2. Memoriu Tehnic Breviar_fara SE

Sistem de canalizare Conuma Ostrov Memoriu tehnic

Pag. 1 din 23 Versiunea 0.1

MEMORIU TEHNIC



1. DATE GENERALE

1.1. Titlul Proiectului

„SISTEM DE CANALIZARE COMUNA OSTROV” judetul Constanta.

Asa cum s-a fundamentat in cadrul Studiu de Fezabilitate investitia abordeaza lucrari ale sistemului centralizat de canalizare menajera din localitatea Ostrov, judetul Constanta.

Investitiile propuse

In prezent Comuna Ostrov nu dispune de un sistem centralizat de canalizare pentru apa uzata menajera, locuitorii utilizand pentru colectarea apelor uzate latrine uscate, puturi absorbante sau fose septice.

Comuna Ostrov dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa.

Realizarea sistemului de canalizare este necesara deoarece majoritatea populatiei este racordata la sistemul centralizat de apa potabila, iar deversarea apelor uzate se face prin puturi absorbante sau fose septice avand un impact negativ asupra mediului.

In cadrul prezentului proiect se propune realizarea unui sistem separativ de canalizare cu urmatoarea componenta:

- Retea de canalizare din Dn 250 – 315 mm PVC in lungimea de 7.158 m;

- Racorduri de canalizare Dn 160 mm PVC in lungine de 742 m;

- Statii de pompare ape uzate 1 buc.;

- Conducta de refulare De 125 mm PEHD, in lungime de 239 m;

1.2. Localizarea amplasamentului

Comuna Ostrov este situata in partea de sud-vest a Judetului Constanta si face parte din platforma dobrogeana denumita “platforma prebalcanica”.

Comuna Ostrov are in componenta urmatoarele sate: Ostrov, Buceac, Almalau, Galita, Garlita si Esechioi.

Localitatea se invecineaza:

- in partea de nord, cu fluviul Dunarea

- in partea de est, cu satul Buceag;

- in partea de sud, cu; satul Almalau

- in partea de vest, cu frontiera Romano – Bulgara..

Comuna este traversata de DN 3 Constanta- Ostrov, fiind situata la 125 km de municipiul Constanta. Legatura cu judetul Calarasi se face prin trecerea cu bacul a Dunarii la punctul de trecere Ostrov-Chiciu. Legatura cu Bulgaria se face prin punctul de trecere vamala Ostrov-Silistra.

Localitatea Ostrov are o populatie de 2.930 locuitori.



Figura nr. 1. Judetul Constanta – Harta administrativa

1.3. Titularul investitiei Consiliul Local al Comunei Ostrov

1.4. Beneficiarul investitiei Consiliul Local al Comunei Ostrov

1.5. Elaboratorul proiectului SC AQUA PLAN SRL CONSTANTA

1.6. Clima si fenomenele natural specifice

Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Circulatia maselor de aer este influentata iarna de anticiclonul siberian, care determina reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara, anticiclonul Azorelor provoaca temperaturi ridicate si secete.

Influentele Marii Negre se resimt atat prin toamne lungi si calduroase, cat si prin primaveri tarzii si racoroase. Vantul predominant este cel care bate in directia N-NE, caracterizandu-se printr-o umiditate redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole si geruri.

Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.



Precipitatiile prezinta valori medii anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7 mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile cele mai aride ale tarii.

In anul 2005 s-au inregistrat inundatii devastatoare la Costinesti si Tuzla, iar cantitatile de precipitatii au fost aproape duble fata de mediile multianuale.

Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia.

Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara: 11,20C la Mangalia si la Basarabi, iar in jumatatea central-nordica a teritoriului valorile nu scad sub 100C.

Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost de -250C la Constanta la 10 februarie 1929, -33,10C la Basarabi (Basarabi) la 25 ianuarie 1954 si -25,20C la Mangalia la 25 ianuarie 1942.

Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost de +430C la Cernavoda la 31 iulie 1985, +410C la Basarabi la 20 august 1945, +38,50C la Constanta la 10 august 1927 si +360C la Mangalia la 25 mai 1950.

1.7. Relief si topografie

Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis cu altitudine redusa.

Judetul Constanta este caracterizat prin altitudini sub 200 m, diferentele altitudinale intre partile componente fiind reduse.

Ca principale unitati naturale se disting:

- Podisul – care cuprinde aproape intreg teritoriul judetului, este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Podisul Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda);

- Campia – din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri, pe care se practica culturile de camp, in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala a judetului.

Partea sudica, corespunzatoare Podisului Litoralului, este delimitata spre vest de altitudini cuprinse intre 85 si 100 m, unde se face trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsa intre 10 si 12 km.

Altitudinile principalelor localitati variaza intre 6 m la Mangalia si 70 m la Medgidia.

Zona litorala este marcata de mai multe trepte de altitudine:

- 5 - 15 m, de-a lungul tarmului;

- 20 - 30 m, cu o mare continuitate, patrunzand mult in interior, formand o treapta distincta in jurul limanelor si lagunelor; 35 - 45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decat celelalte, inconjurand limanele si lagunele maritime;

- 50 - 65 m, cea mai dezvoltata treapta, cu latimi cuprinse intre 500 m si 4 - 5 km;

- 70 - 85 m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare.

Amplasamentul lucrarilor proiectate prezinta o configuratie specifica localitatilor amplasate pe malul Dunarii, cu pante mari ale terenului, cu cote cuprinse intre 14 m si 77.94 m , sistem Srereo 70. Ridicarile topografice au fost puse la dispozitie odata cu studiu de fezabilitate de catre beneficiar.



1.8. Geomorfologia, geologiea si seismicitatea

In baza caracteristicilor fizico-geografice, petrografice si a caracteristicilor hidrologice, practic Dobrogea se poate divide in Dobrogea de Nord si Dobrogea de Sud limitarea celor doua zone fiind realizata prin linia Topalu ( de pe malul drept al Dunarii – Sibioara – localitate pe malul vestic al lacului Tasaul).

Dobrogea de Sud se individualizeaza intre creasta Topalu – Sibioara si granita cu Bulgaria.

Din punct de vedere geologic, corespunde cu afundarea sisturilor verzi paleozoice sub depozite mai recente mezozoice, iar din punct de vedere morfologic pe suprafata ei dispar altitudinile mai mari de 200 m.

