Metoda Pe Comenzi Aplicata La Societatea SC Mobexim SRL

1

UNIVERSITATEA DIN ORADEAFacultatea de Ştiinţe Economice

Ciclul II MASTERAT

Proiect la Metode moderne de calculaţie a costurilor

METODA PE COMENZI

Nune şi prenume ____MIA__________

Master CAGA anul I

Oradea 2009

2

Cuprins

1. Prezentarea generală a metodei pe comenzi...............................................11.1 Varianta cu semifabricate.....................................................................21.2 Varianta fără semifabricate..................................................................2

2. Determinarea producţiei neterminate şi separarea cheltuelilor aferente producţiei terminate ..................................................................................32.1 Metoda directă.....................................................................................42.2 Metoda indirectă..................................................................................5

3. STUDIU DE CAZ SC Mobexim. SRL.....................................................64. Prezentarea societăţi Mobexim.................................................................65. Bibleografie..............................................................................................22

3

1. Prezentarea generală a metodei pe comenzi

Metoda pe comenzi se aplică la întreprinderile cu producţie individuală şi de serie mică. Specific acestui tip de producţie este că produsul finit se obţine prin asamblarea părţilor sale componente fabricate anterior în paralel, în diferite secţii sau ateliere ale întreprinderii sau chiar în alte întreprinderi. În acest caz purtătorul de cheltuieli utilizat în planificarea costurilor este produsul, iar cel utilizat pentru înregistrarea cheltuielilor efective este comanda. Obiectul comenzii poate fi:

- producţia individuală, care de regulă se organizează în varianta fără semifabricate;- producţia de serie, care se organizează atât în varianta cu semifabricate cât şi în varianta

fără semifabricate.Modelul de calcul al costului planificat este următorul:

m n Σ Cdj + Σ Cik

j=1 k=1 ccp = ----------------------------

Qîn care: ccp - reprezintă costul complet planificat; Cdj- cheltuielile directe pe articole de calculaţie; Cik - cheltuielile indirecte pe articole de calculaţie; Q- cantitatea de produse fabricate; j = 1, 2, . . . , m - articolele de calculaţie pentru cheltuielile directe; k = 1, 2, . . . , n - articolele de calculaţie aferente cheltuielilor indirecte.

Costul se obtine prin insumarea cheltuielilor directe cu cheltuielile indirecte, structurate pe articole de calculatie.

unde:

d – este articolul de calculatie pentru cheltuielile directei - este articolul de calculatie pentru cheltuielile indirecte

Metoda pe comenzi se aplica in doua variante1:- varianta cu semifabricate- varianta fara semifabricate

1 Mihail Epuran Valeria Băbăită “Controlul şi contabilitatea de gestiune “ Ed Economică, Bucureşti 1999 p., 168

4

Indiferent de varianta aplicata, semifabricatele sau subansamblele circula fizic intre sectoarele de activilate in acelasi fel, in functei de specificul tehnologic.

1.1 Varianta cu semifabricate

Costul produselor sau semifabricatelor din cadrul unui centru de responsabilitate ( sectie, sector) se determina pe baza cheltuielilor directe si indirecte in cadrul centrului respectiv, la care se adauga costul semifabricatelor primite de la centrele precedente.

In acest caz, costul se determina potrivit relatiei:

CtCR = ( Ct * cantitatea )CR-1 + ( ChD + ChI )CR

CR – 1 = CR anteriorAtunci cand comanda se formeaza din mai multe produse, costurile determinate mai sus

vor fi raportate la numarul de produse ( Q ) din cadrul comenzii respective.

1.2 Varianta fără semifabricate

Costul comenzii in cadrul unui centreu de responsabilitate va fi determinat prin insumarea cheltuielilor directe di indirecte din centrul respectiv2:

CtCR = ( ChD + ChI )CR

In acest caz, costul produselor finite se obtine prin insumarea costurilor partiale stabilite in cadrul fiecarui centru de responsabilitate.

De cele mai multe ori, indiferent de varianta folosita, dat fiind specificul unei activitati, exista atat productie terminata cat si productie neterminata. Pentru inregistrari corecte se impune determinarea si evaluarea productiei terminate si a productiei neterminate.

Organizarea calculaţiei după metoda pe comenzi presupune după lansarea comenzii deschiderea în cadrul contului 921 „Cheltuielile activităţii de bază” a analiticelor pe comenzi (fişe de postcalcul) în care se colectează pe locuri de producţie (secţii, ateliere) şi pe articole de calculaţie, în cursul lunii, costurile directe şi la sfârşitul lunii costurile indirecte repartizate pe comandă din conturile 923 „Cheltuieli indirecte de producţie”, respectiv 924 „Cheltuieli generale de administraţie”, pe baza unor chei de repartizare.

Pentru aceasta, fiecare comandă primeşte un simbol cifric din registrul de comenzi care se înscrie în toate documentele justificative de consum (bonuri de consum, fişe limită de consum, bonuri de lucru, bonuri de predare produse etc.)

