ANUL III NR. 355

SIMHATA — LUNI

20—22 APRILIE 1991

4 PAGINI 3 LEI

La înccputul luptei pcnlru pu­tere dintre F.S.N. şi rcnăscutelc partide, „istorice", acestea din ur-: mă au făcut grava greşeală de a-şi autoelogia trecutele merite dm perioada ‘ interbelică. ' F.S.N. nu avea trecut, argumentul‘v i - ' itorului ora fragil; a tras cu .o - chiul spre unele partide din Eu­ropa şi a lansat formula „protcc-" ţia socială**. Expresia a 'âvut e-- fcctul unei lovituri ■ nucleare- „preventive": a pulverizat argu-: montele adversarilor şi a pregă­tit' electoratul % pentru alegerile’ din 20 mai 1990 (mai ales că-ea a -fost argumentată cu ‘ cîteva măsuri-economico, creşteri ' de ' salarii, restituirea „părţilor so: ciale“, • deschiderea - oraşelor’ ! „în­chise* ■ reducerea' vîrstci de pen- ' sionarc,- : deblocarea posturilor ’ pentru:i-concursuri în învăţămînt :' şi sănătate-etc.).- Formulă nemai- folosită în România, „protecţia .- socială** a: oferit orizontul unui liman liniştit1 pentru cei care — ; din cele mai felurite motive se temeau do privatizare, iar ’a- ceştia nu sîriţ puţini nici azi, iar.J unele din’ temerile , lor sînt jus­tificate. Sînt justificate pentru că îşi gîndesc viitorul ’ în funcţie" de precara pregătire profesiona­la, dc.,rezervele financiare, : de număriir copiilor, de ap_p»pierea bătrîneţii, de , Sănătitpa şubredă şi de atîtea alte‘ pied!ci în‘ calea prosperităţii în condiţiile concu- ' renţei \de‘ pe piaţa muncii. Toţi aceştia preferau,: fără să-şi dea

Prof ec fia socialaseama (iar unii au şi azi aceeaşi :> preferinţă). ; „comunismul cu fa­ţă umană";*: călduţ . pentru - cei bine plasaţi prin invîrteli ■ politi­ce, „pilc“ - şi relaţii, - - egalizatorv întru mizerie şi care nu te lăsa chiar să,, mori de foame (dar nici să te salţi pe treapta pe care O meriţi după capacitate şi hărni­c ie ).‘ .O mare parte din, „clasa muncitoare" proaspăt instalată în - oraşe ' beneficiase' de o ireală; crcştere a standardului d şv ia ţă faţă de mizeria rurală: aparta­ment cu încălskirc centrală,1 apă curentă, baie . . . Protecţia socia­lă ar fi însemnat pentru e i 1 ca Guvernul să le păstreze toate a- ceste a v a n t a je p e n t r u nemeri--' tuoşi, adevărate privilegii să le mărească lefurile, să le ile ic sîmbete -libere şi iriai multe' sar- • bători, să inventeze ' tot felul ■ * de gratuităţi. Mulţi ; înţeleg denio- ' craţia ca un sistem, în sfîrşit, cu adevărat nivelator, un fel de co­munism'primitiv, unde toţi sîn­tem-liberi şi' egali în toate, cu o' mulţime de drepturi şi fără nicio obligaţie. • 1- ' : J ;J; . . '

Dar peste tot în lume protec­ţia socială îşi are limitele ,cî, ,ţir nînd In principal de productivi­tatea muncii celor activi (adică' de sumele pe care le pol ceda a-

sigurârilor sociale şi de mărimea impozitului cu care contribuie la bugetul statului). Cum produc-- tivitatea -m uncii noastre este foarte»scăzută, nici protecţia:so­cială nu sc poate calcula în su­mo . ce -. ar face. raiul pe ’ pămînt.’ . Şi fiindcă', preţurile au crescut,;

! iar şomajul bate la uşă pentru unii, protecţia socială sună ca o

■ simplă lozincă guvernamentală1 —■ situaţie... copios exploatată de opoziţie. Oameni ;care tunau şi

' fulgerau împotriva centralismu­lui excesiv al socialismului şi ce-

, rcau; libertate; azi pretind .’ Gu­vernului să le rezolve pe toate. (Spre 'exemplu, un student carc absolvă în*" această vară mi se plîngea' de lipsa protecţiei socia­le faţă de absolvenţi, 1 adică dc garantarea postului,: uit indica e- ‘x a ct; în primăvara' lui 1989 bles-; tema ciinoşcnîa repartiţiilor gu-: vcrnamentale. Un . aitul; de a- ' ceasta dată în anul l, deplîngea lipsa- protecţiei sociale în sensul că nu i' se asigură valută pentnr a face excursii în Occident. A rămas mirat cînd i-am spus că decît el — care. deocamdată şi încă patru ani de acum încolo n-a produs nimic — ar fi mult mai ’ justificat ■ să protesteze tatăl său,- după, 32 de ani de muncă...).,

. Iată că acum sloganul protec­

ţiei- sociale 7- ! valabil în sine : şi cu ecou la-unele partide social- democrate occidentale : 5.3

rrăzbunat, datorită prea frccven- tci sale utilizări, pe .cei care l-au lansat; Culmea; este că cei care profită' cel mai puţin, pînă la a- ceastă. dată, de protccţia socială sînt angajaţii în ' instituţii' buge- •tare, carc nu se pot proteja prin creşterea randamentului: muncii (deci. a salariului), în spccial cei din* învăţămînt, sănătate şi cer-

. cctare. Dacă. o • vînzătoare „priva- tizată“ de ziare- şi reviste cîşti- gă mai mult decît Un profesor U- niversitar, ceva scîrţîie în ! pro-- tccţi'a socială. Să ne ■ amintim. că în urmă cu cîţiva ani.marxismul: românesc .acceptase că ştiinţa

- este forţă de producţie — un ar-.; tificiu pentru a îmblinzi relaţi-

- ile cu intelectualitatea. Dar dacă generatorii; de idei; fac parte, din forţele de producţie, atunci învă­ţămîntul,' care creează creatori dc idei, ce-o fi? Dar cei ce ne moşesc la naştere şi . ne veghează pînă la moarte? E adevărat, în chiar moţiunea-program a d -lu i, Petre Roman la Convenţia naţio­nală a F.S.N. se vorbeşte de ri­dicarea . intelectualilor .la rangul pe care-1 merită.- Numai .că faţă de aceştia protecţia, socială- încă riu so arată trandafirie. Şi ma îndoiesc; că aceasta este cea mai bună: cale pentru, F.S.N., de a-şi mări credibilitatea . . .

- ' Ilie CÂI.IAN

na la 125 de ani

Pentru? Academia Romană, ă- p'ul 1991 coincide: cu aniversarea celui de al:125-lea an al existen­ţei sale. Jîste şi trebuie să fie o aniversare' scumpă tuturor ro­mânilor, „constituind în acelaşi, timp o binevenită ■ ocazie pentru

;evocareâ. trecutului acestui aşe- zămînt de seamă al ştiinţei şi' culturii româneşti şi al contură­rii cadrului. şi condiţiilor de des­făşurare, de implicare, nemijloci­tă în consolidarea noii democra­ţii îri România postrevoluţionară.

Academia Română a fost înfi­inţată la 1 aprilie 1866, sub. de­numirea,. de Societatea Literară Română, printr-un decret al Lo- coterienţei domneşti a Principa­telor Unite Române. încă din primul ei an de-activitate, 1867, Societatea Literară . se1 transfor­mă în Societatea. Academice» . Ro­mână, iar : îiv martie 1879. drept consecinţă, directă, a obţinerii in-; dependenţei; de. stat, -Societatea Academică dobîndeşte statut de institut. naţional sub denumirea Academia. Română; - Renaşterea AcademieX Române,' petrecută- în Ianuarie^ 1990.- a' însemnat. aşeza­rea .instituţiei pe locul ce . i se cuvine şi po care şi l-a ..ciştig» pe parcursul celor 125 de ani de activitate spornică-în folosul şti­inţei şi* culturii^ a: socictăţii. şi neamului- românesc. v

Academia. Română a fost înfi­inţată îritr-;Un. moment .de cum­pănă-; pentru existenţa -noastră. Instituirea dualismului austro-un- gar>; cu . măsurile ;de deznaţiona­lizare forţată a! românilor din Transilvania; - impunea • asocierea românilor de , pretutindeni în­tr-un efort de, consolidare a uni­tăţii spirituale, .ca >un act pre-

. mergător realizării-aspiraţiilor la unitate- statală. Iatâ de ce, într-o primă etapă. în. sarcina tinerei ■instiuţii academice a ; ţârii cădca elaborarea - unul sistem ortogra-

[ (Continuaro ln png. o (I-a);

Mihai Tălpeanu: „OM M M m M F ÂCE M lT iC A "_______________ t t -

Difllogul cu domnul irig. Miliai, Tălpeanu, pri­marul Clujului, a avut. loc niai demult, dar datele prezentate d ed om n ia sa' nu ' sînt chiar depăşita. : Domnul primar s-a arătat receptiv, ncexcluzînd, după propriile sale afirmaţii, colaborarea cu orice formaţiune politică ^ .-

: D.S.: Dommtlt- primar, la discuţia noastră ante- 1 rioară aţi afirmat că umblaţi mult prin oraş pen- - tru a .observa-adevărata sa viaţă...

M.T.r Aţi văzut ce e în; anticameră.. . Dau au­dienţe pînă pe la 2 -noaptea. Oameni, probleme! Şi;tdtuşt merg pe jos'prin oraş... : : - :

D.S.: Gunoaiele le-aţi văzut?: M.T.:. Da, clsiar şi pe cele umane; Dar, , cred - că 'v ă referiţi la eterna problemă a salubrităţii. '' Y-am mai explicat că ducem lipsă de mijloace mecanizate, dar le vom avea, aceste lucruri le-am' mai discutat. Problema depinde de cei ce trăiesc în" acest oraş, de cetăţeni? Adevărul e că multora puţin' le pasă şi- ar trebui ‘sâ fie mai. atenţi!' Am propus formarea unor crematorii şi sortarea gunoaielor pe categorii... ',

D.S.: Ştiu Ia cc v-aţi 'reliirit' eînd vaţi spus „gu­noaie umane" Ia asta vom reveni, pentru că are legătură cu'poliţia! Dar ştiţi cuîn călătoresc oame­nii normali, ribişnuiţi, - sîiu cîţi. bani dau . ci pe - taxiuri?- - • ■ ' "v ■— .

