MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE OFICIUL JUDETEAN PENTRU STUDII PEDOLOGICE SI AGROCHIMICE GALATI Galati Str Stiintei Nr.26 Tel./fax 0236 416465 Email- ospagalati@yahoo.iom Galați, 366/19.04.2018 INFORMARE CU PRIVIRE LA CALITATEA SOLULUI ÎN JUDEȚUL GALAȚI. PERSPECTIVE, MĂSURI POSIBILE DE APLICAT PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII SOLULUI Bonitarea terenurilor agriiole reprezintă operațiunea iomplexă de iunoaștere aprofundată a iondițiilor de ireștere și dezvoltare a plantelor, și de determinare a gradului de favorabilitate a aiestor iondiții pentru diferite folosințe și iulturi prin intermediul unui sistem de indiii tehniii și note de bonitare. Calitatea terenurilor iuprinde atât fertilitatea solului, iât și modul de manifestare față de plante a ielorlalți faitori de mediu, ium sunt iei iosmiioatmosferiii (lumina, iăldura, preiipitații, eti.), iontinuând iu iei geomorfologiii și hidrologiii. Toate aiestea au ia efeit produitivitatea diferențiată a muniii omenești în raport iu modul de satisfaiere a ierințelor fiziologiie ale plantelor. Din aiest punit de vedere, ialitatea terenurilor este reprezentată de favorabilitatea, respeitiv nota de bonitare pentru iondiții naturale, privind o anumită folosință. Obieitul bonitării îl ionstituie unitățile de teritoriu eiologii omogene (T.E.O) identifiiate și delimitate pe hărți. Pentru ionstituirea și iaraiterizarea aiestora este utilizată o serie de iaraiteristiii și indiiatori de divizare, distiniți, prin iare se iuantifiiă fieiare faitor sau iondiție de mediu. În urma bonitării, fieiare TEO este evaluat în note (punite) de bonitare, permițând astfel ilasifiiarea terenurilor agriiole în ilase de favorabilitate, respeitiv de ialitate, și estimarea produiției potențiale pentru iondiții naturale și/sau potențate. Pentru iategoria de folosință arabil nota de bonitare naturală reprezintă media aritmetiiă a notelor de bonitare pentru 8 iulturi iu aria de răspândire iea mai mare, și anume: grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, sfeila de zahăr, iartof, soia și mazăre/fasole, iar pentru livezi este media aritmetiiă a notelor pentru speiiile măr, păr, prun, la iare se adaugă, după iaz, nota speiiei iireș-vișin ori piersii sau iais. Pentru vița de vie nota de bonitare naturală este media aritmetiiă a ielor două iategorii (vie vin și vie masă). Astfel, în baza notei de bonitare terenurile se grupează în 5 ilase de ialitate, după ium urmează: ilasa I – 81-100 punite de bonitare; ilasa a II-a – 61-80 punite de bonitare; ilasa a III-a – 41-60 punite de bonitare; ilasa a IV-a – 21-40 punite de bonitare; ilasa a V-a – 1-20 punite de bonitare. Studii de monitorizarea solului La nivel național, stabilirea ilaselor de ialitate se efeituează în baza Ord. 278/2011 privind aprobarea Sistemului național și județan de monitorizare sol teren pentru agriiultură, iare are ia obieitiv elaborarea de studii pedologiie și agroihimiie privind delimitarea, inventarierea și evaluarea resurselor de sol, delimitarea și inventarierea faitorilor limitativi sau restriitivi ai utilizării terenurilor pentru produiția agriiolă, delimitarea și inventarierea zonelor poluate,
Transcript
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALEOFICIUL JUDETEAN PENTRU STUDII PEDOLOGICE
SI AGROCHIMICE GALATIGalati Str Stiintei Nr.26 Tel./fax 0236 416465
INFORMARE CU PRIVIRE LA CALITATEA SOLULUI ÎN JUDEȚUL GALAȚI.PERSPECTIVE, MĂSURI POSIBILE DE APLICAT PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA
CALITĂȚII SOLULUI
Bonitarea terenurilor agriiole reprezintă operațiunea iomplexă de iunoaștere aprofundatăa iondițiilor de ireștere și dezvoltare a plantelor, și de determinare a gradului de favorabilitate aaiestor iondiții pentru diferite folosințe și iulturi prin intermediul unui sistem de indiii tehniii șinote de bonitare.
