18
Laura – Diana CIZER
TOPONIMIA JUDEŢULUI TULCEA.
CONSIDERAŢII SINCRONICE ŞI DIACRONICE
Iaşi, 2012
LAURA – DIANA CIZER TOPONIMIA JUDEŢULUI TULCEA. CONSIDERAŢII SINCRONICE ŞI DIACRONICE Editura Lumen Iaşi, Ţepeş Vodă, nr. 2 Editura Lumen este recunoscută ca editură academică şi ştiinţifică de către CNCS în domeniile umaniste, categoria B Istorie şi Studii Culturale. În urma evaluării CNCS un număr doar de 30 de edituri au fost acceptate în categoria A sau B pentru cel puțin un domeniu al științelor umaniste. [email protected] [email protected] [email protected] www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com Consilier Editorial: Dr. Antonio SANDU Redactor: Simona UŞURELU Copertă: Cristian UŞURELU Colecţia: Studii culturale Reproducerea oricărei părţi din prezentul volum, prin fotocopiere, scanare, multiplicare neautorizată indiferent de mediul de transmitere este interzisă.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CIZER, LAURA-DIANA Toponimia judeţului Tulcea : consideraţii sincronice şi diacronice / Laura-Diana Cizer. - Iaşi : Lumen, 2012 ISBN 978-973-166-309-8 811.135.1'373.21:913(498-35 Tulcea)
Laura – Diana CIZER
TOPONIMIA JUDEŢULUI TULCEA.
CONSIDERAŢII SINCRONICE ŞI DIACRONICE
Iaşi, 2012
Pagină lăsatăgoală intenţionat
Dedicaţie:
Dedic această carte familiei mele, părinţilor mei care mi-au dăruit această viaţă, şansa de a-mi învăţa lecţiile, urma
ambiţiile şi realiza visele, în special mamei mele, Elena – fiică a acestor meleaguri şi memoriei bunicii mele.
Extras din volumul: Cizer, L. D. (2012).Toponimia judeţului Tulcea. Consideraţii sincronice şi diacronice.
Iaşi, România: Lumen.
Extras din volumul: Cizer, L. D. (2012).Toponimia judeţului Tulcea. Consideraţii sincronice şi diacronice.
Iaşi, România: Lumen.
Pagină lăsatăgoală intenţionat
Mulţumiri
Doresc să adresez mulţumiri:
Familiei Gîrleanu – Alina şi Daniel – pentru încrederea acordată şi toată susţinerea necesară pentru publicarea acestei
cărţi.
Lui Eugen M. pentru răbdarea, înţelegerea şi încurajările care mi-au alimentat motivaţia de a finaliza acest prim proiect al
meu.
Special thanks to Camelia Boarcăş and Terrence who took the time and assisted me in proofreading my abstract.
Un grand merci à Ludivine Fetzer et Iulia Mihai pour les
corrections apportées à l’ouvrage.
Extras din volumul: Cizer, L. D. (2012).Toponimia judeţului Tulcea. Consideraţii sincronice şi diacronice.
Iaşi, România: Lumen.
Extras din volumul: Cizer, L. D. (2012).Toponimia judeţului Tulcea. Consideraţii sincronice şi diacronice.
Iaşi, România: Lumen.