M.T.: Transportul în comun stă sub semnul de­zastrului. Fizic, riu există decît 30: la : sută din'

mijloacele de transport necesare. De pildă, sînt 16 tramvaie care circulă în permanenţă.. Sînt: zile; în­să.. cind circula doar 2—3. Cauza: motoare arse, sîrme de bobi na j nu sînt, ce să vorbim de alte piese de schimb. Singura soluţie e „încă 6 revoluţie-; acucă dublarea efectivă' a .mijloacelor de transport. Contractăm 60 de, autobuze din Fran­ţa şi 30 din Ungaria. Ofertele şi înţelegerile sînt ferme. întreprinderile vor trebui să-şi asigure, şi le vorn ajuta, să-şi facă- curse directe pentru a duce.şi aduce oamenii în mod civilizat de -Ia'ser-., viciu. înainte se putea, şi acum se va putea! , -

D.S.: Stimate domnule ing, M ihail Tălpeanu, există problema, sau mai precis dezastrul care se întîmplă in construcţia şi distribuirea- locuinţelor pentru clujeni. Pentru că îri: accst dialog mi-au rămas nelămurite anumite elemente, voi reda nu­mai o parte din răspunsul; dumneavoastră. Cred că pe tema locuinţelor, a corupţiei, a „minciuniIor comercia!c‘‘ putem avea o discuţie separata...

M.T.: Dorinţa clujehilor de a munci în construc­ţii a scăzut foarte mult. în primele 3 luni ale anului nu a 'fost dat nici'un apartament în. folosin­ţă. Conducerea Trustului, respectiv domnul direc­tor -Benţa, mai mult s-a plimbat prin străinătate

■ : Dorin'SERGIÎIE

(Continuare (o pag (I) ; - f

Asociaţia profesorilor ide limba franceză.O fericită Coincidenţă a făcut,

ca, în- după-amiaza • începerii vi­zitei oficiale. In ţara noastră a preşedintelui Franţei, , domnul Franţois Mitterrand, să. se; cons­tituie la. CIuj-Napoca.. „Asociaţia profesorilor • d e . limbă franceză şi ;a altor intelectuali francofili şi francofoni" ; diri „municipiul nostru.,' Adunarea de constituire s-a desfăşurat la,' Liceul teoretic „Mihai Eminescu", liceu cu pre­dare intensivă a- limbii francczc şi ' a fo s ţ , onorată de prezenţa domnului Bernard Paqueteau, directorul Centrului: Cultural Francez din CIuj-Napoca. Orga­nizaţie-; nepolltică,. cu personali­tate juridică,, Asociaţia are drept scop facilitarea cunoaşterii reci­proce şl reale a românilor şl francezilor,’ precum şi promova­

rea priorităţilor educative pentru . .europenizarea spirituală şi mo- : rală. a tinerei generaţii. Şe". au,

totodată, în vedere impulsiona­rea. studierii, limbii franceze ca

V limbă de "circulaţie internaţională . a „valorilor umanitare, înfiinţa­

rea unui centru de informare şi- , documentare şi a unui cabinet '•) de'limba franceză- pentru învăţa­

rea rapidă a acestei limbi, asi­gurarea.' accesului la , materialul audio-vizual necesar însuşirii ra-

, pide şi corecte a limbii franceze -de -către elevi, părinţii acestora; şi alte.persoane interesate; acce­

sul reciproc la materialele in­formative. care prezintă proble­me alo educaţiei tineretului în spirit european, facilitarea • de stagii de pregătire şi schimburi de experienţă între, profesorii do

limba franceză diri municipiul Gluj-Napoca şi din Franţa,- rea? lizarea de legături directe intre elevi ai şcolilor • clujene cu elevi 'ai' unor şcoli din: Franţa. . 'Alte obiective ' vizează stabilirea şi consolidarea unor contacte în­tre francofili clujeni şi diverse delegaţii francezo care. ne yor vizita, cunoaşterea reciprocă ’ a modului de organizare a prdgă- tirii elevilor în , licee de specia-

, litate şi ’ şcoli profesionale şi in­tegrarea acestora în activitatea productivă şl viaţa socială, or­ganizarea de acţiuni turistice pe bază de reciprocitate, manifes­tări cu caracter e.ulturai-ştiinţlr fie etc. -

'. . . (M. n .f

Vizita m România

-ir ’•. • '; i

.. i. ■. i

a preşeoinceiui: - FRANCOIS

MITTERRAND 'Vineri; cca-de a doua zi’ a vi­

zitei preşedintelui Franţei, Fran­cois ftţiUerrand, In ţara noastră, a însumat o agendă bogată de - contacte cu realitatea .româneas­că. Prezentăm," succint, o sinteză ,a unora din momentele celei de-a'- :■ doua zi a .vizitei. ; ' ' : •, • însoţit de prerhierul român; Petre Roman şi de niihistrul a- - facerilor externe, Roland Dumas,. de'âite persoane oficiale,. preşe--

.dintele Francois Mitterrand a păs- • - Irat un moment de reculegere, ia Monumentul martirilor revolu­ţiei din decembrie:'1989,-.aflat" Ir» •

; Piaţa Revoluţiei; Anterior, înal­tul : oaspete a adus un omagiu; . ziaristului francez Jean-Louis Calderori, ucis în decembrie 1989 ■ la Bucureşti (după cum se - ştie; numele său a fost atribuit unei străzi centrale din Capitală).;' .

•;* •; Vineri dimineaţa, Francois; ' Mitterrand a fo s t . oaspetele Par- , ■lamentului României.' La sosirea la Palitul din Dealul Mitropoliei,,, preşedintele. Franţei, ă 'fo s t în- tînipinat, de '.domnul .Ion Iliescu

:,şi preşedinţii- celor" două camere aie parlamentului., După .cuvîn­tul de salut rostit, do Alexandru.; | v Bîrlădeanu, preşedintele Senatu-, lui, preşedintele Franţei a fost" J ’ invitat să ia cuvîntul în faţa ' ; Parlamentului României.' Cuvîn-1 ? tarea domnului: Francois Mitte- ;

' rrand a fost subliniată de multe i ori cu nplauze. In timp cc-şi ros- ? tea; cuvintarea,. la poalele D ea-,... , Iului Mitropoliei s-au adunat cir­ca 300—400 de persoane care au ţinut să-şi manifeste nemulţumi-, rea faţă de momentul ales pen­tru vizita în România a şefului,: statului francez. Protestatarii au sţrigat: lozinci antiprezidenţiule; . , antiguvernamentale şi pentru di-.. ' ^olvarea parlamentului român.

> ® O secvenţă a. zilei de. vineri, > a constituit-o întilnirea presedin-' telul Francois Mitterrand cu" lide­rii formaţiunilor politice de opo- ' ziţie reprezentate în Parlamentul

i român, întîlnire r ce a avut locI la ’ sediul ambasadei; Franţei la

Bucureşti. Printre alţii au p-irti- cipat domnii Radu Câmpeanu (PNL), Corncliu Coposu (I’NŢ- c.d.), ;i6n Raţiu (PNŢ-c.d.), Ser- , "giu'Cunescu (PSD); Victor Surdu' - (PDAR), Toma î George Maiores- • cu (MER), Otto Weber (PER). - • Dincolo de schimbul de opinii, / participanţii opoziţiei lâ întîlnire au pus sub semnul întrebării o- ;

, portunitatea vizitei' în ţara noas- <•* tră a şefului .statului francez. a -

• Preşedintele Francois -Mitte- J• rrand şi doamna Danielle ■ Mitte- ., rrand, însoţiţi de premierul Petre : î Român, au făcut o vizită la In­stitutul Politehnic Bucureşti pen­tru o discuţie cu studenţii şi ca- drele didactice. Au fost prezenţi '

• miniştrii de externe Roland Du- ' mas şi Adrian Năstase, alte psr- :A soane’ oficiale. Mai multe sut-î de studenţi' au acoperit aplau- zele adresate oaspeţilor francezi

j prin lozincile scandate împotriva ;?\- preşedintelui şi a ! Guvernului României, plus ’unele " sloganuri • în limba franceză. Reprezentanţii *■'' studenţilor şi ai cadrelor didac- » tice din ^Solidaritatea Universi- , ră şi-au exprimat ' nemulţumi­rea în legătură cu această vizi-' tă, -echivalată ca un sprijin po­litic clar.‘ acordat actualei condu­ceri a României.- • ,.

j ţ Vineri la prlnz, preşedinţii Ion Iliescu şi Francois Mitterrand au participat, la Palatul Cotro­ceni, la o conferinţă de presă, la caro au 'fost prezenţi aproape 200 de ziarişti români, francczi, precum şi corespondenţi acredi­taţi în ţara noastră.

• în bogata agendă-a zilei de vineri s-a înscris şi vizita la Iaşi a preşedintelui , Francois Mitte­rrand, da unde nu ne-au parve­nit amănunte pînă la închiderea ediţiei.

• Vineri scara, Ia Aeroportul Internaţional Otopcni a avut loc ceremonia plecării preşedintelui Francois Mitterrand. Cu ce impre­sii o fl plecat cxcelenţa sa ~ rămine să, hflăm. . •

BIBLIOTECA[C E N T R A U u n i v .

CLUJ-NAPOCA

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 2

Primim de la Tîrgu Mureş

CRIMA POLITICĂ ?In seara de; 12, aprilie' 1901,

erele 22)30; Sand Ionel, mun­citor la l.M.A.T.E.X. . Tîrgu Mureş, în vîrstă de 28 de ani, căsătorit, cu 2. copii, se în­torcea, de la restaurantul „Di­amant11 înspre casă, însoţit de un alt coleg. La restaurant, într-un . grup ;de colegi,- ei consumaseră berej Sand Ionel nu este un consumator frec­vent de alcool. Pe drum au cîntat cîntece specific româ­neşti, fără să producă ' Insă scandal. Miklos ‘ Ladislau, de 37. de ani, însoţit de o altă persoană, a fost deranjat e- vident de'aceste cîntece şi a aplicat 2 lovituri de .cuţit ln zona gîtului lui Sand Ionel, iar pe;prietenul acestuia l-a împins cu umărul.. Prietenul lui Miklos Ladislau a /fugit între timp; victima Sand Ionel a murit pe loc pînă la sosirea Salvării şi â Poliţiei. Miklos Ladislau a fost reţinut şi este cercetat pentru, . infracţiunea: de omor. Un element care me­rită luat în seamă: victimă Sand Ionel a făcut parte din grupul de persoane — martori, care, vizionînd caseta eveni­mentelor întîmplate. la Tîrgu Mureş anul trecut, a identifi­cat pe doi ; din agresorii câre au fost trimişi în judecată îţi urma mutilării lui Cofariu MihSilă. Vom . reveni cu amă­nunte.

