5 BANI ABONAMENTE Un . . 20 lei 6 lunI . . . 10 ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT 25 ANUNTURI pag. b. Sub directiunea unui Ctmitet Din tara cuceria BANI X No. August mersului Holerei Intendenta S'a vorbit zilele din dar s'a a- prbape a a fost acela armata a fait de lipsa aici s'au napustit asapra bietei a au i au luat ce nu modul bum a intendenta ceea servicia. intregi au font lipsito douA la dud, ele nu aflau la o mai mare 50 km. la a durat vre-o au cat fiert de cuptoarele cam- panie tuturor corpurilor armata, frumos, la la Co- rabia fabricau pine de clad putea convoi. aeteptau zile zile meren In grAbit. ce fost se boat campaniee. In csmpanie, fie divizie cuptoarele care ar fi putut astfel furuiza o de malt o zi de mars. avantaj pentru moralul trupelor si economie mare. S'ar astfel sate de mii de stricate care au fost aruncate In din ordinul medicilor militari. suferit lipsa altor hrana, alimen- consumat fost de calitate, mai malt de cit si altele. Toate a- cestea intendeuta nu Ingri- jit organizeze centre de aprovizionare In zona operatii a armatei. Iachipui- numai ofiterii de liti administrate Bulgaria, rechizitii cinstite, trupelor ocupatie, pentru trupele care care care ar fi astfel la timp mai S'ar suprimat atitea lipsuri, s'ar impedecat suferinti s'ar fi scutit armata spectacolele triste oferite de ofiterii Direct sau prin interpusi, prin aprovizionarea care nu o autorizate au pus sustinute pe ascuns, d. N. cirdul -regimentelor care prietinii nu odata, sau nemarturisiti, a- au pas in tacurile violente contra d-lui de orz din girezile de-abia Take regularitatea de femei S'ar mai fi continuitatea care, in conditii Impedecat, poate, una din a- normal fiziologice, vesicula de secreteaza iilor satele undo armata noastra, fapt datorit desigur multor exprimate cari negustoii o parte co- mandantilor trupelor n'au controlat sA daca im- puse sentimental de demnitate al u- nei chiar de ei prin ordine Dar ori ce caz ar trebui sA se Deci, ancheta care impus, sA mai constiincios, care s'o contra vointei biurourilor, care vrea ca nimeni nu mai celor mari. fie pedepsiti aspra nu numai au lipsit da- toria au facut ris servicial din care fac parte, dar pentru ca fim viitor nu vor mai nea lucruri, care au ca unul dintre cele mai insemnate servicii speciale sA nu fie la cheinarei sale mai ales la de care dat do vadA toate celelalte speciale ale armatei V. G. Cristofor. ZILEI Fuga-i Telegrama de a Opiniei", care lata despre holericul din Tuna rele, fugit lazaret, ca sA mai ai lui are, de ceva agi-comic ; dar literatura epizode malt amazante. pasagiul reprodus una din Scrisorile Ion Ghica, V. Alexandri care se raport oficial: dus IngropAcinne 14 holerici, dar unul a fugit SA epidemia de fugi numai.. suspectii, acei la cam a fost Caragea. POLITICE URA LOR Ori-ce act, ori-ce a lui conservatorilor-democrati este constituie pentru atacuri calomniatoare, igno- bile. De ura sanguinar6, singur ea poate explica pornire dreaptA, neputincioasa. ura motorul sufletese gelozia, care roade la sufiet pe inscenato- rul campaniei, lor:ftedemne al pamiletelor bile. nu putem märturisim faptelor, crurilor de exaspe reze pe ai Take Luati ce s'a plat privire la mobilizarea in cerinta celor cari voiau räzboiu pentru razboiu ar fi fost daca am fi in in Octombrie sau Ianuarie, nia ar trebuit sä lupte alianta statelor crestine in contra puteri. poate ce fi nat de departe am fi fost de rezultatul obtinut prin atitudinea con- cerintilor Carp, pescu Proceclind a procedat, a adus gloria, a spo- rit in autoritate prestigiu, se pue de a curmezi§ul senti- mentelor marilor puten a opi- niei apusene. politica aceasta care a dat roade admirabile a fost sus- continuu, de de d. Take lonescu mai mult de de ori-care altul,-de Take chiar unii minivtri st4teau un moment la sau erau gata o procedare, alta de Politica aceasta a revarsat asupra nu pu- se acopere din aceast& glorie marele al neamului. Cum voiti ca lucrurile fel, dusmanii gelosi ai Take sä piarda mintea, nu la acte ca cele pe care le vedem? kloar am citat un caz - desi toate se la fel, dovedind marea valoare de de stat a nostru micimea la minte suflet a acelor De ce dar ne-ar mira de ce ne-ar misca atacurile, care ura pe de adincä :pe de ECOU va däinui lumea? In presa privire