Microsoft Excel 7 - novista.files.wordpress.com Excel 2007 este un program specializat pe lucru...

Excel 2007 – Modul A– Pagina 1

MICROSOFT EXCEL 2007

1. GENERALITĂŢI Microsoft Excel 2007 este un program specializat pe lucru tabelar care ne permite

stocarea şi prelucrarea datelor sub formă de tabele.

Cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Excel vom putea realiza diferite operaţii, de

exemplu:

realizarea de calcule numeroase şi complexe utilizând formule;

folosirea unui spaţiu de lucru imens, care poate fi formatat sau protejat;

portabilitatea informaţiilor din diferite foi de calcul (schimbul de informaţii

cu alte aplicaţii);

posibilitatea reprezentării grafice a datelor numerice, sub forme de diagrame;

facilităţi de explorare şi interogare a bazelor de date.

1.1. Lansarea în execuţie a aplicaţiei Excel

dublu-clic pe pictograma Word 2007 (dacă există);

Start All Programs Microsoft Office Micro-

soft Office Excel 2007.

dublu-clic sau Enter pe pictograma unui fişier Excel (dacă documentul este

vizibil într-o fereastră gen Computer).

2. COMPONENTELE FERESTREI EXCEL 2007 Ecranul conţine următoarele elemente:

Butonul Office – conţine opţiuni privind operaţiile uzuale (creare,

deschidere, salvare cu acelaşi/alt nume, imprimare, închidere, stabiliri opțiuni

etc.)

Bara Acces rapid – asigură comenzi de acces rapid la

comenzi pentru salvarea unui document, anularea şi reexecutarea unei co-

menzi1

bara de meniu –

conţi-

ne, grupate în meniuri, comenzile Excel; acestea vor determina afişarea unei

bare de instrumente ce include opţiunile aferente, grupate în file (Exem-

plu: meniul Inserare afişează o bară cu butoane pentru inserarea unui

tabel, unei imagini/miniaturi, unui antet, subsol, simbol etc.)

bara de instrumente (panglică) – utilizată pentru accesul rapid la principale-

le comenzi Excel 2007.2

Pentru fiecare opţiune din bara de meniu se afişează altă bară de instru-

1 Putem adăuga/elimina butoane din această bară de instrumente (v. mai jos). 2 Dacă bara de instrumente nu e afişată, deschidem lista ascunsă Particularizare bară de

instrumente din bara Acces rapid şi dezactivăm comutatorul Minimizare panglică.


mente. Unele butoane au, alături sau dedesubt, un buton care indică fap-

tul că, la activare cu mouse-ul, se vor dezvolta într-un submeniu; alte butoane

au, în colţul din dreapta jos (exemplu: Font) un buton care, la activare,

determină afişarea unui dialog pentru opţiuni (dialogul este similar celui afi-

şat prin meniu la versiunile Excel precedente).

Dacă dorim să lucrăm doar cu tastatura, putem folosi tasta F10 pentru a

afişa literele indicatoare din cadrul benzii. Aceasta va afişa, în dreptul fiecă-

rei opţiuni din meniu, litera care poate fi folosită pentru activare (K pentru

Pornire, Y pentru Inserare etc.). La activarea unei opţiuni din meniu,

în bara de instrumente aferentă se vor afişa litera/literele corespunzătoare fie-

cărui buton în parte (de exemplu, pentru a activa opţiunea Margini din me-

niul Aspect pagină vom tasta F10, P, G).

Anularea afişării literelor indicatoare se face cu tasta Esc.

fereastra aplicaţiei – fereastra în care se execută Excel-ul; titlul ei constă

din numele documentului curent și stilul de deschidere/salvare al lui (docu-

ment compatibil cu versiunile mai vechi, document Excel 2007 etc. – vezi

mai jos).

butonul de Help – afişează o fereastră separată în care oferă ajutor pen-

tru diverse operaţii din Excel 2007 (v. mai jos)

bara de stare –

situată în partea inferioară a ferestrei, afişează informaţii despre fişierul Excel

curent: starea cursorului, înregistrarea de macrocomenzi, câteva butoane referi-

toare la modul de afişare, procentul de afişare. Butoanele din bara de stare se ac-

tivează/dezactivează cu un clic dreapta pe bara de stare.

barele de defilare, orizontală şi verticală – sunt folosite la deplasarea rapidă

în document şi la afişarea poziţiei curente în acesta.3

Observaţie

Plasarea cursorului pe un anumit buton din bara de instrumente determi-

nă afişarea unor informaţii indicând operaţia declanşată la acţionarea sa.

2.1. Organizarea fişierelor create de Excel

Un fişier creat de Excel se numeşte registru de

calcul şi are extensia implicită .XLSX.

Fiecare registru de calcul cuprinde iniţial 3 foi

de calcul, pentru care există etichetele Foa-

ie1...Foaie3 în partea inferioară a ferestrei

Fiecare foaie de calcul este organizată în coloa-

ne şi rânduri care se intersectează formând casete

numite celule, în care se introduc datele.

La rândul ei, fiecare foaie de calcul conţine un

cadru folosit pentru etichetarea liniilor şi coloane-

lor:

3 Dacă barele de defilare nu sunt afişate, folosim butonul Office Opțiuni Excel ca-

tegoria Complex zona Afişare opţiuni pentru acest registru de lucru

comutatoarele Afişare bară de defilare verticală/orizontală.


Coloanele sunt notate cu literele alfabetului – fiecare foaie de calcul are, ini-

ţial, 16384 de coloane, numite A-Z, AA-AZ,... ZA...ZZ, AAA-AAZ,

...XFA-XFD, numele lor fiind afişate în partea superioară a ferestrei;

Rândurile sunt numerotate 1... 1.048.576.

Fiecare coloană are, iniţial, o lăţime de 2,5 cm iar liniile o înălţime de 0,6 cm (da-

că ar fi să listăm o asemenea foaie de calcul pe hârtie, lăţimea ei ar fi de cca. 469 m

iar lungimea totală de 7296 m).

Poziţia curentă în foaie este indicată:

printr-un chenar îngroşat, numit indicator de celulă;

prin litera şi numărul desemnând coloana respectiv linia curentă (apar în

stânga barei de formule).

3. GESTIONAREA REGISTRELOR DE CALCUL

3.1. Crearea unui registru

La lansarea în execuţie, Excel 2007 deschide, automat, un document nou cu nume-

le implicit Registru1.

Pentru a crea un registru în orice alt moment al sesiunii Excel 2007, vom folosi bu-

tonul Office Nou Registru de lucru necompletat buto-

nul Creare.

Noul registru de calcul va primi, automat, numele Registru2, Regis-

tru3..., urmând ca la prima salvare acesta să fie înlocuit cu cel dat de utilizator.

3.2. Salvarea unui registru nou

Modificările efectuate asupra registrului

devin efective doar în momentul salvării

acestuia pe disc. Salvarea registrului nou se

face cu butonul Office Salvare

sau prin butonul Salvare din bara

Acces rapid.

Se va afişa un dialog în care:

1. La Nume fişier tastăm numele

dorit pentru registru (fără extensia

.XLSX, deoarece Excel o va pune

automat).

2. La Salvare cu tipul alegem

formatul de salvare pentru registru

(implicit, Registru de lucru

Excel).4

3. În lista ascunsă Salvare în

alegem discul pe care vrem să salvăm

4 Fișierele document create, în mod normal, în Excel 2007 (.xlsx) nu pot fi deschise în versiunile

anterioare ale Excel-ului. Dacă dorim să creăm un document care să poată fi deschis și prelucrat și într-

o versiune mai veche de Excel, vom folosi varianta Registru Excel 97-2003, care va crea fișie-

re .xls compatibile cu acele versiuni.


registrul.5

4. În lista de mai jos deschidem folderul în care vrem să facem salvarea.

5. Confirmăm cu Enter sau cu butonul Salvare.

Registrele care au numele implicit Registrun ar trebui salvate sub un alt nume.

3.3. Modificarea folderului în care se salvează, implicit, registrele

Implicit, registrele create se salvează în folderul

C:\Users\nume_utilizator\Documents, dar putem schimba destinaţia im-

plicită a registrelor cu butonul Office Opțiuni Excel categoria Sal-

vare în zona de text Locație implicită fișier tastăm calea spre

folderul dorit.

Din acest moment, ori de câte ori dorim să salvăm un registru nou sau un registru

existent dar cu alt nume, Excel 2007 va deschide, automat, acel folder.

3.4. Salvarea unui registru existent

Se face cu butonul Office Salvare sau cu butonul Salvare din bara

Acces Rapid.6

În plus, la orice încercare de închidere a registrului sau de ieşire din Excel ni se va

cere confirmare pentru salvarea registrului respectiv a registrelor deschise.

3.5. Salvarea unui registru pe un alt disc/în alt folder

Indiferent că e vorba de un registru nou sau de unul existent, îl putem salva în alt

loc (disc şi/sau folder) din sistem.

Pentru aceasta folosim butonul Office Salvare ca Registru de

lucru Excel. Dialogul afişat va fi acelaşi de la capitolul Salvarea unui registru

nou, mai sus.

OBSERVAŢIE

Operaţia creează, de fapt, o copie a registrului în alt loc din sistem şi, din

acest moment, se lucrează asupra copiei şi nu asupra originalului.

3.6. Salvarea unui document sub un alt nume

Pentru aceasta folosim butonul Office

Salvare ca Registru de calcul Ex-

cel. Dialogul afişat va fi acelaşi de la capitolul Sal-

varea unui document nou, mai sus, în care, la Nume

fişier specificăm noul nume şi confirmăm cu

Salvare.

Observaţia de mai sus rămâne valabilă.

3.7. Salvarea unui registru în alt format

Excel 2007 ne permite salvarea unui document în

alt format decât .XLSX, astfel încât să poate fi folosite

5 Dacă este cazul, folosim legătura Răsfoire foldere pentru a alege discul și folderul în care

vom salva registrul. 6 În acest caz nu se va mai cere confirmare pentru salvare şi nici nu se va mai afişa vreun dialog de-

oarece registrul are deja un nume şi o locaţie pe disc.


şi de alte aplicaţii sau de versiuni Excel mai vechi. Astfel, registrul poate fi salvat în

format HTML sau HTM (pentru a fi folosit ca viitoare pagină de Internet), şablon

(template – pentru a fi folosite ca bază pentru crearea altor registre) etc.

Pentru aceasta folosim butonul Office Fişier Salvare ca. Dialo-

gul afişat va fi acelaşi de la capitolul Salvarea unui document nou, mai sus, în care, la

Salvare cu tipul alegem tipul dorit şi confir-

măm cu Salvare.

OBSERVAŢIE

Operaţia salvează registrul în alt format şi,

din acest moment, se lucrează asupra fişierului

în noul format şi nu asupra registrului original.

3.8. Deschiderea unui registru

Butonul Office Fişier Deschidere

sau Ctrl+O. Se va afişa un dialog în care:

1. În panoul din stânga alegem discul, apoi

folderul în care se află registrul dorit.

2. În panoul din dreapta selectăm registrul şi fo-

losim butonul Deschidere sau dăm clic

dublu pe fişier.

OBSERVAŢIE

Dacă am lucrat de curând cu un registru, el poate fi deschis, mai rapid, folo-

sind lista afişată în partea din dreapta a meniului afişat cu butonul Office.

3.8.1. Deschiderea mai multor registre simultan

Putem avea simultan deschise mai multe registre (prin repetarea metodei descrisă

mai sus la deschidere pentru fiecare document în parte), afişate fiecare în câte o fe-

reastră proprie.

Pentru fiecare registru deschis se afişează câte un buton în bara de aplicaţii Win-

dows.

3.9. Închiderea unui registru

Se face cu:

Butonul Office Închidere;

clic pe butonul de închidere al ferestrei de document (un clic pe butonul de

închidere al ferestrei Excel va determina părăsirea aplicaţiei).

În cazul în care registrul a fost modificat fără a se fi salvat explicit editările făcute,

la încercarea de închidere va apare un mesaj care ne permite salvarea noilor modifi-

cări, renunţarea la modificări sau revenirea în fereastra registrului.

3.10. Alternarea între mai multe registre deschise

Trecerea de la un registru la altul se face cu un clic oriunde în interiorul ferestrei

lui (dacă e vizibilă) sau prin alegerea numelui registrului din lista documentelor des-

chise, afişată cu meniul Vizualizare fila Fereastră lista ascunsă Comu-

tare ferestre.


3.11. Ieşirea din Excel

Se face cu butonul Office butonul Ieşire din Excel sau

clic pe butonul de închidere al ferestrei aplicaţiei sau cu Alt+F4. Indiferent ce metodă

am folosi, dacă am făcut modificări în registrul/registrele deschise, Excel va cere con-

firmare pentru salvare.

4. FUNCŢIA HELP

Funcţia de Help se activează folo-

sind butonul Ajutor Excel, , afi-

şat în colţul din dreapta-sus al ferestrei

de document sau tasta F1.

Se va afişa o fereastră în care, în zona

de editare test de lângă butonul Căuta-

re, vom tasta cuvântul sau cuvintele-

cheie pe care le căutăm, apoi vom folosi

tasta Enter sau butonul Căutare.

Sistemul va afişa o listă cu legături

spre toate capitolele de Help care conţin

textul căutat.

Fereastra Ajutor Excel e o fereastră distinctă şi, de aceea, o putem minimiza

sau, dacă nu mai avem nevoie de ea, o vom închide ca pe orice fereastră.

5. MODIFICAREA SETĂRILOR DE BAZĂ

5.1. Schimbarea procentului de vizualizare a textului

Mărirea sau micşorarea zonei afişate în fereastra registrului se realizează folo-

sind Vizualizare fila Panoramare butonul Panoramare sau lista

ascunsă Panoramare din bara de stare.

Variantele sunt:

o scară predefinită (200%, 100%, 75% etc.) sau se poate fixa una după do-

rinţă în caseta Particularizare tastând direct scara în lista ascunsă);

Potrivire selecţie – extinde domeniul de celule selectat pe între-

gul ecran.

Observaţie

Modificările procentului de vizualizare nu afectează cu nimic mărimea reală

a datelor şi aşezarea în pagină.

5.2. Modificarea numelui utilizatorului care a creat registrul

Se face cu butonul Office Opțiuni Excel categoria Populare

Nume utilizator. Numele stabilit aici se va afişa la proprietăţile documen-

tului.

5.3. Modificarea folderului în care se salvează, implicit, registrele

Implicit, registrele

create se salvează în

folderul C:\Users\nume_utilizator\Documents, dar putem schimba desti-


naţia implicită a documentelor cu butonul Office Opțiuni Excel ca-

tegoria Salvare zona de editare text Locație implicită fișier, în ca-

re introducem discul şi calea preferate.

Din acest moment, ori de câte ori dorim să salvăm un registru nou sau să deschi-

dem un registru cu un alt nume, Excel 2007 va deschide, automat, acel folder.

6. REGULI DE INTRODUCERE A DATELOR ÎNTR-O FOAIE DE

CALCUL

6.1. Principii de introducere a d]atelor în tabele

1. Datele se introduc de la tastatură, după selectarea foii de calcul, terminarea

semnalându-se cu Enter sau cu tasta Tab sau cu un clic în altă celulă sau cu o

tastă săgeată.

2. Modificarea valorii unei celule se face fie după un clic dublu, fie după tasta

F2 pe celulă.

3. Ştergerea valorii unei celule se face, după selectarea ei, folosind tasta Delete.

4. Ori de câte ori este posibil, organizăm informaţiile în tabele care folosesc co-

loane şi linii vecine, fără a lăsa linii şi coloane libere pentru a da tabelului un

aspect „aerisit“ (aspectul se poate rezolva ulterior, prin formatare).

5. Vom începe tabelele din colţul stânga-sus al foii de calcul şi, dacă e posibil,

vom avansa în jos şi nu pe lateral. Când situaţia o impune, vom separa tabe-

lele între ele prin maximum o linie sau o coloană.

6.2. Tipuri de date

De fiecare dată când introducem o informaţie într-o celulă, Excel verifică dacă ceea

ce am introdus începe cu egal (=), caz în care informaţia este interpretată ca formulă şi

afişează rezultatul ei.

Dacă informaţia nu începe cu caracterul egal (=), pentru Excel este o dată obişnuită

şi încearcă să o încadreze, în funcţie de formă şi conţinut, în unul din cele patru tipuri

de date posibile (text, valoare numerică, dată calendaristică sau tip logic) şi apoi o afi-

şează.

6.2.1. Valori de tip text

Datele de tip text constau dintr-o combinaţie de litere, cifre şi semne de punctuaţie,

fiind utilizate în foaia de calcul, de obicei, ca titluri sau denumiri.

Reguli

1. Valorile de tip text se introduc normal (maximum 255 de caractere).

2. Datele de tip text se aliniază automat la stânga celulei.

3. Pentru a introduce numere ca text, precedăm numărul respectiv cu un apos-

trof (de exemplu, la un număr de telefon cifra 0 din faţa prefixului de judeţ e

semnificativă şi vom tasta '0269210161; în caz contrar, zero-ul din faţă va fi

eliminat şi în celulă se va memora 269210161).

4. În tabelele Excel nu putem introduce, în mod normal, într-o celulă, text pe

mai multe rânduri, ca în tabelele Word.7 Dacă textul

introdus este mai mare decât lăţimea celulei, el se va

„revărsa“ în celula din dreapta, dar valoarea care nu poate fi afişată nu se

pierde, chiar dacă ea este acoperită de cea a celulei din dreapta. Pentru afişa-

7 Pentru a realiza acest lucru, v. capitolul Încadrarea textului într-o celulă.


rea întregului text vom lăţi celula astfel:

dând un clic dublu pe graniţa dintre numele coloanelor atunci când cur-

sorul are forma unei bare verticale cu două săgeţi orizontale;

dând un clic pe litera coloanei care conţine celula când cursorul are for-

ma unei săgeţi cu vârful în jos şi folosind

meniul Pornire fila Celule

lista ascunsă Format Potrivire

automată lăţime rânduri;8

dacă dorim să specificăm exact lăţimea co-

loanei, dăm un clic pe litera coloanei când

cursorul are forma unei săgeţi cu vârful în jos, folosim meniul Porni-

re fila Celule lista ascunsă Format Lăţime co-

loană şi, în dialogul afişat, specificăm lăţimea dorită, în număr de ca-

ractere.