Costul efectiv pe comandă se stabileşte la terminarea comenzii prin relaţiile arătate.2 http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/detalii./contabilitate de gestiune

http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/detalii./contabilitate

5

În cazul unor comenzi cu ciclu lung de fabricaţie, dacă unele loturi parţiale se predau la magazie sau clientului, înainte de terminarea întregii comenzi, ele se evaluează la costul antecalculat sau efectiv al produselor similare, fără a depăşi însă costurile efective înregistrate la comanda respectivă. metoda de evaluare adoptată la începutul anului pentru aceleaşi produse se menţine până la finele anului.

Diferenţele care apar la terminarea comenzii între costul efectiv al ei şi costul la care s-au înregistrat produsele predate se includ în costul efectiv al ultimului lot. Producţia neterminată este reflectată de totalitatea costurilor de producţie privind comenzile aflate în curs de execuţie la sfârşitul lunii.

Metoda pe comenzi prezintă avantajul că asigură o individualizare şi o calculare a costului unitar al produselor cât mai apropiat de realitate. Cu toate acestea, prezintă şi următoarele dezavantaje:

- nu asigură la finele perioadei de gestiune cunoaşterea costurilor reale de producţie, întrucât execuţia unor comenzi continuă şi în perioadele viitoare;

- calcularea costului efectiv al comenzii la terminarea acesteia în totalitate nu permite urmărirea operativă a costurilor în cazul comenzilor de lungă durată;

- posibilitatea trecerii unor consumuri de materiale şi manoperă în cadrul aceluiaşi produs de la o comandă la alta, denaturând costul produselor;

- la sfârşitul perioadei de gestiune apar multe comenzi în curs de execuţie, iar determinarea şi evaluarea producţiei neterminate necesită un mare volum de muncă, putând influenţa exactitatea, calitatea şi operativitatea indicatorilor calculaţiei;

- evaluarea la costul standard, normat, sau a unor produse similare fabricate anterior a produselor predate parţial clienţilor înaintea terminării integrale a comenzii face ca devierile faţă de costul efectiv al produselor să fie suportate de ultima parte din comanda respectivă, denaturându-se astfel costurile perioadei.

2. Determinarea productiei neterminate si separarea cheltuielilor aferente productiei terminate de cele aferente productiei neterminate

Productia neterminata se evalueaza intotdeauna la cost efectiv. Productia neterminata se poate stabilii prin urmatoarele metode3:

- metoda directa- metoda indirecta

2.1 Metoda directa

3 Constanţa Iacob “Contabilitatea gestiuni interne a unitatilor economice“ Ed Certi Craioava 1994 p., 237

6

Presupune in mod obligatoriu efectuarea inventarierii, care se realizeaza in raport cu particularitatile procesului de fabricatie astfel:

- pe piese si operatiuni;- pe stadii succesive de transformare de materii prime in produse finite.Conform acestei metode, evaluarea stocurilor de productie neterminata inscrisa in listele

de inventar, se face prin urmatoarele procedee:

1. Evaluarea in raport cu gradul de finisare tehnica. In acest procedeu se stabileste procentual care este gradul de realizare a productiei neterminate, respectiv cat s-a realizat din produs, procent care se pondereaza fie cu costul prestabilit, fie cu costul efectiv al perioadei respective.

2. Evaluarea de piese si operatii. In acest procedeu este necesara indentificarea tuturor consumurilor efective. Este cel mai exact mod de evaluare.

3. Evaluarea productiei neterminate pe baza unui consum mediu om-ora normata. Se aplica atunci cand toate partile componente ale unui produs prezinta aproximativ aceasi structura a costuriloe de productie neterminata in ore normate. Se stabilesc costurile medii ale unei ore normate si de pondereaza orele normate pentru productia neterminata cu costul mediu al unei ore normate. Cunoscand costul productiei neterminate atat la inceputul perioadei de gestiune ( productia neterminata de la sfarsitul perioadei precedente), cat si costul productiei neterminate la sarsitul perioadei de gestiune si implicit cheltuielile curente ocazionate in cursul lunii, se poate stabilii costul productiei terminate potrivit relatiei:

CtpT = CtpN0 + ChC - CtpN1 unde: CtpN0 – la inceputul luniiChC - curente CtpN1 – la sfarsitul lunii

2.2 Metoda indirecta

7

Presupune determinarea cheltuielilor aferente productiei neterminate pe baza datelor din contabilutate, respectiv pe baza documentelor justificative. Este un calcul aproximativ, dar oricum, cel putin o data pe an este obligatoriu inventarierea totala atat a productiei terminate cat si productiei terminate.Costul unitar efectiv se determină la finalizarea comenzii, prin însumarea tuturor cheltuielilor efectuate şi raportarea lor la cantitatea fabricată.

