Memoriu Tehnic

MODERNIZAREA ACTIVITII S.C. TERRACULT S.R.L. PRIN CONSTRUIREA UNOR SPATII DE DEPOZITARE SI PROCESARE CEREALE N SATUL HORIA, COMUNA VLADIMIRESCU, JUDEUL ARAD

Beneficiar: S.C. TERRACULT S.R.L.

Amplasament: Sat Horia, Comuna Vladimirescu, Judeul Arad

Faza de proiectare: P.Th. Data: 08.2010

PROIECTARE CONSTRUCTII CIVIL ENGINEERING DESIGN STATIKPLANUNG

1 | P a g e PROIECT NR. 25/2010 MODERNIZAREA ACTIVITATII S.C. TERRACULT S.R.L PRIN CONSTRUIREA UNOR SPATII DE DEPOZITARE SI PROCESARE CEREALE SATUL HORIA, COMUNA VLADIMIRESCU, JUDETUL ARAD Beneficiarul Investitiei S.C. TERRACULT S.R.L.

Str. Chindiei Nr.16A Cod 040185 Sector 4 Bucuresti Str. Snagov Nr. 2C Bloc 2C Sc. C Ap. 5 Timisoara Str. Carol Davilla Nr. 27 Cod 3331074 Hunedoara Tel: +40-021 335 54 45 Fax: +40-021 335 07 34 Tel +40-0256 218 911 Fax: +40-0256 218 911 Mob: 0728 060 013 0728 013 150 0728 001 361 Email:[email protected] www.prodesigns.ro

Working togheter to promote world-class in structural engineering

FOAIE DE CAPAT

Denumire proiect: Modernizarea activitii S.C.TERRACULT SRL S.R.L. prin construirea unor spaii de depozitare si procesare cereale n satul Horia, comuna Vladimirescu, judeul Arad

Amplasament: Sat Horia, comuna Vladimirescu, judeul Arad

Beneficiar: S.C. TERRACULT S.R.L.

Proiectant general: S.C. Arhigest S.R.L. 300231 Timioara, Str. 1 Decembrie nr. 10, ap. 5 337465 Hunedoara, Teliuc, Str. Lacului nr. 6

Proiect nr: 143/2008 Faza: Pth Data: 06.2010 Administrator: arh. Mihail SILVESTRU

Proiectant specialitate: S.C. Prodesign Engineering S.R.L. Proiectare rezistenta 040185 Bucureti, Str. Chindiei nr. 16A

300481 Timioara, Str. Snagov nr. 2C, ap. 5 331074 Hunedoara, Str. Carol Davilla nr. 27

Proiect nr: 24/2010 Faza: Pth Data: 06.2010 Administrator: Ing. Radu HEPUT





LISTA I SEMNTURILE PROIECTANILOR

Proiectant Specialitate Rezistenta: S.C. Prodesign Engineering S.R.L. 040185 Bucureti, Str. Chindiei nr. 16A

300481 Timioara, Str. Snagov nr. 2C, ap. 5 331074 Hunedoara, Str. Carol Davilla nr. 27

Proiectat Ing.Radu HEPUT .....................................

Ing.Andreea ZDRINCA .....................................

Ing.Elena RADU .....................................

Desenat

Ing.Adina LUPU .....................................

Ing.Andreea ZDRINCA .....................................

Ing.Elena RADU .....................................

Ing.Cristina MIHALACHE .....................................





BORDEROU

a. Piese scrise:

01. Pagina de titlu 02. Foaie de capt 03. Referat verificator MLPTL Cerinta A1, A2 04. Copie Atestat Verificator 05. Copie Legitimatie Verificator 06. Lista de semnturi 07. Borderou piese scrise i piese desenate 08. Memoriu tehnic - rezisten 09. Caiet de Sarcini Constructii de Beton Armat 10. Caiet de Sarcini Constructii Metalice 11. Deviz pe obiecte Formulare F2, F3, C6, C7, C8, C9

Anexe: Tema de Proiectare Planse Incarcari Tehnologie

b. piese desenate:

Obiectiv 1 Instalatie Completa de insilozare, uscare si curatare :

Fundatii Plantforma Silozuri Pth-01-Rf - Plan sapatura silozuri Pth-02-Rf - Plan fundatii silozuri Pth-03-Rf

- Plan fundatii si detalii fundatii siloz Pth-04-Rf

-

Plan general canale,Plan canale siloz, Sectiuni

Pth-05-Rf -

Plan cofraj radier, Plan dispunere mustati radier siloz

Pth-06-Rf -

Plan pozitionare siloz, Detaliu prindere siloz pe fundatie

Pth-07-Rf - Plan armare radier siloz

Pth-08-Rf - Plan canale siloz, Sectiuni Pth-09-Rf - Plan armare fundatii elevator Fundatii Cladire Uscare si Curatare Cereale Pth-10-Rf