6.2.2. Valori numerice

Reguli

1. Valorile numerice sunt aliniate, automat, la dreapta celulei.

2. Valorile numerice pot conţine numai cifre, un semn (+/-), o pereche de pa-

ranteze rotunde, un punct sau o virgulă drept separator între partea întreagă şi

partea zecimală.

3. Nu se admit spaţii decât când se tastează valori sub formă fracţionară, de

exemplu 2 3/8.

4. Pentru a introduce o valoare negativă tastăm semnul minus în faţa numărului

sau introducem valoarea între paranteze rotunde.

5. Atunci când introducem numere cu cifre zecimale, între partea întreagă şi

partea fracţionară vom folosi fie punctul, fie virgula ca separator între par-

tea întreagă şi partea zecimală, în funcţie de setarea făcută la nivel de Win-

dows pentru ţară la Start Control Panel Regional and

Language Options pagina de dialog Formats lista ascunsă

Current format.

În general, se recomandă să nu schimbăm această setare deoarece ea ar

putea fi utilă altor aplicaţii şi să folosim regula existentă. Pentru afla regula,

putem face un test: într-o celulă goală tastăm o valoare numerică cu zecimale

folosind punctul ca separator, de exemplu 25.89:

dacă Excel o aliniază la dreapta înseamnă că separatorul curent este

punctul şi îl vom folosi la toate valorile numerice viitoare;

dacă valoarea e aliniată la stânga înseamnă că Excel o consideră ca

text, separatorul fiind virgula, pe care o vom folosi şi pe viitor.

6. Când introducem numere foarte mari, putem folosi punctul sau virgula ca se-

parator între grupele de câte trei cifre din partea întreagă, pentru a face numă-

rul mai lizibil (de exemplu, putem introduce 10.578.678 în loc de 10578678).

Dacă convenţia de separator între partea întreagă şi partea zecimală (v. mai

sus) este virgula, aici vom folosi punctul şi invers.

7. Când introducem numere subunitare, se adaugă automat un zero înaintea vir-

gulei zecimale (de exemplu, Excel va insera în celulă 0,34 atunci când intro-

8 În ambele cazuri, coloana se va lăţi astfel încât să poată conţine cea mai lungă valoare din ea (dacă

în coloană se află numai valori scurte, coloana se va îngusta).


ducem ,34).

8. Excel elimină zerourile nesemnificative introduse după virgula zecimală (Ex-

cel va insera în celulă 12,5 atunci când introducem 12,500).

9. Dacă nu cunoaştem echivalentul zecimal al unei valori, putem introduce nu-

mărul sub formă de fracţie. De exemplu, putem introduce 23/16 în loc de

2,1875. În aceste cazuri, Excel memorează echivalentul zecimal al număru-

lui, deşi în celulă afişează fracţia.

10. Atunci când vrem să introducem într-o celulă o valoare numerică re-

prezentând un procentaj, avem două alternative:

împărţim mental numărul la 100 şi introducem echivalentul zecimal

(,12);

introducem numărul urmat de caracterul procent (12%).

În ambele cazuri Excel va stoca în memoria internă valoarea zecimală din

celulă (0,12) pe care o va folosi şi în eventualele calcule, chiar dacă o va afi-

şa în format procentual (12%). Dacă utilizăm caracterul procent, Excel va

asocia valorii formatul de afişare procentual, astfel încât în foaia de calcul ea

va apare în forma 12%.

11. Dacă avem de introdus în întreaga foaie de calcul valori numerice care

folosesc acelaşi număr de poziţii zecimale, activăm comutatorul Inseraţi

automat un punct zecimal de la butonul Office Opţiuni

Excel categoria Complex, iar la Poziţii specificăm câte zecimale

dorim pentru numere. Excel va introduce automat virgula zecimală în locul

nostru. De exemplu, dacă este activat acest comutator, la Poziţii am ales

valoarea 3 şi introducem într-o celulă valoarea 10099, acea celulă va conţine

valoarea 10,099.

În aceste cazuri, pentru a introduce un număr fără zecimale scriem valoa-

rea urmată de virgulă (de exemplu, pentru a obţine 10099 vom tasta 10099,)

iar pentru a pune virgula în altă parte o vom introduce de la

tastatură în poziţia dorită (de exemplu, pentru a obţine 100,99

vom tasta 100,99).Acest comutator afectează toate valorile

numerice introduse ulterior, până la dezactivarea lui sau la schimbarea numă-

rului de zecimale.

În momentul în care am fixat o poziţie a punctului zecimal, în bara de sta-

re linia de stare se afişează indicatorul . Revenirea la in-

troducerea obişnuită se face prin dezactivarea comutatorului, fără ca aceasta

să afecteze valorile deja tastate.

12. Excel memorează pentru un număr 15 poziţii, care includ şi un eventu-

al semn şi virgula zecimală. Dacă tastăm un număr cu mai mult de 15 poziţii,

Excel va memora pentru el o valoare aproximativă şi o va afişa sub forma cu

exponent. De exemplu, dacă tastăm 34873658734862354, el o va afişa ca

3,49E+16, chiar dacă valoarea memorată de el este mult mai aproape de cea

iniţială (v. bara de formule când celula e selectată).

Ulterior, dacă vom îngusta coloana şi Excel nu va mai putea afişa valoa-

rea, va afişa în locul ei un şir de caractere diez (#), fără ca aceasta să însemne

pierderea valorii (dacă vom lăţi coloana, valoarea se reafişează).

13. Dacă observăm că, după tastarea unui număr, în celulă se afişează o

dată calendaristică (de exemplu, 12.01.1900 în loc de 12.01), înseamnă că

acea celulă are ataşat formatul Dată sau formatul General. Pentru a afişa,

totuşi, numărul, selectăm celula sau celulele şi folosim meniul Pornire


fila Celule lista ascunsă Format Formatare celule pagi-

na de dialog Număr din lista Categorie alegem Număr.

6.2.3. Valori tip dată calendaristică şi/sau oră

Datele calendaristice sunt memorate intern ca numere reprezentând numărul de zile

care s-au scurs de la o dată de referinţă. Excel utilizează „sistemul 1900“ în care 1 Ia-

nuarie 1900 este data de pornire. Orele sunt memorate sub formă de fracţii zecimale

reprezentând fracţiunea care s-a scurs dintr-un interval de 24 ore.

Reguli

1. Valorile tip dată calendaristică sunt aliniate, automat, la dreapta celulei.

2. Tastarea unei date calendaristice se face obişnuit, în formatele zz/ll/aa

sau zz-ll-aa (eventual, anul pe 4 cifre) chiar dacă, ulterior, putem modifi-

ca formatul de afişare.

Se admit şi următoarele formate:

zz.ll.aaaa 09.10.2005

zz.ll.aa 09.12.2005

zz lună aaaa 09.oct.09

zz.ll 09.oct

zz-lun. 09.oct

zz-lun.-aa 09.10.2005

luna-aa oct.05

zz.ll.aaaa 09.10.2005

3. Valorile tip dată calendaristică şi/sau oră sunt întotdeauna aliniate la dreap-

ta. Dacă observăm că o astfel de valoare este aliniată la stânga, înseamnă că

nu a fost corect introdusă sau este o dată calendaristică invalidă (de exemplu,

31 septembrie) şi vom face corectarea.

4. Datele calendaristice la care s-a tastat anul 00 sunt considerate cu anul 2000;

dacă dorim tastarea unui an mai vechi (de exemplu, 1900 sau 1800), tastăm

anul pe patru cifre. Pentru a ne asigura că valorile de an sunt interpretate co-

rect, tastăm valorile de an pe patru cifre (de exemplu, 1901, nu 01). Introdu-

când ani din patru cifre, Excel nu va interpreta greșit secolul.

5. Datele calendaristice invalide sunt considerate valori de tip text.

6. Dacă observăm că o valoare dată calendaristică este afişată ca număr, în-

seamnă că pentru acea celulă s-a stabilit formatul numeric. În acest caz, vom

selecta celula cu valoarea, vom folosi meniul Pornire fila Celule

lista ascunsă Format Formatare celule pagina de dialog

Număr din lista Categorie alegem Dată şi din lista Tip alegem

formatul dorit.

7. Formatele pentru oră pot fi consultate/aplicate în acelaşi dialog, folosind

formatul Oră.

6.2.4. Tipul logic

1. Valorile de tip logic sunt, automat, centrate în celulă şi pot avea doar valorile

TRUE sau FALSE (cu majuscule).


7. DEPLASAREA ÎNTR-UN REGISTRU

7.1. Trecerea de la o foaie de calcul la alta

pentru a activa o altă foaie de calcul executăm clic pe eticheta acesteia

(Foaie1, Foaie2,...);

dacă eticheta foii de calcul dorite nu e vizibilă, dăm clic pe bu-

toanele corespunzătoare din stânga listei de etichete, apoi clic pe etichetă.

7.2. Deplasarea într-o foaie de calcul folosind tastatura

O celulă mai sus/mai jos Tastele săgeţi verticale

O celulă spre stânga/dreapta Tastele săgeţi orizon-

tale

Prima/ultima celulă din linia curentă Ctrl+săgeţi orizontale

Prima/ultima celulă din coloana curentă Ctrl+săgeţi verticale

Un ecran mai sus/mai jos PageUp/Page Down

Celula A1 din foaia curentă Ctrl+Home

Celula din colţul din dreapta-jos al zonei ocupate Ctrl+End

OBSERVAŢIE

În mod normal, tasta Enter este folosită la confirmarea va-

lorii din celula curentă şi determină deplasarea indicatorului

de celulă curentă cu o celulă mai jos. Dacă observăm că acest

lucru nu se întâmplă sau dacă dorim ca la apăsarea tastei

Enter cursorul să se mute în altă direcţie, vom folosi butonul Office

Opţiuni Excel categoria Complex activăm comutatorul După

ce apăsaţi Enter, mutaţi selecţia şi, în lista ascunsă Direcţie,

stabilim pe care celulă se va muta indicatorul la folosirea tastei Enter).

7.3. Deplasarea folosind mouse-ul

Metoda nu este prea eficientă, mai ales la deplasări la distanţă. Se pot folosi două

variante:

clic în celula dorită (dacă e vizibilă);

barele de defilare.

7.3.1. Ipostazele cursorului mouse-ului şi semnificaţiile corespunzătoare

Pe măsură ce deplasăm cursorul mouse-ului în diferite părţi ale ecranului aplicaţiei

Excel, acesta îşi schimbă forma pentru a indica o schimbare a funcţiunii, după cum

urmează:

Forma cursorului

mouse-ului Semnificaţie

Cursorul în formă de cruce albă groasă apare când plimbăm cursorul mouse-

ului prin celulele foii de calcul curente.

Este utilizat pentru a selecta celulele cu care dorim să lucrăm.


+ Cursorul în formă de plus apare când plasăm cursorul mouse-ului pe colţul

din dreapta-jos al celulei curente (punctul de selecţie).

Este utilizat pentru a crea o serie de intrări în secvenţă într-un domeniu de

celule sau pentru a copia conţinutul unei celule într-un domeniu de celule.

Cursorul în formă de cruce cu săgeţi apare când plasăm cursorul pe una din

laturile unui domeniu de celule selectat.

Este folosit la copierea sau mutarea conţinutului domeniului.

Cursorul în formă de săgeată oblică spre NV apare când plasăm cursorul

mouse-ului pe bara de instrumente sau pe bara de meniuri a aplicaţiei.

Este folosit pentru a activa/dezactiva un buton sau a deschide un meniu.

| Cursorul în formă de I apare atunci când executăm un clic în zona de prelu-

crare a barei de formule, când executăm dublu clic pe o celulă sau când folosim

tasta F2 pentru a schimba conţinutul unei celule.

Este folosit pentru deplasare în interiorul celulei sau în bara de formule.

7.4. Noţiunea de referinţă

Fiecare celulă dintr-o foaie de calcul este caracterizată printr-o referinţă, compusă

din litera/literele coloanei în care se află celula urmată, imediat, de numărul liniei în

care se află celulei (nu se admit spaţii). Exemple: A27, C149, BH12 etc.

OBSERVAŢII

1. Referinţa celulei curente este afişată în stânga barei de formule.

2. Excel nu face deosebirea între litere mari şi litere mici în referinţele celu-

lelor.

Întrebarea care se pune este: Bine, dar există mai multe foi de calcul şi în fiecare

dintre ele există câte o celulă G34. Ce facem în acest caz?

Răspunsul este:

dacă dorim să facem referire la o celulă din foaia de calcul curentă, este sufi-

cient să specificăm referinţa celulei (G34);

dacă dorim să referim aceeaşi celulă dar din altă foaie de calcul, vom tasta în-

tâi numele foii de calcul în care se află celula, apoi un semn de exclamare şi

abia apoi referinţa celulei din acea foaie (de

exemplu, dacă suntem în Foaie1 şi dorim să

accesăm celula G34 din Foaie2, vom folosi

referinţa Foaie2!G34).

7.5. Deplasarea la o celulă căreia îi cunoaştem

referinţa

Dacă vrem să ne deplasăm la o celulă căreia îi cu-

noaştem referinţa (mai ales dacă celula se află departe de celula curentă), vom folosi

meniul Pornire fila Editare butonul Găsire şi selectare

Salt la.

Se va afişa un dialog în care, la Referinţă, tastăm referinţa celulei dorite şi con-

firmăm cu Enter sau cu OK.


OBSERVAŢII

1. Dacă dorim să ne deplasăm la o celulă în care am mai fost în sesiunea de

calcul curentă, vom putea alege direct referinţa ei din lista Salt la.

2. Pentru a merge la o celulă aflată în altă foaie de calcul decât cea curentă,

vom prefixa referinţa celulei cu numele foii de calcul urmat de semnul ex-

clamării (exemplu: Foaie3!G41).

8. SELECTAREA ÎNTR-O FOAIE DE CALCUL EXCEL Selectarea se poate face prin mai multe metode:

Cu mouse-ul Cu tastatura

O celulă Clic în celulă. Tastele săgeţi până ajungem în

celulă.

Un domeniu dreptun-

ghiular

Tragere dintr-un colţ al

domeniului spre colţul

diagonal opus.

Tastele săgeţi până ajungem în

celula dintr-un colţ al domeniu-

lui, apoi Shift+tastele săgeţi pâ-

nă ajungem în colţul diagonal

opus.

Mai multe domenii

dreptunghiulare dis-

tincte

Primul se selectează ca

mai sus, iar următoarele

la fel, dar cu tasta Ctrl

apăsată.

–

Un rând Clic pe numărul rându-

lui.

Shift+bara de spaţiu când sun-

tem undeva în rând.

Mai multe rânduri

consecutive

Tragere cu mouse-ul

deasupra numerelor

rândurilor, în stânga.

Shift+bara de spaţiu pentru a

selecta primul rând, apoi

Shift+săgeţile verticale pentru

următoarele.

Mai multe rânduri ne-

consecutive

Clic pe numărul primu-

lui rând, în stânga, apoi

Ctrl+clic pe fiecare.

–

O coloană Clic pe litera coloanei. Ctrl+bara de spaţiu când ne

aflăm în coloană.

Mai multe coloane

consecutive

Clic pe litera primei co-

loane, sus, apoi

Ctrl+clic pe fiecare lite-

ră de coloană.

Ctrl+bara de spaţiu pentru a se-

lecta prima coloană, apoi

Shift+săgeţile orizontale pentru

următoarele.

Mai multe coloane ne-

consecutive

Clic pe litera primei co-

loane, sus, apoi

Ctrl+clic pe fiecare.

–

Toată foaia de calcul Clic pe butonul „orb“

aflat în colţul din

stânga-sus al foii.

Ctrl+A

Un domeniu de celule

care nu apare în ima-

gine

Butonul Pornire fila Celule butonul Găsire

şi selectare Salt la iar în dialogul afişat, la

Referinţă, specificăm domeniul dorit (de exemplu,

R200:T205).

Deselectarea se face fie cu un clic undeva în tabel, fie folosind orice tastă săgeată.


9. OPERAŢII CU RÂNDURI, COLOANE ŞI CELULE Dacă inserăm una sau mai multe rânduri sau coloane, Excel va translata celelalte

rânduri sau coloane spre dreapta, respectiv în jos.9

9.1. Operaţii cu rânduri

9.1.1. Inserarea unui rând

1. Clic în rândul deasupra căruia dorim să apară noul rând.

2. Meniul Pornire fila Celule lista ascunsă Inserare

Inserare rânduri foaie.

Putem insera mai multe linii consecutive procedând la fel, dar selectând atâtea linii

câte dorim să inserăm. Excel se va ocupa de renumerotarea liniilor aflate după cea no-

uă.

9.1.2. Ştergerea unui rând

1. Clic în rândul pe care vrem să-l ştergem..

2. Meniul Pornire fila Celule lista ascunsă Ştergere

Ştergere rânduri foaie.

Putem şterge mai multe rânduri procedând la fel, dar selectându-le în prealabil. Ex-

cel se va ocupa de schimbarea numerelor rândurilor, astfel încât să se păstreze conti-

nuitatea.

9.1.3. Modificarea înălţimii unui rând

În mod normal, un rând e ceva mai înalt decât cea mai înaltă valoare din el. Pentru

modificarea înălţimii unui rând există două metode:

A. Cu meniul:

1. Plasăm cursorul undeva în rând.

2. Meniul Pornire fila Celule lista ascunsă Format Înăl-

ţime rânduri în dialogul afişat specificăm înălţimea rândului, în

puncte de imprimantă (un punct are aproximativ 0,35 mm).

B: Cu mouse-ul:

Există două metode:

Cea aproximativă – Plasăm cursorul pe graniţa numărului rândului până ia

forma unei bare orizontale cu două săgeţi verticale şi tragem în sus sau în jos

până când rândul are înălţimea dorită.10

Ajustare automată a înălţimii – clic dublu pe graniţa de sub numărul rându-

lui.

9.1.4. Îngheţarea rândurilor pe ecran

Dacă dorim ca primul rând să fie vizibil tot timpul pe

ecran, indiferent de deplasarea noastră pe verticală în foaia

de calcul (de exemplu, linia aparţinând capului de tabel), fo-

9 Dacă în acele rânduri/coloane se află celule cu formule, Excel va corecta referinţele celulelor din

formule, fără a semnala vreo eroare. Totuşi, la ştergerea unui rând/coloane care conţine o celulă care

participă la o formulă în celelalte linii/coloane, în celula cu formula se va afişa mesajul de eroare

#REF!. 10 Este posibil ca unele valori din rând să nu se mai afişeze complet.


losim meniul Vizualizare fila Fereastră lista ascunsă Îngheţare

panouri varianta Blocare rând de sus.