la ea se unui cere credo a deseoperit rezolvit problemA, de domnie a Papei. a transmis ziarelor, o socoteala, care negresit va aduce dupA sine peirea lumei. Inceputal se va face Roma, care va care va urma cA socoteala ce o o vedenie a o vesti. DupA soeoteala o A la din mai avem o de ani, atita mai are de dAinuit mea. Mai avem de aeteptat. D. MICI intre plutonierul Socor Manolachi a luaro Sd-i ,Mifcrii" rudcnia : pe d. iar hi. Turcii in Trecia ocupat-o, /and apdrarea Constantinopolului, Adrianopolul - core Tracia. anunld cd vor ocupa A- departe... ,Evenimentul" d. dr. An- a adas din un certijicat cd e... bun Aceasta o ziarul de cind chirurgul vina... concurs la Spiridon. de pan- pribegiau in corp de cite aveau trebuinld de acele medicamente ! In corpul ziarului cetitorii no§tri textul unor foarte importante declaratii, pe care Al. A. Badareu, ministrul crärilor publice ad-interim la interne, le-a fAcut unui dactor al ziarului Adevgrul" la mersul holerei condiVile speciale de astAzi care ea trebuie combätutä. Corespondentul nostru ni-1 transmite pe cale lefonicä. OAMENI ce deosebire de al corteginl de eri s'a mai mai a provocat mai malt entuziasm. vazati dimineata, jos, petrecuti, tot drumul de de rude pArinti, prurici de git-duioasa indiscipli- !-oferiau aspectul patriarhal al acelora cari mai in de eri, salvind aparenta militara, nu nimic familiar printre aplauze amintit iasauilor tea acum aproape Inni, laurii mijlocul emotiunii peste !-toti citi tuesc cortegiul Acest glad reate, malt inteusitatea bu- curiei, pe care o produce reintoarcerea revederea Dunarea,-pe cimpul cereAri, marilor da- marilor Peste DunArea... fArA voie &dal a- ceia cari-din zi la zi mai la nu mai putut intoarce, In micro - mizeriile unei campanii despre care nimeni n'ar crezut va cere va victime. clad lumea cari se 'ntorc,-gestul dorinta de a semAna florae tri- mise name ale color cari, abia eri, se vor mai nici-odatA, nici-odatl... Rodion - ducAtorilor educatiai fizice la noi Mijloacele de organi- zare a gim- nastic. Ca ce am cariera de profesor de din dragostea ce o am pentru desvoltarea gustului ticarea jocurilor gimnastice tinerime, am avut posibilitatea a-mi da mai bine seama scurta prac- ce o am de (consultind unele educatie fie ca sistema mai les ca cea cea mai rati- pregAtirea pentru a se stare de sanatate de a In mod exercijii sistematice e o conditie indispensabila pentru desvol- tarea spiritului (cagetarea, vointa) oparte, iar pe de a- semenea exercitii no mai rezistenti, tara face apel tribu nostra. Cred e la noi A- gimnasticei primal refer la recrutarea personalalui in aceastA cialitate, ar trebui sA dea o deosebitA o reformA meazA face, dela educatiei fizice depinde ce hue infiltreze tinerimei practicarea gimuastice, on- tribuind marea care- i trebue malt la perfestionare -educatia In nu numai elevi, dar chiar oameni ma- turi. arata aci numai se la noi recrutarea secundar ar trebui (bine derile mai jos ar mai putea modi- ficate) selectia intre maestrii de Gimnastica-dexteritate, e numitA dimpreuneca muzica o clasA aparte de celelalte de diu, a fost IntrodusA programa nostra prima organi- zare a secundar, dar fArA o programA pinA la 1898. o evolutie a gimnasticei la noi nici poate fi vorba intru cit nefiind o programA stabilita, profesor de acum mae- stru, ce de la anal mai vechiu, se exercitii litare ,apoi era gimnastic de la aparate, rezultate era dezacord ca desvoltarea a as- tica de o parte sau pArti dia corp in detrimentul sau unora. Deci mai de o pro- grainA, pinA o speciala, se recruteze viitorii de gimnasticA, undo ar practice teoretice utile, s'ar vedea care din convine mai bine desvoltarea a corpnlui, care e practicata majoritatea statelor din apus s'ar o programA nalA, in ar fi In teoretice practice s'ar preda de materia care la noi, unii sacrificii, cursurile de cheltuelile au ce importantA gimnasti- si daca se fac crificii vedere re- zultatele ce se obtine practicarea exercitalur de cAtre formindn-sc 'barbati si de mine, la care glorie progres. Unii din profesorii de gie, doctori de la noi care ocuput de aproape progresal educatiei fizice apue, ar putea contribui ca prelege
Transcript
5BANI
ABONAMENTE
Un . . 20 lei
6 lunI . . . 10
ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT
25
ANUNTURI
pag. b.
