul, Liber din ca­drul I.C.S. Metalo-Chimice- Cluj-Napoca aniinţă pe toţi membrii săi şi pe angajaţii întreprinderii că în data de 25 mai 1990 la ora 6,45 în sala sindicatelor de pe str. Eroilor 16, va avea lo c A - dunarea generală.. Consiliul Sindicatului. , V

10 MINUTE CU OVtDIU IOAN SABĂUB- — Cu e* ocazie la Cft»j.

Ovidiu ioan Sabău?O.LS. — Am venit să-nsl

văd familia, să mă liniş­tesc puţin, Clujul fiind pentru mine un excelent • •edativ.

R. — Admiratoarele «fi înţeleagă efi sînteţi căsă­torit?

O.I.S. — Da, sînt căsăto­rit.

R. —1 Ce altceva vă lea­gă de oraşul nostrn?

O.IJS. — Studiile. Slnt student în antil al II-lea la Facultatea de drept, cursuri fără frecvenţă.

R. — Notele studentului Ovidiu Ioan Sabău sînt in­fluenţate de celebritatea fotbalistului? .

O.I.S. —• N-a$ crede. iMulţi profesori nu ştiu de­clt că sînt student

R. ’— Da. şi eu am căzut în plasa respectivă. De vi­nă este modestia dumnea­voastră şi aerul de copil cuminte. Carc sînt relaţiile echipci dumneavoastră cn

\*StcauaM?O.I.S. — Foarte bune, ar­

monizate. Sintem cu toţi fotbalişti români care vom forma naţionala pentru Campionatul mondial din Italia. De altfel, Jenei este un antrenor nepărtinitor.

H. — Pe cine preţuiţi mai mult dintre fotbaliştii ro­mâni?

O.T.S. — Pe Ha,ii, pe Lă­cătuş, pe Răducioiu şi. pe tnulţi alţii, colegi de echipă ori de naţională.

R. — Intenţionaţi $3 ple­caţi >• o altă echipă?

O.I.S, — Ku sînt singurul fotbalist român de care sc interesează cluburile stră­ine de fotbal. Eu sînt ia tratative ca cluburile „F io- rentina" şi „Sampdoria*. Deocamdată nu. s-a hotă­rît nimic. •:

R. tt- Sînteţi pentru pro­fesionalizarea (pentru ofi­cializarea profesionalizării) fotbalului? ^

O.IJS. — Desigur.R. — Cine credeţi că va

cîştiga campionatul intern?O.I.S. — II vom .cîştiga

noi, „Dinamo".R. Ce. credeţi despre

fosta dumneavoastră echi­pă, „U"?

O.I.S. — „tT“ trebuie să rămînă în divizia A. .

R. — Regretaţi echipa „Steaua"? " .

OJ.S. — Regret că n-am intrat în echipa „Stelei" de acum doi-trei ani. Mi-ar fi

- plăcut, atunci, să joc cu ei. N-a depins de mine, ci de Clubul, armatei.

R. — Eu, ca stelist(â) am regretat atunci că nu v-am văzut jucător titular Sn c- chipa preferată. Soarta v-a favorizat, totuşi. Echipa „Dinamo" este într-o for­mă excelentă. Oricum, vă ţin tuturor pumnii pentru reuşită la „Coppa del mon- do“ iar dumneavoastră vă urez ca şansa să vă prote­jeze şuturile şi să le con­ducă în poartă!

Maria SÂNGEORZAN

(HI)Oficiul de gazdă pentru

cea de a doua ediţie, 1934, a fost acordat Italiei. Suc­cesul primei ediţii, chiar ţi din punct <le vedere fi­nanciar, a adus la înscrie­rea a 32 de echipe, din ca­re 29 au confirmat partici­parea (Anglia s-a menţinut în splendida sa izolare). Ca replică la boicotul for­maţiilor europene, Uruguay, prima campioană mondia­lă, îşi anunţă forfait-ul. Se organizează preliminarii, cele 29 de protagoniste fi­ind împărţite în grupe de 2 şi 3 echipe. România joacă în preliminarii cu Elveţia,2—2, respectiv cu Iugosla­via 2—1, calificîndu-se pentru turneul final din I- talia.

Un „punct de vedere* cel puţin bizar din partea organizatorilor, cele 16 e- chipe calificate pentru tur­neul final se vor întîlni In­tre ele în prima etapă, ju ­mătate, adică 8, urmînd a părăsi întrecerea (formula cu grupe, folosită în prima ediţie şi reluată apoi la e- diţia a IV-a, fiind mai rea­lişti). Sorţii decid ca In .optimi", România să întîl- neascâ, la Tricst, Cehoslo­vacia (care se calificase în- trecînd Anglia cu 2-1 în

preliminarii). Partida s-a disputat In 27 mai şi a fost. una din cele mai frumoase ale ediţiei. România a pierdut In faţa unei echipe ce avea să dispute finala. Scoryfinal: Cehoslovacia — , România 2-1 (9-1). Scorul a fost deschis de Oobay (min. 10), cehii înscriind după pauză de două ori prin P uc ţi Wejdely (re­vanşa avea să şi-o ia tri­colorii abia la „Mundialul mexican". In 1970. cînd au condus cehii şî am cîştigat noi cu 2-1. Iată şi forma­ţiile aliniate .de cele doua echipe în partida de la Triest: CEHOSLOVACIA: Planicka — Zenisek, Ciy- roky — Kostalek, Cambal, - Krcil — Junek, Silny, So- botka, Nejdely, Puc; RO- MANIA: Zombori — Vogi, Albu — Deheleanu, Gotor- many, Moraveţ — Bindea, N. Covaci, Sepi Graţian, Bodola, Dobay (a se reţine, pentru clujeni, prezenţă luiG. Sepi, fostul centru a- tacant al lui „U“, a lui Vasi Deheleanu fost şi el purtător al tricourilor alb- negre, respectiv a lui Bin­dea, fost jucător al lui Vic­toria Cluj).

In continuare, iată rezul­tatele „optimilor" (toate partidele s-au disputat în acceaşi zi de 27 mai): Sue­dia — Argentina 3-2 (1-1)— Ia Bologna; Spania — Brazilia 3-1 (3-0) — la Ge-

! nova; Italia — S.U.A. 7-1 (3-0) — la Roma; Germa­nia — Belgia 5-2 (1-2) -— , la Florenţa; Elveţia —• O- landa 3-2 (2-1) — la Mila­no; Ungaria —• Egipt 4-2

’ (2-1) — la Neapolc; Austria— Franţa 3-2 (1-1, t-1) du­pă prelungiri — la Torino; SFERTURILE DE FINA­LA (tn 31 mai): Cehoslova­

cia — Elveţia 3-2 (l-I) —- la Torino; Germania — Suedia 2-1 (0-0) — ia Mi­lano; Austria —• Ungaria2-1 (I-fl) — la Bologna; Italia — Spania 1-1 (0-1, 1-1) dupi prelungiri; par­tida s-a rejucat a doua zi,1 iunie, şi a cîştigat Italia eu 1-0 (1-0) — ambelg par­tide -la Florenţa; SEMI­FINALE (3 iunie): Italia — Austria 1-0 (1-0) — la Mi­lano; Cehoslovacia —■ Ger­mania 3-1 (1-0) — la Ro­ma; partida pentru locuri­le 3—4 (7 iunie): Germania— Austria 3-2 (3-1) — la Neapole; FINALA (10 iu­nie): ITALIA — CEHO­SLOVACIA 2-1 (0-0, 1-1) după prelungiri — la Ro­ma. A fost primul titlu cu­cerit de „Squadra azzurra-, cum era denumit .ll" -e le Italiei.

*Deşi norii grei ăi celui

de al doilea război mon­dial deveniseră»tot mai a- meninţători peste bătrînul continent european, ediţia a III-a, conform hotărîrii Congresului F.I.F.A., din

1936, ţinut Ia Berlin «u prilejul J.O., a fost atribuit ca organizare Franţei (pre­ferată , eantracandidaturi* Argentinei). S-au înscris35 de ţări, fiind necesare preliminarii. Mari absenţe: Spania, Anglia Argentina şi 'Hrugoay. Pentru tur­neul final s-au calificat.. -15 echipe: Italia, Germa­nia, Suedia, Norvegia, Po­lonia, România, Elveţia, Ungaria, Cehoslovacia, Bel­gia, Olanda, Brazilia, Cu­ba, Indiile Olandeze şi Franţa. Cea de a 16-a e- chipă trebuia să fie Aus­tria, care însă fusese ane­xată de Reichul hitlerrst.

Serial realizat de- Victor MOREA

(va .urma)

DIVIZIA „A M DE FOTBAL

Ieri s-au disputat 5 partide din cadrul etapei a XXXI-a, soldate cu următoarele rezultate: S.C. Bacău — Corvinul 3-0; F.C Bihor ~ F.G. Argeş 2-1; .Farul — Jiul 2-0; F.GM. Braşov — Petrolul 2-3 şt Flacăra — „U" 1-1. In devans s-au disputat celelalte două partide ale etapei: Universitatea Graiova — Steaua 2-0 şi Sportul Studen­ţesc — F.C. Inter Sibiu 1-2 (acest ultim joc a avut loo warţO-Amănunte despre partidele etapei şi clasamentul, In numărul de miine «1 ziarului nostru.

!

PAG IN A 3 A D EV Ă R U L - IN LIB ER TATE

y DULCE ROMÂNIE?JNu eşti'frumoasă, nu eşti înavuţită? . . . N-ai feciori mulţi care te iubesc?.

' N-ai cartea de vitejie a trecţitului şi viitorul înaintea ta?r. . . pentru ce curg lacrU mile t a l e ? . .* ' V - ; 1 ■ - - / (Alecu Russo, 1855)

Am trăit ziua In care ne-am putut hcKrlrile luate fără bază reală,' fără confrun­tări noi înşine viitoarea noastră soartă. tarea lor cu adevărul. Vom învăţa că toţi Am fost . demni de responsabilitatea care fiii cinstiţi şi capabili ai ţării noastre aune-a revenit să piţtem .oferi îţării tot ce merită ea şi fiii ei. . v . ;

Aşteptăm rezultatele alegerilor noastre, dar de pe;acuma putem avea siguranţa că am scăpat de neşptea dictaturii şi lu­mea falsă a' minciunilor. Vom avea oca­zia să înlocuim priji. competenţă parveni­rea şi impostura/" esăate pe relaţii şi ne* potism. Să nu ne mai stăpînească cţi cu- „origine .sănătoasă* şi slugărnicie politică, dar. să nudevinăârgum ent de parvenire nici „originea nesănătoasă1*., Nu ne vom'; putea Redresa economia nu*’

mai privind;;!» faţă realităţile în loc de

drepturi egale, indiferent de ce limbă vor­besc şi la ce biserici se duc sau nu seduc.

Vom avea dreptul să ne exprimăm pă­rerile, fără jugul îngrădirii care a hotărît ce este voie să spunem-şi ce nu este voie. Să folosim înţelepciunea colectivă în loc de atotştiutorii care. şi-au impus părerea pentru a-şi păstra stăpînirea/ Critica va trebui să fie o realitate vie şi obiectivă şi să ne păstrăm conducătorii numai pînă cînd pot confirma cu rezultate funcţiile încredinţate. Avem oameni capabili; să-i promovăm fără restricţii, pentru a bene­ficia cu toţii de aportul lor maxim. Să fo-

minciunile rapoartelor false cu care s-au losim pe deplin toate capacităţile creatoa-mascat xei>: cocoţaţi ; în vîrful piramidelor re de care dispunem, de partid. . Vom învăţă treptat democraţia, Iţi dorim, dulce Românie, să-ţi ştergiti vom alege pe cei mai bunf, fără min- lacrimile şi sâ fii îmbrăţişată cu jcinste şiciunile sub care s-au ascuns interesele re- dragoste de către toţi fiii tăi care te iu-ciproce ale eelora care au" închegat o besc. Asta ţi-o . dorim noi ţie. crustă dictatorială-peste noi. Va trebui să ■■■-'■ne ferim de generalizările; pripite şi hotă- ' .-'■■■■. Virgil SALVANU

se face prin intermediul Difuzării presei. Frumoasă treabă! Libera iniţiativă şi comerţul liber ciştigă teren.

• Celor ce-şi fac griji că i-aş concura în alegerile e- lectorale le comunic că nu mi-am depus candidatura

C A A R E A• Deschidem rubrica de

azi cu o vesjte bună: „Sin­dicatul Macaragiilor* S.U.T., T.A.G.C.M.Cluj aduce mul­ţumiri celor? care l-au â- jutat în reuşita obţinerii drepturilor. leşale profesio­nale. Sîntem anunţaţi, tot­odată, de dorinţa macara­giilor de a munci mai bine şi de-hotărîrea de sistare a mişcărilor cu nuanţă gre­vistă.' Sugerăm sindicatelor libere 'să preia din expe­rienţa mâcâragiştilor de la T.A.G.C.M.

• Cînd vor merge' scările rulante de Ia „Central?" Este întrebarea care ne-a frămîntat şi pe noi pentru că principala ;cauză — pe­nuria de energie electrică a fost eliminată.' Intrebînd pe cine trebuie am aflat că, de fapt, :scările riu- funcţio- "" nează ■ decîţ_ între anumite ore şi. în sens ascendent deoarecejipseşte > banda de cauciuc (mina curentă). De­ci, mai 'aşteptăm pîriă' se ; rezolvă j şi ' aprovizionarea cu cauciuc. ' . -

• BUNASTAREA PRO­MISA. Bunăstarea se apro­pie de noi cu. o viteză âmer • ţitoâre. Ne şi vedem bine _ hrăniţi, bine îmbrăcaţi, bine împroprietăriţi, călătorind prin cele mai nevisate stră- inătăţuri. Suficient să vo­tăm pe unul sau pe altul.’ Firea mea pesimistă , mă

• ticipat Pur şi simplu nu-mi pot-imagina cum mă

’ voi adapta. la un .nivel de trai similar vest-germâni- lor, olandezilor, suedezilor. Totdeauna îmi aduc aminte de alte destine naţionale,

mai apropiate nouă: Polonia, ţ? ■ -• ' '

rt *

I r' t t ,

,s!

<*/

• Doamna Eva Micheşan ne-a adus la redacţie un colct expediat, pe 7 martie, din Elveţia. Conţinutul arată ca în fotografie. Dacă nu se distinge prea bine „inventarul" coletujui vi-1 descriem noi: un rest do carton „Kent“ , crcme concentrate dc ciocolată, gume de mestecat, dulciuri — toate sub formă de ghiveci pe. care nu le-ar consuma nimeni. Ambalajul este com­plet rupt. Expediţia către ghinionistul bencficiar s-a făcUt prin Vama 50 Bucureşti. Clujenii aii fost mai amabili şi au oferit doamnei E.IVI. o sfoară pentru le­garea pachetului.

Ungaria. Dar cine ştie, poa­te că n o i avem în mînă

„lozul cel mare! Şi loteria e o speranţă.

• Publicaţiile străine a- Jung la beneficiarii români,.

. __ mai nou, prin intermediulîmpiedică să mă fcucur an- bişniţarilor. .Aprovizionarea

pentru alegerile electorale. N-am gîndit-o. şi nu o -voi face vreodată. încerc să-mi păstrez suveranitatea" profesională.

