MEMORIU JUSTIFICATIV PARTEA I: Piese scrise 1. DATE GENERALE 1.1. Denumirea / Numele solicitantului : P.F. DRAGOI D. VICTOR . 1.2. Denumirea investitiei: INFIINTARE STUPINA IN SAT RACHIŢI, COMUNA RUNCU, JUDETUL GORJ 1.3. Elaborator (coordonate de identificare) Proiectul a fost elaborat de S.C. KEUTERNICA S.A. - cod CAEN - 7414 Activitati de consultanta si management. 1.4. Amplasamentul ( judetul, localitatea, strada, numarul, descrierea amplasamentului) Stupina va fi amplasată pe un teren aflat in judeţul Gorj, comuna Runcu, sat Rachiti si se invecineaza la rasarit cu cu drum tarla, la apus drum Runcu-Barsesti, la miazanoapte Matusoiu Maria si la miazanoapte Perianu Ioana. Zona în care urmează să fie amplasată stupina beneficiază de un potenţial melifer deosebit ce va permite practicarea unui stupărit de calitate. Datorită potenţialului apicol existent, stupina va avea locaţie fixă, nefiind necesară deplasarea acesteia în alte zone melifere. 1.5. Tema, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei:
Transcript
MEMORIU JUSTIFICATIV
PARTEA I: Piese scrise
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea / Numele solicitantului :
P.F. DRAGOI D. VICTOR .
1.2. Denumirea investitiei:
INFIINTARE STUPINA IN SAT RACHIŢI, COMUNA RUNCU, JUDETUL GORJ
1.3. Elaborator (coordonate de identificare)
Proiectul a fost elaborat de S.C. KEUTERNICA S.A. - cod CAEN - 7414 Activitati de consultanta si management.
Stupina va fi amplasată pe un teren aflat in judeţul Gorj, comuna Runcu, sat Rachiti si se invecineaza la rasarit cu cu drum tarla, la apus drum Runcu-Barsesti, la miazanoapte Matusoiu Maria si la miazanoapte Perianu Ioana. Zona în care urmează să fie amplasată stupina beneficiază de un potenţial melifer deosebit ce va permite practicarea unui stupărit de calitate. Datorită potenţialului apicol existent, stupina va avea locaţie fixă, nefiind necesară deplasarea acesteia în alte zone melifere.
1.5. Tema, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei:
Investiţia propusă prin acest proiect presupune infiintarea unei stupine in sat Tamaşeşti, comuna Baleşti, judeţul Gorj. Investitia presupune achiziţionarea a 300 de stupi şi 300 de familii de albine cu mătci selecţionate. Stupii achiziţionaţi vor fi verticali, corp + magazie şi cu toate accesoriile. Părţile componente ale acestui tip de stup sunt: soclu, corp, podişor, podişor separator, sită de ventilaţie, capac, 10-20 rame pentru fiecare corp, hrănitor tavă sau uluc, bloc pentru urdiniş, reductor de urdiniş şi o pereche de tije metalice pentru fixarea elementelor în timpul transportului. Tot necesarul pentru realizarea stupinei propusă în proiect va respecta normele naţionale.
Necesarul pentru realizarea stupinei:
a. dotari de baza - stupi- famili de albine
b. inventar apicol- centrifuga- rame- furculita- aparat descapacit- afumator- rezervoare miere
Tipuri de stupi folosiţi în România
Tipul de stupi Denumirea stupului Numărul de corpuri şi rame
Vertical Stup multietajat STAS NR. 8128/77Trei corpuri cu rame fiecare de 435x230 mmm pentru cuib şi recoltă, la cerere şi un magazin de 10 rame de 435x162 mm
Vertical Strup vertical cu un corp şi magazin STAS NR. 11383/80
Un corp cu 10 rame de 435x300 mm pentru un cuib şi un magazin de 10 rame
de 435x162 mmOrizontal Stup orizontal STAS NR. 4170/76 Un corp cu 20 rame de 435x300 mm
În orice sistem de crestere a albinelor progresul poate fi asigurat decât cu familii de albine sanatoase. Se vor achiziţiona familii de albine conform normelor U.E.: sănătoase, puternice, fără pete de diaree pe faguri şi pe elementele stupului, fără puiet diseminat, cu semne de boli micotice sau bacteriene; albinele şi mătcile nu trebuie să aibă defecte fizice şi să nu fie parazitate de Varroa jacobsoni.
Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei:Investiţia propusă în acest proiect este necesară pentru realizarea şi dezvoltarea activităţii apicole
in sat Tamaşeşti, comuna Baleşti, judeţul Gorj, unde, datorită zonei există suficiente resurse pentru desfăşurarea unei apiculturi de calitate.
Zona rurală în care se va amplasa stupina se constituie într-o bună bază meliferă.Luând în considerare că există toate condiţiile de mediu necesare desfăşurării unui stupărit în
conformitate cu standardele U.E. se poate ajunge la obţinerea produsului denumit: Bio-miere.Acest proiect se încadreaza măsurii 3.4 din Programul SAPARD Dezvoltarea şi diversificarea
activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative.Ocupaţia de bază a locuitorilor din satul Tamaşeşti, comuna Baleşti, judeţul Gorj o reprezintă
creşterea animalelor şi agricultura, produsele finite nefiind valorificate la adevărata lor valoare.
Pornind de la această realitate proiectul îşi propune să realizeze o activitate nouă care va stimula activităţile din gospodăriile rurale.
Apicultura este o ştiinţă în posesia unei bogate experienţe, unde apicultorul trebuie să intervină numai când ştie ce lucrări are de făcut. Apicultura modernă, prin toate mijloacele şi metodele caută să pună în producţie numai albine productive.
Calităţile deosebite ale mierii româneşti au fost remarcate de ţările importatoare care au utilizat-o în vederea realizării unor mixturi cu mierea de calitate mai slabă provenită din alte state.
1.6. Descrierea functionala si tehnologica - nu este cazul
2. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI - nu este cazul
3. DATE PRIVIND FORTA DE MUNCA SI MANAGEMENTUL PROIECTULUI
Responsabil legal ( nume, prenume, functie, studii si experienta profesionala ) - relevante pentru proiect
-Responsabil tehnic ( nume, prenume, functie, studii si experienta profesionala) - relevante
pentru proiect
D-nul Dragoi Victor este si responsabil legal si responsabil tehnic in cadrul proiectului:
Domnul Dragoi Victor conduce si administreaza exploatatia agricola familiala , din localitatea Runcu, judetul Gorj, cu profil apicol, ca atare nu mai are nevoie sa urmeze cursurile de calificare in domeniul apiculturii.
3.1. Total personal - nu este cazul Personal de executie - nu este cazul
3.2. Locuri de munca nou create -
În cadrul proiectului va fi creeat un singur loc de munca. Astfel lucrările în cadrul stupinei va fi realizate de reprezentantul legal (care indeplineste functia si de responsabil tehnic) d-l Dragoi Victor
Funcţia Nr. salariatiResponsabil legal/tehnic 1
- -Total personal: 1Din care personal permanent 1Din care personal sezonier 0
4. DEVIZELE INVESTITIEI
4.1.1. Deviz obiect :Înfiinţare stupină în sat Rachiti, comuna Runcu, judeţul Gorj
Nr. Crt.