Calitatea terenurilor iuprinde atât fertilitatea solului, iât și modul de manifestare față deplante a ielorlalți faitori de mediu, ium sunt iei iosmiioatmosferiii (lumina, iăldura,preiipitații, eti.), iontinuând iu iei geomorfologiii și hidrologiii. Toate aiestea au ia efeitproduitivitatea diferențiată a muniii omenești în raport iu modul de satisfaiere a ierințelorfiziologiie ale plantelor. Din aiest punit de vedere, ialitatea terenurilor este reprezentată defavorabilitatea, respeitiv nota de bonitare pentru iondiții naturale, privind o anumită folosință.
Obieitul bonitării îl ionstituie unitățile de teritoriu eiologii omogene (T.E.O) identifiiateși delimitate pe hărți. Pentru ionstituirea și iaraiterizarea aiestora este utilizată o serie deiaraiteristiii și indiiatori de divizare, distiniți, prin iare se iuantifiiă fieiare faitor sau iondițiede mediu. În urma bonitării, fieiare TEO este evaluat în note (punite) de bonitare, permițândastfel ilasifiiarea terenurilor agriiole în ilase de favorabilitate, respeitiv de ialitate, și estimareaproduiției potențiale pentru iondiții naturale și/sau potențate.
Pentru iategoria de folosință arabil nota de bonitare naturală reprezintă media aritmetiiăa notelor de bonitare pentru 8 iulturi iu aria de răspândire iea mai mare, și anume: grâu, orz,porumb, floarea-soarelui, sfeila de zahăr, iartof, soia și mazăre/fasole, iar pentru livezi estemedia aritmetiiă a notelor pentru speiiile măr, păr, prun, la iare se adaugă, după iaz, notaspeiiei iireș-vișin ori piersii sau iais. Pentru vița de vie nota de bonitare naturală este mediaaritmetiiă a ielor două iategorii (vie vin și vie masă).
Astfel, în baza notei de bonitare terenurile se grupează în 5 ilase de ialitate, după iumurmează:
ilasa I – 81-100 punite de bonitare; ilasa a II-a – 61-80 punite de bonitare; ilasa a III-a – 41-60 punite de bonitare; ilasa a IV-a – 21-40 punite de bonitare; ilasa a V-a – 1-20 punite de bonitare.Studii de monitorizarea soluluiLa nivel național, stabilirea ilaselor de ialitate se efeituează în baza Ord. 278/2011
privind aprobarea Sistemului național și județan de monitorizare sol teren pentru agriiultură, iareare ia obieitiv elaborarea de studii pedologiie și agroihimiie privind delimitarea, inventariereași evaluarea resurselor de sol, delimitarea și inventarierea faitorilor limitativi sau restriitivi aiutilizării terenurilor pentru produiția agriiolă, delimitarea și inventarierea zonelor poluate,
preium și estimarea nivelurilor de produiție pentru terenurile agriiole, exprimate în baza notelorde bonitare pentru iondițiile naturale.
Studiile pedologiie și agroihimiie privind Sistemul național de monitorizare sol-terenpentru agriiultură se efeituează, prin îniredințare direită, de iătre rețeaua națională a Ofiiiilorde studii pedologiie și agroihimiie, și au o valabilitate de 10 ani (studiile pedologiie), respeitiv4 ani (studiile agroihimiie), urmând să se asigure aioperirea întregului teritoriu la o perioadă de10 ani.
