5 Un an 20 lei luni .. 10 ZIAR CONSERVATOR-DEMOORAT Gh. 17 .[.._ ANUNTURI Un rând b. Sub directiunea unui C DOUE PROBLEME liberal a program al viitoarei activitAti de guvernAmint. colegiul unic. Desfiinfarea marei Negresit cele vii- ale romin, reclamA refirme largi Realisarea cum pare, dacA e vorba a da o Indrurnare a o donA resultate de o potrivA de ; la a face principial sd se guverneze ea o iar alta, sA pe materiale a desvoltarea ex- produetianei agricole. Din puncte de vedere privind face concep- tiei pentru a vedea, dacA aceste conceptiuni politice an maturitatea efieacitatea necesarA potrivit colegii cens condncerea, din de- pendentii de puterea deci ar toate puterile emanA de la este. Alegerile parlamentare din timp au invederat acest mare al treilea s'a aratat de dependent de puterea executivA, i epitetul vechi de colegial minciunA. al doilea n'a fost mai fericit manifestarea lui politicA. S'a mai barbati ai zut In de patente oameni de gratie faptulni cA candidatii av concursul Colegial s'a aratat ceva mai e- mancipat celelalte dacA nu fapt putin a candidatilor de opositie, dispropor- votarilor micA. In simpatiile personate, arare ori alegatoralui a nuit Aceasta la colegial marei proprietAti. Acest se pare cA dA deslegare problemei. alegAtorul, va mai la de eu atit de va fi mai pendentA, interesele sale politice. De alifel a aceiasi stare sufleteascA, an colegio, s'ar cA se tinde la domnirea minciunei la atotpnternicia Mi se mie cA de scoate- rea de sub paterea statului, ar sA premergAtoarele spre co spre universal. aceste sA mai un interes de par- tid, de o largA care sA viata Or, par- tidal liberal, n'a spas sub acest raport deci valoarea anuntatei sale reforme, a electorate. chestinne mi se pare de importantA, cA nici n'ar trebui convocate colegiile pentru ale- gerea unei constituante, dacA mai colegiile electorate vor a se liber asapra acestei reforme. Principalul este ca : Binefacerile democrate sufletele libere ale alegAto- apoi alegAtorul sA chemat a ca liber tor, conetiinta unei re- care ar avea de obiect a tirgulai electoral, a conftiinta i a inde- reformA cred cA sA la a salvgarda partidelor a candidatilor, cit sA tinda la a domnirea principiilor. Toate puterile in stat de la dar, ca liberal or- ganele sale autorisate, sA ce relativ la mare chestinne, independenta a alegdtoralui de puterea statalui, aceasta InsemnA- tatea reformei. rob ori ce va pus ori va sufleteascA aceiaai ; trei re- va mancA, sA crede mai multA mai great poate va mai este sA anihilez executive. este o conceptie stArei a este un mAret. A la dispositia celor este mai mare operA de dreptate Dar reforma prea mare prea ar oare care pregAtire InfAptuirea ei. Oare marea propri- n'a servit ? proprietate n'a avut n'are nici o dezvoltarea ? Mama proprietate contribuit nu contrihue nimic avntiei ? In timpari de grea campAnA, marea proprietate n'a nimic, n'a dat tri- ei, pretios ? In evolutia marea tate n'a o paginA de glorie ? Este oare asigu rarea ei, a suprima marea pro prietate ? In proprietatea catA sA mentinutA ea kleie conservatoare, dar marea proprietate o lncurajarea artelor, des- in dastriilor, mai repedea realizare a alte mari opere prosperitatea nea- Nu nevoia a se da mint, de tAgA- datoria a tiude sA nevoi. Dar, sA uite mai are datoria armonizArei reselor dintre clasele cari nu are datoria a tine picioarele cari edificiului national. o armonizare s'ar putea face a moaiilor de mInA diferitelor - mai sama a ce se intemeia marea pro- prietate. nu e a se par- cela la distrugerea valorei pro- a satisface cerinti nu ca tot acest devinA proprietatea anumit de reformA In respectal acestei ar fi cred, atuncea ar reglementa minimum de hectare, care ar putea prietatea Ceea ce este In fie distribuit la Dar Statul are datoria mai IntM sA se la de a pentru a nu micaura cantitatea rea exportului. o altA organizare cooperativelor sAteati. si toral aparati de e in bisericA, specula sA dea la sate mai trei tratie. G. D. erban POLITICE Ce n'a d. P. (arp ziar liberal, care re- sub diverse forme, atri- buia ieri al partidului conservator declaratiuni in chestiunea reformelor proiectate de partidul liberal. e vorba de expropriere, conti- nud d. Carp, mdsura fie dreaptd, ea trebae sd genercld, in stnsul se exproprieze i indastria mare, cdreia i se acorde an de maxi- mum zece la incasdrilor sd se dea lacrdtoritor in total sau in parte, ca casal din sd se treacd anume de- stinatie. ,Odatd ca aceasta, Banca Nationald fie trecatd stdpinirea Statului, ser- vinda-se detentorilor de un de la din se venit statalai pentru cre§terea budgetalai, vederea inzestrdrei armntei. Numai se Anul X No. 2022 - Mercuri 30 Octomb. 