Dacă la finele unei perioade de calcul ( lună calendaristică ) unele comenzi sunt neterminate, cheltuielile înregistrate pe acele comenzi se evidenţiază ca producţie în curs de execuţie. În cazul comenzilor cu ciclu lung de fabricaţie, din care rezultă unele produse parţiale ce se predau la depozit sau se livrează clienţilor înainte de finalizarea întregii comenzi, acestea se evaluează la costul planificat. La terminarea comenzii, diferenţele ce rezultă între costul efectiv şi costul planificat (de înregistrare) la care au fost înregistrate produsele înainte de finalizarea întregii comenzi, afectează costul ultimului lot finalizat din comandă.

3. STUDIU DE CAZ

8

Prezentarea societăţi Mobexim

Mobexim SRL este o întreprindere ce are ca obiect de activitate fabricarea de serie a

mobilei, în baza comenzilor primite de la clienţi persoane fizice sau juridice, cu proces de

producţie simplu.

Societatea Mobexim îşi are sediul în mun. Oradea, str Borsului nr. 309

Este înfiinţată în anul 2005, având un număr de 50 salariaţi, organizarea personalului

societăţii fiind următoarea:

Compartimentul Nr. de salariati

Tesa 5

Producţie 42

Atelier reparaţii – întreţinere 3

TOTAL 50

Datorită tipului de producţie (serie) şi a procesului de producţie, care nu este un proces

de producţie complex, se utilizeaza metoda de calculaţie pe comenzi, fiind cea mai potrivită

pentru astfel de caracteristici ale societăţii.

Factorii de organizare ai contabilităţii de gestiune şi calculaţie a costurilor

Organizarea contabilităţii de gestiune şi calculaţie a costurilor depinde în mod direct de

mărimea şi modul de organizare a societăţii, de structura organizatorică a acesteia, de tipul de

producţie şi de tehnologia de fabricaţie utilizată in desfaşurarea activităţii.

Astfel, datorită faptului că Mobexim SRL este o societate din categoria întreprinderilor

mijlocii şi mici, contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor se ţine centralizat la nivelul

compartimentului contabilitate. Programarea şi urmărirea analitică a cheltuielilor se realizează pe

locuri structurale de cheltuieli, şi anume pe cele trei secţii, la care se adaugă cheltuielile de

organizare şi conducere.

Organizarea cheltuielilor de producţie

Consumurile care se supun contabilizării în secţia de productie, în conformitate cu

sistemul existent de organizare a evidenţei consumurilor, reprezintă consumuri directe

9

privind retribuirea muncii muncitorilor de producţie şi consumurile materiale.

În baza bonurilor privind consumurile de muncă compartimentul contabilitate întocmeşte

următoarele două registre:

1) Raportul „Calcularea consumurilor directe privind retribuirea muncii ale secţiei de

productie, întocmit după principiul contabilităţii consumurilor pe locuri de apariţie a

acestora şi centre de responsabilitate şi ţinînd cont de structura conturilor analitice ale

consumurilor;

2) Raportul „Calculul şi controlul abaterilor de la consumurile de producţie standard”.

Întrucât în bonurile consumurilor de muncă sînt indicate normele de timp pentru

prelucrare, tariful fiecărei operaţii tehnologice, numărul normativ de operaţii la

executarea unei comenzi concrete, consumurile privind retribuirea muncii înregistrate în

raport sânt consumuri normative (standard). Însă deseori datele efective despre

consumurile privind retribuirea muncii diferă de cele standard, de aceea pentru controlul

operativ şi evidenţierea a abaterilor raportul dat trebuie să conţină informaţia atât despre

consumurile standard, cât şi despre consumurile efective.

Pentru materia prima ( lemn si pal) care trece prin toate etapele tehnologice de debitare şi

asamblare au loc atât consumuri directe de materiale, consumuri directe privind retribuirea

muncii, cât şi consumuri indirecte de producţie. .

Costul produselor finite se determină prin însumarea consumurilor directe de

materiale, consumurilor privind retribuirea muncii a muncitorilor din secţiile de productie şi

consumurilor indirecte de producţie repartizate.

Din cele sus-menţionate rezultă că evidenţa consumurilor se ţine pe fiecare comandă

în parte, întrucât punctul de plecare în vederea lansării în producţie a modelului elaborat este

comanda de producţie.

Costurile generale de administraţie şi cheltuielile de desfacere sunt în general excluse din

costul de producţie în afară de cazul când condiţiile specifice de exploatare justifică luarea lor în

consideraţie. Dacă la costul de producţie se adaugă cheltuielile generale de administraţie şi

cheltuielile de desfacere rezultă costul complet al produselor.

Dacă cheltuielile generale de administraţie se includ în costul de producţie, repartizarea lor

în costul fiecărui produs se face similar cu costurile indirecte de producţie. Acestea fiind

10

generate de activitatea de conducere şi administrare a acesteia se repartizează asupra produselor

fabricate (terminate şi neterminate).

Din punct de vedere valoric, producţia în curs de execuţie cuprinde consumul de materii

prime, materiale în curs de prelucrare, manopera ocazionată de operaţiile de prelucrare până la

stadiul respectiv şi din costurile indirecte ale secţie.