Revenirea se face cu varianta Anulare îngheţare panouri.

Dacă dorim blocarea mai multor rânduri, plasăm cursorul în coloana A în primul

rând care nu dorim să fie blocat şi folosim varianta Îngheţare panouri (de

exemplu, pentru a bloca primele trei rânduri, vom plasa cursorul în celula A4).

9.2. Operaţii cu coloane

9.2.1. Inserarea unei coloane

1. Clic în coloana în stânga căreia dorim să apară cea nouă.

2. Meniul Pornire fila Celule lista ascunsă Inserare

Inserare coloane foaie.

Putem insera mai multe coloane consecutive procedând la fel, dar selectând atâtea

coloane câte dorim să inserăm.

Excel se va ocupa de schimbarea literelor coloanelor aflate după cea nouă.

9.2.2. Ştergerea unei coloane

1. Clic în coloana pe care vrem să o ştergem.

2. Meniul Pornire fila Celule lista ascunsă Ştergere

Ştergere coloane foaie.

Putem şterge mai multe coloane procedând la fel, dar selectându-le în prealabil.

Excel se va ocupa de schimbarea literelor coloanelor, astfel încât să se păstreze conti-

nuitatea.

9.2.3. Modificarea lăţimii unei coloane


A. Cu meniul:

1. Plasăm cursorul undeva în coloană.

2. Meniul Pornire fila Celule lista ascunsă Format

Lăţime coloane în dialogul afişat specificăm lăţimea co-

loanei, în număr mediu de caractere.

B: Cu mouse-ul:


Cea aproximativă – Plasăm cursorul pe graniţa literei coloanei până ia forma

unei bare verticale cu două săgeţi orizontale şi tragem spre stânga sau spre

dreapta până când coloana are lăţimea dorită.11

Ajustare automată a lăţimii – clic dublu pe graniţa din dreapta literei coloa-

nei. Excel va lăţi sau va îngusta coloana astfel încât să încapă cea mai lungă

valoare.

9.2.4. Îngheţarea coloanelor pe ecran

Dacă dorim ca prima coloană să fie vizibilă tot timpul pe

ecran, indiferent de deplasarea noastră pe orizontală în foaia

de calcul, folosim meniul Vizualizare fila Fe-

11 Este posibil ca unele valori din coloană să nu se mai afişeze complet.


reastră lista ascunsă Îngheţare panouri varianta Îngheţare

prima coloană.


Dacă dorim blocarea mai multor coloane, plasăm cursorul în rândul 1 din prima co-

loană care nu dorim să fie blocată şi folosim varianta Îngheţare panouri (de

exemplu, pentru a bloca primele trei coloane, vom plasa cursorul în celula D1).

9.3. Îngheţarea simultană a unor rânduri şi coloane

Dacă dorim ca anumite rânduri şi coloane să fie vizibile tot timpul pe ecran, indife-

rent de deplasarea noastră pe verticală/orizontală în foaia de calcul:

1. Clic în celula aflată la dreapta coloanelor şi dedesubtul liniilor pe care vrem

să le păstrăm pe ecran (de exemplu, pentru a îngheţa prima coloană şi prime-

le două rânduri, vom da clic în celula B3)

2. Meniul Vizualizare fila Fereastră lista ascunsă Înghe-

ţare panouri varianta Îngheţare panouri.


9.4. Ascunderea şi reafişarea mai multor rânduri/coloane

Putem ascunde mai multe rânduri şi/sau coloane dintr-un tabel, caz în care valorile

din ele nu se văd, dar nu se pierd. La ascundere, rândurile/coloanele rămase vizibile

nu sunt renumerotate.

Pentru ascundere:

1. Selectăm rândurile/coloanele pe care dorim să le ascundem.

2. Meniul Pornire fila Celule lista ascunsă Format Afişare

şi ascundere Ascundere rând/Ascundere coloane.

Pentru reafişare:

1. Selectăm coloanele/rândurile adiacente celor ascunse (de exemplu, dacă sunt

ascunse coloanele C şi D, vom selecta coloanele B şi E).


şi ascundere Reafişare rând/Reafişare coloane.

9.5. Ascunderea şi reafişarea unei foi de calcul

Pentru ascundere:

1. Selectăm foaia de calcul pe care dorim să o ascundem (clic pe eticheta ei).


şi ascundere Ascundere foa-

ie.12

Pentru reafişare:

Meniul Pornire fila Celule lista ascunsă

Format Afişare şi ascundere Re-

afişare foaie alegem foaia pe care dorim s-o reafişăm.13

12 Sau clic dreapta pe eticheta cu numele foii Ascundere. 13 Sau clic dreapta pe eticheta unei foi de calcul Reafişare alegem din dialog foaia pe care

dorim s-o reafişăm.


9.6. Operaţii cu celule

Inserarea celulelor în mijlocul datelor existente va cauza translatarea celorlalte ce-

lule în jos cu un rând sau spre dreapta cu o coloană. Totuşi, celulele din celelalte rân-

duri/coloane îşi vor păstra poziţia.

9.6.1. Inserare unei sau mai multor celule

Pentru a insera una/mai multe celule selectăm celula/celulele înain-

tea/deasupra cărora dorim să facem inserarea şi folosim meniul Pornire

fila Celule lista ascunsă Inserare Inserare celule. În

dialogul afişat putem alege:

Deplasare celule la dreapta – celulele noi mută valori-

le din domeniul selectat spre dreapta;

Deplasare celule în jos – celulele noi deplasează valorile

din domeniul selectat în jos;

Rând întreg – deasupra domeniului selectat

se vor insera atâtea rânduri câte celule am se-

lectat pe verticală;

Coloană întreagă – în stânga domeniului

selectat se vor insera atâtea coloane câte celule

am selectat pe orizontală.

9.6.2. Ştergerea uneia sau mai multor celule

Selectăm celula/celulele pe care vrem să le ştergem şi folosim Pornire fila

Celule lista ascunsă Ştergere Ştergere celule. În dialogul afişat pu-

tem alege:

Deplasare celule la stânga – valorile din dreapta celulei şterse se

deplasează spre stânga;

Deplasare celule în sus – valorile de sub celula ştearsă se depla-

sează în sus;

Rând întreg – se şterge întregul rând în care se află celula;

Coloană întreagă – se şterge întreaga coloană în care se află celula.

10. EDITAREA DATELOR

10.1. Modificarea conţinutului unei celule

Se face după selectarea celulei:

clic în bara de stare şi efectuarea modificării;

tasta F2 şi efectuarea modificării.

10.2. Înlocuirea conţinutului unei celule

Se face tastând direct noua valoare în celulă.

10.2.1. Anularea şi reexecutarea ultimelor comenzi/tastări/operaţii

Excel memorează într-un istoric comenzile din sesiunea de calcul curentă, astfel

încât le putem anula în cazul în care am greşit ceva.

Anularea se face folosind butonul Anulare... din bara Acces Rapid.

Dacă dorim să anulăm mai multe comenzi, deschidem lista de lângă buton şi selectăm


comanda până la care dorim să facem anularea.

Dacă, totuşi, decidem că am anulat nişte comenzi bune, le putem reexecuta, folo-

sind aceeaşi metodă, dar cu butonul Refacere din bara Acces Rapid.14

11. COPIEREA, MUTAREA, ŞTERGEREA DATELOR

11.1. Copierea datelor

Pentru a copia date dintr-un domeniu de celule în altul:

1. Selectăm domeniul sau celula pe care vrem să îl/o copiem.

2. Meniul Pornire fila Clipboard butonul Copiere sau dăm

clic dreapta pe celulă/domeniu Copiere.

3. Selectăm celula din colţul din stânga-sus al domeniului în care dorim să co-

piem datele şi folosim meniul Pornire fila Clipboard butonul

Lipire sau dăm clic dreapta pe celulă/domeniu Lipire.15

Se poate folosi şi copierea prin tragere cu mouse-ul:

1. Se selectează domeniul de celule de copiat.

2. Cu tasta Ctrl apăsată, plasăm cursorul pe una dintre laturile domeniului până

când ia forma unui caracter „+“şi tragem până valorile ajung în domeniul-

destinaţie.

OBSERVAŢIE

Excel 2007 reţine ultimele 24 de texte memorate cu operaţiile de copiere sau

de mutare efectuate în sesiunea de lucru curentă, astfel încât să putem efectua

„lipirea“ şi cu un text memorat mai demult. Pentru aceasta, plasăm cursorul

unde dorim să refacem valorile meniul Pornire butonul din fila

Clipboard din panoul afişat în stânga selectăm setul de valori dorit.

11.1.1. Copierea datelor în altă foaie de calcul din registrul curent

Se poate face numai cu meniul, procedându-se la fel, cu deosebirea că, înainte de

folosirea butonului Lipire, se selectează foaia de calcul în care vrem să copiem da-

tele.

11.1.2. Copierea datelor în alt registru

1. Deschidem registrul-sursă (cel din care vrem să copiem datele).

2. Selectăm foaia de calcul, apoi datele pe care dorim să le copiem şi folosim

meniul Pornire fila Clipboard butonul Copiere sau dăm

clic dreapta pe celulă/domeniu Copiere.

3. Deschidem registrul-destinaţie (cel în care vrem să copiem datele) şi selec-

tăm foaia de calcul în care dorim să facem copierea.

4. Plasăm cursorul în colţul din stânga-sus al zonei în care vrem să apară copia

şi folosim meniul Pornire fila Clipboard butonul Lipire sau

dăm clic dreapta pe celula de la care vrem să începem copierea Lipire.

14 Spre deosebire de Word, în Excel unele comenzi nu pot fi anulate şi/sau reexecutate. 15 Domeniul de celule original va fi înconjurat de un chenar animat punctat care dispare la folosirea

tastei Enter.


11.2. Mutarea datelor

Vom proceda exact ca la copiere doar că alegem butonul Decupare în loc de

Copiere.

Pentru a realiza mutarea folosind mouse-ul se procedează ca la copierea cu mouse-

ul, doar că nu se mai foloseşte tasta Ctrl.

11.2.1. Mutarea datelor în altă foaie de calcul din registrul curent

Se poate face numai cu meniul, procedându-se la fel, cu deosebirea că, înainte de

folosirea butonului Lipire se selectează foaia de calcul în care vrem să mutăm date-

le.

11.2.2. Mutarea datelor în alt registru

Se procedează ca la copierea datelor în alt registru (v. mai sus) cu deosebirea că, în

loc de butonul Copiere, se foloseşte butonul Decupare.

11.3. Ştergerea datelor

Pentru a şterge conţinutul unei celule sau domeniu de celule selectăm domeniul sau

celula pentru care vrem să ştergem conţinutul şi folosim tasta Delete.

11.4. Completarea unui domeniu cu valori dintr-o serie

Această facilitate este folosită atunci când dorim să introducem într-o foaie de cal-

cul serii secvenţiale de date calendaristice sau numere (de exemplu, dorim să denu-

mim coloanele dintr-o foaie de calcul cu numele celor 12 luni ale anului sau să nume-

rotăm liniile de la 1 la 100). Există mai multe posibilităţi de a completa rapid un do-

meniu de celule vecine cu o serie.

11.4.1. Completarea rapidă a unui domeniu cu aceeaşi valoare

Pot exista două situaţii:

valoarea e de tip text sau numeric;

valoarea e de tip dată calendaristică.

11.4.1.1. Completarea rapidă a unui domeniu cu aceeaşi valoare de tip text/numeric

1. Se tastează valoarea într-o celulă dintr-un colţ al domeniului şi se confirmă

cu Enter sau cu un clic sau cu tastele săgeţi în afara ei.

2. Se selectează celula.

3. Se plasează cursorul pe punctul de selecţie aflat în colţul din dreapta-jos al

celulei până ia forma unui plus negru şi se trage în direcţia în care dorim

multiplicarea ei.

11.4.1.2. Completarea rapidă a unui domeniu cu aceeaşi valoare dată calendaristică

Se procedează la fel ca mai sus dar, în acest caz, Excel propune, în momentul tra-

gerii, completarea domeniului cu o serie de date calendaristice care merg din zi în zi

şi, de aceea, trebuie să forţăm completarea cu aceeaşi valoare.

Pentru aceasta, vom folosi meniul Pornire fila Editare lista ascunsă

Umplere una din următoarele variante:

În jos – umplerea se va face cu valoarea de sus a domeniului, în jos;

În sus – umplerea se va face cu valoarea de jos a domeniului, în sus;


La dreapta – umplerea se va face cu valoarea din stânga, spre dreapta;

La stânga – umplerea se va face cu valoarea din dreapta, spre stânga.

11.4.1.3. Altă metodă

Indiferent de tipul de dată, se poate folosi şi altă metodă:

1. Se selectează domeniile de celule în care se doreşte să se introducă valoarea.

2. Se poziţionează cursorul în bara de formule şi se scrie valoarea.

3. Se foloseşte combinaţia de taste Ctrl+Enter.

11.4.2. Completarea rapidă a unui domeniu cu o serie definită de valori

În mod normal, Excel recunoaşte patru liste de valori, care conţin zilele săptămânii

şi lunile anului, în formă completă şi prescurtată. Se va proceda astfel:

1. În una din celulele margine de domeniu tastăm una din valorile seriei16

(nu

neapărat prima valoare din serie) şi confirmăm cu Enter sau cu un clic în afa-

ra celulei.

2. Selectăm celula cu valoarea, plasăm cursorul pe punctul de selecţie aflat în

colţul din dreapta jos şi tragem în direcţia în care dorim completarea automa-

tă. Excel va completa domeniul selectat cu valorile seriei, eventual luând lista

de la capăt dacă s-a ajuns la sfârşitul ei.

În plus faţă de aceste serii, Excel ne permite să ne creăm propriile serii. Pentru

aceasta:

1. Butonul Office

butonul Opţiuni

Excel categoria

Populare buto-

nul Editare lis-te particula-

rizate.

2. În dialogul afişat,

dăm un clic în zona

Intrări listă şi

tastăm valorile dorite ale seriei, confirmând cu Enter după fiecare.

3. Folosim butonul Adăugare din dialog şi închidem dialogul.

Din acest moment, putem folosi valorile noii serii la completare rapidă, procedând

la fel ca la seriile predefinite.

Ştergerea unei serii astfel create se face în acelaşi dialog, selectând seria din lista

Liste particularizate, folosind butonul Ştergere şi închizând dialogul.

Operaţia nu afectează celulele din foaie completate cu valorile seriei, numai că, pe vii-

tor, nu vom mai putea beneficia de completarea rapidă cu aceste valori.

11.5. Completarea rapidă a unei serii cu valorile unei progresii

Excel permite completarea rapidă cu valorile a trei tipuri de progresii:

Aritmetică – fiecare termen e obţinut din cel anterior, la care se adună o va-

loare constantă numită raţie (Exemplu: dacă valoarea iniţială e 2 şi raţia e 3,

progresia obţinută va fi 2,5,8,11...).

Geometrică – fiecare termen e obţinut din

16 Atenţie! Excel recunoaşte aceste valori după forma cu caractere specifice limbii române, deci

vom tasta, de exemplu, sâmbătă şi nu sambata.


cel anterior, înmulţit cu o valoare constantă numită raţie (Exemplu: dacă va-

loarea iniţială e 2 şi raţia e 3, progresia obţinută va fi 2,6,18,54...).

Tip dată calendaristică – este o variantă de progresie aritmetică pentru date

calendaristice, la care raţia se poate aplica zilei, lunii, anului.

Pentru completare rapidă vom proceda astfel:

1. În prima celulă a domeniului de completat tastăm valoarea iniţială a progre-

siei şi confirmăm cu Enter sau cu un clic în afara celulei.

2. Selectăm celula respectivă, tragem de punctul de selecţie în direcţia în care

dorim completarea automată şi folosim meniul Pornire fila Edita-

re lista ascunsă Umplere varianta Serie. În dialogul afi-

şat specificăm următoarele:

Tip – tipul de progresie dorit (Liniar – aritmetică; Exponenţial –

geometrică; Dată – tip dată calendaristică);

Valoare pas – raţia progresiei;

dacă am ales varianta Dată, folosind butoanele radio alăturate (Zi, Zi

de lucru, Lună, An) putem menţiona cărei porţiuni din data calen-

daristică îi aplicăm raţia;

dacă este cazul, putem impune, la Valoare oprire o valoare la care

progresia se va opri dacă am selectat prea multe celule (în acest caz, pro-

gresia se va termina la valoarea respectivă, celulele excedentare

11.5.1. Altă metodă pentru progresii aritmetice

Pentru progresii aritmetice există şi o metodă mai simplă:

1. Scriem în două celule alăturate primele două valori ale progresiei (de exem-

plu, 1 şi 3).

2. Selectăm cele două celule.

3. Plasăm cursorul pe punctul de selecţie până ia forma unui plus negru şi tra-

gem în direcţia în care vrem extinderea seriei.

OBSERVAŢIE

Tragerea în jos sau spre dreapta creează o serie crescătoare iar tragerea în

sus sau spre stânga una descrescătoare.

11.6. Completarea rapidă după tastarea primelor caractere

Putem completa rapid un domeniu vertical de celule prin tastarea primelor câteva

caractere din valori. Pentru aceasta:

1. Tastăm prima valoare şi folosim Enter.

2. În celula de mai jos tastăm a doua valoare (eventual aceeaşi) şi folosim

Enter.

3. Dacă în a treia celulă tastăm primul caracter din prima sau a doua valoare,

Excel 2007 ne va propune completarea automată: dacă ne convine, confir-

măm cu Enter; dacă nu, continuăm să tastăm.

Metoda se foloseşte, de obicei, la o coloană unde valorile se repetă, dar fără o

anumită regulă.

Metoda funcţionează numai pe coloană şi numai pentru valori de tip text.


12. CĂUTAREA ŞI ÎNLOCUIREA UNEI VALORI ÎNTR-O FOAIE DE

CALCUL

12.1. Căutarea unei valori

Dacă dorim să căutăm o valoare într-o foaie de calcul:

1. Meniul Pornire fila Editare lista ascunsă Găsire şi selec-

tare Găsire.