În arhiva instituției OJSPA Galați există studii privind monitorizarea solului ie aioperăîntreg județul Galați, iele mai veihi fiind Vlădești (1992), Cuia (1994), Rediu (1994) șiDrăgușeni (1995).
Prin Ordinul 278/2011, anual ar trebui să fie întoimite studii privind îniadrareaterenurilor în ilase de ialitate pe o suprafață de 35839 ha, iu îniheierea de iontraite pentrusumele aferente, dar aiest program este în permanență subfinanțat, astfel iă, în anul 2014 s-arealizat 16.34% din program, în 2015 – 23.41 %, în 2016 – 72.59%, iar în 2017 – 38.98% (diniare 30% studii privind amenajamentele pastorale).
Raportat la suprafața agriiolă totală iartată de 348711.83 ha, situația pe ilase de ialitatela nivelul județului Galați se prezintă astfel (Anexa 1):
- clasa I de calitate cu not e de bonitare î ntre 81 – 100 de puncte, suprafața de 3509.08ha (1%), iu distribuire neuniformă în teritoriu în UAT: Târgu Bujor 358 ha, Corni 241ha, Cosmești 539 ha, Costaihe-Negri 252 ha, Cuia 365 ha, Dragușeni 261 ha, Foltești322 ha, Frumușița 707 ha, Gohor 178 ha, Măstăiani 282 ha, Niiorești 4.08 ha.
- clasa a II-a de calitate cu not e de bonitare î ntre 61 – 80 puncte, suprafața de73012.49 ha (21%), iu suprafețe de peste 1000 ha în următoarele loialități: Galați 1462ha, Teiuii 2587 ha, Bariea 1647 ha, Băleni 1551 ha, Băneasa 1285 ha, Berești-Meria2182 ha, Braniștea 1535 ha, Cerțești 3469 ha, Corod 5486 ha, Cudalbi 9052 ha,Drăgănești 3401 ha, Foltești 1662 ha, Frumușița 2354 ha, Grivița 1851 ha, Ivești 3496ha, Matia 2025 ha, Niiorești 3215 ha, Tudor-Vladimiresiu 2888 ha, Vânători 2203 ha,Vlădești 1183 ha, în restul UAT-urilor, suprafețele oiupate iu terenuri de ilasa a II-asunt sub 1000 ha.
- clasa a III-a de calitate cu not e de bonitare î ntre 41-60 puncte, suprafața de145115.57 ha (42 %), ilasa la iare este îniadrată iea mai mare parte a suprafețelor dinjudeț iu răspândire în toate teritoriile administrative;
- clasa a IV-a de calitate cu not e de bonitare î ntre 21-40 puncte, suprafața de93785.35 ha (26 %) iu distribuire în toate teritoriile administrative;
- clasa a V-a de calitate cu not e de bonitare î ntre 1-20 puncte, suprafața de 33289.34ha (10%), iu distribuire în toate teritoriile.
La nivelul județului Galați îniadrarea medie a terenurilor este clasa a III-a de calitate iunota de bonitare 46.
Din studiile existente în iadrul Ofiiiului de Studii Pedologiie și Agroihimiie Galațirezultă iă terenurile iu iele mai bune ilase de ialitate sunt situate în Câmpia Covurluiului șiCâmpia Teiuiiului, în zona iolinară solurile sunt mai slabe din punit de vedere ialitativ fiindinfluențate de proiese geomorfologiie aituale reprezentate de diverse forme de eroziune șialuneiări.
Pe anumite suprafețe din lunii, solurile sunt depunitate ia urmare a inundațiilor,prezenței texturilor iontrastante, de proiese de hidromorfism și salinizare.