Mihai Tăipeanu:. ,U N M M A R N IJ F M E P O i l T I C Ă " . ., ... . . . .. _ _AGENDA___________ ti.

(Urmare din pag, I)decît s-a ocupat de spaţiile de locuit din Q uj- Napoca. Multe blocuri ce trebuiau date în folo­sinţă n-au fost finisate şi-ele erau deja repartizate. "Oricum, în , ceea ce ne priveşte, din valoarea apar­tamentelor . care se vor vinde în . 1991, conform hotărîrilor guvernului, 50. Ia sută se pcate investi în construcţii noi. Avem şi'amplasamente‘.libere

- pentru 1.199 de apartamente. In ceea ce priveşte , distribuirea apartamentelor - din fondul de stat,'

: toate sînt date întreprinderilor, unde sindicatele trebuie să găsească o modalitate de. rezolvare.. Toa-- te apartamentele; care se eliberează la întreprin- ‘ deri se distribuie conform: unor liste'întocmite aco-

- lo. Din fondul vechi (plecări, din . municipiu,-de- - cese, plecări din ţâră etc.),. noi am repartizat, pină la.sfîrşitul lui martie, 400 de apartamente. Remarc însă că din aceste apartamente 80—B5 la sută se ocupă abuziv, în contradicţie .cu legile ţării. .

D.S.: Domnule primar, pii-aţi spus că, de ;pildă, în controalele. făcute în diferite sectoare,, mai ales

.în cele de «depozitare* a alimentelor sau a bunu-) rilor de largconsum, înaintede liberalizare, poli­

ţia v-a însoţit şi şi-a făcut datoria; dar cum ră mine tu misiunea zilnică a poliţiei, pentru că biş niţa în oraş c o adevărată floare... a răului!

M.T.: Poliţia, recunosc, numeric e puţină. Poate mulţi poliţişti sînt timoraţi... Parcă evită să-şi facă datoria. Parcă ocolesc locul. Nimeni nu-i în­treabă pe aceşti puşti de unde 'au banii! Mi se pare totuşi o lipsă de implicare.- Ar trebui să existe’ posturi fixe de1 poliţie în pieţe, unde se vînd .băuturi spirtoase, dovedite ca toxice pentru sănătatea publică, dar şi în locuri unde se în- vîrt marile afaceri. De fapt, în orice stat'civilizat ;ordinea, ca şi apărarea individului, stau 'în Atri­buţia -poliţiei. - > • ; - -

■ P.S.r In măsura în' care' domnul primar * ing. Mihai Tăipeanu va avea amabilitatea’ de. a ne mai răspunde, vom reveni, cu date . noi’ despre stocarea abuzivă de alimente, despre corupţie şi abuzuri, despre privatizare -• şi aşa-zisa privatizare etc. Şi chiar despre cele cîteva ,mii de scrisori pe. care

, le-a primit,-citit şi clasat pe probleme. Pentru că -nici-domnia, şa nu stă degeaba. Noi îi mulţumim

anticipat. - ■ . . .

SFINŢIRE/Y BISERICII DIN BEDECIU ,'

Anunţăm pe această cale că ln data de 28-aprilie a.c. va a- vea loc sfinţirea Bisericii mo­nument istoric, (sec. XIV—XV) din 'satul Bedeciu, comuna , Mănă-' stirerii. Cu această ocazie,- invi­tăm pe toţi fiii satului şi, deopo­trivă, pe cunoscuţii şi prietenii

; :din' municipiul Ciuj-Napoca şi ;din judeţ. Lă sfinţire va parti­cipa Prea Sfinţia Sa, dr. Irineu, Vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Vadului, '.'Feleacului şi Clujului, însoţit de un-sobor, de preoţi; Vă aşteptăm cu drag.

preot'paroh Ioan RODEA şi * Consiliul parohial

SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR 1

} 'în ziua de 23 aprilie, ora 19,30,

la Casa de cultură a studenţilor, va fi prezentat' un spectacol fol­cloric extraordinar, cu participa­rea Grupului folcloric din Mont- blanc (Franţa) "ş i Ansamblului

folcloric studenţesc „Romunaşur;. Spectacolul are loc în cadrul ’ re­laţiilor de prietenie româno-fran- ceze şi al legăturilor1 stabilite: de

. studenţii politehnişti din Ciuj- Napoca participanţi,. in anii an-, teriori, lă numeroase concursuri şi turnee în Franţa.

„Tranziţia spre; economia de piaţă”-(i!)

Tnm nnin an rir iruri; ti « TrTim m nnnnni r a ii «xmanomLiULM-lLlL

Academia Română la 725 de ani >. (Urmare Jiu pun I) v

fie unitar, a gramaticii şi dicţio­narului general a l : limbii româ­ne,- Pe acelaşi plan au fost puse preocupările pentru istorian a­ţională drept Una care dorea să argumenteze şi să demonstreze în faţa românilor înşişi şi a stră­inătăţii legitimitatea drepturilor noastre, â . aspiraţiilor , pentru li­bertate naţională^ independenţă, şi unitate statală. .. Academia a elaborat, succesiv, mai multe sisteme ortografice, în . e fortulde perfecţionare; şi adap­tare la cerinţele, limbii; şi ăle e- voluţiei scrisului românesc. Is­toria naţională â fost încurajată şi susţinută prin publicarea urfor superbe ^colecţii de documente istorice, de lucrări monografice şi studii de sinteză. -

Ştiinţele pozitive şi-au găsit lo­cul cuvenit prin , activitatea sub cupola Academiei a unora 'd in

' cei mai. de seamă cărturari ai ţării, majoritatea recunoscuţi şi

•pe'plan internaţional. , 'De-a lungul, ceior 125. de ani

de existenţă, Academia Română . a. desfăşurat o activitate publi-, ' -cistică şi editorială naţională.,în­

ceputul a fost făcut în 1868 cu o primă fasciculă din Analele A- cademiei. Acum, această- publi­caţie a ajuns să însumeze hu mai puţin de 120 de volume. Au urmat Memoriile şi notiţele, de­venite apoi Memoriile- Acade­miei, în cele trei' secţiuni • tradi­ţionale, prezente în raftul libră­riilor şi în- zilele noastre. Iri fi­ne, colecţia de Discursuri de re-, cepţie, cu cele peste 80 de volu­me ale'sale, 'a fost şi, ca reluată. Cu'Anuarul Arhivei de folclor,

"publicat începînd din 1932 ln Cluj de IonMuşlea, a fost inau­gurată scria revistelor periodice ale-Academiei.

In noua el organizare, Acade­mia - Română are fii in Te la Iaşi. CluJ-Napoca, Timişoara - Vi «in ­

tre de cercetări ia Tîrgu Mureş,. Sibiu, Craiova, Şimleu! Silvaniei,-

institute de cercetări în toate o- ■ raşele menţionate, precum şi u- nităţi ca Editura Academiei, Bi­blioteca > Academiei etc. .

Timp de două zile (luni, 22 a-; prilie, şi marţi, 23 aprilie a.c.)’ Aula Magna. a Universităţii clu­jene va. găzdui lucrările sesiunii ştiinţifice aniversare . intitulate: „Academia Română la 125 deariî“, manifestare, care ,vaLfi onorată de prezenţa, unor academicieni * Şi membri corespondenţi ai .Aca­demiei, a unor, cadre "didactice şi

. cercetători din întreaga ţară. Deschiderea sesiunii ştiinţifice a- niversare va avea loc luni, 22 a- prilie, la ora 10. De asemenea, luni va avea loc vernisajul ex­poziţiei, „Academia Română la 125 de ani;*, la Biblioteca Filia­lei Ciuj-Napoca a:Academiei Ro­mâne, '

Prea puţine, mult prea puţine- aceste două zile, din punctul' nostru de vedere, pentru întîi- nirea reprezentanţilor economiei clujene cu delegaţia', economişti­lor americani condusă de dom­nii! Michael Montias. ■

Revin la delegaţia americană.' Faţă de cele anunţate în ziarul nostru de miercuri, 17 aprilie,

. componenţa . delegaţiei a suferit cîteva modificări. Astfel, au,fost prezenţi — alături de dl. Mon­tias . — Avner Ben-Ner, , Josef. Brada, Kenneth Jowitt,: Andrcw Feltenstein, Erich Rice, Larry Watts şi d-na . Livia Plask.

Atît .miercuri , cît şi, joi, delega­ţia americană a avut parte de zile, pline. Miercuri s-a ; început •cu vizita la Prefectura judeţului — întîlniri şi, discuţii cu dl. G ri- gore Zâne, prefectul judeţului — ■ a continuat la Universitate — în- tîlniri şi discuţii cu dl. prof. univ. dr. Ionel Haiduc, rectorul - Universităţii, cadre didactice ale Facultăţii de ştiinţe economice—, încheindu-se în după-amiaza ace- , leiaşi zile prin' întîlnirea; la Pri-

, ,mărie, cu directori ai mai multor : întreprinderi-clujene, de stat sau particulare. .La cererea, distinşi­lor. oaspeţi, ' s -a . renunţat la di»

' cuţiile pe; grupe de lucru. S-a preferai un dialog,deschis, care,

-să o recunoaştem, nu a avut nici o finalitate. S-au vehiculat idei ca privatizare,1 economie, de piaţă, liberalizarea preţurilor —nimic concret însă.