1913 d. Carp, se va face de pentru se o i care dd era mai publiee la Dovuda s'o la tele de sunt opera proprietate, ce resultate a dat in Bulgaria, ca rdzboialui a trebuit se- ca facd depozitele bancilor. ce s'a treeut in Bulgaria ce a la i dacd e avantagii- o Dar dacd se admite exproprierea pen- proprietate, se aplice in celelalte de cari vorbeam. Negre§it, emise mai sus ar fi remarcabile elemen- te de discutiune. Dar ne-ajunsul este d. Carp nu le-a spus. fi sA le n'ar fi recurs la... misiti. ZILEI n'are Gel mai Interview marcant personagia politic are de atunci clad... n'are fa cazul inter- al Viitoralue d. P. Carp. din de decla- de comentarii ale politic, se : impresii despArtit de... Mi- hail Negruzzi, care-mi comunicase convorbirea d. Carp. Nu ne a nicat de stat bArbierul, bucAtarul, portaral, ori port-drape- foarte... d. Mihail Negrazzi ? ce nu s'a Manasse" ? ...Pentru cd se montese de unii Unirei" prolestsazd con- protestantilor, cari o intrunire protestare potriva pro- din i tori ultirmil pisi- prinde... cetitori. succes aunt A. C. Caza. lui Matiasse", le spunea aftepte Roman, s'o in Germania bast Telegramele din inaugurarea stataei lui Heine peste rile. Moral" in sumar : Con- P. P. Carpasupra textul.,. textual ? Na Gologanii... ! ilustratie a Serei" veche a lui Bogdan-Cia- ,0 idee' de eri Roman de piesa lui din de prieteni" ar zis acesta din ceteascd proza ,Seara" scrie cd ,intrunirea a lost prin indi- vizi compromi§i, ca Mille i - Ar Bogdan Antim ! Deept In o de eri s'a de apa Centoril au cd e apA, vorba de lui Cehan. OAMENI LUCR Reversul Se cA a venit vremea sA se - ru miiitarii ci despre tegorii. pasagiu din foarte obiectiv de d. dr. In ,Viata mineascr. E vorba de medici medici cari ceasul se dezbrace de mercantilA a pro- fesiunei aceatia n'a vibrat de coarda care bazunerul drept Unii au pus joe toate ca sA rAminA la serviciile sedentare, profesiunea se anunta un monopol, lipsa altor media. Unul din sedentari care, dupA ministeriale, trebuia sA fie demo- bilizat la August, s'a de toate mijloacele, ca sA rAmInA mobilizat August, de oarece se zicea cA o zi de August dA drept la a boat altA dispozitie, ca se de cit la servitA, mai apoi a revenit la dintAi, entuziasmnl patriotic al confrate- s'a In la sA In cite o contrarA: sA e de- mobilizat. a aceluiaai au arA- tat-o medici co grade militare mari, campania, rAs- largA ce dA, de echipare, mari la le-a dat prikj sA mai din ei i a nitat de de medici, care abia de in- au sA fie la pas In Bulgaria, din pricina dese ce le ; care o nu putea la drum, din cA punea ventuze. Un avea o Nu mai reprodncem detaliile picante- ca sA zicem pisicante - ale vietei de... a din vezical. Ele se pot Intr'o revistA gravA, dar nu ziar Tot acolo ne d. dr. Galati cA specie de in- a Inlocuit chirurg foarte zdra- vAn, care s'a datoriei cetAteneeti de a mobilizat. de acesta constitnie o chirurgicalo-patrioticA atilA chiar una de... tare. aceea vom mai stArai ce ne dA diul amintit. Rodion Cuvintarea Th. A. Badareu la deschiderea cursurilor Liceului Internat Domnilor profesori. Elevi, In Oral de zilele, deschiderea na se prea banale. S'a potolit concarsurilor de Incepe doar an de noi uneori pa Se se iluzii, dar total abia trace importanta unai fapt divers. acestui an se plutind aer deosebit ; se atrecoarA din grija care Inaintaaii tri se sA ridice se desprinde mai trebarea : Fi-vom noi, de azi de mine, la nevoilor ? rare ori a pria mai glorioase dar mai ne-am acolo Implintase mari bane steagal lui Mircea dacA de Aima de moarte vorbeate o lume Intoc- mai ca saccese nu ne Ci tot mai sA ne a- privirile cAtre organizArii ca sgricol, cAtre patura a- care priceperea ei care avintul care a la rAb- darea care a cam- paniei ne-a de a grabnic in precum is- Da probleme care se cam rar, suflAri Oricine pane intre altele, prin ce mijloace se va prea care des- la noi, conducAtoare cea se va o realA solidaritate clase apoi, ce mAcar teoreticeate, liniatitor la problemA, ne vine de cit In minte cea mai mare problemA a neamului : gra- acolo la bucurii la nostra. e de mirare cA se dau se discutA atttea fete ale problemei Patriei, se miscA tot e ales glad bun In a mai ce ar apropia de idealari. Dar este cA cele mai vor namai vremea de aceia, grijile mai de samA a de azi edacatia, instructinuea tinerilor, chibzaite ei sA izvoarele sA fie de atita curatA dragoste de neam tarA sA pregAtirea pentru a rauta un temeinic social Elevi, Aveti fericirea sA instruiti In mai din fac un admirabil apostolat eminenti. Sunteti de o de piedici pa care le carnarazii voatri dia alte ; nu la ImprejurAri prielnice vointa de a vA pregAti serios pen- tra a deveni ai Patriei. Siliti-vA a vA sfaturile ce vi a dis- voitá de voi ; ce silintele ; pen- tra viata largA, veti fi fo- los vouA neamalui vostru Intreg. neincetat, cA datorii s'an ivit con- voi veti de la voi se aateaptA aaezarea de- a reformelor ce vor Incepe azi. lasal are o apasA, acea de che a Moldovei a o valoarea nediscutabilA a in- stitutiitor sale culturale. Lamina ce se re- din In uncle tot mai toare e mindria tuturor cari man- cese In de ori s'an de bine facerile ieaene. mare satisfactinne cal care, ca mine, elev al si le- gat Iaai trainice ale dragostei, are prilejal sA de valoarea nostra. M'asi simti de dad, um- pildele dragoste de bine a regretatalai Th. glad men la tele abnegatia colegilor mei, am da vlastare disciplinate vointa de a deveni elemente de progres a neamu- cultivate dragostea cAtre tot ce-i mare, dreptate. Am cA acest an care epocA de nationalA- va Insemna un pas considerabil rea, lizarea noastre pentru ridica- rea Patriei, pentru Intre tuturor sociale sperantelor Intr'un viitor apropiat va Flora In oraeele ande vorbeate Alintat de asemeni sperante, declar, o explicabilA internat deschise. - Din cauza de vom namdrul de mine, mosul de d. Vale- ria Hulubei la deschiderea Li- National.