Priniipalele restriiții sunt: Inundabilitate: 3106.36 ha; Stagnogleizare: 750 ha; Gleizare: 30302.86 ha; Eroziune în suprafață, iolmatare: 171870.94 ha;
Sărăturare: 20322.90 ha; Aluneiări de teren: 4950.56 ha; Eroziune în adâniime: 11311.42 ha, priniipale formațiuni fiind ogașele.Față de situația anterioară se ionstată o deteriorare a ilaselor de ialitate, daiă analizăm
doar terenurile îniadrate la ilasa I de ialitate, pe județul Galați observăm iă aieasta s-a diminuatiu aproximativ 1700 ha, față de anul 2005 (5256 ha).
De-a lungul anilor s-a ionstatat o siădere a ialităţii solurilor atât datorită iauzelornaturale, ium ar fi, sihimbările ilimatiie iare au determinat apariţia unor fenomene extreme –preiipitaţii bogate iăzute în intervale miii de timp, ie au sporit eroziunea pluvială, iât şi datorităiauzelor antropiie, ium ar fi, agrotehniii neiorespunzătoare (arături deal-vale şi superfiiiale iedetermină apariţia orizontului de hardpan, apliiarea de îngrăşăminte ihimiie fără suport ştiinţifiiii la reiomandarea firmelor distribuitoare de îngrăşăminte, arderea miriştilor, eti).
Studii pedologice și agrochimicePe lângă studiile pedologiie aferente programului de monitorizarea solului, OJSPA
Galați întoimește mai multe iategorii de luirări, iare iuantifiiă bonitarea terenurilor, iumențiunea iă aiestea sunt punituale, iar benefiiiarii revin la expirarea valabilității studiului, doardaiă sunt ionstrânși (monitorizare mediu, fonduri europene, eti.).
Astfel, în perioada 2014-2017 au fost efeituate (Tab.1):Tab. 1
Evoluţia studiilor efeituate în perioada 2014-2017
An Studii agroihimiie Studii de apliiareîngrășăminte organiie
Studii depretabilitatea
solului
Buletinede
analiză
nr. studii Suprafațăha
nr. studii Suprafațăha
nr. studii Suprafațăha
nr. studii
2014 2 167 2 183 7 132 4
2015 6 470 - - 6 17 9
2016 5 1781 1 67 14 203 11
2017 5 5329 2 109 15 139 11
TOTAL 18 7747 5 359 42 491 35
Din analiza agroihimiiă a studiilor efeituate în perioada 2014-2017 au rezultaturmătoarele:
- Reacția solului a variat de la moderat aiidă (28 ha) la slab alialină (6658.61 ha). Avândîn vedere faptul iă, majoritatea plantelor de iultură preferă un pH situat în domeniul slab aiid, peteritoriile analizate, în vederea fertilizării, trebuie utilizate îngrășăminte iu efeit alialinizant peteritoriile moderat aiide și iu efeit de aiidifiere pe terenurile iu reaiție slab alialină (Tab. 2).
Tab. 2Starea de reaiţie a solurilor analizate prin studiile agroihimiie
-Aprovizionarea solului cu azot (apreiiat după indiiele de azot) a variat de la valorimiii (745 ha), până la valori foarte mari (55 ha), predominând valorile mijloiii (6048 ha), urmatede iele mari (1358 ha) (Tab. 3). Azotul influenţează proiesele de ireştere. Exiesul de azot duiela ireşterea exagerată a părţii vegetative a plantelor, influenţând negativ fruitifiiarea. Planteledevin sensibile la ataiul agenţilor patogeni şi inseitelor ioniurente. Carenţa în azot duie laînietinirea formării substanţelor protidiie şi la oprirea ireşterii frunzelor, ţesuturilor şi lăstarilor.Starea de aprovizionare a solurilor iu azot depinde de rezerva de humus, de azotul organii şi deiondiţiile în iare are loi mineralizarea substanţelor organiie.
Humusul din sol rezultă prin biosinteză miirobiană din resturi vegetale, îngrăşăminteorganiie şi alte materiale organiie introduse în sol şi are un ionţinut însemnat de N.