Pagină lăsatăgoală intenţionat
CUPRINS
CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE..........................11 Lista abrevierilor ...........................................................19 CAPITOLUL I PREMISE TEORETICE ÎN STUDIUL TOPONIMIEI..............................................................23
1.1 Cercetările de până acum referitoare la toponimia românească ............................................................................. 23 1.2 Dobrogea în studii de toponimie românească ............ 33
CAPITOLUL II TOPONIMIE TULCEANĂ SINCRONICĂ...............47
2.1 Nume topice simple (româneşti şi străine).................. 48 2.1.1 Toponime simple româneşti .............................................. 48 2.1.2 Toponime simple străine .................................................. 61 2.2 Nume topice compuse (româneşti şi străine) ............. 65 2.2.1 Nume topice compuse româneşti ....................................... 66 2.2.2 Toponime compuse străine................................................ 87 2.3 Procedee şi mijloace de formare a toponimelor........ 105 2.3.1 Nume topice formate cu ajutorul sufixelor ....................... 106 2.3.2 Nume topice formate cu ajutorul prefixelor ...................... 117 2.4 Nume de persoane în numele topice .......................... 117 2.4.1 Nume laice de persoane în toponime ................................ 119 2.4.2 Nume religioase de persoane în toponime ......................... 127 2.5 Nume româneşti de persoane în.................................. 135 toponime ............................................................................... 135 2.6 Nume străine de persoane în toponime ..................... 138
9
Extras din volumul: Cizer, L. D. (2012).Toponimia judeţului Tulcea. Consideraţii sincronice şi diacronice.
Iaşi, România: Lumen.
Laura – Diana CIZER
CAPITOLUL III TOPONIMIE TULCEANĂ DIACRONICĂ .............149
3.1 Nume toponimice dispărute......................................... 150 3.2 Nume toponimice schimbate....................................... 159 3.3 Consideraţii etimologice ............................................... 167
CAPITOLUL IV CONCLUZII ...............................................................239 BIBLIOGRAFIA..........................................................247 INDICE TOPONIMIC...............................................265 LOCALITĂŢILE JUDEŢULUI TULCEA ................271 ABSTRACT SYNCHRONIC AND DIACHRONIC PERSPECTIVES ON THE TOPONYMY OF TULCEA COUNTY....................................................275 RÉSUMÉ LA TOPONYMIE DU DÉPARTEMENT DE TULCEA.CONSIDÉRATIONS SYNCHRONIQUES ET DIACHRONIQUES. ........285 HARTA ORAŞELOR ŞI COMUNELOR DIN JUDEŢUL TULCEA...................................................295
10
Extras din volumul: Cizer, L. D. (2012).Toponimia judeţului Tulcea. Consideraţii sincronice şi diacronice.
Iaşi, România: Lumen.
CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE
Dobrogea este, poate, una dintre cele mai interesante zone ale ţării noastre şi ale spaţiului dacic prin varietatea pe care o înfăţişează, prin succesiunea evenimentelor cu totul deosebite care s-au petrecut aici: de la cetăţile greceşti, prima întemeiată în veacul VII î.Hr., la stăpânirea romană încă din secolul I î.Hr., apoi la Imperiul bizantin şi Ţaratul bulgar, de care depinde o vreme, de la Dobrotici (Evul Mediu) la Mircea cel Bătrân şi apoi la Imperiul otoman pentru ca, în 1878, să devină una din provinciile României.
Ca aşezare geografică între Dunăre şi Marea Neagră, Dobrogea se constituie ca parte integrantă şi unitară a vetrei carpato-dunăreano-pontice, în care istoria a pulsat din timpuri multimilenare. Această regiune a oferit omului, dintotdeauna, bogate şi variate resurse de trai, devenite remarcabile elemente de atracţie pentru aşezarea durabilă în aceste locuri a comunităţilor umane. Nu este, aşadar, de mirare de ce aici, în enigmatica şi ospitaliera Dobroge, s-au aşezat, de-a lungul secolelor, populaţii felurite, alcătuind astfel un mozaic etnocultural complex, fapt relevat de Barbu Şt. Delavrancea, care se referea la Dobrogea, numind-o „ţara curioasă, cu cele 12 ori 14 naţionalităţi ale sale. Totuşi tătarul nu se ceartă cu mocanul, nici acesta cu lipoveanul, neamţul nu se supără pe turc, iar părintele catolic este prieten la cataramă cu hogea turc.”
11
Extras din volumul: Cizer, L. D. (2012).Toponimia judeţului Tulcea. Consideraţii sincronice şi diacronice.
Iaşi, România: Lumen.
Laura – Diana CIZER
Judeţul Tulcea – parte integrantă a Dobrogei, alături de judeţul Constanţa – se încadrează perfect în aceste înlesniri de mediu, existând mărturii incontestabile care confirmă existenţa omului în acest spaţiu încă din paleolitic.