Pentru exemplificarea modului de derulare a înregistrărilor contabile privind contabilitatea de gestiune a costurilor pe comenzi de fabricaţie voi prezenta următorul exemplu:

În luna mai anul curent s-au lansat în fabricaţie trei comenzi şi anume:

- Comanda interna de fabricatie numarul 1, pentru Dulap cu doua usi , model 0516 – L, 50 buc. dimensiuni 130x80 cod FGTA 130X80- Comanda interna de fabricatie numarul 2 pentru Bufet, model 0244 – D, 20 buc.dimensiuni 180x80, cod U 180x80 - Comanda interna de fabricatie numarul 3 pentru Birou model 0543 – C, 15 buc. dimensiuni 90x150, cod FGTL 90X150

Consumurile directe de materii prime, materiale şi manoperă aferente celor trei comenzi interne de fabricaţie sunt centralizate în tabelul următor:

Centralizatorul consumurilor directe de materii prime, materiale şi manoperăComanda internă nr.

Explicaţii asupra consumurilor directe

Documentul Valoarea

1Materii prime Bonul de consum nr. 1 5 395Materiale consumabile Bonul de consum nr. 4 1 115Manoperă Statul de plată a salariilor 1 550Total c-da nr. 1 8 060

2Materii prime Bonul de consum nr. 2 3 900Materiale consumabile Bonul de consum nr. 5 7 500Manoperă Statul de plată a salariilor 1 000Total c-da nr. 2 5 650

3Materii prime Bonul de consum nr. 3 800Materiale consumabile Bonul de consum nr. 6 300Manoperă Statul de plată a salariilor 780Total c-da nr. 3 1 880

Atelierul de tâmplărie unde se execută produsele lansate pe cele trei comenzi interne de fabricaţie se va nota cu A. Pe lângă acest centru de cheltuieli întreprinderea mai are un atelier mecanic de întreţinere, care se va nota cu B şi un sector al administraţiei generale a atelierului de tâmplărie, notat cu C.

11

Consumurile de materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar aferente centrelor de cheltuieli B şi C, conform documentelor justificative (bonuri de consum), sunt prezentate centralizat în tabelul următor

Centralizatorul consumurilor de materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar

Centrul de

cheltuieli

Explicaţii asupra consumurilor

materiale

Documentul Valoarea (în lei)

BMateriale consumabile Bonul de consum nr. 7 300Materiale de natura obiectelor de inventar

Bonul de consum nr. 9 500

CMateriale consumabile Bonul de consum nr. 8 650Materiale de natura obiectelor de inventar

Bonul de consum nr. 10 585

Consumul de energie electrică, conform facturii nr. 15987569 în valoare de 1 500 lei se repartizează asupra celor trei centre de cheltuieli pe baza următorilor coeficienţi: pentru centrul A = 0,86; pentru centrul B = 0,11 şi pentru centrul C= 0,03. Conform acestor coeficienţi (stabiliţi pe baza unor calcule tehnice), repartizarea cheltuielilor cu energia electrică pe cele trei centre de cheltuieli se face astfel:

- pentru centrul A = 0,86 x 1 500 lei = 1 290 lei;- pentru centrul B = 0,11 x 1 500 lei = 165 lei;- pentru centrul C = 0,03 x 1 500 lei = 45 lei.

Convorbirile telefonice, conform facturii de telefon, sunt în sumă de 280 lei.Cheltuielile cu reclama şi publicitatea reprezintă 500 lei.Cheltuielile de protocol efectuate în cursul lunii curente sunt în sumă de 900 lei.Cheltuielile cu amortizarea, conform planului de amortizare, sunt repartizate pe centrele de

cheltuieli A şi C, deoarece centrul B nu are imobilizări, astfel :- pentru centrul A = 3 000 lei;- pentru centrul C = 2 500 lei;

Total = 5 500 lei.

Cheltuielile cu salariile aferente lunii curente, conform statelor de plată, pentru centrele de cheltuieli B şi C sunt de 54 600 LeiCheltuielile cu combustibilul (conform centralizatorului bonurilor fiscale) sunt de 1 500 lei.

Cheltuielile cu chiriile plătite pentru spaţiile şi utilajele închiriate sunt în sumă de 900 lei.Cheltuielile cu comisioanele bancare, conform extraselor de cont aferente operaţiunilor

bancare desfăşurate de către întreprindere, sunt de 185 lei.Se recepţionează produsele finite obţinute pe cele trei comenzi interne de fabricaţie,

conform centralizatorului prezentat în tabelul următor

Centralizatorul notelor de predare a produselor finite

Număr Cant. Preţ unitar Valoare

12

ul notei de predare

Denumirea produsului (buc.) (lei/buc.) (lei)

NP nr. 1 FGTA 130x80 40 360 14 400NP nr. 2 U 180x80 20 600 12 000NP nr. 3 FGTL 90x150 15 320 4 800

Total 31 200

Rezultă că întreprinderea rămâne cu o producţie neterminată aferentă celor 10 dulapuri cu doua usi nefinalizate până la finele lunii curente (s-au finalizat doar 40 de bucăţi, din cele 50 lansate pe comanda internă nr.1). Valoarea acestei producţii neterminate este evaluată la suma de 2 000 lei (prin inventariere la finele lunii).