Sub directiunea unui Ctmitet
Din tara cuceria
BANI
X No. August
mersului Holerei
IntendentaS'a vorbit zilele din
dar s'a a-prbape
a a fost acelaarmata a fait de lipsa
aici s'au napustitasapra bietei
aau i au luat
ce nu modulbum a intendenta ceea
servicia.intregi au font lipsito
douA ladud, ele nu aflau la omai mare 50 km. la
a durat vre-oau
cat fiertde
cuptoarele cam-panie tuturor corpurilor armata,
frumos, la la Co-rabia fabricau pine
de
cladputea convoi.
aeteptau zile zile
meren In grAbit.ce fost se boat
campaniee. In csmpanie, fiedivizie cuptoarele care
ar fi putut astfel furuizao de malt o zi de mars.
avantaj pentru moralultrupelor si economie mare. S'ar
astfel sate de miide stricate care au fost
aruncate In din ordinulmedicilor militari.
suferit lipsa altorhrana, alimen-
consumat fost decalitate,
mai malt de cit si altele. Toate a-cestea intendeuta nu Ingri-jit organizeze centre de aprovizionareIn zona operatii a armatei. Iachipui-
numai ofiterii deliti administrate
Bulgaria, rechizitiicinstite, trupelor ocupatie,pentru trupele carecare care arfi astfel la timp
mai S'arsuprimat atitea lipsuri, s'ar impedecat
suferinti s'ar fi scutit armataspectacolele triste oferite de ofiterii Direct sau prin interpusi, prin
aprovizionarea care nu o autorizateau pus sustinute pe ascuns, d. N.
cirdul -regimentelor care prietiniinu odata, sau nemarturisiti, a-
au pas in tacurile violente contra d-luide orz din girezile de-abia Take regularitatea
de femei S'ar mai fi continuitatea care, in conditiiImpedecat, poate, una din a- normal fiziologice, vesicula
de secreteaza
iilor sateleundo armata noastra, fapt datoritdesigur multorexprimate cari
negustoiio parte co-
mandantilor trupelor n'au controlatsA daca im-puse sentimental de demnitate al u-nei chiar de
ei prin ordine
Dar ori ce cazar trebui sA se
Deci, ancheta care impus, sAmai constiincios,
care s'ocontra vointei biurourilor, care vrea
ca nimeni nu maicelor mari.
fie pedepsitiaspra nu numai au lipsit da-toria au facut ris servicial din carefac parte, dar pentru ca fim
viitor nu vor mainea lucruri, care au ca unul dintrecele mai insemnate servicii speciale sAnu fie la cheinarei sale maiales la de care dat dovadA toate celelalte speciale alearmatei
V. G. Cristofor.
ZILEI
Fuga-iTelegrama de a Opiniei", carelata despre holericul din Tuna
rele, fugit lazaret, ca sA maiai lui are, de ceva agi-comic ;
dar literaturaepizode malt amazante.
pasagiul reprodus unadin Scrisorile Ion Ghica, V.Alexandri care seraport oficial:
dus IngropAcinne 14 holerici,dar unul a fugit
SA epidemia defugi numai.. suspectii, acei
la cam a fostCaragea.
POLITICE
URA LOR
Ori-ce act, ori-ce alui conservatorilor-democrati este
constituie pentru atacuricalomniatoare, igno-
bile.De ura
sanguinar6, singur ea poateexplica porniredreaptA, neputincioasa.uramotorul sufletese gelozia, careroade la sufiet pe inscenato-rul campaniei,lor:ftedemne al pamiletelorbile.
nu putem märturisimfaptelor,
crurilor de exaspereze pe ai
TakeLuati ce s'a
plat privire la mobilizareain
cerinta celor cari voiau räzboiupentru razboiu ar fi fost
daca am fi inin Octombrie sau Ianuarie,nia ar trebuit sä lupte aliantastatelor crestine in contra
puteri.poate ce fi
nat de departe amfi fost de rezultatul obtinut prinatitudinea con-
cerintilor Carp,pescu
Proceclind a procedat,a adus gloria,
a spo-rit in autoritate prestigiu,
se pue de a curmezi§ul senti-mentelor marilor puten a opi-niei apusene.
politica aceasta carea dat roade admirabile a fost sus-
continuu, dede d. Take lonescu mai
mult de de ori-care altul,-deTake chiar unii
minivtri st4teau un moment lasau erau gata
o procedare, alta de
Politica aceasta a revarsatasupra nu pu-se acopere din aceast& glorie
marele al neamului.Cum voiti ca lucrurile
fel, dusmanii gelosi ai Takesä piarda mintea,
nu la acte ca cele pe care levedem?
kloar am citat un caz - desitoate se la fel,dovedind marea valoare de destat a nostru micimeala minte suflet a acelor
De ce dar ne-ar mira de cene-ar misca atacurile, care
ura pe deadincä :pe de
ECOUva däinui lumea?