Denumire Valoarea pe categorii de
lucrări, fără TVALei EURO
I – LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII1 Terasamente 0,00 0,00
2
Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje) 0,00 0,00
8 Instalaţii de telecomunicaţii TOTAL I (fără TVA) 0,00 0,00
TVA (9,5%) 0,00 0,00TOTAL I (cu TVA) 0,00 0,00
II – MONTAJMontaj utilaje şi echipamente tehnologice
TOTAL II (fără TVA) TVA (........%)
TOTAL II (cu TVA) III - PROCURARE
Utilaje şi echipamente tehnologice 0,00 0,00 Utilaje şi echipamente de transport 0,000 0,00 Dotări 225.848,74 64.207,18
TOTAL III (fără TVA) 225.848,74 64.207,18TVA (19%) 42.911,26 12.199,36
TOTAL III (cu TVA) 268.760,00 76.406,54TOTAL (TOTAL I +TOTAL II+TOTAL III fără TVA)
TVA (19%) TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA) TOTAL INVESTITIE fără TVA 232.624 66.133
TVA (19%) 44.198,60 12.565,34TOTAL INVESTITIE (cu TVA) 288.502,47 82.019,18
4.2. Deviz financiar:
Infiintare stupina in sat Rachiti, comuna Runcu, judetul Gorj
Nr.crt. Specificatie Valoare eligibila
Valoare neeligibila
1 Cheltuieli pentru avize, acorduri si autorizatii - total, din care: 0 01. obtinerea/prelungirea valabilitatii ceritificatului de urbanism 2. obtinerea/prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire 3. obtinerea avizelor si acordurilor pentru racorduri si bransamente la retelele publice de apa, canalizare, gaze,termoficare, energie electrica, telefonie.
4. obtinerea certificatului de nomenclatura stradala si adresa 5. obtinerea numarului cadastral provizoriu si inregistrarea terenului in Cartea Funciara
6. obtinerea avizului de aparare civila si PSI 7. obtinerea acordului de mediu 8. taxa pentru inspectia de stat in constructii 9. Alte avize si acorduri solicitate prin lege
2 Proiectare si engineering - total, din care: 0 01. Cheltuieli pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare - total, din care:
0 0
a. studii teren (geologice, geotehnice, hidrogeologice, hidrologice, fotogrametrice, topografice, stabilitatea versantilor)
b. studiu de fezabilitate c. proiect tehnic d. detalii de executie e. caiet de sarcini 2. Documentatii necesare pentru obtinerea acordurilor, avizelor si autorizatiilor aferente obiectivului de investitii
3. Documentatii urbanistice (carte funciara, studii de amplasament) 4. Studii de impact 5. Cheltuielile pentru expertiza tehnica efectuata pentru constructii incepute si neterminate sau care urmeaza a fi modificate prin proiect (modernizari, consolidari, etc.)
3 Cheltuieli pentru consultanta - total, din care: 6.775 01. plata serviciilor de consultanta la elaborarea memoriului justificativ, planului de afaceri sau a studiilor de piata.
6.775
2. plata serviciilor de consultanta in domeniul managementului investitiei sau administrarea contractului de executie
4 Cheltuieli pentru asistenta tehnica - total, din care: 0 01. verificarea tehnica a proiectului pe specialitati 2. asistenta tehnica din partea proiectantului pe parcursul implementarii proiectului
3. asigurarea supravegherii executiei prin inspectori de santier desemnati de solicitant
Total valoare fara TVA 6.775 0 Valoare TVA 1.287 0
TOTAL DEVIZ FINANCIAR 1 (inclusiv TVA) 8.063
4.3. Devizul specific
STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL
DEVIZ GENERALPrivind cheltuielile necesare realizării investitiei Infiintare stupina in sat Rachiti, comuna Runcu, judetul Gorj
în lei/euro la cursul lei/euro din data de 3,5175 29.05.2006
Valoare (inclusiv TVA)
Nr. Crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli
Total Din care supusă
procedurii de achiziţie publică
Lei EURO Lei EURO1 2 3 3 5 6
PARTEA 1CAPITOLUL 1
Cheltuieli privind obţinerea şi amenajarea terenului1.1 Obţinerea terenului 1.2 Amenajarea terenului
1.3 Amenajări pentru protecţia mediului CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului 2.1 Puţ forat - construcţii 0,000 0,000 2.2 Reţea alimentare cu apă 0,000 0,000 2.3 Reţea canalizare menajeră 0,000 0,000 2.4 Staţie de epurare 0,000 0,000 2.5 Racord electric 0,000 0,000
Total Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor (fără TVA) 0,000 0,000
TVA 0,000 0,000 Total cu TVA 0,000 0,000
CAPITOLUL 3Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 0,000 TOTAL alte cheltuieli ( fara TVA ) 0,000 0,000 TVA ( 19% ) 0,000 0,000 TOTAL alte cheltuieli ( cu TVA ) 11.679,673 3.320,447
5. FINANTAREA INVESTITIEI
Din valoarea totala a investitiei de 288.502 RON, sursele de finantare propuse sunt: Total surse proprii 55.878 RON reprezentand finanţarea cheltuielilor neeligibile din
cadrul proiectului Imprumuturi: 116.312 RON; fonduri publice: 116.312 RON.
Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa tehnica a masurii se va
utiliza cursul de schimb Euro /RON publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la
data intocmirii studiului de fezabilitate.
Curs Euro / 3,5175 din data de. 29.05.2006 Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile Total
RON Euro RON Euro RON EuroAjutor public nerambursabil
Durata de realizare ( implementare) a proiectului a fost estimata pentru a perioada de 6 luni de la data semnării contractului de finanţare cu AGENTIA DE PLATI PENTRU DEZVOLTARE RURALA SI PESCUIT.
- luna I consultanta 150 de stupi 150 de familii de albine
- luna III 90 de stupi 90 de familii de albine
- luna VI 60 stupi
60 familii de albine Inventar apicol
6.2. Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati:
RON
Indicatori Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12 Total
Consultanta 8.063 8.063
Achizitionare stupi
60.000 36.000 24.000 120.000
Achizitionare familii de
albine60.000 36.000 24.000 120.000
Achizitionare inventar apicol
28.760 28.760
Total 128.063 72.000 76.760 276.823
6.3. Capacitati de productie rezultate ca urmare a investitiei ( in unitati fizice )
Realizarea investitiei va avea ca rezultat o stupina formata din 300 stupi si 300 familii de albine cu matci selectionate.
Stupina va fi dotata cu echipamente specifice, necesare desfasurarii in conditii normale activitatii de apicultura :
PARTEA III. PLAN DE AFACERI ( proiect > 50.000 EURO)
1. Descrierea activitatilor si a tehnologiilor aplicate in cadrul proiectului
1.1. Pentru fiecare dintre activitatile specifice se vor intocmi planuri de productie/prestari servicii dupa modelul urmator :
Productia se va calcula pentru o stupina cu 300, 330, 360, 390, 420 de familii. De la an la an,
familiile de albine se dezvolta si devin tot mai puternice, ca atare este prevazuta cresterea cantitatii produselor obtinute de la fiecare stup. Stupina va avea o locatie mobila iar pentru cei cinci ani de exploatare a fost estimată urmatoarea productie:
Denumire activitate:Productie /An 1 (UM)
Productie / Servicii
An 2 (UM)
Productie / Servicii
An 3 (UM)
Productie / Servicii
An 4 (UM)
Productie / Servicii
An 5 (UM)Miere ( kg ) 8.100 9.355,5 10.716,3 12.189,7 13.783,8Ceară ( kg ) 180 207,9 238,1 270,8 306,3
fagure de miere ( kg ) 150 173,2 198,45 225,7 255,256propolis ( kg ) 12 13,2 14,4 15,6 16,8
familii de albine ( fam.) 75 53 60 68 75TOTAL 0 0 0 0 0
masuri de protectie a mediului, canalizare, epurare, colectarea si reciclarea deseurilor, etc.