Rubrică redactată de __ Maria SANGEORZAN

’W

AVIASAK CLUJ — -merituoasă activitate în

„Viaţa şl trăirile inten­se ale cutezătorilor văz­duhului, scriu Constartin Ucrain şi Dumitru: Cră­ciun Iaşi in carteaVlor, Raiduri aeriene româneşti, ni se înfăţişează câ înseşi zborurile ambiţioase fău­rite de ei, fascinante une­ori, dar continuate fără preget, din ce în ce mai sus, in seninul reuşitei, al împlinirii*. Despre a- semenea reuşite şl împli­niri este vorba şi In rîn- durile de faţă dedicate uneia din primele acţiuni ale Aviasan-ului Cluj, du­pă 11 ani.de la desfiinţare.

Este necesar un scurt Istoric. Prima misiune da­tează . din anul 1970. In 1974, are loc o restruc­turare a activităţii, desfi- înţîndu-se unităţile Avia- san de la Oradea, Baia Mare, Tîrgu Mureş, Bra­şov, Deva, Arad şi Timi­şoara, activităţile respec­tivelor centre fiind prelu­ate de Cluj, Importantei activităţi puse în slujba oamenilor i se pune ca­păt în anul 1979: Pe sche­letul Aviasan-ului se în­fiinţează întreprinderea de Aviaţie Utilitară Cluj, condusă de domnul co­mandant- Constantin C o preanu. Controlor de tra­fic este domnul loan Apa- hidean, iar şeful sectoru­lui tehnic aviaţie, domnul Viorel Circa, 30 de ani neîntrerupţi în aceeaşi u-

X.unî, 21 mal, la orele dimineţii, postul naţional de radio a transmis reac­ţiile celor trei candidaţi la preşeşdenţie faţă de primele prognoze ale re­zultatelor alegerilor.' Inţe- legînd decepţia d-lor Cîm­peanu şi Raţiu faţă de felul In care ■ se contura rezultatul votului, nu-mi dau seama totuşi ' cum domniile lor au putut să conteste Veridicitatea ci­frelor ' avansate In acel moment de mediile noas­tre de informaţie. îmi permit sâ reamintesc — deşi cred că toată lumea a înţeles acest lucru — că prognoza rezultatelor , s-a făcut pe baza unei anfchete, prin Sondaj, ca­re a presupus completa-

P R O T E S Trea;de către alegătorii din eşantion a unui mic ches­tionar. Prin urmare, "teh­nica votării este un lucru, iar tehnica sondajului un altul şi nici una dintre

- modalităţile de fraudă de care ar f i . uzat un anu­me partidi, invocate In special de d-1 Raţiu (vo­turi ale decedaţilor, co­piilor sau ale altor per­soane fictive, buletine de vot duble sau gata ştam­pilate etc.) nu a putut a- vea efect asupra sonda­jului. Rămîne deci că aşa- zisa fraudă ar fi imputa-, bilă In exclusivitate or­ganizatorilor sondajului:

cele două institute de son­dare a opiniei publice din R.F. Germania (INFAS) şi România (IRSOP),

' In calitate de sociolog— neimplicat in nici un fel In ancheta respectivă— ţin să exprim un pro­test. public faţă de aceste

-declaraţii, care pun la în­doială probitatea morală şi competenţa profesiona­lă a- colegilor care au de­pus eforturi extrem de mari pentru a realiza, în premieră naţională, un a- semenea sonda]. Mai a- daug că nici o instituţie ştiinţifică jiu-şi poate per­mite, fără~a se descalifica

definitiv în faţa comuni­tăţii profesionale şi a opi­niei publice, să recurgă la „falsuri ce vor ieşi In evi­denţă inevitabil după cî­teva zile, odată cu publi­carea . rezultatelor defini­tive ale alegerilor. Iar o eventuală ipoteză că re­zultatele sondajului şi ale alegerilor propriu-zise ar fi fost falsificate tn ace­laşi sens şi în aceeaşi mă­sură ţine cu totul de do­meniul absurdului, căci numai bunul Dumnezeu ar putea aranja, In con­cordanţă aproape totală, voturile celor 16 milioane de alegători şi răspunsu­rile celor 16 mii de cetă­ţeni chestionaţi.

Conf. univ. dr.Traian ROTAKIU

■in loc să fugă de sărăcie...Sint oameni şl oameni. Unii îşi chivernisesc banii cu

zglrcenie de harpagon. Că ştiu cită sudoare'i-au costat pînă ce le-a intrat In chimir. Alţii, dimpotrivă, li risi­pesc, deşi sărăcia Ii împunge I n . . . coaste.

Cazuri concrete. După cum ne spunea domnul Au- gustin Chicinaş, tehnician la Plafar Cluj, sătenii din Livada, chiar dacă au renunţat ia G.A.P„ le respectăm opţiunea n-au renunţat la cele 8 ha de chimion anul IL Ei ştiu că, îngrijind pe mal departe această valo­roasă plantă, vor putea realiza o recoltă frumoasă şi. In acelaşi timp, o importantă sumă de bani. In acelaşi fel, au procedat şl cetăţenii din satul Petreştli de Sus, cu cele 4 ha de chimion.

Cu totul alta a fo s t . . . optica celor din Petreştil de Jos. Că au renunţat la G.A.P. asta este treaba lor. Do ce au păşunat însă chimionul de pe 6 ha şi menta de pe 3 ha. .culturi care promiteau o recoltă bună şi deci şi un eîştig. frumos (circa 200.000 Iei)? La Crăieştl, de a- semenea, s-au pierdut 200.000 lei de pe urma distrugerii celor S ha de chimion anul II prin arătură, iar la Pla­iuri şi mai mult, prin ararea celor 8 ha de chimion a- nul II.

N-am înţeles şl nu putem înţelege cum aceşti gospo­dari: de pe V a lea ... pllngerii, aşa i se spunea înainte, şi-au permis să arunce pe V a lea ... stmbetel aceste importante suma de bani, clnd ele puteau foarte uşor să fie agonisite. Mai ales că Încă bogăţia n u - i . . . Înghe­suie. Dimpotrivă. Şi-atuncl?

Ion CORDOŞ

nitate şi un stagiu de spe­cializare- In Anglia, in 1976. Din vechea „gardă* au mai rămas Florea

' Păun, pilot instructor, ca- ; re şi în " prezent execută’

misiuni cu helicopterul la Petroşani, Sorin Pîrşe, comandantul > aerobazei Braşov, tot helicopterist,

, Traian Aştilean. ; Dintre piloţii bazei clujene, Szăsz Jeno, pilot Instructor, Ser­giu. Brătan: şi Gheorghe Savu. Acest scurt ■ istoric cuprinde trei:' nume, di­rect legate' de succesele Aviasan-ului: piloţii An­ton Iaricu, peste 70.000 ore de zbor şi circa 20.000 a- terizări, V asile : Stănilă,

~ *15.000 ore de zbor şi peste50.000 aterizări, şi Ioan Stanciu, 25 de ani .de ac­tivitate. peste 12.000 .ore

. de zbor şi în jurul a40.000 aterizări, care ne-a şi spus:'„Eram cunoscuţi şi daţi , ca - exemplu pen­tru activitatea depusă. In scurt timp . de la ' înfiin­ţare, eram unitatea numă­rul l'.în Europa şi 2, 3, în lume. Să vă gîndiţi numai

J la cîte vieţi ar fi fost sal­vate In aceşti 11 ani de inactivitate. Tot în anii ’70 s-au executat curse de salvări de vieţi omeneşti în accidente ouy turişti, stţăini la noi, In Austria, Ungaria, Cehoslovacia*.'

Activitatea Aviasan-ului /C lu j nu s-a rezumat nu­

mai la transportul acci­dentaţilor, ci şi la trans- . portul bolnavilor, âi co­piilor handicapaţi la . di- . ferite sanatorii, a l celor suferinzi, transporturi de

medicamente, sînge, alt» mente. Cîteva acţiuni

; spectaculoaseî inundaţiilo de la Sighişoara, peste 120 de vieţi salvate în 3 zile de neîntreruptă activitate, alimentarea cu apă şi aii*

■ mente ' a populaţiei — 1975; urgenţă de slnga pentru minerul Petru Pop din Sighetul Marmaţiei ~ 1976; cazul copilului Ovi­diu Titus Vodislav cu o - cluzie intestinală, Petro­şani/In condiţii meteo di-

, firile — 1076; accidentul rutier din Vişeu, răstur­narea unei maşini cu m i-' neri Intr-o rîpă — 1978. Şi exemplele ar putea continua.

La data vizitei noastre, 17 .mai, pacienta Emilia Urzică urma să fie trans­

portată la Spitalul Canta- cuzinoi din Bucureşti, de către ^dn echipaj format ' din Constantin Copreanu,

■ pilot . instructor. Vasile, Griga, pilot-comandant/şi ;

Toma Banea, mecanic nari- vigant. . . ' - “ ■' .

Operaţiile Aviasan-ului Cluj acoperă o zonă geo-

- grafică extrem de vastă. Succesele s-au datorat. In mare parte, şi sistemului - de coordonare a tehnicilor de. salvare aplicate, prin. buna: Înţelegere cu dife­rite unităţi medicale neu- ro-chirurgii, centre de re- • col tare a sîngelui, centre oncologice, staţiuni Deşi factorul critic II consti­tuie lupta eu timpul, suc­cesele poartă amprenta înaltei competenţe.

Demostene ŞOFRON

• Ioan Coc (sat Nuna): Perioada In care aţi lu­crat ca tîmplar în cadrul C.A.P.-ului Nima, au vi se poate recunoaşte ca ve­chime in muncă, dacă nu aţi figurat' pe statul de plată.

• A m old Wokalek (Cluj): V-am înţeles in­dignarea, dar nu vă pu­tem ajuta (eventual am putea publica un articol despre buna-creştere, • dar asta este o problemă mal complicată şi, în fapt, nu v-ar fi de mare folps). Pentru lămurirea inciden­tului al cărui «rou aţi fost, trebuie să vă adre­saţi poliţiei.

• Tiberiu Iile . Costam Nu putem, publica toate materialele - pe care Ie primim. In redacţie se fa­ce o selecţie a textelor ce urmează a fi publicate.

• Kokay Gabriela (Cluj): Aveţi dreptate, spaţiul de pe strada Primăverii ar putea să aibă o destinaţie. Problema stă In atenţia primăriei.* • Pentru cititorii care s-au interesat, din nou despre plata taxelor tn, funcţie de numărul per-

' soanţlor: Persoanele care au domiciliu tntr-un imo­bil, au obligaţia să achi­te integral cotele de tn- treţinere. De la această reglementare se instituie o excepţie: dacă o persoa­nă lipseşte din imobil una

' sau mai multe luni şi dacă a anunţat tn scris comi­tetul asociaţiei, nu parti­cipă. tn perioada absenţei, la cheltuielile comune.

N.R.: amintim cititori­lor noştri cft nu luăm tn considerare anonimele (indiferent de gravitatea faptelor semnalate). Tot anonime sint socotite şl scrisorile semnate „Un grup do

F. SERGIIIE

A D B / ^ U L - ÎN ,p j » r i K !A 3

M F R A R O M A N E A S C A

PE PRIM PULÎJ - E'JUiESm NATipM.Noi, românii, am fost dintotdeauna creştini. Ne-am

născut creştini. Alte popoare au fost creştinate cu for­ţa, acţiune -soldată cu nenumărate victime. Cu ţoale acestea, autorii lor sint trecuţi in rîndul sfinţilor. Creş­tinismul a înseninat nu numai o înnoire a omului, o re­naştere, el a înseninat mai mult — o deschidere spre civilizaţie. Biserica .a .devenit lăcaşul culturii, de-a lun­gul secolelor. locul ds înălţare spirituală pentru po­porul român. în •acelaşi- timp, ea a constituit princi­palul factor mobilizator, în procesul istorie al înche­gării statelor feudale româneşti, în lupta pentru con­solidarea independenţei acestora. De-a lungul evului mediu, biserica creştină românească a sprijinit. efortu­rile unor domnitori; în lupta pentru apărare împotriva tendinţelor de‘ cotropire' din partea unor puteri străine, cît şi împotriva încercărilor de a- impune o altă cre­dinţă, fie catolică, fie mahomedană. Această unitate de acţiune i-a dat poporului român personalitate aju- tîndu-I să depăşească, marile încercări politice, ale: vre­murilor prin care a trecut.

Problema religioasă a românilor, mai ales a celor din Transilvania, nu poate fi înţeleasă decît în- strînsă: legătu a cu cea social-politică. Românii ardeleni âu fost intr-o permanentă legătură cu muntenii, moldove nii şi maramureşenii, simţind-influenţa acestora şi -din punct de vedere religios,; mai ales după ce domnii mol­doveni au ajuns posesorii unor teritorii în Transilva­nia. Ştefan cel Mare Ie-a dat românilor transilvăneni un viădică. primind puterea arhierească de la mitro­politul Sucevei, ou reşedinţa la Vad. în. 1546. Petru Rareş îl trimite ca-episcop-ia Vlad pe Ţharasie. iar în .1551, domnitorul Ţlieş/ pe., episcopul- Gheorghe., Teri-j toriile adminisţfate; de dpmnitorii -Moldqvei, cît şi cele învecinate,; şe gâseau-sub dependenţa directă-a bisericii ortodoxe .din .Moldova. In restul Transilvaniei; se sim- -ţea influenţa directă a patriarhiei din :Conştantinppol, ca~ şi .'In'.Tara Românească -şi -Moldova.-.P.rin urmare, biserica ortodoxă.;credinţa.; a fost;un facţor unificator

. al românilor de pretutindeni. ■. ;— Reforma, religioasă a cîştigat teren'în' Ţransilva-;

nia. în ’rîndu] populaţiei maghiare şi germane. Calvi-j nismul a 'depuş. eforturi - susţinute pentru a atrage »po-, porul- român din această provincie istorică . Presiunile, de tot felul .a u fost 'greu suportate , de românii; Orto-; docşi, ameninţaţi cu scoaterea din' ţâră. Practic" reli­gia ortodoxă fusese proscrisă,' iar românii care, o măr­turiseau erau • declaraţi trădători de patrie. -Rezistenţa şi nemulţumirea românilor l-a obligat pe principele Ştefan Bathory să . le dea- uri episcop ortodox, pe nume Eftimie. în 1572; Rezultatul propagandei calvine a, fost redus, efemer şi cu totul neînsemnat, în rîndul po­porului român. ; '

— Dupâ instaurarea regimului, austriac-în Transdva?: hia (1699). lupta religioasă a cunoscut noi ." aspecte, de-; terminate de rolul politic pe care avea’ săi-1 Joace .oa-; tolieismul . Alături de dinastie, -absdlutrsiriul riionâriiir şi puterea militară comună,- în acest imperiu.;.- formai din diferite state şi popoare, catolicismul constituie; uni element de coeziune,: de: întărire a unităţii e se In-1 . cerca.- Catolicismul era însă slăbit. El'-era cc/risklei'at doar egal cu celelalte trei religii recepte 'Raportul \dc. forţe trebuia schimbat. Atenţia sra îndreptat-spre.ix

-sporul român şi religia sa ' ortodokă.-'soPo.fi i, Joai ,'u*,.lerat“ Atras la catolicism.* s-ar fi'r-asigurat- ; •••<*p;

renţa catolică,, obligînd ţi ‘celelalte -..riaţiun ’' !.v fi'lelitote politică. S-ar fi rUpt şi legătura între miiiA'iii

ortodocşi din Transilvania-şi iei din Moldovă şi Ţara Românească. Oferta, ce. se fă.-va Werii'ui român: ega­litate cu preninva caiolii-ă. u111-.-a r. ic»' -c ■ i .■■aiu. era ademenitoare. In a este condiţii mitrnpoilKui • Teo­fil şi sinodul de la Alba- Iulia, din iVImiane U-jr. a acceptat unirea, forrnulînd reven pyj;li'-v; sănu mai fie consideraţi toleraţi. s:’f fiî**i>fi>r. moţaţi - Mi orice funcţii etc. Reacţia pop .rului român a preoţilor ortodocşi, faţă de acest act. ev.e i un-.i.s ii'ă. Drepturile promise românilor uniţi n-au'(ost resp-'-taU-, De aceea, unii renunţă .la unire şi revin în sînul l> sericii orto­doxe. deşi sînt arestaţi şi închişi Num.tru! celor reve-

.’niţi, fiind în creştere, în 1728 şi-au adiis preoţi orto­docşi de la episcopii din Arad st Maramureş

— In aceste condiţii, scaunul episcopi al .romanilor trecuţi la catolicism a fost ocupat de Ioan Inoclieutie Micu Clain (1728—1751). Vajnicul episcop a formulat un adevărat program politic, Juptînd pentru drepurile promise românilor uniţi, sub haina luptei religioase.' Profitînd de funcţia sa şi de cea .de- regalist-; in -i ţ*tă. a înaintat nu mai puţin de 24 memorii,;^pentru ţpăra-.