Această realitate înconjurătoare l-a impresionat pe om încă de la începuturi, fapt ce a condus la nevoia de a o numi, a o individualiza prin nume proprii. A da un nume unui obiect, unei persoane sau unui loc înseamnă a-i confirma existenţa.
Înseamnă, totodată, a insufla o viaţă nouă unui cuvânt care devine nume, înseamnă deci a-i recunoaşte personalitatea. A crea, a utiliza şi a consemna un nume de loc înseamnă a-l transforma într-un mijloc de comunicare şi a-i oferi un spaţiu privilegiat în conştiinţa şi memoria colective.
A numi mediul înconjurător care ne aparţine este o sarcină vastă şi nobilă căreia i se consacrează o ştiinţă aparte, toponimia, o ştiinţă care are propria ei terminologie şi metode specifice, precum şi principii de gestionare proprii.
Într-adevăr, numele de locuri, ca unelte de comunicare, trebuie să fie supuse anumitor norme pentru asigurarea corectă a funcţiei lor primare, aceea de a localiza şi orienta.
Trebuie adăugat faptul că toponimele se evidenţiază şi printr-o funcţie complementară, dar esenţială, aceea de a consemna informaţii de o mare bogăţie asupra locurilor pe care le desemnează, societăţii care le-a creat, evenimentele care le-au prezidat naşterea, răspândirea, evoluţia. Toponimia este limbajul teritoriului. Ea furnizează, prin vocabularul său, informaţia transmisă
12
Extras din volumul: Cizer, L. D. (2012).Toponimia judeţului Tulcea. Consideraţii sincronice şi diacronice.
Iaşi, România: Lumen.
Toponimia Judeţului Tulcea. Consideraţii sincronice şi diacronice
de ţinutul respectiv sub nenumărate faţete, îi povesteşte întreaga istorie, geografie, îi dezvăluie frumuseţile, speranţele şi uneori, temerile. Toponimia se constituie ca un martor al ţinutului în dimensiunile sale spaţiale şi temporale.
De asemenea, efortul de a decripta sensul şi originea numelor de locuri permite constatarea că acestea închid în ele informaţii cu privire la marea varietate de elemente constitutive a personalităţii acestui teritoriu, aşa cum remarca şi acad. I. Iordan: „tot felul de momente din viaţa unei colectivităţi umane: istorice (în sens strict), sociale, economice, politice, psihologice, găsesc ecou, adesea prelungit, uneori permanent şi definitiv, în toponimie”. (Iordan – TR, 2)
Aşa cum ştim, unităţile de bază ale subsistemului toponimic sunt numele de locuri şi numele de localităţi, grupate în clase (oiconime, hidronime, oronime) şi subclase. Relaţiile dintre ele se manifestă la mai multe niveluri: lexical, derivaţional, semantic şi morfologic.
Abordarea toponimiei judeţului Tulcea sub forma unui studiu lexical-semantic, derivaţional şi etimologic, s-a aflat extrem de puţin timp în atenţia cercetătorilor. În consecinţă, diversele probleme şi aspecte legate de această temă nu şi-au găsit soluţionare deplină în studiile precedente, de-altfel deloc numeroase. În cadrul literaturii de specialitate, acestea se reduc la analize şi interpretări de fapte şi fenomene de ordin general, tratate izolat.
Un studiu al toponimiei tulcene, de profunzime şi în tot complexul de probleme, nu s-a realizat până în prezent. Au fost cercetate, mai mult sau mai puţin cuprinzător, doar unele categorii de nume topice, fiind abordate în fond chestiuni de detaliu şi de importanţă
13
Extras din volumul: Cizer, L. D. (2012).Toponimia judeţului Tulcea. Consideraţii sincronice şi diacronice.
Iaşi, România: Lumen.