Anul I - 27 kg. miere pentru un stup; 27 x 300 = 8.100 kg. miere- 0,60 kg. ceară pentru un stup; 0,60 x 300 = 180 kg. ceară- 0,50 kg. fagure de miere pentru un stup; 0,50 x 300 = 150 kg. fagure de miere- 0,04 kg propolis pentru un stup; 0,04 x 300 = 12 kg propolis- 0,25 familii de albine pentru un stup; 0,25 x 300 = 75 familii noi, din care 45 comercializeaza
Anul II - 28,35 kg. miere pentru un stup; 28,35 x 330 = 9.355,5 kg. miere- 0,63 kg. ceară pentru un stup; 0,63 x 330 = 207,8 kg. ceară
- 0,525 kg. fagure de miere pentru un stup; 0,525 x 330=173,25 kg. fagure de miere
- 0,04 kg de propolis pentru un stup; 0,04 x 330 = 4,800 kg propolis- 0,25 familii de albine pentru un stup; 0,25 x 330 = 53 familii noi, din care 23 comercializeaza
Anul III - 29,76 kg. miere pentru un stup; 29,76 x 360 = 10.716,3 kg. miere- 0,662 kg. ceară pentru un stup; 0,662 X 360 = 238,14 kg. ceară- 0,551 kg. fagure de miere pentru un stup; 0,551 x 360 = 198,45 kg. fagure de
miere- 0,04 kg propolis pentru un stup; 0,04 x 360 = 14,4 kg propolis
- 0,25 familii de albine pentru un stup; 0,25 x 360 = 60 familii noi, din care comercializeaza 30 familii
Anul IV - 31,25 kg. miere pentru un stup; 31,25 x 390 = 12.189,79 kg. miere- 0,695 kg. ceară pentru un stup; 0,695 X 390 =270,88 kg. ceară- 0,579 kg. fagure de miere pentru un stup; 0,579 x 160 =92,610 kg. fagure de
miere- 0,04 kg de propolis pentru un stup; 0,04 x 390 = 15,6 kg propolis
- 0,25 familii de albine pentru un stup; 0,25 x 390 = 68 familii noi, din carecomercializeaza 38 de familii
Anul V - 32,81 kg. miere pentru un stup; 32,81 x 420 = 13.783,84 kg. miere- 0,72 kg. ceară pentru un stup; 0,72 x 420 = 306,3 kg. ceară -0,608 kg. fagure de miere pentru un stup; 0,608 x 420 = 255,25 kg. fagure de
miere - 0,04 kg propolis pentru un stup; 0,04 x 420 = 16,8 kg propolis
- 0,25 familii de albine pentru un stup; 0,25 x 420 = 75 familii noi, din care 45 comercializeaza
Pe tot parcursul acestor ani în evoluţia stupinei se urmăreşte şi o creştere a numărului de stupi şi familii de albine, se doreşte să se ralizeze o stupină cu familii sănătoase şi puternice.
Apicultura este o ştiinţă în posesia unei bogate experienţe, potrivit căreia apicultorul este obligat
să intervină numai atunci când ştie cu precizie ce lucrări are de făcut, cerându-i-se a avea şi a cultiva
un ascuţit şi penetrant spirit de observaţie, fără de care nu poate practica cu succes creşterea albinelor.
Apicultura modernă, prin toate mijloacele şi metodele, prin selecţia de masă şi individuală, caută să
pună în producţie numai albine productive.
Calităţile deosebite ale mierii româneşti au fost remarcate de ţările importatoare care au utilizat-
o în vederea realizării unor mixturi cu mierea de mai slabă calitate provenită din alte state.
O scurtă descriere cu calităţile produselor rezultate din activitatea de apicultură:
Mierea, pe lângă faptul că este un aliment complex, are şi efecte terapeutice, prin bogăţia ei în
vitamine (în special vitamina C), minerale (fier, cupru, calciu, potasiu, sodiu, magneziu) şi prin rolul
său antibacterian (distruge microbii şi bacteriile), datorită calităţilor sale, este folosită cu efect benefic
în multiple afecţiuni.
Mierea contine dextroxa, levuloza, zaharoză, dextrina, maltoza si alte zaharuri rare.
Ea contine, de asemenea, acid formic, acetic, malic, citric, aminoacizi, carotina si pigmenti xantofilici,
precum si factori antibiotici.
Mierea consumată constant contribuie la mentinerea unei sănătăţi depline a organismului uman,
reflectată în armonia aspectului exterior.
Tipurile de miere si actiunea lor benefică pentru sănătate:
mierea de salcâm –astenie, nevroze
mierea de tei –insomnie, nevroze, bronşite, răceală
mierea de mentă –dischinezii biliare sau gastrointestinale, indigestie, balonări
mierea de levanţică –astm bronşic, enfizem pulmonar,
mierea de rozmarin –boli ale căilor respiratorii
mierea de castan dulce –boli ale venelor
mierea de cimbrişor –boli bronhopulmonare si digestive
În plus, mierea este doar o parte a unui complex de produse ale stupului, terapiile ancestrale
folosind pe larg si polenul, propolisul, ceară, lăptisorul de matcă, veninul, pentru mentinerea
sănătăţii.
Fagurele de miere constituie un excelent tratament pentru tulburările aparatului respirator, pentru
întărirea organismului, pentru tratarea răcelilor banale, a stărilor gripale, a stărilor de slăbiciune şi
chiar a intoxicaţiilor alcoolice.
Propolisul este o substanţă cleioasă, puternic aromată divers colorată şi foarte complexă, pe care
albinele îl folosesc ca material de construcţie pentru căptuşirea stupului împotriva bacteriilor, viruşilor
şi ciupercilor.
Propolisul este cel mai puternic antibiotic natural care are acţiune antifugică, antialergică şi efect
cicatrizant, antioxidant, biostimulator, bioreglator şi antimicrobian.
Polenul
Polenul este nu doar un aliment, ci si un medicament, el este un miracol pe care natura ni-l pune la
dispoziţie cu generozitate si bună-voinţă. Acţiunea sa asupra organismului este miraculoasă, datorită
conţinutului bogat in vitamine, aminoacizi, minerale si oligoelemente care sunt prezente intr-o forma
care le face usor asimilabile. Polenul reprezintă pentru albine o sursă de proteine. Se spune că în polen
sunt concentrate toate virtuţile vindecătoare ale plantelor şi că ar avea o extraordinară capacitate de
revitalizare a întregii fiinţe. Polenul are capacitatea de a reda în numai câteva zile vigoarea si bucuria
persoanelor surmenate, deprimate si obosite
Managementul apicol:
Există trei factori importanţi pentru a practica apicultura:
1. Deţinerea unei stupine bine organizate2. Existenţa unei baze melifere 3. Condiţii meteo optime.
Prin lipsa unuia dintre aceşti 3 factori duce inevitabil la compromiterea stupinei. Crescătorii de albine, în decursul timpului au fost preocupaţi de a găsi cele mai bune soluţii de
întreţinere şi îngrijire a stupilor.Obţinerea de producţii mari de produse apicole în cadrul stupinei depinde şi de felul cum sunt
îngrijite familiile de albine în timpul primăverii. Problema de bază într-o stupină este de a obţine familii puternice şi sănătoase. Familia de albine trebuie să aibe şi puiet care să înlocuiască pierderile zilnice de albine lucrătoare.
1. Deţinerea unei stupine bine organizateA. Intervenţii
În perioadă de varăSe vor lua măsurile pentru preîntâmpinarea roirii, se va asigura apa, se va urmări extragerea mierii la timp şi se va oferii toate condiţiile pentru cules şi pentru menţinerea albinelor în stare activă. În perioada de toamnăPerioada premergătoare iernării - lunile iulie-septembrie - trebuie intens folosită pentru creşterea unui număr cât mai mare de albină, lucru care se realizează prin:
asigurarea cu provizi de calitate, asigurarea spaţiului pentru creşterea puietului, menţinerea familiilor în stare activă prin hrăniri stimulente, asigurarea căldurii în stup, înlocuirea mătcilor epuizate, folosirea familiilor ajutătoare temporare sau permanente etc.