Joi,' prima acţiune a avut loc, la Primărie, o»reluare a discuţii­lor,, din ziua precedentă, dedata aceasta pe secţiuni, apoi o discu­ţie în plen.- Vizita a continuat la Ţurda, unde a început cu în-

- tîlnirea cu oficialităţile locale la Primăria oraşului,' după care- a fost vizitată Salina Turda, care -va fi amenajată pentru turism, dar şi pentru scopuri terapeutice. Vizita la Turăa S-a încheiat cu întîlnirea de. la Fabrica de sti­c lă .In - fine, după-amiaza a avut loc conferinţa de presă la Pre­fectura judeţului Cluj. Au fost atinse, cîteva puncte, dar nu din cele mai semnificative.

Dem.; ŞOFRON

DE; LA POLITIAECONOMICA

. Nu ■ vreau să , mă transform în agenţie publicitară, sugerez totuşi celor interesaţi să angajeze, pen- • tru paza. bunurilor unor între­prinderi,- nişte paznici. Oamenii nu fac .nimic în timpul zilei iar noaptea — garantat — dorm. A- şa i-a găsit-poliţia economică pe Roşu Mihai (SUT), Chiorean,,Va-~. Sile (Vinalcool), Drăgan *; Vasile şi Şerban Simion (Antrepozitul frigorific), Ilea Constantin (TCI), Matei Constantin (Sanex), Socaciu Tiberiu (Cero). Aşa, dormind, au fost .găsiţi toţi paznicii de pe în­tregul perimetru ; al întreprinde­rii . „Metalul Roşu": Matiş Ioan, Ghirişan Vasile, Purcel Anton şi Simion Alexandru. Comozi,1 sâ nu ■ credeţi că o să vă facă firma de-.-- ruşine! Ziua umblă la. „trei ace“ ‘ şi sînt de o indiferenţă, în ceea ce priveşte averea obştii, de ,ne- descris! Noaptea, se pun frumos la păpuci de casă, pijămăluţă ,

Raidul de noapte ( I )(încă n-au .introdus boneţica) şi nu-i scoală - nici avioanele alia­ţilor. ; -.i :. .

N-am exagerat cu nimic in ceea ce priveşte ţinuta de zi "şi cea de noapte a portarilor „re- conjandaţi'S Nu este însă corect să generalizez. Sint şi unii paz­nici care nu dorm.' Preferă în locul somnului dulce, cu yise ro­zalii, cîrdăşia cu hoţii. Nu mă leg deocamdată de cei de la aba­tor. Cazul concret d in . raidul; de noapte, efetuat la iniţiativa poli­ţiei economice -a municipiului se referă ,1a întreprinderea „lris“. Cuptorarul Cîmpean Feîician. a scos- peste , gardul unităţii o gră-, madă de produse ceramice. Nu! Paznicul nu ştiai nimic! Habar n-avea ce se. întîmplă în peri­metru. Ştie doar că are uri salar (cît mai bun cu putinţă),.', .^com­pleta bil cu furtişaguri.

Radu VIDA

Handbal: O-nouă victorie a gazdelor

, , r CBfl- P0UIf«NICA IIIIIJOAR/V 19 -18Privit prin prisma clasamentului (locul -2, lâ a scorului nu este conformă cu realitated. Adevărat

' un singur punct de lider) şl a veleităţilor la titlu' este'însă că oaspeţii au recuperat de fiecare dată. ■manifestate de .studenţii de pe Bega, meciul cu . Iar dacă,în prima repriză cele 3 egaluri reuşite aceştia, disputat joi seara, se - anunţa extrem de de ei s în t ' rezultatul mobilizării lor, în partea a dificil, deşi clujenii se aflau după o , confortabilă doua a jocului recuperarea handicapului (min, 50: victorie la Steaua, care certificase, implicit, forma 11—18) are ca principală explicaţie. stingerea gaz­

elor'.ascendentă."........................................................................delor, mai ales pe flancul lor sting.' De notat, în Anticipaţiile nu s-au adeverit însă decît în par- . . . . ......................— .

te,./)a-ipeţii ncdemdnstrîrid virtuţi tehnice deosebi- - te, deşi în anumite momente, şi-au ilustrat renu­mitul lor joc'combinativ, Atuu pentru contracara­rea căruia antrenorul clujenitor, .Dănuţ Alboaica, recomandase, din start, marc mobilitate în apă­rare pentru blocarea culoarelor către poartă. Indi­caţie respectată în .bună parte, dar cu preţul unei „victime-1 (Marius Cristea, descalificat în minutul 43 pentru însumarea a 3 eliminări de 2 min.), pier­dere pe care angrenajul a resimţit-o.

Astfel, „U* a condus permanent, uneori Ia dife- ' renţe confortabile, (intre 4 şi 7 goluri), aşa îneît.

impresia ccliilil;ru]ui oferită de simpla recepţie .

acest sens, faptul că în ultimele 10 minuţe „U n-a înscris decît o singură dată şi' atunci diri lovitură de la 7 m. Aţadar, istoria se repetă! Sigiir, n-o spunem ca un reproş. Este păcat ■ însă să vezi irosindu-se o avere strtnsă cu atîta trudă. ■

Revenind la victorie (preţioasă şi lăudabilă) se cer remarcate jocul inspirat şi eficient al extremei Robert Kiss (0 goluri), dispoziţia şi angajarea lui Sîmboan (5) şi promptitudinea tînărului portar M Florean. Ceilalţi marcatori: Moldovan 3, Crainic 2, Cristca 2, Aldica 1. Cele mai multe puncte pen­tru „Poli-*: Sajcnev 5. , . -

.' .. H. DEMIAN

PROGRAMUL STUDIOULUI DE RADIO CLUJ:

Duminică: M — Universul creştin; 8,30 — Q poveste muzi­cală; 8,50 — Săptămînă":— eve­nimente şi semnififcaţii; 9,00 — Top Transilvania — ^clasamente de muzică populară, melodii la. cerere; 12,00 — Radioduminica culturală şi sportivă; >. 13,00

, Top 10 — muzică uşoară ; 1 6,00— Ocolul': pămîntului; 1(3,20 — Tutti Frutti — magazin muzical: 17,00 — Student Magazin; 20,00— = Din grădina' cu flori., multe; 20,30. — Lumea Sporturilor;:- ! / ■. -'<■ -J

Luni; 6,00• — 8,00: „Bună di­mineaţa” —. actualităţi ş i ; muzi-'. că; 10,00 — Realitatea economică; 10,20 — Cîntece şi jocuri popu-. lard; 10 50 — Cîntec - şoptit. — moment poetic; 11,00 — .Radioen- ciclopedia; 11,30 — . Globul mu­zical — ■. melodii din filme; 12,00.— Revista^ .. revistei or ;12 ,1S ,,— . Muzica secolului nostru; 16,00 — Meridiane ş i ; paralele în-; lumea de azi; 16,30 — Miracolul sune­telor; 17,00,— O oră pentru toa-- tă lumea; 20,00 — Top 10;, .

— .M arţi:, 6,00 8,00: .Bună di­mineaţa" — actualităţi : şi muzi­că; 10,00 — Pasărea măiastră — . re\'istă de , etnografie; 10,30 — Divertisment “ muzical; ,.11,00' „Cînd a fost Horia' împărat* (IV); 11,30 — Salonul artelor; 12,00 — Arii şi pagini din opere; 12,30.— • Ateliere muzicale; 16,00 ; — Pro Natura; 10,40 — Varietăţi muzi­cale; 17,00 — O .oră pentru toa­tă lumea;. 20,00 — Lecturi'lite­rare; '20,30 — La fîntîna dorului - — revistă' de folclor.' , ’ ,

T.V. CLUJ: • • :' •Luni: 9,00 — 9,45 — limba •

germană';' 9,45 — 11,30 — limba • maghiară; 11,30 — 14,00 — lim- • ba roiiiână:-Editorial.- Evenimen­te. Mozaic; PUNCTE DE VE­DERE; FILM ARTISTIC: ..Mar­torul" (II); CHEMAREA PAMIN- TULUI: Cui vindem produsele a- gricole? CINTEC TRANSILVAN: Ansamblul „Mărţişorul11.,;.j- ■ *,*}•>. ‘ - ■

OPKRA ROMANA — dumini­că, ora 18,30 — LUCIA DE LA- MMERMOOR

TEATRUL DE PĂPUŞI .PUCK- prezintă duminică, : ora 11: CE- NUŞAREASA (secţia măghiară); : ora 12,30: TIP Şl. TOP (secţia română). . . . <

UNIVERSITATEA LIBERA prezintă luni, ora 17, în sala: mi­că a Casei universitarilor, expu­nerea: SACRU ŞI PROFAN (II). Prezintă:. Tiberiu I. 'Graur; ora 18, expunerea: ITINERAR NI­PON. Prezintă cu diapozitive: Gheorghe Văsaru, * cercetător principal. Marţi, ora 17,30, ex­punerea: I'REDERIC CHOPIN — POET AL PIANULUI. Prezintă cu exemplificări: - conf. univ. Enea Borza.