Transcript
5 Un an 20 lei
luni . . 10
ZIAR CONSERVATOR-DEMOORAT
Gh. 17
.[.._
ANUNTURI
Un rând b.
Sub directiunea unui C
DOUE PROBLEMEliberal a
program al viitoareiactivitAti de guvernAmint.
colegiul unic.Desfiinfarea mareiNegresit cele vii-
ale romin, reclamA refirmelargi Realisarea
cum pare, dacAe vorba a da o Indrurnare
a o donA resultate deo potrivA de ; laa face principialsd se guverneze eao iar alta, sA pe
materiale adesvoltarea ex-
produetianei agricole.Din puncte de vedere privind
face concep-tiei pentru a vedea, dacA acesteconceptiuni politice an maturitateaefieacitatea necesarA potrivit
colegii censcondncerea, din de-
pendentii de putereadeci ar
toate puterile emanAde la
este. Alegerile parlamentare dintimp au invederat acest mare
al treilea s'a aratat dedependent de puterea executivA, i
epitetul vechi decolegial minciunA.
al doilea n'a fost mai fericitmanifestarea lui politicA. S'amai barbati ai
zut In de patenteoameni de gratie faptulni cAcandidatii av concursul
Colegial s'a aratat ceva mai e-mancipat celelalte dacA nu
fapt putina candidatilor de opositie, dispropor-
votarilor micA.In simpatiile personate, arare
ori alegatoralui anuit Aceasta
la colegial marei proprietAti.Acest se
pare cA dA deslegare problemei.alegAtorul, va mai
la de eu atitde va fi mai
pendentA, intereselesale politice.
De alifel aaceiasi stare sufleteascA, an
colegio, s'ar cA se tinde ladomnirea minciunei la atotpnternicia
Mi se mie cA de scoate-rea de sub paterea statului,ar sA premergAtoarele spre co
spre universal.aceste sA
mai un interes de par-tid, de o largA care sA
viata Or, par-tidal liberal, n'a spas sub acestraport deci valoarea anuntateisale reforme, a electorate.
chestinne mi se parede importantA, cA nici n'ar trebui
convocate colegiile pentru ale-gerea unei constituante, dacA maicolegiile electorate vor
a se liber asapraacestei reforme. Principalul este ca :
Binefacerile democratesufletele libere ale alegAto-
apoi alegAtorul sA chemat aca liber tor,
conetiintaunei re-
care ar avea de obiect atirgulai electoral,
a conftiinta i a inde-
reformA cred cA sAla a salvgarda partidelor
a candidatilor, cit sA tinda laa domnirea principiilor.Toate puterile in stat de la
dar, ca liberal or-ganele sale autorisate, sA ce
relativ la mare chestinne,independenta a alegdtoralui deputerea statalui, aceasta InsemnA-tatea reformei.
rob ori ceva pus ori va
sufleteascA aceiaai ;trei re-
va mancA, sA crede
mai multA mai great poate vamai
este sA anihilezexecutive.
este oconceptie
stArei aeste un mAret.
A la dispositiacelor este
mai mare operA de dreptateDar reforma prea mare prea
ar oare care pregAtireInfAptuirea ei. Oare marea propri-
n'a servit ?proprietate n'a avut n'are nici
o dezvoltarea ?Mama proprietate contribuit nu
contrihue nimic avntiei?
In timpari de grea campAnA, mareaproprietate n'a nimic, n'a dat tri-
ei, pretios ?In evolutia marea
tate n'a o paginAde glorie ?
Este oare asigurarea ei, a suprima marea proprietate ?