2. În dialogul afişat specificăm:

la De găsit – valoarea pe care o căutăm;17

la În alegem unde se face căutarea (Foaie – numai foaia de calcul cu-

rentă; Registru de lucru – în toate foile de calcul din registru);

la Căutare stabilim direcţia de căutare (Pe rânduri – căutare priori-

tar pe orizontală; Pe coloane – la fel, dar pe verticală);

la Privire în alegem, în acest caz, Valori;

dacă vrem să se ţină cont de diferenţa

între litere mari şi litere mici la căuta-

re, activăm Potrivire litere

mari şi mici;

dacă vrem ca Excel să se oprească

numai la celulele la care valorile sunt

identice cu cele de la De găsit (nu

şi parte a lor), activăm Potrivire

cu întreg conţinutul celu-

lei.18

3. Căutarea începe cu butonul Următorul

găsit, care poate fi folosit apoi în mod repetat pentru a căuta şi celelalte

apariţii ale valorii.

4. Dacă dorim ca Excel să găsească toate celulele unde găseşte valoarea specifi-

cată, folosim butonul Găsirea tuturor. În acest caz, dialogul se va ex-

tinde în jos cu o listă cu celulele în care găseşte valoarea, listă pe care o pu-

tem folosi pentru a ne deplasa rapid la celula dorită.

12.2. Căutarea unei valori şi înlocuirea ei cu alta

Pentru a înlocui (peste tot sau selectiv) o valoare cu alta, folosim meniul Pornire

fila Editare lista

ascunsă Găsire şi

selectare Înlo-

cuire.

Se va afişa un dialog în

care:

1. La De găsit

specificăm valoa-

rea care va fi în-

17 Opţiunile de mai jos sunt disponibile numai dacă se foloseşte butonul Opţiuni. 18 Atenţie! Acest comutator funcţionează şi la valori numerice (de exemplu, dacă nu e activat şi că-

utăm valoarea 100, se va opri şi la celula care conţine 931005).


locuită;

2. La Înlocuire cu tastăm valoarea cu care se va face înlocuirea;

3. Folosim celelalte elemente de control din dialog pentru a impune modul în

care se face căutarea (v. capitolul Căutarea unei valori, mai sus).

4. Începem operaţia cu butonul Următorul găsit. Excel se va opri la pri-

ma apariţie a textului căutat. Din acest moment, avem câteva variante de con-

tinuare:

Înlocuire peste tot – se fac toate înlocuirile, fără a se mai cere

confirmare;

Înlocuire – se face înlocuirea şi se trece la următoarea apariţie;

Găsirea tuturor – dialogul se extinde în jos cu o listă cu toate apa-

riţiile;

Următorul găsit – nu se face înlocuirea şi se trece la următoarea

apariţie;

Închidere – închide dialogul (Atenţie! Înlocuirile făcute până acum

cu Înlocuire rămân valabile!).

13. FORMULE O formulă este o combinaţie de referinţe şi/sau constante ale căror valori sunt

preluate de Excel şi prelucrate conform operatorilor din formulă, rezultatul fiind afi-

şat în celula în care apare formula.

Avantajul major al formulelor din Excel în comparaţie cu cel al formulelor din ta-

belele Word este că aici, ori de câte ori se modifică valoarea unei celule care participă

la o formulă, rezultatul formulei se va actualiza automat.

Reguli

1. Excel recunoaşte că o celulă conţine o formulă prin faptul că conţinutul aces-

tuia începe cu caracterul egal (=).

2. Operatorii care pot fi folosiţi într-o formulă sunt, în ordinea descrescătoare a

priorităţii:

^ ridicare la putere

*, / înmulţire, împărţire

+, - adunare, scădere

dar ordinea priorităţii lor se poate schimba prin folosirea parantezelor rotun-

de (de exemplu, la formula =(A1+B2)*C5 se face întâi adunarea, abia apoi

împărţirea).

3. Termenii unei formule pot fi:

referinţele (adresele) unor celule (în acest caz, Excel preia valorile celule-

lor şi le foloseşte în calcul);19

valori constante; (constantele de tip text se specifică între ghilimele);

valorile logice (TRUE şi FALSE) se tastează ca atare şi pot participa în

formule, ele fiind considerate ca valori numerice: TRUE este considerat 1

iar FALSE ca având valoarea 0; de exemplu, formula =TRUE+1 va afişa

valoarea 2, =FALSE-3 va lua valoarea -3 etc.;

funcţii Excel (în acest caz, Excel calculează funcţia pe baza argumentelor

sale şi înlocuieşte apelul funcţiei din formulă cu rezultatul obţinut).

4. Într-o formulă se poate scădea o dată calendaristică din alta, rezultatul fiind

19 Referinţele celulelor se pot tasta atât cu litere mari cât şi cu litere mici.


numărul de zile dintre cele două valori.20

5. Într-o formulă se poate aduna un număr la o dată calendaristică sau se poate

scădea un număr din ea, rezultatul fiind o dată calendaristică ulterioară res-

pectiv anterioară datei iniţiale cu câte zile indică numărul.

13.1. Introducerea unei formule

Putem introduce o formulă în două moduri:

de la tastatură:

1. Selectăm celula în care vrem să apară rezultatul formulei.

2. Dăm clic în bara de formule şi tastăm caracterul „=“.

3. Introducem de la tastatură formula şi confirmăm cu tasta Enter pentru

terminare. Rezultatul va fi calculat şi afişat în celulă.

selectând referinţele celulelor:

1. Selectăm celula în care vrem să apară formula.

2. Introducem de la tastatură caracterul „=“.

3. Executăm clic pe celula a cărei referinţă vrem să apară prima în formulă.

Referinţa celulei va apărea în bara de formule.

4. Introducem de la tastatură un operator matematic pentru a indica următoa-

rea operaţie pe care vrem să o efectuăm. Operatorul va apărea în bara de

formule.

5. Repetăm paşii 3 şi 4 până când am introdus întreaga formulă.

6. Apăsăm tasta Enter pentru terminare.

ATENŢIE!

La nici una din variante nu vom folosi clic în altă celulă pentru terminare

deoarece, în acest caz, Excel va introduce în formulă referinţa celulei pe care

am dat clic, fără a considera clic-ul drept terminator de formulă.

Exemplu: Să se completeze cu

formule coloana Media din foaia

de calcul CATALOG din fişierul

CUMULATE.XLS din folderul C:\după amiază.

13.2. Modificarea şi ştergerea unei formule

Dacă formula este greşită sau e corectă dar nu e bine concepută, o putem modifica:

direct în celulă, după ce am deschis celula cu tasta F2 sau clic dublu pe ea;

în bara de formule, după ce am selectat celula (variantă mai avantajoasă de-

oarece acolo e mai mult spaţiu).

Ştergerea se face ca la orice valoare (selectare celulă, apoi tasta Delete).

OBSERVAŢIE

În timpul modificării unei formule, Excel încadrează cu chenare colorate în

foaia de calcul celulele sau domeniile de celule care participă la formulă şi fo-

loseşte aceleaşi culori la afişarea termenilor formulei.

20 Dacă rezultatul apare sub forma unei date calendaristice, vom forţa formatul numeric cu meniul

Pornire fila Număr lista ascunsă Format de număr

variantele Dată scurtă/Dată lungă.


13.3. Mesaje de eroare referitoare la formule

Introducerea unei formule eronate este semnalată de sistem printr-un mesaj de

eroare, afişat în celulă, mesaj care poate fi:

Mesajul de eroare Cauza apariţiei erorii

#DIV/0! Apare când formula încearcă să împartă o valoare la o celulă care fie conţine

valoarea 0, fie este goală.

#NUME?

(#NUME?)

Apare atunci când:

un text utilizat în formulă nu este încadrat între ghilimele. Aceasta se

întâmplă deoarece, în acest caz, Excel caută un domeniu de celule cu

numele respectiv şi nu îl găseşte;

în poziţia respectivă poate apărea un nume de domeniu, dar acel dome-

niu nu e definit în registru.

#NULL! Apare atunci când introducem un caracter spaţiu acolo unde ar trebui să existe

un caracter punct-virgulă pentru a separa argumentele unei funcţii într-o celulă

(de exemplu, =SUM(A20 B24) în loc de =SUM(A20;B24)). V. şi capitolul

Funcţii, mai jos.

#NUM! Apare atunci când:

formula efectuează un calcul care furnizează un număr prea mare sau

prea mic pentru a putea fi reprezentat în foaia de calcul;

în formulă sau într-o funcţie se foloseşte un argument de alt tip de dată

decât numeric şi acolo ar trebui să apară un număr.

#REF! Apare atunci când:

se întâlneşte o referinţă invalidă a unei celule (de exemplu când ştergem

o celulă utilizată de formulă);

când facem referire într-o formulă la o celulă care nu există în foaia de

calcul (de exemplu, la celula LA235).

#VALUE! Apare atunci când:

într-o funcţie se foloseşte un tip incorect de argument într-o funcţie (de

exemplu, într-o formulă trebuie să apară o valoare de tip dată calenda-

ristică şi valoarea e de tip text;

se foloseşte un tip incorect de operator (de exemplu, =A1+B2 când mă-

car una din cele două celule conţine text);

cerem să se efectueze o operaţie matematică cu celule care conţin date

de tip text.

#N/A Apare atunci când valoarea dintr-o anumită celulă nu e disponibilă în momen-

tul în care se execută calculul.

Nu întotdeauna aceste mesaje reflectă erori reale şi, de aceea, uneori, la schimbarea

valorilor din celulele care participă la formulă mesajul de eroare dispare (de exemplu,

dacă apare mesajul de eroare #DIV/0! şi introducem în celula la care se face împărţi-

rea o valoare nenulă, mesajul de eroare va dispărea).


Corectarea acestor erori presupune reexaminarea formulei şi a celulelor care par-

ticipă la ea, urmată, eventual, de efectuarea modificărilor necesare în formulă sau în

foaia de calcul, în funcţie de tipul de mesaj.

Nu întotdeauna o eroare este semnalată printr-un mesaj. Pot exista situaţii când, din

punct de vedere al Excel-ului, formula e corectă, dar ea nu calculează ceea ce vrem.

De aceea, se recomandă ca, ori de câte ori scriem o formulă, să verificăm manual re-

zultatul, chiar dacă el pare a fi corect.

ATENŢIE!

În momentul apariţiei unui mesaj de eroare într-o celulă cu o formulă, e po-

sibil ca foaia de calcul (sau alte foi de calcul din registru) să se umple cu mesa-

je de eroare, deoarece celula respectivă participă la formulele din acele celule.

De aceea, se recomandă examinarea cu atenţie a formulelor care dau erori şi a

celor în care erorile au apărut în aceste împrejurări.

13.4. Afişarea formulelor din celule

Excel nu afişează în celule formulele ci doar rezultatele lor. Dacă dorim să vedem

care valori provin din tastare directă şi care sunt rezultate ale unor formule, putem ac-

tiva comutatorul Afişare formule în celule în loc de rezultate-

le lor calculate de la butonul Office Opţiuni Excel categoria

Complex setul Afişare opţiuni în această foaie de lucru.

În acest moment, în celulele care conţin formule se vor afişa formulele şi nu rezul-

tatele lor.

Revenirea se face prin dezactivarea comutatorului.

13.5. Căutarea în formule

Adesea vrem să aflăm la ce formule participă o anumită celulă. Pentru aceasta:

1. Meniul Pornire fila Editare butonul Găsire şi selec-

tare Găsire butonul Opţiuni.

2. La Privire în alegem Formule.

3. În dialogul afişat, la De găsit specificăm referinţa celulei respective.

4. Începem căutarea cu Următorul găsit (acelaşi buton se poate folosi şi

la continuarea căutării).

13.6. Copierea formulelor

Se poate realiza prin două metode:

A. Prin meniu sau cu butoanele:

1. Se selectează celula care conţine formula.

2. Se foloseşte meniul Pornire fila Clipboard butonul Copiere

.

3. Se plasează cursorul în celula unde dorim să apară copia şi se foloseşte buto-

nul Lipire din aceeaşi filă.

4. Se repetă operaţia Lipire pentru fiecare loc în care dorim să apară o copie.

B. Copierea unei formule într-un set de celule vecine:

1. Selectăm celula cu formula sursă.


2. Plasăm cursorul pe punctul ei de selecţie (colţul din dreapta-jos) până când ia

forma unui plus negru.

3. Tragem în direcţia în care vrem copierea formulei.

Exemplu: Să se şteargă formulele din coloana Media din foaia de calcul CATA-

LOG din fişierul CUMULATE.XLS. şi să se recompleteze coloana prin una dintre me-

todele de copiere de mai sus.

13.7. Mutarea formulelor

Pentru mutare există două variante:

A. Prin meniu sau cu butoanele:

1. Se selectează celula în care se află formula care trebuie mutată.

2. Se foloseşte meniul Pornire fila Clipboard butonul Decupare

.

3. Se selectează celula în care dorim să fie mutată formula şi se foloseşte buto-

nul Lipire din aceeaşi filă.

B. Prin tragere cu mouse-ul:21

1. Se selectează celula care conţine formula care se va muta.

2. Se plasează cursorul sub celulă până când ia forma unei cruci cu patru săgeţi,

după care tragem cu mouse-ul până în poziţia dorită (chenarul gri ne va arăta

unde va rămâne textul la eliberarea mouse-ului).

13.8. Noţiunea de referinţă relativă, de referinţă absolută şi de referinţă

mixtă

13.8.1. Referinţă relativă

Când copiem sau mutăm o formulă dintr-un loc în altul al foii de calcul, Excel

ajustează referinţele celulelor din formule în concordanţă cu noile lor poziţii din foa-

ie.

De exemplu: dacă celula B9 conţine formula =B4+B5+B6+B7 şi copiem

formula din B9 în C9, formula din C9 va fi =C4+C5+C6+C7.

Un alt exemplu: după completarea, prin copierea formulei, a coloanei Me-

dia din foaia de calcul CATALOG, observăm că formula =(B2+C2+D2)/3

din E2 a devenit =(B3+C3+D3) în E3.

Astfel de referinţe se numesc referinţe/adrese relative.

13.8.2. Referinţă absolută

Dacă dorim ca referinţele celulelor să nu

fie ajustate (de exemplu, dacă într-o celulă

avem TVA-ul şi fiecare formulă îl ia din ace-

eaşi celulă) atunci când copiem/mutăm o for-

mulă, vom folosi în formulă referinţa/adresa absolută a acelei celule. O referinţă ab-

solută se obţine specificând caractere dolar ($) înaintea literei coloanei şi numărul li-

niei în care se află celula (de exemplu: B9/$F$2).

Exemplu: Să se completeze celulele colorate din foaia de calcul ADRESE

21 Dacă această variantă nu funcţionează vom activa comutatorul Editare text prin gli-

sare şi fixare de la InstrumenteOpţiunipagina Editare

(ToolsOptionsEditDrag and drop text editing).


ABSOLUTE, ţinând cont că preţul pe tonă este fix, stabilit în F3.

Soluţie:

în D2 =(B2+C2)*$F$3, apoi tragere în jos;

în B5 =B2+B3+

B4, apoi

tragere spre

dreapta.

Alt exemplu:

Să se completeze

celulele colorate

din foaia de cal-

cul CONCURS,

ţinând cont că nota de la practică se calculează împărţind punctajul la practică

la coeficientul din D13 iar media finală ca medie aritmetică între cea de la teo-

rie şi cea de la practică.

Soluţie:

în D3 =C3/$D$13, apoi tragere în jos;

în E3 =(B2+C2)/2, apoi tragere în jos.

13.8.3. Referinţe/adrese mixte

De fapt, caracterul $ din referinţele absolute „fixează“ porţiunea căreia i se aplică.

În consecinţă, putem avea într-o formulă şi referinţe mixte, în care e fixat fie rândul,

fie coloana, în funcţie de porţiunea din referinţă în faţa căreia apare caracterul $.

De exemplu, referinţa $B15 îşi va modifica, la copiere/mutare doar numărul liniei

iar referinţa B$15 îşi va schimba doar litera coloanei.

13.9. Funcţii

O funcţie este o „expresie“ matematică ce primeşte câteva argumente şi efectuează

un calcul specific numelui funcţiei, returnând valoarea calculată.22

Excel recunoaşte apelul unei funcţii după următoarele elemente OBLIGATORII:

1. numele funcţiei;

2. o pereche de paranteze mici;

3. argumentele funcţiei, primite de funcţie pentru prelucrare, specificate între

paranteze;23

Există şi funcţii care nu au nevoie de argumente (de exemplu, TODAY(), care re-

turnează data curentă de la nivelul Windows), dar prezenţa parantezelor este obligato-

rii.

22 O funcţie poate fi termen al unei formule. În acest caz, Excel va efectua calculul pentru funcţie şi

va înlocui apelul funcţiei din formulă cu rezultatul returnat de funcţie. De exemplu, dacă într-o celulă

formula este =TODAY()+5, atunci Excel va afişa în acea celulă o dată calendaristică ulterioară datei

curente cu 5 zile. 23

Caracterul folosit ca separator între argumente depinde de ţara aleasă la nivel de Windows cu

Start Control Panel Regional and Language Options pagina de dialog

Formats lista ascunsă Current formats. În exemplele următoare se va folosi ca separator ca-

racterul punct-virgulă (;). Pentru a testa pe alt calculator care e separatorul între argumente, putem tas-

ta într-o celulă o funcţie simplă, de exemplu =SUM(A1;A2): dacă se afişează un mesaj de eroare, în-

seamnă că separatorul este virgula şi o vom folosi ca atare; dacă nu, înseamnă că separatorul e caracte-rul punct-virgulă.


Argumentele unei funcţii pot fi:24

domenii de celule – se specifică prin referinţa celulei din colţul din stânga-

sus al domeniului, urmat de caracterul două-puncte (:) şi de referinţa celulei

din colţul din dreapta-jos al domeniului; de exemplu, SUM(A2:B3) va cal-

cula suma valorilor aflate în celulele A2, A3, B2, B3;25

un nume de domenii de celule – dacă, de exemplu, domeniului A3:B7 i s-a

stabilit un nume (de exemplu, total), atunci în locul domeniului se poate fo-

losi numele acestuia (în loc de SUM(A3:B7) se poate folosi

SUM(total)); v. mai jos, Stabilirea unui nume pentru domeniu de celule;

referinţa unei celule – în acest caz funcţia va prelua valoarea acelei celule şi

o va folosi în calcul;26

constante de tip text (caracter) – se specifică între ghilimele;

constante numerice – se introduc ca atare, ţinând cont de formatul standard

pentru valorile de tip numeric;

constante de tip logic (TRUE sau FALSE) – se introduc ca atare;

alte funcţii – în acest caz, funcţia aflată „în exterior“ va primi rezultatul

funcţiei aflate în interior şi-l va folosi în calcul;

o expresie – în această situaţie Excel va calcula întâi valoarea expresiei şi

apoi o va folosi în calculul funcţiei.

o condiţie – este o expresie logică ce foloseşte unul din operatorii logici =,

<, <=, >, >=, <>, NOT(), AND(), OR(). Condiţia poate fi o

formulă care returnează o valoare logică, referinţa unei celule ce conţine o

valoare logică sau o funcţie care returnează o astfel de valoare. Funcţia de

bază va evalua condiţia şi va executa diferite operaţii în funcţie de faptul că

aceasta e adevărată sau falsă.