În cazul declanşării furtişagului, singura soluţie este de a deplasa stupina la 8-10 km.Revizia de toamnăDupă terminarea culesului se va efectua o revizie, în timpul căreia se stabileşte prezenţa şi calitatea mătcii, se păstrează doar fagurii de culoare închisă în care se găseşte puietul şi proviziile. Se va face analiza mierii pentru a se depista eventuala miere de mană. La urdinişuri se vor monta gratiile de protecţie contra şoarecilor (după 15 septembrie), iar urdinişurile sunt reduse corespunzător. Revizia de toamnă se face la sfârşitul lunii septembrie sau în prima parte a lunii octombrie.Observaţiile care se fac cu acest prilej se referă la:
numărul: intervalelor, fagurilor , kg. de provizii lăsate în cuibul de iernare, fagurilor cu puiet;
calitatea: fagurilor cu provizii, mătcii;
starea de sănătate, Asigurarea căldurii în cuibCuibul trebuie bine delimitat la spaţiul bine ocupat de albine. Urdinişurile se reduc şi se va asigura izolarea termică prin amplasarea de materiale termoizolante deasupra podişorului.Provizii de calitatePolenul şi mierea în cantităţi insuficiente antrenează fenomene de carenţă. Spaţiul de ouatO matcă are nevoie de 7 faguri goi într-un ciclu de 21 de zile. Asigurarea condiţiilor optime Pentru stupii care au asigurate condiţiile optime de iernare, iernarea decurge în linişte şi fără probleme.Înlocuirea mătcilor epuizate se realizează mult mai uşor toamna decât vara. Mătcile necesare schimbului se vor creşte din vreme.Agenda apicultorului în perioadă de iarnă
instalarea gratiilor la urdiniş; controlul periodic al urdinişurilor şi înlăturarea albinelor moarte; controlul ghemului de iernare ; înlăturarea zăpezii de pe urdinişuri şi de pe vatra stupinei, stimularea zborului general de primăvară şi începerea hrănirilor stimulative.
În perioadă de primăvarăde la ieşirea din iarnă până la jumătatea lunii aprilie. Este o perioada în care puterea unei familii de albine este aproape asemanatoare cu cea din toamnă, înlocuirea albinei bătrâne depinzând de anumiţi factori:
cantitatea şi calitatea hranei din cuib, calitatea mătcii şi ritmul de ouat, păstrarea căldurii cuibului, existenţa unui cules de întreţinere sau a unei hrăniri stimulente.
Revizia sumarăSe va efectua la o temperatură de 14-16 oC, după zborul general de curăţire, având scopul de a se stabili starea familiilor şi a se lua masuri de îndreptare a stărilor anormale. Revizia generalăEste o lucrare care cere multă exigenţă. La efectuarea acestei revizii putem întâlni următoarea situaţie:
1. familii moarte; 2. familii slabe; 3. familii mijlocii; 4. familii puternice; 5. familii foarte puternice.
B.Intervenţii de urgenţă
Pe timpul ierniiÎndreptarea stărilor anormale
În cazul în care albinele au ieşit în număr mare deasupra ramelor, se intervine urgent cu turte cu miere sau se va introduce o ramă cu miere la marginea ghemului.
Introducerea mătcii în cazul familiilor rămase orfane se poate face pe loc. Dacă se depistează şoareci, se vor deschide stupii, se scot fagurii neocupaţi de albine şi se
va presăra grâu otrăvit. Dacă vatra stupinei este acoperită de un strat de zăpadă, se va curăţi sau se va împrăştia pe
deasupra de nisip, paie, coceni, frunze uscate etc. spre a feri albinele obosite întoarse de la zborul de curăţire, de îngheţ, atunci când se odihnesc înainte de a se întoarce în stup.
Pe timpul sezonului activLa intervenţia în cuibul albinelor trebuie să ne obişnuim a diagnostica situaţiile nedorite fără a deschide stupii, prin ascultare, miros şi observare.Observaţii la urdiniş
A. Activitatea normală în stupină:a. albinele intră şi pleacă grăbite; b. prezenţa numeroasă a albinelor la adăpător arată prezenţa masivă a puietului; c. numărul mare de culegătoare de polen indică prezenţa unei mătci prolifice şi a unui
cuib extins;d. albine multe ce zboară la amiază sau când soarele bate direct pe urdiniş indică ieşirea
la zbor a albinei tinere; e. trântori scoşi la urdiniş fără a mai fi lăsaţi să intre = criză de nectar în natură; f. dacă activitatea de la urdiniş este bună în comparaţie cu a altor stupi şi dacă săltând
podişorul albinele sunt liniştite, înseamnă că ori au botcă, ori matcă neîmperecheată, ori matcă care a început să ouă;
g. albine care-şi balansează abdomenul stând pe scândura de zbor la urdiniş întoarse cu capul spre largul câmpului, este dovada unui cules intens; orientarea cu capul spre urdiniş este indiciul unui cules pe sfârşite;
h. urdinişuri brumate în zilele reci de primăvară, dovedesc că în interior se află o colonie puternică cu mult puiet în cuib;
2. Prezenţa unei boli, intoxicaţii în stupină:a. albine ce tremură din aripi iar pe oglinda stupului se află multe albine moarte şi unele
trag să moară; b. albinele care se târâie în faţa stupului neputând zbura;c. eliminarea din stup a păsturii întărite;d. cadavrele de albine tinere nedezvoltate pe deplin, arată că în cuib se află larvele
fluturelui de găselniţă care atacă şi puietul în celule;e. dacă albinele ieşind la zbor lasă materiile fecale pe scândura de zbor sau pe peretele
frontal, colonia este bolnavă de diaree;3. Alte stări anormale:
a. resturi de albine pe scândura de zbor şi pe oglinda stupului;b. zborul la o temperatură mai coborâtă (9-100C) indică lipsa apei pentru creşterea
puietului; c. când albinele sorb apa din scursorile grajdurilor le vom oferi apă cu sare şi substanţe
proteice;
d. numărul mic de culegătoare de polen indică o colonie slabă; e. când culegătoarele de polen lipsesc = lipsa mătcii;f. zbor intens şi dezordonat de albine = matcă dispărută;g. albine puţine care intră şi ies agale pe urdiniş iar la ascultare se aude un zumzet
domol = familie bezmetică; h. lupta dintre albine pe scândura de zbor = începutul furtişagului. i. dacă la zborul de curăţire ies şi trântori = matca este bătrână sau s-a împerecheat
toamna târziu; j. o intensă activitate a trântorilor în luna mai este un semn al pregătirii de roit; k. prezenţa la urdiniş a unui număr mare de albine, înseamnă fie pază sporită fie aerisire
deficitară;l. zborul intens, foarte abundent şi aparent dezordonat, în faţă unui stup arata că familia
respectiva e în curs de roire;m. grup de albine în număr de 10-12 stând pe pământ în faţa stupului înseamna că matca
acelui stup a murit şi este eliminată din stup.
2. Existenţa unei baze melifereCondiţiile unei bune baze melifere
a. să aibă cât mai multe şi mai variate plante nectarifere şi să fie cât mai apropiate de vatra stupinei;
b. să ofere cules de primăvară, cules bogat de vară şi un cules de toamnă. Raza economică de zborSe înregistrează suprafeţele de teren ce intră în perimetru stupinei, după modul lor de folosinţă. Raza economica de zbor în jurul stupinei este de 2 km, ceea ce practic corespunde la o suprafaţa de 1250 ha. Albine sănătoase şi productiveÎn orice sistem de creştere a albinelor progresul nu poate fi asigurat decât cu albine sănătoase. Trebuie desfiinţat toate familiile de albine care nu reuşesc să ţină pasul cu cele cu adevărat productive. Obiectivele urmărite1. realizarea unui efectiv de familii puternice;2. schimbarea periodică a mătcilor (la 1 sau la 2 ani);3. intoleranţa faţă de familiile slabe; 4. schimbarea fagurilor vechi (cel puţin 1/3 din faguri anual);5. hrănirea stimulativă şi de completare executate în perioadele optime;6. diagnosticarea la timp a bolilor;7. prevenirea bolilor prin dezinfecţii periodice;8. prevenirea intoxicaţiilor cu pesticide;9. evitarea supraaglomerărilor de stupi, a deplasărilor frecvente şi la distanţe prea mari….Cele mai periculoase boli S-au dovedit a fi varrooza (familiile netratate neavând nici o şansă de supravieţuire) şi nosemoza.