In proprietatea catA sAmentinutA ea kleie conservatoare, darmarea proprietate o
lncurajarea artelor, des-in dastriilor, mai repedea realizare
a alte mari opereprosperitatea nea-
Nu nevoia a se damint, de tAgA-
datoria a tiude sAnevoi. Dar, sA uite
mai are datoria armonizAreireselor dintre clasele cari
nu are datoria atine picioarele cari
edificiului national.o armonizare s'ar putea face
a moaiilorde mInA diferitelor -
mai sama a cese intemeia marea pro-
prietate.nu e a se par-
cela la distrugerea valorei pro-a satisface cerinti
nu catot acest devinA proprietatea
anumit dereformA In respectal acestei
ar fi cred, atunceaar reglementa minimum dehectare, care ar puteaprietatea Ceea ce este In
fie distribuit la Dar Statul aredatoria mai IntM sA se la
de apentru a nu micaura cantitatearea exportului.
o altA organizarecooperativelor sAteati. sitoral aparati de
e inbisericA, specula
sA dea la sate maitreitratie.
G. D. erban
POLITICE
Ce n'a d. P. (arpziar liberal, care re-
sub diverse forme, atri-buia ieri al partiduluiconservator declaratiuni inchestiunea reformelor proiectatede partidul liberal.
e vorba de expropriere, conti-nud d. Carp, mdsura fie dreaptd, eatrebae sd genercld, in stnsul seexproprieze i indastria mare, cdreiai se acorde an de maxi-mum zece la incasdrilor sdse dea lacrdtoritor in total sau in parte,
ca casal dinsd se treacd anume de-
stinatie.,Odatd ca aceasta, Banca Nationaldfie trecatd stdpinirea Statului, ser-
vinda-se detentorilor de unde la din
se venit statalai pentru cre§tereabudgetalai, vederea inzestrdrei armntei.
Numai se
Anul X No. 2022 - Mercuri 30 Octomb. 1913
d. Carp, se va facede pentru
se oi care
dd era maipubliee
la Dovudas'o la
tele desunt opera
proprietate, ceresultate a dat in Bulgaria, ca
rdzboialui a trebuit se-ca facd
depozitele bancilor. ce s'atreeut in Bulgaria ce a la
i dacd eavantagii-
oDar dacd se admite exproprierea pen-
proprietate, se aplicein celelalte de cari
vorbeam.Negre§it, emise mai
sus ar fi remarcabile elemen-te de discutiune.
Dar ne-ajunsul este d.Carp nu le-a spus. fi
sA le n'arfi recurs la... misiti.
ZILEIn'are
Gel mai Interviewmarcant personagia politic are de
Nu ne anicat de stat bArbierul,bucAtarul, portaral, ori port-drape-
foarte...d. Mihail Negrazzi ?
ce nu s'a Manasse" ?...Pentru cd se montese de
unii
Unirei" prolestsazd con-protestantilor, cari o
intrunire protestare potriva pro-din
itori
ultirmil pisi-
prinde... cetitori.
succes aunt A. C.Caza.
lui Matiasse", lespunea aftepteRoman, s'o in Germania bast
Telegramele dininaugurarea stataei lui Heine pesterile.
Moral" in sumar : Con-P. P. Carpasupra
textul.,. textual ?NaGologanii... !
ilustratie a Serei"
veche a lui Bogdan-Cia-
,0 idee'de eri Roman depiesa lui din
de prieteni" arzis acesta din
ceteascd proza
,Seara" scrie cd ,intrunirea alost prin indi-vizi compromi§i, ca Mille i
- ArBogdan Antim !
Deept In o de eri s'ade apa
Centoril au cd e apA,vorba de lui Cehan.
OAMENI LUCR
ReversulSe cA a venit vremea sA se
- rumiiitarii ci despretegorii. pasagiu din foarteobiectiv ded. dr. In ,Viatamineascr. E vorba de medici
medicicari ceasulse dezbrace de mercantilA a pro-fesiunei aceatia n'a vibrat decoarda care bazunerul dreptUnii au pus joe toate casA rAminA la serviciile sedentare,profesiunea se anunta unmonopol, lipsa altor media.
Unul din sedentari care, dupAministeriale, trebuia sA fie demo-
bilizat la August, s'a de toatemijloacele, ca sA rAmInA mobilizat
August, de oarece se zicea cA ozi de August dA drept
laa boat altA dispozitie, ca
se de cit laservitA, mai apoi a revenit ladintAi, entuziasmnl patriotic al confrate-
s'a In lasA In cite o
contrarA: sA
ede-
mobilizat.a aceluiaai au arA-
tat-o medici co grademilitare mari, campania, rAs-
largA ce dA, de echipare,mari la le-a dat prikj sAmai din ei
i a nitat dede
medici, care abia de in-au sA fie
la pasIn Bulgaria, din pricina
dese ce le ;
care o nu puteala drum, din cA
punea ventuze. Un avea o
Nu mai reprodncem detaliile picante-ca sA zicem pisicante - ale vieteide... a dinvezical. Ele se pot Intr'o revistAgravA, dar nu ziar
Tot acolo ne d. dr.Galati cA specie de in-
a Inlocuit chirurg foarte zdra-vAn, care s'a datoriei cetAteneetide a mobilizat.
de acestaconstitnie o chirurgicalo-patrioticA
atilA chiar una de...tare. aceea vom mai stArai
ce ne dAdiul amintit.