Din punct de vedere al evolutiei geologice, in cadrul judetului Constanta se evidentiaza urmatoarele unitati:

- Podisul Babadag;

- Podisul Casimcei;

- Podisul Dobrogei de Sud si litoralul;

Astfel, Podisul Babadag este la origine un bazin sedimentar, orientat VNV - ESE, care se suprapune zonei nordice scufundate a sisturilor verzi. Acest bazin tectonic a fost umplut in Cretacicul Superior cu un pachet de strate calcaroase, care au astazi forma unui sinclinoriu, efect probabil al cutarilor alpine. Acest sinclinoriu a fost inaltat ulterior epirogenetic pana la altitudini care variaza de la 30 m la 400 m. Prezenta depozitelor calcaroase a permis dezvoltarea unor forme carstice, mai ales in estul podisului (zona Jurilovca – Dolosman).

Podisul Casimcei constituie subunitatea cea mai sudica, cea mai veche a Dobrogei de orogen si se prezinta ca un vechi horst nivelat, alcatuit din sisturi verzi precambriene si delimitat la nord si sud de doua planuri de falii. Cutata in timpul orogenezei caledonice, zona sisturilor verzi a fost supusa dupa aceea eroziunii subaeriene si transformata intr-o vasta peneplena, fosilizata ulterior prin transgresiunile jurasice si cretacice.

Podisul Casimcei are altitudini cuprinse frecvent intre 300 m si 100 m, iar cuvertura jurasica si cretacica alcatuita indeosebi din calcare, dezvoltata in sud vestul podisului, a permis aparitia unui relief carstic, in mare parte fosil, exhumat de sub invelisul leossoid sau cretacic superior.

Podisul Dobrogei de Sud, situat la sudul Dobrogei de orogen este o unitate de platforma tipica alcatuita dintr-o cuvertura sedimentara (mezozoic-cuaternar) slab cutanata, in care prezenta unor numeroase discordante tradeaza jocul ei pe verticala. Fundamentul apartine Platformei Moesice si este alcatuit din sisturi verzi cazute in adanc. Aceasta unitate pastreaza aceeasi tectonica ca si in Podisul Casimcei.

Datorita valorii mici pe care o are coeficientul varietatii reliefului, Dobrogea de Sud a fost uneori tratata ca o campie structurala tipica, fapt accentuat si de utilizarea agricola a terenurilor.

Relieful litoralului dobrogean este caracterizat in primul rand de evolutia recenta si de natura structurala, diferita a subunitatilor cu care marea vine in contact.

Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15 - 30 m. O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia).

Teritoriul judetului Constanta apartine unitatilor hidrogeologice: unitatea nordica a Dobrogei Centrale si unitatea sudica a Dobrogei de Sud.

In unitatea Dobrogei Centrale predomina sisturi verzi cu grad de alterare si fragmentare diferit, acoperite sau nu depozitele loessoide cu porozitate ridicata au dus la existenta unui acvifer cu caracter freatic si nivel liber (cantonat la baza depozitelor loessoide la contactul cu sisturile verzi alterate).



In sectoarele localitatilor Harsova, Nicolae Balcescu, Mihail Kogalniceanu, Corbu si Ovidiu, calcarele jurasice sunt dispuse discordant peste sisturile verzi muland un relief preexistent si formeaza trei zone sinclinale orientate NV-SE, care cantoneaza un acvifer de adancime local, cu grosimi si permeabilitati mari, reprezentand sursa de apa subterana locala potabila.

Unitatea Dobrogea de Sud din punct de vedere hidrogeologic prezinta o importanta deosebita datorita existentei calcarelor si dolomitelor jurasice-cretacic inferior, fisurate si carstificate sau de calcare organogene sarmatiene fisurate, fapt care duce la existenta unor sisteme acvifere de medie si mare adancime.

Din punct de vedere geotehnic, forajele executate pentru reteaua de canalizare au interceptat o startificatie corelabila astfel:

- in suprafata strat de umplutura cu grosimi de 0,50 – 1,50 m;

- urmeaza un complex prafos argilos cu grosimi de 0,4 – 0,50 m;

- sub stratul de umplutura a fost identificat depozitul loessoid de culoare cafeniu deschis – galbui cu carbonati fin diseminati in concretii calcaroase.

Forajul executat in apropierea malului Dunarii are urmatoarea stratificatie:

- in suprafata strat de umplutura cu grosime de 1,20 m;

- urmeaza depozit loessoid gros de 0,90 m;

- de la 2,10 m este interceptata roca de baza constituita din 0,50 m nisip prafos si un strat de pietris cu nisip.

Apa este cantonata in stratul de pietris si nisip, iar nivelul hidrostatic se situeaza la adancime de 2,50 m.

Forajul executat pentru statia de epurare ape uzate a interceptat urmatoarea succesiune litologica:

- in suprafata strat de umplutura cu grosimea de cca. 0,60 m;

- pana la adancimea de 1,50 m a fost identificat un strat de argila prafoasa, cafeniu inchisa, plastic consistenta;

- urmeaza un strat de praf argilos, cafeniu, plastic consistent pana la 2,50 m;

- in continuare forajul a interceptat depozitul loessoid cu carbonati fin diseminati, cefeniu deschis, tare. Acest depozit nu a fost epuizat pana in talpa forajului, la adancimea de 5,80 m.

Apa nu a fost intalnita in foraje, nivelul hidrostatic situinde-se la adancimi de peste 6 m.

Seismicitate Conform „Codului de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri” P100-1/2006, amplasamentul cercetat se gaseste în zona de hazard seismic caracterizata prin ag=0.16g, ag reprezinta acceleratia terenului pentru proiectare determinata pentru intervalul mediu de recurenta de referinta (IMR) de 100 ani. Aceasta valoare se foloseste pentru calculul structurilor la starea limita ultima. Perioada de control (de colt) a spectrului de raspuns este Tc =0,7.

Adancime de inghet Conform STAS 6054-77- “Teren de fundare - ADÂNCIMI MAXIME DE ÎNGHEŢ - Zonarea teritoriului României”, adâncimea maxima de înghet este de 0.80 m, iar frecventa medie a zilelor de înghet cu T < 0 °C este de 68.9 zile/an.