-rea bisericii şi a naţiunii sale. Regimul j onşider;, uni­rea o armă politică în favoarea sa.; Inochentie Mi; u a ştiut s-o folosească, tot. ca armă politică în ,slujba <?- liberârii neamului său. El nu. mai fa*R.* distincţie în-

-tre românii greco-catolici şi ortodocşi, )-,upta lin vizea­ză apărarea intereselor iuturor ro'ii"«n^or. rea mai în drâzneaţă cerere a fost aceea ca i;orp înii. SHr'.fic, >'ocu • noscuţi ca a patra naţiune a ţărŞi. r> s< i»rtsf>s«'.nici o : greutate în . faptul că- românii trebui-. -"iri. *■;'<-

-toate poverile împreună , cu celelalte natiwtr mal .'multe: decît-toate laolaltă. a‘ ît In t/ 'V'- ’r , >tv; pozitele, cît- şi In' r e ..'priveşte sala'riîl" jjii'i '.innarrloţ^af; atunci pentru ce să'nu se pună ei P? o -trp.-mi.--i ii şi în ce priveşte, favorurile; cînd însăşi !<*« ii r n, j>‘ runceşte că-cel ce'poartă sarcina să-i p -a-te şi -foto- • sul“ - spunea Iriocheritie.;Ştergerea, inegali- "’ ţ'i m». i.*>! naţionale, la care:erau condamnaţi român15 Hn Tui-. silvania. constituia" obiectivul principal - al ->r>'i>i >'e. Altfel, ameninţa ;ru-.părăsirea unirii-şi cu • i<-'io.->rea ,;<V rănimii. ;,Eu şi-crierul-meu cu adevărat sîntem <i- -vom rămîne imiţi numai .să ni se dea şi no’ 'ă a- ele b-nc ficii şi imunităţi dc rare se : bn~n-"S:’,‘omnho-cnVitjcii. altminteri, 'dacă nu ,ni se dau. n*-âm face chiar: şi turci” , îi răspunde .Inochentie <v>ri*olui -Toroczkây; Du­pă dieta de. la: SilHu din ’ 7't4. onis^opul'a fost 'pm-.i zentat împărătesei .Maria Tereza rn un ţiV’Vrătitmvom •• trădător ele: patrie, un provocator de schismă, f'.hemîvt. la Viena;'anchetat a - luat d -u '« ,il Rc»mpi -. d'- î.iirtp: n u -

-"s-a ".mai-întors, .-ftiNlnilii-si >îî<=»î** tn an ni ;.’ . Gîndirea' si'.a' '..iv-tav a rna ’ iui «-> s -on 'a n • rămas".nrj e x e m p l u r f i ţjiai f-umos, mal -Iţă-' tor.. decj.’, . ;.11■1 ■1. . . -i ■- u-îm nTan h ,en^?t(>: nea-" mului .său". ; ni ' ii.'-ichcntip j Ap->a.s o. pildă ;v?epţntrii i.1 - ’ : ' ' a ■'>|C;isi ,prinr’ in'i d**'. unitate,în -, it)''n;v -a^ *!iîv islnvin .n'oaStvSV.; . "

Asfi' a-. ' t !' -untri -t;a în-t' CM-ut., poporul nostru se ; ■corif"’ :’! . ' . ' ‘ i- j • • '?>■'.i-• niţ'Vnuitţ‘ ;Pnţ.calea-_unei demc>- .• ’ rati- ‘ -'.''a:- ni;1 - fimi-iaw, ne .ma<'ină,' ..reuşind. să~ -••j-of./ţ ■ T|j-,,.n-,M|- an Mul. In faţa; acestora, să de- •_pSţ - i >ş«>! i : r i a - <-e n o despart „Convingerile .religi-Ijas'-_.-in'iu t iii* (WÎ.iti'ji* diferite 'sâ riu cdnstitu:e'~eie-

;> n -;n ’ <-. t lc / l i in a r e , fă c în d j o c u l a l t o r a (. „ ţ n ^ .s o n v a ie a : m -in ie if le .1 tnai p re s u s d e to a te , tre b u ie ^ s ă t r iu m fe iii- '• !,'i-f-;ul n a ţ io n a l ' ■ 1 ; ' ~ "" ‘

\ ' - ’ 1 " ÎOAN CIMPEANIJ ’

C U ,D a c ă ş î -d e -a ic i - in a m ic n e va n c a a ^ p m • ; 3

. , D e m o c r a ţ ia ş i L i b e r t a t e a : C u iricvt ■ d c -a p i-n a p e le c e - i înţ. p a r t id u l d e .o p o z i ţ i i . - :

, a l ..’.u .u o r p r i e t i n i l o r ;D a că fiu na c e v ou sa ză d u p a ,b o te z u l p ie ţ i i m ă - n c n i c i e - n

• v - . c a s ă ’ l a ? 30' m a i ;D a că D K M M J T A T K A . e m » n o p o l .u i T im iş Q ţ i i, o r i a K p i e ţ i i

... d e la .,,U n iV e r s i ; - , e ; r A lu n e i , o m fi a r ie r a ţ i ! ; e n u n e 'a s in i ;- . la m :;o c c iU t ;n t ii l .î . ;

- i:: ,, ,.,iv!.ţiecît-'fr'r; >id?Dacă. întortocheate ne-apar căile spre . . .

jyiăyia-Sa. E 0 1.?01 'A Ce ne nnnieşte pc iicdrep;, . .ci-ipă , "ce ne-a. iubit:

, Dacă ae e frică de şomaj, de -SIPA./.de d ro g u r i. S,, . magnaţi ori sărârie;

Dacă libertinajul „Privatizat" . al' copiilor ndştt-^. . . jn, . . . n e cl nare.;

D a c ă a m n ă d ă jd u it a m a r n ic , o r i1, z a d a r n i; . . ; . ... z jy a l i b e r t ă ţ i i . c u r a t e :

D a c ă /.e r i le d e m il io a n e d e NOI. l - a m '.b le s t e m a t. în r i ln i e â r u g ă .-

P E C E L M A I U R I T D I N T R E P A M lS J T E N I., p în ă la •buza mo mînvului;

. Dacă vedem puind prostia şi aroganţa luiîn s t în g a ş i -n d r e a p t a , *

. Aţîtată de invidia celor pe care i-am crezut prieteni ,• - chiar'în. Revoluţie,

. D a r c a r e -a u în c e p u t *sâ n e • p - :n o 3 r " a 5 'tă i ţ s e r f id p e t o ă t ş / ■ v c o n t in e n t e le m iş t i 'i c în d ; . f ; - - o s o la n ia d ie v ă r u l ';

t ia c ă v r e m sâ m u n c im , n u să s tr ig ă r ii în p ia ţă - '‘ p e n t r u - a - rîS d e f u l a ;

•-Dacă v r e m sâ a le g e m s in g u - i . n u să n i sa u r le - '. / i - ,r:tti porta-voce!;

n,-i -a vr«m să ne oblojim i-ăniJe-nlxiiişte, , nu într-o.- veşnică ; panică';

. : ’ i;i,’îi sun .invocat decenii ziua luiiiinoasă a'Revoluţiei ;-c o p i i l o r n o ş t r i , .

.A tu n c i. D o a m n e fe re ş te .-s i ln M r ir * n eo ,--co m u riist1? ! . . ' ;

D E C L Â R Â J i A O E L â ; G U 3 A P E S I A D IM 1 6 ; I U * 1 9 S 9 Ş î ' I R M Ă i l i r EI:■‘ La 10 iu n ie 1089, un g r u p d e 6 ro m a n ! a i i 's e m n a t B u d a p e s ta , e u .o c a z ia r c jn l iu m â r i i lu i Im r e N a g y ! a lă t u r i d e 12 r e p r e z e n ta n ţ i ăi o p o z i ţ ie .p o l i t i c e .m ă g l i i a r e , - o d e ­claraţie cc in u in ă c a r c a fo s t p u b l ic a tă î n : z ,a r u i „ l .n p r a “ , nr. 124 d i n ‘ 22 i im ie ' 1989. d in 'l^ ranţa ; c o n d u s d e DJ; M i­h a i K o r n e . •' A c e a s tă d e c la r a ţ ie , p u ţ in iu n a s c u t ă la n o i, r e lu a teze'le^ m g im u lu i d e la B u d a p e s ta susţinute? în t r a ­ta tu l o f i c ia l ' t!e i s t o r ie a T r a n s i lv a n ie i , p u b l i c a l î n M » i 7 . lu c r a r e re p u ta tă p i in c a r a c t e r u l '- i p ă r t in iţ o i . . . ,

D c d a iv iţ iâ a f ir m ă fia c e l e d o u ă n a ţ iu n i s -a n fo r m a l in a c e la ş i s p a ţ iu g e o g r a f i c ş i , . 'p i l i i u rm a re ,’ clf<rp tu l f i e c ă ­re i n a ţu n i ia o r e p r e z e n t a r e p o l it i c a ' an .:o ii6 m ă şi la o a u t o n o m ie C u d u raJă t r e b u ie :g a r a n t a t ; d i'oare.-.'e T r a n s i l ­v a n ia o s ie "un s n a ţiu d e c o iu p le m e a t . i . iiatc. . .

N u e s to a ic i I d c i i i d e a m cn ţin ir ;i mai: n u ;I le ,a m â n t ln te . n ic i d e a l'a<e" a n a l iz a s e m n if ic a ţ ie i f ie c ă r u i c u v în t şi a fic ;că re i a f ir m a ţ i i în. p a r te , d a r Declaraţia de la Buda­pesta a p io d ţ is d . l a r g ă .r e a c ţ ie a d vtrrsa ii! s in ii l în t r e g ii e m ig r a ţ ii r o m â n e d in A p u su l. E u ro p e i.' in „ R o m â n u l L ib e r " u î i i ; s o p te a n b r ie a u luat, in m o ii ,o l id a r " p o ­z iţ ie îm p otriva 'iW O -îtoS d e c la r a ţ i i d o m n ii Ion l ia ţ iu , l . i c i - n iu F a in a şi Ion .V a r la m d in [-'r.-m ţa,. d o m n ii A le x a n d r u M ir.Ie şi d r . rrttitl C o r io la n B r a d d in I M ' G e r m a n ia .. D in tre c c i şase : r o m â n i , s e m n a ta r i ai D e c ta r a ţ io i , p e r ­s o a n e le m a i c u n o s c u t e 's î n t - d l . ‘M ih a i I fo r n e , d i r e c t o r u l z ia r u lu i L U P l 'A r d in P a r i s . d l . D in u /a m f i r e s c u , m e m ­b ru al P a i t id u lu i - L ib e r a l , şi d l M ih n e a B e r in d e i , v i c c -

I preşedinte al Ligii pentru Apărarea Drepturilor Olnu- ; lui în liomâiiia, cu sediul;la Pţiris; persoane care ş-au ! conslitliii singure în reprezentanţi ăi poporului • rdrnâh:! " I n . z i i i a d e 17 m a r t i e . 190,0, a m a s is ta t la d a r e a d e ’ soa -,I nul. pî e/yatată de’ domnul Radu Cânipe<înuv .‘românilor, ; din i’aris asupra. reziiltateloi activităţii. ‘pofiticff,"de,sl'ă-- |-şt,ţrat-; de . Partidul Naţional Libe.a! in..' ţara"' noastră;, j între altele,'am reţinut,afirmaţia dînsului asupra unei,1 convorbiri'avute .cu dl .Ivirâly Kâroly, t;onvorbin> des-‘ ; pre cat» a', spus cu nu ' i-a făcut plăcere'.Dar; d!,. Câ.ni-., : peanu 'uu-â amintit nici‘ an amănunt asupra :> i‘ şi nu a, -•spus i'iic'i jnăcar .subiectul discuţiei avute 'cu aedastă'

persbnâlitate. ................. .......-----.' Din. Wn-prezenţi !a- i-nrifcririţă; d-na• di’, m ed. Cornelia

Drag'Klcatî a pus' mai- jnulte întrebări d-lui lîadfci Câm- peanu. - Prima dintre' întrebări a fost astipra opiiiic'i

dom niei sale cit privire - la Declaraţia tie-la’’ Budapesta: .miul dintre--semnatarii acesteia, dl. Dinii Zămfirescti. aflîndu-sc - aşezat chiar ■ jn dreapta conferenţiarului’a 'd-lui Câmpeanu. Dînsul a lăsat' toate .întrebările ridi­cate tie -d-Ha -Dragwlean-fnrâ răspuns. -In- acest cdil- to.vt, înţelegerea electorală, care a avut-toc între Parti­dul National; I;lbe’ral' şi "tj.D.Mh',. Irclniie Să‘ ne dea degîndit! ■ - ■ .............. - ’i -. 1: ■ -

Pe <ie altă-parte. dl. Mihnea Berindei : are ' relaţii strîuso ei) <11.- Gâspâr Mil<Ios Tamâs, fruntaş al -opoziţiei

‘ magltiare,-caie, înainte-de alegerile generale din Unga­

ria, a fost ales deputat în’ lună ianuarie' lt)90 intr-o cir­cumscripţie-clin .Budapesta. El a .cîştigat alegerile-par-, ţiale, specia! ilatoută „patriotismului".său,-Pentru a. • înţelege, corect sensul acestui cuvînt,-cităm-din. intor-; viul dat de dl. Gâipâr.ziarului. „Le’ Figaro” din 18 ia-- nuarie, 1990: „Este adevărat că valul patriotic nii-a fosl, foarte util. Timp de un deceniu guvernul maghiar -ş-a abţinut, de a yorbi asupra-condiţiei ungurilor din Tran-, silvania..'Eu am fost singu-ul ’careî. a.-vociferat l.a Buda- pesta.,Şi azi încă, sînt singurul diri .opoziţie pentru eare- pnţblema frontierelor nu tri'buie sâ fie .intangibilă!"-

Iri concluzie, putem considera eâ dl, .Gâsp3i,.îinpreu- -- iiă cu prietenii lui din Paris- domnii Mihnea Becindei. Dinu /Sanjfjrescu şi .ceilalţi Sînt, cel puţin,în ’parte.iau- t.ori morali şi răspunzători pentru conflictele Inter-etni- ce aprn-ute imediat după ‘Revoluţie. ' ' J '

Tn .eonjextul, Dc>c)araţiei de la Budapesta, trebuie -să amintim numele istoricului'american de. la Universitatea, din- Illinois, statul. Chica/î'o, domnul, Fisher-Galaţl,' pri- . nlul- specialist care în antll ,‘l9tî!! a demonstrat carneteyul ; ştiinţific incorect al Tratatului oficial maghiar despre* istoria-Transilvaniei.