Rodion
Cuvintarea Th. A. Badareula deschiderea cursurilor Liceului Internat
Domnilor profesori.Elevi,
In Oral de zilele,deschiderea na se prea
banale. S'apotolit concarsurilorde Incepe doaran de noiuneori pa Se
se iluzii, dar total abiatrace importanta unai fapt divers.
acestui anse plutind aer
deosebit ; se atrecoarAdin grija care Inaintaaii
tri se sA ridicese desprinde mai
trebarea : Fi-vom noi, de azide mine, la nevoilor ?
care pricepereaei care avintul carea la rAb-darea care a cam-paniei ne-a de agrabnic in precum is-
Da problemecare se cam rar,
suflAri Oricine paneintre altele, prin ce mijloacese va prea care des-
la noi, conducAtoare cease va o realA
solidaritate clase apoi,ce mAcar teoreticeate,
liniatitor la problemA, nevine de cit In minte cea maimare problemA a neamului : gra-
acolo la bucuriila nostra.
e de mirare cA se dause discutA atttea fete ale problemei
Patriei, se miscA tot eales glad bun Ina mai ce arapropia de idealari.
Dar este cA cele maivor namai vremea de aceia,
grijile mai de samA a deazi edacatia, instructinuea tinerilor,chibzaite ei sA
izvoarele sA fie deatita curatA dragoste de neam tarA
sA pregAtirea pentru arauta un temeinic social
Elevi,Aveti fericirea sA instruiti In
mai din facun admirabil apostolat eminenti.Sunteti de o de piedici pacare le carnarazii voatridia alte ; nula ImprejurAri prielnicevointa de a vA pregAti serios pen-tra a deveni ai Patriei.
Siliti-vA a vA sfaturile cevi a dis-
voitá de voi ;
ce silintele; pen-
tra viata largA, veti fi fo-los vouA neamalui vostru Intreg.
neincetat, cA datoriis'an ivit con-
voi veti dela voi se aateaptA aaezarea de-
a reformelor cevor Incepe azi.
lasal are o apasA, acea deche a Moldovei a o
valoarea nediscutabilA a in-stitutiitor sale culturale. Lamina ce se re-
din In uncle tot maitoare e mindria tuturor cari man-cese In de ori s'an
de bine facerile ieaene.mare satisfactinne cal care, ca
mine, elev al si le-gat Iaai trainice ale
dragostei, are prilejal sAde valoarea
nostra.M'asi simti de dad, um-
pildele dragoste debine a regretatalai Th.glad men latele abnegatia colegilor mei, am
da vlastaredisciplinate vointa de a devenielemente de progres a neamu-
cultivate dragostea cAtre tot ce-imare, dreptate.
Am cA acest an careepocA de nationalA-
va Insemna un pas considerabil rea,lizarea noastre pentru ridica-rea Patriei, pentru
Intre tuturor socialesperantelor Intr'un
viitor apropiat va FloraIn oraeele ande vorbeate
Alintat de asemeni sperante, declar,o explicabilAinternat deschise.
- Din cauza devom namdrul de mine,mosul de d. Vale-ria Hulubei la deschiderea Li-
National.
OPINIA
Dupd cum prevestiam ar-ticole din prima cud. P. P. Carp in ede fantezie. interpusul autor, d.Negruzzi, o rectified i o dezminte in
scuzindu-se de nedibdcie.
Simlindu-se mare dede oarece mojoritatea re-
a se hirotonisi, alteMitropoiitul Pimen a propus si-
care a acceptat, caseminarlilor teologii obligati ase hirotonisi
art. 38 din mirean,la restitairea integrald a sumelor ce
a ca
de deal de
va de d. ColonelBurghelea.
Ministeral de a caBrigada VI Cavalerie sedial
i urmdtoarele regimente :7 8 rofiori
11
a dat oror dinlui Gheorghediplomei ade comer' din ilicitase un
a VIEste foarte ce a
Epitropia bisericei de ade poarta la a ce duce
bisericaabuzulni chiriasii
Str. de acolocea
mai mare murdarie bisericei.Cu portii,
nie, adus ce se sädomneasca preajma bisericei, mai ales
lade la Varatec Agapia.
La 5 Decembrie oarele 11neata se va la licitatie pub-
oralk pentru vinderea de98.902 m.p. la
gara ruseasca. Garan-e de 500 lei.
D, Albert s'a erilocal depuntud lata
Curtei.
D. AI directorul prefectu-rei de pelitie din congediu
servicial.
Astat-zi zile se va examina-rea prezintate a cese tine acum la scoala MihailSturza vacante de la azi-
Elena Doamna din Capitala.La 168 eleve, pentru
zece locuri vacante.cu va
tat viitoare.
depusde
Grigorian, admise58 eleve din care 20 interne conformbudgetului.
:: D. Gh. maistru lasuperioarA de arte meaerii din Iaai a
de la cl. III-a la Il-a,titlul de al atelierelor de lemnarie,la
Elevii orfani ai Casei Sit. Spiridoncare cursurile din Cinrea :
Dimitrie, Emil,Grigoriu Aurelia Gh, To-
menu Victoria, Valeria Cleopatra, CatricEma, Clelia Laura, Dora Elena, ErnestCozma, Emil Gheorghe, Irimia Leon, Ne-gru Eva Adriana,Roaca Ion, Agata, Anton Grigore
D. inginer Mandrea, inspector decale a decorat co-roana Romtniei, In de
Chiricescn, directorul generalal mannfacturelor de Teodorescu,directorul fabricei din
aceste la Cairo, vedereamari de tutun.