In presaprivire la ea seunui cere
credo a deseoperit rezolvitproblemA, de domniea Papei.
a transmis ziarelor, osocoteala, care negresit
va aduce dupA sine peirea lumei.Inceputal se va face Roma,
care va care va urma
cA socoteala ce oo vedenie
a o vesti.DupA soeoteala o A la
din mai avem o deani, atita mai are de dAinuitmea.
,Evenimentul" d. dr. An-a adas din un certijicat cd
e... bun Aceasta o ziarulde cind chirurgul vina...
concurs la Spiridon.
de pan-pribegiau in corp
decite aveau trebuinld de
acele medicamente !
In corpul ziarului cetitoriino§tri textul unor foarteimportante declaratii, pe care
Al. A. Badareu, ministrulcrärilor publice ad-interimla interne, le-a fAcut unuidactor al ziarului Adevgrul"
la mersul holereicondiVile speciale de astAzi
care ea trebuie combätutä.Corespondentul nostru ni-1
transmite pe calelefonicä.
OAMENI
ce
deosebire de alcorteginl de eri s'a mai
mai a provocat maimalt entuziasm.
vazati dimineata, jos,petrecuti, tot drumul
de de rude pArinti,prurici de git-duioasa indiscipli-
!-oferiau aspectul patriarhal al aceloracari mai in deeri, salvind aparenta militara, nu
nimic familiar printre aplauzeamintit iasauilor
tea acum aproape Inni,laurii
mijlocul emotiuniipeste !-toti citi
tuesc cortegiul Acest gladreate, malt inteusitatea bu-curiei, pe care o produce reintoarcerea
revedereaDunarea,-pe cimpul
cereAri, marilor da-marilor
Peste DunArea...fArA voie &dal a-
ceia cari-din zi la zi mai lanu mai putut intoarce, In
micro -mizeriile unei
campanii despre care nimeni n'arcrezut va cere va
victime.clad lumea
cari se 'ntorc,-gestuldorinta de a semAna florae tri-
mise name ale colorcari, abia eri,
se vor mainici-odatA, nici-odatl...
Rodion
-ducAtorilor educatiai fizice lanoi Mijloacele de organi-zare a gim-nastic.
Ca ce am cariera deprofesor de din dragostea ceo am pentru desvoltarea gustuluiticarea jocurilor gimnastice
tinerime, am avut posibilitateaa-mi da mai bine seama scurta prac-
ce o am de(consultind unele educatie
fie ca sistema mailes ca cea cea mai rati-
pregAtirea pentru ase stare de sanatate
de a In modexercijii sistematice eo conditie indispensabila pentru desvol-tarea spiritului (cagetarea, vointa)oparte, iar pe de a-semenea exercitii no
mai rezistenti,tara face apel tribu nostra.
Cred e la noi A-gimnasticei primal refer
la recrutarea personalalui in aceastAcialitate, ar trebui sA dea o
deosebitA o reformAmeazA face, delaeducatiei fizice depinde ce hue
infiltreze tinerimeipracticarea gimuastice, on-tribuind mareacare- i trebue malt la perfestionare-educatia In nunumai elevi, dar chiar oameni ma-turi.
arata aci numai se lanoi recrutarea secundar
ar trebui (binederile mai jos ar mai putea modi-ficate) selectia intre maestrii de
Gimnastica-dexteritate, e numitAdimpreuneca muzicao clasA aparte de celelalte dediu, a fost IntrodusA programa
nostra prima organi-zare a secundar, dar fArAo programA pinA la 1898.
o evolutie a gimnasticei la noinici poate fi vorba intru cit
nefiind o programA stabilita,profesor de acum mae-
stru, ce de laanal mai vechiu, se exercitiilitare ,apoi era gimnastic de laaparate, rezultateera dezacord ca desvoltareaa as-tica de o parte sau pArti dia corpin detrimentul sau unora.
Deci mai de o pro-grainA, pinA ospeciala, se recruteze viitorii
de gimnasticA, undo arpractice teoretice utile,
s'ar vedea care din convinemai bine desvoltarea acorpnlui, care e practicatamajoritatea statelor din apus s'ar
o programAnalA, in ar fi In
teoretice practice s'arpreda de materiacare la noi, uniisacrificii, cursurile de
cheltuelileau ce importantA gimnasti-
si daca se faccrificii vedere re-zultatele ce se obtine practicareaexercitalur de cAtre formindn-sc
'barbati side mine, la care glorieprogres.