•Un-alt suport nfojal ne aduw recent, * în anul 1989. - autorul elveţian dl. Alaln.Ruzc:, care a publicat în edjf j tura'Peter I.ang diri Berha cartea:; „tes.I,atins de Car-..' pates- preuv<' de jn' iVjntîniiito-roumaine an nord. d e * , paiillbe“ : ‘ ■ M ili»i,ŞKI®,'N ’>

PAGINA 5. _ » D n / * R U C = ÎN LIBERTATE

Nici Mice.ştii, Vin sat aşe­zat îri. căuştil unor' dealuri ale căror frunţi împădurite. se apleacă. asemeni unei streşinii deasupra aşezării n-a foiţi scutit de anumite; ; frămîntări generate de" op- 1- ţiunile:;'“ţăranilor privind formele.! ele proprietate a- supra rîpămîri tului:

Impbrtant.este"însă câ a- ceştl. vrednici ' liberatori ai. pămlntuluj, :‘ş[ & prit^puţjj'" crescători’ de ,animale, ln urma dialogului54 jijirtat.', u*" ncori '> de ce mi' ini tecuj, noaştem? -—’ la ,-W- înalta tensiune, a u ’reuşife pînă l i - urma, să*-şi1 /'precizeze 'in-*in­tenţiile şi să se aştearnă cu pioşenia cuvenita asupra gliei care, se ■ cere a fi mun­cita cu sîrgşrsudoh re pen­tru îndestularea tn-dit.ori- loi ei |,! :

2CL. der* faiiiilii’ ş-au ..des­prins din cadrul jepoperâţi- vei agricole ■, de'producţie;'*'' Ele au luat 'pre a lucra, cu forţe: proprii şi 'deocamdată'' ■ Cu ajutoriil S.M.A.-uIui,; ;; 65,78 . hai:; Unul dintre1 '.,li-' derii“ 'acestui, griip, Simion , Iorga,-.'Un:priceput şi vl-ed- " ,nir ;gospodar,-.şi-a luat 7 Ha, , t teren pentru n-l luci-a ' '

1“ Cu t cine şi pu. <wf.-ycţv. lucra p ă m î n t u l 1 - V u n întrebai ' , ,(ti.

—•: tm p reu m n \ n i s o ţ ia ş i ' cu c e i d o h s s ş u i i ' p e ca re - î i “ airi . îiv .o r a Ş v ,:E n ;liiicn e a »v Va' • stat. D a r a j.iitţ le s t iilc .^ ile l i - b e r e ; p s n t r u r : a . ;VfîHi a ca s ă să în v e ţe a lu c r a p ă m în t u l , s ă -! iu b e a s t ă , f i in d c ă s în t fii d e ţă r a n i ş i i r ă d ă c in i l e

lor tot din . . . glie se trag! Deocamdată, vom apela şi la S.M.A. Numai că . . .

. Gospodarul vroia să spună, aşa cum dealtfel o spune şi ing. şef al C.A.P.- ului, 'domnul' Mihai 'Rusu, că do la o vreme tractoriş­tii se . . . evaporă ca şi cam­forul. Cînd sînt întrebaţi unde-au-lucrat, răspund că la C.A.P. Cînd ceapişţii le

— Cu ce; suprafaţă de te­ren a mâf> rămas unitatea şi cu ce efective de anima­le? ' :■

— 600 ha, teren arabil şi 1.40 ha fineţe. Griul de

: toamnă l-âm semănat pe 260 ha iar în-această pri­măvară am pus sub brazdă sămînţă pentru porumb si­loz pe 60 ha, mazărea, pe 66 ha şi orzoaica, pe 35 ha.

în toamnă, cînd se va aduna. ” ». . • ■, ' - - ‘

recolta, toti vor să-sldoveiiească

prin...pun iaceeaşi întrebare, ei le spun că au lucrat la in­dividuali Cind de fapt ei. lipsiţi •)<> o îndrumare, şi,, coniroi .permanent, cheltu­iesc vite de litri clin moto­rina statului lucrînd gră­dinile unora sau altora, în folosul propriului buzunar!

După ce s-a ajuns la un consens şi în ceea ce pri-. veşte repartizarea suprafe­ţelor însămînţate cu grîu şi a păşunilor ce li se cuvîh celor 20 de familii care s-au hotărît • să muncească pe cont .propriu, am dialogat cu inginerul şef a l C A P - - ultii. --- ;

Am termjnat de semănat : porumbul pe, 50 lia . şi în

plus pe încă 210 ha pe cit- se întind loturile indivi­

duale.Jntîrzierea lucrărilor de

însămîn.ţare a porumbului şi nu numai',aceasta, a cons­tituit sursa a noi "... şicanc. Prima tabără, A'dică â co­operatorilor,' avînd o su­prafaţă mai marii d e1 însă- mînţat, pretinde ' ca utila­jele să lucreze ' în prim’il rînd la C.A.P. A doua ta­bără pretinde invers. P6 undeva ţi :-unil°şS alţii aii mai multă sau “filai puţină dreptate. Mobilul '„priorită­

ţilor*-are, de fapt,- uh scop pozitiv: în toamnă, atunci cînd se adună recolta, şi unii şi alţii yor să-şf dove­dească superioritatea prin . . . greutatea sacilor. Şi nu e rău. Rău este însă altce­va: în sat, pe lîngă turmele C.A.P.-ului, mai există trei turme ale membrilor co­operatori # şi ale ţăranilor individuali. Ciobanii, în- eălcînd legalitatea sub mo­tivaţia profund: greşită şi dăunătoare (acum e demo­craţie • şi • putem face ce vrem), îşi satură oile pe holdele şi luţerniştea C.A.P. -ului, distrugîndu-le. Pînă cînd „puterea bîtei“ este cea care domină şi nu-pu­terea legii, mai rămîne: încăo sursă potenţială de ne­înţelegeri care, necurmată la timp, ar putea isca şi iscă noi motive de tensiu­ne. Aceasta cu atît mai jmult, cu cit' doar inginerul 'şef al C.A.P.-ului a intuit ceea ce alţii nu vor: clacă holdele şi luţerniştea vor fi’ păscută de oi, la toam­nă cu ce vom umple sacii,, ce le vom da de mîncare animalelor? O. întrebare la care ar trebui să se.gîn- dească, în modul cel mai serios, în primul rînd, ţă­ranii cooperatori. Că ei sînt cei. păgubiţi! Dacă se yrea oîntrecere între o tabără sau alta (un fapt buri', 'zi-, ccm noi) dturici; această în­trecere, din care vor cîş­tiga şi , unii şi alţii, trebuie să fie' neapărat cinstită.

Ion CORDOŞ

i w r R u q m t Dt iocm v][ l \ 1990" ’ De" lâ Primăria judeţului şi Trustîil de profil âm a-• flat următoarele date referitoare la construcţiile de lo­

cuinţe în a n u l-1990. Programul pe acest an prevede ' construirea a 2.680 apartamente, din care 715 sîrit desti­

nate pentru vînzare (cereri, în acest scop, au fost înre­gistrate în primele patru, luni, în număr de Sroaoe 5.300)......... ___ . . . . . . . , ... ... . . .

După Un: demaraj slab în primele două luni. construc­torii au început să se apropie de ritmul normal de lu-

; cru; în-pluş, au eliminat raportările de-, dragul raportă- : rilor pentru ta planul ‘să fie îndeplinit, pe. o , anume pe­rioadă. De aceea, îh ! primul trimestru, au fost predate

*„la cheie" , mai -puţin de 30 de apartamente în întregul judeţ. Dar, după patru luni s-a ajuns la . 547 aparta­mente. Directorul Trustului ne asigură că pină la sfîr­şitul semestrului se vor realiza 1.600 apartamente şi că programul pe acest an vâ fi depăşit. '

2.680 de apartamente construite în acest an în judeţ este puţin. Posibilităţile Trustului sînt mai mar!.' dacă. avem jîn vedere'- capacităţile^ de producţie şl 'forţa, de

. muncă de care dispunq, — riu doar sub'.' aspect numeric ci şi al pregătirii profesionale. ; . -,,. Am putea şi - trebuie .să construim, mai mult. Capaci­

tate avem —■ materiale: de construcţii credem că vor fi . mai multe-, pentru .că trecem spre'normalizarea activită­

ţii. productive. Din punct de vedere financiar pe lîngă fondurile alocate, în acest scop apar altele care pot fi utilizate pe:plan judeţean,'din vînzarea' locuinţelor cons-

-truite din fondul de stat celor care le deţin (chiriaşi­lor). în timpul relativ scurt de cînd s-a trecut la apli­carea noilor. reglementări privind această acţiune au fost vîndute locuinţe îri valoare de peste 15 milioane lei. Este o sumă care va fi'.în creştere'spectaculoasă dacă avem în vedere numărul mare de cereri precum şi fap­tul că pînâ acum aproximativ jumătate din cumpără­tori aU-plătit la încheierea contractului suma.' integrală.

Aşteptăm; dc-pi,, din partea: constructorilor, locuinţe; , mai multe,: mai bune şi mai frumoase. (Am primit; asi-: v.gurări în acest sens,,din .partea Primăriei judeţului, pre-'

cum. şi- de,la dom nii, Liţvin de la Institutul de proiec­tări şi Benţia de la Trust). , -• > ^ .'-• - j

Ion GOIA

ilcpafaţlllc în termenii! tic garanţie

'"Ţinînd seama de importanta p e ’ care o art' -pentru fiecave- dna tre1 noi bun.tr desfă- , • şurare a operatnior . de întreţinei’O, ,ŞÎde­panare-a- produselor achiziţionate,- ne-nm , propus prezentarea a cîtoiva..din. prever • : iferiie legale care: reglementează .acest do- -mcniu,'dtf 'activitate, * tn artucqlul. de -faţă ne vom ref&rj la;termenul de garanţie, in- -sistind în. ;mod deosebit .asupra, drepturilor pe care :le. are.> cumpărătorul; care benefi- ' ciază de garaţitie: pentru bunurile achizir -ţionaîe ■ ; -. -w

!n cazul bunurilor de folosinţă îndelun­gată. - reglementa rea -naranţiei esto făcută prin ’fl.C.M.’ 753-21:08.1963/. completat cu Instrucţiunile 800A privitoarela modul de aplicare a acestuia; Conform - acestor acte normative;-'termenUlide garanţie curge- de : la data yîrizării bunului de către unita- ten d e : desfacere cu amănuntul, iar <lura- -ta-pei’ioâdei—de-gar«nţie*este înscrisă— în—- certificatul de calitate care, împreună cu

. instrucţiunile--de folosire, vtrebuie , să în-r . soţeascăj bunurile . caro se vînd cu gar ■ ranţie. f *•-

Dintre '‘ bunurile de folosinţă îndelun­gată mai uzuale, precizăm drept exemplu că;: produselo,;Intreprinderii ,^Elqctronica“ *. j3ucu''cşU (t^Ievizoare alb-negru şi color) - au' termenul de garanţie de 12 luni, ' iar frigiderele produce de i întreprlndereâ de : frigidere jiin ' Găeşti de 24 de luni. ;. ,. :: r.

. Potrivit-,'ârţş..2 al H.C.M. 753/1965, b u n a . ■desfaşurare^â'/,0ctiyiti)ţiloi: specifice peri- ■ ’oadei'de: -garânţie este girată de Către u- / "nitateâ'1 comercială care-a asigurat vînza- . •rea:bunului.crespectiv. Lucrările de repa- . rare, întreţinere, re.yizii periodice, sînt e- xecutate fie. îri-reprezentanţele tehnice ale--": Întrej5riilder‘il6ii producătoare, fie în uni-.- : tăţiie -dd! deservire : ale industriei " loqale .sau îiier cooperativelor .meşteşugăreşti, în .baza c-ontraetejor, încheiat^ cu organizaţii- Je.comerciale;(pentru bunurile din import)"şi' cu întreprinderile producătoare pentru -bunurile diri producţia -internă.- •* Odâtfl-cu1 predarea- mărfii către cumpâ- -râtor,,-potrivit, art. 3 al- * Instrucţiunilor .800A, yînzăt^rul are u,rniăj.oarele;obligaţii:. ,— şă,demonstreze . cumpărătorului In 1 m<-.meniul vînzării. .că Jvmul este îri stare lle funcţionare, efectuîiid de asemenea şi -un instructaj al cumpărătorului privind modul de- folosire a bunului respectiv. Kac , excepţie de la ,nceastă„0bligaţie moţove- tiiculele, â băror probă se efctţuează la u- •nitatoa de deservire cu prilejiil luării lor -In evidenţă;; r. ■ ■, :... — să; coniplete/e: citeţ, 1:0 -toate datele, rubricile,din pag. l a certificatului de ga-

• ranţie ' (deriumire produs,, tip, serie, data• vînzSrii/'duratâ - perioadei- garanţie, a-■ dresa- unităţii" riire- asigură Întreţinerea şi ,,.riîtVlriîi îilo în ■ fnrmnnMl’ r\t* irni'.'.m) lo .

referitoare la unitatea comercială care â efectuat vînzarea etc.) şi rubricile talonuT lui din pag. a 2-a, aplicînd şi ştampila- u- nitaţii Vînzătoare; . , .;•' — să înmîneze cumpărătorului instruc­ţiunile de-, folosire şi certificatul de ga­ranţie../ J -... - - ■ V -. , . -. ■ '-- v ■

A rt-4,-al Instrucţiunilor 800A precizează obligaţiile cumpărătorului, a ■ căror res­pectare condiţionează dreptul acestuia de a beneficia d£ gratuitatea reparaţiei, înlo­cuirilor de piese şi reviziilor în perioada de garanţie. Aceste obligaţii sînt urmă­toarele:

— să folosească bunul achiziţionat nu- "mâi conform instrucţiunilor de folosire;

— Să nii rupă sigiliul de control (la ra­dioreceptoare, televizoare etc.)-şi: să con­troleze ca după reparare bunul, să fie re- sigilatf '' : “ = ”sa7pastre2e"îH' bune condiţii •^bundl" respectiv.; \ ." — în caz dc defectare. în perioada de garanţie,- să se. adreseze exclusiv unităţii depanatoare, nepermiţînd ca- alte persoane să caute-să repare produsul defect;-- —' să- păstreze cu grijă certificatul de garanţie,. acesta ■ fiind singurul document care face dovada-dreptului la garanţie. -:

‘ Trebuie remarcată,- de asemenea, preve­derea- art.' 3 al H.C.M. 753/1965. potrivit căreia-timpul scurs de la data la care cumpărătorul a reclamat - defectarea bu­nului şi pînă la data repunerii acestuia în stare de folosinţă nu se socoteşte în dura­ta termenului de garanţie.