- Plan fundatii Pth-11-Rf

- Detaliu fundatie F1 Pth-12-Rf - Detaliu fundatie F2 Pth-13-Rf

- Detaliu fundatie F3 Pth-14-Rf

- Sectiuni ax A-A, B-B, AX Y-Y Pth-15-Rf

- Sectiuni ax C-C, F-F, E-E, D-D, G-





G, H-H Pth-16-Rf

- Sectiuni ax L-L, M-M, I-I Pth-17-Rf

- Plan armare fundatie F1 Pth-18-Rf

- Plan armare fundatie F2 Fundatii Siloz Plaman Pth-19-Rf

-

Plan cofraj armare fundatii si radier siloz plaman

Fundatii Bazin Receptie Cereale - Tren Pth-20-Rf

- Plan cofraj radier Pth-21-Rf

- Plan armare radier Pth-22-Rf

- Plan cofraj cuva receptive cereale Pth-23-Rf

- Detalii cofraj cuva receptive cereale Pth-24-Rf

- Detalii cofraj cuva receptive cereale Pth-25-Rf

-

Dispunere si detalii grinzi sustinere cale ferata

Pth-26-Rf - Plan pozitionare grinzi metalice

Pth-27-Rf - Detalii asamblare grinzi metalice

Pth-28-Rf - Cuva ax 10-11/B-E

Pth-29-Rf -

Plan armare pereti Canal tehnologic ax B-G/2-2

Pth-30-Rf -

Plan armare pereti canal tehnologic ax B-G/2-3 Sectiune

Pth-30-Rf -

Plan armare fundatie canal tehnologic ax B-G/2-3

Pth-31-Rf -

Plan armare placa cota +0.00 intre ax 3 si ax 10

Pth-32-Rf -

Detalii si sectiuni armare cuva ax 3 si ax 10

Pth-33-Rf

Detalii si sectiuni armare cuva ax 3 si ax 10

Structura Cladire Uscare si Curatare Cereale Pth-01-RB

-

Plan pozitionare elemente vertical si canale tehnologice

Pth-02-RB - Plan armare stalpi C1, C2

Pth-03-RB -

Plan armare pereti W1,W2,W7,W8,W10,W11,W16,W18

Pth-04-RB -

Plan armare pereti W6,W9,W12,W13,W14,W15,W17

Pth-05-RB - Plan armare pereti W3,W4,W5

Pth-07-RB - Plan armare cuva 1

Pth-08-RB - Plan cofraj si armare cuva 2

Pth-09-RB - Plan Armare planseu cota +0.10

Pth-10-RB - Plan cofraj planseu cota +3.50

Pth-11-RB - Plan armare inferioara planseu cota





+3.50 Pth-12-RB

-

Plan armare superioara planseu cota +3..50

Pth-13-RB - Plan cofraj si armare stalpi

Pth-14-RB - Plan cofraj si armare grinzi

Pth-15-RB - Plan cofraj placa cota +6.50

Pth-16-RB - Plan armare placa cota +6.50m

Pth-17-RB -

Plan cofraj si armare planseu cota +3.00

Pth-18-RB - Plan armare stalpi

Structura Copertina Bazin Receptie Cereale - Auto Pth-M1-RM

- Ansamblu spatial Pth-M2-RM

- Plan piese inglobate Pth-M3-RM

- Plan acoperis Pth-M4-RM

- Cadru ax 18-18 Pth-M5-RM

- Cadru ax X-X Pth-M6-RM

- Cadru ax Y-Y Pth-M7-RM

- Plan dispunere pane acoperis Pth-M8-RM

- Plan dispunere rigle perete Pth-SE1-RM

- A[PL1] Pth-SE2-RM

- A[ST1] Pth-SE3-RM

- A[ST2] Pth-SE4-RM

- A[ST3] Pth-SE5-RM

- A[ST4] Pth-SE6-RM

- A[ST5] Pth-SE7-RM

- A[ST6] Pth-SE8-RM

- A[ST7] Pth-SE9-RM

- A[ST8] Pth-SE10-RM

- A[ST9] Pth-SE11-RM

- A[RC1] Pth-SE12-RM










- A[RL1] Pth-SE22-RM




- A[CVA1]





Pth-SE26-RM - A[CVA2]

Pth-SE27-RM - A[CVP1]








Pth-SE35-RM - A[GS1]






Obiectiv 2 Cantare :

Pth-01-Rf - Plan dispunere generala cantar Pth-02-Rf

- Plan cofraj rampe acces Pth-03-Rf

- Detalii armare rampe acces Pth-04-Rf

- Detalii armare cuzineti

Obiectiv 4 Laborator si Spatii tehnice :

Fundatii Cladire Laborator si Spatii Tehnice Pth-01-Rf - Plan fundatii

Structura Cladire Laborator si Spatii Tehnice Pth-M1-RM

- Ansamblu spatial Pth-M2-RM

- Plan piese inglobate Pth-M3-RM

- Plan planseu Pth-M4-RM

- Plan acoperis Pth-M5-RM

- Cadru ax 1-1 Pth-M6-RM

- Cadru ax 3-3/4-4/5-5/6-6 Pth-M7-RM

- Cadru ax B-B Pth-M8-RM - Cadru ax C-C Pth-M9-RM

- Plan montaj scara Pth-M10-RM

- Plan dispunere pane acoperis Pth-SE1-RM

- A[PI1] Pth-SE2-RM

- A[ST1] Pth-SE3-RM

- A[ST2] Pth-SE4-RM

- A[ST5] Pth-SE5-RM

- A[ST6] Pth-SE6-RM

- A[ST7]





Pth-SE7-RM - A[ST8]

Pth-SE8-RM - A[ST9]

Pth-SE9-RM - A[GR1]

Pth-SE10-RM - A[GR2]

Pth-SE11-RM A[GR3]

Pth-SE12-RM A[GR4]

Pth-SE13-RM A[GR5]

Pth-SE14-RM A[GR6]

Pth-SE15-RM A[GP1]

Pth-SE16-RM A[GP2]

Pth-SE17-RM A[GP3]

Pth-SE18-RM A[GP4]

Pth-SE19-RM A[GP5]

Pth-SE20-RM A[GP6]

Pth-SE21-RM A[GP7]

Pth-SE22-RM A[GP8]

Pth-SE23-RM A[GL1]

Pth-SE24-RM A[GL2]

Pth-SE25-RM A[GL3]

Pth-SE26-RM A[GS1]

Pth-SE27-RM A[GS2]

Pth-SE28-RM A[GS3]

Pth-SE29-RM A[GS4]

Pth-SE30-RM A[RL1]

Pth-SE31-RM A[RL2]

Pth-SE32-RM A[RL3]

Pth-SE33-RM A[CVA1]

Pth-SE34-RM A[CVP1]

Pth-SE35-RM A[CVP2]

Pth-SE36-RM A[GV1]

Pth-SE37-RM A[GV2]

Pth-SE38-RM A[TR1]





MMOODDEERRNNIIZZAARREEAA AACCTTIIVVIITTAATTIIII SS..CC.. TTEERRRRAACCUULLTT SS..RR..LL.. PPRRIINN CCOONNSSTTRRUUIIRREEAA UUNNOORR SSPPAATTIIII DDEE DDEEPPOOZZIITTAARREE SSII PPRROOCCEESSAARREE CCEERREEAALLEE

IINN SSAATTUULL HHOORRIIAA,, CCOOMMUUNNAA VVLLAADDIIMMIIRREESSCCUU,, JJUUDDEETTUULL AARRAADD

1. Date generale asupra obiectivului proiectat

Prezentul memoriu tehnic face parte din documentatia tehnica faza Pth pentru obiectivul Modernizarea activitii S.C.TERACULT S.R.L. prin construirea unor spaii de depozitare si procesare cereale, situat satul Horia, comuna Vladimirescu, judetul Arad, al carui beneficiar este S.C. TERRACULT S.R.L.