Pentru înregistrarea acestor cheltuieli în conturile contabilităţii de gestiune se va proceda la dezvoltarea pe analitice a acestor conturi, ţinând cont de condiţiile şi necesităţile concrete ale întreprinderii.

Contul 902 „Decontări interne privind producţia obţinută” se va defalca în analitice de gradul I corespunzător celor trei comenzi interne, de exemplu: 902.1 „Decontări interne privind producţia obţinută pe comanda internă nr.1”, ş.a.m.d.

Contul 921 „Cheltuielile activităţii de bază” se va defalca în analitice de gradul I corespunzător celor trei comenzi interne, care constituie de fapt purtătorii de costuri. De exemplu: 921.1 „Cheltuieli directe aferente comenzii interne nr. 1 (50 bucăţi dulap 130x80);

Fiecare din aceste trei analitice de gradul I se va detalia pe analitice de gradul II, după natura cheltuielilor. Pentru simbolizarea analiticelor de gradul II se vor utiliza ultimele două cifre din simbolul conturilor din clasa 6 „Cheltuieli”, din cadrul contabilităţii financiare, astfel: 921.1.01 „Cheltuieli directe cu materiile prime consumate pentru execuţia comenzii interne de fabricaţie nr.1;

Contul 922 „Cheltuielile activităţilor auxiliare”, se va defalca pe analitice de gradul I, după natura cheltuielilor. Simbolizarea conturilor analitice se va face utilizând ultimele două cifre din contul de evidenţă a cheltuielii respective, utilizat în cadrul contabilităţii financiare, astfel: 922.02 „Cheltuielile atelierului de întreţinere şi reparaţii cu materiale consumabile”; ş.a.m.d.

Contul 923 „Cheltuieli indirecte de producţie” se va defalca pe analitice de gradul I, după natura cheltuielilor. Simbolizarea conturilor analitice se va face similar cu cele ale contului 922 „Cheltuielile activităţilor auxiliare”.

Contul 924 „Cheltuieli generale de administraţie” se vor defalca în analitice de gradul I după natura cheltuielilor, respectând acelaşi principiu de simbolizare ca şi în cazul analiticelor conturilor 922 „Cheltuielile activităţilor auxiliare” şi 923 „Cheltuieli indirecte de producţie”.

Înregistrarea operaţiunilor de colectare a cheltuielilor se va prezenta atât în contabilitatea financiară, după natura lor, cât şi în contabilitatea de gestiune, pe locuri de cheltuieli şi pe articole de calculaţie.

13

1. Colectarea cheltuielilor cu materiile prime, are la bază Centralizatorul bonurilor de consum de materii prime, prezentat în tabelul de mai jos.

Centralizatorul bonurilor de consum de materii prime

Nr. Crt. Documentul (fel, număr) Valoarea ( lei)1. B.C. nr. 1/3. 5 3952. B.C. nr. 2/3. 3 8653. B.C. nr. 3/3 876

Total 10 136

- în contabilitatea financiară se va efectua următoarea înregistrare:

601 = 301 10 136

- în contabilitatea de gestiune se va înregistra astfel:

% = 901 10 136921.1.01 „Cheltuieli directe cu materiile prime

consumate pentru execuţia comenzii nr. 1 5 395921.2.01 „Cheltuieli directe cu materiile prime

consumate pentru execuţia comenzii nr. 2 3 865921.3.01 „Cheltuieli directe cu materiile prime

consumate pentru execuţia comenzii nr. 3 876

2. Colectarea cheltuielilor cu materialele consumabile directe se înregistrează în contabilitate pe baza Centralizatorului bonurilor de consum de materiale consumabile, prezentat în tabelul urmator.

Centralizatorul bonurilor de consum de materiale consumabile directe

Nr. Crt.

Documentul (fel, număr, dată) Valoarea ( lei)

1. B.C. nr. 4/4.04.2006 1 5002. B.C. nr. 5/4.04.2006 6503. B.C. nr. 6/4.04.2006 300

Total 2 450


602 = 302 2 450


% = 901921.1. „Cheltuieli directe cu 2 450

14

materialele consumabile consumate pentru execuţia comenzii nr. 1 1 500

921.2 „Cheltuieli directe cu materialele consumabile consumate pentru execuţia comenzii nr. 2 650

921.3 „Cheltuieli directe cu materialele consumabile consumate pentru execuţia comenzii nr. 3 300

3. Colectarea cheltuielilor cu materialele consumabile indirecte se înregistrează în contabilitate pe baza Centralizatorului bonurilor de consum de materiale consumabile indirecte, prezentat în tabelul urmator:

Centralizatorul bonurilor de consum de materiale consumabile indirecte

Nr. Crt. Documentul (fel, număr, dată) Valoarea ( lei)1. B.C. nr. 7/7 2 5002. B.C. nr. 8/7 3 000

Total 5 500


602 = 302 5 500


% = 901 5 500922 „Cheltuielile atelierului de întreţinere

şi reparaţii cu materiale consumabile” 2 500924 „Cheltuieli generale de administraţie

cu alte materiale consumabile” 3 000

4. Colectarea cheltuielilor cu materialele de natura obiectelor de inventar Se înregistrează în contabilitate pe baza Centralizatorului bonurilor de consum de materiale consumabile indirecte, prezentat în tabelul urmator

Centralizatorul bonurilor de consum de materiale de naturaobiectelor de inventar

Nr. Crt. Documentul (fel, număr, dată) Valoarea ( lei)1. B.C. nr. 9/11 4 8002. B.C. nr. 10/11 5 600

Total 10 400

15


603 = 302 10 400


% = 901 10 400

922 „Cheltuielile atelierului de întreţinere şi reparaţii cu materiale de natura obiectelor de inventar” 4 800

924.03 „Cheltuieli generale de administraţie cu materialele de natura obiectelor de inventar” 5 600

5. Colectarea cheltuielilor cu consumul de energie electrică se înregistrează în contabilitate pe baza facturii nr. 15987569 în valoare de lei, astfel:

- în contabilitatea financiară: 605 = 401 1500

- în contabilitatea de gestiune:

% = 901 1 500922.05 „Cheltuielile atelierului de întreţinere

şi reparaţii cu energia electrică” 1 290923.05 „Cheltuieli indirecte cu energia electrică” 161924.05 „Cheltuieli generale de administraţie 45

cu energia electrică”

6. Colectarea cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate:

- în contabilitatea financiară:

623 = 401 500- în contabilitatea de gestiune:

924.23 „Cheltuieli generale de administraţie = 901 „Decontări interne privind 500cu protocol, reclamă şi publicitate” cheltuielile”

7. Colectarea cheltuielilor cu chiriile :


612 = 401 900


16

924.„Cheltuieli generale de administraţie = 901 „Decontări interne privind 900cu chiriile” cheltuielile”

8.Colectarea cheltuielilor cu comisioanele bancare:- în contabilitatea financiară:

627 = 5121 185


924. „Cheltuieli generale de administraţie = 901 „Decontări interne privind 185cu serviciile bancare şi asimilate” cheltuielile”

9. Colectarea cheltuielilor cu combustibilul utilizat:


6022 = 5311 1 500


924. „Cheltuieli generale de administraţie = 901 „Decontări interne privind 1 500 cu combustibilul” cheltuielile”

10.Colectarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor:


6811 = 281 5 500


% = 901 5 500923. „Cheltuieli indirecte de producţie

privind amortizarea imobilizărilor” 3 000924. „Cheltuieli generale de administraţie

privind amortizarea imobilizărilor” 2 50

11.Colectarea cheltuielilor cu salariile şi contribuţiile asupra salariilor se

17

înregistrează în contabilitate în conformitate cu Centralizatorul statelor de plată a salariilor, prezentat în tabelul urmator

Centralizatorul statelor de plată a salariilor

Nr. crt.

Centrul de

cheltu-ieli

Salarii brute

(în lei)

Contribuţii asupra salariilor Total

contri-buţii

Asigurări sociale de stat

Fond de

şomaj

Fond de sănătate

Fond pentru risc şi

accidente 1. A :

c-da 115.500 4.805 3.061,25 387,5 1.201,25 155

2. A : c-da 2

9.500 2.945 1.876,25 237,5 736,25 95

3. A: c-da 3

6.400 1.984 1.264 160 496 64

4. B 3.200 992 632 80 248 325. C 20.000 6.200 3.950 500 1.550 200

Total 54.600 16.926 10.783 1.365 4.231,5 546


641 = 421 54 600

6451 = 4311 10 783

6452 = 4371 1 365 6453 = 4371 4 231

6458 = 4381 546

- în contabilitatea de gestiune se va inregistra astfel:

% = 901 „Decontări interneprivind cheltuielile 54600

921.1.41 „Cheltuieli directe cu salariile personalului plătite pentru execuţia comenzii interne de fabricaţie nr. 1” 1 550

921.2.41 „Cheltuieli directe cu salariile personalului plătite pentru execuţia comenzii interne de fabricaţie nr. 2” 950

18

921.3.41 „Cheltuieli directe cu salariile personalului plătite pentru execuţia comenzii interne de fabricaţie nr. 3” 640

922.41 „Cheltuielile atelierului de întreţinere şi reparaţii cu salariile personalului” 320

924.41„Cheltuieli generale de administraţie cu salariile personalului” 2 000

% = 901 „Decontări interne privindcheltuielile 1 691

921.1.45 „Cheltuieli directe cu contribuţiaunităţii privind asigurările şi protecţia socială aferente salariilor personaluluiplătite pentru execuţia comenzii interne de fabricaţie nr. 1” 480