Laura – Diana CIZER
locală. De asemenea, este de semnalat inexistenţa unei lucrări care să releve straturile toponimice care s-au succedat pe teritoriul judeţului Tulcea, aspect important, căci „studiul toponimiei trebuie să stea la baza istoriei aşezărilor omeneşti de pe întinsul unui teritoriu oarecare. Îndeosebi pentru acele teritorii pe care s-au perindat şi s-au amestecat, în cursul veacurilor, mai multe popoare vorbind limbi diferite, toponimia ne dă informaţii preţioase asupra modului şi asupra ordinii de succesiune în care s-au aşezat acele popoare pe teritoriul respectiv” (Frăţilă – Lexicologie, 103)
În acest context, lucrarea de faţă îşi propune o cercetare lingvistică a toponimiei existente în limitele judeţului Tulcea, în a cărui suprafaţă de 8499 kmp (3,5% din suprafaţa ţării) sunt cuprinse 51 de localităţi, din care: MUNICIPIUL TULCEA (care este şi reşedinţa de judeţ), 4 oraşe: BABADAG, ISACCEA, MĂCIN, SULINA şi 46 de comune. (v. Lista localităţilor din judeţul Tulcea)
Obiectivul major al acestei lucrări este, de fapt, un studiu lexical-semantic şi derivaţional, dar şi istorico-etimologic al toponimiei tulcene. Vor fi examinate categorii de nume topice precum macrotoponimele (nume de fluvii, râuri, localităţi), dar şi microtoponimele (nume de pâraie, văi, vâlcele, dealuri, movile, piscuri, terenuri agricole, etc).
Ca principii de abordare a problemelor de toponimie, menţionăm criteriul sincronic (static, pe orizontală în timp), dar şi diacronic (istoric, pe verticală în timp).
Cele două principii sunt inseparabile, întrucât toponimia sincronică descrie situaţia la un moment dat, mai precis în etapa actuală de existenţă şi funcţionare a numelor topice, în timp ce toponimia diacronică
14
Extras din volumul: Cizer, L. D. (2012).Toponimia judeţului Tulcea. Consideraţii sincronice şi diacronice.
Iaşi, România: Lumen.
Toponimia Judeţului Tulcea. Consideraţii sincronice şi diacronice
examinează faptele şi fenomenele în evoluţie, în dezvoltare continuă, în proces de modificare, de trecere de la o stare la alta. Astfel, studiul sincronic şi cel diacronic al toponimiei nu se exclud reciproc, ci se completează în mod fericit.
Cu privire la structura lucrării de faţă facem următoarele precizări:
Prima parte (I) sintetizează prima etapă în cercetarea noastră: consultarea studiilor de specialitate. La baza cercetărilor noastre s-au aflat lucrările unor toponimişti / onomasticieni consacraţi, lucrări dedicate toponimiei altor zone şi regiuni istorice, care pot servi ca model de cercetare. Dintre aceste menţionăm cu precădere studiile de toponimie efectuate de Alexandru Graur şi Iorgu Iordan, dar şi cele ale lui Vasile Frăţilă, Rodicăi Sufleţel (Transilvania), Gheorghe Moldovanu, Ioan Pătruţ, Emil Petrovici (Moldova), Ghe. Bolocan, Teodor Oancă, Ion Toma (Oltenia), etc.
Întrucât, în cadrul limbii, toponimia prezintă multe afinităţi de fapte şi fenomene specifice altor domenii sau sfere de cercetare lingvistică precum: dialectologia, etimologia, istoria limbii, etc şi prezintă trăsături comune şi cu alte ramuri ale ştiinţei: istoria, etnologia, geografia, sursele noastre documentare sunt şi ele de natură foarte diversă: istorice, geografice, statistice, social-economice şi administrativ-teritoriale, etc.
15
Extras din volumul: Cizer, L. D. (2012).Toponimia judeţului Tulcea. Consideraţii sincronice şi diacronice.
Iaşi, România: Lumen.
Continuarea acestui volum o puteţi lectura achiziţionând volumul de pe
sau din librăriile noastre partenere.
www.edituralumen.rowww.lumenpublishing.com