Exemple:

Funcţie Tip argument

SUM(A2:A7) domeniu de celule

SUM(A2:A7;A9;A11:B20) mai multe domenii de celule

AVERAGE(note) un nume de domeniu de celule

MAX(59;36;48) constante numerice

IF(A1<=A2;"bun";"slab") condiţie şi constante de tip caracter

INT(SUM(D1:D9)) o altă funcţie

REPT("Ionescu";3) şir de caractere şi valoare numerică

FACT(5) valoare numerică

Există şi funcţii definite de utilizator, prin intermediul limbajului de programare

Visual Basic for Application; la acestea trebuie res-

pectate aceleaşi reguli de mai sus, ţinând cont de

specificul apelului fiecărei funcţii în parte.

24 Atenţie! Funcţiile impun tipul de dată al valorilor pe care le primesc drept argumente. De exem-

plu, nu vom putea trimite funcţiei SUM un argument de tip text. 25 Domeniul poate proveni şi din altă foaie de lucru decât cea curentă. Pentru aceasta, înaintea do-

meniului vom tasta numele foii de lucru de provenienţă urmat de semnul exclamării (de exemplu,

Foaie2!B3:C21). 26 Ca şi în formulele obişnuite, şi aici putem specifica referinţele celulelor din altă foaie de lucru de-

cât cea curentă, prefixând adresa cu numele foii de lucru din care se preia valoarea, prefix urmat de semnul exclamării.


13.9.1. Introducerea funcţiilor în formule

Pentru a introduce o funcţie într-o formulă se pot folosi trei metode:27

1. Tastarea directă a funcţiei şi a argumentelor sale în formulă, respectând

sintaxa funcţiei.

2. Folosind un set de dialoguri:

a. Se selectează celula în care dorim să apară funcţia.

b. Se foloseşte butonul Inserare funcţie

din stânga barei de

formule.

c. În dialogul afişat alegem, din lista Selectaţi o categorie, cate-

goria din care face parte funcţia respectivă,28

apoi alegem funcţia din lista

Selectaţi o funcţie şi confirmăm cu un clic dublu pe ea sau cu

OK.

d. Se va afişa alt dialog în care apar zone de text în care vom introduce ar-

gumentele funcţiei.29

Acestea pot fi specificate fie prin tastare directă, fie

folosind butoanele din dreapta fiecărei zone de text. În acest al doilea

caz dialogul se va minimiza şi vom putea alege sau selecta direct cu

mouse-ul din foaia de calcul celulele sau domeniile care constituie argu-

mente pentru funcţie. Revenirea la dialog se face cu un clic pe butonul

al dialogului minimizat. În acest moment, argumentul este completat au-

tomat de către Excel.

e. Se confirmă cu OK: celula

care conţine formula se va

afişa rezultatul acesteia.

3. Folosind meniul Formule:

a. Se deschide lista ascunsă corespunzătoare categoriei de funcţii;

b. Se alege funcţia dorită.

c. Se procedează ca la me-

toda a doua.

13.10. Funcţii predefinite

În clasificarea de mai jos am împărţit funcţiile pe categorii, în funcţie de tipul de

probleme pe care le rezolvă.

13.10.1. Funcţii referitoare la valori numerice

13.10.1.1. Funcţia SUM – sumă

SUM(domeniu1;domeniu2;…)

Returnează suma valorilor din domeniile specificate. Argumentele pot fi domenii

propriu-zise, nume de domenii, referinţe de celule sau constante numerice.

Numărul maxim de argumente

este 30 iar numărul minim este 1.

Exemplu: Să se calculeze

27 Pentru începători, se recomandă folosirea primei metode pentru o foaie de calcul de probă şi abia

apoi încercarea şi utilizarea celorlalte. 28 Dacă nu ştim din ce categorie face parte funcţia, putem folosi categoria Toate, care conţine toa-

te funcţiile din Excel, listate alfabetic. 29 Tot în acest dialog apare şi o scurtă descriere a funcţiei, a argumentelor ei şi, dacă e cazul, rezul-

tatul pe care l-ar returna funcţia cu argumentele actuale.


totalurile fizice pe luni şi totalul valoric în foaia de calcul REFERINŢE AB-

SOLUTE din fişierul CUMULATE2007.XLSX.

Soluţie:

pentru totalurile fizice, în B5 =SUM(B2:B4), apoi tragere în C5;

pentru totalul valoric trebuie să calculăm întâi valorile în coloana D –

în D2 =(B2+C2)*$F$3, apoi tragere în jos.

Pentru însumare se poate utiliza şi altă variantă:

1. Selectăm celula în care va apărea suma.

2. Meniul Pornire fila Editare lista ascunsă , din care ale-

gem Sum. În acest moment, în jurul unui domeniu numeric compact vecin

celulei apare un chenar mobil, propus de Excel ca domeniu de însumare.

3. Dacă este cazul, modificăm domeniul de însumare; dacă e corect, se confir-

mă cu Enter.

13.10.1.2. Funcţia PRODUCT – produs

PRODUCT(domeniu1;domeniu2;...)

Returnează produsul valorilor din domeniile specificate. Argumentele pot fi dome-

nii propriu-zise, nume de domenii, referinţe de celule sau constante numerice.

Numărul maxim de argumente este 30 iar numărul minim este 1.

13.10.1.3. Funcţia SUMPRODUCT – suma produselor parţiale

SUMPRODUCT(domeniu1;domeniu2)

Returnează suma produselor parţi-

ale ale celulelor din primul domeniu

cu celulele corespondente din dome-

niul al doilea. Cele două domenii tre-

buie să aibă dimensiuni şi forme

identice.

Exemplu: Să se completeze

celula F6 din foaia de calcul

SUMPRODUCT din fişierul CUMULATE.XLSX.

Soluţie: în F6 =SUMPRODUCT(B2:B5;C2:C5); de fapt, funcţia este echi-

valentă cu formula =B2*C2+B3*C3+B4*C4+B5*C5.

13.10.1.4. Funcţia ROUND – rotunjire

ROUND(val_numerică;nr_zecimale)

Returnează valoarea numerică, rotunjită la câte zecimale arată nr_zecimale.

Pot apărea următoarele situaţii:

dacă nr_zecimale este pozitiv, numărul este rotunjit până la numărul spe-

cificat de zecimale;

dacă nr_zecimale este 0, numărul este rotunjit până la cel mai apropiat

întreg;

dacă nr_zecimale este negativ, numărul este rotunjit la nivel de zeci (-1),

sute (-2), mii (-3) etc.

Exemplu: Presupunând că în A1 se află valoarea 513,1416, atunci, în altă

celulă:

=ROUND(A1;1) returnează 513,1;

=ROUND(A1;3) returnează 513,142;


=ROUND(A1;-2) returnează 500;

=ROUND(A1;0) returnează 513.

OBSERVAŢII

1. Dacă funcţia ROUND() este folosită în calcule, se pierde din precizie

deoarece valoarea va participa la calcule numai cu câte zecimale sunt

specificate, spre deosebire de cazul formatării celulei astfel încât să

afişeze doar un anumit număr de zecimale caz în care, intern, valoarea

rămâne intactă. De aceea, se recomandă evitarea utilizării funcţiei

când precizia este importantă.

2. Există şi funcţiile ROUNDUP(val_numerică;nr_zecimale) şi

ROUNDOWN(val_numerică;nr_zecimale) care fac acelaşi lu-

cru, dar forţează rotunjirea prin adaos respectiv prin lipsă.

13.10.1.5. Funcţia SQRT – radicalul

SQRT(val_numerică)

Returnează radicalul din valoarea numerică respectivă. Valoarea numerică trebuie

să fie pozitivă.

Exemplu: Dacă A1 conţine 36, atunci =SQRT(A1) va returna 6.

13.10.1.6. Funcţia INT – partea întreagă

INT(val_numerică)

Returnează partea întreagă a valorii numerice, eliminând partea fracţionară..

Exemple: =INT(14,18) va returna 18 iar =INT(12,86) va returna 12.

13.10.2. Funcţii statistice

13.10.2.1. Funcţia AVERAGE – media aritmetică

AVERAGE(domeniu1;domeniu2;...)

Returnează media aritmetică a valorilor din domeniile speci-

ficate. Argumentele pot fi domenii propriu-zise, nume de dome-

nii, referinţe de celule sau constante numerice.

Celulele din domenii care conţin valoarea 0 participă la cal-

cul, pe când cele goale sunt ignorate (deoarece 0 este, pentru

Excel, valoare numerică).

Numărul maxim de argumente este 30 iar numărul minim es-

te 1.

Exemplu: Să se completeze celula C14 din foaia SA-

LARII din fişierul CUMULATE.XLSX cu media aritmeti-

că a salariilor de încadrare.

Soluţie: =AVERAGE(C5:C11)

Alt exemplu: Să se calculeze mediile elevilor din foaia de calcul CATALOG

din acelaşi fişier. Să

se observe apoi dife-

renţele de valori care

se obţin dacă un elev

are o notă 0 sau celu-

la corespondentă no-

tei este goală.

Soluţie:


=AVERAGE(B2:D2) în E2, apoi formula se trage în jos la toţi elevii.

13.10.2.2. Funcţia COUNT – numărul de valori numerice/dată calendaristică

COUNT(domeniu1;domeniu2;...)

Returnează numărul de valori numerice şi dată ca-

lendaristică din domeniile specificate. Argumentele

pot fi domenii propriu-zise, nume de domenii, referinţe

de celule sau constante numerice.

Celulele din domenii care

conţin valoarea 0 sunt numă-

rate, pe când cele goale sunt

ignorate (deoarece 0 este, pentru Excel, valoare numerică).

Numărul maxim de argumente este 30 iar numărul minim

este 1.

Exemplu: Să se afle câte persoane sunt în tabelul din foa-

ia de calcul PERSONAL. Să se observe, apoi, ce se întâmplă

cu acest număr dacă ştergem salariul unei persoane sau dacă

folosim un salariu 0 pentru ea. De asemenea, să se observe

ce se întâmplă cu acest număr dacă, în locul salariului unei persoane se intro-

duce un text.

Soluţie: =COUNT(G4:G7) în B10.30

13.10.2.3. Funcţiile MAX şi MIN – valoarea maximă/minimă

MAX(domeniu1;domeniu2;...)

MIN(domeniu1;domeniu2;...)

Returnează cea mai mare respectiv cea mai mică valoare din domeniile specificate.

Argumentele pot fi domenii propriu-zise, nume de domenii, referinţe de celule sau

constante numerice.

Valorile text ce nu pot fi transformate în numere determină afişarea unui mesaj de

eroare.

Numărul maxim de argumente este 30 iar numărul minim este 1.

Exemplu: Să se calculeze salariul de încadrare maxim respectiv minim

(C14 respectiv C16) în foaia de calcul SALARII.

Soluţie: =MAX(C6:C11) în C14 respectiv =MIN(C6:C14) în C16.

13.10.3. Funcţii pentru date calendaristice

13.10.3.1. Funcţiile DAY, MONTH şi YEAR – ziua, luna şi anul dintr-o dată calendaristică

DAY(val_dată_calendaristică)

MONTH(val_dată_calendaristică)

YEAR(val_dată_calendaristică)

Returnează ziua (DAY), luna (MONTH) respectiv anul (YEAR) dintr-o valoare dată

calendaristică. Anul se returnează pe patru cifre.

Exemplu: Dacă C20 conţine data 09.10.2005, atunci =DAY(C20) va retur-

na 9, =MONTH(C20) va returna 10 iar =YEAR(C20) va returna 2005.

30 În forma actuală a foii de calcul, formula putea fi şi =COUNT(G1:G100), deoarece Excel ia în

considerare doar valorile numerice şi dată calendaristică, nu şi valorile text.


13.10.3.2. Funcţia DATE – obţinerea unei date calendaristice din porţiuni

DATE(an;lună;zi)

Returnează o valoare dată calendaristică obţinută din cele trei argumente. Funcţia

este, oarecum, inversa setului DAY, MONTH şi YEAR prezentat mai sus.

Exemplu: Dacă A20 conţine 2005, A22 conţine 10 şi A23 conţine 5, atunci

=DATE(A20;A22;A23) va returna 05.09.28.

OBSERVAŢIE

Dacă funcţia primeşte argumente invalide, atunci va returna o dată calenda-

ristică ulterioară corespunzătoare (de exemplu, pentru setul de argumente

2005;2;29 funcţia va returna 01.03.2005 iar pentru 2005;13;31 funcţia va re-

turna 31.01.2006).

13.10.3.3. Funcţia TODAY – data curentă

TODAY()

Returnează data curentă (preluată de la nivel de Windows). Valoarea obţinută e de

tip dată calendaristică.


vârsta şi vechimea fiecărei

persoane din foaia de calcul

PERSONAL.

Soluţie: =TODAY()-C4 în

E4, apoi se copiază în E5 şi

E7; =TODAY()-D4 în F4,

apoi se copiază în F5 şi F7.

OBSERVAŢIE

Se remarcă faptul că se obţin valori foarte mari, aceasta deoarece se face di-

ferenţa între două date calendaristice, care dă numărul de zile. Deoarece ne in-

teresează valoarea în ani, vom împărţi rezultatul la 365. De exemplu, în E4 ar

trebui să apară formula =(TODAY()-C4)/365.

13.10.3.4. Funcţia WEEKDAY – ziua din săptămână

WEEKDAY(val_dată_calendaristică;convenţie)

Returnează numărul zilei din săptămână pentru data calendaristică, în funcţie de

valoarea argumentului convenţie astfel:

pentru valoarea 1 se returnează 1 pentru ziua de duminică (convenţia ameri-

cană);

pentru valoarea 2 se returnează 1 pentru ziua de luni.

Exemple:

1. Să se calculeze, în foaia de calcul PERSONAL, într-o celulă goală

oarecare, ziua din săptămână în care s-a născut Ene, cu convenţia că

1 înseamnă luni.

2. Aflaţi în ce zi a săptămânii v-aţi născut.

Soluţii: 1. =WEEKDAY(C4;2)

2. Introducem într-o celulă goală (de exemplu, E15) data naşterii, apoi,

în altă celulă, folosim formula =WEEKDAY(E15;2)


13.10.4. Funcţii pentru tipul text

Argumentele funcţiilor text pot fi şi constante de tip text; în aceste cazuri, ele tre-

buie specificate între ghilimele.

13.10.4.1. Funcţiile UPPER, PROPER şi LOWER – conversia la litere mari/mici

UPPER(val_text)

LOWER(val_text)

PROPER(val_text)

Convertesc valoarea text la litere mari (UPPER), la litere mici (LOWER) respectiv

astfel încât prima literă să fie literă mare iar următoarele litere mici.

Exemplu: Dacă A10 conţine valoarea POPescu (scrisă exact aşa), atunci

=UPPER(A10) va returna POPESCU, =LOWER(A10) va returna popescu

iar =PROPER(A10) va returna Popescu.

13.10.4.2. Funcţia CONCATENATE – concatenarea textelor

CONCATENATE(val_text1;val_text2;...)

Returnează un text obţinut prin concatenarea valorilor text primite ca argumente.

Numărul maxim de argumente e 30 iar cel minim 2.

Dacă vreuna dintre valori e de tip text, trebuie inclusă între ghilimele.

Exemplu: Dacă A1 conţine valoarea Popescu, A2 conţine valoarea Ioan, şi

vrem să obţinem, în altă celulă, valoarea Popescu V. Ioan, funcţia va fi =CONCATENATE(A1;" V. ";A2)

OBSERVAŢIE

Funcţia CONCATENATE poate fi înlocuită cu caracterul &. De exemplu,

formula de mai sus poate fi scrisă şi =A1&"I. "&A2

13.10.4.3. Funcţiile LEFT şi RIGHT – începutul/sfârşitul unui text

LEFT(val_text;nr_caractere)

RIGHT(val_text;nr_caractere)

Returnează primele (LEFT) respectiv ultimele (RIGHT) nr_caractere din va-

loarea text.

Exemplu: Dacă A1 conţine valoarea Popescu, atunci =LEFT(A1;3) va

returna Pop iar =RIGHT(A1;4) va returna escu.

OBSERVAŢIE

Funcţiile ţin cont şi de spaţii. De exemplu, dacă A1 conţine Pop Ioan, atunci

=LEFT(A1;5) va returna Pop I

13.10.4.4. Funcţia MID – extragerea unui subşir

MID(val_text;poz_început;nr_caractere)

Returnează un subşir din val_text, cu începere din poz_start, pe lungime

nr_caractere. Funcţia ţine cont şi de spaţiile din text.

Exemplu: Dacă A1 conţine valoarea Popescu, atunci =MID(A1;2;4) va

returna pesc

13.10.4.5. Funcţia LEN – lungimea unui şir

LEN(val_text)

Returnează lungimea valorii text. Funcţia ţine cont şi de spaţii.


Exemplu: Dacă A1 conţine valoarea Popescu, atunci =LEN(A1) va returna 7.

13.10.5. Funcţii pentru tipul logic

Aceste funcţii evaluează sau construiesc o condiţie şi, în funcţie de aceasta, retur-

nează o valoare. De cele mai multe ori, condiţia constă în compararea a două expresii

de acelaşi tip, folosind următorii operatori de comparare:

= Egal

< Mai mic

<= Mai mic sau egal

> Mai mare

>= Mai mare sau egal

<> Diferit de

13.10.5.1. Funcţia IF – returnarea unei valori în funcţie de o condiţie

IF(condiţie;val_pt_adevărat;val_pt_fals)

Funcţia testează condiţia şi, dacă este adevărată, returnează val_pt_adevărat

iar dacă e falsă returnează val_pt_fals.

Exemplu: Să se

completeze calificati-

vul (coloana F) din

foaia de calcul CA-

TALOG astfel încât cei

care au media peste 8

să primească „Bine“

iar cei cu media cel

mult 8 calificativul „Slab“. Pentru verificare, se pot apoi modifica notele astfel

încât elevului respectiv să i se modifice calificativul.