Din prevederile art. 5 şi SÎ ale Instruc­ţiunilor 800A vă semnalăm că, în terme­nul de garanţie, printre altele, posesorul bunului are.dreptei în mod gratuit la:

— înlocuirea bunurilor care din cauza lipsei pieselor de schimb necesare nu pot fi trecute în stare de funcţionare în ter- men de 60.de zile de la data reclamaţiei;'

— înlocuirea bunurilor care nu pot fi reparate, sau care au fost în reparaţie cel puţin 1 3, iar pentru autoturisme şi mo­torete cel puţin 2-3, din termenul de ga­ranţie. Conform certificatului de garan­ţie eînis de întreprinderea de profil din Găeşti, pentru frigidere, această perioadă este de cel puţin \J2 din . termenul cie ga­ranţie;

— în cazul în care reparaţia nu sc poa­te face la domiciliul posesorului, costul transportului la unitatea de : deservire pentru aparatele de radio şi televizoare în greutate de peste 17 kg, cît şi pentru fri­gidere, nu este suportat de posesor ci de unitatea de deservire, aceasta asigurînd transportul atît înainte, cît şi dupa repa­rare. (Vom reveni cu alte amănunte). '

Căldurăavem...

■l i p

Iq ştrand! (I)• Ilaid-anchetă prin ba­

zele de agrement ale muni­cipiului • • ' ,

Gospodarul îşi face iarna car şi vara sanie, spune , o vorbă din popor. O vorba

'înţeleaptă ce pune în e v i ­denţă cîteva din trăsăturile poporului nostru, dominan­te fiind," hărnicia, şi preve­derea. .4

Că nu este întotdeauna şi în- tot locul aşa,- ne- a- do- - vedit-o raidul-anchetă - e- - fectiiât ■ săptămînă • trecutăJ prin bazele de agrement ale municipiului.' Aceste' uni-' tăţi sezoniere au o utili­zare complexă, scopul, lor fiind nu numai - reconfor- fareâ şi întărirea organis­mului, ci şi asigurarea i- gienei individuale şi ..colec­tive a populaţiei. ‘ ^, Să le luăm în ordinca-vi- zitării lor. Ştrandul din Parcul municipal, apârţi-’ nînd de hotelul Spoftvara- tă deplorabil. Dacă ţineţi minte, geţi baia comunală.-:

rvei

„Natură' moartă'" Ia Slran dul municipal, ..

Xiei luni si tot iru ar li de ajuns să^L'puî> ca '.lumea .pe.., picioare,- de ia bazine ;la.ca- , bine (urgenţe), de la alei la duşuri, garduri, Banei, chioşcuri; -A-l deschide; în condiţiile undr rcîrpelî ’ ţ e " ici, pe colo, dehotâ o craşa lipsa de respect faţă, de oa­meni, superficialitate' dm partea celor ce-1 adminis* ■trează. Situatul -.este* icteţiti- ca şi la-strandul-din -parcul Babc.ş. Ridicăm hotel, > ri­dicăm gard, masiv, -inestei - tic ca aspect, îri totală dis­cordantă 'cu noţiunea de - parc ' spprtiv ,am enajam

■ te'renuri de fotb'ăl ‘ şi ' tenis',;., lăsăm :şi uităm ■ bâziriiil.- C u . atît mai mult eu. cît, la oră .vizitei,- vineri, ;1J tnai/'-am

„.Vşieptîiulu l ,pc Go.dotv, spectacol: în •,,şt£şyuiul*.din; -. Parcul sportiv „V. Balieş'.'' al;.IJitlVjPrsVt.3ţil.!' ,i'.’

intîlnit ănîatori^--^r.amatoa- re de plajăM * -

Baza de agrement So­m eş. (A.P.S.)-~£iind- —nouă, necesită, doar retuşuri. Pre­gătirea se face _}rişă; lent, ', mult prca lcnt, ‘Cci trimişi pentru' : reparaţii1 ; diicind-o • într-o V veselie,: plajă, cafea, mîncare, soare. Mai puţină muncă.-.. - : .

Ştrandurile;' KCcord . (al întreprinderii' ‘ Someşul), ;şi Clujana* (al ; întreprinderii jbu.- acelaşi ;nume), ' le-aţri 'găsit In pregătiri.. Mîna de tfjpspodar se ( face simţită. Jătă două locuri'în . care, nu

-f jjestd, ..miilt timp,'; ne Avom ' simţi birie.

; • . Piscina hotelului Transil­vania necesită- şi .ea retu-

:.- şuri.: ziigrăveH, „interioare,- A' schimbarea baruliji ;din'. iri-■ cîntâ. tfn1 lucru bun:

renunţat lă lînchiriprea cos-> tumelor de baie. i [ , '

' Despre Băile .^Someşeni şi Site bâze de agrement din

.... jiicieţ • într-o altă inter-- ,Venţie. ■ . , ••i: • Cîteva conpluzii: dacă ar; fi existat ceva mai multă

.preocupare,.' bazele' a-- grement, iar. fi fost deja

, descliise., Timpul- vedeţi şi , 'dv,; ţine'cu .noi. Qd.aţă des*: - ţhise.' se '.impune şi ' redes- . .cjiidcrea ,pun.ctelor’• saniţa-«

• .re,, pe to^tă durata, funcţio­nării..,Privită ,în ansamblu, "situaţia riu este, do loc,,r°.*

^ăr, două în .reparaţii;, două ' , ctr‘ necesită retiişu'ri,' dar se ■' âc|1oneâza lent,, doini, ve*

.J, >*iW fe focare, dc infecţie.

A D EV Ă R U L - ÎN LIBERTATE — P A G IN A 5 '

ECTÎVEIE ALIMENTAŢIEI Pr i

• INTERVIU CU DL. IOAN POP, DIRECTORUL I.C.S.A.P. •

__ în noul drum pe care am pornit,cum vedeţi perspectiva sectorului de ali­mentaţie publică? '

— Sectorului de alimentaţie publică i se deschid largi perspective în ansamblul consumului alimentar justificat prin tre­buinţele mereu crescînde ale oamenilor. Aş menţiona aici că ponderea acestui con­sum din totalul consumului alimentar va

trebui să aibă un ritm de creştere mai ri­dicat datorită nevoilor, a . cererii de con­sum a populaţiei dictat de adoptarea unei conduite moderne a fiecărei familii, fiecă­rui consumator. Alimentaţia publică se adresează prin ofertă de .mărfuri, prepa­rate şi servicii unei largi categorii de oa­meni, practic întregii'populaţii, avînd în acest sens o vastă şi diversificată reţea de unităţi specifice, răspîndită pe întreg te­ritoriul municipiului. Justificarea aces­tei perspective este dictată şi de o evi­dentă îmbunătăţire a aprovizionării.

— Ce s-a întreprins, practic, ce schim­bări s-au realizat în alimentaţia publică clujeană?

■— Paralel cu îmbunătăţirea aprovizio­nării, oferta noastră de preparate, semi- preparate, produse de cofetărie-patiserie ş.a., s-a diversificat, dar este încă departe de a satisface integral cererea de consum a populaţiei, obiectiv care tindem să-l rea­lizăm în etapele următoare. Imediat du­

pă Revoluţia din decembrie am trecut la utilizarea vechilor reţete culinare, la gra­maj ele fireşti abandonînd principiile aşa- zisei „alimentaţii raţional-ştiinţifice". Ara procedat, de asemenea, la modificarea u- nor orarii de funcţionare a unităţilor, în- , cadrarea şi revenirea la profilul unităţilor de producţie şi desfacere şi multe altele.. — Cum veniţi în sprijinul gospodine­

lor? .— Mărturisim că. în ansamblul studiu­

lui consumatorului, gospodinele sînt cum- ' părători aparte, dar noi ne propunem să studiem în etapa actuală nevoile şi tre­buinţele familiei ca unitate de exprimare • a unei cereri potenţiale şi de perspectivă. In acest sens am luat măsuri ca întreaga reţea de unităţi tip „Gospodina* să revi­nă la profilul şi preocupările lor fireşti, cu preparate şi semipreparate, produse de cofetărie-patiserie. Ne propunem să ex­tindem acest profil de unităţi atît de soli­citate şi. să acoperim toate cartierele mu­nicipiului nostru, cu o ţinută modernă sub aspectul utilajelor şi a mobilierului. Pe linia diversificării serviciilor oferite vă putem'-spune că am reînfiinţat raioanele pensiune practic la toate restaurantele, în sistem de abonament sau la solicitare, pentru toate categoriile de consumatori! copii, elevi, studenţi, pensionari etc. IDe asemenea, practicăm sistemul de abona-

î î % *

'I i' î '

«

Şi această imagine a fost surprinsă tot la unitatea „CAFE-LUX”, carc impre­sionează prin modernismul şi calitatea mobilierului* la care se adaugă buna ser­

vire a personalului.

t»

V -

iiiw H I4 *4 <1*1’i i i i i H

' r * , 'T W S |1

i f f j t l B S i

*1 • i

* » it/»- '» j i ~\'h: \ ■ -

t{' v.' '■!.. \ *, K 4 '* t

•K V , ‘ /\ 'J ş . . ■* ;> <\\ ■ t. / - . '• * */"• ' -■ - f \

fi8' * ' ' ’ " V * V * ' '* ' " ' • -». / * ' ' sf* S*.8?» *■ ' ' , * * ’ ' * ')■* 1 ’ >***■ *F ' . , ' * « v v ' ' ' * '1/ * •* ' * f r i

- ' 1 ' ţ

Clipe de plăcută destindere la „CAFE-IUX”, ana din unităţile cu o frumoasă„carte de vizită" "

mente săptămînale şi lunare de meniuri pensiune cu transport la domiciliu. Tot­odată, vor lua fiinţă case şi microcase de comenzi cu şi fără transport la domiciliu, oferind preparate culinare: mîncăruri, prăjituri, torturi. Intr-o gamă îoarte diver­sificată. Tot la capitolul noutăţi infor­măm consumatorii că, în curînd, vom des- chde o nouă unitate complex de alimen­taţie publică: restatirant, patiserie, beră­rie, cofetărie pentru copii şi cafe-bar, si­tuată în ansamblul de locuinţe din Piaţa Cipariu. a ;

— Cum se manifestă libera iniţiativă în Rectorul dv. ? Care este perspectiva tre­cerii sectorului la economia de piaţă?

— Alinierea la economia de piaţă a co­merţului este o chestiune cu implicaţii deosebite asupra întregii noastre activităţi comerciale. .Economia de piaţă, după pă-

. rerea noastră, se poate-realiza în timp, pe etape, antrenînd şi celelalte sectoare ale economiei naţionale pe relaţia furnizor— beneficiar—-cumpărător fiind conştienţi că acţiunea mecanismelor de piaţă, a pîr- ghiilor acesteia, vor avea influenţe cu un spectru foarte larg şi implicaţii în ansam­blul activităţii noastre. In acest sens, considerăm că iniţiativa proprie va avea un rol determinant în realizarea acestor transformări pentru- atingerea obiectivu­lui de instaurare a unei reale economii de piaţă. Totodată, aceasta presupune schim­barea opticii, a gîndirii muncitorilor şl specialiştilor din comerţ pentru adaptarea şi modelarea activităţii la acest nou sis­tem. In momentul de' faţă există sub formă de proiect acte normative care vor

: reglementa trecerea unor unităţi de pro­

ducţie şi desfacere în sistem de arendă sau mandat în primul rînd lucrătorilor din sectorul de alimentaţie publică, aceas­ta constituind o formă, de privatizare a iectorului nostru. Acest subiect ne pro­punem să-l dezvoltăm măi mult şi mal detaliat în momentul cunoaşterii acestor acte normative.

— Ce ne puteţi spune In legătură ca înfiinţarea unor unităţi de către persoane particulare? . . . .

— Autorizarea acestora conform Decre- tului-Lege nr, 54 1990 aparţine primăriilor şi altor organe competente. In ce ne pri­veşte, sprijinim dezvoltarea sectorului particular de alimentaţie publică prin ofe­rirea de mobilier şi utilaje specifice pen­tru a fi cumpărate sau închiriate. Ne re­ferim, desigur la acelea care sînt disponi­bile sau cu un grad de uzură avansat. Q- ferta de asemenea utilaje şi mobilier o vom face în momentul în care vom avea un act normativ care să reglementeze a- ceste vînzări, închirieri sau achiziţii. :

— Vă'rugăm să vă referiţi succint la perspetiva cantinelor-restaurant?

— Sectorul cantinelor-restaurant va a- vea, în viitor, dezvoltarea şi amplificarea activităţii cea mai spectaculoasă, gîndin- du-ne numai la faptul că'aceste unităţi- îşi desfăşoară activitatea în. apropiere sau chiar în fabrici, uzine, instituţii, între­prinderi, şcoli, facultăţi şi altele. .-Există, totodată, perspectiva ca în /v iitp f : aceste cantine-restaurant să nu ne mai fie sub­ordonate nouă şi şă fie preluate, integral de către unităţile pe lîngă care funcţio­nează. ■■■ '

Ion GOIA

DATORIA SI DORINŢA SA PRACTICAM UN COMERŢ CIVILIZATI.C.S. Textile-Incălţămin-

te este o întreprindere la care apelează un număr mare de oamenL Firesc, moda se schimbă şi aceas­tă întreprindere trebuie să fie în ton cu pretenţiile, cu exigenţele noastre.

Care este limita preten­ţiilor noastre şi care sînt’ posibilităţile practice ale întreprinderii de a ne o- feri tot ce dorim?

Asupra acestci teme ţi a altora, de mare actuali­tate, am discutat, recent, cu domnul Victor Buduşan, directorul coordonator al întreprinderii.

— In comerţ, problema principală este fondul de marfă. Dacă ai ce vinde — vinzi. Pină acum, am în­cercat doar să vindem nişte produse pe care Ie primeam. Cum erau acestea, se ştie. Ara trimis emisari la nu­meroase întreprinderi din ţară. Acestea ne oferă ce au deocamdată; nici între­prinderile de profil nu pot face faţă solicitărilor. Sîn-

. tem rămaşi în urmă faţă de moda europeană. Oa­menii călătoresc mai mult, văd mai mult şi doresc mai m ult Important mi se pa­re să le oferim noi tot ceea ,

ce preferă. Cu alte cuvin­te, în acest fel, putem reuşi să intrăm într-un circuit civilizat.

— Care sînt problemele specifice modernizării co­merţului clujean?»

— Gama -acestora este foarte largă. Dar, să luăm lucrurile pe rînd. Centrul istoric al Clujului coincide

-cu centrul comercial. Acest fapt ne impune să desfăşu­răm acţiunea de moderni­zare — absolut necesară — cu respectarea linei tradiţii arhitectonice. Ar fl păcat să fie altcumva. Magazine­le din centru pot fi mai greu modernizate. Unităţile sint mici, înalte, cu ziduri groase. Modernizarea înce­pe cu faţada, trebuie să res­pectăm aspectul vechi, tra­diţional. Nu putem face modificări structurale. Am reuşit, totuşi, să schimbăm ambianţa unor magazine, să le oferim un aspect co­mercial, care să-l atragă pe cumpărător. Avem cî­teva magazine în curs de modernizare. Creatorii noş­tri se străduiesc să asigure cadrul optim pentru prac­ticarea unui comerţ civili­zat

un public ‘exigent, preten­ţios care îţi cere, care do-

Acesta ar fi un aspect al In această privinţă! La noi,problemei. problemele sînt acute. Da-

— Mai sînt şi altele de că n-ai marfă, şi mă refer . . , . importanţă majoră, să spu- mai ales la marfa căutată, reţte să Săsească ceea ce nem? • nu ai ce vinde, ne aflăm tn- caută. Practic, Intreprinde-

— Nu ne putem plînge tr-o tangenţă continuă cu rea noastră finalizează prt>-

Iustantancu surprins la unitatea dc încălţăminte din Piaţa Cipariu.Fotografiile: S. RADU

cese de producţie. Adică, valorifică produsele aces- ; tora. '

— In esenţă, este vorba de o finalitate socială.