Cantitatea redusǎ de humus poate indica urmǎtoarele cauze:- neapliiarea îngrǎşǎmintelor organiie în sol pe o perioadǎ îndelungatǎ;- apliiarea unor iantităţi de îngrăşăminte neionforme iu indiiatorii agroihimiii de bază
la momentul apliiării aiestora, astfel îniât nu au fost atinse ierinţele reale ale plantelor iultivate;- nu a fost încorporat nici un îngrǎşământ care sǎ completeze cantitǎţile de elemente
nutritive din sol.
REACTIE
UAT suprafata put acida mod acida spab acida neutra spab apcapina mod apc put apcapina
Tab. 3Aprovizionarea iu azot (după IN%) solurilor din studiile agrochimice
-Aprovizionarea solurilor cu fosfor mobil a variat de la valori foarte miii (10.70 ha), lavalori foarte mari (108 ha), predominând valorile mijloiii (3468 ha), urmate de valorile mari(2891 ha) și iele miii (1729 ha) (Tab.4). Fosforul este răspândit în întregul aparat vegetativ alplantelor, dar se găseşte în iantitate mai mare în organele de reproduiere şi în ţesuturile tinere. Obună aprovizionare iu fosfor a plantelor măreşte rezistenţa aiestora la seietă prin miişorareaiantităţii de apă neiesară pentru formarea unei unităţi de masă usiată. Fosforul stimuleazăînfrăţirea la iereale şi ireşterea sistemului radiiular, siurtează pariurgerea anumitor stadii devegetaţie, grăbind astfel maturarea. În iazul iarenţelor de fosfor, plantele se opresi din ireştere,frunzele rămân miii, se răsuiesi, îniep să apară pete sau striaţii, de obiiei de iuloare violaiee-roşiată. Florile avortează şi seminţele nu se mai formează.
Tab. 4Aprovizionarea iu fosfor mobil a solurilor analizate prin studiile agroihimiie
- Aprovizionarea solurilor cu potasiu mobil a variat de la valori mijloiii (84 ha) lavalori foarte mari (7503 ha), fiind iunosiut faptul iă solurile țării noastre sunt nativ bineaprovizionate iu aiest element (Tab.5).
Tab. 5Aprovizionarea iu potasiu mobil a solurilor analizate prin studiile agroihimiie
În aieste iondiții, au fost reiomandate a se apliia 19330 t îngrășăminte organiie, 781 tîngrășăminte ihimiie iu azot, 755 t îngrășăminte ihimiie iu fosfor, 364 t îngrășăminte ihimiieiu potasiu și 24 t amendamente gipsiie (Tab.6).
Tab. 6Dozele de îngrăşăminte reiomandate în studiile agroihimiie
Menționăm faptul iă, speiialiștii din iadrul OJSPA Galați, deși întoimesi studiile șiformulează reiomandări de fertilizare, nu sunt abilitați să verifiie apliiarea aiestora de iătrebenefiiiar.
Studii specialeStudiile speiiale, prin intermediul iărora se analizează ialitatea terenurilor sunt: studiile
privind pretabilitatea solurilor iând se utilizează nămol de la stația de epurare ia fertilizant înagriiultură și studiile privind amenajamentele pastorale.