1.2. Bazele de productie incluse în cadrul derulării prezentului proiect sunt:
Terenuri
Categorie de terenFara proiect
HaCu proiect
haIrigat Neirigat Irigat Neirigat
1. arabil 0,4 2. pasune3. fanete
4. culture furajere perene5. Alte categori de teren
n. neproductivTotal 0 0 0 0,4
din care arabil 0 0 0 0,4
Terenul pe care va fi situată stupina se afla în folosinţa gratuita a societăţii beneficiare
Animale
Specii RaseFara proiect
BucCu proiect
buc1. Albine Alpis Melifera Carpatica 0 300 familii
….N 0
Total 0 300
Specificati situatia juridica a terenurilor folosite: arenda, proprietate, inchiriere, concesionare, etc. cu suprafetele si conditiile de utilizare ale ecestora.
Forta de munca
PersonalSpecialitate/
Meseria
Fara proiect
Nr.
Cu proiectNr.
1. Responsabil legal/tehnic reprezentant 1- - - -
Total, din care: 1
- permanenti 1- sezonieri 0
Singurul angajat in varianta cu proiect este si responsabil legal si responsabil tehnic.
Persoane aflate in intretinere *Categorie Proprii /
StraineFara
proiectNr.
Cu proiectNr.
1. Nu este cazul….N
Total*In cazul solicitantilor persoane fizice autorizate si asociatiilor familiale
Cladiri - fara proiect (mii RON) **Denumire cladiri Valoare
initiala Amortizare cumulata
Valoare ramasa
Amortizare anuala
Cota de intretinere
anuala1. Nu este cazul….N
TOTAL 0 0 0
Cladiri - cu proiect (mii RON)**Denumire cladiri (noi/modernizari)
Valoare initiala
Amortizare cumulata
Valoare ramasa
Amortizare anuala
Cota de intretinere
anuala1. Nu este cazul….N
TOTAL 0 0 0
Utilaje - fara proiect (mii RON)**Denumire utilaje
(existente) Valoare initiala
Amortizare cumulata
Valoare ramasa
Amortizare anuala
Cota de intretinere
anuala1. Nu este cazul….N
TOTAL 0 0 0
Utilajele incluse în cadrul proiectului sunt:
Utilaje - cu proiect (mii RON)**Denumire utilaje (noi) Valoare
**In cazul in care amortizarea anuala se modifica de la un an la altul faceti precizari privind valoarea acesteia pentru fiecare an previzionat. Valorile calculate la "Amortizare anuala" si " Cota de intretinere anuala" vor fi corelate cu cele mentionate in prognoza cheltuielilor.
Cheltuieli cu amortizarile (total):
anul I - 12.500,840 RON anul II - 13.610,084 RON
anul III - 14.830,252 RONanul IV - 16.172,437 RONanul V - 17.648,840 RON
Modificarea de la an la an a cheltuielilor cu amorizarea se datorează faptului că, dezvoltarea stupinei atrage după sine achiziţionarea de stupi, astfel creşte valoarea imobilizărilor supuse amortizarii
2. Lista de achizitii si sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul proiectului
Toate activele ce fac obiectul proiectului vor fi achizitionate de pe piata romaneasca de la firme de specialitate care indeplinesc atat normele nationale cat si europene.
Nr. Crt.
Furnizor Adresa Produs Valoarea estimata
Procent din total valoare
eligibila a investitiei
1 S.C. HAICEZAN
S.R.L.
Str. 22 Decembrie, Tg-
Jiu, jud GorjStupi 100.840 43,35 %
2 S.C. ROLAELCOM
S.R.L.
Str. Victoriei, Tg-Jiu, jud. Gorj
Familii albine 100.840 43,35 %
3 S.C. APICOLA S.R.L.
Str. Unirii, Tg-Jiu, jud. Gorj
Inventar apicol24.168 10,3 %
TOTAL 225.848 97 %
3. Lista de achizitii materii prime, materiale, servicii semnificative pentru un ciclu de productie
Obtinerea de productii mari de produse apicole in cadrul stupinei depinde si de felul cum sunt ingrijite familiile de albine pe parcursul anului. Se vor lua masurile necesare pentru preintampinarea roirii, se va asigura apa, hrana si tratamentul necesar. Pentru acestea se va urmarii cu mare grija numarul fagurilor si numarul de kilograme de hrana lasate in stupi pe perioada iernarii. Pentru asigurarea hranei si a tratamentului este nevoie de biostimulatori (zahar), faguri si tratament apicol. Calculele sunt facute pentru un ciclu de productie al unei stupine cu 300 de familii de albine.
Nr. Crt.
Furnizor Adresa Produse Cantitate Valoarea aprox. (RON)
1S.C. PARTEN IMPEX
S.R.L.
Str. Al. I. Cuza, Tg-Jiu,
jud. GorjBiostimulatori 3.000 kg 9.000
2S.C. PARTEN IMPEX
S.R.L.
Str. Al. I. Cuza, Tg-Jiu,
jud. GorjFaguri 1.050 kg. 1.050
3S.C. PARTEN IMPEX
S.R.L.
Str. Al. I. Cuza, Tg-Jiu,
jud. Gorj
Tratament apicol
300 buc. 4.800
TOTAL 14.850
Biostimulatori - 10 kg/stup x 3 RON/kg = 3.000 kg x 30 RON/stup = 9.000 RON
Faguri - 0,1 kg/stup x 35 RON/kg = 30 kg x 35 RON/stup = 1.050 RON
Tratament apicol - 1 buc./stup x 16 RON/buc. = 300 buc. x 16 RON/stup = 4.800 RON
4. Piata de desfacere
Principalii clienti ai societatii:
Nr. crt. Client (nume si adresa) Valoare RON Pondere %
1 Nu este cazul…n
TOTAL
5. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
Locul de amplasament al stupinei si anume comuna Runcu, sat Rachiti, judetul Gorj se gaseste intr-o baza melifera buna. Proiectul propus prin investitie are impact pozitiv asupra mediului deoarece albinele ajuta la polenizarea florilor. Fiind o comuna unde ocupatia de baza a locuitorilor este agricultura si cresterea animalelor, apicultura reprezinta un domeniu relativ nou pentru locuitori. In varianta cu implementare a investitiei se va creea un singur loc de munca. Produsele obtinute din apicultura vor fi comercializate atat pe piata interna cat si pe piata externa.
6. Proiectii financiare si indicatori financiari
6.1. Prognoza veniturilor
Se va completa Anexa B1 «Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie » cu vanzarile cantitative si valorice previzionate trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii :- gradul de utilizare a capacitatii de productie si modul cum evolueaza acesta in timp;- corelarea dintre vanzarile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte
de vanzare incheiate/in curs de a fi incheiate; modul in care au fost previzionate celelalte venituri prognozate (randurile 13-19).