Unii din profesorii degie, doctori de la noi care ocuputde aproape progresal educatiei fiziceapue, ar putea contribui ca prelege
deviitori do gimnasticä..
La noi In se prevodo candida-tul la examennl de capacitate specialitatea
shde 4 clase secundare si un:certificat alnei scoli speciale de gimnasticd (curs
do gimnasticd).a din
nici ?Ca strAinätate
studii in specialitate intim-2 1) do
82) se poate miaca
pentra a celputin 2
Apoi ca un certi-ficat eliberat un maestru, doveditor
candidatul urmat un 2i sub conducerea acelui
nu netie acel candidat pututWate cunostintele neceaare, practice
poate camaealru fie cit ne
asteptaCred ar lege
4 close 8 clasece
a dela torminarea color 2 de
dii specialitatealiceul.
mare Inde desemn gim-
profesorii de francea,geografie etc. toti aceiaai co-mund, perfectiona, educa, tinerimeace li cuviitor, In mod
considerd camijloc principal al educatieio disciplind nationaIä tinde la forma-rea caracterului moral al elevilor).
Absolventul deavind maisus nivelul cultural al
cursul, moralul e ridicat
Se va dar care ce ab-liceul se vor acestei ca-
?Foarte multi. In ocupa unele
functii care levor cariera profesor
stare materialäpozitie
Elevii din clasa 6 si 7 In timpular urina liceul ar putea frecventeze
cursurile deambele pen-
multi ar fi un mare avantaj.In elevul a 7 clase
va asimilaretice ce i se vor predaexercitiile practice s'ar putea foloside franceze, germane, de care nu
pot servi cei 4 clase.Ministrul unii din
cu aplicatie i-arputea perfectionare in Sue-dia, Germania, se trimit la
specialitäti, cdci astfelpoate evolutia progresul In
e.sistemul de
refer la gimnasticd) in In-nici o
o eela elevilor e Indeplinimisiunea.
E de la noiaceastä specialitate mai ales
sistemei sistema cea maipe norme
S'an In 21910) o la
Bucuresti pentru ca sede sistemul
dez, a fiN'a timp a-sistemä tirup, pricepere
activitateAvem la ce se
propagarea educatiei fizicetre tinerime vor da seama aceastä
e mai de aplicat caatare vor o
De ziceam mai sus e nevoeun nivel cultural mai ridicat, cit
core cercetdri teoreticela practicaa tratate sträina, care
necosard.E necesar ca de gimnas-
iau parte la tinerirneimine, sä neaparat
pedagogice, dea fiecare seama defazele de desvoltare care aeducatia de la luceputul culturii omenirei
priu mijloacein decursul timpului, realize-
re educatiei, cunosclnd reforrnatoriiterenul de
a vedea care sunt defecteleale diverselor sistemo educatiune.
S'ar ajunge In cele din la con-cluzia astdzi al educa-tiunei e a se stabili armonia intre corp spirit, armonia Introsentiment
a se puteaeducatia va asupra cor-
pului (prin gimnastica asuprainimei (prin muzicA). asupra minteicelelalte de
DOLIJAN
avocat
t Nicolau
Un drape! negru pentru primaal Liceului
nat : murit directorul,Bolnav de-o de an, istovit
de oBonn, dr. moare departe dece l-au departe ce a
departe de tofi iubeau.lui mernoriei
nedreptölitvant. a unni incomparabilnui de
ce 1au cunoscut, ce au
lui deempirisrnul, adevär,
pot da mina depierderea ce o corpul profesoralmai ales elevii, elevii care n'annici-odatd.
pierde pe un nedreptdfit man-1 In
dr. Nicolau comunica la Heidelberg,wide in
era un
Darpe profesor, ori pe de
ce nu dispare pentru care l-acunoscut.
In evenimentelormoartea Internat nu
pe Ne adinc penoi ce profesorNe pentru cd a un distins.Un distins I Acesta e
vetide al nostra, acei ce
ce a dr. Teodor Nicolau,preund vom noas-tra omeneascd.
Adonis Popovstudent
Iatä acum si va biografice :Näseut la 1863 In Neamt.Licentiat Naturale U-
niversitatea din Iasi, doctor InNaturale. Diplomat in 13 1899 dela Universitatea din Lipsca, care amai lucrat 2 ani la UniversitateaHeidelberg. A urmat seminarul pedagogicnniversitar din Heidelberg lagimnaziul din oraa. A vizitat gim-naziile Germania, Austro UngariaFranta. -
La 15 Noembrie 1888 aprofesor suplinitor de fizico-natu-
la Veniamia dinLa 25 Octombre 1890 in
la Universitatea din Iaaicatedra de Naturale,
liceul BAlcescu" din Bräila, numit caprofesor titlul provizoriu. direc-tor al
Noembrie 1888-1 Aprilie 1890a functionat ca profesor de
ches sur les roches avec fer natif deDisko, Le d'Amzalar.