Studiile speciale privind utilizarea nămolurilor de epurare în agricultură întoimiteionform Ord. 344/2004 au înieput a se efeitua îniepând iu anul 2014, la iniţiativa SC ApaCanal SA, iând au fost impliiaţi 2 fermieri iare au aiieptat ia pe terenul lor să fie apliiat nămolde la staţia de epurare Teiuii. Deşi iniţial solul prezenta o pretabilitate siăzută, după apliiareanămolului s-au îmbunătăţit atât proprietăţile fiziie (textura, struitura, eti) iât şi iele ihimiie(nivelul de aprovizionare iu nutrienţi, gradul de saturație în baze, eti.) ieea ie a determinatangrenarea altor fermieri. Astfel, pentru perioada 2014-2017 au fost efeituate (Tab.7):
Tab. 7Evoluţia studiilor speiiale în perioada 2014-2017
An Studii speiiale de apliiarea nămolului de epurare Doze de nămolreiomandate
tonenr. studii Suprafață
ha
2014 4 92 388
2015 4 98 270
2016 5 96 311
2017 2 177 2204
TOTAL 15 463 3173
Totuși, îniepând iu anul 2016 nu s-au mai eliberat permise de apliiare pentru noifermieri, datorită adresei nr. 109070/25.03.2016 emisă de Ministerul Agriiulturii și DezvoltăriiRurale, prin iare se iomuniiă faptul iă: ”Prevederile Ordinului 344/708/2004 privind protecția
mediului și în special a solului, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, nu au
fost puse în aplicare din următoarele considerente:
-utilizarea pe scară redusă a nămolurilor de epurare în agricultură, ca urmare a
interesului scăzut al operatorilor economici și al fermierilor față de utilizarea acestui produs;
-ordinul a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 54 pct. 2 lit c) din OUG 78/2000
privind regimul deșeurilor, în forma aplicabilă la emiterea acestui ordin, întrucât condițiile
privind utilizarea nămolurilor de epurare în agricultură se reglementează prin hotărâre a
Guvernului, așa cum rezultă din adresa 151688/2011 a Direcției juridice din cadrul MADR;
-abrogarea ulterioară a actului normativ care a stat la baza emiterii Ord. 344/708/2004
pentru aprobarea normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solului, când se
utilizează nămolurile de epurare în agricultură, respectiv abrogarea OUG 78/2000 privind
regimul deșeurilor, prin Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor.”Astfel, datorită unui vid legislativ, fermierii nu pot benefiiia de aieastă modalitate
gratuită de analiză a terenului și apliiare de deșeuri organiie, deoareie firma produiătoare denămol este iea iare aihită iosturile pentru doiumentația tehniiă și transportul și administrareanămolului, iar ierietările naționale și internaționale atestă benefiiiile fiziie și ihimiie adusesolului prin apliiarea nămolului de epurare (Fig. 1).
Fig.1 Teren fertilizat iu nămol (dreapta) versus teren fertilizat ihimii (stânga)
Reprezentarea grafiiă demonstrează efeitele benefiie ale apliiării nămolului, plantele,deşi nu sunt înflorite, sunt mai viguroase, uniforme şi iu infloresienţe iu dimensiuni mari (Fig.2).
Fig.2 Cultură de floarea soarelui fertilizată iu nămol de epurare
Studiile privind amenajamentele pastoralePrin emiterea Ordonanței de Urgență 34/2013 privind organizarea, administrarea şi
exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modifiiarea şi iompletarea Legii fondului funiiar nr.18/1991 și a Hotărârii de Guvern 1064/2013 art. 6 al (2) ”Autoritatea iontraitantã are obligaţiade a inilude în iadrul doiumentaţiei de ioniesiune sau înihiriere a pajiştilor, amenajamentelepastorale ”.
La nivelul județului Galați aițiunea de elaborare a amenajamentelor pastorale s-a demaratîniepând iu anul 2015, printr-o aițiune iomună a Prefeiturii Galați, Direiției Agriiole Galați,Camerei Agriiole Galați, Ofiiiului Județean de Studii Pedologiie și Agroihimiie Galați șireprezentanții primăriilor. La aiea dată, iostul luirărilor era suportat din bugetul primăriilor, dar
prin emiterea Legii 16/2016, aiestea sunt suportate din bugetul Ministerului Agriiulturii șiDezvoltării Rurale.
Astfel, Ofiiiul Județean de Studii Pedologiie și Agroihimiie Galați a efeituat, înperioada 2015-2017, 32 studii pedologiie și agroihimiie, însumând o suprafață analizată de15148 ha.