Programul filmelor de luni• : LICEENII ROCK’N ROLL (9: 31; 13; 15; Î7; 19X — Republica• NU VREAU PORNO. (Interzis sub 18 ani) (9; 11; 13; 15; 17; 19) sala A • SĂTUCUL MEU (12; 14; 16; 18) • DESENE ANIMA­TE (10) sala B Dacia • 5 PEN­TRU INFERN (9; 11; 13; 15; 17; 19) sala A • VOCILE (12; 14; ! 16; 18) • .DESENE ANIMATE (10) sala B Mărăşti •ORFANII, seriile I şi II (9; 12; 15; 18) — Victoria « Filmul săptămînii ' • MICUŢA VIiRA, seriile 1 şi II (Interzis sub 16 ani) (9; 11,30; 14; 16,30; 19) — Arta. Cinemate­ca: 24 aprilie • HOMBRE (17; 19,30); 25 aprilie • DOCTOR JI- VAGO, seriile I şl II (17; 19,30)• DANSUL TOBELOR, seriile 1 ‘ şi II (12; 15; 1 8 )— Muncitoresc -

IMPERIUL CONTRAATACA, seriile I şi II (9; 11,30; 14; 16,30;' 19) — Favorit • CE LE PLACE TIGRILOR (Interzis sub 16 ani) (11; 13; 15; 17; 19) * BROSCU­ŢA FERMECATA (9) — Tim­puri noi • LOVITURA IN ITA­LIA 13; 15,30; 18) — Capitol , ;

PAGII 3 A 3 ADEVĂRUL DE CLUJ

nianesc sn artistică a lui V . Melka

mai

pictoruV con V carc'sîuv 'Melka ,i-a desfăşurat .cea mai mare par- te a activităţii artistice în Transil­vania, mâi exact - îrx - Cluj, oraş pe care l-a îndrăgit în, mod deo- . sint Datorită subiectelor sale rBtice - româneşti,- Melka poate5 astăzi considerat, pe drept cu- vint,-unul dlri> cei mai buni cu-;-; aoscători ai artei 'noastre popu­lare,' Numeroasele sale lucrări tare Împodobesc- săli’ de expozi-; fi ale unor muzee din. Cluj. Bu-7 cureşti» Budapesta, fViena,_ pre-;; mm şi cele aflate în colecţii păr-'; iiculare atestă pe deplin aceas-,li afirmaţie. Tînărul .artist."s-a ... rupt destui'de timpuriu de patria sa, Bocmia, unde s-a născut la.10 ,ianuarie ,1834 ln;. localitatea; ftvf-Benatky, de lîngă Praga. Părinţii l-au trimis la studii lafraga, Viena, Budapesta şi Dres-: ‘ii, unde a avut ocazia să-ţi de-" sjvîrşească tehnica artistică pe

S merituoşi; dascăli; ai tim- , pului.’ Tînărul Melka îndrăgea atît tehnicile îri ulei, cît şi pe , de in cretă, cărbune sau acua- J relă, stăpînindu-le cu ; desăvîrşîre. Prin 1870, talentatul pictor s-a-

itabilit la Clu). devenind un ce- iţean apreciat al* oraşului, fiind «urnit, în 1879, profesor de desen la Facultatea de geografie a Uni- rersităţii., 'Numeroasele călătorii ln Transilvania •• s-au. ,'devcdit foarte fructuoase • din . punct de : ■ vedere artistic.: Tînărului- pictor ; se deschideau orizonturi largi .

ţi necunoscute' pînă atunci: subi- , tete folclorice’ româneşti, costu- me pitoreşti, obiceiuri- interesant "

te şi o ' limbă romanică pe care o cunoscuse numai din auzite':

Plimba română. . , ŢaraniiVrbmâni. femeile românce, vînătorii * * din munţi au lăsat o impresie ex- ■ traordinară asupra pictorului, ca­re a învăţat cu timpul şi româ­neşte. Zeci de subiecte: au fost imortalizate de V, Melka în ta- ;blourile sale. Compoziţiile — ulei, pînze m ari; sau acuarele

LcurioiitâtLCLUJENEfine — rl-au făcut să atingă per­fecţiunea • fotografică. Cu toate ■ acestea, nuanţele culorilor pe care le întrebuinţa,, ea nimeni altul la Cluj, erau dintre cele- mai -■ discrete. ; Ajungjnd în . posesia unor lucrări de Melka,. acestea i-au plăcut nespus de mult tî­nărului principe ; moştenitor; al tronului,: arMducele Rudoîf. Vî- nător pasionat, Rudoîf îl invita­se pe'; Melka lă; vînătorile r^orga- , nizate îh Munţii Retezatului, un­de artistul cunoscuse, o serie de imagini noi. A ' devenit âştfel tun : fel de reporter-fotdgraf,'fără a- parat, ci cu pensula sau creionul. Din aceasta perioada pot fi amin­tite lucrările:; „Vînătoare la Gur- ghiu", .Braconier de capre ne­gre", „Vînător de cocoşi de mun­te- , ; „Vînător: de . urşi", „Munţii Retezatului", > „Ţărani în. drum

• spre tîrg", „Cascada din Carpaţi", „Petrecere vînătorească", „Lacul

. Bucura" etc... Unele, din cele mai, frumoase tablouri’-semnate .de

; Melka se află , în prezent, la' cas­telul Laxemburg de lîngă Viena; locul- de naştere5 al - KronpririzU- lui Rudolf, sinucid ' ' (ucis?) în drama pasională: de la Mayerling în 30 ianuarie 1889, împreună cu

' amanţi sa, Maria Vetsera.' ^Alte tente tratate de ; •' Melka:

■ „Vederea Clujului din Iloia* (la ' Biblioteca _ Universităţii Cluj), ‘ „Castelul de la Ilia de Mureş1*.

„Mureşul lâ Uioara*. ^Româncă cu copil în leagăn*, „Tîrgul de ■pe (Muntele. Găina",- „Vederi din Bonţida*, ; „Turnurile medievale

>; ale Clujului", „Tirg de ţară la .Huedin", portrete de ţărani -ro- ; mâni, vVînători de urşi" etc. Cro­matica Iui. Melka se îmbină per­fect cu simţul ,' perspectivei, , pe care o cunoştea în detaliu, dese­nul; fiind, marea lui pasiune.'-Nu

. numai viaţa rustică românească a fost surprinsă în opera lui Mel­ka ci şi subiecte ştiinţifice.şi geo­grafice.

A ’ murit la Cluj în 25 septem-■ brie 1911, mormintul său putînd fi văzut la dreapta intrării ţn cimitirul Central. Implinindu-se

\ anul acesta 80 de ani de la moartea artistului, - s-ar putea or­ganiza, în sfirşit, ; expoziţia, re­trospectivă V. Melka, promisă de cîţiva ani încoace. , ; . > , .

Gh. ISAC

Iată ce scrie, într-unul din ul­timele sale numere pe'anul tre­cut, revista. „Science News", re- ferindu-se la unele din cele mai recente descoperiri din domeniul paleontologiei,

3 Paleontologii au început . să folosească pistolul (?.!) în vîna- rea dinozaurului denumit: „Seis-. mozaurusV Pistolul face parte

; dintr-un arsenal d<; tehnici so-.1 fisticâte, pe care oamenii de ştiini ţă încearcă acum să le aplice în paleontologie.. Se ştie că geofi­zicienii folosesc'procedee.de de­tectare Ia distanţă pentru a lo- . caliza rezervele de petrol; zăcă-,: minte şi alte depozite subtera­n e de valoare. Recent, detectarea la distanţă a ajutat la descoperirea structurilor arheologice. Acum este însă prima dată cînd pale-

; on to lo g iiâ u ' utilizat-o în>. încer­carea, de a localiza, fosilele;

„Seismozaurus” sau . „zgîlţîito- rul de pămînt" este numele neo-. ficial al uriaşului dinozaur — un schelet.vechi de circa 140 milioa­ne de ani (după .aprecierea sper cialiştilor), excavat tn. deşertul New Mexico în anul 1985. Ca :formă, oasele sale se aseamănă cu cele ale altor tipuri de dino­zauri rcunoscuţi, cu. diferenţa câ, acestea sînt’ cu 10 pînă Ia 80 la" sută mai mari. Dimensiunile i,Seismozaurulu" indică faptul că acesta a atins, cîndva,' lungimea de cel puţin 36 m şi chiar peste 42 de metri, ceea ce face ca el

IfU!să fie considerat cel mai lung animal diri istoria pămîntului.

Alţi paleontologi nti excavat un . alt diplodocid gigant, numit neo­ficial „Superzaurus". care avea, " de asemenea, peste 36 m lungi-'.

- me. începînd cu anul 1987, oa-• menii, .de ştiinţă de la Labora- .'. . torul naţional din Los Alamos

au efectuat teste de detectare la distanţă pe şantierele "arheologi­ce-unde se făceau săpături pentru 1 fosile' de ,.Seismozaurus“. U tili-', zînd radare, ce emit radiaţii pe- ,

v netrante.’ magnetometre şl dispo-.'; zitive de/receptare a radiaţiilor,,; ei au încercat să localizeze oase la o adîncime de circa 2,4 m. Alţi cercetători au abordat un

: alt mod de cercetare. Tehnica lor,- ' numită tomografia seismică, este asemănătoare cu investigaţia me.

; dicală de acest tip. Utilizf nd un pistol modificat, cercetătorii au trimis Un flux de vibraţii prin sol şi_ au ' înregistrat ' vibraţiile

; modificate cu o serie de recep­tori - plasaţi - în găuri apropiate. Prin - diverse împuşcături, plasa­te de-a lungul liniai trasate, cer­cetătorii ao putut reconstitui1

• imaginea obiectelor îngropate, ea- re puţeau fi oase. 'Tehnica lor;, s-a dovedit a fi de mare succes, mai ales vara trecută, cînd ex- , cavaţiile au adus Ia lumină două vertebre uriaşe de «Seismozau-

t u s “ . In -locurile indicate • prin - , procedeul tomografiei.

V-

• .Pagină realizată de

Michaela BOCU

•

Premieră acronăiiîică (III)Continuînd ' publicarea unor

lragmente dm jurnalul aeronautic . a! primului zbor -VFR (dupâ re- piii de 2bor, la vedere cu un mo- noraotor) cu destinaţia România, sprăm că v-am; captat interesul ţi vă invităm astăzi la un nou episod al serialului nostru. ~ v Părăsim aeroportul,' îndreptîn-

du-ne spre; centrul Oradiei, fără a pierde însă din vedere faptul ă la parcare, se află şi o „Da­de" neagră, cu antene. Este, fără Îndoială,. poliţia , politică „Secu- taritate“, venită să ne controle- î paşapoartele.- Prietenii români k conduc la-hotelul unde ne fe - wvaseră locuri.' Este , strict in- irzisă găzduirea cetăţenilor stră- «i acasă. Stropim sosirea noas­tă cu ţuică: , alcool de prune, torte bun. ' ' i '1- ' .'