Complexul de cladiri ce urmeaza a se construi se compune 2 obiective: INSTALATIE COMPLETA DE INSILOZARE, USACARE SI CURATARE; CANTAR AUTO, CASA POARTA LABORATOR SI SPATII TEHNICE .

Sistemul infrastructural si structural ales corespunde cerintelor de rezistenta, stabilitate si siguranta in exploatare prevazute in reglementarile tehnice de referinta. Pentru alegerea sistemului infrastructural si suprastructural au fost considerate urmatoarele aspecte: tema de proiectare intocmita de catrere S.C.ARHIGEST S.R.L., recomandarile studiului geotehnic, prevederile si restrictile normelor si reglementarilor tehnice in vigoare, consideratile economice stabilite de comun acord cu beneficiarul, optimizarea duratei si tehnologiei de executie, utilizarea de materiale de constructii omologate care sa conduca la performantele structurale impuse de normele tehnice.

Pentru realizarea infrastructurii se propune: - fundatii izolate sub stalpii structuri metalice de pe amplasament - fundatii continue sub diafragmele de beton armat - fundatii continue si placa de beton armat petru platformele de silozuri Dimensiunile fundatiilor variaza in functie de elementele structurale verticale ce se

incastreaza in acestea, precum si de nivelul de solicitare. Dezvoltarea in plan orizontal rezulta din conditia de presiune maxima admisa pe teren.

Pentru realizarea suprastructurii se propune: - sistem structural in cadre de metal pe doua directii pentru cladirea ce deserveste

casa poarta, laboratorul, spatiile tehnice, precum si zona de receptie cereale. - structura relizata din pereti structurali de beton armat si planseu tip dala de beton,

pentru spatiul tehnic al curatatorului de cereale Proiectarea structurii de rezistenta a avut ca punct de pornire temele de proiectare

date de catre beneficiar, arhitect si colectivul de proiectanti de instalatii.

2. Perscriptii tehnice, normative si legislatie Normativele si reglemetarile tehnice care au stat la baza realizarii proiectului sunt cele aflate in vigoare in Romania. In cazul in care anumite situatii nu sunt acoperite de catre normativele romanesti, proiectantul de comun acord cu verificatorul de proiect decide





adoptarea in calculele de specialitate a unor norme si reglementari tehnice valabile in Uniunea Europeana .

3. Dimensiuni in plan si elevatie a obiectivului.

In tabelul de mai jos sunt prezentate caracteristicile constructiei:

Caracteristici geometrice INSTALATIE INSILOZARE, USCARE SI CURATARE

L (m)

B (m)

Hp (m)

He (m)

Deschidere (m)

Travee (m)

84.8 42.4 - - - -

Caracteristici geometrice cladire CASA POARTA, LABORATOR SI SPATII TEHNICE

L (m)

B (m)

Hp (m)

Hs (m)

Deschidere (m)

Travee (m)

34.8 27.7 (20+7.7) 6.68/13.15/16.25 5.57 20 6 x 5.8

4. Inacadrarea constructiei in clase si categorii

In conformitate cu STAS 10100/0-94 Principii generale de verificare a sigurantei constructilor, normativul P100 1/2006 Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri, structura de rezistenta a constructiei se incadreaza in Clasa IV de importanta, Categoriile constructive C si D, precum si in Grupa constructiva B.4. Categoria de importanta a lucrarilor de executie in baza Legii nr. 10/1995, privind calitatea in constructii si conform H.G.R. 766/97, este B cu modelul de asigurare 2. In vederea asigurarii calitatii in constructii, criterile de verificare a exigentelor esentiale cuprinse in proiect sunt A1 si A2 conform prevederilor H.G.R. 925/95 si a Legii nr. 10/1995.

5. Incarcari de calcul si combinatii de incarcari

A. CALCUL INCARCARI

5.1. Incarcarea Permaneta conform STAS 10101/1-78

5.1.1. GREUTATE PROPRIE STRUCTURA DE REZISTENTA

Definita implicit in programul de calcul ETABS

5.1.2. PLANSEU COTA 6.68





- tabla cutata

Conform STAS 10101/1-78 8Kg/m2 0,08KN/m2

- pardoseala usoara 0.75KN/m2

5.1.3. PLANSEU COTA 13.15/16.25

- Conform incarcari tehnologice

5.1.4. GREUTATE ACOPERIS

Acoperis termoizolant 160mm triplustrat: 45Kg/m2 0,45KN/m2

5.2. Incarcare utila conform tema de proiectare si STAS 10101/1-78

5.2.1. SPATII LABORATOR, BIROURI, CASA POARTA 300,00Kg/m2 3,00KN/m2

5.3. Incarcare tehnologica conform planuri tehnologice (ANEXA 1)

5.4. Incarcarea din zapada conform normativ CR1/2005

Intervalul mediu de recurenta care a fost luat in calcul pentru detereminarea incarcarii din zapada este IMR 50ani. Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada s-a determinat in conformitate cu valoarea de referinta caracteristica amplasamentului

Sok=1.5 kN/m2

5.5. Incarcarea din vant conform normativ NP 082/05 Presiunea vntului la nlimea z deasupra terenului:

w(z) = qref x ce(z) x cp ((1) NP 082 05)

in care: qref presiunea de referin a vntului; qref= 0,55 kPa amplasament Sannicolau Mare ce(z) factorul de expunere la nlimea z deasupra terenului;

ce(z) = cg(z) x cr(z) (pct.11.1)





cg(z) factorul de rafala cr(z) factorul de rugozitate cg(z)=1+g[2I(z)]

in care:

g=3,5 factorul de vrf

2I(z) =2 x 0,32 = 0,64 dublul coeficientului de variaie a fluctuaiilor vitezei amplasament Sannicolau Mare

cg(z)=1+3,5 x 0,64 = 3.24 2

00

2rr )

z

z)(lnz(k)z(c = kr(z0) = 0,24 factor funcie de tipul de teren

zona urbana dens construita z =14.2m inaltimea construciei deasupra terenului z0 = 1,0m lungimea de rugozitate in funcie de teren

zona urbana dens construita 2 214.2( ) 0, 24 (ln ) 0, 40

1,0rc z = =

ce(z) = 3.24x0,40 = 1,29

cp coeficientul aerodinamic de presiune

cp=0,8 (presiune) cp=-0,3 (suctiune)