Soluţie: Formula din F2 va fi =IF(E2>8;"Bine";"Slab"), care poate

fi trasă în jos deoarece la

toţi elevii calificativul se

acordă după aceleaşi cri-

terii.

Dacă există mai multe vari-

ante, vom folosi mai multe

funcţii IF imbricate, eliminând,

cu fiecare, una dintre variante

(vom avea atâtea comenzi IF

câte variante există minus 1,

deoarece ultima variantă este,

automat, rezolvată cu argumentul val_pt_fals de la funcţia IF interioară.

Exemplu: Să se calculeze valoarea TVA (coloana G) din foaia de calcul

ARTICOLE. TVA-ul se aplică în funcţie de tipul produsului, valoarea sa pro-

centuală aflându-se în celulele E17...E19.

Soluţie: Pentru a calcula valoarea TVA pentru fiecare produs, trebuie com-

pletată, întâi, coloana VALOARE. În acest scop, vom scrie în E3 formula

=C3*D3 şi o tragem în jos pentru toate produsele, deoarece modul de calcul e

identic. Pentru valoarea TVA vom scrie în G3 formula


=IF(A3="A";E3*$E$17;IF(A3="B";E3*$E$18;E3*$E$19)) şi o

tragem în jos.31

13.10.5.2. Funcţia SUMIF – însumare condiţionată

SUMIF(domeniu_căutare;condiţie_însumare;domeniu

_însumare)

Funcţia returnează suma celulelor din domeniu_însumare pentru care celulele

din domeniu_căutare satisfac condiţia specificată.

Condiţia de însumare trebuie specificată între ghilimele.

Domeniile trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni şi forme.

Exemplu: Să se completeze, în foaia de calcul ARTICOLE, totalul de bucăţi

pentru fiecare articol (v. imaginea de mai sus).

Soluţie: Pentru produsul A, formula din H12 va fi

=SUMIF(B3:B7;"=A";E3:E7).

Pentru celelalte produse formulele sunt

asemănătoare, diferind doar condiţia de

însumare.

Alt exemplu: Să se completeze, în

foaia de calcul SALARII(2), totalurile

salariilor brute pentru cele trei secţii.

Soluţie: Pentru secţia Proiectare

formula din celula J10 va fi =SUMIF(B2:B7;"=Proiectare";

J2:J7). Pentru celelalte secţii formulele sunt asemănătoare, singura diferenţă

fiind la condiţia de însumare.

13.10.5.3. Funcţia COUNTIF – numărare condiţionată

COUNTIF(domeniu_căutare;condiţie_numărare)

Funcţia returnează numărul celule-

lor din domeniu_căutare pentru

care este îndeplinită condiţia specifi-

cată.

Condiţia de însumare trebuie spe-

cificată între ghilimele.


numărul de elevi care au notele

5...10, pentru fiecare materie,

din tabelul din foaia de calcul COUNTIF.

Soluţie: Formula din celula B10 este =COUNTIF(B2:B7;"=5"). Pentru

celelalte celule formulele sunt asemănătoare.

13.11. Folosirea într-o formulă a referinţelor de celule din alte foi de

calcul

Dacă, într-o formulă, dorim să folosim referinţa unei celule din altă foaie de calcul

decât cea curentă, vom prefixa numele celulei cu numele foii de calcul urmat de sem-

nul exclamării.

31 În această funcţie am folosit adresarea absolută pentru a interzice Excel-ului să modifice, în mo-

mentul copierii prin tragere a formulei, referinţele celulelor în care se află procentele de TVA.


Exemplu: Dacă în Foaie1, în celula A1, vrem să avem suma valorilor din

B3 din Foaie2 cu C4 din Foaie3, atunci formula din A1 din Foaie1 va fi =Foaie2!B4+Foaie3!C4

Regula este aceeaşi pentru domeniile de celule şi pentru referinţele de celulele ce

apar în argumentele unor funcţii.

Exemplu: Să se calculeze, în foaia de calcul Total din fişierul C:\dupa

amiaza\cuie,mere,prune.xlsx, sumele pentru fiecare tip de produs

din foile de calcul Sectia1...3.

Soluţie: Celula B1 din foaia Total va conţine formula

=SUMIF(sectia1!A1:A100;"=cuie";sectia1!B1:B100)+SUMIF

(sectia2!A1:A100;"=cuie";sectia2!B1:B100)+SUMIF(secti

a3!A1:A100;"=cuie";sectia3!B1:B100). Pentru celelalte produse

formulele vor fi identice, diferenţa fiind doar la criteriul de însumare.

13.12. Domenii de celule

Un domeniu de celule este un grup dreptunghiular de celule alăturate.

Pentru operaţii de copiere, mutare, ştergere, formatare, utilizare într-o funcţie do-

meniile de celule trebuie selectate.

Putem avea selectate, la un moment dat, mai multe domenii de celule.

13.12.1. Nume pentru domenii de celule

Unui domeniu de celule (compact sau nu) i se poate stabili un nume mai sugestiv,

astfel încât să nu mai fie nevoie să fie referit, într-o formulă, prin referinţe ci prin nu-

mele respectiv.

Exemplu: În loc să specificăm, în foaia

de calcul REFERINŢE ABSOLUTE din fi-

şierul CUMULATE.XLS, în celula D5 for-

mula =SUM(D2:D4), vom putea da dome-

niului D2:D4 un nume, de exemplu ianu-

arie, care va putea fi folosit în formulă sub forma =SUM(ianuarie).

13.12.1.1. Stabilirea unui nume pentru un domeniu de celule

1. Se selectează celulele care vor face parte din domeniu.

2. Se dă clic în stânga barei de formule, în lista ascunsă Casetă nume

şi se tastează numele dorit.

sau

1. Se selectează celulele care vor face parte din

domeniu.

2. Meniul Formule fila Nume defini-

te lista ascunsă Definire nume şi,

în dialogul afişat, tastăm, numele dorit.

13.12.1.2. Ştergerea unui nume de domeniu de celule

Meniul Formule fila Nume definite

butonul Manager nume din lista afişată


alegem numele şi folosim butonul Ştergere şi confirmăm cu OK.32

13.13. Mesaje de eroare pentru funcţii

În afară de mesajele de eroare pentru formule, discutate mai sus, la introducerea

unei formule incorecte pot apărea şi alte mesaje de eroare, sub forma unui dialog. În

general, eroarea constă în lipsa unei paranteze sau existenţa prea multor paranteze, fo-

losirea virgulei ca separator între argumentele unei funcţii în locul caracterului punct-

virgulă sau invers etc.

Prin aceste dialoguri, Excel ne propune corectarea automată a formulei. Totuşi,

trebuie să ţinem cont că nu întotdeauna varianta propusă de Excel e cea dorită aşa că,

în asemenea situaţii, se recomandă examinarea cu atenţie a formulei.

De asemenea, trebuie ţinut seama că, dacă valorile care participă la calcul sunt co-

recte din punct de vedere al Excel-ului în ceea ce priveşte tipul de dată, formula nu va

returna o eroare, chiar dacă rezultatul nu are nici o semnificaţie logică (de exemplu,

împărţirea unei sume la o medie nu are, probabil, semnificaţie logică, dar Excel nu va

semnala vreo eroare).

14. COMENTARII PENTRU O CELULĂ Un comentariu este un text explicativ ataşat unei celule, care se afişează când cur-

sorul de mouse se află deasupra celulei respective. Celulele care au ataşat un comenta-

riu sunt marcate cu un triunghi roşu în colţul din dreapta-sus.

14.1. Adăugarea unui comentariu

Pentru a adăuga un comentariu unei celule:

1. Selectăm celula respectivă.

2. Folosim meniul Revizuire fila Comentarii butonul Comen-

tariu nou sau dăm clic dreapta pe celulă Inserare comentariu.

3. În minifereastra ataşată tastăm textul comentariului, terminând cu un clic în

afara zonei de comentariu.

14.1.1. Modificarea unui comentariu

Se face după selectarea celulei cu meniul Re-

vizuire fila Comentarii butonul

Editare comentariu sau cu clic dreapta pe

celulă Editare comentariu.

14.1.2. Ştergerea unui comentariu

Se selectează celula şi se foloseşte meniul Revizuire fila Comentarii

butonul Ştergere sau clic dreapta pe celulă Ştergere comentariu

sau meniul Pornire fila Editare lista ascunsă Golire Go-

lire comentarii.33

32 Dacă numele şters participă la vreo formulă, în celula cu acea formulă va apărea un mesaj de

eroare #NUME? (#NAME?). 33 Se poate folosi şi varianta Golire Totală dar, în acest caz, vor dispărea şi conţinutul şi for-

matul celulei.


15. FORMATAREA UNUI TABEL EXCEL

15.1. Centrarea unui titlu de tabel

1. Tastăm în celula din stânga

textul titlului tabelului.

2. Selectăm numărul de celule pe

care se va întinde titlul.

3. Meniul Pornire fila

Aliniere butonul Îm-

binare şi centrare.

15.2. Formatarea celulelor

Toate operaţiile de la acest capitol

presupun selectarea în prealabil a celulelor ce vor fi formatate. De asemenea, la şter-

gerea conţinutului celulelor, formatele stabilite pentru celule rămân valabile până la

schimbarea sau ştergerea lor.

Putem formata celulele şi înainte de completarea lor cu valori.

15.2.1. Formatul de afişare al unor celule

Formatul de afişare este cel care stabileşte aspectul şi modul de afişare a datelor

din celule. El se stabileşte astfel:

1. După selectarea celulelor, folosind meniul Pornire fila Număr bu-

tonul Formatare celulă:Număr sau clic dreapta pe domeniul se-

lectat Formatare celule.34

2. În dialogul afişat folosim pagina de dialog Număr şi stabilim formatul dorit

din lista Categorie, astfel:

General Este formatul iniţial al întregului tabel, dar nu e foarte performant. Număr Este utilizat pentru valori numerice. Aaici putem impune numărul de zeci-

male afişate (Număr zecimale),35

dacă se foloseşte sau nu punctul ca se-

parator între grupele de câte trei cifre din partea întreagă (Utilizare se-

parator mii)36

şi modul de afişare a valorilor negative (Numere nega-

tive) – cu minus în faţă, în roşu, eventual ambele variante.

Simbol monetar Este utilizat pentru valorile monetare şi determină ataşarea simbolului de

monedă la valoare.37

Şi aici se pot specifica numărul de zecimale şi formatul

valorilor negative; în plus, se poate alege simbolul de monedă (Simbol).

Contabil Este utilizat pentru tabele contabile şi determină alinierea pe verticală a sim-

bolului de monedă şi a virgulelor zecimale. Se pot specifica simbolul de mo-

nedă şi numărul de zecimale.

34 Se poate folosi şi lista ascunsă Format de număr din aceeaşi filă,

dar această variantă nu este foarte performantă. 35

Se poate stabili şi folosind butoanele Mărire zecimală respectiv Micşorare zecimală

din fila Număr.

36 Se poate folosi şi butonul Separator mii din fila Număr.

37 Simbolul de monedă poate fi ataşat şi folosind butonul Simbol monetar din fila Nu-

măr.


Dată Este folosit pentru valori tip dată calendaristică. Din lista Tip se poate alege

unul din formatele disponibile. Oră Este folosit pentru valori tip oră. Din lista Tip se poate alege unul din for-

matele disponibile. Procentaj Multiplică valorile din celule cu 100 şi le ataşează simbolul de procent.

38

Fracţie Este utilizat la afişarea zecimalelor ca fracţii. Se poate stabili dacă numitorul

fracţiei are 2, 3 sau 4 cifre, dacă se afişează ca jumătăţi, sferturi, optimi, ze-

cimi, şaisprezecimi, sutimi. Ştiinţific Afişează numerele în format cu exponent. Se poate stabili numărul de zeci-

male afişate. Text Afişează datele exact aşa cum le-am introdus de la tastatură, fiind tratate ca

text, chiar dacă în celulă se află un număr (totuşi, asemenea valori pot fi folo-

site în calcule). Special Este utilizat la afişarea într-o listă a codurilor poştale, a numerelor de telefon

sau a codurilor numerice personale. Particularizat Permite utilizatorului să-şi creeze propriile formate de afişare (de exemplu,

caracterul # este simbolul pentru o poziţie de cifră).

15.2.2. Alinierea valorilor în celule

Se stabileşte, după selectarea celulelor, folosind meniul Pornire fila Ali-

niere butonul Formatare celulă:Aliniere sau butoanele cores-

punzătoare din aceeaşi filă sau clic dreapta pe domeniul selectat Formatare

celule pagina de dialog Aliniere. Se pot specifica următoarele:

Lista ascunsă Orizontală – modul de aliniere pe orizontală a textului în

celule;

Lista ascunsă Verticală – alinierea pe verticală a textului; are efect numai

dacă într-o celulă din linie se află un text scris pe mai multe rânduri.

15.2.3. Text pe mai multe rânduri într-o celulă (încadrarea textului într-o celulă)

În mod normal, Excel scrie un text lung

pe un singur rând într-o celulă. Pentru a

forţa scrierea pe mai multe rânduri, selec-

tăm celula/celulele şi activăm comutatorul

Încadrare text din acelaşi dialog.

Eventual, se poate folosi comutatorul

Potrivire prin reducere din

aceeaşi pagină de dialog pentru a micşo-

ra/mări fontul astfel încât valoarea să se

restrângă astfel încât să încapă în celulă.

15.2.4. Fuzionarea celulelor vecine

Se stabileşte, după selectarea celulelor,

activând comutatorul Îmbinare celu-

le din aceeaşi pagină de dialog.

38 Formatul Procentaj se poate aplica şi folosind butonul Stil procent din fila Nu-

măr.


OBSERVAŢIE

În acest caz, trebuie să nu uităm că Excel păstrează, în celula rezultantă,

doar valoarea celulei din colţul din stânga-sus al domeniului selectat.

15.2.5. Înclinarea textului

Se poate stabili, în aceeaşi pagină de dialog, fie specificând numărul de grade la

Grade, fie trăgând cu mouse-ul de acul indicator de la Orientare. Se poate folosi

şi lista ascunsă Orientare de la meniul Pornire fila Font.

15.2.6. Parametrii referitori la font

Se stabilesc, după selectarea celulelor, din meniul Pornire fila Font

butonul Formatare celule sau butoanele din aceeaşi filă.

15.2.7. Borduri pentru celule

În mod normal, bordurile afişate pe ecran

nu se listează. Dacă vrem să impunem bor-

duri pentru anumite celule, vom selecta ce-

lulele respective, apoi folosim meniul Por-

nire fila Font pagina de dialog

Bordură, apoi:

1. La Stil alegem tipul de linie.

2. La Culoare alegem culoarea

pentru linie.

3. Dăm clic pe latura respectivă în

zona Text sau pe butonul corespunzător de pe lângă aceasta.

4. Repetăm paşii 1...3 pentru fiecare latură în parte.

Eliminarea unei laturi de chenar se face asemănător.

O altă metodă, mai rapidă, e folosirea listei ascunse de la meniul Pornire

fila Font.

15.2.8. Culori de umplere (fundal) pentru celule

Se stabileşte, după selectarea celulelor, folosind meniul Pornire fila Font

lista ascunsă Culoare de umplere sau clic dreapta pe celule

Formatare celule pagina de dialog Umplere, apoi:

1. În lista de culori de deasupra alegem culoarea de fundal.

2. În lista de culori de mai jos alegem o culoare cu care se va com-

bina prima.

3. La Model alegem modul în care se combină cele două culori.

15.2.9. Copierea formatului unei celule

Dacă se doreşte copierea caracteristicilor de formatare ale unei celule la

alte celule vom proceda astfel:

1. Selectăm celula/domeniul de celule de la care vrem să copiem pa-

rametrii de formatare.

2. Folosim meniul Pornire fila Clipboard butonul Descriptor


de formate .

3. Selectăm celula/domeniul de celule căruia dorim să-i aplicăm parametrii

respectivi.

15.2.10. Ştergerea formatului

Dacă dorim să renunţăm la formatele aplicate unor celule, le vom selecta şi vom

folosi meniul Pornire fila Editare lista ascunsă Golire varian-

ta Golire formate sau varianta Golire totală – în acest ultim caz, pe

lângă format, se şterg şi conţinutul şi comentariile ataşate celulelor).

16. FOILE DE CALCUL Iniţial, există trei foi de calcul, numite Foaie1...3, dar numele acestora poate

fi schimbat şi ele pot fi şterse, mutate, copiate etc.

16.1. Schimbarea numelor foilor de calcul

Se poate face cu:

Clic-dreapta pe eticheta cu numele foii, , în partea

inferioară a ecranului Redenumire tastarea numelui nou confir-

mare cu Enter sau un clic undeva în afara numelui..

Clic dublu pe numele foii tastarea numelui nou.

OBSERVAŢII

1. Dacă foaia participă cu vreo celulă la vreo formulă în altă foaie de

calcul, formula este actualizată automat pentru a reflecta noul nume al

foii.

2. Dacă numele foii conţine şi spaţii, numele său va fi încadrat, în formu-

lele la care participă celulele din ea, între apostroafe.

16.2. Inserarea unei foi de calcul

1. Selectăm foaia de calcul în stânga căreia dorim să apară cea nouă.

2. Folosim Inserare Foaie de calcul OK din meniul contex-

tual al etichetei foii de calcul respective.

16.3. Ştergerea unei foi de calcul

1. Selectăm numele foii/foilor de calcul pe care vrem să le ştergem.39

2. Folosim:

EditareŞtergere foaie (EditDelete Sheet).

Ştergere (Delete) din meniul contextual al etichetei foii.

OBSERVAŢII

1. Dacă foaia de calcul conţine valori, se va cere confirmare pentru şter-

gere.

2. Nu există anulare pentru ştergerea unei foi de calcul.

3. Dacă foaia de calcul ştearsă participă la formule în altă foaie de cal-

39 Pentru a selecta mai multe foi de lucru, se ţine apăsată tasta Ctrl în timpul selectării. Anularea se-

lectării mai multor foi de lucru se face cu Anularea grupării foilor din meniul contextual al

uneia dintre etichetele foilor selectate.


cul, formulele respective vor afişa mesajul de eroare #REF!.

16.4. Copierea foilor de calcul

Putem copia o foaie de calcul fie în acelaşi registru, fie în alt registru.

16.4.1. Copierea unei foi de calcul în acelaşi registru

1. Selectăm foaia de calcul pe care dorim s-o copiem.

2. Folosim Mutare sau copiere din meniul con-

textual al foii selectate.