Sîmbătă; 19 august. Vizităm Kdc.i — oraş foarte frumos —i împrejurimile cu maşina, în

noştri au-împrumutat maşina ve­cinului ca să ne ducă la aeroport (ei nu pot- circula în acest week end pentru că an număr de în- , matriculare cu soţ).- Soldaţii ne „înapoiază* avionul. A fost bine păzit. ■ ■* ' ' : ■

Pentru cele 40 de minute de zbor, pînă la Cluj sîntem autori­zaţi să folosim nivelul 90 (2700 m). Discutăm cu reprezentantul aeroportului care, după mai mul­te telefoane Ia BucurÂşti,' obţine nivelul. 80. apoi 40. Ceea ce îi încurcă pe cei .de la Bucureşti esto faptul că trebuie să , survo­lăm, la mică altitudine, o carie­ră de ■ piatră -unde se efectuează derocari.: Este prea periculos: Bueureştiui cere ca activitatea în carieră să fie întreruptă pe tim­pul zborului nostru*. Decolăm la ora 8 GMT. înainte de aterizarea

* 4 ' ^ v " ' v‘ m £■■■ ; _î«'\

i“'> \r -> v-'- *rT /*> ,.

lâ Cluj . survolăm oraşul. Sîntem . _ . . . . . întîmpinaţi şi aici în mod cordial

»Iida.raţionalizării benzinei (30 de comandantul aeroportului -ţ i pe lună). Ni se atrage insistent de adjunctul său. Soldaţii preiau inţia că satele nu,sînt distruse /avionul.' Afară din aeroport ne

aşteaptă un alt. prieten, care ne va fi ghid în Cluj Este un oraş celebru pentru Universitatea şi. monumentele sale, între altele- biserica Sfîntul Mihail,; pe care o vizităm, Luni,;.21. augusţ:/re­venim la aeroport. . Prietenului.

j că, dimpotrivă, ţăranii sînţ Ungurii care pot să-şi construias- i case din venitul - realizat pe, «dusele proprii. Românii nu Mi găsesc nimic" în magazine:

producţia. agricolă este ex- Watâ. (Ceauşescu hotărîse saplătească întreaga datorie eş-, "nostru şi, soţiei i se - in termice in-

■raă a României). Piaţa neagră ^înfloritoare şi necesară. Ţa- *)’■ şi-au putut păstra,. fiecare. % pămînt ca să-l cultive. Pro­nia la hectar trebuie să bată «le recordurile. La ţară este srţe frumos ( . . . ) Satele" sînt Cinate de m ici biserici d in ” S|W- Sîntem în . Transilvania. Clinică, 20 august: prietenii

trarea în aerogară. Sîntem in­vitaţi în biroul . adjunctului- co­mandantului, care face planul de 7bor, iar meteorologul de servi­ciu ne inmînează o informare

. completă asupra condiţiilor me­teo între Cluj şi Bucureşti: Vom trece Carpaţiv : '

. . ; ' Traducere deCorina STEŢIU

•rş *

IANULA DUMITRU, cetăţea­nul centenar al Clujului; adevă-

• rat decan de vîrstă al’ urbei noas­tre (sărbătorit anul trecut pentru

.cei 100 ani de viaţă împliniţi), a primit, vizita \ fotorcportcniîui NICOLAE . PETCU. Bucuros şi volubil.' centenarul' cetăţean, a etalat zeci de fotografii ce con­semnează secvenţe şi , amintiri din zbuciumata sa viaţă. Peste 3 luni, Ianula Dumitru va adăuga !â cifra de 100 încă un ân. Dum­nezeu să-i dea sănătate'ca să-l sărbătorim. : /

Dm nou despre... perle ‘’ La o bancă din San Francisco (S.U.A.) $e află în păstrare cea mai mare perlă din lumeţ Lun-, Că de 23 cm, cu un diametru de ■ 14 cm şî o, valoare de 5 milioa- .- ne dolari! Proprietarul, Wilbum Cobb, a ajuns.In posesia- Ci, în . anul 1931, în urinaT.unei întâm­plări interesante, pe cînd se afla în iţisula Paîawan . (Filipine)- Un indigen, care se scufunda eăutind cochilii /(perîe), şi-a prins . un braţ in; valvele -unei moluşte ts- riaşe şi £i murit InecaC Clnd prie­tenii i-au scos . din apă, mîna îi .

„mai era prinsă în valvele mo­luşte!, iar; cînd att reuşit să-l eli­bereze, Jdiii interior s-a rostogo-

perlă. Cobb a încercat: să obţină . perla prin orice mijloace, dar n-a fost: chip să intre în 'posesia, ei. Intre 1 timp.'. fiul căpeteniei .reli­gioase a insulei s-a îmbolnăvit grav. Speculînd momentul, Cobb ■ s-a grăbit să i spună tatălui că băiatul s-ar fi îmbolnăvit d in - eăuza :..;perle i. De fapt. băia­tul suferea de malarie— boală de care Cobb a retjşif să-I vin- - dece t—' dar I-a convins pe tată • că perla îi purta ghinion. Astfel a intrat-Cobb în Tposesia perlei, care a fo?rt adusă mai întli: Ia New York, - unde * a produs mare ■ > senzaţie, şi apoi la Sân Francis­co, uride este păstrată şî azi. - ■■,y- r y ' ; ' "' ;v ■ (1NU>

ÎOP INTERNATIONAL

Pentru cei cai-e nu ne-au pu- J Urmări de la ‘ înccput,' rea-; 'Wm explicaţia din partea ^ptă: cele din 'paranteză; re- - intă locul ocupat anterior în

* * piesa respectivă, celelal- ;rfprezcntînd numărul do săp- Jîlni dc cînd titlul figurează în-'

Reamintim, de asemenea. . lror celor interesaţi adresele

|/are ne pot trimite clasamen- “ U propunerile lors, Radio.

Cluj, str, Donaţii nr.. 160, 3400 ,y ;iată-ne ajunşi la cea de a VIII-a Cluj-Napoca (pentru TOP 9099) ediţie a TOP-ului 9099 care’ are, sau căsuţa poştală TOP 9099) *ry/ ;‘ ^ g ă; dată’ .u.m ‘fStoa^ a ,con;

• Napoca nr. 16. La revedere pesăptămînă .viitoare.................................. ....... . . ........... M.M.

1.RICHARD M ARX’ .'2. LONDON BEAT3. DEPECHE MODE4. ADRIAN GURWITZ5. ENIGMA6. A — HA . .7. UB 408. JON BON .IOVI 8.VANILLA ICE,

— Right Here Waiting- .■ (1) 6 — . I’ve Been -Tninking (3) 5 .— Poliiy Of Truth ' ; (6) 3 —r Classic ' •' (4 )4— Sadeness - . ( 2 ) 7— Crying In The Rain .' (7) 4— Kingston Town ’ . (-) 1— Blaze Of Glory •i' - - (5) P— Jce. Ice Baby . <-) 1

Cuvinte încrucişate

r u r r o s r o R TORIZONTAL:' 1. Intervin cu

capul în careu • 2. Un fel de tifos • '3. Stradă scurtă'— în- frîngere netă, Ia 10 » 4. Examen trimestrial «pentru juniori — Nu prea des • 5. Recunoaşterea gre­şelilor — Fabian pe extreme! — ' Scor extrem de severi • 6. Creea­ză emoţii la cîţiva metri — Punct roşu • 7. Merg la -Roma — . Supraveghează intrarea în. formă• 8. Pasă rea (pop.) — A pune îh contact • 9. Provoacă nervozi­tate (fem.) — Pusă Ia centrul •10. Agăţată şi trasă. — , Trage cu ; vîrf şi îndesat • 11. Cuvînt înain­te — A, trage ps lîngă yinclu. ■

VERTICAL: ' .1. Prima intrare' în teren • 2. . Luate cu carul în deplasare • ,3. Loc uade se des­făşoară mici abateri în jocurile de pitici — Teren pe care se obţin unele rezultate • 4, Lene! ‘— Te. conduce spre ieşire • 5. Prelungiri, mai pe sc.irtl — Atac la om • 6. Transmisă de înain­taşi — Cuprins in lot — Vancea pe centrul « 7. Fără nici o or­ganizare — Loc de Unde se tra- • ge • 8. Lovitură clc cap • 9. Li­mita unui teren (pop.) — Finale

, la Bdcureşti*. -— Perioadă • 10.Jiul din-Petroşani___Opriri, re»gulamentare • II. Lovitură sub centură — A realiza o acţiune periculoasă. <

;r;. Teodor CAPOTA

- ■ Dezlegarea- careului FIGURI' apărut anterior: CARITABILA — ' AMIN — DARAC — RODIT — TABU — OR — MAMA — AM— S — LIŞrrA — U — AS — TA — OBOL — BILATERALA— IREB — SITAR — LAVIU — TONE — EGALIZAREA '

a a a n iiia sa if la a a i

ADEVĂRUL DE GfcUI PAGINAI

„Noi mergcnj la Dumnezeu, Ia Tatăl nostru. Mergeţi cu noi?“ Informaţii: Universelles Leben e. V „9 /7 ,, Postfacs 5643, W — WUrzburg — Ger­mania. .

IN ATENŢIA ABSOLVENŢILOR LICEULUI SANITAR

Absolvenţii Liceului Sanitar,' sînt rugaţi să participe' MARŢI,23 "APRILIE, ORA 16 Ia aduna­rea care va avea • loc tn amfi­teatrul Clinicii C.F.R. din Ciuj- Napoca str. Republicii, în vederea clarificării situaţiei profesionale. COMITETUL DE INIŢIATIVA.

— ;:■■■ V (619)

• Cele mai frunioase , gînduri soţiei DORINA-şi fiicei MADA- LINA la aniversarea lor. Vă iu­besc. OVIDIU. (120)

■ . • Azi, 20 aprilie, cu ocaziazi­lei de naştere, urez soţului meu VALER SUCILA „La mulţi ani*.

■ Tina. (34) ; - r- , r , ; <VINZARI-CUMP ARAR1

• Cumpăr frafo-linli T.V. E - , lectrorilca'' 407-URSS. ’ Telefon3-81-57, orele 16-^20. (135)

• Vînd dormitor £ux. Telefon■ 1-70-71.(127) .

• Cumpăr apartament 2—3 ca­mere. Telefon • -3-98-25. (138)

• Cumpăr mobilă veche de Stil în - bună .stare.r. Telefon: ''4-59-30.(119) ' ;

• Cumpăr casă 3—5. camere, zona centrală. Telefon 1-98-71. (123) VVV , © Cumpăr' dicţionar tehnic

german-român', român-german. Telefon 3-60-51. (124) : : ;

• Cumpăr, cutie de viteză Opel. Olimpia. Gherla,; str. Reformei- ,

■13, fam. Lucaciu. (lît3>• Vînd sau, închiriez aparta-.

ment cu, 4 cahiere îri Zorilor str. Castanilor nr. 3; ap.. 17, telefon2-72-83. (44480-B)

• Vînd tractor. Telefon 2-86-20 după ora 20. (44719) -: • Vînd 2 fotolii. pat,. sobă gă­

tit electrică: cu rolă, masă tele- . . vizor. Ţelefon 4-02-39. „ (44696)

• Vînd TV color Pliifips dia­gonală 51 ■;cm. Ţelefon 4-52-55.