Note sur excursion 1902, La titanitedans les roches du massif d'Uroton, Grei-sul dela AvagouitaDornei, Cristale Epidot din MontBlank, siemtic de la UrotvaTransilvania.
Societätile culturale din care: 1) societatea din Iasi,
2) Societatea Ar-3) franeaise de Mineralo-
gie Paris.
IISvonurile despre un caz
de bolerä constatat latul 7 de sunt
neexacte.E drept trei soldati au
fost gäsiti dede Analiza bacterio-
a dejectiunilor a dove-poate fi vorba de
Soldatii cari au fost unment izolati, au fost eliberati,
printr'un raport adresat co-menduirei, d. dr. Flor medic
al permite celortrei soldati reintoarcereacazarmä.
Toate persoanele care doresc a seinocula serum antidifteric, se a-
serviciului alzilele 2-3 p.
Ziarul La Politique credein de a afirma d. lonel
Miercurispre a pleca ar fi
vada pe cineva dinmembrii comiletului executiv al par-
liberal.Se pare chiar d.ar voi macar con-
vocarea unui congres alberal.
are lac Sinaiade
se va ocupa in principal dechestia dcmobilizdrei i de pen-
combaterea
de a sela Inni va a-
prin care armatava consideratd a fi trecutdde pace.
vedere demobilizreitrupelor va molt peste
ce la ,cd erd
dinnei de ministeril
aacestar trenuri.
Se vor acorda comercianfilortul complectese va admisiunea in ordinea urgen-
dovedite.
Consiliul comunal e pen-feu azi la 4 p. m.
Consiliul se va ocupapentru pavarea strdzilor cu bolo-
vani alte chestiuni importante.
Intrarea a regimen-7 RoOori.-Regimental 7 roaiori,
so In bivuac Abato-ieri intrarea
Pornirea a avut la ora p. m., iarla ora 4, soldatii stegulete laau Piata Unirei.stationa strAzi,
eroii de la Ferdinandovo.automobile, a con-
soldati la cazarmä.Acolo, d. colonel comandan-
regimentului, a o en-cuvintare, curajul
abnegatiunea totde la
le-a permis vizi-tarea orasulni.
Astäzi se procedeazd la deplina des-concentrare decoratiilor.
Doritorii a ocupa inrural, trebue
conditianiposede putin diploma
liceal inferior, fi kgeacrutdrii, o revizoratu-lui de un certificat de
conduitd.Sint necesare apoi de stare
imprejurare ana-
Holera economieä.economic 1912-1913 a
indoialä, putin favorabil bunulaicomertalui
balcanic a provocat ofinanciard. Capita-
lurile au trebuit sA se rezervA.Exportul nostra - din cauza inchidereiDardanelelor - a suferit si el.
lumea : lipsa depe
Capitaturile - capitalariprodnative, - nu de mornen-
prielnic spre a putea din situatiacare stau luni de zile.
Momentul acesta nu s'a ivitAl doilea balcanic si intrarea
In a noastre au impedicatcapitalurile avintul.
cit un ideal maimare, a trecut poste interese.
tuturora era sirea patriei.
acesta s'a inflptuit.Dar nici acestea
nu putut re-normal.
Holera,aaezat cuiburile ei princoltnrile constitaie o Louäpentru nostra.
Din ei circulatia avutiilor se faceexportul, care aduce in
atitea de lei anual, so poateface.
Holeraamenintá
mai eu cit apropiemperioada exportului activ.
Se impun dar, in vedereacare e de pretioasä,
interesnlmásuri pentru com-baterea care
averea noastrA.pe d. Al.
ministrul luerärilor ad-interimla interne, lea lust Intelegere ca ser-
sanitar, sant o garantie virutentamolimei va putea fitrul de era tara va fievitat
Holera viatanemai prin nimic stiughe-
va mai liser vaavintul un moment Intrerupt.
dr. Flor inaculateri serum personalulfabricei
ziar din localitate, a publicat ode la adresasa
a doamnelorne, societate, are o Inprezidatä principesa Maria Moruzzi.
a publicascrisoarea mai de d-na
pregediuta sectiuneiscrisoare ce invedereazd sentimentele
umanitare spiritul de jertfá al doam-nelor care compun
Doamnd
rog iorti rdspuusului,aici abia
ne facem toalota cea mairespondentä existe. -am holerici de -
Vezi, dar imposibilitateapunem la dispozitie.