— Fără îndoială. Lu­crăm pentru oamenL A- ceasta este raţiunea exis­tenţei noastre. Dar, deo­camdată, avem un stoc ma­re de marfă nevandabilă, nu putem ţine pasul cu moda. Şi aceasta, mai ales acum, este o cerinţă esen­ţială. Sigur, ne străduim să ne repliem cît mai repede pe coordonate noi. Nu ştira încă cum va decurge acţi­unea privatizării. O parte din spaţiile comerciale nu sînt în proprietatea noas­tră şi,nu ştim ce se va în» tîmpla cu ele.

In altă ordine de idei, ştim că ne aşteaptă concu­renţa. Dar noi sintem o în­treprindere specializată, a- vem oameni de profesie care ştiu să facă comerţ, dacă au cu ce.

Ion RUS

PAGINA?

I .................. ...................Editura „DAGIA” Cluj, anunţă pentru data de 6 iunie

1930 concurs pentru ocuparea postului de • REDACTOR DOCUMENTARE POPULARIZARE Condiţii: studii su­perioare filologice, Informaţii suplimentare Ia telefon 1-89-12. (11230)

ACADEMIA ROMANA — FILIALA CLUJS —' ; INSTITUTUL DE CALCULanunţă scoaterea Ia concurs a unui post de • CERCE­TĂTOR PRINCIPAL II, vacant, lâ secţia de Calcul nu­merici aproximare şi optimizare. Concursul va avea loc dapă 30 de zile de la publicarea anunţului în aiar. Informaţii la telefon 2-11-55 sau 1-23-63. (10665)

INSTITUTUL ONCOLOGIC CLUJ-NAPOCA' ; str. Republicii nr. 34—36 telefon 1-83-61 organizpază concurs pentru ocuparea unui post de • INGINER- AUTOMATIZAM ŞI CALCULATOARE. Con­diţii de încadrare: conform Legii nr.' 12/1971. Data con­cursului se va stabili după apariţia anunţului în, presă. (704)

IN ATENŢIA POPULAŢIEI!Populaţia municipiului Cluj este rugată să predea. Ta

imităţile ,,Alimentara* sticlele de lapte şi sana precum5i borcanele de iaurt Aceste ambalaje se preiau de toa­te magazinele care vlnd lapte: şi produse lactate şi cen­trele deachizitii specializate. Unităţile de producţie din Judeţ sînt în gol de ambalaje pentru lapte şi produse lactate. (534)

ÎNTREPRINDEREA «SINTEROM* CLUJ tB-dul Muncii nr. 12 - -

tncadrezaă prin concurs • INGINER sau INGINER PRINCIPAL în specialitatea electronică şi depanări cuo vechime minimă în specialitate de 3 ani. încadrarea se va face în condiţiile Legii nr. 12/1971 şi a Legii nr. 57' 1374. Informaţii suplimentare? ta sediul unităţii. Biroul P.I.S. între orele 7,00, —. 8,00 şi 13,00 — 15.00, telefon:4-G0-S8, interior 135. (591) '

i COOPERATIVA „ELECTROMECANICA"i CLUJ-NAPOCA

prin secţia der tradiiceri cu sediul în str.'Matei Corvin nr. 2, telefon 1-52-91/oferă onoratei clientele următoarele servicii: « meditaţii de limba franceză, inclusiv în între­prinderi ..« traduceri şi retroversiuni (franceză, engleză, rusă, germană) « gimnastică pentru copii şi aerobic pen­tru femei (sala de la Complexul „Hermes“ şi sala din str. Pasteur nr. 74). (693) . '

ÎNTREPRINDEREA MECANICA PENTRU AGRICULTURA CLUJ-NAPOCA

• ; . ' B-dul Muncii nr. 10

încadrează, prin concurs « şef birou aprovizionare (băr­bat). Concursul va avea loc în data de 7 iunie 1990, oraII, la sediul unităţii. Condiţiile de studii conform Legii nr. 12'1971 şl încadrarea conform Legii nr. 57/1974.. In­formaţii suplimentare la sediul unităţii, telefon 4-20-8" interior 3. (695)

Ce n t r u l t e r it o r ia l d e c a l c u l e l e c t r o n ic- . - CLUJ ' .str. Republicii nr. 107

organizează, la data de 7 iunie 1990, ora 8, concurs pen­tru, ocuparea unui post de • economist 1a compartimen­tul financiar-centabilitate. Condiţii de încadrare: Legea 12'1971 ş i Legea 57/1974. Informaţii suplim ent»» se pot obţine la telefonul 3-44-14. (698)

CENTRUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICA ŞI INGINERIE TEHNOLOGICA PENTRU UTILAJ

DE INDUSTRIA ALIMENTARA SI TEHNICA FRIGULUI CLUJ-NAPOCA

organizează concurs pentru ocuparea următoarelor pos­turi: « dactilograf (dactilograf principal) « liftier. înca­drarea se face în condiţiile Legii 12/1971jşi Legii 57/1974. Informaţii la sediul institutului, str. Fabrica de - chibri­turi nr. 13—21, telefon 3-02-38, interior 120. (694)

ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI AUTO CLUJ

anunţă că efectuează transporturi internaţionale pentru persoane particulare,’ pentru următoarele destinaţii: • 0NGARIA • AUSTRIA « R.F.G. Relaţii suplimentare se pot obţine la I.T.A. Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 38, telefon 1-22-86, interior 125—126 sau Autobaza 02 Marfă Cluj, str. Pata, Rit nr. 17,' telefon 4-73-66 sau 4rl 1-90, in­terior 29. (701)

COMBINATUL METALURGIC CÎMPIA TURZII, CENTRUL DE CALCUL ELECTRONIC

str. Laminoriştilor nr. 145organizează concurs în data de 28 mai 1990, ora 9, pen­tru ocuparea următoarelor posturi: « 2 posturi progra­matori m 2 posturi inginer dc sistem. încadrarea con­form prevederilor Legii nr. 12/1971 ş) Legii nr. 57/1974. Relaţii suplimentare la telefoanele: 953/6-83-10; 953/ 6-86-61, interior 287. (700)

ÎNTREPRINDEREA PENTRU NUTREŢURI CONCENTRATE CLUJ

organizează concurs pentru ocuparea următoarelor pos­turi: • doi primilori-disiribuilor (bărbaţi) «, un ccono­mist • un revizor contabil • 10 muncitori nccalificaţl (bărbaţi) .* 3 Mecanici utilaje • 2 clcctricieni » 2 meca­nici agricoli. Informaţii suplimentare la telefon 8-77-87.

, (699)

; ANUNŢIn baza Decretului' nr. 50/1990 iJÂiS Poiana, cu se­

diul în Turda, str. Cîmpiei nr. 112 anunţă pentru ziua dc 1 iunie 1990 vînzarea prin licitaţie- a • două trac­toare U 650. Relaţii suplimentare la sediul unităţii. (703)

COOPERATIVA „ARTA JUCĂRIILOR" CLUJca sediul în Cluj-Napoca, str. ©împina nr. 62 încadrează urgent următorul personal • ■ INSPECTOR ÎN VA ţA- MÎNT • 10 PRELUCRĂTORI TUBURI SI BAGHETE DIN STICLA » MECANIC REGLOR LA MAŞINI DE INJECTAT • ELECTRICIAN LA AUTOMATIZĂRI • LĂCĂTUŞ MECANIC DE ÎNTREŢINERE. Relaţii su­plimentare Ia telefon 4-42-48. (702) ,

ACADEMIA DE MUZICA „G. DIMA“ CLUJ-NAPOCA' str. 23 August nr. 25

organizează concurs pentru, ocuparea- următoarelor pos­turi: «M ERCEOLOG, PRINCIPAL aprovizionare (în data de 5 iunie >1990) • ADMINISTRATOR CĂMIN STUDENŢESC (femei) şi « INSPECTOR PRINCIPAL PERSONAL (cu atribuţii tle dactilograf, cunoscător al unei limbi străine de largă circulaţie (în data de 6 iu­nie 1990) « REPARATOR ACORDOR PIANE « MUN­CITOR NECALIFICAT (cu cunoştinţe muzicale în vede­rea specializării ca reparator-acordor piane) (în ziua de 7 iunie 1990). Condiţii de încadrare conform Legii nr. 12/1971. Relaţii suplimentare la telefon 1-52-08. (706)

ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICAcu sediul în Cluj, Bulevardul 22 Decembrie nr. 146

organizează concurs pentru ocuparea postului de: • şef birou aprovizionare. Concursul va avea loc în data de4 iunie 1990, ora 9, la sediul unităţii. încadrarea se face în. conformitate cu prevederile Legii nr. 12/1971 şi Le­gii nr. 57/1974. Înscrierea şi relaţii suplimentare - la biroul P.I.R.,- telefon 4-51-15, interior 120. (684) -

, ÎNTREPRINDEREA CINEMATOGRAFICA A JUDEŢULUI CLUJ

' ' cu sediul în Piaţa Libertăţii nr. 24 angajează: « muncitor electroacustician, în condiţiile prevederilor Legii 12/1971 • un paznic. întreprinderea anunţa pe cei interesaţi că efectuează, pe'bază de co­mandă, lucrări d e . reparaţii-întreţinere de calitate pen­tru aparatură'de proiecţie de 16 mm şi 35 mm. Informa-

vţii la telefon 1-76-38. (682)

UNIVERSITATEA DIN CLUJ-NAPOCA 'organizează concurs pentru ocuparea următoarelor pos­turi: « laborant (principal), la catedra' de informatică e- conomică • laborant (principal) îri domeniul electricitate şi electronică • 4 laboranţi (principali), în domeniul fi­zicii generale • dactilograf principal II • 3 strungari, cat. VI, specială • lăcătuş, cat. VI, specială e fizician, spe­cialitatea fizica razelor X • tehnician principal electronist, la Facultatea de fizică. Dosarele de înscriere la concurs se depun la Compartimentul personal-al Universităţii. Condiţiile de participare sînt cele prevăzute de legislaţia în vigoare. Data concursului se va stabili după apariţia anunţului în presă. (086) , ........

UNIUNEA ARTIŞTILOR PLASTICI DIN ROMANIA.f i l i a l a c l u j .

anunţă primirea de membri şi colaboratori în FONDUL PLASTIC a următorilor: >

A-,MEMBRI: 1. Absolvenţi ai Institutului de arte plas­tice şi decorative se prinsese de drept,-la cerere, pe bazfi de: diplomă de absolvire, la copie legalizată; care se va depune-la sediu, pînă la S. iunie a.c. 2. Absolvenţii insti­tutelor 4e arhitectură şi ai liceelor de arte plastice pe bază de: « cerere « copie legalizată a diplomei • reco­mandare de Ia-membrii titulari U.A.P. • prezentarea ca10 lucrări de artă plastică sau decorativi, originale..

B. COLABORATORI: persoane care a # se încadrează în. categoriile de mai sus, dar activează in domeniul arte­lor plastice şi decorative, < în condiţiile prezentate la punctul A.2. Solicitanţii de la punctele A.2. şi B. vor depune ccrerile, artele şi lucrările Ia sediul Filialei din Cluj-Napeca, str. Universităţii nr. 1, etajul I, pînă la data de 20 iunie a.c., zilnic, între orele 9—15, cu excepţia zilei de sîmbătă. Membrii şi colaboratorii Fondului Plastic vor beneficia de toate drepturile prevăzute. în Statutul Fondului Plastic, dintre care subliniem dreptul de des­facere: a lucrărilor de artă plastică şi decorativă prin, în­treaga reţea de Galerii de artă a Uniunii Artiştilor Plas­tici din toată ţara . - 1

ÎNTREPRINDEREA „PLAFAR* CLUJ ' achiziţionează plante mcdicinale din flora'.spontană, la noile preţuri deosebit de stimulative, după cum urmează:

FLORI: • salcîm — 13 lei/kg uscate • urzică moartă 340 lei^kg uscate « soc — 28 lei/kg uscate • tei ar­

gintiu cu bractee — 80 lei/kg uscate • tei medicinal cu bractco ■— 90 lei/kg uscate • FRUNZE: • mcstcacăn —7 lei/kg uscate « păducel cu flori — 17 lei/kg uscate • podbal — 8 lei'kg uscate • ufzîca vie — 10 lei'kg uscate

IARBA: « coada racului — 15 lei/kg uscate • rosto- pasca — 18 lei/kg uscate • talpa gîştii — 15 lie^tg usca­te • menta sălbatică — 12 Iei/kg uscate • cimbrişor —36 Iei/kg'uscate « urzica yie — 4 lei'kff uscate • sasău —20 lei/kg uscate • trei fraţi pătaţi — 30 lei/kg: uscate • RAdACINI • brustur — 30 .lei/kg uscate • ferigă — 15 lei/kg uscate • cercnţcl — GO lei'kg. uscate • «sul iepu­relui — 40 lei/kg uscate • tălănească — 50 lei/kg uscate• DIVERSE • coaja dc dracila — 100 lerkg us­cate • coaja de castan sălbatic — 30 lei/kg • coajă de cruşire —• 30- lei'kg: uscate * muguri de pin — 40 lei/kg uscate « cozi de cireşe — 15 lei/kg uscate « cetini de -brad, molid şi pin silvestru — 0,70 lei proaspăt, pre­cum şi alte sortimente. Facem- apel la culegători! şi co­laboratorii noştri tradiţionali,, şcoli, ocoale silvice şi coo­perativele de consum să organizeze recoltarea, u sca ta şl valorificarea plantelor medicinale în vederea asigurării cil materii prime a industriei de medicamente şi_ produtţiei de ceaiuri pentru populaţie, prin aceasta putîndu-şi asi­gura importante venituri băneşti. . '

întreprinderea angajează muncitori culegători de plan­te medicinale permanenţi sau sezonieri în mediul rural, care au posibilităţi de uscarea plantelor în gospodărie, ca norma de muncă de 2.517 lei.pc lună, pentru care asigu­ră un salariu de 2.014 lei- şi toate drepturile ce decurg din calitatca de angajat.