• Vînd CEC Dacia 1300 îns­criere 1987. Telefon 6-05-30. (12)

© Vînd televizor color „Sie-, mens“ cu telecomandă, stare ex­cepţională. Telefon 8-72-36. '(15)

• Vînd televizor color Gontec, 'telecomandă, absolut nou. Tele­fon 8-04-75. (19) ::

• Vînd CEC Dacia mai 1982. Telefon. 4-42-31, după-ora 16. (29)

©, Vînd TV albrnegru - „Dia- , mant“.- Telefon 3-55-09. (44746)

• Vînd dormitor stil ..pentru pretenţioşi, bucătărie lemn,\ fo­tolii, avantajos. Samuil Micu 3, ap. 4, Belle. (23)

• Vînd vioară • Steiner, iconis /lemn. Telefon 8-93-79.- (27)

• Vînd TV .Olt 214 nou, sigi- :- lat, fn garanţie. Telefon 1-66-38.• (43) ' i :'

.. • V înd ' televizoare color,. Volkswagen ! ■ . transport' '.marfă.

1 Cumpăr valută. Telefon 3-29-05.. (44430-C) . ’

• Cumpăr apartament, casă,3—4 camere central sau cartier frumos şau teren cu sau fără ca-

. să, central, cartiere, periferie. Telefon. 1-94-10, după. ora 20. (44322-D)

, • Cumpăr casă familială; zona . centrală. Telefon 1-07-45/ orele

■ 12—19. (24096-C) . _ ;Cumpăr casă, teren. Prefer

zona Zorilor, Feleae, cartier An­drei Mureşanu. Telefon 3-58-68. (43881-G) ■ -

• Vînd rochie.de.mireasă nouă.. Telefon 3-40-54. (44486) . . . . . .

• Vînd Mercedes 200 D. Tele­fon 8-34-16, orele 14—20. - (44136-A) . - '

UBIICITATE• Vind decodor, butelii ara­

gaz, televizor color nou, GEG Dacia 1300 — • 1987, repartiţie tractor, repartiţie apartament. Telefon ,1-80-54. (44565)- • Vînd BMW 320 — 1981, sta­re foarte' bună. Telefon 8-61-45, Cluj. (44198). .

• Cumpăr maşină de cusut e* lectrică şl r frigider, ' Telefon;7-41-38. (8) . -

• Vînd video player . nou* cu ; telecomandă, 42.000 lei sau e-

> chivalentul în forinţi. Telefon6-92-76. (44708) ' ,

• Vînd televizor „Olt" nou. Telefon 6-92-76. (62)

- ■ • Vînd căţei de rasă caniche,reşou de gaz cu 3 ochiuri. Te-

“ lefon 2-43-35. (52)• Cumpăr parbriz- VW : 1200

(1300). Telefon 3-14-75. (48)' .Vînd formulare joc Phoenix

Sighişoara. Telefon 6-83-67. (69).: ■' • Vînd maşină de. scris. -Tele- ; fon 8-63-61. (71) " ;

• Vînd urgent şifonier, masă , televizor, masă , bucătărie, toale­tă, noptiere, masă extensibilă,-

'scaune, recamier.' Informaţii te-: lefon 4-20-14; şi. Aleea Herciilăne nr. 6, ap. 8. (72)

• Vînd 30 ' familii de albine :, puternice. ’ Informaţii între orele14 şi 19, telefon 3-90-92. (42245)

• Vînd autoturisme VW Golf Pasat, R. 18 şi Fiat Regala Die­sel. Telefon 1-36-23. (77)

- © Vind urgent Dacia liOO şi-Wartburg.,, Telefon ,5-86-80, (79) i ,

• Vînd măgar, căruţă şi ham. ' Nagy Blaziu, Tureni. (83) ^

© Vînd apartament trei came­re.' Telefon 2-80-82. orele 16—22. (83) •

• Vind convenabil . înscriere GEC Dacia 1300, mat 1990. Tele­fon 7-58-15. (95)

. i © Vînd. TV „Diamant" nou. s Telefon 5-14-70, după ora 17,(100)

• Vînd televizor ,,Diâmant“, nou. Telefon 1-9C-23. (96) ;• • Vînd televizor color „Gold- star“,' sigilat. Telefon 4-20-60.(104) ; ; ; V

• Vind „Lada 1500“ , stare ex­cepţională, cu piese .de schimb. Telefon "991/1-63-78, zilnic după ora 16. (108)

• Cumpăr video.; Informaţii: telefon' 6-14-23. (101) ^

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie pe valută a- .

partament cu 2 camere mobilate zona Mănăştur, lîngă Big. Infor­maţii Gherla, telefon 952/4-10-29, intre- orele - 15—18. (81)

• Dau în chirie pe valută, gar- -' sonieră mobilată pe str. Pata, pe termen nelimitat.-'Informaţii te­lefon 1-63-92, între orele 18—20.

; • Student străin caut. un a p a r -; tamcnl cu două camere, mobilat ' şi telefon.. Telefon 5-58-63. (132)

DIVERSE .- • Gaut femeie pentru îngriji­re bolnavă. Telefon 8-49-40. (121)

• Caut carborator' de Renault 18. Telefon 4-92-28, între ' orele17—20. (131)

• Caut spaţiu comercial, zonă centrală," avantajos pentru, am­bele părţi, eventual- putem cola­bora. Telefon 7-28-12. (42)

-© Economist pensionar, expert ' contabil, traducător autorizat

din limbile germană şi nţaghia- ■ ră îmi ofer serviciile firmelor din municipiu. Accept şi funct'1' de cenzor . îndeosebi la societăţi mixte cu capital străin. Telefon3-65-71. (17)’._ • Şofer,' prestez servicii Ire­proşabile pe autoturismul' clien­tului. Oferte pînă la 1 august .1991 îri Detunata 7. ap. 128. Cum-.

. păr dulap două uşi şl aspirator în stare de funcţionare. Primul venit, primul serviţi (44369-A) '

„ • Caut participant joc întra­jutorare, firma „Phoenix" Sighi-,

■ şoara. Telefon -990/1-27-93. (86)

DECESE-COMEMORARI© Sincere .condoleanţe doamnei

Maria Lupan la decesul mamei dragi. Vecinii dln strada Doja nr. 19. («730) , '

• Cu durere adincă anunţăm incetarea fulgerătoare din viată, a dragei noastre 80(11, mame,

- soacre şi bunici VIORICA MOCE1N, în virstă de 59 ani. In- mormîntarea va avea Ioc dumi­nică 21 aprUie, ora 13, in .satul Aşchileul Mic. Odlhnească-se tn pace. Soţul Onuţu, lliccle M ărioa­ra şi Uţa, ginerii Ion , şi Sandu, nepoţii Ioana, Rareş şi Bogdan. (43731)

0 Slntem alături de d l. ing. Liviu Chira in m area durere pri­cinuită de m oartea m am ei dragi. Atelierul M-E. T.F. (41720)

• Tristeţe şi im agini pe hir- tie, amintiri şi lacrim i,’ iar ţu in sufletul nostru, atit ne-a -m a l rămas. Toate adunate nu te pot Înlocui. -MUne, 21 aprilie, se Îm­plinesc patru ani de : cind mama. noastră, LUCIA MARINELA POP s-a stins la numai 12 de ani de viafă. Ginduriie noastre zboară ’ să te regăscască undeva . . . Lia şi Adi. (41123)

( A u trccut şase săptămîni, respectiv un an, de cind ne-am despărţit pentru totdeauna de

iiU>ltii noştri părin(i ANA şi GHEORGHE OLTEA.V. Copiii şi familiile. (44711)

• Un gînd pios la ■ Împlinirea celor 6 ifăptămînl de la decesul

dragului nostru ŞTEFAN ' MUREŞAN. Familia. (11713) .

• Se îm plinesc, la 20 aprilie, cinci ani de la trecerca iri nefi­inţă a iubitului nostru soţ, .tată

socru şi bunic, psiholog , COI.OMAN SEUCAN. Anii care au trecut, anii care vor trece, nil vor putea' şterge im aginea sa lu­minoasă, .bunătatea şi zimbel*.] cald c-u care ne-a ocrotit. Sit tilii terra levis! Familia. (14568)

• Cu credinţă că bunul Dum­nezeu i-a aşezat sufletul lui r cel bun acolo unde m erită, om agiem cu aceeaşi durere şi tristeţe m e-’ m oria scum pului şi bunului n os ­

tru soţ, tată, socru şi b&nic CORNEL PASCU, ia îm plinirea au trecut, anii care v or trece, nu Zadarnic te aşteptăm , căci paşii tăi nu ne vor m ai trece pragul. Dumnezeu «ă -l odihnească în pa­ce. Comem orarea -va avea Joc mîine 21 aprilie, la biserica din Someşeni, ora 12. (1224£)

0 A u trecut trei ani de lacri­m i ş i ' < ar ere în sufletele noas­tre, de cind ne-a părăsit Imnul şi iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic EMIL POP. Nu-1 vom uita niciodată, D u m n eze* : să-l odihnească in pace. Soţia şi c o ­piii cu fam iliile. (43241)

• Florile ce cu durere ti le aşternem pe m orm int îţi vor ve­ghea som nul veşnic, suflet bun, curat şi sfint. P ios om agiu ia îm plinirea unui an d c la despăr­ţirea de dragul nostru soţ, tată GHEORGHE M AClCĂŞAN. Soţia

'Ir in a şi copiii Adi şi Corina. (44188) ; , , '

0 pios om agiu şi eternă am in­tire la 4 ani de la plecarea spre veşnica odihnă a iubitului nos­tru tată, soţ IULIU COŢIE. Fa­milia. (44333) -

• Cu adincă durere anunţăm moartea saumpulul nostru soţ, tată, socru, bunic - şi străbunic IOAN TIÎIF (OANEA), în vîrstă de S3 de ani. Inm ormintarea are loc azi, 20 aprilie 1991, în satul Sălijte. Familia îndurerată. (47)