Veniturile estimate sunt realizate din comercializarea produselor apicole obţinute în cadrul stupinei pe piată de profil. Calităţile incontestabile ale produselor apicole oferite, cererea aflată în continuă creştere pentru aceste produse asigură obţinerea unei cifre de afaceri consideabile. Cresterea efectivului de familii de albine (fenomenul de roire) sporire capacitatii de producere a fiecarei familii de albine, resursele melifere bogate si conditiile meteo favorabile contribuiela obtinerea unor productii cantitative si calitative ridicate. Considerând ca preţurile de vânzare a produselor apicole comercializate sunt cele practicate in prezent pe piata locala, veniturile obtinute sunt:
PRODUSUL miere ceara fagure familii de propolis TOTAL
albine miere albine noiRON RON RON RON RON RON
pret 11,00 11,00 10.50 400,00 60.00UM kg. kg. kg. familii kg
6.2. Prognoza cheltuielilor Se va completa Anexa B2 «Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie » cu valorile previzionate pe
categorii de cheltuieli trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc
studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii :- urmariti corelarea informatiilor furnizate aici cu cele mentionate in celelalte sectiuni ale studiului ;- corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte de
cumparare incheiate/in curs de a fi incheiate ;- modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ;- orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea cheltuielilor si au influenta
relevanta ;
Estimarea cheltuielilor de exploatare a avut la baza consumurile de materiale consumabile necesare pentru desfasurarea normala a activitatii de stuparit, cheltuielile cu remunerarea personalului angajat si a cheltuielilor cu amortizarile. Astfel in cei 5 ani, cheltuielile de exploatare sunt:
A. Cheltuielile materiale
schimb lei/EURO 3,5175/29.05.2006Stupi productivi
ANUL I300
ANUL II 330
ANUL III 360ANUL IV
390ANUL V 420
Cheltuieli materiale UM U/stup pret/U.M 1stup total total/an total total totalLEI Euro LEI LEI LEI LEI LEI LEI
Diverse cheltuieliCheltuieli cu terţii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Total diverse cheltuieli 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00TOTAL GENERAL 49,5 14.850 31.168,5 36.082,2 41.666,955 48.007,8
B.Cheltuieli cu personalul
Curs euro 3,5175 / 29.05.2006
Categoria de muncitori/produse UM 2006 ANUL I ANUL II ANUL IIIANUL
IV ANUL VManager (responsabil legal) nr. angajaţi 1 1 1 1 1 1Administrator (Responsabil tehnic) nr. angajaţi 0 0 0 0 0 0TOTAL PERSONAL nr. angajaţi 1 1 1 1 1 1Salariu mediu pe LUNA EURO/luna 105,188 113,603 122,692 132,507 143,108 154,556
Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 49,5%
RON / Luna 183 198 214 231 249 269
Cheltuieli salariale anuale RON 2.220 4.795 5.179 5.593 6.041 6.524
Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 49.5% RON 1.099 2.374 2.564 2.769 2.990 3.229Cheltuieli salariale anuale EURO 631,13 1.363,24 1.472,30 1.590,08 1.717,29 1.854,67
Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 49.5% EURO 312,41 674,80 728,79 787,09 850,06 918,06TOTAL CHELTUIELI SALARIALE EURO 943,54 2.038,05 2.201,09 2.377,18 2.567,35 2.772,74TOTAL CHELTUIELI SALARIALE RON 3.319 7.169 7.742 8.362 9.031 9.753
C.Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe
CALCULUL AMORTIZARIIInvestitii Durata medie
de functionare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5Intrari de active fixe ANI RON RON RON RON RON
Lucrari si imobiliare 30 0 0 0 0 0
Echipamente si utilaje 10125.008,4 11.092,43 12.201,68 13.421,84 14.764,03
AmortizariConstructii si cladiri pentru productie 0 0 0 0 0Masini, echipamente, utilaje, dotari 12.500,84 13.610,08 14.830,25 16.172,43 17.648,84
Total amortizari 12.500,84 13.610,08 14.830,25 16.172,43 17.648,84
Cheltuielile anuale de producţie necesare în cadrul stupinei:
Anul I stupină 300 stupi
Materiale consumabile:
-biostimulatori: 10 kg. zahăr x 3 RON/kg. X 300 = 9.000 RON-faguri : 0,10 kg. x 35 RON/kg. X 300 = 1.050 RON-tratament apicol (se vor efectua 1 tratamente pe an pentru un stup în valoare de 16
RON fiecare tratament) 1 buc. x 16 RON/buc. x 300= 4.800 RON-total materiale consumabile : 14.850 RON
cheltuieli cu personalul angajat – calcul pentru un salariu de 400 RON/lună
-cheltuieli cu personalul angajat 4.795 RON -cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 2.374 RONtotal 7.169 RON
amortizare pentru investiţia propusă în proiect ( a fost calculat pentru 10 ani)
-cheltuieli cu amortizările 12.500,84 RON
Anul II stupină 330 stupi-se evidenţiază achiziţionarea a încă 30 stupi faţă de primul an
30 x 440 = 13.200 RON
Materiale consumabile:-biostimulatori: 10 kg. zahăr x 33 RON/kg. X 330 = 10.890 RON-faguri : 0,10 kg. x 38,5 RON/kg. X 330 = 1.270,5 RON-tratament apicol (se vor efectua 1 tratamente pe an pentru un stup în valoare de 17,6
RON fiecare tratament) 1 buc. x 17,6 RON/buc. x 330= 5.808 RON-total materile consumabile : 17.968,5 RON
cheltuieli cu personalul angajat – calcul pentru un salariu de 432 RON/lună
-cheltuieli cu personalul angajat 5.179 RON-cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 2.564 RON
total 7.742 RON
amortizare pentru investiţia propusă în proiect ( a fost calculat pentru 10 ani)
-cheltuieli cu amortizările 13.610 RON
Anul III stupină 360 stupi- se evidenţiază achiziţionarea a încă 30 de stupi faţă de anul II : 30 x 484 = 14.520 RON
Materiale consumabile:-biostimulatori: 10 kg. zahăr x 36,3 RON/kg. X 360 = 13.068 RON-faguri : 0,10 kg. x 42,35 lei/kg. X 360 = 1.524,6 RON-tratament apicol (se vor efectua 1 tratamente pe an pentru un stup în valoare de
19,36 RON fiecare tratament) 1 buc. x 19,36 RON/buc. x 360 = 6.969,6 RON-total materile consumabile : 21.562,2 RON
cheltuieli cu personalul angajat – calcul pentru un salariu de 466 RON/lună
-cheltuieli cu personalul angajat 5.593 RON-cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 2.769 RONtotal 8.362 RON
amortizare pentru investiţia propusă în proiect ( a fost calculat pentru 10 ani)
-cheltuieli cu amortizările 14.830,25 RON
Anul IV stupină 390 stupise evidentiaza achiziţionarea a încă 30 stupi faţă de anul III:
30 x 532,4 RON = 15.972 RON
Materiale consumabile:
-biostimulatori: 10 kg. zahăr x 39,93 RON/kg. X 390 = 15.572,7 RON-faguri: 0,10 kg. x 46,59 RON/kg. X 390 = 1.816,81 RON-tratament apicol (se vor efectua 1 tratamente pe an pentru un stup în valoare de
21,296 lei fiecare tratament) 1 buc. x 21,296 RON/buc. x 390 = 8.305,44 RON -total materile consumabile : 25.694,95 RON
- cheltuieli cu personalul angajat – calcul pentru un salariu de 503 RON/lună
-cheltuieli cu personalul angajat 6.041 RON-cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 2.990 RONtotal 9.031 RON
amortizare pentru investiţia propusă în proiect ( a fost calculat pentru 10 ani)
-cheltuieli cu amortizările 16.172,43 RON
Anul V stupină 420 stupi
- se evidenţiază achiziţionarea a încă 30 de stupi faţă de anul IV: 30 x 585,640 = RON
Materiale consumabile:-biostimulatori: 10 kg. zahăr x 43,92 RON /kg. X 420 = 18.447,66 RON-faguri: 0,10 kg. x 51,24 RON/kg. X 420 = 2.152,22 RON-tratament apicol (se vor efectua 1 tratamente pe an pentru un stup în valoare de
23,425 lei fiecare tratament) 1 buc. x 23,425 RON/buc. x 420 = 9.838,75 RON-total materiale consumabile : 30.438,63 RON
- cheltuieli cu personalul angajat – calcul pentru un salariu de 544 RON/luna-cheltuieli cu personalul angajat 6.524 RON-cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 3.229 RON
-total 9.753 RON
amortizare pentru investiţia propusă în proiect ( a fost calculat pentru 10 ani)
-cheltuieli cu amortizările 17.648,84 RON
6.3. Proiectia contului de profit si pierdereIn coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza).Se va completa anexa B3 randurile aferente : 14 «Venituri Financiare », 15 « Cheltuieli privind dobanzile », 16 « Altele », 20 « Impozit pe profit », restul randurilor fiind preluate automat din anexele B1 si B2. Se vor face mentiuni privind valorile previzionate si se vor corela cu alte informatii (exemplu : cheltuielile privind dobanzile).