Relaţii suplimentare la sediul unităţii, telefon 1-25-58,1-25-59, precum şi la Centrul „Plafar" Dej, telefon 1-14-47, respectiv Centrul Huedin, telefon 5-19-88, Gentrul „Pla­far* Baia Mare, telefon 1-60-93, Centrul „Plafar* Zalău, telefon 1-10-29. (665)

ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE „SOMEŞUL" CLUJ-NAPOCA, Bulevardul 22 Decembrie nr. 77 •

încadrează prin transfer sau Oficiul forţei de muncă • paznici • motopompişti. Relaţii suplimentare se primesc zilnic între orele 13—15 la serviciul personal. (587) ,

I.C.S. METALO CHIMICE CLUJ-NAPOCA In perioada 21 — 29 mai 1990 va avea loc vînzarea ,

televizoarelor color la persoanele înscrise în-trimestru»II 1987, prin următoarele, magazine din municipiul C luj- Napoca: • la magazinul „Central" din str. Gh. Doja nr.24—26 cei înscrişi între numerele de ordine 1392 —• , 1414 « la magazinul 521 „Radio Modem* din str. 6 Mar­tie nr. 4 cei înscrişi între numerele f415 — 1447; « la magazinul 20 „Electronica" d in . Piaţa Libertăţii nr. 21 cei înscrişi între numerele 1448—14S9 • la magazinul 42 „Electronica" din cadrul complexului ,,Minerva“ M ân ăş-/ tur cei înscrişi între numerele de ordine 1490—1507. • la magazinul 100 „Electrice Electronice" din Piaţa Gipjv- riu cei înscrişi în t r e , numerele de -ordine-' 1508—1535; Lista nominală a celor ce urmează a fi serviţi în pe- - rionda 24 — 29 mai 1990 se găseşte la magazinele nsal >. sus menţionate. Pentru evitarea unor confuzii cumpa- ; ratării sînt rugaţi su facâ Ia raagazin dovada identităţii, (697)

• V ln d rocU ie d e m ireasă , d e o s e b iţ i, Im p ort, m ărim ea ♦3—44. In fo rm a ţii te le fon 5-94-64. (10337/B)

• C u m p ă r T o p o lin o K a t 5 » ş l B M W S a m t r im m o to c ic le ­tă. T e le fo n 3-12-S7.

• V in d apartam ent u ltm fi­n isa t 2 ca m e re în G rig orescu sa u even tu al s ch im b c u Da­d a n ou ă . T e le fo n 5-69-14, d n - p ă -m a să . (11053)

• C u m p ăr apartam ent 2 ca ­m ere . In form a ţii la te le fon 1-67-30, in tre o re le 17—1», fa ­m ilia F randeş. (11027)

, ..JTC -iGluj execută prompt şi de calitato (Jocumfintaţiile complecte necesarc dumneavoastră

realizarea circuitelor imprimate ( digitizări plotan, filmo , banda gaurire , etc )Ne puteţi contacta la adresa:

31 ° i P i ll ; W3Poca str- Republicii 109 . tel. 951 17683/903 sau 15037/208

S t o â r i î t a t f “ i,ic şi |ren,r“ alRI ,ven,uate

• YSnd e£p tar B o ţo n a d i ctt 24 ram e, str ir -să tor de p o le n , a lim entator, _ p resă de- cearâ,^ cen tr ifu gă p e n tra t ra m e . Stri C ireşilor 17. <1174)

• C u m p ă r ca rb u r a to r şi deJe« tip- n o u ■Waeftom p e n tru L a d a JS09. T e le fo n 4-ST-57. 01021)

• V in d . W artburg- L u x c o n ­ven ab il. T e le fo n 7-70-13, M a­ie r . (11092) ..

• V în d ap arta m en t 2 ca m e ­re, cen tral. T e le fo n 1-90-59. (19993)

• V în d ap arta m en t a c a - . , m ere . M eh edin ţi $4—38. T e le ­

fo n 7-54-42. (1113)« V în d O p e l s e n a to r 1(8

C .P ., cu tie au tom ată , te le v iz o r . c o lo r . T e le fo n *-96-54. (11039)

■% V în d a p artam en t c u 3 ca ­m ere , T e le fo n 6-15-0*, in tre o - rele 1S-23. (11169)

• V în d p u i D a lm aţien i c u acte . T e le fo n ,8 -2 4 -3 4 ; sau1-33-71, in tre o r e le 18—21.(11170) ~

« C um păr u rgen t g a rson ieră c o n fo r t I sau a p a rta m en t c a d ou ă ca m ere . T e le fo n 2-33-73, in tre o re le 17 -21 . (11166)

O V în d a p artam en t 4 ca m e­re, etaj I. T e le fo n 4-74-57, d a ­p ă o ra 17. (11161)

• C um păr u r g e n t ca să cu . g r ă d in l în ca rt ie re le G r ig o re s ­cu , D on ath , ' G ru ia , A n d ret M ureşanu , G h e o rg n e n i. I n fo r - ţii te le fon 1-53-92, d u p ă o ra14. (11160)

• C um păr v id e o ca m eră tn s tare n o u ă . . T e le fo n S -îî-70 .

• (11159)‘ « v ln d ca să fa m ilia lă . Str.

' O ltu lu i 16, în tre 18—20. (11152)• V ind co n ven n b ll garn itură

su fra ger ie „B ile a n“. T e le fo n1-54-35. (11179)

• C um păr v e ch itu r i (ch iar d e fe c te ), cea su ri, gra m ofon , o b ie c te artă , etc. T e le fo n 7-24-80. (11203)

• Vtnd U p reţ co n v cn a b il r id e o p lay er stare fo a rte bună. T e le fo n 5-35-Si. (11206)

A D E V A R U l - ÎN LIBERTATE P A G IN A 8

■ > A ^ j£ ¥ E R S A R I .i3S9• Cu oca z ia an iversării a 50

de ani de căsătorie dorim pă- rin ţilor noştri IOAN şi

EM ILIA M OGOJAN din T ' ;1, m ultă sănătate şi viaţă lunga, lu lian a , M ariana, Zoitan îm ­preun ă cu fam iliile lor. (10937)

+ A zi, cind draga noastră noră IR IN A OLIVIA îm pli­neşte 30 d c prim ăveri, ii u - râm sănătate, fericire şi tra­d iţiona lu l „L a m ulţi ani**. Fa­m ilia G hîran . (11022)

4 Cu ocazia îm plin irii a 60 de ani ti dorim scum pulu i

nostru soţ, tată şi b u n ic G A V R IL A ANDRON, m ultă sănătate, fcrl^ .re şl un că ld u ­ros. „L a m ulţi ani*. Soţia şl fiice le cu «’am ilille . (11186)

e ' v ln d stupi fără a lb ine şl anexe. T e le fon 4*86-58. (11194)

O V ind v id eorecord er Japo­nez* cu telecom andă, - sigilat, p reţ con venab il. T e le fon2-49-50, o re le 21—22. (10667)

* V înd fam ilii d e albine. Com una Cătina, sat H agău 4, fam ilia P avel T eodor. (11211)i 0 De vînzare pat ctouă per­

soane cu noptiere, saltea R e­laxa , m obilă bucătărie, preţ con venab il. T e le fon 3-B6-79, în ­tre ; ore le 18—21. (11232)

•6 V înd apartam ent 2 ca m e­re, .etaj I, cartier G h eorgh eni.

^Telefon 4-42-61, după ora 18. (11252)

*©• Vînd te lev izor „Philips*4/ co lo r , d iagonala 67. cm . T e le ­fo n 4-67-04. (11183)

% V înd cu plata In valută în zonă cen trală una cam eră , bucătărie cu grădină l.OOff m p .- T e le fon 3-68-19, orele 9—14.

# C um păr Oltcit C lub, pu ­ţin rulat, bibliotecă^ V în d re­cep tor satelit. T e le fon 7-39-17. 01143)

O V înd super co lo r ,,G ru n - dirtg*. T e le fon 8-12-70 d e 4a ora 18. (U 2 7 5 )/

• Cenan M aria, p ierdut ca r­net A lianţa nr. 491/090303877. îl d ecla r nu l. (10730)

• L ucas Săndel p ierdut ch i­tanţă vam ală şi • act p rop rie ­tate autoturism . Se declară nule. (11155)

O P irv D orel,; p ierdut certi­fica t de înm atriculare. II d e ­c la r nul. . .

O N em e? Ileana, p ierdut act de ca lifica re In m eseria de cro*tor, e liberat de co o p e ra ­tiva „D ru m u l nou*1. U d eclar o u l. ( 1 1 0 0 6 )

i g D /I ^ r E fR ^ E —• P ro icso r m atem atică m e­

d itez o r ice n ivel. In form aţii te le fon 4-68-62, o re le 17—19. ' (11067) .

41 E xecu t ru louri d in lem n, Jaluzele s in tetice cu garanţie. In form aţii te le fon 6-19-83. A - d re s a : M atei A rgh lr, sat S i ­liştea N ouâ nr. l i , com u n a B aciu , C lu j.' (11134)

• O noram prom pt com en zi sonete (prom oţii) p o licrom e , h îrtie crctatft, lecu ite . A te lier P .I.N . Baia M are 954/3-36-33. '(11100)

• U rgent preiau con tract a - partam ent 3 cam ere cen tral, sem lcentral. T ransm iteţi o fe rte . te ie fon 3-31-01. (11051)

• X eroxă m (m ultiplicăm ) reclam e, cursuri, cărţi. A ntu­raj plăcut, d istracţii decente, căsătorii prin in term ediu l A - eenţie i m atrim onia le „C u rieru l ln lm il“. D eta lii: str. 6 M artie ni'. 2 , ap. 8. T elefoan e 1-83-60;7-34-25 sau Căsuţa poştală 824. O ficiu l 12, C lu j. (10944)

• Caut Instructor . au to In vederea obţinerii perm isu lu i d c con du cere . T elefon 4 - 3 2 - 3 7 , str; 11 Iunie nr. 8. (1 1 0 2 3 )

O în g rijim persoană In eta­te . contra locu inţă . O ferte că ­suţa poştală 1033 C lu j-N apoca . (11205)

• „Q U IC K I.Y AND C ASH “ firm ă particulară de com erţ ex te r io r vă stă la d ispoziţie cu ’ serv iciile sale şi aţfeaptâ o fe rtc li! dum neavoastră In d o ­m en iu l turism ului si com erţu ­lu i Ia te le foa n ele 6-22-30 şl1-65-30 Intra ore le '16—20.(11217/

• cLtmuL copiir.OR , si R L E yiL O H , cu îj- 'fta n o ca . str. R e p u b lic ii nr. 23, te le fon1-87-65. anunţă con cu rs p en - . tru ocu p a rea postu lu i d c co n ­tab il p r in c ip a l în co n fo rm ita ­

te cu Legea nr. 12/1974. C on d i- . ţii d e p a rtic ip a re : s id li e co ­

nom ice . In form aţii şl Înscrieri la secretariatul^ instituţiei. (11191)

• LA B O R A T O R U L DE IN­FORM ATICA CLUJ, cu sediul în str. E roilor nr. 16, cam era . 13—14, con stitu it ca asociaţie a utiliza torilor de tehnică de ca lcu l cu s co p u l de a con tr ib u i la răspîndirea utilizării a ce s ­teia în ce le m al d iverse d om e­nii a le activ ităţii um ane, p ri­m eşte înscrieri d e m em bri, in ­d iferen t d e p ro fes ie , persoan e care în activ itatea c e o .d es­făşoară u tiliiează sau d orese eă utilizeze tehn ica cîe ca lcu l e lectron ică , z iln ic în tre o re le 12—16.' A socia ţia d oreşte să organ izeze p en tru m em brii Băi: ce rcu ri cu învăţarea u n or lim b a je d e p ro g ra m a re ; #r» " '......rt~ ,pittif?re în ir*fn u -Irea tch n lc ii d e c a lcu l; • ta- 1* ‘ . i j tu ris tice , (pentrucop ii, tineri, ad u lţi) ' cu p ro ­gram d e In iţie re4 în in fo rm a ­tică. (1 0 8 6 1 )

ANUNŢ1 IM PO RTA N T*

+ L oca tar ii b lo cu lu i X 1, B -d u l 23 D ecem b rie 1989, n r. 140, sîn t rugaţi să se prezin te azi, jo i 24 m ai 1990,' o re le 7,30 —16 pentru p re lu area d e fin i­tivă a a p artam en te lor ş i re ­m ed ierea im ed iată a eventua­le lo r ''d e fecţ iu n i, a le instalaţi­ilo r ‘ san itare. C o m ite tu l, de b lo c . (D .P .)

• S ch im b a partam ent 4. ca ­m ere ,' B istriţa cu "sim ilar sau -3 ca m ere C lu j. T e le fo n ' 990/2-11-26, . după ora 17. B istriţa. (11189)

^ S ch im b ga rson ieră , c o n ­fo r t m ărit în casâ* IC R A E , z o ­na cen trală , ce r d ou ă ca m ere co n fo rt şl cu rte , even tu al .gra­dină, lo t cen tra l. E xclu s b lo c .

* Str. G h eorgh en i 51, a p . 3. d u ­pă ora 18. (10978)

S ch im b apartam ent 3 ca ­m e r e / IC R A L, P lo p ilo r cu s i­m ilar G rig orescu . T e le fon8-36-08. (10924)

• S ch im b a partam ent c u 3 cam ere c o n fo r t II, p rop rieta te personală, din B u cu reşti, cu2 ca m e re , co n fo r t I sau II la C luj. T e le fo n 90/89-22-76. .(10889)

S ch im b apartam ent G .I.G . C.L., 3 cam ere, d ecom andate , în H uedin cu s im ilar sau 2 ca ­m ere în C lu j. T e le fo n 952/5-19-02, după ora 16. (10894) .

• S ch im b apartam ent 2 ca ­m ere, cen tral, M ărăşti cu 3 cam ere. V în d insta la ţie sate­lit şi b liţ com p u terizat T e le fo n ,5-63-40. (11150)

• Studentă d in G r e c ia 7caut. apartam ent cu 3 sau 4 ca m e­re în zona G răd in i M ănăştur sau ca rtie r Z o r ilo r . In form a ­ţ ii ’ la te le fon 1-51-05, cam era 50, în tre o re le 16—22. (11224)

• Caut pentru în ch ir ia t ' a - partam ent două ca m cre pe term en lu n g . Z o r ilo r sau ce n ­tru. T e le fon 8-55-97,' ziln ic , o - re le 18—22. (11190) :

• Caut pentru în ch ir iat ca ­să particu lară cu grădină şi c u ' gara j (A ndrei M tîrcnanu, T u rzii, G r ig orescu ). Chiria. P lătesc ş i în valută cu avans. T e le fon 6-68-97, tntre o re le 8,00—9,00 sau 19—21. (11190)

• Caut garson ieră , aparta­m ent, pentru ch ir ie , zona M ă- răşti. T e le fon 6-10-20. (1 0 6 6 0 )

• Student, fnch îrie* aparta­m ent trei ca m ere cu gara j sau^. posibilităţi de garare m aşină tn curte. T e le fon 8-64-50.(10849)

Căsătoriţi, d orim sâ ln - ehiriem un apartam ent n em o- biîat, spaţios, 2—.7 cam erc, pentru o perioada de 2 nni. Telefon 8-74-87, (10732)

• Cu ndlncă durere in suflet anunţ încetarea din viaţă a m ult Iubitului m eu soţ GHEORGHE OLĂRIT, în vîrstă de 65 ani. B iînde- ţea sufletu lu i său şi bună ­tatea v o r răm îne veşn ic In Inima m ea. Inm orm intarea va avea lo c în 25 m al, ora 14 din capela n ou ă a c i ­m itiru lu i M ânăştur. Soţia.(11282)

• Un u ltim om agiu bu nu lu l m eu p rieten OVIDIU P A Ş C A , d in F rata. D um ­nezeu ..să-l* ierte . C ondole­anţe fa m ilie i. C osti cu fa ­m ilia . (11256)

• în trea ga com pasiun e şl , s in cere con dolea n ţe d oam n ei con feren ţia r dr.