0 Sintem alături dc colegul nostru Fănlcă Cliira în marea durere pricinuită de moartea ma­mei sale. Colegii de serviciu de la I.L.F. Cluj. (49)

• Duminicăt 21 aprilie 1991, se împlinesc 10 ani de la moartea iubitului nostru soţ şi tată, preot protopop IOAN BAN. Com em ora­rea va avea Ioc Ia m orm int, o - ra 13. Nu te vom uita niciodată. Famiiia.'(ii0C9)

0 Sincere condoleanţe fam iliei Both Arpad la pierderea soţie! dragi. Asociaţia de locatari Uni­rii 3. (CC)

0 Cu acceaşi dragoste şi dure- re evocăm m emoria scum pilor părln(i MARIA şi VASILE UŢIU. Copiii. (46)

0 Mîine,' 21 aprilie 1991, se îm ­plinesc şase săptăminl de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră m amă, soacră şi bunică M ABIA BARBOŞ din So­meşeni. Familia Maja. (44591)

0 Mulţumim din inimă celor care au fost alături de noi cu ajutor^ flori şi prezenţă, condu- cind pe ultimul drum pe c e l , ca ­re a fost ONISIE B AL.' F le-i ţă- rîna uşoară. Nastasia,' Adriana şl Claudia Bal. (32)

• Cu nem&rginlfâ durere, re­grete şl lacrim i nesecate, anun- - ţăm încetarea fulgerătoare , din viaţă a stum pei noastre soţii,. m am e,1, fiice,', bunici şi surori,

învăţătoarea TULIÂ FLAVIA : : BOLDOR. Inmormîntarea ■ luni, 22. apriiie;.199l,’ de la locuinţa din Dej, str. Avram Iancu 43, la ora 13.. Amintirea ta v a fi veşnic v ie in inim ile noastre. Dumnezeu să o ierte şl să-i odihnească în pa­ce sufletul. Soţul Ghiţă, Mona şi Adi, copil, Floriiiat MariUs, C la -; uilia şi Gabriela, nepoţi. (CI)

0 Cu adincă durere anunţăm încetarea fulgerătoare d in " viaţS. a scum pului nostru fiu , frate, soţ, tată' ifcbitor şi ginere .IOAN, ŞTEFANIK, de numai 30 de ani. Amintirea lui va . rămine V veşnic vie în inim ile noastre. Inm or- m intarea . are lo c luni, 22 aprUie. 1991, ora 11, din căpclâ Cimitiru­lui Central. îndureraţi, soţia. Mag- da, copiii Irina, -Ştcfania, Ana' M ariş, părinţii Iosif şi . Clara, fratele Iozsef-Laszlo, , surorile Clara, Elisabeta şi socrii. - (44747)

• Cu nemărginită durere ne. despărţim de dragul nostru

IOAN- ŞTEFANIK plecat atit de timpuriu dintre noi. Pios om a­giu. Mătuşile ’ P araschiva / Maria, Ghizela, Ileana^ Iulia, Eva şi Ida,' unchii Ioan şl. Martin cu fam i­liile. (44748)

• Regretăm decesul cuscrului nostru dr. TEODOR ŞERDEAN, : stom atolog, şi transmitem since­re condoleanţe ’ Îndureratei fam i­lii. Dumnezeu să-l odihnească. Familia Alexandru P ricop. (60)

0 Sintem alături de colega noastră Emilia Ceclan îh m arca durere pricinuiţii de m oartea tatălui său drag. Colegii de ia aparat funcţional. (2G-B) :

• Familiei dr. Ceclan sinccre condoleanţe în accste momente grele. Fam. prof. dr. Andrones- eu. (ZC-A)

0 Cu profund regret luăm par­te la marea durere a colegei noastre Emilia Ceclan .la stinge­rea : din viaţă a tatălui său drag, rugind Întreaga familie sâ p r i­m ească sincerele noastre cond o­leanţe. C olectivu l; Rccuperare- Ncurologle. (2G)

0 Familia mulţumeşte tuturor celor care prin prezenţă, fiori, telegrame sau telefoane au par­ticipat la marca durere cauzată de pierderea' iubitului l o r : ing. VASILE DORDEA. (58) ^

0 Un ultim omagiu colocatara- . lui nostru GHEORGHE

MUREŞAN.- Condoleanţe familiei. Asociaţia Plopilor. 28. - (54) - .

• Sîntem alături de ; familia ing. Florin M orariu în , marea durere pricinuită de m oartea ta- tălui socru. At. M-E.T.F. (33)'

0 Sintem alături d e ' familia Ceclan în m arca durere. Sincere condoleanţe. Familiile P op - şl Mureşan. (GS)

• Colcctivul -Biroului aprovi­zionare de la >, „Farm ec” Sj\. a - duce un ultim om agia fostului COieg IOAN ŞTEFANIK şi SC a- lătură durerii familiei. (61)

■0 Sintem alături d e - - co legu l nostru ing. director F loren tiu

Şerdean în m area d u rere p r ic i­nuită de m oartea tată lu i’ drag. Sincere condoleanţe fa m ilie i în­doliate. Colegii de Ia L iceu l ia - Austria! „ lln irea “ . (63)

• Anunţăm incetarea fu lgeră ­toare .d in \ la ţă a dr. TEODOR ŞERDEAN. inm orm întarea v a a- vea loc azi,\sîm bătă, 20 aprilie 1991, ora 14 d e la capela nouă Mănăştur. FamUla' 4ndoUalfi. (67)

0 Sintem alături lieNţ a n e şi A niko Iii marea dKrcrie prlrinuită do m oartea tatăluL CoIccIItuI Grădiniţei hr. t. (68) \ 7

0 CU adincă durere anunţ în­cetarea dln viafă in data d e l t a- priite 1991 a soţiei m e le ; M ARIA GUTU în virstă de 37 anL tn- m ormtntarea are loe azi, . sim bă­tă, 20 aprilie 1991, ora II d e Ia capela din Mănăştur. S oţu l TI- tus. şi copilu l Cristian. (75)

, . f Sîntem alfituri d e colegu l nostru Tltus ‘ Guţu In m area du­rere priit ‘ pierderea so fie i. . Co­legii de muncă „T erm orom “ . os)

0 îm părtăşim - durerea fam iliei Ion la pierderea ' tatălui ’ drag.

'Fam .; Buiboacă, ..(87)

0 Slntem . alături d e .' colega noastră, ing. Cornelia M orariu , în m area durere pricinuită de*, m oar­tea tatălui d ra g .. Colegii de Ist Proiectare 'T .C .I. — 'C-P'.' —^S .A . Cluj. (89) ...

• Cu cadincă durere anunţăm incetarea dln viaţă a dragului

■ nostru soţ, tată şi bu n ic DUMITRU ZIMAN, de 70 d e ani. Inmormîntarea va avea Ioc ’ în ziua de 22 aprilie 1991;-ora 13, din capela cimitirului Cordoş. Fami- la îndurerată.. (97)

0 .Sintem alături de . v asile Nceulcea în m a r e a d u r e re p ri­cinuită de moartea soacrei dragi. Colegii A.P.T.M-S.; (1051,1

• Sintem - alături * de-r prietena noastră ing. Slmona N ccu lcea în m area durere..pricinuită d e -p ie r ­derea' mamei d ra g i.-. Fam iliile Cosma şi Rucărea»u. (108)

0 Salariaţii : Filialei T eritoriale Cluj a A pelor Române ,— K.A., sînt alături do colega M argareta ştefanik, j im părtă;îndu-i durerea cauzată dc decesul soţului. (109)

• Pios omagiu- fam iliei îndu­rerate prin dispariţia ce!*.i care a fost IOAN ŞTEFANIK. Colegiul Judeţean: de Arbitrii B o s . (103)

.• Sincere, condoleanţe ş i ad în - ca noastită compasiune : co legei noastre Mihaela M ecleş r pentru pierderea tatălui drag. Clasa a IX -a V 1 — Liceul econ om ic şi diriginta. (6)

© Colegii d c la Societatea Co­m ercială ARGOS sint alături de directorul , Tehnic in g .: Simona N cculcea în momentele de grea încercare pricinuite de * trecerea în nefiinţă a mamei dragi şl Îşi exprim ă compasiunea pentru în­treaga familie; ■ (115)

‘ 0 Cu' inimile zdrobite de dure­re anunţăm mţţartea fulgerătoa­re . la ' 18 . aprilie 1991, a adoratei noastre soţii, mame,- bunici,

soacre, su ror i,J cum nate, nore BOTH IREN de 48 ani. Bunăta­tea şi dragostea ei, chipul blind ne vor rămine veşnic Sn amin­tire.-Inm orm intarea va »avea loe luni, 22 aprilie, ora 13 dln ca- pela *1 a cim itirului' Mănăştur. S oţu l. A rpi şi copiii cu familiile. ' ( ! « ) ' . .• Se îm plinesc şase săptămîni de

’ laicrinii şi durere de la decesul iu­bitei noastre' soţii,1- mame, soacre şibunici NASTASIA' CHiş. Comemora­rea duminică, 21 aprilie,' Turda. Fa* m iiia., (20) -• - :

I Cti inim a zdrobită d e durere »• nunţ încetarea din viaţă a scumpei m ele m ame ELEKES M ARIA, năs­cută CHEUL PANCI, In virstă de 71 de ani. .. Inm ormintarea . va avea loo azl^ sîmbătă, 20 aprilie 1991, ora l t dln capela , m are a cim itiru lui Cen­tral. Familia îndoliată. \ (99)

COLEGIUL DE REDACŢIE: Ilio Călîan (redactor şef). Dan Rebreanu (redactor şef adjunct). Vaier Chiorcanu (redactor şei adjuncta TrMan Dara (secrctar general do redacţlc), ton Ros, Marla Sângcorzan, Radu Vida.

REDAOŢIAi Cla], rtr da poca or I I ®TEtiEir®AWEi|-J0-32 (redactor gef)i I-T9-07 (redactor iei adjunct sl secretariatul da redacţUlt I-Î4-1* (secţia culturalSlt I^3-67 (secţia oroblem* codai- economice» l-»4-0O (secţia oroblemt MtfitenestDi I-T3-I4 (administraţia darului). Mica *ubll- cltato ta primeşte cllnla. tntra orele 0—16. oamal la administraţia, str. Hapoca nr. l t (la par* terV StisbSta si duminica trichia ....