1.9. Impartirea pe obiecte de investitie

Investitia cuprinde un numar de 2 obiecte, dupa cum urmeaza:

Obiect 1: Retea de canalizare menajera, cu urmatoarele componente:

1.1 Colectoare de canalizare menajera

1.2 Statie de pompare ape uzate

1.10. Categorie de importanta a obiectivului

Pentru constructiile si instalatiile hidraulice de canalizare menajera aferente localitatii Ostrov, categoria de importanta s-a stabilit functie de marimea si importanta asezarii, de perspectivele de dezvoltare precum si de felul amenajarii.

Astfel sistemul de canalizare al localitatii Ostrov se incadreaza conform tabel 1 din STAS 4273/1983 in categoria de importanta 2 – „Constructii hidrotehnice a caror avarie are efecte grave, sau a caror functionare poate fi intrerupta in mod exceptional, pentru scurt timp”.

Avand in vedere durata de exploatare pentru care sunt proiectate lucrarile aferente sistemelor de canalizare in localitatea Ostrov (50 ani), conform STAS 4273/1983, acestea intra in categoria constructiilor definitive.

Conform tabelului 9 din STAS 4273/1983 lucrarile proiectate se incadreaza in categoria 4.

Dupa rolul functional pe care il au in cadrul sistemelor de canalizare, conform STAS 4273/1983, componentele acestora se impart astfel;

- constructii principale: statie de pompare ape uzate;

- constructii secundare: colectoare de canalizare.

Incadrarea componentelor sistemelor de canalizare in clase de importanta s-a facut conform aceluias STAS, functie de categoria sistemelor, de durata de exploatare proiectata a acestora si in functie de rolul functional al componentelor, astfel:

- clasa de importanta II: statie de pompare ape uzate;

- clasa de importanta III: colectoare de canalizare.

1.11. Descrierea situatiei existente

In prezent localitatea Ostrov nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a a apelor uzate menajere si nici de statie de epurare a acestora. Apele uzate din gospodarii sunt absorbite de latrine individuale in sol sau evacuate direct in rigolele de colectare si scurgere a apelor pluviale. Aceasta modalitate de evacuare a apelor uzate conduce la infestarea solului si a panzei freatice.

Pentru a evita construirea numeroaselor fose septice in intravilanul localitatii care pot constitui surse de poluare pentru mediu, este necesara si oportuna construirea unei retele de colectare a apelor uzate menajere si a unei statii de epurare performante care sa satisfaca cerintele de calitate ale apei epurate impuse de legislatia de mediu in vigoare.



2. DESCRIEREA SITUATIEI PROPUSE

2.1. Obiect 1: Retea de canalizare menajera

2.1.1. Componenta 1.1. Colectoare de canalizare menajera

In prezent localitatea Ostrov nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a a apelor uzate menajere si nici de statie de epurare a acestora. Apele uzate din gospodarii sunt absorbite de latrine individuale in sol sau evacuate direct in rigolele de colectare si scurgere a apelor pluviale. Aceasta modalitate de evacuare a apelor uzate conduce la infestarea solului si a panzei freatice.

Pentru a evita construirea numeroaselor fose septice in intravilanul localitatii care pot constitui surse de poluare pentru mediu, este necesara si oportuna construirea unei retele de colectare a apelor uzate menajere si a unei statii de epurare performante care sa satisfaca cerintele de calitate ale apei epurate impuse de legislatia de mediu in vigoare.

Prezentul proiect propune infiintarea unei retele de canalizare menajera care sa deserveasca intreaga localitate. S-au prevazut 7.158 m retea de canalizare Dn 250 – 315 mm PVC-KG si 742 m racorduri la retea Dn 160 mm PVC-KG.

La dimensionarea retelei s-au considerat urmatoarele date pentru intreaga localitate:

- N – numar de locuitori

- qg – debitul specific de apa pentru nevoi gospodaresti

- qp – debitul specific de apa pentru nevoi publice

- Kzi = 1,30 – coeficient de variatie zilnica

- Ko = 2,71 – coeficient de variatie orara

In prezent localitatea Ostrov are o populatie de 2.930 locuitori.

Categorie utilizator U.M. Cant. qg

(l/unit.zi) qp

(l/unit.zi) N*q (l/zi)

1 Nevoi gospodaresti pers. 2.930 120 - 351.600

2 Nevoi socio – cultural pers. 687 - 20 13.740

Total 365.340

Quzat = Qs

Debite de dimensionare mc/zi mc/h l/s

Q uz zi med 365.34 15.22 4.23

Quz zi max 474.94 19.79 5.50

Quz or max 53.57 14.88

mlslL

Qq

totala

oraruzc /0020,0

715888,14max ===



Strazile pe care se vor poza retelele de canalizare, sunt prezentate in tabelul urmator: Nr. crt. Strada Lungime retea

Dn250mm PVC-KG Lungime retea

Dn315mm PVC-KG Lungime racorduri

Dn160mm PVC-KG

1. 1 Mai 1986.6 473.0 319.9

2. Alunetului 152.8 18.6

3. Bucegi 97.3

4. Carpati 236.6

5. Cazarmii 191.6

6. Cismelutei 265.3 73.0

7. Dobrogei 91.7 9,6

8. Florilor 666.9 70.8

9. Libertatii 1320.9 218.6

10. Margaritului 114.3 30.9

11. Muresului 385.7

12. Panselelor 91.9

13. Teiului 551.3

14. Vulturului 55.2

15. 1 57.6

16. 2 282.0

17. 3 136.6

6684.2 473.0 741,4

TOTAL 7157.3

Apele uzate din localitatea Ostrov se strang pompat sau gravitational in caminulCV196. De aici ele sunt transportate gravitational pana la statia de epurare.

Reteaua de canalizare menajera va avea 202 camine de vizitare circulare Ø 1000 mm, din beton, la schimbarile de directie si de panta, amplasate la distante de 50 m in aliniament, prevazute cu piese de trecere prin pereti.

Pentru asigurarea racordarii cu usurinta a gospodariilor situate pe strazile asfaltate se vor amplasa pe trotuar 107 camine de racord circulare Ø 1000 mm din beton, la distante de 50 m.