Nu cred poate face altde sä special ingri-jirea a holericilor. Tot caz
de procurati rom,cognac, vin, champagne.
Cu uncle jarnalo auhokra ne-a e bine
toemai spitalul nostru aingrijirea nu a
fost, poate, cam am fi cauza aa lovit aervitori do
ai ; ceilalti au plecat dobucatar,
servitori, toate s'antransformat servitoare, unment care numai dezertarea nu sea-
oprese aci Prezidentd u-la Iaai tristul
tacol la care am luat parte aci.Primiti etc.
Prezidentä Cimpineanu
18 August, ora 3, va a-vea SocietAtei dinstr. Gh. o mare
evreilor Päminteni".profesionald de fete Hris-
tache la
vor Luni 19 August a. c.formatiuni dau Intro 10-12 a.m. Intro 3-6 p. m.
Administratia a inpoveti de contra
distribuite modgratuit.
Se la proprietari-cailor ce au din
oraaril pentru regimentele de artileriedin Roman, in ziaa de Marti 20 Au-
a. 10 a. m. d. N.comisar regal, se va la Roman sprea proceda la reatituirea cailor celor cevor dovedi proprietatea cere restituirea
Pentru a face dovada proprietStiicailor se va prezenta de vitein so va face dovadamartori.
Restitnirea va face contra adeve-rintelor de primire sau a bonurilor de
D. $tefan Negrazzi, Prefectulse In ins-se va luni
seara zilei 15 August, laora 11 p. m. pa clad lucuitornl N. Oh.Butnariu, de comuna Boroaia, seducea Crivesti,
Gh. Bran, Va-Damian Ion Lait de
Gh. Mihai comuna Buz-nea, care au la o
Imbete.Ieaind apoi din circiurnd, lovit
oAgresorii In dispArut.Politia din Tirgn-Frumos a
la arestareaMinisterul de a recoman-
dat administratorilor sätrupelor bivuacate
preajma satelor oraaelor.
Contraventii abuzuri.- In-trebat un redactor alce are ce Inchiderilede prävälii din!.partea pelitiei subtexte sanitare, d. dr. Flora al
a din ziva au-politieneati Inceput a se a-
mesteca in daraveri sanitaro, d-saa in
de salubritate. Sabstituirea aceasta deautoritate e nu numai inoportund darn,
direct
Existind cazuri de Bosnia
provenientelece vin din aceste localitAti.
Intrarea a provenientelordin Bosnia se
va face cele ce vin nu-mai Salina ;iar pentru cele pe caleportal Virciorova,Clineni, Predeal
vasele ce dinprovincii, vor fi supuse tuturor
provAzute In conventiadia Paris (1903).
vor fi la domicilialo supraveghere de 5 zile.
Nu so permite a a ce-de emigranti vagabouzi.
Prodasele alimentare destare precum lega-
verzi proaspete, slut pro-hibite.
PRIMARIA COMUNEIziva 2
brie a. ora 11 a. m. se valocalut licitafie
furnitura a 15000kgr. petrol neccsarpublic.
72---83 din legeacomptabilitátei auntbile acestei
Garantia provizorie 500 lei in nu-merar sau efecte garantate de
Conditiunile desarcine se pot vedea liecare zi
de la Serviciul Administratival unci.
No. 16061. 12 I 25 Aug. 1918
na Elenainstitutoare la fete No. 9este po 1913, di-
pe defileul balcunilor, tacit marfarileextra-ordinat de hingi
secrete.Numai unii du-
de oprire.Secretul a lost chiar de servi-
militar.la la
gada era de con-ce de
carecordonul de al brigdzei, minis-de interne a M. S.
a aprobat imediat ca prizoneriisd fie libertate.
aveminea, tot din motivelice, retragerea din
a trebuit fie termende pentru ca sd
demobilizarea halcanicesd o ord mai
rind pacea orient.Evident i ne a ddu-
de indsurilorepidemii.
s'a fácut primanuare ?- Prima s'a fAcutprin care se intorceaudin Bulgaria care au trecutde ori, pentru aface transporturi.
ceste treceri ar fi putut fiimpedicate numai am fiputut forma un serviciude unii transporte
la DunArea, altii dela Du-Bulgariei.
Am avut peste DunAreatrupe atit de numeroase,intate la distante foarte maride Bulgaria dru-muri rele defileu un drum
in ar fi fost imposi-serviciului de etape
un numAr marede fipentru un
de ce, desi in statele majorecorpurilor din de opera-
tiune au lost caprof. Cantacuzino, bacterio-
logi cunoscuti ca profesorulfosti ministrii de cari
cunosc chestia epidemiilor, caBratianu Filipescu caregur au dat la timp sfaturile trebuin-cioase,-sfaturi cari au gásitcou la generalismul armatei, A. S. R.Pricipele Rominiei, a dat de
multede inspector general al d-luiprof. Cantacuzino, totusi contami-narea n'a putut
- Se spune unii comandantiar îngreuiat aplicareasanitare...