P op a L etiţia in aceste m o m ente de grea în cerca re pricin u ite d e m oartea so ­ţului. D r. G alea R . Florin, (11281) . ____________

Q Cu durere în su flet nunţăm încetarea fu lgeră toare d in v iaţă în data de21 m ai 1990, ă iubitului scum pulu i nostru fiu , ‘ fra

te, cu m n at şi u nch i OVIDIU P A ŞC A

DUM ITRU, In vîrstă de 29 an i. Inm orm intarea are lo c azi, 24 m ai 1990, !n c o ­m una Frata, Ia ora 14. Nu-1 v om uita n iciodată . FamlUa Îndoliată. (11267)

• R egretăm dispariţia prem atu ră a învăţătorului KISS FRAN CISC. , C olegii d e la ş co a la gen era lă 18. (10669)

O Cu la crim i Sn o ch i ne despărţim d e sora , cu m n a­ta şi m ătuşa noastră AN A P O D . O dihn ească -se tn pa ce . Fratele Ioan cu fam l lia . (11276)

# Cu durere tn su flet a nunţăm . în cetarea din via ţă a scu m pu lu i n ostru ta­tă, frate, b u n ic şl străbu­n ic VASILE IANCU în vîrstă de 87 an i. Inm or m în tarea va avea lo c in data de 25 m ai, ora 13, din capela cim itiru lu i Central O d ih n ească -sc în pace. Fam ilia în d u r e ra tă .; (11285)

Q C u ^ durere în su flet a nunţăm în cetarea din .via ţă a scu m pulu i nostru fiu

frate, cu m n at SILVIU M U REŞAN, în v îrstă de 21 an i in u rm a un ui tragic acciden t. Inm orm intarea va avea lo c în data d e 25 m ai 1990, ora 12 în cim itiru l Central. M am a, tata, fraţii C orina şi M ircea , un ch iu l C hirilă, cum n aţii M ihai şi S im ona, prietena M elinda (11272)

+ A zi, 24 m a i 1990, se îm plineşte un an d e cîn d in im a bună şi zbucium ată a scum pulu i nostru frate, IONEL M A N , a încetat sâ m ai bată . C om em orarea la b iserica fran ciscan ă în26 m ai, s îm bătă , ora 17. R icuţa şi G u stl. (10029)

• îndurerat om ag iu de dragoste şi p reţu ire bu n u ­

lui m eu soţ M ICKY M O RARU , la 40 de z ile de la deces . C om em orarea la1 b iser ica B O B , v in eri, 25 m ai, o re le 17. T uţa . (1106$)'. # P io s / om ag iu scu m pu ­

lui nostru dr. lng. A L E X A N D R U POP la îm ­p lin irea a ş a s e . săptăm îni d e la deces* Nu-1 vom uita n iciod ată . S ora , cum natul ş i n ep oţii, din satul D ez- m ir. (10657) ^■ # S întem alături d c fa ­m ilia H&ltlk. în greau a în ­cerca re pricin u ită d e m oar­tea b un icu lu i d rag. F am i­lia T ohătan . (11171)r • C olegii d e ta C.D.E.E. ex ter io r C lu j sînt alături

d e m aistrul Uac£ ş te fa n în m area, durere pricinu ită de m oartea tatălui său. S in ­cere con do lean ţe fam iliei îndoliate. (11165)_________• •

# Sintem a litU rl d e c o ­legu l nostru sîng. Liviu

M arch lş la p ierderea ta­tălu i; drag.' B irou l Produc* ţie $1 investiţii, U J .C .C . C lu j. (11162) • ■

• Dragă J ,id ia, sîn tem a- lături de tin e în m area d urere pricinu ită de m o a r ­tea lui NELU. C oleg ii de

la „C o n ta ctc" — Sin te- rom . ( l l ig j)

# Sîntem alături de Li* d ia , T am ara şi Ioana ln greaua p ierd ere su ferită de trecerea în nefiin ţă a c e ­

lui care a fost IOAN IONEL MIC. C olegii de la C .U .G . (11151) ’

O tn sem n de ad in că p r e ţ u i r i e v o c am intirea

hunului m eu soţ IOAN ŞEIUIAN, la G săptăm îni de la treccrea în clern fta - te . Soţia V ior ica . (11177)

# P ios om ag iu cc lu l ca ­re a fost preşed in tele A -

sociaţlei de locatari V ASILE F A R C A Ş, din str. H orea nr. 65 C lu j. S in cere con dolea n ţe fam ilie i In d o ' lîate din partea loca ta rilor d in b lo c . (11192)

# R egretăm p ro fu n d tre­cerea în n efiin ţă , în tr-un tra g ic a cc id en t a scum pu­lu i n ostru n ep ot şl v e r ilo r SILVIU M UREŞAN la nu m a l 21 d c ani. U nchiu l Sil v iu , m ătuşa A urica , veri ş o r li • S ilv iu şî Ovidiu . (11207) ___________ ___

• S în tem alături d e fo s ta noastră colegă

F lorentina C om an la . p ier derea fiu lu i drag . Fostele co le g e de serv iciu . (11214)

• F lav l, m ă alătur dure r ii ta le , acum la despăr­ţirea de iubitu l, tău tată. D uţa. (11216) _ _ _ _

# S in cere condoleanţe Iui E va G ilu şi Z oii p en ­tru p ierd erea bun icu lu i lor d rag . L ocatarii, din stra da D o ja nr. 8. (11213)

# S în tem alături de Reli B o c ica in ' m area durere p ric in u ită de m oartea m a m ei sa le dragi. S incere con d o lea n ţe fam ilie i îndo- Ilate. V ecin ii d e scară .(11226) i

• Azi* 24. m a i 1990, con d u ce m p c*u ltim u l drum pe prieten u l ş l vec in u l nostru IO AN IONEL MIC. S incere con d o lea n ţe fam iliei Indo lia tc . F am ilia B rinzef. (11244/B) ‘ • ••

0 R egretăm p rofun d d is­p ariţia fu lgeră toare a p rie ­

ten u lu i nostru IONEL M IC . îm părtăşim durerea fa m ilie i. D um nezeu să-l o - d ih n ea scă . Fam iliile popa , M otiac , T ip tiş . (11244/C)

• U n p ios om agiu adus vec in u lu i nostru de scară IOAN MIC. S incere con d o lean ţe fam ilie i in aceste c lip e gre le . V ecin ii. (11244/D)

O Cu in im ile zdrob ite de d u rere anunţăm încetarea fu lgeră toa re din . viaţă, la vîrstă de 45 an i a scu m ­

p u lu i ţiostru soţ şi tată IO AN M IC. Bunătatea su flctu lu i cu care ne-a în ­co n ju ra t , p recu m şi sfatu r île b u n e . n u le vom uita n iciod ată . înhum area va avea io c în data de 24 mai 1990, o r a ; 14, la cim itiru l M ănăştur, capela nouă.

D u m n e ze u . să -l od ihnească In p a ce . Soţia Lidia ş i f i­ice le T am ara şi Ioana.. (11244) .

• Cu in im ile zdrobite de d u rere * anunţăm ■ încetarea d in v ia ţă a scum pei n oa s­

tre so ţii şî m am e A N A P O D (C 0R 0 2)» în vîrstă ăe68 a n i. Inm orm intarea va avea Ioc în ziua de 25 m ai 1990, o ra 14, Ia capela clm l tiru lu i din cartieru l Cordoş. S oţu l Ioan , şi cop iii Nela. V a ly , M ircea cu fam iliile. (11231) _____

# R egretăm profun d dis pariţia fu lgerătoare din v ia ţă a ' prietenului nostru IO AN MIC şi sîntem a lă ­turi ’ d e v o i dragă Lidiuţa T am ara şi , Ioana. S incere con d o lea n ţe fam iliei • îndu ­rerate . F am iliile Rusu, B i­rou şi M ănaşturean. (11238)

+ S in cere ’ con doleanţe fa m ilie i M ircea C iobotaru la d ecesu l m am ei dragi. C oleg ii d e la b irou l O.M.R. P .I . — I.C .S .A .P . C luj. (11241) ' __________

0 T en za şi Sandu, sîn tem cu tot sufletu l alăţurl d e v o i în m area d urere p ricin u ită d e p ierderea fra ­telu i vostru d rag . Fam ilia Scurtu ş i C âpuşan. (11253)

• S in tem alături de cu m ­nata ş i m ătuşa noastră, greu în cerca tă de pierderea prem atu ră a soţu lu i NELU M IC . F ratele G h eorgh e, n e ­p oţii C ic i, M lm l şi G b e o r - gh e cu fam iliile . (11244/A)

• Cu ad in că durere In su flet anunţăm Încetarea din via ţă , după o lungă şi grea su ferin ţă , a scum pei noastre m anie, .soacre şi-

b u n ic i AM ALIA FERE ŞTEA N , in vîrstă de69 an i. Inm orm intarea va avea lo c In ziua de 25 m al 1990 de la capela H m iliru - lui din C ord oş, la orele13,30. Fam ilia îndoliata. (11243) ________________ _•

• S in cere con doleanţe la m oartea m am ei colegu lu i nos­tru S teîlan T om a. C olectivul d e la P levn a. (11153)

• P ios om ag iu , celei ca re a fost co lo ca ta ra noastră

KRJZA ILO N A , Iar fam iliei s in cere con dolea n ţe . A socia ­

ţia de loca tari. Detunata nr.11. (11178)

A N U N JAzi, joi, 24 mai i990, la ora 12 va avea loc şedinţa

C.P.U.N. a judeţului Cluj. în aceeaşi zi, ora 10, sînt in­vitaţi 'la- sediul C.P.U.N. jud. Cluj, toţi reprezentanţii sindicatelor libere din întreprinderi şi instituţii pentru soluţionarea unor- probleme curente.

INTREFRINDEREA DE PRODUCŢIE PRESTĂRI SERVICII ŞI CONSTRUCŢII CLUJ-NAPOCA

cu sediul în B-dul Eroilor nr. 9 organizează în data de 5 iunie 1990, ora 9, concurs pentru ocuparea postului de • JURIST CONSULT. Condiţii de participare con­form Legii nr. 12;1971 şi vechime în specialitate minim3 ani, domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca. - De asemenea anunţă că vinde la preţuri reglementate de­şeuri mase plastice nereciclate. (C87) •

ÎNTREPRINDEREA ,,CARBOClIIM“ CLUJ-NAPOCAîncadrează prin transfer sau Oficiul forţei'de muncă • INGINERI CHIMIŞTI (bărbaţi). încadrarea se face conform Legii nr. 12/1971 şi a Legii 57/1974 republi­cată. Domiciliul în municipiul Cluj-Napoca. Informa­ţii suplmentare la telefon 3-20-47, interor 12.' (689)

ÎNTREPRINDEREA DE VINII’ICAŢIE ŞI PRODUSE SPIRTOASE CLUJ,

cu sediul în Cluj-Napoca,’ str. Traian nr. 36, telefon3-47-87, organizează în ziua de 11 iunie 1990, ora 9, la sediul unităţii, CONCURS pentru ocuparea postului de • ECONOMIST cu o vechime în activitatea de re­tribuire de cel puţin 3 ani. încadrarea se va face în condiţiile Legii nr. - 12 1971 şi Legii nr. 57/1974. Cere­rile de înscriere la concurs se primesc pînă la data de 31 mai 1990. Condiţii: domiciliul slabii în Cluj-Napoca şi serviciul militar satisfăcut. (691)

UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI CLUJ. '

■ Piaţa Muzeului nr. 6, telefon 1-89-04. 'organizează concurs, conform Legii nr. 12'1971 pentru ocuparea următoarelor posturi vacante: « ECONOMIST PRINCIPAT, • 2 LOCURI MERCEOLOG PRINCIPAL• LUCRATOR GESTIONAR DEPOZIT. Cererile pen­tru participare la concurs se depun la sediul uniunii pînă în data de 1 iţmie a.c., ora 15. (692)

I.C.R.A.L. CLUJ-NAPOCAîncadrează e 1 bobinator motoare electrice, categoria4—P Solicitanţii trebuie’ să aibă domiciliul în munici­piul Cluj -Napoca. Relaţii suplimentare la Compartimen­tul personal al unităţii din B-dul 22 Decembrie nr.- 104.

(553)

I.C.S. MĂRFURI ALIMENTARE CLUJ-NAPOCAînfiinţează o casă de comenzi pentru transportul mărfu­rilor la domiciliu, care va servi persoanele handicapate şi persoanele tn vîrstă care nu se pol deplasa la maga­zine. Cererile se vor depune la registratura întreprinderii din Calea Dorobanţilor nr. 1. Se primesc-numai cererile care poartă recomandarea medicului de la circumscrip­ţia medicală în evidenţa căreia se află pacientul Casa de comenzi îşi va începe activitatea în luna mai a.c şi va asigura, tn principal produsele ce se -servesc5 prin sistemul microcaselor de comenzi-. Nota de comandă a fiecărui arondat ce va fi înscris în această casă de co­menzi se v*a transfera de la magazinul în evidenta că­ruia se află, la casa de comenzi care urmează-să ta. fiinţă. Casa de comenzi, va servi produsele de care va dispune la ora livrării comenzii, fără a putea rezerva produse,din import sau produse deficitare..indigene pen­tru ţma livrării unei anumite comenzi. Cei luaţi în evi­denţa casei de comenzi vor putea beneficia de o singu­ră comandă pe lună, iar valoarea comenzii va trebui să fie de minimum 200 lei. Telefonul casei de comenzi se va comunica printr-un anunţ ulterior. (539) .

• A N U N Ţ ' ;C.C.H DEJ solicită tuturor persoanelor care an fost

încadrate:la această unitate în perîoads anilor lOîli—lofiq şi po^edft-sume neridicate de ..părţi sorialp-, să «t» ore- zinte- I,-» ra«ieri» unităţii pentru plata *rt«tora. Infor­maţii - supli nun tare- |» Serviciul Financiar - ?ilnir intre orele 7—15. telefon 1-13-31 int. 5 interior 101 (622) .

ÎNTREPRINDEREA PENTRU NUTRETURI CONCENTRATE CLUJ

înradreazâ, de urgenţă • 3 paznici, bărbaţi. Informaţii suplimentare la telefon 8-77-87. (674) -

ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIALIZAREA LAPTE! UI CLUJ

anunţă pe toţi beneficiarii dc unt pachet din Judeţ că preţul cu care se livrează untul pachet de 200 g este deII lei pachetul şi uu 12,50 lei pachetul, aşa cum este imprimai pe hîrtia de ambala.) (54f!)

« ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE DIN CER AMICA FINA PENTRU CONSTRUCŢII CLUJ-NAPOCA

Str Beiusului nr. 1 încadrează de urgentă prin transfer sau repartiţia ofi­ciului forţei dc muncă următorul personal: • I fncliMi penlru cenlraln termicii, cu autnri/atie 1SG.IR. •I mecanic de locomotivr» • t mecanic ajulor de locomo­tivă • :i pu/nlcl • 4 primitori distribuitori • 10 munci' lori necalificaţi. Informaţii suplimentare *;e primesc la Bi­roul P.I.R., telefon 4-70-38 interior 130. (618)

ICOIEGIUI OE REDACflti Ui» C6lion (ledoclot ţel), |Dan Rebteanu (redactor tei ad/uncl), Uaian Boia /(«actelor general de redacţie), Valet Chloreanu.

' Emil Luca, Ion Rui

Redării») Clal «tr. Napaes at. lt- rci«(on l-M -ll) M leio.ar Intertaurai •eoretnrUt - tî9| tfctl» «m u ra li - tii «i orobiem* »ool»le eootnlc. — W . ttt, t » i .âmlnlstratti — m i tipografic — •**. ***• Mlo. publloiutt >e prim?*!►

Hlnle, Inm orei. II—II, nam il t» .rtmtnutr.ţle. «tr«d» Napor» ar. II, parter-