Reteaua de canalizare va fi pozata in axul strazilor neasfaltate, iar in cazul strazilor asfaltate va fi pozata la 0,50 m de marginea trotuarului deoarece alimentarea cu apa este amplasata pe unul sau pe ambele trotuare.

Conductele vor fi montate in transee cu l = 0.80 – 1 m, la adancimea medie de 3 m, pe un strat de nisip de 10 cm grosime si acoperita cu un alt strat de nisip de 15 cm grosime.

La 0,30 m deasupra conductei se va monta banda avertizoare cu fir metalic.



Avand in vedere ca debitul scazut de pe anumite tronsoane nu asigura viteza de autocuratare de 0.7 m/s, se recomanda intretinerea retelei prin spalari periodice cu ajutorul echipamentelor de tip cisterna sau woma.

Se recomanda folosirea tuburilor din PVC, pentru realizarea retelelor pe diametre pana in Dn 500mm, si a tuburilor PAFS pentru diametre mai mari, deoarece au caracteristici care le recomanda pentru utilizarea in sisteme de canalizare:

- sunt inerte la actiunea apei,

- prezinta siguranta totala referitoare la gradul de toxicitate al materialului conductei,

- au o rezistenta foarte buna la inghet datorita polimerilor speciali folositi,

- au caracteristici hidraulice care se mentin constante in timp,

- demonstreaza insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica,

- au durata de viata de 50 ani.

Pozarea conductelor din PVC se va face ingropat peste un strat compactat de nisip sau material necoeziv fin care sa protejeze generatoarea inferioara a conductei. Se va da o atentie deosebita umpluturii si compactarii manuale a transeei in dreptul conductei si 30 cm deasupra ei, utilizandu-se pamantul excavat din care s-au indepartat pietrele si alte corpuri tari. Restul umpluturilor se vor realiza cu compactare mecanica.

La pozarea conductelor se va tine seama de celelalte retele edilitare existente (LES linie electrica subterana de 20 kV, 6kV şi 1kV; LEA linie electrica aeriana; cabluri alimentare retea transport urban; TC telefonie; telecomunicatii locale, interne si internaţionale; gaze naturale de medie presiune si presiune redusa; apa; termoficare; canalizare menajera si pluviala, etc).

La definitivarea amplasarii retelelor de canalizare menajera se vor avea in vedere prevederile STAS 8591 – 97 privind retelele edilitare subterane.

In zonele in care conductele se vor intersecta cu alte retele, mentionate de utilizatori pe planul coordonator, sapaturile vor fi executate manual.

La terminarea lucrarilor terenurile ocupate temporar vor fi aduse la starea initiala, respectiv se vor reface drumurile, trotuarele si spatiile verzi afectate.

2.1.2. Componenta 1.2. Statie de pompare ape uzate

Pentru evitarea adancirii excesive a retelei de canalizare din localitatea Ostrov se propune amplasarea unei statii de pompare ape uzate la intersectia strazi 1 Mai cu strada Carpati, care sa colecteze apele uzate din zona de vest si centru si mai departe sa le pompeze printr-o conducta de refulare De 125 mm PEHD, L = 239 m in caminul CV 167.

La dimensionarea statiei de pompare ape uzate s-a considerat:

- LSPAU = 7.005 m – lungimea totala a colectoarelor de canalizare eferente statiei de pompare ape uzate;

- qc = 0,0020 l/s,ml – debitul de calcul


Q uz zi med 341.76 14.24 3.96

Quz zi max 444.29 18.51 5.14

Quz or max 50.27 13.96

Quz or min 1.85 0.51



Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

Qp Hp P

SPAU 18,1 l/s 18,1 mCA 7,5 kW

Pompele vor fi de tip submersibil (1A+1R), prevazute cu sistem de glisare pe verticala, astfel incat revizia repararea sau inlocuirea lor sa se faca in timp scurt, cu usurinta, fara a fi nevoie de golirea bazinului de aspiratie. Ele vor fi prevazute cu automatizare si senzori de nivel. Pe conducta de refulare vor fi montati clapeti de retinere si vana, clapetul situandu-se inainte de vana, in sensul curgerii apei pe conducta de refulare.

Statia de pompare ape uzate va avea bazin de aspiratie tip cheson.

Statia de pompare proiectata este constituita din constructie subterană (cheson), camin pentru piesele speciale si camera gratar.

Constructia subterana Este o constructie purtatoare de apa, tip cheson circular cu diametrul interior, respectiv inaltimea conform tabelului.

D cheson H util H cheson

SPAU 3,00 m 1,10 m 5,00 m

Structura este realizata din beton armat.

Constructia prezinta urmatoarele elemente principale:

- radierul camerei, de forma circulara.

- peretii, ce inchid pe contur constructia, sunt elementele de rezistenta la presiunea apei si impingerea pamantului.

- trepte din otel incastrate in perete pentru asigurarea accesului in cuva.

La partea superioara se va realiza o placa din beton armat monolit prevazuta cu gol de acces.

Volumul util al chesonului s-a stabilit in functie de debitul orar maxim, debitul orar minim si timpul de acumulare minim.

Q orar max Q orar min T ac min

SPAU 13,96 l/s 0,51 l/s 9 min

Chesonul are in componenta:

- agregate de pompare;

- tije de glisare pe verticala;

- instalatii hidraulice (conducte de aspiratie, piese speciale, armaturi);

Radierul a fost proiectat astfel incat sa fie evitate “zonele moarte”, in care s-ar putea produce depuneri de materii solide aflate in suspensie, acestea avand un continut ridicat de substanţe



organice care, intrând în fermentare anaerobă acidă, produc gaze toxice (oxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat), generatoare de potentiale explozii (metan). La alegerea agregatelor de pompare s-a avut in vedere modul de functionare al acestora, puterea consumata, obtinerea randamentului maxim la punctul optim de functionare.

Datorita faptului ca statia este amplasata in localitate, agregatele de pompare sunt prevazute cu tocator.

Statia de pompare va fi automatizata prin sistem computerizat, inregistrare si posibilitate de transmitere a datelor la centrul de dispecerat.

Automatizarea functionarii pompelor se va face functie de nivelurile prestabilite, astfel incat sa nu se produca mai mult de 2 porniri/opriri pe ora la fiecare pompa.