Societatea a luerAtorilordin localitate, organizeazA pentru
seam zilei de 23 Noembre a.Caragiale Pastia, o
scopul fondulni sodestinat ajutoare membri-
In cazuri de etc.vizitator va distrat tot
timpul seratei, de excelentatarA a Regim. 13 Stefan Mare.
La se distractiice se
vizitator.
In ziva de 7 Decembrie a. oara 11a. se va localulcitatie cu respectarea
art. 72-83 din legea arupracomptabilitAtei publice pentru vinderea a
parcele situate In stradadrum de Regimentulaisiori Batalionul IVtori.
Garantie 100 lei par-
Conditiunile de parce-se pot vedea In fie-care la Ser-
viciul
No. 21738 28 Oct, 1913.
consiljuluijudetian
Cuvintarea d-luiStefan
(Program de lucrdri)
Eri, la ora 5 seara, s'a consi-liul sub presedintia d-lui AndreiBadareu, preaedintele jadetian.
de asemenea d. Stefan Ne-gruzzi, prefect
cetire articole seapoi total budgetul ordinar al admi-nistratiunei a 1014-1915.
Acest budget se astfel405,332 25 bani.404,819 02 bani,
se eu un escedent de 513 lei23 bani.Se apoi budgetul extraordinar1914-1015.
Acest budget se astfel :42,137 lei 89 bani.
Cheltueli 23,000 lei,eu un escedent 19,137
lei 89 bani.
D. consilier judetian, for-o propuuere, enzul de a se
acorda acelora dintrecari vor devota deosebireacoalele de aduIti deD-sa a budgetul
3000 lei, ce s'ar puteadiviza 12
Cu acest prilej, d. Petriceann motiveazapropunerea d-sale, activita-tea a
laPropunerea Petriceann la
comisiunea de care o vamai larg.
Se procede la alegerea diferitecomisiuni.
Astfel comisiunea de rutare sealeg Popovici si Sttrcea.
comisiunea de diferitelornevoi ale se alegdrei Badareu, V. Popovici, N. Petriceana,N. Stroici Gh.
Cu aceasta ordinea de era
D. Negruzzi, distinsul prefect alcuvintul pentru a multumi
consilierilor rostestenest prilej o documentata
asupra din judet, care otextual :
D. Stefan A. Negruzzi, prefectuls'a
un an de s'a incredintat conduce-rea credo de datoria sa aarAta In activitateace a acest timp.
-sa cA ade a comunicatie din
; acest scop d. ministru dei-a dat mai mare
curs, tread Statuluisoseaua aducind astfeldetului o economie 80 miilei anual, ce se laalte
De asemenea, d. Badareu,pentru indreptarea drumurilorde poduri a bine-voit a mai acorda 100mii lucre pentru trebue a se a-
cele maivii multumiri.
Totusi, cari do-rit de comunicatiuni,nu putut indeplini a-ceasta cauza cunos-cute a mobilizarei, care a Inca-
iar deprestatie reduse mod
faptul a dispensatprestatorii apro-
ce binevoit a da, caaproximativ 500 mii lei, sA se
seze prin perceptori, imbold levom acorda vom putintA nu
de a executa intirziate,dar altele ce se vor din
LICEUL PARTICULAR
GHEORGHE ASACHIa profesorilor asocial'
- Str. Anastasio Panu No-Sub conducerea de
Curs liceal comer-
prmesc elevi interni, semi interniexterni.
Inscrieri ori ce zi la 10-122-5. Prospecte la
Directiunea acornelevii care va con-curs la 1 a. c.
Director de studii, G. Doimescu.
Aceste vi le spun oareceavea revin asupra
mod detailatdrumnrilor.
Trecind apoi asupra constructiilorcutate In judet, d. prefect, cA,anal acesta au 4 pri-
noi, solidecu care ne In -
munele : Prisacani, CostuleniMogoaeati.
a 5-a, din comuna CoarneleCaprei, curs de
asemenea constrait din 4framoase spatioase satele :
cioral Lupului, Zahorna Val-tot-odata
rile scoalei din cot. Toate acesteconstructinni s'au din budgetul a-
comunelormai departe, d. prefect,
acest budget era mare parte ali-veuitul Dar
tor aceste venituri, saguvern, vor servi la plata
imprumutului de 500 milioane,pentra constructinni de
vor constrai din non, darcele existente ce se re-para ; o chestiune importanta la
raspundem?fapt, o
de cinstea conduc afacerileacestai am constatat, cA priviuta
acolilor, aunt inimposibilitate de a face
e a se facela o se lucrul :
revizoratul intervine la casa acoalelor,care respande In de fonduri sAse adreseze comunei, iar comanele nea-
mijloace se adreseaza carenedispunind de aseminea nu
a vre-o citreduce la simple corespon
Ar fi bine , d. prefect, inse execute de 50 mi-
Roane, facA o samA maicA venitul
serveasca la platadin el fie anual
localarilor existente.S'a mai nou local
de jadecatorie In corn.instalatii de calorifere.