5.6. Actiunea seismica conform normativ P 100-1/2006

5.6.1. Metoda de calcul

Actiunea seismica a fost luata in considerare in calculul structural utilizand metoda de calcul modal cu spectre de raspuns. Evaluarea miscarii seismice se face prin spectre de raspuns elastic corespunzatoare miscarilor de translatie unidirectionale ale terenului, descrise prin accelerograme. Componenta orizontala a actiunii seismice de calcul este descrisa prin doua componente orizontale evaluate pe baza spectrului de proiectare. Spectru de proiectare a fost obtinut din spectrul de raspuns elastic prin inmultirea acestuia cu raportul ag/q.

Valorile spectrului de proiectare sunt detaliate in cadrul subpunctului 5.5.3.

5.6.2. Caracteristicile de proiectare ale amplasamentului. Factor de comportare





Amplasament sat Horia, Comuna Vladimirescu Clasa de importanta IV : I =1.0 Acceleratia de proiectare a terenului: ag = 0.16 g Perioada de colt: Tc = 0.7 s

B. COMBINATII DE INCARCARI (Conform normativ CR 0 - 2005) Nume Tip incarcare Inacrcare Factor Tipul incarcarii

Statica permanenta 1.35 G.F. Statica utila 1.5 G.F. COMB1 Statica zapada 1.05 G.F. Statica permanenta 1.35 G.F. Statica utila 1.05 G.F. COMB2 Statica zapada 1.5 G.F. Statica permanenta 1 G.S Statica utila 0.4 G.S Statica zapada 0.4 G.S

COMB3

Spectru de raspuns Sx 1 G.S Statica permanenta 1 G.S Statica utila 0.4 G.S Statica zapada 0.4 G.S COMB4

Spectru de raspuns Sxy 1 G.S Statica permanenta 1 G.S Statica utila 0.4 G.S Statica zapada 0.4 G.S

COMB5

Spectru de raspuns Sy 1 G.S Statica permanenta 1.35 G.S Statica utila 1.5 G.F. COMB6 Statica vt1 1.05 G.F. Statica permanenta 1.35 G.F. Statica utila 1.05 G.F. COMB7 Statica vt1 1.5 G.F. Statica permanenta 1.35 G.F. Statica utila 1.5 G.F. COMB8 Statica vt2 1.05 G.F. Statica permanenta 1.35 G.F. Statica utila 1.05 G.F. COMB9 Statica vt2 1.5 G.F. Statica permanenta 1.35 G.F. Statica utila 1.5 G.F. COMB10 Statica vt1 1.05 G.F. Statica permanenta 1 G.S. pt stalpi Statica utila 0.4 G.S. pt stalpi Statica zapada 0.4 G.S. pt stalpi

COMB11S

Spectru de raspuns Sy 3 G.S. pt stalpi COMB12S Statica permanenta 1 G.S. pt stalpi





Statica utila 0.4 G.S. pt stalpi Statica zapada 0.4 G.S. pt stalpi

Spectru de raspuns Sx 3 G.S. pt stalpi Statica permanenta 1 G.S. pt stalpi Statica utila 0.4 G.S. pt stalpi Statica zapada 0.4 G.S. pt stalpi

COMB13S

Spectru de raspuns Sxy 2.13 G.S. pt stalpi Statica permanenta 1 G.S. pt fundatii Statica utila 0.4 G.S. pt fundatii Statica zapada 0.4 G.S. pt fundatii COMB11F

Spectru de raspuns Sy 1.62 G.S. pt fundatii Statica permanenta 1 G.S. pt fundatii Statica utila 0.4 G.S. pt fundatii Statica zapada 0.4 G.S. pt fundatii

COMB12F

Spectru de raspuns Sx 1.62 G.S. pt fundatii Statica permanenta 1 G.S. pt fundatii Statica utila 0.4 G.S. pt fundatii Statica zapada 0.4 G.S. pt fundatii COMB13F

Spectru de raspuns Sxy 1.15 G.S. pt fundatii

6. Analiza statica si dinamica

Analiza statica si dimanica a structurii de rezistenta s-a realizat printr-un calcul spatial cu metoda elementului finit, utilizand programul de calcul structural ETABS 9.07. Elementele structurii de rezistenta au fost modelate utilizand elemente finite de tip beam. Analiza statica si dinamica a structurii de rezistenta s-a efectuat printr-un model de calcul spatial.

7. Sistemul infrastructural

7.1. Terenul de fundare

7.1.1. Date generale

Amplasamentul obiectivului se afla in loc.Horia, comuna Vladimirescu,CF nr.5507,Jud. Arad,identificat prin planul de situatie anexat,unde se prezinta pozitionarea sondajelor de adancime si a sondajelor de penetrare. Loc.Horia este situata in extremitatea vestica a Romaniei,in Campia inalta a Aradului

Platforma mentionata face parte din punctul de vedere geomorfologic din Campia Aradului. Campia Aradului este situata intre Muntii Zarandului si albiile Ierului si Muresului Mort, in continuarea Campiei Crisurilor la sud de linia localitatiilor Pancota,Caporal Alexa,Olari,Simand si Sanmartin pana in valea Muresului intre Paulis si Pecica.spre rama muntoasa are altitudini de apropae 120m,iar in vest putin peste 100m.La poalele Muntiilor Zarandului se distinge o fasie de campie piemontana care nu ajunge pana la Mures si care trece treptat intr-o fasie ceva mai joasa (putin peste 100m) cu caractere de campie.Astfel zona mentionata se incadreaza in complexul aluvionar a carui geomorfologie se datoreaza





influentei apelor curgatoare care au dus la transportarea si depunderea de particole fine (din diverse roci) provenite prin dezagregarea rociilor de baza.Campia Aradului este formata din pietrisuri,nisipuri,prafuri si argile.