In cazul unor avarii energetice s-au prevazut grup electrogen.

Panoul electric si de automatizare se va monta in firida securizata.

Alaturi de cheson, in aval, se va construi camera gratar cu dimensiunile 2,00 x 1,40 x 2,83 m, echipata cu gratar, ghidaj gratar, scara de acces si platforma de unde sa poata actiona personalul de serviciu pentru curatarea gratarului.

Pe conducta de refulare, intr-un camin din beton vor fi montati clapeti de retinere si vane, clapetul situandu-se inainte de vana, in sensul curgerii apei pe conducta de refulare.

Conducta de refulare aferenta statiei are urmatoarele caracteristici:

Material Diametru Lungime

SPAU PEHD, PN6 125 mm 239 m

Conducta de refulare va fi pozata in ampriza strazii 1Mai pe partea stanga pe sensul de mers catre Constanta.

Conducta de refulare va fi montata in transee cu l = 0,80 – 1 m, la adancimi H = 1,20 m, pe un strat de nisip de 10 cm grosime si acoperita cu un alt strat de nisip de 15 cm grosime.

La 0,30 m deasupra conductei se va monta banda avertizoare cu fir metalic.

Se recomanda folosirea tuburilor din polietilena de inalta densitate (PEID), pentru realizarea conductelor de refulare, deoarece au caracteristici care le recomanda pentru utilizarea in sisteme sub presiune:

- sunt inerte la actiunea apei,

- prezinta siguranta totala referitoare la gradul de toxicitate al materialului conductei,

- au o rezistenta foarte buna la inghet datorita polimerilor speciali folositi,

- au caracteristici hidraulice care se mentin constante in timp,

- demonstreaza insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica,

- au durata de viata de 50 ani.

Sapaturile pentru pozarea conductei vor fi executate mecanic si manual.

La pozarea conductei de refulare se va tine seama de celelalte retele edilitare existente (LES linie electrica subterana, LEA linie electrica aeriana, TC telefonie, telecomunicatii locale, gaze naturale, apa, termoficare, canalizare menajera si pluviala, etc).

La definitivarea amplasarii conductei de refulare se vor avea in vedere prevederile STAS 8591 – 97 privind retelele edilitare subterane.

In zonele in care conductele se vor intersecta cu alte retele, mentionate de utilizatori pe planul coordonator, sapaturile vor fi executate manual.



Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa a statia de pompare apa uzata se va face din reteaua de apa existenta De 110 mm PEHD pe strada 1 Mai, printr-un bransament De 25 mm PEHD cu lungimea de aproximativ 4 m. Caminul de racord CA1 va fi o constructie din beton 1,20 x 1,20 x 1,50 m prevazut cu robineti Dn 25 mm si apometru Dn 25 mm, clasa C pentru inregistrarea consumului.

Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a statiei de pompare ape uzate constituie obiectul unui proiect de specialitate ce va fi elaborat de un proiectant autorizat de S.C. ELECTRICA S.A.

Imprejmuirea statiei de pompare Statia de pompare va fi imprejmuita cu panouri din plasa sudata, montate pe cadre metalice cu inaltimea de 2,00 m, cu lungimea de aproximativ 38,5 m.

Pentru accesul personalului de exploatare si intretinere se vor prevedea porti de acces, inclusiv pentru mijloacele de transport, porti care vor avea posibilitatea de a se incuia.

Caile de acces permanente Accesul la statia de pompare ape uzate se va realiza din strada 1 Mai.



2. BREVIAR DE CALCUL

3.1. Calculul debitelor caracteristice

Conform SR 1343-1-2006 tinand seama de fluctuatia specifica in utilizarea apei in localitatile tarii noastre (orara in cursul zilei, zilnica in cursul anului) se utilizeaza urmatoarele debite caracteristice:

)/(1000

3 zimqN

Q smedzin

⋅=

)/( 3max zimKQQ zimedzinzin ⋅=

)/(241 3

maxmax hmKQQ ozinorarn ⋅⋅=

- =N numar de utilizatori: consumatori fizici de apa sau unitati specifice de produs pentru care se foloseste apa;

- =sq debit specific: cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator pentru o activitate normala;

- =ziK valoarea maxima a abaterii valorii consumului zilnic;

- =oK valoarea maxima a abaterii valorii consumului orar.

Pentru coeficientul de variatie zilnica a debitului ziK , se vor adopta valorile din tabelul nr.1 SR

1343-1-2006, iar pentru coeficientul de vatiatie orara oK pot fi adoptate valorile din tabelul nr.3 SR 1343-1-2006 :

3,1=ziK

71,2=oK

Categorie utilizator U.M. Cant. qg

(l/unit.zi) qp

(l/unit.zi) N*q (l/zi)

1 Nevoi gospodaresti pers. 2.930 120 - 351.600

2 Nevoi socio – cultural pers. 687 - 20 13.740

Total 365.340

Debitele caracteristice pentru consumul menajer este urmatorul:


Q zi med 365.34 15.22 4.23 Q zi max 511.48 21.31 5.92 Q or max 57.69 16.03



3.2. Calculul debitelor de apa de canalizare menajera

Debitele de ape uzate menajere si tehnologice care se evacueaza, conform STAS 1846-1-2006, se calculeaza cu relatia:

Quzat = Qs


Q uz zi med 365.34 15.22 4.23

Quz zi max 474.94 19.79 5.50

Quz or max 53.57 14.88

mlslL

Qq

totala

oraruzc /0020,0

715888,14max ===

Strazile pe care se vor poza retelele de canalizare, sunt prezentate in tabelul urmator: Nr. crt. Strada Lungime retea

Dn250mm PVC-KG Lungime retea

Dn315mm PVC-KG Lungime racorduri

Dn160mm PVC-KG

18. 1 Mai 1986.6 473.0 319.9

19. Alunetului 152.8 18.6

20. Bucegi 97.3

21. Carpati 236.6

22. Cazarmii 191.6

23. Cismelutei 265.3 73.0

24. Dobrogei 91.7 9,6

25. Florilor 666.9 70.8

26. Libertatii 1320.9 218.6

27. Margaritului 114.3 30.9

28. Muresului 385.7

29. Panselelor 91.9

30. Teiului 551.3

31. Vulturului 55.2

32. 1 57.6

33. 2 282.0

34. 3 136.6

6684.2 473.0 741,4

TOTAL 7157.3



Centralizator parametri pe tronsoane:

Camin initial

Camin final

Lungime m

Debit l/s

Grad de umplere

%

Viteza m/s

Panta ‰

Diametru mm

CV202 CV1 50 0.1 2.83 0.26 10.06 250

CV7 CV8 50.47 0.76 9.95 0.3 3 250

CV8 CV9 49.99 0.86 10.58 0.31 3 250

CV9 CV10 50.31 0.97 11.17 0.32 3 250

CV10 CV11 49.88 1.07 11.73 0.33 3 250

CV11 CV12 49.6 1.17 12.25 0.34 3 250

CV12 CV13 38.18 2.06 16.21 0.4 3 250

CV13 CV14 30.97 2.13 16.45 0.4 3 250

CV15 CV16 42.01 2.42 17.55 0.42 3 250

CV16 CV17 49.94 2.52 17.91 0.42 3 250

CV17 CV18 50.05 2.62 18.27 0.43 3 250

CV18 CV19 48.74 2.72 18.61 0.43 3 250

CV19 CV20 46.71 2.82 18.93 0.44 3 250

CV20 CV21 58.41 2.94 19.32 0.44 3 250

CV21 CV22 39.27 3.02 19.59 0.44 3 250

CV22 CV23 25.54 3.07 19.76 0.45 3 250

CV23 CV24 10.47 4.82 24.84 0.51 3 250

CV24 CV25 38.64 4.9 25.04 0.51 3 250

CV25 CV26 32.81 4.96 25.22 0.51 3 250

CV26 CV27 47.4 5.06 25.47 0.51 3 250

CV27 CV28 42.21 5.46 26.48 0.52 3 250

CV28 CV29 37.53 5.53 26.67 0.53 3 250

CV29 CV30 38 5.61 26.86 0.53 3 250

CV30 CV31 13.94 6.31 28.56 0.55 3 250

CV31 CV32 29.54 6.37 28.7 0.55 3 250

CV33 CV34 42.45 6.63 29.3 0.55 3 250

CV34 CV35 37.58 8.03 32.42 0.58 3 250

CV35 CV36 29.85 8.09 32.55 0.58 3 250

CV36 CV37 21.29 8.13 32.64 0.58 3 250

CV37 CV38 20.55 8.63 33.7 0.59 3 250

CV38 CV39 40.13 8.71 33.87 0.6 3 250

CV1 CV2 49.92 0.2 3.17 0.44 24.96 250

CV39 CV40 42.02 8.8 34.05 0.6 3 250

CV40 CV41 40.25 8.88 34.22 0.6 3 250



Camin initial

Camin final

Lungime m

Debit l/s

Grad de umplere

%

Viteza m/s

Panta ‰

Diametru mm

CV41 CV42 30.32 9.13 25.17 0.59 3 315

CV42 CV43 34.58 9.2 25.27 0.59 3 315

CV43 CV44 44.99 9.29 25.4 0.6 3 315

CV44 CV45 50.04 9.39 25.54 0.6 3 315

CV167 CV168 48.24 18.53 51.98 0.72 3 250

CV169 CV170 49.88 0.1 2.57 0.3 15.01 250

CV169 CV170 50.02 0.1 2.5 0.31 17.01 250

CV170 CV171 50.08 0.31 5.16 0.32 7.29 250

CV170 CV171 50.03 0.08 3.02 0.19 5 250

CV171 CV172 50.02 0.41 5.92 0.34 7.29 250

CV171 CV172 50.39 0.08 3.02 0.19 5 250

CV2 CV3 49.96 0.3 5.2 0.31 7.08 250

CV172 CV173 42.44 0.49 6.5 0.36 7.29 250

CV173 CV174 19.54 0.53 6.74 0.37 7.29 250

CV175 CV174 50.35 12.23 29.3 0.64 3 315

CV176 CV175 49.84 12.13 29.17 0.64 3 315

CV177 CV176 36.25 12.03 29.04 0.64 3 315

CV178 CV177 27.44 11.95 40.25 0.65 3 250

CV179 CV178 43.08 11.78 28.73 0.64 3 315

CV180 CV179 49.08 11.58 28.47 0.63 3 315

CV45 CV180 47.79 11.48 28.34 0.63 3 315

CV3 CV4 50.05 0.41 5.97 0.34 7.08 250

CV14 CV15 31.01 2.34 17.23 0.41 3 250

CV32 CV194 13 6.4 28.76 0.55 3 250

CV194 CV193 22.02 6.44 28.87 0.55 3 250

CV193 CV33 50.36 6.54 29.1 0.55 3 250

CV174 CV195 9.25 14.15 31.63 0.67 3 315

CV168 CV196 29.05 18.59 52.08 0.72 3 250

CV4 CV5 49.67 0.51 6.63 0.36 7.08 250

CV196 CV197 11.67 18.61 52.12 0.72 3 250

CV5 CV6 25.24 0.56 8.56 0.27 3 250

CV6 CV7 49.76 0.66 9.28 0.29 3 250

CV83 CV84 30.55 0.06 1.27 0.53 111.88 250

CV84 CV85 29.54 0.12 1.8 0.61 97.98 250

CV85 CV86 30.41 0.18 2.16 0.7 103.05 250

CV86 CV198 30.32 0.25 2.47 0.77 104.33 250



Camin initial

Camin final

Lungime m

Debit l/s

Grad de umplere

%

Viteza m/s

Panta ‰

Diametru mm

CV198 CV27 31.93 0.31 2.88 0.77 86.95 250

CV159 CV191 12.99 0.71 3.9 1.12 127.22 250

CV191 CV192 49.99 0.81 4.08 1.2 136.83 250

CV192 CV189 34.33 0.88 5.33 0.87 52.73 250

CV185 CV186 50.06 0.1 1.92 0.47 52.29 250

CV186 CV187 49.76 0.2 2.64 0.57 53.27 250

CV187 CV188 50.23 0.31 3.43 0.58 40.04 250

CV188 CV189 22.36 0.35 3.34 0.69 58.85 250

CV189 CV190 49.32 1.33 7.66 0.77 26.7 250

CV190 CV174 14.89 1.36 9.39 0.59 12.06 250

CV56 CV57 50 0.1 2.57 0.3 15.11 250