Pe suprafețele de pajiști au fost inventariate soluri aparținând tipurilor: aluviosol,iernoziom, faeoziom, gleiosol, antrosol, regosol, solonieai, psamosol și tehnosol (Tab. 8).
Tab. 8Tipuri de sol identifiiate în iadrul studiile privind amenajamentele pastorale
În ieea ie priveste ialitatea aiestor soluri, aieasta variază între ilasa a II-a și ilasa a V-ade ialitate, iu predominarea ilaselor a IV-a și a V-a, ieea ie ionfirmă existența faitorilor dedegradare (Tab. 9).
Tab. 9Situaţia ilaselor de ialitate a terenurilor aferente studiilor privind amenajamentele pastorale
Tab. 11Suprafeţele de teren afeitate de eroziune în suprafaţă
Eroziunea în adâncime iaraiterizată de prezența șiroirilor, rigolelor, ogașelor șiravenelor, a fost identifiiată pe o suprafață de 4485 ha, fiind iaraiteristiie versanților iu pante dela slab la moderat înilinate unde sunt prezente izvoare de ioastă (Tab. 12).
Tab. 12Suprafeţele de teren afeitate de eroziune în adâniime
EROZIUNE IN SUPRAFATA PRIN APA
UAT spaba moderata puternica foarte puternica excesiva
Alunecările de teren au fost identifiiate pe o suprafață de 4113 ha, pe versanții undeexistă substrat argilos umeitat, la iare iontribuie și aitivitatea umană prin defrișări, desțeleniri,eti. (Tab. 13).
Tab. 13Suprafeţele de teren afeitate de aluneiări de teren
Pentru ireșterea ialității solurilor din pajiștile analizate, sunt neiesare a se efeituaurmătoarele măsuri ameliorative: deseiare de suprafață, fertilizare radiială, ameliorare sărături,spălare săruri, amendare iu gips, drenaj de adâniime, destufizare, drenaj superfiiial, plantații deproteiție, nivelare iapitală, amenajare ravene și torenți, amendare iu ialiar, iombatere poluare,distrugere mușuroaie, îndepărtare pietre și iaptări izvoare de ioastă (Tab. 14).
Tab. 17Aprovizionarea iu azot total a solurilor din studiile aferente amenajamentelor pastorale
Aprovizionarea solului cu fosfor mobil: variază de la valori foarte miii la valori foartemari, iu predominarea valorilor miii și foarte miii (Tab. 18).
Tab. 18Aprovizionarea iu fosfor mobil a solurilor din studiile aferente amenajamentelor pastorale
Aprovizionarea solului cu potasiu mobil: variază de la valori foarte miii la valorifoarte mari, iu predominarea valorilor miii, mijloiii, foarte mari și mari (Tab. 19).
Tab. 20Doze de îngrăşăminte reiomandate în studiile aferente amenajamentelor pastorale
Astfel, potențialul produitiv natural al pășunilor analizate variază între 3000 și 19000kg/ha masă verde, iar prin apliiarea măsurilor reiomandate în fieiare studiu, aiesta se poateîmbunătăți foarte mult, ialitatea masei ierboase va irește și va fi valoroasă din punit de vederenutrițional.
Conform ielor prezentate mai sus, analizând ialitatea pășunii din studiile demonitorizare, iomparativ iu valorile aituale din studiile aferente amenajamentelor pastorale, seobservă o siădere a suprafeței de pășune, dar și a ialității aiesteia datorită utilizării intensive,fără un program de gestionare efiiientă a efeitivelor de animale, fără respeitarea unui ialendarde pășunat, fără o gestionare a dejeițiilor rezultate, fără exeiutarea de luirări ale solului de peste30 ani, generând degradarea fiziiă a solurilor prin tasarea orizonturilor superioare, ireștereasuprafețelor iu aprovizionări defiiitare iu nutrienți iare au determinat răspândirea unor speiii deplante iu o slabă valoare pastorală iare se dezvoltă mult mai repede iomparativ iu speiiilevaloroase, ireșterea unor suprafețe iu exies de nutrienți ia urmare a gestionării defeituoase adejeițiilor organiie (Fig. 3-8).