Radicale reparatiide administratie din corn. Bivolari
Pentru din Bivolari, care a ars,am Directia a ser-
sanitar, i-am tot ma-dela spital, prima de asi-am contribuit efectiv
de 10 mii lei, in schimb di-rectjunea, diferenta va tre-bui eel timpan spital.
Sant doi ani de inde a rasa de cai din
a nostra sta-de la care suntem datori a
namai hrana dar,construind grajduri.
In acest seep, am enajat unla Larga, ca cursul
se mai construiasca
I
EXPERIENTA A CA
Mineralizate SintezaPreparate i de de
farmacist,sunt cele mai preparate, cele mai curate cele mai
dintre toate produsele similare dinCereti dar pretutindeni, debitele de in toate res-
taurantele, numai APELE MINERALIZATE SINTEZA" a DOCTO-RULUI RÁTIANU, de imitatiuni care prin compozitianu se pot compara intru eu excelentele produse .
Apele Mineralizate Sinteza sunt alkaline-lithionate sespecial ca de persoanelor ce de ACREALA .
:: GERATA a STOMACULUI, GUTTA, ARTRITISM, NISIP LA FI-:: CAT, NISIP BESICÂ sau RINICHI, CONSTIPATIE etc... Observati bine ETICHETA DE PE PLOMBELE DE:: INCHIDERE care trebue poarte numele meu Dr. A. RÁTIANU
marca SINTEZA".Refuzati ce substitutie.E
La cerere se trimite fabricei la domiciliu.- Biroul Fabricei IASI str. GOLIA No. 46 - .... ..
ME
A
de 3000 lei cebudget. acest modmarca reprezentata prin
nu va fi numai o vacorespunde
a face lnlesniri, populatieia In centrele
mai importante abatoare, Inabatorulni ce In
toate cerintile modernetabla
Acest tip de abatoare va costa maxi-mum 4000 lei.
Cred, putut face mainu ni-ar
piedecat,in a trebuit
o deosebitA familiileempul de
ca ogoarele fie la timp.avut drept rezaltat,
la cAminurile lot, recoltaprAsit.
Apoi, familiilemobilizarei, bani
In acest format cornitetele(In care au dis-
tribuit In de aproximativ7 aproape 9000
2348 familii.Suma numai comitete, e
6732 lei.Comitetul central al ne-a
trimis 5000 lei, iar d. Tacu, proprietarulmosiei a bine voit a dona500 lei. Sau in total 12232 lei.
mai prirnitdin de
mii lei, din care s'a : 7150lei la 28 familii morticimpul do operatii 2850 lei la 58 fa-
de ale mobilizatilor din mai
S'a diEtribuit apoi d-naXenopol, sotia ministru N. Xenopol,
de lei, alte 28familii de ale morti si 158
din mai hevoesi.Soma de 500 lei, de d-na
Rimniceann, concertulni dat decompozitor Enescu, sub
patronaj al M. S. Reginei, s'a distribuitla 2 soldatilor morti din co-muna Focuri.
a Jost a dormnu mai aci
administratia ade ce s'an luatevitarea epidemiei, modriguros ordiuele sanitar, astfel
cea maidin a
tigat malt.*
Intro ce nearatate nu poawen vederea gest al A. S. R.
Principele Carol, din a50000 lei, gavernalui, s'a aso construi In tara din care
In Iasi care-i va parta
aceasta viitorul aa dovedit pilda nos-
care a ajutat atea Culturale
Din Imprumutal de 50 jud.va fi tuzestrat 10 rurale S'a
stabilit localitatease vor aceste
In comuna ee va dinnon, local pentru dupAtipul construite In
a face populatia sAse depriude cu mai renta-bile Zarzavaturile, am luat In-telegere ca d. secretar general al Culte-
apropiere deo sistematicA, ande sA
se de cAtre eaprodusele
cute piata
de a zice prefect, con-stat satisfactie cea maiarmonie a noi, ceia ce dove-
cA aveti o Increderene, lucra ce mA mA face sA
aduc cele mai bane pentrutot coneursul ce mi-ati dat.
M. G. M.
Eri seara s'a ala societatea medicilor natura-din sub presedintia dr.
Parhon.asistat : profesor dr. Bacalo
dr. M. $tofAnesca-Galati, dr. V. liner-wol, Dr. N. dr. Stenner, dr. G.Botez, dr. I. Nimeriana, dr. Erbiceann.
S'an urmatoarele comunicAri :1). Dr. Erbiceann a prezentat bol-
2). Dr. N. Hortolomei, comunicare a-supra Volvalasulai recidivat a intestinu-
La sfirsitul dr.au fost membri ai
de Luni, o trapA subdirectiunea d-lui Leonesca, va da o seriede representatiuni la teatral Carageali, enpiesa Haine vechi, o localizare desprecare se spune bine.
Cuvintarea d-lui G. V,don, la deschiderea cursurilor dearte
Cuvioase Pdrinte,D-lor ProfesoriElevi !
de i-nimi serviciu religios al apei,
cuvintarea voiesA rostesc direc-
ca al aae-de nationala.