CV57 CV58 50 0.2 3.57 0.37 15.11 250

CV58 CV49 20.09 0.24 3.9 0.39 15.11 250

CV59 CV60 40.89 0.08 1.33 0.66 163.76 250

CV60 CV61 14.35 0.11 1.48 0.75 187.84 250

CV61 CV14 16.26 0.15 1.84 0.71 129.89 250

CV116 CV117 48.16 0.34 3.1 0.76 77.08 250

CV117 CV118 30.94 0.4 3.45 0.76 68.63 250

CV118 CV37 26.94 0.46 3.69 0.79 66.6 250

CV121 CV122 38.29 0.08 1.43 0.55 104.54 250

CV122 CV123 9.98 0.1 1.81 0.49 61.77 250

CV123 CV124 9.86 0.12 1.69 0.65 119.15 250

CV124 CV125 24.8 0.17 1.94 0.76 138.11 250

CV125 CV126 38.48 0.25 2.51 0.75 97.61 250

CV126 CV127 37.82 0.32 2.94 0.78 86.46 250

CV87 CV88 30.35 0.55 3.53 1 113.94 250

CV88 CV199 30.03 0.61 3.84 0.98 98.44 250

CV199 CV30 31.35 0.67 4.54 0.84 59.79 250

CV62 CV63 50.74 0.1 1.9 0.48 56.53 250

CV71 CV72 49.1 1.08 4.98 1.18 103.77 250

CV72 CV73 23.91 1.12 4.94 1.25 117.24 250

CV73 CV200 30.84 1.67 6.78 1.16 69.48 250

CV200 CV23 26.9 1.73 6.77 1.2 74.63 250

CV94 CV95 14.4 0.03 0.97 0.38 79.57 250

CV95 CV96 53.32 0.14 1.86 0.67 111.75 250

CV96 CV97 40.06 0.22 2.4 0.72 94.23 250



Camin initial

Camin final

Lungime m

Debit l/s

Grad de umplere

%

Viteza m/s

Panta ‰

Diametru mm

CV97 CV98 63.03 0.35 3.08 0.78 81.5 250

CV63 CV64 34.7 0.17 2.26 0.62 75.52 250

CV64 CV65 27.05 0.23 2.42 0.74 98.05 250

CV65 CV66 49.1 0.33 2.88 0.81 96.61 250

CV66 CV67 50.09 0.43 3.31 0.87 92.16 250

CV67 CV68 52.12 0.54 3.52 0.98 110.42 250

CV68 CV69 50.29 0.87 6.65 0.62 20.43 250

CV69 CV70 34.61 0.94 6.91 0.64 20.43 250

CV70 CV71 16.67 0.98 4.82 1.12 98.18 250

CV74 CV75 30.44 0.06 2.63 0.18 5.15 250

CV92 CV93 49.89 0.2 4.64 0.25 5 250

CV93 CV87 40.92 0.28 5.47 0.27 5 250

CV109 CV110 44.85 0.09 3.01 0.21 6.28 250

CV110 CV111 14.17 0.12 2.31 0.41 33.04 250

CV111 CV112 16.08 0.15 2.53 0.46 36.64 250

CV112 CV106 17.8 0.19 2.72 0.51 41.09 250

CV113 CV114 47.1 0.1 2.38 0.32 18.68 250

CV114 CV115 43.75 0.18 3.24 0.38 18.68 250

CV115 CV116 28.87 0.24 3.7 0.42 18.68 250

CV147 CV148 44.52 0.09 2.47 0.28 14.2 250

CV75 CV76 49.98 0.16 4.2 0.23 5 250

CV148 CV149 50.19 0.19 3.53 0.35 14.2 250

CV149 CV143 30.01 0.25 4.03 0.38 14.2 250

CV150 CV151 18.92 0.04 1.1 0.41 79.33 250

CV151 CV152 52.53 0.15 1.98 0.64 94.98 250

CV152 CV153 50.36 0.25 3.99 0.38 14.13 250

CV153 CV144 21.49 0.29 4.31 0.4 14.13 250

CV154 CV155 49.65 0.1 2.37 0.34 21.02 250

CV155 CV156 51.02 0.2 3.39 0.4 19.16 250

CV156 CV157 39.79 0.29 3.32 0.57 40.36 250

CV157 CV158 28.46 0.34 3.73 0.58 35.71 250

CV76 CV73 47.86 0.26 5.25 0.26 5 250

CV158 CV159 38.05 0.42 3.42 0.81 77.12 250

CV160 CV159 51.44 0.26 3.81 0.43 19.42 250

CV161 CV160 49.9 0.16 2.72 0.43 29.5 250

CV162 CV163 25.97 0.05 1.58 0.32 31.41 250



Camin initial

Camin final

Lungime m

Debit l/s

Grad de umplere

%

Viteza m/s

Panta ‰

Diametru mm

CV201 CV161 28.66 0.06 2.21 0.22 9.51 250

CV77 CV78 29.87 0.06 2.31 0.21 8.52 250

CV78 CV79 30.3 0.12 2.69 0.34 17.99 250

CV79 CV73 50.67 0.23 2.91 0.55 43.89 250

CV89 CV90 49.62 0.1 2.9 0.25 8.99 250

CV90 CV87 48.86 0.2 3.37 0.39 18.6 250

CV91 CV92 48.95 0.1 2.41 0.32 19.2 250

CV80 CV81 50 0.1 3.35 0.2 5 250

CV81 CV82 50.4 0.2 4.67 0.25 5 250

CV82 CV68 13.9 0.23 4.97 0.26 5 250

CV98 CV99 39.39 0.43 3.06 0.97 127.48 250

CV107 CV108 50 1.25 6.07 1.03 61.93 250

CV108 CV34 32.58 1.32 6.41 1 54.52 250

CV99 CV100 21.76 0.47 3.14 1.03 138.96 250

CV100 CV101 50 0.57 3.36 1.13 154.83 250

CV101 CV102 48.83 0.67 3.56 1.22 167.21 250

CV102 CV103 16.5 0.71 3.87 1.13 129.58 250

CV103 CV104 23.12 0.75 4.29 1.03 95.26 250