7.1.2. Nivelul hidrostatic

La data executarii sondajelor de adancime, s-a constatat ca nivelul apei subterane nu apare pana la cota -7.00m fata de cota terenului natural.In aceasta zona apa freatica este la diferite adancimi in funcitie de forma de relief in cadrul careia se gaseste astfel in zona de deal o gasim la adancimi mari de 20m.

Nivelul maxim absolut al apelor subterane poate fi stabilit numai in urma executarii unor studii hidrogeologice complexe realizate pe baza unor observatii asupra fluctuatiilor nivelului apelor subterane de-a lungul unei perioade indelungate de timp (in functie de anotimpuri, cantitatea de precipitatii)

7.1.3. Conditii de fundare

Fundarea pe teren natural (in zona CLADIRII CASA POARTA SI LABORATOR) se poate face la cota minima Dmin=-1.20m dar si la adancimea mai amre functie de structura.Pe baza caracteristicilor fizico-mecanice medii ale stratului de praf si folosindu-se relatiile din STAS 3300/2-85 s-a realizat un calcul al presiunilor pentru o fundatie izolata cu dimensiunile in plan BxL=(1.50x1.50)m si adancimea de fundare Df=-1.20m rezultand urmatoarele valori: presiunea conventionala de baza pconv=230 Kpa;presiunea de calcul Pconv.calc=189.75 Kpa ;presiunea critica Pcr.=363.8 Kpa,presiunea plastica Ppl=204.8 Kpa

De aceea fundarea pe teren natural (CELULE SILOZURI) se poate face la cota minima Dmin=-2.00 m,dar si al adncimea mai mare functie de structura.Pe baza caracteristicilor fizico-mecanice ale startului de nisip si mijlociu si folosindu-se relatiile din STAS 3300/2-85 s-a realizat un calcul al presiunilor pentru o fundatie cu latimea la talpa B=1.00m si adancimea de fundare Df=2.00m rezultand urmatoarele valori:presiunea onventionala de baza Pconv=225 Kpa; presiunea conventionala de calcul pconv.calc=225 Kpa;presiunea critica Pcr. 254.7 Kpa,presiunea plastica Ppl=230 Kpa.

7.2. Solutia de fundare

Pentru realizarea infrastructurii se propune: - fundatii izolate sub stalpii structuri metalice de pe amplasament - fundatii continue sub diafragmele de beton armat - fundatii continue si placa de beton armat petru platformele de silozuri

7.3. Prescripii de execuie a sistemului infrastructural





La executarea lucrrilor se va respecta prevederile proiectului precum i toate normele i normativele n vigoare, n special:

- la betonri o NE 012-99 - betoane o C 170 -87 protecii anticorozive o P 10-86 fundaii o STAS 438/1-89 i 438/2-80 o ST 009/1996

- la zidrii o CR6 2006 zidrii o STAS 10109/1-82 o P 104-83 perei BCA

Deasemenea se vor respecta prevederile Caietului de Sarcini, anexat la fata PT+DDE, pentru fiecare gen de lucrare ct i Legea 10/1995 privind calitatea n construcii.

8. Sistemul suprastructural

8.1. Generalitati

Pentru realizarea suprastructurii se propune: - sistem structural in cadre de metal pe doua directii pentru cladirea ce deserveste

casa poarta, laboratorul, spatiile tehnice, precum si zona de receptie cereale. - structura relizata din pereti structurali de beton armat si planseu tip dala de beton,

pentru spatiul tehnic al curatatorului de cereale

Structura metalica este realizata in solutie cadre rigire pe directie transversala, respectiv cadre longitudinale contravantuite. Structura a fost considerata in conformitate cu normativul P100-1/2006 ca fiind de ductilitate medie. Pentru realizarea structurii de rezistenta s-au luat in calcul otel S355. Comportamentul structural urmarit are ca scop realizarea unei comportari in domeniul elastic, iar in cazul unui eveniment seismic de intensitate maxima normata sa aiba o capacitate structurala suficenta de a forma un mecanism de plastificare care sa nu puna in pericol stabilitatea globala a structurii de rezistenta. Cu toate acestea proiectantul a urmarit limitarea comportarii disipative a structurii pentru a nu conduce la o structura de ductilitate mare, dar nici de a majora nejustificat sectiunile elementelor structurale.

Structura de rezistenta a cladirii Casa Poarta, Laborator si Spatii tehnice este realizata din cadre metalice pe directie transversala, grinzi longitudinale metalice si plansee realizate din pardoseala usoara.





Cladire Casa Poarta, Laborator, Spatii tehnice, Zona Receptie Cereale

Structura de rezistenta a fost calculata si dimensionata la incarcarile si combinatile de incarcari, prin metoda elementului finit, prezentate in capitolele anterioare.

Calculul si dimensionarea structurii de rezistenta au avut ca obiective: - asigurarea unei comportari adecvate in regim de solicitare statica si dimamica - asigurarea capacitatii portante adecvate la Starea Limita Ultima - asigurarea de stabilitatii generale si locale ale structurii de rezistenta - asigurarea sigurantei in exploatare - limitarea degradarilor si a deplasarilor laterale - asigurarea unei bune comportari in timp, cerinta realizata prin folosirea de materiale si

tehnologii de constructie adecvate - realizarea unei constructii care sa indeplineasca parametrii tehnico-economici solicitati

de beneficiar

Structura de beton armat care deserveste spatiile destinate curatatorului de cereate, va fi realizata in varianta structura de beton cu pereti portanti si planseu de beton tip dala.





Structura a fost dimensionata astfel incat sa corespunda starii limite ultime de rezistenta pentru incarcarile climaterice, seismice, respectiv tehnologice considerate in calculul static. Deasemenea au fost luate in considerare detalile constructive impuse de planul tehnologic cuprins in tema de proiectare.

8.2. Conformarea structurii de rezistenta

Pentru o comportare adecvata structurile metalice au fost prevazute cu elemente de rezistenta atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala.

Pentru o compotare adecvata a structurii acoperisului se vor prevede contravantuiri orizontale, transversale si longitudinale, astfel incat structura de rezistenta a acoperisului sa realizeze o comportare unitara cu structura de metal.

Deasemea cadrele longitudinale au fost luat in calcul ca fiind de tip dual, acestea fiind contravantuite in plan vertical.