3. La Înaintea foii alegem unde vrem să apară co-

pia foii de calcul.

4. Activăm comutatorul Crearea unei copii şi

confirmăm cu OK.

16.4.2. Copierea unei foi de calcul în alt registru

1. Deschidem registrul-destinaţie (cel în care vrem să co-

piem foaia de calcul).

2. Revenim la registrul-sursă şi selectăm foaia de calcul.

3. Folosim Mutare sau copiere din meniul contextual al foii selectate.

4. La În registrul selectăm registrul în care vrem să copiem foaia.

5. La Înaintea foii alegem unde vrem să apară foaia de calcul.

6. Activăm butonul Crearea unei copii şi confirmăm cu OK.

16.5. Mutarea foilor de calcul

Putem muta o foaie de calcul fie în acelaşi registru, fie în alt registru.

16.5.1. Mutarea unei foi de calcul în acelaşi registru

1. Selectăm foaia de calcul.


3. La Înaintea foii alegem foaia înaintea căreia dorim s-o mutăm pe cea

selectată şi confirmăm cu OK.

16.5.2. Mutarea unei foi de calcul în alt registru

1. Deschidem registrul-destinaţie (cel în care vrem să mutăm foaia de calcul).

2. Revenim la registrul-sursă şi selectăm foaia de calcul.


4. La În registrul selectăm registrul în care vrem să mutăm foaia.

5. La Înaintea foii alege unde vrem să apară foaia de calcul. 40

17. SORTAREA DATELOR Excel ne permite sortarea datelor dintr-un tabel după mai multe criterii:

1. Selectăm lista de date (eventual, împreună cu rândul-cap de tabel).

2. Folosim meniul Date fila Sortare şi filtrare butonul

Sortare . În

40 La mutarea într-un alt registru, dacă foile de lucru mutate participă cu valori la formulele din alte

foi de lucru din registrul original, acestea vor afişa un mesaj de eroare.


dialogul afişat, stabilim următoarele:

Dacă tabelul nostru are cap de tabel, folosim butonul radio Datele au

anteturi;

Din lista ascunsă Sortare după alegem câmpul (coloana) care va fi

criteriu principal de sortare a datelor şi specificăm alături, la Ordine, or-

dinea de sortare pentru el.

Dacă este cazul, putem specifica şi alte criterii de sortare,41

folosind buto-

nul Adăugare nivel şi procedând apoi asemănător la Apoi după.

Dacă dorim sortarea valorilor după o singură coloană, există o metodă mai simplă:

selectăm coloana şi folosim unul din butoanele Sortare de la A la Z/de la

Z la A din aceeaşi filă.

18. FILTRAREA DATELOR Într-un tabel pot fi afişate la un

moment dat doar o parte din date şi

anume doar acelea care respectă o

anumită condiţie. Pentru a filtra in-

formaţiile, procedăm astfel:

1. Selectăm tabelul, inclusiv

prima linie din el (capul de

tabel).

2. Folosim meniul Date fila Sortare şi filtrare butonul

Filtru. La celulele din prima

linie a tabelului apare un buton

de listă ascunsă.

3. Dăm clic pe butonul listei as-

cunse din coloana pe care do-

rim să o utilizăm la fil-

trarea listei şi, din zona

Filtre de text,

alegem varianta dorită:

Selectare totală – afişează toate rândurile din tabel;

mai jos sunt afişate toate valorile distincte din coloana selectată

drept criteriu de filtrare. Dacă alegem din listă, Excel va afişa nu-

mai rândurile în care coloana are valoarea/valorile aleasă/alese.42

Se poate aplica o filtrare pe mai multe coloane din tabel; în acest caz, se vor afişa

numai rândurile care îndeplinesc toate criteriile de filtrare.

Anularea unui criteriu de filtrare pentru o anumită coloană se face deschizând lista

ascunsă de lângă numărul ei Golire filtru de la...

Anularea tuturor criteriilor de filtrare: meniul Date fila Sortare şi

filtrare butonul Filtru.

Revenirea la afişarea normală se face tot cu meniul Date fila Sortare

şi Filtrare butonul Filtru.

41 Ordinea în care alegem criteriile de sortare este esenţială, în sensul că al doilea criteriu va avea

efect numai dacă pentru primul există valori dublură.

42 Coloanele care au aplicat un criteriu de filtrare vor avea afişat în dreapta butonul


18.1. Filtrare complexă

Pe lângă filtrarea pe baza unor valori din coloana respectivă, putem folosi o

filtrare mai complexă, în care putem stabili şi alte condiţii de filtrare. În acest

scop:

1. Vom efectua întâi o filtrare normală.

2. Vom folosi, pentru coloana respec-

tivă lista ascunsă din care alegem

Filtre de număr varianta

dorită (Este egal cu..., Nu

este egal cu... etc.).

3. În dialogul afişat stabilim valoarea/valorile limită pentru filtrare.

19. OBIECTE ÎNTR-O FOAIE DE CALCUL

19.1. Diagrame

Datele introduse într-un tabel Excel pot fi reprezentate

grafic prin diagrame de diverse forme (coloane, linii, plă-

cintă, puncte etc.).

Ori de câte ori modificăm ulterior datele care contribuie

la diagramă din foaia de calcul, graficul se va actualiza

conform noilor valori.

19.1.1. Crearea unei diagrame

În scopul exemplificării, vom încerca să cre-

ăm o diagramă pentru evoluţia producţiei folo-

sind datele din foaia de calcul grafic.

Pentru aceasta:

1. Selectăm datele pe care dorim să le reprezentăm în diagramă, eventual şi de-

numirile care apar drept cap de coloană sau rând.

2. Meniul Inserare fila Diagrame alegere tip diagramă, apoi

subtip de diagramă din listele ascunse corespunzătoare (eventual, Toate

tipurile de diagrame şi alegere tip).

19.1.2. Modificarea unei diagrame

19.1.2.1. Schimbarea orientării graficului (rânduri/coloane)

Orientarea seriilor de date pe rânduri înseamnă că primul rând din domeniul se-

lectat va fi considerat cu valori care vor fi afişate pe axa X iar valorile din prima co-

loană vor apărea în legenda diagramei (în acest exemplu, lunile vor apărea lângă axa

X şi secţiile vor apărea în legendă).

Orientarea seriilor de date pe coloane înseamnă că prima coloană din domeniul se-

lectat va fi considerată cu valori care vor fi afişate pe axa X iar valorile din prima linie

vor apărea în legenda diagramei (în acest exemplu, secţiile vor apărea lângă axa X şi

lunile vor apărea în legendă).

Pentru schimbare: selectare diagramă meniul suplimentar Instrumente di-

agramă fila Date butonul Comutare rând/coloană.


19.1.2.2. Titlu diagramă

Adăugare titlu: clic pe diagramă meniul Aspect fila Etichete buto-

nul Titlu diagramă alegere tip de titlu.

Modificare titlu: clic pe diagramă clic pe titlu modificare text.

Modificare aspect titlu: clic pe diagramă clic pe titlu (eventual selectare text din

el) clic dreapta pe textul selectat Font specificare parametri de formatare.

Ştergere titlu: clic pe diagramă clic pe titlu tasta Delete.

19.1.2.3. Modificare tip de diagramă

Selectare diagramă meniul Proiectare fila Tip buton Modifi-

care tip diagramă alegere alt tip de diagramă.

19.1.2.4. Texte explicative lângă axe

Selectare diagramă meniul Aspect fila Etichete lista ascunsă Ti-

tluri de axe alegere tip de text introducere text.

19.1.2.5. Valori lângă punctele semnificative din diagramă

Selectare diagramă meniul Aspect fila Etichete lista ascunsă

Etichete de date alegere poziţie valori reprezentative.43

19.1.2.6. Linii de grilă

Selectare diagramă meniul Aspect fila Axe lista ascunsă Linii de

grilă alegere variante.

19.1.2.7. Legendă

Selectare diagramă meniul Aspect fila Etichete lista ascunsă Le-

gendă alegere poziţie legendă.

19.1.2.8. Tabel lângă diagramă

Selectare diagramă meniul Aspect fila Etichete lista ascunsă Ta-

bel de date .

19.1.2.9. Schimbare domeniu de valori pentru diagramă

Selectare diagramă meniul Proiectare fila Tip butonul Modifi-

care tip diagramă.

19.1.2.10. Modificare aspect diagramă

Fiecare element al graficului (linii, puncte, coloane, sectoare de cerc etc.) poate fi

modificat în ceea ce priveşte aspectul (culoare, tipuri de linii etc.) poate fi modificat

cu clic pe elementul respectiv meniul Aspect butonul Formatare se-

lecţie folosire opţiuni din dialogul afişat.44

Pentru modificarea parametrilor referitori la font dăm clic dreapta pe element

Font din meniul contextual.

43 Pentru afişare valori doar lângă o serie de valori, vom selecta întâi seria din diagramă (linie, co-

loană, con, piramidă) etc. 44 Dialogul diferă de la un element de diagramă la altul.


19.1.2.11. Schimbarea dimensiunilor unei diagrame

Se face prin tragere cu mouse-ul de unul din cele 8 zone care apar pe laturile şi în

colţurile diagramei după selectare, atunci când cursorul

ia forma unei săgeţi cu două vârfuri.

Dacă în timpul tragerii se ţine apăsată tasta Alt, di-

mensiunile graficului vor fi ajustate la dimensiunile ce-

lulelor în care se încadrează.

19.1.3. Mutarea şi copierea unei diagrame

Aceste operaţii se execută clasic (selectare diagramă meniul Pornire fila

Clipboard butoanele Decupare/Copiere, apoi butonul Lipire la destina-

ţie).

Pentru mutare în apropiere, se poate folosi tragerea cu mouse-ul de una din laturi.

Pentru copiere/mutare în altă foaie de calcul vom proceda la fel dar, înainte de bu-

tonul Lipire, vom selecta foaia de calcul destinaţie.

Pentru copiere/mutare în alt registru:

1. Deschidem registrul-destinaţie, apoi cel sursă.

2. Selectăm diagrama şi folosim meniul Pornire fila Clipboard bu-

toanele Decupare/Copiere.

3. Comutăm pe registrul-destinaţie şi folosim meniul Pornire fila

Clipboard butonul Lipire.

19.1.4. Ştergerea unei diagrame

Se selectează diagrama şi se foloseşte tasta Delete.

19.2. Imagini

Pentru a insera într-o foaie de calcul o imagine

dintr-un fişier:

1. Meniul Inserare fila Ilus-

traţii butonul Imagine.

2. În dialogul afişat deschidem discul, apoi

folderul în care se află fişierul imagine,

apoi selectăm fişierul şi folosim butonul

Inserare.

19.2.1. Modificarea şi ştergerea imaginilor

Pentru modificarea unei

imagini o vom selecta şi

vom folosi meniul Format,

apoi butoanele afişate.

19.3. Texte WordArt

Acelaşi mod de lucru ca la Word.

20. STABILIREA PARAMETRILOR SPECIFICI PAGINII Observaţie

Aceşti parametri sunt specifici fiecărei foi de calcul în parte.


Configurarea hârtiei pe care se va

face tipărirea se realizează cu meniul

Aspect pagină fila Iniţia-

lizare pagină lista ascunsă

Margini Margini particu-

larizate. Se va afişa un dialog cu

mai multe pagini:

1. În pagina de dialog Pagină

putem specifica următorii

parametri:

Orientare – cele două orientări posibile în pagină: Tip portret

respectiv Tip vedere;45

Ajustare la – măreşte/micşorează textul cu procentul specificat

(10-400%);

Potrivire la... pagini lăţime pe... înălţime – re-

duce sau măreşte textul astfel încât să încapă pe numărul de coli speci-

ficate;

Dimensiune hârtie – mărimea fizică a hâr-

tiei pe care se va lista documentul;46

Numărul primei pagini – se foloseşte

pentru a specifica valoarea de la care începe nu-

merotarea paginilor.

2. Pagina de dialog Margini:

Sus, Jos, Stânga, Dreapta – marginile

lăsate libere la pagină, în cm;

Antet, Subsol – înălţimile antetu-

lui/subsolului, în cm;

Pe orizontală, Pe verticală – deter-

mină centrarea în pagină unui tabel mai mic decât

pagina.

3. Pagina de dialog Foaie:

Zonă de imprimat – domeniul de celule ca-

re vor fi tipărite;47

Rânduri de repetat la început, Co-

loane de repetat la stânga – liniile

şi coloanele care se vor repeta, drept cap de ta-

bel, pe fiecare pagină tipărită. De exemplu, pen-

tru primele două linii vom specifica $1:$2 iar

pentru primele trei coloane vom specifica

$A:$C.

Linii de grilă – forţează tipărirea liniilor

de grilă, aşa cum sunt ele propuse de Excel;

45 Se poate folosi şi lista ascunsă Orientare din aceeaşi filă. 46 Se poate folosi şi lista ascunsă Dimensiune din aceeaşi filă.

47 În acest moment, se poate folosi şi butonul alăturat, pentru selectarea directă a domeniu-

lui/domeniilor cu celulele respective. De asemenea, se poate folosi, mai direct, lista ascunsă Zonă de

imprimat din fila Iniţializare pagină.


Alb-negru – dacă este activat, eventualele culori se listează ca nuanţe de

gri;

Calitate tip schiţă – dacă e activat, listarea este mai rapidă, dar

majoritatea elementelor grafice nu se listează;

Titluri rânduri şi coloane – dacă e activat, se listează şi literele

coloanelor şi numerele liniilor;

Comentarii – stabileşte dacă şi unde se listează eventualele comentarii

ataşate celulelor (La sfârşitul foii sau Cum este afişat în

foaie);

Erori în celule ca – modul de afişare a mesajelor de eroare din celu-

le (afişat; necompletat – celulele cu mesaje rămân goale; -- sau

#N/A – determină afişarea acestor caractere în locul mesajelor în sine).

Ordinea paginilor – ordinea în care sunt imprimate paginile, dacă

datele nu încap pe o singură pagină (v. imaginea din dialog).

20.1. Salturi la pagină nouă

Dacă datele dintr-o foaie de calcul nu încap pe o pagină, Excel le va împrăştia pe

mai multe pagini.

Spre deosebire de Word, unde un tabel se poate extinde numai în jos, aici extinde-

rea se face, implicit, şi spre dreapta.

De exemplu, dacă pentru un tabel care se întinde pe coloanele A...F coloana F nu

încape pe coală – respectând marginile –, Excel va muta, automat, coloana F pe pagi-

na a doua, în dreapta.

20.1.1. Inserarea unui salt la pagină nouă

1. Meniul Vizualizare fila Vizualizări registre de lucru

Examinare sfârşit de pagină. .48

2. În acest moment avem la dispoziţie trei variante:

Pentru un salt de pagină orizontal, selectăm rândul deasupra căruia dorim

să apară saltul.

Pentru un salt de pagină vertical, selectăm coloana în stânga căreia vrem

să apară saltul.

Pentru salturi de pagină atât pe orizontală cât şi pe verticală, selectăm ce-

lula în stânga şi deasupra căreia dorim să inserăm salturile la pagină nouă.

3. Meniul Aspect pagină fila Iniţializare pagină lista as-

cunsă Întreruperi Inserare sfârşit de pagină.

Saltul la pagină nouă se va afişa ca o bară albastră între rândurile/coloanele respec-

tive.

Revenirea la modul de afişare normal se face cu meniul Vizualizare fila

Vizualizări registre de lucru butonul Normal sau butonul Nor-

mal din bara de stare.

20.1.2. Mutarea unui salt la pagină nouă

1. Meniul Vizualizare fila Vizualizări registre de lu-

cru Examinare sfârşit de pagi-

48 Sau clic pe butonul Examinare sfârşit de pagină din dreapta barei de stare.


nă. .

2. Se trage cu mouse-ul saltul la pagină nouă în direcţia dorită, atunci când

cursorul are forma unei săgeţi cu două vârfuri.

20.1.3. Ştergerea salturilor la pagină nouă

Pot exista două situaţii:

1. Pentru a elimina un anumit salt, îl tragem cu mouse-ul în afara zonei de

examinare a sfârşiturilor de pagină.

2. Pentru a elimina toate salturile, folosim lista Întreruperi Reini-

ţializarea tuturor sfârşiturilor de pagină.

20.1.4. Afişarea/ascunderea unui salt la pagină nouă

În mod normal, înainte de specificarea salturilor la pagină nouă, acestea nu sunt vi-

zibile; ulterior, ele vor fi afişate ca o linie întreruptă acolo unde ar apărea la tipărire.

Dacă dorim afişarea/ascunderea lor, vom folosi butonul Office Opţiuni

Excel categoria Complex Afişare opţiuni pentru această

foaie de lucru comutatorul Afişare sfârşit de pagină.

21. ANTETURI ŞI SUBSOLURI Anteturile sunt texte care se repetă în partea superioară a fiecărei pagini din foaia

de calcul iar subsolurile în partea inferioară a acesteia.

21.1. Crearea unui antet/subsol

Vom discuta aici crearea unui antet, pentru subsol procedându-se la fel.

Un antet/subsol se compune din trei secţiuni orizontale (stânga, centru, dreapta), în

care putem introduce diverse elemente (texte, câmpuri etc.).

Pentru a crea un antet:

1. Meniul Inserare fila Text butonul Antet şi subsol.49

În

acest moment cursorul se va muta în caseta centrală de text pentru antet,50

aş-

teptând conţinutul acestuia, şi se va afişa bara de butoane de mai jos.

2. În caseta de text aferentă secţiunii:

putem să tastăm un text oarecare (pe care îl putem formata după dorinţă:

selectare text meniul rapid care apare);

putem include, folosind butoanele din fila Elemente antet şi

subsol, în poziţia cursorului, câmpuri ce vor fi actualizate automat de

Excel la listare; câmpurile sunt introduse de Excel în forma generică

&[nume_câmp] astfel:

a. Număr de pagină – inserează numărul paginii curente – cod

&[Pagină].

b. Număr de pagini – inserează numărul de pagini din foaia de cal-

49 Excel va trece, automat, în modul de afişare Aspect pagină şi se va poziţiona cu cursorul în

caseta centrală a antetului de pagină. 50 Pentru subsol, vom muta cursorul în partea inferioară a paginii, în caseta Faceţi clic pen-

tru a adăuga un subsol.


cul – cod &[Pagini].

c. Data curentă – inserează data curentă (a listării) – cod

&[Dată].

d. Ora curentă – inserează ora curentă – cod &[Oră].

e. Cale fişier – inserează numele fişierului registru curent, împre-

ună cu calea spre el – cod &[Cale]&[Fişier].

f. Nume fişier – inserează numele fişierului registru curent – cod

&[Fişier].

g. Nume foaie – inserează numele foii de calcul curente – cod

&[Filă].

h. Imagine – inserează o imagine (se va deschide un dialog pentru

alegerea acesteia) – cod &[Imagine].

i. Formatare imagine – permite formatarea imaginii introduse.51

.

dacă dorim să ştergem un câmp, vom elimina codul său complet, nu parţi-

al (în caz contrar, ceea ce rămâne e considerat de Excel text şi afişat ca

atare);

Pentru a crea un subsol procedăm la fel dar, înainte, folosim butonul Salt la

subsol din aceeaşi bară.