CV104 CV105 50 0.85 4.71 1.02 83.22 250

CV105 CV106 30.3 0.92 5.05 0.98 71.27 250

CV106 CV107 23.19 1.15 5.82 1 62.29 250

CV119 CV120 49.88 0.1 1.54 0.64 130.77 250

CV120 CV41 42.01 0.19 2.22 0.68 94.29 250

CV163 CV164 23.31 0.1 1.57 0.62 117.64 250

CV164 CV165 50.05 0.2 2.18 0.76 119.44 250

CV165 CV166 50 0.3 3.12 0.67 59.56 250

CV166 CV167 13.21 0.33 4.3 0.45 18.31 250

CV181 CV182 27.29 0.06 1.62 0.32 31.43 250

CV182 CV179 30.27 0.12 2.7 0.32 16.26 250

CV46 CV47 44.63 0.09 1.46 0.62 130.66 250

CV55 CV12 3.93 0.82 5.92 0.69 29.32 250

CV47 CV48 54.58 0.2 2.14 0.79 130.5 250

CV48 CV49 28.45 0.26 2.4 0.85 132.26 250

CV49 CV50 41.71 0.59 3.57 1.06 125.26 250

CV50 CV51 13.94 0.62 4.11 0.9 76.88 250

CV51 CV52 12.58 0.64 4.07 0.95 86.53 250



Camin initial

Camin final

Lungime m

Debit l/s

Grad de umplere

%

Viteza m/s

Panta ‰

Diametru mm

CV52 CV53 12.19 0.67 4.56 0.83 57.76 250

CV53 CV54 50 0.77 4.61 0.95 73.9 250

CV54 CV55 19.98 0.81 4.89 0.91 63.6 250

CV127 CV128 26.43 0.38 3.83 0.61 38.59 250

CV136 CV137 15.28 0.84 5.6 0.77 38.77 250

CV137 CV138 50.16 0.94 4.57 1.17 113.81 250

CV138 CV139 14.64 0.97 4.77 1.14 101.79 250

CV139 CV140 11.11 0.99 6.76 0.69 24.82 250

CV140 CV141 46.42 1.09 5 1.19 104.99 250

CV141 CV142 28.75 1.15 4.71 1.37 150.09 250

CV142 CV143 20.9 1.19 5.1 1.26 115.47 250

CV143 CV144 21.77 1.49 6.67 1.06 58.82 250

CV144 CV145 33.4 1.85 6.08 1.51 133.03 250

CV145 CV146 28.09 1.9 6.44 1.43 111.31 250

CV128 CV129 49.86 0.48 3.84 0.77 61.58 250

CV146 CV45 42.7 1.99 8.2 1.04 44.49 250

CV129 CV130 34.4 0.55 3.98 0.84 69.32 250

CV130 CV131 10.71 0.57 3.77 0.95 94.58 250

CV131 CV132 21.6 0.61 4.23 0.86 67.63 250

CV132 CV133 11.7 0.64 4.66 0.77 48.57 250

CV133 CV134 38.31 0.72 4.96 0.79 47.3 250

CV134 CV135 28.29 0.77 4.8 0.9 62.89 250

CV135 CV136 16.81 0.81 4.59 1 83.06 250

CV183 CV184 19.68 0.04 1.73 0.21 12.44 250

CV184 CV178 35.47 0.11 2.66 0.31 15.94 250

3.3. Calculul statiei de pompare ape uzate

Quoramax 13.96 l/s Quoramin 0.51 l/s Vu 7.79 mc D 3 m Au 7.07 mp Hu 1.10 m Hu = 0.5…1.5 m

DURATE DE ACUMULARE

Tacmin 9 min Tacmin = 8…15 min



Tacmax 253 min Tacpropus 9 min

DEBITE DE POMPARE EXTREME REZULTATE Qpmax 27.93 l/s

Qpmin 14.48 l/s Qppropus 18.10 l/s

DURATE DE POMPARE REZULTATE

Tpmin 7 min Tacmin = 5…15 min Tpmin' 5 min

Tpmin'' 2 min Vusupl 3.90 mc

Tpmax 18 min Tpmax' 9 min Tpmax'' 9 min Vusupl 7.51 mc

DURATE CARACTERISTICE ALE CICLULUI DE FUNCTIONARE REZULTATE Tmax 259 min

Tmin 27 min Tmed 143 min

NUMAR DE PORNIRI ORARE ALE POMPEI Np 0….2 porniri/ora

DEBITE DE POMPARE ADOPTATE

Qp 18.10 l/s 65.15 mc/h

DIAMETRU NOMINAL AL CONDUCTEI DE REFULARE v med ec 1.5 m/s v = 1.0…1.5 m/s D 0.124 m

Dn 110.8 mm Se alege conducta De 125*7.1 mm PEHD, PN6 v 1.88 m/s

INALTIME GEODEZICA

C niv min 9.39 m Cradier c.r. 14.79 m Hg 5.40 m

CALCULUL PIERDERILOR LINIARE DE SARCINA L 239 m

hd 10.10 m λ 0.025938

C 55.01



k 100 R 0.0277

CALCULUL PIERDERILOR LOCALE DE SARCINA Tip

Coef.ζ buc.

Reductie

3 1 3 Vana sertar

0.19 1 0.19

Vana antiretur 5 1 5 Cot

0.3 5 1.5

Teu

2.15 1 2.15 Manometru

1 1 1

Debitmetru

5 0 0

12.84

hl 2.31 m CALCULUL PIERDERILOR TOTALE DE SARCINA

Hr 12.40 m

CALCULUL INALTIMII DE POMPARE Hp = Hg+Hr

Hp 17.80 m

CARACTERISTICI POMPA Qp 18.10 l/s Hp 18.10 mCA P 7.5 kW

CARECTERISTICI CONDUCTA REFULARE Matreial PE 80 PN 6

Dn 125*7.1 mm L 239 m

Intocmit,

Ing. Mariana Groza

Date post:	07-Dec-2014
Category:	Documents
Upload:	marcu-tina
View:	71 times
Download:	4 times

2. Memoriu Tehnic Breviar_fara SE

Documents