921.2.45 „Cheltuieli directe cu contribuţia unităţii privind asigurările şi protecţia socială aferente salariilor personalului plătite pentru execuţia comenzii interne de fabricaţie nr. 2” 294

921.3.45 „Cheltuieli directe cu contribuţia unităţii privind asigurările şi protecţia socială aferente salariilor personalului plătite pentru execuţia comenzii interne de fabricaţie nr. 3” 198

922.45 „Cheltuielile atelierului de întreţinere şi reparaţii cu contribuţiile la asigurările şi protecţia socială aferente salariilor personalului” 99

924.45 „Cheltuieli generale de administraţie cu contribuţiile la asigurările şi protecţia socială aferente salariilor personalului” 620

Înregistrarea veniturilor se face atât pentru producţia finită obţinută cât şi pentru producţia neterminată.

12.Înregistrarea veniturilor din producţia obţinută

Se face pe baza Centralizatorului notelor de predare, astfel:


19

345 = 711 31 200


931 „Costul producţiei obţinute” = % 31 200902.1 „Decontări interne privind producţia obţinută (c-da 1) 14 400902.2 „Decontări interne privind producţia obţinută (c-da 2) 12 000902.3 „Decontări interne privind producţia obţinută (c-da 3) 4 800

13. Înregistrarea producţiei neterminate, în sumă de 2000 lei, se înregistrează pe baza procesului verbal de inventariere întocmit la finele lunii, astfel:


331 = 711 2 000


933 „Costul producţiei în curs = 921.1 „Cheltuielile activităţii de execuţie” de bază, c-da 1” 2 000

14. Repartizarea cheltuielilor secţiei auxiliare

Asupra celorlalte locuri de cheltuieli se va face utilizând ca şi „cheie de repartizare” numărul de ore prestat pentru fiecare secţie în parte.

Numărul total de ore prestate de către atelierul de întreţinere şi reparaţii în cursul lunii este de 250 ore, iar costurile totale ale acestui atelier sunt de 1 195 lei, aşa cum rezultă din rulajul debitor al contului 922 „Cheltuielile activităţilor auxiliare”.

Costul mediu al unei ore de lucru se determină raportând costurile totale la numărul de ore prestate, adică:

1 195 lei : 250 ore = 4,78 lei/oră.

Conform Centralizatorului situaţiei lunare a prestaţiilor efectuate de către atelierul de întreţinere şi reparaţii şi a costului mediu al unei ore de lucru se determină cheltuielile repartizate celorlalte locuri de cheltuieli. Aceste calcule sunt prezentate în tabelul urmator:

Centralizatorul repartizării cheltuielilor secţiei auxiliare

Sectorul de cheltuieli Nr. de ore prestate

Tariful orar (lei/oră)

Cheltuieli repartizate (lei)

Sectorul A 240 1 147

20

Sectorul C 10 48Total 250 4,78 1 195

Înregistrarea acestei operaţii, de repartizare a cheltuielilor secţiei auxiliare, în contabilitatea de gestiune se face astfel:

% = 922 „Cheltuielile activităţilor 1 195 auxiliare”

923 „Cheltuieli indirecte de producţie 1 147924 heltuieli generale de administraţie” 48

15.Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie

Asupra celor trei comenzi interne de fabricaţie. Pentru alegerea cheii (bazei) de repartizare se analizează structura cheltuielilor înregistrate în debitul contului 921 „Cheltuielile activităţii de bază”, adică a cheltuielilor directe de producţie. Se observă că ponderea majoritară o constituie cheltuielile cu materiile prime, adică:

(10 136 : 16 258) x 100 = 69,87%.

Calculul coeficientului de repartizare (Kr) se face cu relaţia următoare:

Kr = (Total cheltuieli indirecte : Total cheltuieli cu materia primă) x 100 =

[(3 218 + 1 147 ): 10 136] x 100 = 43,0767%.

Determinarea cotei de cheltuieli indirecte repartizată asupra fiecărei comenzi interne de fabricaţie este prezentată sintetic în tabelul urmator

Centralizatorul repartizării cheltuielilor indirecteNr.

comenzii interne

Cheltuieli directe cu materiile prime

(lei)

Coeficientul de repartizare

(Kr)(%)

Cheltuieli indirecte

repartizate(lei)

1 5 395 2 3232 3 865 1 6643 876 377

Total 10 136 43 ,0767 4 366

Înregistrarea în contabilitatea de gestiune a operaţiei de repartizare a cheltuielilor indirecte de producţie se face astfel:

% = 923 „Cheltuieli indirecte de producţie” 4 366

921.1 „Cheltuieli directe aferente comenzii interne nr. 1” 2 323

921.2„Celtuieli directe aferente comenzii interne nr. 2” 1 664921.3„Cheltuieli directe aferente

21

comenzii interne nr. 3” 377

16.Repartizarea cheltuielilor generale de administraţie

Asupra celor trei comenzi interne de fabricaţie.