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Anul 0Total An 1
Total An 2
Total An 3
Total An 4
Total An 5Nr.
CrtCategoria
Venituri din exploatare1 Cifra de afaceri RON 123.375 128.809 147.447 167.374 188.680
2 Variatia stocurilor (+ pentru C; - pentru D) RON3 Venituri din productia imobilizata RON4 Alte venituri din exploatare RON5 Venituri din exploatare – total RON 123.375 128.809 147.447 167.374 188.680
Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale – total RON 14.850 31.169 36.082 41.667 48.0087 Cheltuieli cu personalul – total RON 7.169 7.742 8.362 9.031 9.7538 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele RON 12.501 13.610 14.830 16.172 17.6499 Cheltuieli privind prestatiile externe RON
10Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte
asimilateRON
11 Alte cheltuieli de exploatare RON12 Cheltuieli pentru exploatare - total RON 34.520 52.521 59.274 66.870 75.41013 Rezultatul din exploatare RON 88.855 76.288 88.172 100.504 113.270
Venituri financiare – total14 Venituri financiare – total RON
Cheltuieli financiare, din care15 Cheltuieli privind dobanzile RON 4.725 3.441 2.278 1.115 12116 Alte cheltuieli financiare RON17 Cheltuieli financiare - total RON 4.725 3.441 2.278 1.115 12118 Rezultatul financiar RON -4.725 -3.441 -2.278 -1.115 -12119 Rezultatul brut RON 84.130 72.147 85.895 99.389 113.14920 Impozitul pe profit / venit RON21 Rezultatul net al exercitiului financiar RON 84.130 72.847 85.895 99.389 113.149
6.4. Bilant sintetic previzionatSe vor face precizari privind ipotezele luate in considerare in procesul de previzionare a posturilor din bilant.Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilant avand in vedere urmatoarele:- in coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza);- valorile activelor imobilizate noi achizitionate se vor adauga la cele existente (daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor imobilizate vandute in perioada respectiva;- valoarea amortizarii cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adauga amortizarea calculata pentru activele imobilizate noi achizitionate (se va corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizarile prevazute in contul de profit si pierdere);- valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelata cu specificul activitatii desfasurate (durata procesului de fabricatie, etc.) si alte elemente considerate relevante. Valoarea stocurilor se determina dupa formula:
Unde:3) CA – este cifra de afaceri conform previziunii contului de profit si pierdere;4) Pcs – este perioada (zile) de conversie a stocurilor - definita ca perioada de timp necesara pentru conversia materiilor prime in produse finite si apoi vanzarea acestora catre clienti.
- valoarea creantelor depinde de termenele de plata acordate clientilor, se va urmari corelarea cu termenele de plata la descrierea activitatii comerciale. Valoarea creantelor se determina dupa formula:
Unde:3) CA – este cifra de afaceri conform previziunii contului de profit si pierdere;4) Pcs – este perioada (zile) de conversie a creantelor - definita ca perioada de timp necesara pentru conversia creantelor asupra clientilor in numerar.
- casa si conturi la banci se preia valoarea rezultata in Fluxul de numerar aferent aceleiasi perioade din linia T;datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an – se previzioneaza in functie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile sociale afernete activitatii. Valoarea acestora se determina dupa formula:
Unde:3) Cex – sunt cheltuielile de exploatare conform previziunii contului de profit si pierdere;4) Cam – sunt cheltuielile cu amortizarea conform previziunii contului de profit si pierdere;5) Pep – este perioada (zile) de efectuare a platilor - definita ca perioada de timp intre achizitionarea de materii prime, materiale, etc, si angajarea fortei de munaca si plata efectiva a acestora;.- datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an – se previzioneaza in functie de soldul si graficul de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung primite (daca este cazul), de soldul si graficul de plata a datoriilor reesalonate(daca este cazul);- subventii pentru investitii - se inscriu soldul existent (daca este cazul) si incasarile primite prin programul SAPARD;- capitalurile proprii – se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorarilor de capital social prevazute, rezultatul exercitiului (acesta se repartizeaza ca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve urmand sa faca parte din rezerve in anul urmator iar dividendele se vor plati in cursul anului urmator), rezervele deja constituite si alocarile suplimentare din rezultatul exercitiului financiar precedent;- se va urmari corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de numerar;
BILANT SINTETIC previzionat - RON
Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 51 Active imobilizate - brute 125008 125008 125008 125008 1250082 Valoarea amortizarii cumulate 12501 13610 14830 16172 17649
I Active imobilizate - nete (1-2) 0,00 112508 111398 110178 108836 1073603 Stocuri 139229
4 Creante 330465 Casa si conturi la banci 72996 144766 232361 336388 468914
II Total active circulante (3+4+5) 0,00245270 144766 232361 336388 468914
TOTAL ACTIV (I+II) 0,00 357778 256164 342539 445224 576274
IIIDatorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana
la un an0,00
0 24489 15454 37237 62982
6 Imprumuturi si datorii la institutii de credit 7 Datorii comerciale 8 Alte datorii, inclusiv fiscale si la asigurari sociale 24489 15454 37237 62982
IVDatorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare
de un an0,00
81418 58156 34894 11631 0
9 Imprumuturi si datorii la institutii de credit 81418 58156 34894 11631 010 Datorii comerciale
11 Alte datorii, inclusiv fiscale si la asigurari sociale
V Subventii pentru investitii 116.31212 Capital social 200 11092 12202 13422 1476413 Rezultatul exercitiului financiar 84130 45636 85895 99389 113149
14 - repartizare profit la dividende
15 - repartizare profit la la rezerve 84130 45636 85895 99389 11314916 Rezerve 75717 116790 194095 283545 385379VI Total capitaluri proprii 0,00 160047 173519 292191 396356 513292
TOTAL PASIV 0,00 357778 256164 342539 445224 576274
6.5. Flux de numerarSe vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada
implementarii (anexele B5 si B6, maxim 2 ani) si pentru o perioada de 5 ani (anexa B7) dupa implementarea proiectului.
In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii :
- se va urmari corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrari si iesiri cu celelalte sectiuni;- atentie la randul « Disponibil de numerar curent » acesta nu poate fi negativ !- orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta ;
Flux de numerar - previziuni - RON
Anul implementarii Total
OPERATIUNEA/PERIOADA Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6Anul 1
al implementariiACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE
Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3+A4)
131772 1013 72341 1038 63542 13294 283000
A1. Aport la capitalul social 21460 1013 12534 1038 1038 13294 50375
A2. Vanzari de active, inclusiv TVA
A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.)