8.3. Analiza modala

Structura de rezistenta indeplineste cerintele fundamentale de comportare dinamica, avand asigurate in primele 3 moduri proprii de vibratii, tanslatii dupa directile principale si torsiune.

Conform P100-1/2006, paragraful 4.5.3.3.1, aliniatele (7) i (8), pentru evaluarea rspunsului seismic total sunt suficiente primele moduri proprii de vibraie la care masele modale efective reprezint cel puin 5% din masa total ( 0,05) i suma lor reprezint cel puin 90% din masa total a structurii ( k 0,9 ).

Sistemul de axe de referina utilizat este urmtorul: - Axa (x-x) orientata dup axa [1-1] a tramei modulare - Axa (y-y) orientata dup axa [A - A] a tramei modulare Analiza modal pe un model spaial va urmri determinarea urmtoarelor elemente:

- poziia centrului maselor i a centrului de rigiditate de la fiecare nivel; - vectorii i valorile proprii; - caracterul oscilaiilor corespunztor fiecrui mod propriu de vibraie; - conformarea de ansamblu, pentru eliminarea oscilaiilor de torsiune din primele dou

moduri proprii de vibraie; - coeficienii de echivalen modal (factorii de participare a maselor modale efective); - determinarea direciilor principale de oscilaie; - calculul forelor seismice modale; - compunerea rspunsurilor modale obinute prin considerarea aciunii seismice independent, dup fiecare direcie principal de oscilaie; - compunerea rspunsurilor asociate celor dou direcii principale de oscilaie; - evidenierea efectului torsiunii generale provenite din distribuia neuniform a maselor de nivel i din variaia spaial a micrii seismice a terenului.

In tabelele de mai jos sunt prezetate procentele de participare modale pentru modurile proprii considerate, primul mod propriu de vibratie, forma deformata pentru fiecare structura metalica cat si perioadele proprii de vibratie in modurile 1,2 si 3.





Suma participarii modale in modurile proprii de vibratie considerate

Participare modala pe directia transversala

[%]

Participare modala pe directia longitudinala

[%]

Numar moduri proprii

considerate 94.38 91.69 12

T1 = 0.83sec T2 = 0.78sec

T3

= 0.58sec

8.4. Verificarea sigurantei

Se are n vedere verificarea la doua stari limita, respectiv starea limita de serviciu (SLS) si starea limits ultima (ULS) (conform capitol 4.6 din normativ P100-1/2006).





Verificarea la starea ultima de serviciu (SLS)

Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in urma unor cutremure, ce pot aparea de mai multe ori in viata constructiei, prin controlul degradarilor elementelor nestructurale si al componentelor instalatiilor aferente constructiei. Cutremurul asociat acestei stari limita este un cutremur moderat ca intensitate, avand o probabilitate de aparitie mai mare decat cel asociat starii limita ultime (perioada medie de revenire 30 ani).

Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei (relatia E.1 anexa E, Codul P100-1/2006):

drSLS = qdr





prbuirii totale a elementelor nestructurale. Se urmrete deopotriv realizarea unei margini de sigurana suficiente fata de stadiul cedrii elementelor structurale. Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

ULSa,rr

ULSr ddqcd =

ULSrd deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismica asociata ULS

q factorul de comportare specific tipului de structur (vezi capitolele 5..9) dr definit in cadrul paragrafului F.1. In lipsa datelor care s permit o evaluare mai

precis, rigiditatea la ncovoiere a elementelor structurale, utilizat pentru calculul valorii dr, se consider egal cu jumtate din valoarea corespunztoare seciunilor nefisurate.

c coeficient de amplificare al deplasrilor, care ine seama c pentru T





8.5.1.2. Elemente structurale din otel

Dimensionarea elementelor structurii principale de rezisten Cadrele transversale ale structurii de rezisten au fost considerate n calcul ncastrate

la baz.

Riglele cadrelor transversale se realizeaz din seciuni alctuite din table sudate, ele fiind prinse ncastrat la faa stlpilor, cu plac de capt i uruburi de nalt rezisten M20 gr.10.9. Stlpii sunt realizai din profile laminate. Cadrele transversale curente au fost considerate n analiz cu noduri deplasabile, rezemate ncastrat la baz, avnd riglele prinse ncastrat de stlpi.

Calculul static i dimensionarea din condiia de rezisten i stabilitate a cadrelor transversale curente s-a realizat printr-un calcul spaial.

Dimensionarea stlpilor i riglelor din condiia de rezisten i stabilitate s-a efectuat pe baza solicitrilor maxime rezultate din combinaiile gruprii fundamentale i speciale.

Cadru Transversal





1.1. Dimensionarea elementelor

Dimensionarea stlpilor cadrelor transversale

STALP HEA 450

Eforturi maxime: se obin din combinaia permanent + tehnologic +

zapada+utila valori:

Nmax = 235 kN Mx,max = 700 kNm

Verificarea de rezisten: x

x

MN RA W

= +

2 22648 / 3150 /daN cm R daN cm = < =

Verificarea de stabilitate:

1

x x

g xEx

c MN RA

W

= +

2 23076 / 3150 /daN cm R daN cm = < = Zvelteea maxim este: max 82 120adm = < =





STALP HEA 500

Eforturi maxime: se obin din combinaia permanent + tehnologic +

util+zapada valori:

Nmax = 261 kN Mx,max = 820 kNm

Verificarea de rezisten: x

x

MN RA W

= +

2 22530 / 3150 /daN cm R daN cm = < =


1

x x

g xEx

c MN RA

W

= +

2 22970 / 3150 /daN cm R daN cm = < = Zvelteea maxim este: max 90 120adm = < =





Dimensionarea riglei transversale

Seciunea riglei principale transversale este realizat seciune alctuit din table sudate, calitatea OL52. Eforturi maxime:

se obin din combinaia permanent + tehnologic + util + zapada valori:

Nmax = 232 kN Mx,max = 820 kNm Tmax = 106 kN

Verificarea de rezisten:

RWM

WM

AN

y

y

x

x ++=

2 22900 / 3150 /daN cm R daN cm = < =

fii

Rth

T = 2 2368 / 1900 /fdaN cm R daN cm = =


370 0.15N RA

= =

x x

g x

c MN RA W

= +

2 23105 / 3150 /daN cm R daN cm = =

Verificarea rigiditii: Deplasrile maxime se obin din combinaia permanent + tehnologic+util:

max

:69 80250adm

Lf mm f mm= = =





Dimensionarea mbinrilor rigl-stlp Stlpii se realizeaz din profile laminate , riglele de transversale fiind prinse ncastrat la fata stlpilor, cu plac de capt i cu uruburi de nalt rezisten M20 gr.10.9, cu pretensionarea uruburilor la 50% din efortul nominal de pretensionare (conf. C133-82). n imaginile de mai jos se prezint cteva detalii de mbinare pentru structura proiectat.

mbinri rigide rigl trasversal-stlp nbinare continuitate stalp + imbinare contravantuiri verticale

mbinri contravntuiri acoperis





Dimensionarea prinderilor la baz ale stlpilor Determinarea reaciunilor la baza stlpilor necesare la dimensionarea buloanelor de

ancoraj i a bazelor de stlp s-a fcut n conformitate cu combinaiile de ncrcri prezentate mai sus, pe baza analizei spaiale n regim static.

Prinderea la baz a stlpilor

Au rezultat n urma calculului piese nglobate realizate din: 6 buloane de ancoraj M48, gr.6.6 4 buloane de ancoraj M42, gr.6.6 4 buloane de ancoraj M36, gr.5.6

Dimensionarea contravntuirilor Pentru asigurarea conlucrrii spaiale a structurii, s-au dispus contravntuiri verticale n

n planul longitudinal. - contravntuiri : D30 OL 52.3k.

Dimensionarea elementelor structurale din otel s-a realizat in conformitate cu prevederile STAS 10108/0-78 si P100/2006, pentru elemente de oel si mbinri.

La dimensionarea structurii s-a avut in vedere respectarea condiiei de rezistenta si a condiiei de stabilitate corespunztoare strii limita ultime, respectiv a deplasrilor admise corespunztoare strii limita a exploatrii normale.

Structura principala de rezistenta se executa din elemente realizate din table sudate. Materialele utilizate sunt:

- otel S355 pentru grinzlile principale si stalpi;





- otel S275 pentru grinzile secundare - uruburi de nalta rezistenta pretensionate M16 M20 gr. 8.8 si gr 10.9 - OL 52 - elemente de ancoraj a structurii metalice de structura de beton armat .

9. Siguranta incintei de lucru si a cladirilor invecinate

Lucrarile de sapatura se vor executa in taluz inclinat 1:1.25. Distantele fata de limitele de propietate permit realizarea sapaturii

10. Conditii de calitate la executia infrastructurii si structurii de rezistenta

10.1. Conditii de executie a lucrarilor de sapatura si fundatii

Tinand cont de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare la executia lucrarilor de sapatura se vor respecta urmatoarele:

- nainte de nceperea spturilor la fundaii, este absolut necesar ca suprafaa terenului s fie curat i nivelat cu pante de scurgere spre exterior spre a nu permite stagnarea apelor din precipitaii i scurgerea lor n spturile de fundaii, aceste lucrri se vor prevedea n proiect la faza PT+DDE ca lucrri de baz.

- toate lucrrile infrastructurii se vor efectua pe tronsoane, fr ntreruperi i n timp ct mai scurt.

- ultimul strat de pmnt de cca 30cm grosime din spturile pentru fundaii trebuie excavat pe poriuni ealonate n timp, pe msura posibilitilor de execuie a fundaiilor n zona respectiv i imediat nainte de turnarea betonului n fundaie.

- anexele cldirii (terase, scri, etc.) vor fi fundate de regul la aceeai adncime cu construcia respectiv, pentru a se evita degradarea lor. Tinand cont de conditiile hidrogeologice, subsolul va fi protejat hidrofug orizontal i

vertical, fiind prevazuta realizarea unei reele de drenuri plasate la 30 cm sub pardoseala subsolului.

Apa subteran este agresiv asupra betoanelor, fapt care impune adoptarea unor msuri de protecie primar a betoanelor din fundaii n conformitate cu recomandrile din codul NE 012-99. Se recomand a se folosi in fundatii betoane preparate cu agregate bogate in cuart si ciment rezistent la sulfati:

- pentru betonul de egalizare ciment SR II/A-S/ 32.5/42.5 cu dozaj 370 kg/m3 - pentru betonul armat ciment SR I/A-S/ 42.5 cu dozaj 425 kg/m3 Gradul de impermeabilitate al betonului este conform NE 012-99, P1210.

10.2. Conditii de calitate la executia elementelor de beton armat monolite

Inainte de semnarea Procesului verbal de lucrari ascunse, a Programului de control in faze determinante si a Programului de control al calitatii pe parcursul executiei, executantul are obligatia, conform Cod de practic pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat - indicativ NE 012-99, de a prezenta proiectantului de rezistenta:





Condica de betoane, conform Anexei VI.3., pag. 196, din Cod NE 012-99, care sa contina: determinarile efectuate la statia de betoane la plecarea din statie, determinarile efectuate la locul de punere in opera pe probele luate din betonul sosit la punctul de lucru, incercarile pe beton intarit la 28 de zile. Incercarile distructive vor fi facute la compresiune pe minim 3 cuburi cu sectiunea 150 x 150 x 150 mm, cu o presa tip AMSLER. Controlul executarii betoanelor in ceea ce priveste incercarile si frecventa lor se va face cu respectarea stricta a prevederilor STAS 1799-73. Document de calitate (certificat de calitate / inspectie, declaratie de conformitate) si copie dupa certificatul de conformitate (dupa certificarea produsului de un organism acreditat) pentru otelul beton livrat pe santier. Otelurile utilizate in armaturile cu care se realizeaza armarea zonelor plastice potentiale vor indeplini conditiile: alungirea minima la rupere 12%; raportul dintre efortul unitar de rupere si cel corespunzator curgerii nu va depasi valoarea 1,55; variabilitatea valorilor eforturilor unitare de curgere nu va fi mai mare decit cea corespunzatoare coeficientului de variatie 10%.