Nu se poate contestaexecutarea mAsurilor recoman-date de Cantacuzino
a fost carebiciune din partea unor coman-danti.
Nu cere su-flete de eroivietei fatagostea vietei, acestman este epidemia.
Multor comandanti de trupeli se la trecerearei foarte curios,nul de oprire de a
regule,cit multi maila mai apoinesocoteau acest ordin.- lupta contra flagelului
?
- Evident. Totusi era este mullde ca epidemia
la c le miciprin analiza
slim eu cine estede deci cine a-
de cine contaminape altii, - Vine aceia chesliaregimuiui, ca organizmullui vibrioni pus in
bune de rezistentafie perioada e-
vibrionilor,
Cu bacteriologic acu conducerea pen-
a realiza conditiunile mai sus,au fost de zile laTurnu-Magurele
Mezincescu, subducerea Profesorului Cantacuzino.
acea-Corp. de
starea as'a vorbi de stingerea epidemiei
acest corp des'ar fi putut retine
rutasii barcati apropiereadar s'ar fi cunoscut
exact de contaminare alal care cu prea
mult optimism a fost tratat deindemn, de sigur avea
astAzi focarele holerice pecare le avem.Tinerea a uneimai mari pArti din corpul al
aproape totalitatea cor-pului al 1V-lea la DunArea vadovedi ipotezade mai sus este sauba.
- Credinta dv, d-le pri-vinta holerei ?
- Cu rea care nenu trebue ne
ste Devi suntem in luna ceamai propiceepidemie de la
la tori au
in vre-o zece decorpuri
de mull sauputin aveam 13August in interval de 15ivirea epidemid, 60 de focare,
200 bolnavi, in dedin care aproape 100 au murit.
probabilitatea foca-se vor In
vain de dela Tar-
nu-Mdgurele unul sau laza-nu a organiza
clinic al bolnazilor, carear de la50 la la 15 sau chiar .10
ce s'a facut de aciorganele
vor face, sperle va secunda, pricepere
bund sunt convins to-holerice printre nemilitari
vor trece de 200, cu o mortalilate500 de oameni.
este o maredar cine rice zice jertfe
de tot felul, rindul in pri-este cuprins prin
epidemii.Ce ravagii va face
tre militari, peste cele ce ao vom
in zece Socot cit nu-victimelor din
va fi redus vom face in ches-epidemiilor dovada civilizatiei
i a noastre,de de la sudul
spec,a1
ReceptiaHags. - La ce a avut
carte ieri seara, aprezentat d. Dissescu, ministrul
M. S. Regina
Un ordin al- Poarta a trimes azi
strimtorilor de aziva noaptea toato vasele
care vin din archipelag sau dinMarea eu de a purtapavilionul grec trecerii de a
so nici port turcesc.
AccidentMadrid. - din Mondonedo.un automobil, ocupat episcopal e-
servitori ai sAi, s'anat Santiago.
Episcopal a fost servitor a mu-rit gray
telegramäa Tarului
Petersburg.-Cu prilejul inaugu-rárei palatului Tarul a adre-sat reginei tárilor de jos, telegrama
:
,Rog M. V. agreeze pe celemai cordiale aleocaziunea inaugurárii solemne a pa-latului Fac cele maisincere pentru ca acest edificiu, des-tinat a simboliza ideia arbitragiuluiinternational, contribui laopera pácii care a fost intotdeauna
inimei devie onouá intre natiuni, servin-
du-le de centru unde vor venise diferendele care le des-
Nicolaie.
reluatSemlin. - Servicial vapoare
Belgrad, care a fost saspendatdela 26 din cauza din Ser-bia, va reluat mine.
Chestia spionajuluiVersailles.-Cercurile militare so-
sergentul de cavalerieion un brigadier artilerist, cari au
dati judecltei pentru ar tidat documente, nu auputut fura de piese detasate
foarte de oare-ce re-gimentele artilerie nu se
piese secrete, experi-mentarea pieselor noi se face de
comisiuni speciale unde incul-patii nu aveau intrare.
Guion va fi supus unui interoga-toriu.
Este deja sigur Guion a oferitun destupátor automatic
putin interes,mata cunoscut de toatepersoanele care se dearmament. Se pare Guion nu a-vea complici.
Brigulierul nevasta lui,care 'a vorbit, par a nu aveaun rol afacere.
Salonic. - grece aucoat Doiran si predat oraaultratiunei Antoritritilepermis expatriarea fagarilorgrec 15 zile