110312 6000 116312
A.3.1. Imprumut - cofinantare la proiect
110312 6000
116312
A.3.2. Alte Credite pe termen mediu si lung
A4. Ajutor nerambursabil SAPARD 53808 62504 116312Total iesiri de lichiditati prin investitii: (B1+B2+B3)
128063 72000 76760 276823
B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA
120000 72000 76760
268760
B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA
8063
8063
B3. Cresterea investitiilor in curs
Total iesiri de lichiditati prin finantare (C1+C2)
460 460 485 485 485 485 2858
C1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.1.1.+ C.1.2.) C.1.1. Rate la imprumut - cofinantare la proiect
C.1.2. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung
C2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.2.1.+C.2.2.)
460 460 485 485 485 485 2858
C.2.1. La imprumut - cofinantare la proiect
460 460 485 485 485 4852858
C.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung
Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (A-B-C)
3249 553 -143 553 63057 -63951 3319
ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA ( F1)
Incasari din activitatea financiara pe termen scurt
Credite pe termen scurt
Total Intrari de numerar (E+F+G) Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care:
O.Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii (K+L+M+N)
3743 3908 4473 5077 5724
P.Flux de numerar din activitatea de exploatare (J-O)
112614 98473 113135 128405 144278
III.FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)
Q.Flux de lichiditati net al perioadei (D+P)
72996 71770 87595 104028 132526
R.Disponibil de numerar al perioadei precedente 72996 144766 232361 336388
S.Disponibil de numerar curent (Q+R) 72996 144766 232361 336388 468914
6.6. Indicatori financiari – Anexa B8Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea si viabilitatea investitiei ce urmeaza a fi promovata. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani, dupa finalizarea investitiei, in preturi constante.
Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt urmatoarele:
1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului.
Vi = 244.304 RON 69.453,84 Euro
2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati de produse, volumul productiei, servicii) ţinând cont de preţuri/tarife pe unitatea de măsură diferenţiat pentru fiecare obiect de
activitate. Se inscriu valorile din Anexa B1 « Prognoza Veniturilor » randul « Total venituri din exploatare » aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5)
Ve anul 1 = 123.375 RON 35.074,63 Euro Ve anul 2 = 128.809 RON 36.619,34 Euro
Ve anul 3 = 147.447 RON 41.918,00 Euro Ve anul 4 = 167.374 RON 47.583,13 Euro Ve anul 5 = 188.680 RON 53.640,32 Euro
3. Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activităţii curente.Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare şi se calculează în functie de domeniul de activitate si de consumurile specifice. Se inscriu valorile din Anexa B2 « Prognoza Cheltuielilor» randul « Cheltuieli pentru exploatare - total» aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).
Ce anul 1 = 34.520 RON 9.813,69 Euro Ce anul 2 = 52.521 RON 14.931,32 Euro Ce anul 3 = 59.274 RON 16.851,22 Euro Ce anul 4 = 66.870 RON 19.010,67 Euro Ce anul 5 = 75.410 RON 21.438,46 Euro
4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie să fie minim 10% din Ve.Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve – Ce – trebuie să fie pozitiv pentru fiecare an previzionat.
Re anul 1 = 88.855 RON 25.260,93 Euro Re anul 2 = 76.288 RON 21.688,02 Euro Re anul 3 = 88.172 RON 25.066,78 Euro Re anul 4 = 100.504 RON 28.572,46 Euro Re anul 5 = 113.270 RON 32.201,86 Euro
Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :
rRe anul 1 = 72 %rRe anul 2 = 59,2 %rRe anul 3 = 59,8 %rRe anul 4 = 60 %rRe anul 5 = 60 %
5.Profitul net (Pn) = rezultatul final al exerciţiului financiar (anual) din care s-a scăzut impozitul pe profit, trebuie sa fie pozitiv pentru fiecare an previzionat dupa implementarea proiectului;
Pn anul 1 = 84.130 RON 23.917,60 Euro Pn anul 2 = 72.847 RON 20.709,80 Euro Pn anul 3 = 85.895 RON 24.419,22 Euro Pn anul 4 = 99.389 RON 28.255,57 Euro Pn anul 5 = 113.149 RON 32.167,41 Euro
6. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fie maxim 7 ani ;Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).
Se calculeaza astfel :
Unde :Pn_mediu= profit net mediu pe orizontul de prognoza, calculat ca medie aritmetica ;
Dr = 3 ANI, 0 luni si 5 zile
7. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5% ;Se calculeaza astfel :
Re anul 1 = 34%Re anul 2 = 30%Re anul 3 = 35%Re anul 4 = 41%Re anul 5 = 46%
8. Cheltuieli financiare (Cf)
Sunt cheltuielile cu dobanzile la creditele contractate pentru orizontul de timp prognozat. Se preiau valorile trecute in Anexa B3 ” Proiectia contului de profit si pierdere”, randul 15 “Cheltuieli privind dobanzile”, aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).
Cf anul 1 = 4.725 RON 1.343,33 EuroCf anul 2 = 3.441 RON 978,22 EuroCf anul 3 = 2.278 RON 647,56 EuroCf anul 4 = 1.115 RON 316,89 EuroCf anul 5 = 121 RON 34,44 Euro
9. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) - trebuie să fie supraunitar pe fiecare an al orizontului de timp dupa incheierea investiţieiReprezinta capacitatea societatii pe acoperire a cheltuielior financiare (dobânzi bancare la creditele contractate).Se calculeaza astfel :
Ga anul 1 = 19Ga anul 2 = 22Ga anul 3 = 39Ga anul 4 = 90Ga anul 5 = 935
10. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru fiecare an de prognoză ;RAFN = Total intrări numerar (exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA) / (dobânzi + plăţi leasing + rambursarea datoriilor);Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B7 randul J « Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit si ajustare TVA » din care se scade randul K « Plati/incasari pentru impozite si taxe » iar rezultatul se imparte la randul C « Total iesiri de lichiditati prin finantare ».
RAFN anul 1 = 2,98RAFN anul 2 = 3,91RAFN anul 3 = 4,69RAFN anul 4 = 5,56RAFN anul 5 = 12,93
11. Rata indatorarii (rI) - trebuie să fie maximum 60% ;
Este calculata ca raport intre total datorii si total active.
unde :TDi= total datorii in anul i ; TAi= total active in anul i ;
RI anul 1 = 22,76%RI anul 2 = 32,26%RI anul 3 = 14,70%RI anul 4 = 10,98%RI anul 5 = 10,93%
12. Rata de actualizare – este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.13. Valoarea neta actualizata (VNA) – trebuie sa fie pozitiva;Este calculata astfel:
unde:r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (2%) + marja de risc pe ţară (6%) evaluată de către Agenţie ca valoare medie şi care va fi reevaluată pe măsură ce condiiile pietei monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei aproximări unitare)FNi = flux de lichiditati net din anul i;VI = valoarea investitiei ;
VNA = 1.339.493,100 RON 380.808,273 Euro
14. Disponibilul de numerar curent (randul S, din anexele B5, B6, B7 « Flux de numerar » trebuie sa fie pozitiv in orice luna sau an de previzionare. Se preiau valorile din randul S din Anexa B7 aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).
Anul I 78.614 RON 22.350 EuroAnul II 156.453 RON 44.478 EuroAnul III 250.602 RON 71.244 EuroAnul IV 361.707 RON 102.831 EuroAnul V 501.878 RON 142.680 Euro
A. Anexe
Deviz financiar;Deviz cheltuieli pentru achizitii independente si dotari;Deviz cheltuieli infiintare plantatie duz
B. Anexe economico-financiare
Prognoza veniturilorPrognoza cheltuielilorProiectia contului de profit si pierdereBilant sintetic previzionatFlux de numerar – anul 1 de implementareFlux de numerar – anul 2 de implementareFlux de numerar – previziuni anii 1-5Indicatori financiari