Un an de activitate; cam Intirziat ; dar
Intirzierea aceasta estecAmarea a pAstrarei
tAtei In sfortarea de a stavilistinge groaznica care ne-a
tara, a mAsurile inevitabilede Intro altele a
deschidereazice suntem scapati de
die.Prin acest an scolar, scurtat
ca 2 luni din durata lui,chip evident,
de a ne Indeplini, in lui, che-marea, sfortarea de-a ne face
datoria, astfel prin o con-stiincioasA a pro-fesor, maistru putem
trecutdo a asteptarei mintuirei pri-
activitatea a aces-an nu va ; a-
rata superioare cAle rAsplAtim ce-au de noi, do-vedindn-le ovie a muncei a tuturora.
D-voastrA profesoride aceste sentimente, le
veti insufia de tinerelorcredintate cultivarei D-voastre, ast-fel
actiune comunA toemai a-care se perdut pentru
lumea scolara, fie an an de spotde Inaintare.
In special. noi, de lacunosetnd istoricul el, canoseind
pilda marilor patrioti ai careau creat-o de ani, cunoscindsiguranta care o ei In
progresareachiar documental de la
1840 Prezidentalui Efo-este
mine aEpitropii a scoalelor, mArtarisirea
cetAt,enilor Capitalei, a-folositor care va desehi-
,de un nou canal industriaisub protectia Inaltului
Epitropiei, nu va lipsisA la cea dedoritr .
Noi, zic, urmasii dede la nu lenici nici nici
credintei nici speranta Inmina inchis ochiiveci !... De aceia ser-bare, Inceputul noei activitAti,
din inima, In toatecaziunile mari :
TrAiasca !
program de Martial Pathk.Frres din spa-
a Circulai Sidoli :de danez de mare
artA (3splendid a see-nelor daneze. In principal aparesimpaticul, incomparabilal mai-
Waldemar Psylandar.
cinematografului care ape marele artist
de mii de ecrane, Waldemar Psy-este nu numai col mai mare
artist dramatic al ci o ce-lebritate mondialä.
este pretutindeneao atractie colosalA,produce un delir In joculincomparabil farmee
tuturor spectatorilor.Evolutia studii de
De la Kandy la Colorado. EscursiuniAmerica Nord.
adorator, scene foarteristice.
mare con-timporan. Bogat original
Desteptare scene comice.Acest program se reprezinta
astA Marti.program viitor se reprezintA mine30 Oct.: Blanche Mireile
iabirei). SplendidA dra-3 Interpretarea sea-
e mai artiatiai seenelor pariziane.-Prince
comedie interpretatA de sim-paticul, originalul neimitabilnl humo-
parizian.-Nepotul Max Linder,scene simpatical humorist etc.
orchestra conducereasimpaticului Coast.
Lazar acompaniazA pieselor.
IMPORTANTla cunostinta onor public
ZIMBRUdin Unirei o
se vor servi cele mai excelentetrulandale, calde fine
din
PRIMARIR COMUNEIIn de 5 Decembrie a. oara 11
a, m. se vacitatie publicA respectarea
art. 72-83 din asupracomptabilitatei vinderea
de 98,901 75 m.p. situat spre de
spre apus laspre nord la ce dinseana duce la magaziile C.F. R. foaste ale zise Ruseati.
500 lei In sau efectegarantate de stat.
de licitatie se pot vedeafie-care zi de la Servicial -
ministrativ.No. 21701 28 Oct.
dese caul& la Tipagrafia
oarele 2-3 p. m.
Serviclul si
al
convorbire aTake
Atena.-Ministrul de interne ro-el. Take lonescu, a avut
vorbiri delegatul turc
Tratativele Turco-Greco
Atena. - Se pare asuprapuncte ar putea ajun-
ge la o Turcia,dar asupra altor puncte o
arPoarta va modifica
pretenTratativele vor fi reluate pro-
babil
Constantinopole.--Se asigurd trata-au pornit pe un
maiGreciei, d. Levidis, a
de oficiale decd o infelegere a aunt in chu-
tia notionaliteitilor. Pentru celelaltedispozifii impdciuitoare se la
Constantinopole.
Incetarea moratoru-lui Serbia
Belgrad. - Scupcina a adoptat, in74 voturi contra 19, pro-
moratoriului,1914,
plata
diplomatieConstantinopolo. - Se cA dole-
Pavlovici, care sA sde al pAcei care
afla aici din va fi InInlocuit de ministrul Serbiei lad. Ristic
Ca al la Constanti-an fi desemnat d. Sacha
care a reprezintat Serbia la Cons-tantinopole, de izbacnirea rAs-
declaratiea d-lui Ghenadief
Sofia.-D. Ghenadief a declarat,este de
d-sale la Paris, sebucurd de simpatii.
adevdrul vor triumfa in
InarmarilePortugaliei
Lisabona. - Ministral A Da Costa aexcedentul e de
contos; pentru apArareaarse-
la 70,000 contos.vor construi In mai
navale, Portugalia.
Procesul deritual
VerdictulKiew. - au
la intrebareaeste dovedit Juscinski a
asasinat in chip hicit a urmatcomplectá de singe a corpu-lui au räspuns negativ laintrebarea estevinovat de a prin
religios, suszisul a-sasinat.
a lost achitat.
FortaLondra.-La banchetul dat la Guild-
cinstea primar aldrei, ministralnui toast-a cd marina englezd vaavea, viitor 150,000 ma-rinari va de