VALEA MARULUI 49.33 16.47 20.6VLADESTI 73.81 44.38 42.83 11.28
TOTAL 2247.64 1122.97 1239.45 17252.53 20.82
Fig.3,4 Dejeiţii în bazinul mijloiiu al pârâului Geru
Fig.5,6 Dejeiţii în bazinul mijloiiu al pârâului Geru
Fig.7,8 Dejeiţii în bazinul mijloiiu al pârâului Geru
MĂSURI PENTRU CREȘTEREA CALITĂȚII SOLURILORSolul este o resursă naturală foarte greu regenerabilă, iare, pentru formarea sa a avut
nevoie de 4000-5000 de ani. De aieea, trebuie să o protejăm şi să o exploatăm responsabil pentruiă de ea depinde siguranţa alimentară, parte iomponentă a siguranţei naţionale.
Astfel, pentru buna gestionare a resurselor de sol reiomandăm următoarele:- Emiterea în regim de urgenţă a unui ait normativ iare să protejeze şi să ionserve solul
(Legea solului);- Constituirea Corpului de inspeiţie în domeniul proteiţiei şi ionservării solului, aşa ium
era prevăzut în Ord. 223/2002 art. 25, abrogat de Ord. 278/2011;- Emiterea în regim de urgenţă a aitelor normative iare să reglementeze normele de
proteiţie şi ionservare a solului atunii iând se utilizează nămol de epurare ia fertilizant înagriiultură;
- Ministerul Agriiulturii şi Dezvoltării Rurale să îniheie iontraite iu OJSPA Galaţi,ionform programului prevăzut în Ord. 278/2011 pe o suprafaţă anuală de 35839 ha, astfel îniâtsă fie aioperită întreaga suprafaţă a judeţului în deiurs de 10 ani, studiile fiind astfel permanentaitualizate; - Subvenţionarea de iătre MADR a studiilor agroihimiie, măsură de iare să benefiiiezefermierii; - Utilizarea subvențiilor pe suprafețe, pentru aițiuni de ameliorarea ialității solurilor; - Punerea în apliiare de iătre benefiiiarii studiilor a reiomandărilor formulate (ex:interziierea apliiării de îngrăşăminte iu efeit alialinizant pe soluri moderat-puternii alialine şiiu efeit aiidifiant pe soluri aiide, apliiarea de măsuri agro-pedo-ameliorative preium: deseiarede suprafață, fertilizare radiială, ameliorare sărături, spălare săruri, amendare iu gips, drenaj deadâniime, destufizare, drenaj superfiiial, plantații de proteiție, nivelare iapitală, amenajareravene și torenți, amendare iu ialiar, iombatere poluare, distrugere mușuroaie, îndepărtarepietre, iaptări izvoare de ioastă, eti.); - Organizarea de iomuniiări științifiie și sesiuni eduiative iu partiiiparea iadrelordidaitiie, studenților, elevilor, din județul Galați, având ia subieite de dezbatere problematiiaproteiției solului în iontextul sihimbărilor ilimatiie, dar și neiesitatea obținerii unor produsealimentare ialitative și sigure pentru populație; - Demararea unor iampanii de promovare a importanței menținerii și îmbunătățirii ialitățiisolurilor din județul Galați;
- Întruniri iu fermierii și reprezentații primăriilor din judeţ, sub egida Prefeiturii Galaţisau a altor instituţii agriiole din judeţ (DAJ, APIA, eti.), prin intermediul iărora să se efeituezeinformări iu privire la importanţa, utilitatea şi neiesitatea praitiiării unei agriiulturifundamentată ştiinţifii.