Controlul calitatii armaturilor va tine seama de prevederile din Anexa VI.1., punctul A.5., din Cod NE 012-99 si anume:

- Examinarea datelor inscrise in documentele de certificare a calitatii emise de furnizor si/sau producator; - Verificarea aspectului (calitatea suprafetei), conform STAS 438/1-89; - Verificarea dimensiunilor si profilului conform STAS 438/1-89; - Incercarea la indoire pe dorn conform reglementarilor in vigoare; - Verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere etc.)

Frecventa si masurile ce se adopta in cadrul controlului calitatii betonului sunt prezentate Anexa VI.1., punctele C si D, din Cod NE 012-99.

La locul de punere in opera: Pentru betonul proaspat: a) Examinarea documentului de transport; b) Consistenta betonului in conformitate cu STAS 1759-80; c) Temperatura betonului daca este prevazuta ca o cerinta tehnica. Pentru betonul intarit: a) Determinarea rezistentei la compresiune pe epruvete cubice, conform STAS 127-588, pentru verificarea clasei betonului.

Conditii de calitate la executia si montajul elementelor

10.3. Conditii de calitate la executia si montajul structurii metalice Executia si montajul structurii se realizeaza cu respectarea conditiilor de calitate si a

tolerantelor precizate in normele in vigoare (STAS 10108/0-78, STAS 767/0-88, STAS 500/1-89, STAS 8600-79, STAS 9101/2-86, C150-99, P100-2006, C56-85, P118-83). Intre acestea se mentioneaza:

Executia pieselor sudate in uzina se va realiza in functie de tehnologia de sudare la dispozitia executantului, dar cu conditia de a asigura rezistenta egala cu aceea a materialului de baza. Executantul va lua masurile de control necesare asigurarii acestei conditii.





Pentru eliminarea oricaror abateri se va executa premontajul uzinal. Imbinarile cu suruburi de inalta rezistenta grupa 8.8 i 10.9 de la cadrele transversale

se realizeaza cu pretensionarea suruburilor la 50% din capacitatea lor, prin aplicarea unui moment de strangere la cheie (conform specifivatilor date de proiectant in caietul de sarcini).

Sudurile de santier se vor executa conform normativ C 150/99 numai cu sudori autorizati, cu scule, dispozitive si utilaje corespunzatoare, luandu-se toate masurile necesare pentru asigurarea calitatii imbinarilor sudate aferente categoriei de executie B.

In zonele afectate de sudura de montaj, se reface protectia anticoroziva. La montajul structurii metalice se vor respecta toate instructiunile de protectia muncii si PSI

aflate in vigoare la data respectiva. La manipularea, transportul si depozitarea elementelor executate se vor lua toate masurile

pentru evitarea deformarilor locale sau de ansamblu ale acestora si pentru evitarea avarierii protectiei lor anticorozive.

Se vor respecta toate tolerantele dimensionale, de forma si pozitie prevazute pentru montaj in STAS 767/0-88, aferente categoriei de executie B. In ceea ce privete protecia la foc a structurii metalice, aceasta va fi realizata in conformitate cu prescripiile in vigoare si in concordanta cu cerinele impuse de ctre arhitect si beneficiar cu privire la finisajele cldirii.

Soluia de protecie anticoroziva se stabilete in funcie de clasele de agresivitate a mediilor respective clasele 1,2,3 si 4 precizate de ctre eful de proiect (arhitect) conform STAS 10128-75. Ea se va executa in cazul structurii de fata att de ctre furnizor in uzina, cat si de ctre constructor (retuuri pe antier).

Protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice este obligatorie si este reglementata prin Instructiunile tehnice privind protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice, indicativ GR 111-2004, si este precizata de proiectantul structurii de rezistenta in caietul de sarcini pentru executia si montajul confectiei metalice. In absenta unor cerinte speciale legate de procesul tehnologic interior, protectia anticoroziva a structurii metalice va respecta cel putin urmatoarele cerinte minime: - grosimea si natura straturilor de vopsea se vor stabili in conformitate cu gradul de agresivitate in care se amplsaseaza structura, de gradul de importanta al constructiei si de rezistenta in timp a protectiei. Aceste elemente se vor stabili de catre proiectantul general in colaborare cu beneficiarul. - eventualele zgrieturi in urma transportului si montajului se corecteaza cu vopsea de retus. Nu se va executa protectia anticoroziva in zonele de imbinare a riglelor cu stalpii, pe feele flanelor ce urmeaza sa vina in contact. Suprafetele rmn sablate si nu se grunduiesc.

Responsabilitatea pentru urmarirea calitatii executiei conform normelor in vigoare si desenelor de executie, revine uzinei producatoare si firmei care asigura montajul structurii, avand obligatia de a semnala cu promptitudine proiectantului, eventualele abateri dimensionale fata de proiect sau calitatea necorespunzatoare a materialelor utilizate, constatate in momentul receptiei pe santier.





Proiectantul isi declina orice raspundere in situatia in care elementele metalice sunt executate sau montate necorespunzator, precum si fata de orice fel de modificare adusa structurii (sarcini suplimentare, goluri in elementele de rezistenta) aduse ulterior realizarii constructiei, daca nu au fost cuprinse in tema de proiectare initiala si nu s-au luat in considerare la proiectare.

11. PROBLEME PSI I DE PROTECIA MUNCII

La execuia lucrrilor beneficiarul i executantul vor lua toate msurile de protecia muncii necesare prentmpinrii i evitrii oricrui accident. Se cor respecta prevederile:

- NRPM 1975 emise de MM i MS cu ordinele 34 i 60/75 - NDPM 1968 ale MC nr.941/1968 - NPM 1980 ale MCI nr.7N/1980 - NSPM 1969 ale I.C.M. ale construciilor locale - Regulamentul privind protecia muncii n construcii emis de MLPAT cu nr.9/N/1993 - Decretul 290/1977 i Normativul P118-92 privind PSI.

Intocmit PRODESIGN ENGINEERING Verificator MLPTL

Dipl. Ing. Adina LUPU Dipl. Ing. Alexandru COSEREANU

Sef de proiect PRODESIGN ENGINEERING , Dipl. Ing. Radu HEPUT





ANEXA: TEMA DE PROIECTARE INCARCARI TEHNOLOGICE

Date post:	17-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	darthcorpus
View:	107 times
Download:	0 times

Memoriu Tehnic

Documents