- cheltuieli directe total: 16 258- cheltuieli indirecte de producţie repartizate: 4 366

Total: 20 624

Coeficientul de repartizare (Kr) se determină cu relaţia:

Kr = (Cheltuieli generale de administraţie : Total cost de secţie) x 100 =[(7 781 + 477) : 20 624] x 100 = 37,9616%.

Determinarea cotei de cheltuieli generale de administraţie repartizată asupra fiecărei comenzi interne de fabricaţie este prezentată sintetic în tabelul urmator

Centralizatorul repartizării cheltuielilor generale de administraţieNr.

comenzii interne

Total cost de secţie(lei)

Coeficientul de repartizare (Kr)

(%)

Cheltuieli generale repartizate

(lei)1 10 864 4 1242 7 432 2 8213 2 327 883

Total 20 624 37,9616 7 828

Înregistrarea în contabilitatea de gestiune a operaţiei de repartizare a cheltuielilor generale de administraţie se face astfel:

% = 924 „Cheltuieli generale de administraţie” 7 828

921.1 „Cheltuieli directe aferente comenzii interne nr. 1” 4 124

921.2 „Cheltuieli directe aferente comenzii interne nr. 2” 2 821921.3 „Cheltuieli directe aferente

comenzii interne nr. 3” 883

După efectuarea acestor înregistrări, în contul 921 „Cheltuielile activităţii de bază” sunt transferate toate costurile aferente producţiei finite fabricate în cursul lunii curente, defalcate pe analiticele corespunzătoare celor trei comenzi interne, adică pe purtători de costuri.

Se observă că totalul costurilor din contabilitatea financiară, colectate după natura cheltuielilor, şi a celor din contabilitatea de gestiune, colectate pe articole de calculaţie şi pe locuri de cheltuieli, în sumă de 26 453 lei se regăsesc în contul 921„Cheltuielile activităţii de bază”, repartizate pe cele trei comenzi interne, adică pe locuri de cheltuieli. În cazul comenzii interne nr. 1 se înregistrează şi un volum de producţie neterminată în sumă de 20000 lei, înregistrată pe creditul contului 921.1.

22

Raportând aceste costuri la cantitatea de produse obţinută pe fiecare comandă internă se obţine costul unitar efectiv, astfel:

- pentru comanda internă nr. 1, costul unitar efectiv al celor 40 de dulapuri cu doua usi, dimensiuni 130 x 80, cod FGTA 130x80, se determină astfel:

12 980 lei : 40 buc. = 324 lei/buc.;

- pentru comanda internă de fabricaţie numărul 2, costul unitar efectiv al celor 20 de buc. bufet, dimensiuni 180 x 80, cod U 180x80, se determină astfel:

10 254 lei : 20 buc. = 512 lei/buc.;

- pentru comanda internă de fabricaţie numărul 3, costul unitar efectiv al celor 15 de buc. de birou, dimensiuni 90 x 150, cod FGTL 90x150, se determină astfel:

3 211 lei : 15 buc. = 214 lei/buc.

17. Decontarea costului efectiv al producţiei obţinute:

902 Decontări interne privind = 921 Cheltuielile activităţii 26 453producţia obţinută de bază

Această înregistrare se poate face şi pe analiticele celor două conturi sintetice, corespunzătoare celor trei comenzi interne de fabricaţie, astfel:

902.1 Decontări interne privind = 921.1 Cheltuieli directe aferente 12 988producţia obţinută pe comenzii interne c-da internă nr. 1 nr. 1



18. Decontarea producţiei obţinute la preţ de livrare:

901 Decontări interne privind = 931 Costul producţiei obţinute 31 200 cheltuielile

19. Decontarea producţiei neterminate (la cost efectiv):

23

902.1 Decontări interne privind = 933 Costul producţiei în curs 2000producţia obţinută pe de execuţie comanda internă nr. 1

După efectuarea acestor ultime înregistrări conturile contabilităţii de gestiune prezintă sold zero, cu excepţia contului 901 „Decontări interne privind cheltuielile”, care are sold creditor 2 000 lei şi a contului 902.1 „Decontări interne privind producţia obţinută la comanda internă nr. 1”, care are sold debitor 2000 lei, ceea ce reprezintă tocmai producţia neterminată la finele lunii curente, exprimată în costuri de producţie efective.

Bibleografie

1. Constanţa Iacob Contabilitatea gestiuni interne a unitaţilor economice, Editura: Certi Craiova 1994

2. Mihail Epuran Valeria Băbăiţă Controlul si contabilitatea de gestiune Editura: Economică 1999

3. Legea nr. 82/1991 -Legea contabilităţii, republicată

4. http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/detalii./contabilitate de gestiune

http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/detalii./contabilitate

Date post:	03-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	alexa-capota
View:	1,417 times
Download:	3 times

Metoda Pe Comenzi Aplicata La Societatea SC Mobexim SRL

Documents