Modificarea antetului/subsolului se face similar (meniul Vizualizare buto-

nul Aspect pagină etc.).

Revenirea la aspectul normal se face cu Vizualizare butonul Normal.

22. IMPRIMAREA FOILOR DE CALCUL Pentru imprimare se recomandă parcurgerea a două etape:

Examinarea înaintea tipăririi, urmată, dacă este cazul, de modificarea pa-

rametrilor la nivel de pagină, stabiliţi conform celor de mai sus şi de reexa-

minarea aspectului.

Tipărirea propriu-zisă.

22.1. Examinarea înaintea tipăririi

Observaţie

Revenirea la afişarea normală se face fie cu bu-

tonul Normal din bara de stare, fie cu tasta Esc.

Se realizează cu butonul Office Imprima-

re Examinare înaintea imprimării. Se va afişa o fereastră suplimen-

tară cu conţinutul foii de calcul curente52

şi o bară cu următoarele butoane:

Imprimare – deschide dialogul de la tipărirea propriu-zisă (v. mai jos)

Iniţializare pagină – deschide dialogul cu paginile pentru specifica-

rea parametrilor de tipărire specifici paginii (v. mai sus);

Panoramare – comută între vizualizarea completă a unei pagini şi vizuali-

zare mărită; revenirea la afişarea 53

Pagina următoare, Pagina anterioară – trece la pagina urmă-

51 Acest buton nu introduce cod. 52 Dacă s-au selectat în prealabil domeniile de celule care vor fi listate, se vor afişa numai domeniile

selectate. 53 În funcţie de rezoluţia monitorului, în vizualizarea completă este posibil să nu vedeţi anumite

elemente grafice, precum bordurile subţiri.


toare respectiv anterioară.

Afişare margini – afişează/ascunde liniile de ghidare şi marcajele pen-

tru margini, care pot fi folosite pentru ajustarea marginilor prin tragere cu

mouse-ul.

Închidere Examinare înaintea imprimării – închide fereastra

de examinare şi revine la vizualizarea anterioară a foii de calcul.

22.2. Imprimarea propriu-zisă a foilor de calcul

ATENŢIE!

Se recomandă ca înainte de imprimarea pro-

priu-zisă să se verifice cu atenţie calculele efec-

tuate de formule şi datele din celule, deoarece

uneori, chiar dacă Excel nu afişează un mesaj de

eroare, celulele care participă la formule nu sunt

cele dorite.

Imprimarea se realizează cu butonul Office

Imprimare Imprimare.

OBSERVAŢIE

Dacă dorim să tipărim numai anumite domenii

de celule, le vom selecta în prealabil.

Se va afişa un dialog în care putem specifica următoarele:

la Nume – alegem imprimanta pe care vrem să listăm documentul (una din

cele instalate la nivel de Windows);

la Zonă de imprimat – ce pagini dorim să listăm: Toate sau numai ce-

le specificate cu Pagini la De la... La...;

la De imprimat – ce dorim să listăm: Selecţie – domeniile selectate în

prealabil; Foile active – foile de calcul selectate în prealabil; Tot re-

gistrul de lucru – întregul registru; Tabel – tabelul selectat anteri-

or, căruia i s-a aplicat un stil de tabel (v. mai sus).

la Copii (Copies) – numărul de copii dorite;

la Asamblare (Collate) – modul în care vor fi livrate paginile copiilor

(exemplare complete sau teancuri de copii ale fiecărei pagini).


CUPRINS

1. GENERALITĂŢI ..........................................................................................1

1.1. Lansarea în execuţie a aplicaţiei Excel ................................................................. 1

2. COMPONENTELE FERESTREI EXCEL 2007 ...............................................1

2.1. Organizarea fişierelor create de Excel................................................................... 2

3. GESTIONAREA REGISTRELOR DE CALCUL ...............................................3

3.1. Crearea unui registru ............................................................................................ 3

3.2. Salvarea unui registru nou .................................................................................... 3

3.3. Modificarea folderului în care se salvează, implicit, registrele ............................. 4

3.4. Salvarea unui registru existent .............................................................................. 4

3.5. Salvarea unui registru pe un alt disc/în alt folder ................................................. 4

3.6. Salvarea unui document sub un alt nume ............................................................. 4

3.7. Salvarea unui registru în alt format ...................................................................... 4

3.8. Deschiderea unui registru...................................................................................... 5

3.8.1. Deschiderea mai multor registre simultan ............................................................................ 5

3.9. Închiderea unui registru ........................................................................................ 5

3.10. Alternarea între mai multe registre deschise ...................................................... 5

3.11. Ieşirea din Excel.................................................................................................. 6

4. FUNCŢIA HELP ..........................................................................................6

5. MODIFICAREA SETĂRILOR DE BAZĂ.........................................................6

5.1. Schimbarea procentului de vizualizare a textului.................................................. 6

5.2. Modificarea numelui utilizatorului care a creat registrul ..................................... 6

5.3. Modificarea folderului în care se salvează, implicit, registrele ............................. 6

6. REGULI DE INTRODUCERE A DATELOR ÎNTR-O FOAIE DE

CALCUL .............................................................................................................7

6.1. Principii de introducere a d]atelor în tabele .......................................................... 7

6.2. Tipuri de date ......................................................................................................... 7

6.2.1. Valori de tip text ..................................................................................................................... 7 6.2.2. Valori numerice ...................................................................................................................... 8

6.2.3. Valori tip dată calendaristică şi/sau oră .............................................................................. 10 6.2.4. Tipul logic ............................................................................................................................. 10

7. DEPLASAREA ÎNTR-UN REGISTRU ...........................................................11

7.1. Trecerea de la o foaie de calcul la alta ................................................................ 11

7.2. Deplasarea într-o foaie de calcul folosind tastatura ............................................ 11

7.3. Deplasarea folosind mouse-ul.............................................................................. 11

7.3.1. Ipostazele cursorului mouse-ului şi semnificaţiile corespunzătoare ................................... 11

7.4. Noţiunea de referinţă ........................................................................................... 12

7.5. Deplasarea la o celulă căreia îi cunoaştem referinţa .......................................... 12

8. SELECTAREA ÎNTR-O FOAIE DE CALCUL EXCEL ....................................13

9. OPERAŢII CU RÂNDURI, COLOANE ŞI CELULE ........................................14


9.1. Operaţii cu rânduri .............................................................................................. 14

9.1.1. Inserarea unui rând .............................................................................................................. 14

9.1.2. Ştergerea unui rând .............................................................................................................. 14 9.1.3. Modificarea înălţimii unui rând........................................................................................... 14

9.1.4. Îngheţarea rândurilor pe ecran ........................................................................................... 14

9.2. Operaţii cu coloane .............................................................................................. 15

9.2.1. Inserarea unei coloane .......................................................................................................... 15

9.2.2. Ştergerea unei coloane .......................................................................................................... 15 9.2.3. Modificarea lăţimii unei coloane .......................................................................................... 15

9.2.4. Îngheţarea coloanelor pe ecran ............................................................................................ 15

9.3. Îngheţarea simultană a unor rânduri şi coloane ................................................. 16

9.4. Ascunderea şi reafişarea mai multor rânduri/coloane ........................................ 16

9.5. Ascunderea şi reafişarea unei foi de calcul ......................................................... 16

9.6. Operaţii cu celule ................................................................................................. 17

9.6.1. Inserare unei sau mai multor celule..................................................................................... 17

9.6.2. Ştergerea uneia sau mai multor celule ................................................................................. 17

10. EDITAREA DATELOR .............................................................................17

10.1. Modificarea conţinutului unei celule ................................................................ 17

10.2. Înlocuirea conţinutului unei celule .................................................................. 17

10.2.1. Anularea şi reexecutarea ultimelor comenzi/tastări/operaţii .......................................... 17

11. COPIEREA, MUTAREA, ŞTERGEREA DATELOR .....................................18

11.1. Copierea datelor ................................................................................................ 18

11.1.1. Copierea datelor în altă foaie de calcul din registrul curent ........................................... 18

11.1.2. Copierea datelor în alt registru ........................................................................................ 18

11.2. Mutarea datelor ................................................................................................. 19

11.2.1. Mutarea datelor în altă foaie de calcul din registrul curent ............................................ 19 11.2.2. Mutarea datelor în alt registru ......................................................................................... 19

11.3. Ştergerea datelor ............................................................................................... 19

11.4. Completarea unui domeniu cu valori dintr-o serie ........................................... 19

11.4.1. Completarea rapidă a unui domeniu cu aceeaşi valoare ................................................. 19 11.4.1.1. Completarea rapidă a unui domeniu cu aceeaşi valoare de tip

text/numeric .................................................................................................................................. 19 11.4.1.2. Completarea rapidă a unui domeniu cu aceeaşi valoare dată

calendaristică ................................................................................................................................ 19 11.4.1.3. Altă metodă ................................................................................................................. 20

11.4.2. Completarea rapidă a unui domeniu cu o serie definită de valori .................................. 20

11.5. Completarea rapidă a unei serii cu valorile unei progresii ............................... 20

11.5.1. Altă metodă pentru progresii aritmetice .......................................................................... 21

11.6. Completarea rapidă după tastarea primelor caractere...................................... 21

12. CĂUTAREA ŞI ÎNLOCUIREA UNEI VALORI ÎNTR-O FOAIE

DE CALCUL ......................................................................................................22

12.1. Căutarea unei valori ......................................................................................... 22

12.2. Căutarea unei valori şi înlocuirea ei cu alta ..................................................... 22

13. FORMULE ..............................................................................................23

13.1. Introducerea unei formule ................................................................................ 24


13.2. Modificarea şi ştergerea unei formule .............................................................. 24

13.3. Mesaje de eroare referitoare la formule............................................................ 25

13.4. Afişarea formulelor din celule .......................................................................... 26

13.5. Căutarea în formule .......................................................................................... 26

13.6. Copierea formulelor .......................................................................................... 26

13.7. Mutarea formulelor ........................................................................................... 27

13.8. Noţiunea de referinţă relativă, de referinţă absolută şi de

referinţă mixtă ............................................................................................................... 27

13.8.1. Referinţă relativă .............................................................................................................. 27 13.8.2. Referinţă absolută ............................................................................................................. 27

13.8.3. Referinţe/adrese mixte ...................................................................................................... 28

13.9. Funcţii ............................................................................................................... 28

13.9.1. Introducerea funcţiilor în formule ................................................................................... 30

13.10. Funcţii predefinite .......................................................................................... 30

13.10.1. Funcţii referitoare la valori numerice ........................................................................... 30 13.10.1.1. Funcţia SUM – sumă ................................................................................................. 30

13.10.1.2. Funcţia PRODUCT – produs ..................................................................................... 31 13.10.1.3. Funcţia SUMPRODUCT – suma produselor parţiale .................................................. 31

13.10.1.4. Funcţia ROUND – rotunjire ....................................................................................... 31 13.10.1.5. Funcţia SQRT – radicalul ........................................................................................... 32

13.10.1.6. Funcţia INT – partea întreagă ..................................................................................... 32

13.10.2. Funcţii statistice ............................................................................................................. 32 13.10.2.1. Funcţia AVERAGE – media aritmetică ...................................................................... 32 13.10.2.2. Funcţia COUNT – numărul de valori numerice/dată calendaristică............................. 33

13.10.2.3. Funcţiile MAX şi MIN – valoarea maximă/minimă .................................................... 33

13.10.3. Funcţii pentru date calendaristice ................................................................................. 33 13.10.3.1. Funcţiile DAY, MONTH şi YEAR – ziua, luna şi anul dintr-o dată

calendaristică ................................................................................................................................ 33

13.10.3.2. Funcţia DATE – obţinerea unei date calendaristice din porţiuni ................................. 34 13.10.3.3. Funcţia TODAY – data curentă .................................................................................. 34

13.10.3.4. Funcţia WEEKDAY – ziua din săptămână ................................................................. 34

13.10.4. Funcţii pentru tipul text ................................................................................................. 35 13.10.4.1. Funcţiile UPPER, PROPER şi LOWER – conversia la litere

mari/mici 35

13.10.4.2. Funcţia CONCATENATE – concatenarea textelor ..................................................... 35 13.10.4.3. Funcţiile LEFT şi RIGHT – începutul/sfârşitul unui text ............................................ 35

13.10.4.4. Funcţia MID – extragerea unui subşir ........................................................................ 35 13.10.4.5. Funcţia LEN – lungimea unui şir ............................................................................... 35

13.10.5. Funcţii pentru tipul logic ............................................................................................... 36 13.10.5.1. Funcţia IF – returnarea unei valori în funcţie de o condiţie ......................................... 36

13.10.5.2. Funcţia SUMIF – însumare condiţionată .................................................................... 37 13.10.5.3. Funcţia COUNTIF – numărare condiţionată ............................................................... 37

13.11. Folosirea într-o formulă a referinţelor de celule din alte foi

de calcul 37

13.12. Domenii de celule ........................................................................................... 38

13.12.1. Nume pentru domenii de celule ..................................................................................... 38 13.12.1.1. Stabilirea unui nume pentru un domeniu de celule ..................................................... 38

13.12.1.2. Ştergerea unui nume de domeniu de celule ................................................................. 38


13.13. Mesaje de eroare pentru funcţii ..................................................................... 39

14. COMENTARII PENTRU O CELULĂ..........................................................39

14.1. Adăugarea unui comentariu ............................................................................. 39

14.1.1. Modificarea unui comentariu ........................................................................................... 39 14.1.2. Ştergerea unui comentariu................................................................................................ 39

15. FORMATAREA UNUI TABEL EXCEL ......................................................40

15.1. Centrarea unui titlu de tabel ............................................................................. 40

15.2. Formatarea celulelor ........................................................................................ 40

15.2.1. Formatul de afişare al unor celule .................................................................................... 40 15.2.2. Alinierea valorilor în celule............................................................................................... 41

15.2.3. Text pe mai multe rânduri într-o celulă (încadrarea textului într-o

celulă) 41

15.2.4. Fuzionarea celulelor vecine ............................................................................................... 41 15.2.5. Înclinarea textului ............................................................................................................. 42

15.2.6. Parametrii referitori la font .............................................................................................. 42 15.2.7. Borduri pentru celule ........................................................................................................ 42

15.2.8. Culori de umplere (fundal) pentru celule ......................................................................... 42 15.2.9. Copierea formatului unei celule........................................................................................ 42

15.2.10. Ştergerea formatului ...................................................................................................... 43

16. FOILE DE CALCUL .................................................................................43

16.1. Schimbarea numelor foilor de calcul ................................................................ 43

16.2. Inserarea unei foi de calcul .............................................................................. 43

16.3. Ştergerea unei foi de calcul ............................................................................... 43

16.4. Copierea foilor de calcul ................................................................................... 44

16.4.1. Copierea unei foi de calcul în acelaşi registru .................................................................. 44

16.4.2. Copierea unei foi de calcul în alt registru......................................................................... 44

16.5. Mutarea foilor de calcul .................................................................................... 44

16.5.1. Mutarea unei foi de calcul în acelaşi registru ................................................................... 44

16.5.2. Mutarea unei foi de calcul în alt registru ......................................................................... 44

17. SORTAREA DATELOR ............................................................................44

18. FILTRAREA DATELOR ...........................................................................45

18.1. Filtrare complexă .............................................................................................. 46

19. OBIECTE ÎNTR-O FOAIE DE CALCUL .....................................................46

19.1. Diagrame ........................................................................................................... 46

19.1.1. Crearea unei diagrame...................................................................................................... 46

19.1.2. Modificarea unei diagrame ............................................................................................... 46 19.1.2.1. Schimbarea orientării graficului (rânduri/coloane) ....................................................... 46

19.1.2.2. Titlu diagramă ............................................................................................................. 47 19.1.2.3. Modificare tip de diagramă .......................................................................................... 47

19.1.2.4. Texte explicative lângă axe .......................................................................................... 47 19.1.2.5. Valori lângă punctele semnificative din diagramă ........................................................ 47

19.1.2.6. Linii de grilă ................................................................................................................ 47 19.1.2.7. Legendă ....................................................................................................................... 47

19.1.2.8. Tabel lângă diagramă ................................................................................................... 47 19.1.2.9. Schimbare domeniu de valori pentru diagramă ............................................................. 47

19.1.2.10. Modificare aspect diagramă ....................................................................................... 47


19.1.2.11. Schimbarea dimensiunilor unei diagrame ................................................................... 48

19.1.3. Mutarea şi copierea unei diagrame .................................................................................. 48

19.1.4. Ştergerea unei diagrame ................................................................................................... 48

19.2. Imagini .............................................................................................................. 48

19.2.1. Modificarea şi ştergerea imaginilor .................................................................................. 48

19.3. Texte WordArt ................................................................................................... 48

20. STABILIREA PARAMETRILOR SPECIFICI PAGINII .................................48

20.1. Salturi la pagină nouă....................................................................................... 50

20.1.1. Inserarea unui salt la pagină nouă ................................................................................... 50 20.1.2. Mutarea unui salt la pagină nouă ..................................................................................... 50

20.1.3. Ştergerea salturilor la pagină nouă .................................................................................. 51 20.1.4. Afişarea/ascunderea unui salt la pagină nouă .................................................................. 51

21. ANTETURI ŞI SUBSOLURI ......................................................................51

21.1. Crearea unui antet/subsol ................................................................................. 51

22. IMPRIMAREA FOILOR DE CALCUL ........................................................52

22.1. Examinarea înaintea tipăririi ........................................................................... 52

22.2. Imprimarea propriu-zisă a foilor de calcul ....................................................... 53

Date post:	29-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	ngophuc
View:	240 times
Download:	7 times